Nume Client : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

03/20/2017
Setari generale ( pt. intregul imobilTOTAL
):
Zona climatica III -18 Zona eoliana IV in localitate 4.0 Adincimea pinzei de apa freatica 7.00 Coef. Etaj E 1.00 CM 1.00

denumire / destinatie camera T inter. C 21 Necesar termic total W 1,211 W/mc 16.15 W/mp 40.38

Supraf. Supraf.
denumire Temp m elem. denumire Temp m elem.
h Supraf. de Rc H sol h Supraf. de Rc H sol
element L Totala calcul ext. a W de element L Totala calcul ext. a W de
constructie peret. constr. constructie peret. constr.
l Lvitral. aprox. exact i fer./usi l Lvitral. aprox. exact i fer./usi

perete 1 2.50 0.00 0.00 B -18 0.00 0.00 1.038 P perete 2 2.50 0.00 0.00 B -18 0.00 0.00 1.038
fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 E fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 R fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
fereastra 3 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 E fereastra 3 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
usa 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 T usa 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
I
perete 3 2.50 0.00 0.00 B -18 0.00 0.00 1.038 E perete 4 2.50 0.00 0.00 B -18 0.00 0.00 1.038
fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 X fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 T fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
usa 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 E usa 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
R
perete 5 2.50 0.00 0.00 B -18 0.00 0.00 1.038 I perete 6 2.50 0.00 0.00 B -18 0.00 0.00 1.038
fereastra 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 O fereastra 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
usa 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200 R usa 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200

perete 7 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 P perete 8 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 E usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 R usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
E
perete 9 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 T perete 10 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 I usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 I usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
N
perete 11 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 T perete 12 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 E usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
R
perete 13 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000 I perete 14 2.50 0.00 0.00 S 0.70 20 0.00 1.000
usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200 O usa 0.00 0.00 G. Simplu 20 0.00 0.120 1.200
R

podea 1 4.00 4.00 16.00 30.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 P tavan 1 4.00 4.00 16.00 16.00 T1 20 55.36 30.00 1.038
podea 2 2.00 2.00 4.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 L tavan 2 2.00 2.00 4.00 4.00 T1 20 13.84 1.038
podea 3 3.00 3.00 9.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 A tavan 3 3.00 3.00 9.00 9.00 T1 20 31.14 1.038
podea 4 1.00 1.00 1.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 N tavan 4 1.00 1.00 1.00 1.00 T1 20 3.46 1.038
podea 5 0.00 P7 20 vezi Qs 0.00 1.000 S tavan 5 0.00 0.00 0.00 0.00 T1 20 0.00 1.038
E fereastra 1 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200
E fereastra 2 0.00 0.00 T. Bun -18 0.00 0.050 1.200

Aveti mai jos o serie de marimi si valorile lor, conform SR 1907, asa cum le utilizeaza si acest program. O parte provin din pag. Culise, o parte sint rezultatul unor formule de calcul, iar o alta parte sint constante ce pot fi introduse de operator. Atentie sa nu stergeti din greseala vreo
formula. Cei care au cunostinte in domeniu isi pot adapta si mai bine calculele la experienta si nevoile lor, ca si in pagina Culise. Iar cei care se pricep mai putin, aveti grija ce date introduceti aici ! Modificati DOAR daca : 1. sinteti sigur pe ceea ce faceti, sau 2. doriti doar sa
vedeti cum afecteaza modificarea unei valori rezultatul final, dupa care dati un "UNDO" = Ctrl+Z.

Punct Cardinal N-V AT 60.00 mediu 1.20 A usi ext. 0.00 Qi1 1,041 V - volumul camerei 75.00
Ao 5.000 Ap 30.00 ms 0.50 n-nr.desch. 0 Qi2 0
Rm 15.10 Rp 7.03 ns 1.40 Qu 0 L rosturi 0.00 QS 51.18
Ac 4.800 Abc 0.00 V 3/4 6.35 alege destinatia camerei: aer 1.20 QT 155
Adaosuri 1.098 R bc 0.57 bai Cp 1,011 QT*adaosuri 170
Abcj 0.00 nao 0.00028 QT*ad.+Qi 1,211
 Modul de stabilire al gradului de izolatie al peretilor exteriori sau planseelor -- orientativ!

Grosime Grosime Grad

Material component Strat izolator
( cm ) ( cm ) izolare

caramizi cu goluri verticale 10 vata minerala 20 FB

Rezistenta termica corectata, reala ( R c ) = 3.8279

Pe cei cu adevarat interesati ii invit sa-si calculeze si mai exact rezistenta termica a peretilor sau a planseelor, cu
ajutorul tabelului din dreapta ( col. T-W). De asemenea, pt. cei care nu stiu, aveti si mai in dreapta o serie de definitii
( K, R, ), precum si o serie de formule de calcul simplificate din acest domeniu. Nota : programul face
calculele pierderilor de caldura conform formulelor din SR 1907, care sint mult mai "stufoase" !

Tabel Definitii Formule

Pentru PODEA si TAVAN, s-a luat in calcul o placa de beton de 15 cm grosime

+ un eventual strat izolator de 5 sau 10 cm (vezi mai jos):

Pt . acest program, .
1. pe interior, in sapa, un strat de polistiren extrudat de 5 cm
PODEA izolata inseamna :
grosime.

2. pe exterior, placare cu polistiren expandat de 5 cm, cu sau fara

gips-carton. Valabil daca sub camera aveti o alta incapere in care
aveti acces, si careia de fapt ii izolati tavanul ( beci la casa, sau
casa scarilor la bloc etc).

TAVAN izolat inseamna : 1. pe interior, sub tavan, un strat de polistiren expandat (sau vata
minerala) de 10 cm, cu sau fara gips-carton.

2. pe exterior, placare cu polistiren de 10 cm grosime. Valabil daca

deasupra camerei aveti o alta incapere in care aveti acces, si careia
de fapt ii izolati podeaua (pod la casa etc).

Evident, aceste valori ale grosimii stratului izolator reprezinta un minimum necesar.
Pt detalii, vezi tabelul din aceasta pagina, celulele AF27:AL47 !!!
 Tip constructiv fereastra - orientativ.

Geam ORICE geam ante-termopan, cu 2-3 sticle float, montate in 1-2 cercevele
simplu (fara gaz inert, fara LowE), tamplarie lemn.

Termopan cu 2 foi de sticla float, fara Argon, sau cu Argon pus acum minim 10 ani, prin supape),
vechi fara Low-E, pe lemn sau PVC 3-4 camere (60mm) sau AL simplu.

cu 2 foi de sticla (pachet 24 mm grosime), cu Low-E sau 4S si Argon, cu tamplarie AL cu

Termopan
rupere punte termica, lemn stratificat (60 mm grosime) sau PVC cu 3-4 camere (max. 65
economic mm grosime), cu 2 garnituri de etansare.

cu 3 foi de sticla (pachet maxim 38 mm grosime), cu LowE si Argon, pe lemn stratificat

Tripan
(70 mm grosime), AL cu rupere punte termica sau PVC cu 5-6 camere (maxim 80 mm
bun grosime), cu doar 2 garnituri de etansare.

cu 3 foi de sticla (pachet minim 40 mm grosime), cu 2 foi LowE (sau 4S+LowE), cu

Tripan
Argon, cu baghete de AL sau "calde" (din plastic), pe lemn stratificat (80 mm) sau PVC cu
premium 6-7 camere (minim 80 mm grosime), cu 3 garnituri de etansare.

cu 3 foi de sticla (minim 44 mm), cu 2 foi LowE (sau 4S+LowE), cu Kripton, cu baghete
Tripan casa
calde (nu din AL), pe lemn stratificat (90 mm) sau PVC cu 6-7 camere (minim 80 mm), cu
pasiva 3 garnituri, si (eventual) cu module termice in profile.
Uw R

3.70 0.270

2.50 0.400

1.70 0.588

1.30 0.769

1.00 1.000

0.80 1.250
 1

10
 Calculul exact al rezistentei termice teoretice / reale (corectate) a
unui perete sau planseu, in functie de straturile care il compun:

d
Material component
cm ! W/mK

aer interior --- 8.000

tencuial var 1.00 0.700

plci de ipsos 1100 kg/m3 0.00 0.410

EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina) 0.00 0.033

vat mineral tip 70 0.00 0.045

Caramida termoeficienta cu goluri verticale Porotherm30 30.00 0.208

BCA Ytong 0.00 0.110

tencuial var-ciment 0.00 0.870

EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina) 10.00 0.033

mortar ciment 0.50 0.930

aer exterior --- 24.000

41.50
coeficient punti termice :
rezistenta termica corectata :
nivelul gradului de izolare :

Exemplu de calcul al pierderilor de caldura care au loc printr-un perete (sau mai multi, vezi cel. W27 - W28)
ca cel setat mai sus, si corespondentul acestora in W/m cub si W/m patrat, pt. o camera cu dimensiunile si
ferestrele de mai jos :

( datele scrise cu rosu pot fi modificate de utilizator )

Lungimea camerei 4.00 m

Latimea camerei 4.00 m

Inaltimea camerei 2.50 m
Suprafata camerei 16.00 mp
Volumul camerei 40.00 mc
Suprafata peretilor exteriori, cu tot cu ferestre / usi 10.00 mp
Suprafata totala a ferestrelor / usilor spre exterior 3.00 mp
Coeficientul de transfer termic ( K ) al ferestrelor / usilor spre exterior 1.50 W/mpK
Temperatura interioara 20 C
Temperatura exterioara -21 C
Pierderile de caldura prin peretii propriu-zisi (doar prin zidarie) 82.12 W
Pierderile de caldura prin ferestrele / usile spre exterior 184.50 W
Pierderea TOTALA de caldura : 266.62 W
Pierderea de caldura raportata la volumul camerei 6.67 W / mc
Pierderea de caldura raportata la suprafata camerei 16.66 W / mp

Formula simplificata de calcul a pierderilor de caldura printr-un perete cu / fara geam este :

Q = [ 1 / ( R perete din calcul tabel * coeficient punti termice ) ] * (suprafata perete - suprafata geam)
* ( T interioara - T exterioara ) + K geam * suprafata geam * ( T interioara - T exterioara )

Daca intilniti materiale de constructie care nu apar in tabel,

le puteti scrie mai jos, astfel incit sa le puteti folosi la calcul:

Denumire, tip, caracteristici, producator

EPS grafitat (AF Plus; Dalmatina)
B
C
D
E
F
G
H
I
J
orectate) a X

il compun:

R = d/
m2K/W
0.1250
0.0143
0.0000
0.0000
0.0000
1.4430
0.0000
0.0000
3.0303
0.0054
0.0420
4.6600
0.75
3.4950
col. H/T

ti, vezi cel. W27 - W28)

mera cu dimensiunile si

pereti ext.
1.00

Procent din
total pierderi
de caldura :

31%
69%
vezi si Formule

0.033
0.3
0.5
0.7
0.9

1.1
1.3
1.5

1.7
1.9
 DEFINITII de BAZA:
Capacitatea de izolare termica a unui element de constructie (de ex. perete exterior, acoperis, pardoseala, etc.) este e
transfer termic ( notata si U ).

K = coeficientul de tranfer termic : reprezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh (watti ora) transm
ora la o diferenta de 1 grad C intre interior si exterior.

Nivelul de conductivitate termica a unui material este exprimat prin = coeficient de co

= (coeficientul de) conductivitate termica a unui material : reprezinta cantitatea de caldura exprim
material cu o grosime de 1 m, in timp de o ora, la o diferenta de 1 grad C intre cele 2 supr

efectiva = valoarea teoretica a conductivitatii termice a unui material; se calculeaza in laborator de catre produc
materialul in stare perfect uscata; de obicei este valoarea care apare pe eticheta pr

calcul = valoarea reala, folosita in calcule, a conductivitatii termice a unui material; este mai mare decit efec
normale de exploatare ale materialelor.

Capacitatea unui element de constructie de a se opune transferului de caldura prin masa lui este exprimata de R = re
materialului respectiv, si este inversul lui K . Depinde de grosimea materialului analizat. Cu ajutorul lui se pot compara
elemente de constructie eterogene cu grosimi diferite si cu conductivitati termic

Rc (notata si R' ) = rezistenta termica corectata, reala, a materialului respectiv = rezistenta ter
puntilor termice.

n prezent, valorile propuse in constructii, ale gradului de protecie termic Rc , pt. asigurarea unui confort term
prin pierderile de caldura sunt mrite mai mult, conform C107/1 mod

REZISTENTA TERMICA CORECTATA MINIMA Rc (min) pt elementele de constructie ale

cladiri de locuit:

Nr. Elementul de constructie

1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise)

2. Tamplarie exterioara
3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri
4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite
5. Pereti adiacenti rosturilor inchise

6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)

7. Placi pe sol (peste CTS)

8. Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS)
9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incalzite

Punti termice = zona / zone in structura (compozitia) unui element de constructie care "strica" omoge
mare, respectiv o rezistenta termica mai mica decit restul elementului de

Exemple de situatii in care exista punti termice la peretii exteriori :

1* buiandrug din beton la ferestre sau usi, la un zid confectionat din materiale de constructie cu o mai buna rezistenta term
2* rosturi mai mari intre caramizi, sau "umplute" neglijent cu mortar: cu goluri etc.

3* perete / zone de perete realizate din resturi ( bucati de BCA, caramida etc.), deci cu rosturi mai dese si mai mari

4* izolatie termica realizata neglijent. Ex.: placi de polistiren intre care exista spatii pe lateral; zone de vata minerala "turti
circula aerul de la o placa la alta etc.

5* finisari neglijente ale izolatiei termice in diferite zone : la ferestre, usi, colturi de zid

6* materiale de constructie (BCA, caramizi, vata etc) depozitate si / sau folosite mult timp in conditii improprii (mai
proprietatile termoizolante.

7* izolatie proasta a usilor / ferestrelor in faza de montare : spuma poliuretanica (prea) putina sau prost / neglijent amp
8* stilpii de sustinere din beton neizolati termic de la colturile cladirii.

9* caramizi cu goluri verticale ... amplasate orizontal, pe directia interior - exterior ( caz "penal" - vezi poza de la

10* ETC.
 r, acoperis, pardoseala, etc.) este exprimata de valoarea K = coeficient de
( notata si U ).

exprimata in Wh (watti ora) transmisa printr-un mp de element de constructie timp de o

d C intre interior si exterior.

at prin = coeficient de conductivitate termica.

ezinta cantitatea de caldura exprimata in Wh care trece printr-o suprafata de 1mp, a unui
renta de 1 grad C intre cele 2 suprafete ale materialului.

uleaza in laborator de catre producatorii de materiale de constructii, la 10 grade C si cu

valoarea care apare pe eticheta produsului finit.

material; este mai mare decit efectiva si tine cont de umiditatea naturala in conditiile
tare ale materialelor.

sa lui este exprimata de R = rezistenta termica ( sau rezistivitatea termica ) a

izat. Cu ajutorul lui se pot compara proprietatile termoizolatoare ale unor materiale sau
mi diferite si cu conductivitati termice diferite.

erialului respectiv = rezistenta termica teoretica (din tabele) x coeficientul datorat

termice.

pt. asigurarea unui confort termic sporit si pt. reducerea risipei de energie termica
mai mult, conform C107/1 modificat:

dupa
dupa inainte de
elementele de constructie ale unei 1
1 ianuarie 1 ianuarie
ianuarie 1998 1998
2011

Rc(minim) Rc(minim) Rc(minim)

[m2K/W] [m2K/W] [m2K/W]

se) 1.80 1.40 1.20

0.77 0.50 0.40

 5.00 3.00 2.00
2.90 1.65 1.10
1.10 1.10 0.90

nguri de trecere etc.) 4.50 4.50 3.00

4.50 4.50 3.00

4.80 4.80 4.20
2.90 2.40 2.00

nstructie care "strica" omogenitatea lui, avind o conductivitate termica mai

ca decit restul elementului de constructie dat.

ructie cu o mai buna rezistenta termica decit betonul (din BCA, de exemplu)

deci cu rosturi mai dese si mai mari decit in cazul bucatilor "standard".

ateral; zone de vata minerala "turtita"; placi de polistiren pe sub care poate
ca la alta etc.

zone : la ferestre, usi, colturi de zid etc.

mult timp in conditii improprii (mai ales umezeala), ceea ce le altereaza

zolante.

ea) putina sau prost / neglijent amplasata (strat prea subtire, cu goluri etc)

erior ( caz "penal" - vezi poza de la articolul "Asa NU" de pe blog !)

FORMULE simplificate :

Q = K x S x T C

fluxul termic suprafata = Tint. - Text.

coeficientul
(W) de transfer diferenta de
perete temp. :
termic ( m2 ) interior
minus
exterior

1 R d
K =
Rc ; teoretica
=
c
coeficientul inversul rezistenta d = grosime
rezistentei material
de transfer termica
termic termice teoretica
corectate, c = conductivitate
reale termica de calcul,
reala

R ( R1 + R2 + +Rn ) +
=
teoretica 0,167
R1, R2, Rn = rezistenta termica a stratului
rezistenta 1, 2, n din care e alcatuit peretele
termica totala
a peretelui,
teoretica 0,167 = rezistenta termica insumata a straturilor de
aer de pe cele 2 suprafate ale peretelui.

R c = R x
teoretica

rezistenta calculat cu coeficient de corectie

termica datorat prezentei
valorile eventualelor punti
corectata, din tabele
reala, a termice
peretelui

n n
T T t1/t2
t1/t2
q t1 / t2 = q 75/65 x f =
T T
75/65 75/65

caldura degajata caldura degajata

de un radiator la de un radiator la
n = exponent termic, dat de
producatorii de radiatoare, care
temperaturile de temperaturile de
difera, pt. fiecare model de f = un factor de corectie. Unii
tur / retur t1 / t2 si tur / retur 75 / 65
radiator, cu inaltimea lui. Are valori producatori de radiatoare ofera
la o oarecare si la o oarecare
cuprinse intre 1,1 si 1,5 , insa tabele cu valorile lui f, in functie
temp. t interior temp. t interior de temp. de tur /retur /interior, si
 caldura degajata caldura degajata
de un radiator la de un radiator la
n = exponent termic, dat de
producatorii de radiatoare, care
temperaturile de temperaturile de
difera, pt. fiecare model de f = un factor de corectie. Unii
tur / retur t1 / t2 si tur / retur 75 / 65
radiator, cu inaltimea lui. Are valori producatori de radiatoare ofera
la o oarecare si la o oarecare
cuprinse intre 1,1 si 1,5 , insa tabele cu valorile lui f, in functie
temp. t interior temp. t interior de temp. de tur /retur /interior, si
poate fi aproximat linistit la
valoarea de 1,30. cu valori ale lui n calculate de
ei.

unde :

T t1 + t2 -
= t interior
t1/t2 2

Exemple :

T =
75 + 65
- 20 = 50
75/65 2

T =
50 + 40
- 20 = 25
50/40 2

T =
90 + 70
- 20 = 60
90/70 2

1.3 1.3
25
f 50/40 =
50
= 0.5 = 0.4061

Deci un radiator, care la temp. de tur / retur de 75 / 65 si la o temp. a

camerei t interior de 20 C, degaja 1000 W, atunci la temp. de tur / retur
de 50 / 40 si la o temp. a camerei t interior tot de 20 C, va degaja doar
406 W, adica aprox. 40 %. De aceea, in acest caz, trebuie ales un
radiator cu o dimensiune mult mai mare, care la 75/65 sa ofere (1000 /
0,4061) = 2,463 W, iar la 50 / 40 tot acei 1000 W initiali, necesari
camerei.
 M-am hotarit sa dau o tenta de "open source" acestui program, prezentind modul de calcul si ofe
care se pricepe sa modifice anumite date utilizate de "program", pt. obtinerea unor rezultate adaptate
- valorile scrise cu rosu pot fi modificate ! -

1. Date referitoare la izolatia peretilor exteriori si interiori, a tavanului si podelei, precum si a suprafetelor vitrate : valo
clasificarea gradului de izolatie a peretilor exteriori, a tavanului, a podelei si a suprafetelor vitrate, precum si valorile
calcularea pierderilor de caldura. Pt. geamuri, valorile coeficientul de infiltratie
0.6 1 1.5 2.1 2.7 3.4
clasificarea gradului de izolare : FS S S-M M M-B B
valorile rezist. termice minim 0.30 0.71 1.11 1.61 2.31 3.21
( R ) pt. fiecare nivel : maxim 0.70 1.10 1.60 2.30 3.20 4.50
valoarea de calcul a rezistentei 0.33 0.78 1.22 1.77 2.54 3.53
termice ( R c ) pt. peretii exteriori : 0.25 0.59 0.92 1.33 1.91 2.65

Pt. peretii interiori am folosit o valoare de calcul a rezistentei termice corectate Rc de :

valoarea de calcul a rezistentei T1 T2 T3 T4 T5 T6

termice ( R c ) pt. TAVAN : 0.30 0.30 2.10 0.30 2.10 0.30

valoarea de calcul a rezistentei P1 P2 P3 P4 P5 P6

termice ( R c ) pt. PODEA : 0.30 0.30 1.20 0.30 1.20 0.40

tip fereastra G. Simplu T. Vechi T. Economic T. Bun T. Premium

coeficienti K 3.70 2.50 1.70 1.30 1.00
coeficienti R 0.27 0.40 0.59 0.77 1.00
coeficienti i 0.120 0.080 0.060 0.050 0.045

2. Adaosul pt. orientarea camerei : un procent cu care se mareste sau se micsoreaza QT = fluxul termic prin transmisie,

Punct Cardinal Nord Sud Est Vest N-E N-V S-E S-V
coeficienti * 5.00 -5.00 0.00 0.00 5.00 5.00 -5.00 -5.00

3. Temperaturile exterioare de calcul pt. tavan cu pod sau fara, izolat sau neizolat, si pt. podea cu beci, in functie de zona

Tavan : valoarea temp. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7

exterioare de calcul C : 20 -13 -13 -7 -7 -18 -18

Podea : valoarea temp. P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7

exterioare de calcul C : 20 9 9 -18 -18 9 9

In cazul unui acoperis izolat termic al podului, temp. de calcul creste, fata de temp. din tabelul de mai sus, cu :

4. Valorile Ac = adaosul pt. compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de Rm = rezistenta termica medie a incape

Rm 0.60 0.70 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00 2.30 2.60
Ac 16.20 14.25 12.30 11.00 9.70 8.90 8.35 7.75 7.45 7.00 6.60
 Daca valoarea calculata a Rm difera de valorile de mai sus, se va alege Ac care corespunde valorii imediat inferioare
se va alege valoarea de la 0,8 ( adica Ac = 12,30 ), iar daca Rm este 4,5, atunci se va alege Ac = 5,75, coresp

5. Viteza de calcul a vintului, in functie de zona eoliana a cladirii si de amplasamentul acesteia, in localitate sau inafara lo

Zona in localitate inafara localitatii Acestea sint valabile pt. nivelurile 1 - 12 ale cladirilor, si pina la a
eoliana v v v v
I 8.0 16.00 10.0 21.54
II 5.0 8.55 7.0 13.39
III 4.5 7.45 6.0 10.90
IV 4.0 6.35 4.0 6.35

6. Rezistenta termica specifica a benzii de contur, Rbc, pt. o grosime a fundatiei de 45 cm, in functie de adincimea de i
adincimea pinzei de apa freatica ( H ). Folosita la calcularea Qs = pierderile de caldura p

H(m)
h (m) 4 6 8 10 <-- valori SR
0 - 4,5 4,5 - 7 7 - 9 9 - 10 <-- valori program
0.0 0.768 0.645 0.574 0.530 0 - 0,5
1.0 0.490 0.430 0.398 0.377 0,5-1,5
2.0 0.448 0.380 0.347 0.327 1,5 -
^ valori SR

7. Valorile recomandate pt. nao = numarul de schimburi de aer necesar in incapere in conditii de confort fiziologic :

destinatia incaperii nao (m3/s)/m3 nao (m3/h)/m3

camere de locuit 0.00022 0.792
bucatarii 0.00033 1.190
bai 0.00028 1.000
scoli, crese, spitale nao*Vol. = 0,007*Nr. Persoane

8. Valorile unor constante, utilizate de program :

Notare CM E m podea m per. ext. m tavan m geam

Valoare 1.00 1.000 1.000 1.038 1.038 1.200

9. "Factorul de supradimensionare" = o nascocire pur personala, fara nici o legatura cu vreun STAS, adresata celor care
supradimensioneze radiatoarele si care, oricit de precis ar face calculele, se tot intreaba "N-o fi prea putin ?" :) . Repre
marirea necesarului termic al fiecarei camere, fata de valoarea rezultata din calcule facute de acest program.

Bineinteles, valoarea implicita este zero, insa o puteti modifica aici :

10. O harta a Romaniei, cu impartirea RECENTA pe zone CLIMATICE :

 - 12 C - 15 C - 18 C - 21 C
cu maro = zona I cu galben = zona II cu verde = zona III cu bleu = zona IV

11. De asemenea, o harta cu impartirea Romaniei pe zone EOLIENE :

zentind modul de calcul si oferind posibilitatea utilizatorului
nerea unor rezultate adaptate experientei si preferintelor sale.

m si a suprafetelor vitrate : valorile rezistentei termice dupa care se face

afetelor vitrate, precum si valorile de calcul pt. fiecare treapta, folosite pt.
valorile coeficientul de infiltratie " i ".
10 valorile vechi de pe randul 12
FB Pt. peretii exteriori
4.51
10.00 - valorile scrise cu rosu pot fi modificate.
4.96 --> valoarea propusa (din tabel) pt. calculul rezistentei termice, pt. fiecare nivel.
3.72 --> valoarea de calcul corectata, REALA, obtinuta astfel : valoarea
propusa mai sus x coeficientul de mai jos:
0.70
Coeficientul general care ia in calcul
existenta puntilor termice din
T7 pereti/plansee; scade valoarea reala a
2.10 rezistentei termice calculate:
0.75

P7
1.20

T. Premium T.C. Pasiva

1.00 0.80
1.00 1.25
0.045 0.040

T= fluxul termic prin transmisie, al intregii camere.

podea cu beci, in functie de zona climatica setata :

Zona climatica setata

I II III IV V
-12 -15 -18 -21 -25 Temp. ext. aferenta zonei
-8 -11 -13 -16 -20 Temp. in pod neizolat
11 10 9 8 7 Temp. sol/beci NEincalzit

tabelul de mai sus, cu : 6 grade C.

ezistenta termica medie a incaperii = CM*AT*(tint-text) / QT

3.00 3.50 4.00 5.00 6.00 8.00 10.00

6.40 6.00 5.75 5.50 5.25 5.00 4.80
spunde valorii imediat inferioare a Rm. De ex., daca Rm este 0,9,
nci se va alege Ac = 5,75, corespunzatoare lui Rm = 4,00.

esteia, in localitate sau inafara localitatii :

e 1 - 12 ale cladirilor, si pina la altitudinea de 1.100 m.

cm, in functie de adincimea de ingropare a pardoselii ( h ) si de

ea Qs = pierderile de caldura prin sol.

nditii de confort fiziologic :

m geam m per. int.

1.200 1.000

reun STAS, adresata celor care NU se pot abtine sa nu

ba "N-o fi prea putin ?" :) . Reprezinta procentul ( % ) cu care se doreste
cute de acest program.

%
 - 25 C
u = zona IV cu albastru inchis= zona V