Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 2 PDF
Capitolul 2 PDF
2
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
3
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Figura 2.1
Structura creat, format din linii uor oblice datorit faptului c miscarea este
compusa formeaza un rastru de explorare. ntoarcerea pe vertical se face pe mai
puine linii dect cursa direct.
4
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
este prea mare. Asa cum se va calcula ulterior, aceasta banda este proportionala cu
patratul numarului de linii de explorare si cu frecventa cadrelor. Pentru sistemul cu
625 de linii si 50 Hz rezulta o banda de frecventa a semnalului video de aproximativ
13 MHz. Este o banda foarte mare daca se ia in calcul faptul ca este de vorba de un
semnal nemodulat (in banda de baza) si, asa cum se va vedea mai tarziu la analiza
structurii spectrului semnalului video, nu este ocupata cu informatie decat in mica
masura, in aceasta banda de frecventa existand foarte multe locuri libere in care nu
exista informatie. Pentru a se reduce aceasta banda de frecventa trebuie redus fie
numarul de linii de explorare, fie frecventa cadrelor. Daca se reduce numarul de linii
de explorare se micsoreaza rezolutia pe verticala a imaginii, daca se reduce frecventa
cadrelor fara alta prelucrare apare fenomenul de palpaire a imaginii deoarece se
coboara sub frecventa critica. Solutia acestei probleme a fost explorarea intretesuta.
5
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Figura 2.2
6
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Fig.2.3
7
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Avnd durate diferite, cele dou impulsuri pot fi separate ulterior intre ele.
Amplitudinea lor reprezint 30 % din amplitudinea total a semnalului video complex
(1VVV / 75 ). Se observ c palierul posterior al impulsului de stingere are o lungime
mai mare. Aici se vor introduce ulterior in sistemele de televiziune color informatii
suplimentare.
ntr-o prim faz se face separarea impulsurilor S H +V din semnalul video complex
dupa amplitudine si apoi, utiliznd un circuit de integrare (traductor durat-tensiune)
separarea celor dou tipuri de impulsuri se poate face dupa durata. Durata impulsurilor
de sincronizare pe orizontala este 4,7 microsecunde, iar durata impulsurilor de
sincronizare pe verticala este de 2,5 perioade de linii, adica 160 microsecunde.
Impulsurile de crestare
Se introduc pe durata unui impuls SV , ce are durata de 2,5 TH , pentru
asigurarea sincronizrii pe orizontal si pe timpul impulsului de sincronizare pe
T
verticala, un numr de 5 impulsuri de crestare de durat H . In acest mod, pe
2
durata impulsului de sincronizare verticala exista o referinta de sincronizare pentru
oscilatorul de baleiaj pe orizontala.
Impulsurile de egalizare
In mod conventional se considera inceputul unei linii frontul anterior al
impulsului de sincronizare pe orizontala, iar inceputul unui semicadru (sau camp) este
frontul anterior al impulsului de sincronizare pe verticala.
Numarul de linii dintr-un cadru este de 625, un numar impar, ceea ce face ca
intr-un semicadru sa incapa 312,5 linii. Astfel, primul semicadru (cel impar) incepe cu
o linie intreaga (linia 1) si se termina, la aparitia impulsuslui de sincronizare pe
verticala, cu jumatatea liniei 313. Al doilea semicadru incepe cu a doua jumatate a
liniei 313 si se termina cu linie intreaga (linia 625).
n cazul deteciei impulsurilor de sincronizare cu circuite de integrare (solutia
cea mai uzuala), tensiunea rezidual pe condensatorul de integrare este diferita la
sfarsitul unui semicadru par sau impar, deoarece semicadrul impar se termina cu
jumatate de linie iar cel par cu linie intreaga. La sfarsitul unui semicadru impar sau par
un impuls S H aflat mai aproape sau mai departe de SV face ca tensiunea pe
condensatorul de la ieirea circuitului de integrare sa fie diferita de la un semicadru la
altul. Ca atare, pentru detectarea impulsului de sincronizare pe verticala pragul fixat va
fi atins la doua momente de timp diferite de la un semicadru la altul. Asta face ca
impulsurile de sincronizare pe verticala refacute in receptorul TV sa nu se afle la 20
ms unul de altul. Aceste impulsuri vor comanda pe fiecare semicadru momentul de
incepere a explorarii verticale. Decalajul in timp intre cele doua impulsuri de la
semicadre diferite se traduce pe imagine intr-un decalaj in spatiu care poate merge
chiar si la suprapunere intre cele doua rastre de intretesere pentru semicadrul par si
impar. Aceasta inseamna de fapt o redare incorecta a detaliilor fine pe verticala.
Pentru a nu se intampla acest lucru, inaintea impulsului de sincronizare pe
verticala se introduc 5 impulsuri de preegalizare din jumatate in jumatate de linie, care
8
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Fig. 2.4
9
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
sincronizare este 100 %, atunci semnalul video care se gaseste intre nivelul de alb si cel
de negru are 67 %, impulsul de sincronizare intre nivelul de stingere si cel de
sincronizare are 30 %, iar distanta dintre nivelul de negru si cel de stingere (spatiul de
garda) este de 3 %.
Cea mai mica freceventa din spectrul semnalului video este frecventa 0,
componenta continua, care depinde de continutul imaginii. Aceasta nu se transmite
decat in cazul distributiei semnalului video pe distante scurte, caz in care se face
distributie in banda de baza (semnal nemodulat). La transmisia semnalului video
modulat la distanta mare nu este necesara transmisia acestei componente deoarece se
poate oricand aseza semnalul video cu nivelul de stingere (foarte apropiat de nivelul
de negru) pe ceea ce se numeste tensiunea de taiere (blocare) a dispozitivului de
afisare. In acest mod toate nivelele de gri vor fi redate corespunzator. Circuitele care
fac acest lucru in receptorul TV se numesc circuite de axare sau de fixare a
componentei continue.
Urmatoarea frecventa din spectru dupa frecventa 0 este frecvena semicadrelor
fV (50 Hz in standardul cu 625 linii si 50 Hz), deoarece nu exist semnal cu frecven
mai joas dect aceasta n componena semnalului video.
10
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Cea mai mare frecven video care poate fi atins d cel mai mic detaliu care
poate fi reprodus. Orice variaii mai mici dect acesta nu mai pot fi redate. Sa
presupunem ca imaginea este esantionata pe orizontala si pe verticala si ca avem
elemente de imagine de forma dreptunghiulara in numar de N x pe orizontal i N y
pe verticala. Rezult o perioad de transmisie a unui element de imagine egala cu
perioada unui cadru divizata cu numarul total de elemente dintr-o imagine. Conform
teoremei esantionarii frecventa video maxima va fi :
Nx N y
f max = ,
2 TK
unde TK este perioada cadrelor. N y = Z (numarul de linii de explorare) i
N x = p Z (din conditia de rezolutie identica pe orizontala si verticala care face ca
elementul de imagine sa aiba aceeasi dimensiune pe orizontala si verticala, adica sa fie
H 4
un patrat) p = raportul de aspect al imaginii i este n televiziunea clasic i
V 3
16
n televiziunea de inalta definitie. Rezult nlocuind:
9
1
f max = pZ 2 f K .
2
Aceasta este frecvena fundamental a dezvoltrii Fourier a funciei
dreptunghiulare ce d variaia net de la alb la negru de la un element de imagine la
cel consecutiv cu el pe linie. Armonicile superioare, necesare reconstituirii complete a
semnalului ar avea frecvene mai mari, dar nu este necesar transmiterea lor, deoarece
ochiul mediaz i imaginea va avea o nuan de gri, detaliile nu mai pot fi percepute.
Dac se ine seama i de perioadele de ntoarcere se introduce formula:
N y = Z (1 kV ) ,
unde kV se numete factor de pierdere pe vertical din cauza intoarcerii,
TiV Z Z a
kV = = . Similar, pentru baleierea pe orizontal, se consider timpul activ
TV Z
pentru acest tip de curs:
TaH = TH TiH = TH (1 k H ) ,
TiH
unde k H = este factorul de pierdere pe orizontal din cauza intoarcerii.
TH
n afar de aceti doi factori care reflecta faptul ca nu toata perioada unui cadru
este utilizata pentru transmisia elementelor de imagine, ci numai perioadele active pe
orizontala si verticala, mai trebuie inut cont i de pierderea de rezoluie pe verticala
datorit ntreeserii (pierdere determinata prin teste subiective si care duce la o
rezolutie de aproximativ 70 % pentru imaginea intretesuta fata de cea neintretesuta
explorata cu acelasi numar de linii), pre pltit pentru scderea la jumatate a lrgimii
de band de transmisie la explorarea intretesuta. Acest efect a fost studiat de Kell, care
a introdus un coeficient de reducere a rezoluiei pe orizontal, k=1 pentru explorarea
progresiva (neintretesuta) si k=0,7 pentru explorarea intretesuta. Rezult:
Nx p Ny kp (1 kV ) 2
f max = k =k = Z fK ,
2 TaH 2TH (1 k H ) 2 (1 k H )
11
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
12
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
unei imagini cu obiecte in miscare este format din benzi spectrale inguste centrate la
multiplii de frecventa liniilor, frecventa semicadrelor si combinatiile lor liniare, benzi
cu latimea de maxim 6 Hz. Acest tip de spectru rezulta din faptul ca imaginea este
explorata periodic pe orizontala si verticala si din faptul ca vitezele de miscare ale
obiectelor pe care le poate percepe ochiul si care sunt transmise in televiziune sunt
mult mai mici fata de frecventele de explorare a imaginii. Pentru un obiect care se
misca pe orizontala si a carui miscare poate fi perceputa de catre sistemul vizual uman,
deplasarea pe perioada unei linii (64 microsecunde) este extrem de mica. De
asemenea, daca obiectul se misca pe verticala, deplasarea sa pe perioada unui
semicadru (20 ms) este foarte mica.
Rezulta ca in spectrul semnalului video exista mai mult loc liber decat loc
ocupat de informatie. In sistemele de televiziune in culori acest lucru este folosit
pentru a introduce in spectrul semnalului alb-negru (de luminanta) informatia de
nuanta si saturatie a culorii (informatia de crominanta), pastrand aceeasi banda de
frecventa ca in televiziunea alb-negru.
De asemenea, structura spectrului semnalului video arata ca se utilizeaza o
banda de frecventa mult prea mare pentru a transmite aceasta informatie, lucru ce afost
exploatat in metodele de compresie de spectru.
Se observ c informaia nu difer foarte mult de la un element de imagine la
altul consecutiv cu el pe aceeasi linie, sau situat deasupra sau dedesubt pe linii
alaturate, sau in aceeasi pozitie geometrica dar in cadrul urmator. Rezula o corelaie
mare ntre elementele de imagine pe toate cele 3 coordonate (orizontala, verticala si
temporala). Functia de autocorelatie a semnalului video poate fi exprimata atunci ca
un produs de trei functii exponentiale cu constante de timp egale cu perioada unui
element de imagine pe orizontala, a unei linii si respectiv a unui cadru. Din teorema
Wiener-Hincin rezult c densitatea spectral de putere este transformata Fourier a
funciei de autocorelaie. Transformata Fourier a unei functiei de autocorelatie a
semnalului video va fi tot de tip exponential in domeniul frecventa. Rezulta ca spectrul
semnalului video scade mult la frecvene mari. Aceste frecvene corespund
elementelor de detaliu din imagine i ca atare este posibil sa limitam banda semnalului
video la frecventele calculate mai sus.
4 Transmisiunea n radiofrecven
4.1 Generaliti
Limea de band folosit n videofrecven pentru transmisiunea in banda de
baza variaz n funcie de norma de televiziune. Se folosesc cabluri coaxiale sau
bifilare pentru a transmite pe distante scurte semnalele video, de exemplu in studioul
de televiziune sau in sistemele de supraveghere video.
Cu ajutorul modulaiei (multiplexare n frecven) se poate face transmisiunea
i n radiofrecven, ntr-o band cuprins ntre 50 1000 MHz , cu ntreruperi n
spectru pentru zone alocate altor servicii decat televiziunea. Semnalul video complex
moduleaza purttoarea de radiofrecven a unui canal de televiziune. n cazul
transmisiunii prin radiorelee sau prin satelit, frecvena poate ajunge la valori de
ordinul 10-12 GHz.
13
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
Fig. 2.5
14
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
5 Selectorul de linii
15
SISTEME DE TELEVIZIUNE ALB-NEGRU
variabil pe parcursul unei linii. Acesta se poate aduna cu semnalul video complex si se
livreaza pe iesire VBS + MARKER pentru a fi aplicat unui monitor. In acest mod se
poate vedea pe monitor linia marcata cu un impuls, acea linie care se vizualizeaza in
acel moment pe osciloscop.
Fig. 2.6
16