Sunteți pe pagina 1din 43

MOTORUlDIESELCONTEMPORAN

ASPECTE
CONSTRUCTIVE
~I fUNCflONALE

presiunea de refulare dezvoltate de pompa de transfer, la


turatia la care lucreaza pompa de injectie;
NE
doza de combustibil reglata de supapa de dozare (in o

concordanta cu regimul de functionare al motorului) este z


(\j
"'C
vehiculata prin orificiul din buc~a exterioara a statorului, ~i
orificiul radial de admisie r3, din buc~a interioara a Q,
~

statorului catre orificiul radial de alimentare r2, orificiul


axial (a) ~i spatiul (c) din rotor;
in perioada de refulare, combustibilul, comprimat de catre
pistona~ele radiale la presiuni mari, este dirijat prin orificiile
radiale rl ~i r4 (cand acestea se suprapun) spre racordul de
refulare.

100 I np min np n np max np [rot! min]


Pompa de transfer are rolul de a alimenta cu motorina capul
hidraulic ~i alte subansamble ale pompei de injectie (variatorul de Domeniul de lucru al supapei de reglare i

avans, regulatorul hidraulic).


Pompa de transfer este de tip volumetric cu palete radiale ~i Fig. 3.20. Caracteristica pompei de transfer.
asigura de
pompei refularea combustibilului la presiuni mai mari decat presiunea
alimentare.
Constructia supapei de reglare este pre-
Pompa de transfer este montata la extremitatea capului hidraulic. zentata in figura 3.21.
Curbele de variatie a presiunii de transfer cu turatia pompei de In timpul funetionarii pompei presiunea
injectie (caracteristica
prezentate in figura 3.20.pompei de transfer) in diferite regimuri sunt de transfer cre~te, iar combustibilul patrunde
in corpul supapei de reglare prin orificiul I,
Valoarea maxima a presiunii de transfer, corespunzatoare actionand asupra piston~ului (1), in sensul
mersului in gol la turatia maxima, trebuie limitata la mai putin de 10 comprimarii arcului de reglare (2). Pistona~ul
daN/cm2 din eonsiderente de rezistenta ale pompei de transfer. (1) descopera progresiv orificiul de reglare R,
Valoarea presiunii de transfer la np = 100 rot/min, trebuie sa fie de
permitand ca 0 parte din combustibil sa se
circa 0,8 daN/cm2, pentru a asigura debitul de motorina necesar
pomirii motorului [29]. scurga prin orificiul E catre intrarea pompei
de transfer. Astfel, pentru 0 turatie data, pre-
Supapa de ref!larerotativ:
are urmatoarele funetiuni in eadrul pompei siunea de transfer se mentine la 0 valoare cva-
de injeetie eu distribuitor siconstanta.
regleaza presiunea motorinei la ie~irea din pompa de Sectiunea de curgere a orificiului de
transfer, in functie de turatie; reglare R se mare~te 0 data cu cre~terea
permite
de amorsarea pompei de injeetie prin oeolirea pompei
transfer; presiunii de transfer, deci implicit cu cre~terea
turatiei obtinandu-se 0 variatie proportionaUia
impiedica dezamorsarea pompei cand aeeasta nu funetio- presiunii de transfer cu turatia.
neaza, prin obturarea orificiului de regJare. Fig. 3.21. Constructia supapei de regiare.
104
105
~

~IfUNCTIONAlE
ASPECTECONSTRUCTIVE
MOTORUl DIESELCONTEMDORAN

,(,f
"-0
3.1.3.4.Regulatoarele de turalie >as
.~
!a =
0
UI U
Pompele de injectie cu distribuitor rotativ sunt echipate cu regu- <= -8
latoare de turatie pentru toate regimurile, de tip mecanic centrifugal I (I)

sau hidraulic. -::~


~ Co
.E:o
<!a

I
Reeulatorul mecanic centrifueal (Fig. 3.22) se compune din Co\(')

masele centrifuge (4), carcasa acestora (2) ~iman~onul (3), montate pe ..::! 0'
ca .-43
arborele de antrenare (1), precum ~i din sistemul de arcuri ~i parghii I ooft
~ <B ,!a
(8,9) care transmit deplasarea man~onului (3) la supapa de dozare (6), ::).E p-
montate la interiorul capacului pompei de injectie. 's..
.- I:: I (I)
Uuoo
La un regim de functionare dat, stabilit prin pozitia parghiei de I:: (I) ..
'. [q ~
comandil (5), forta centrifuga a maselor regulatorului este echilibrata (I) e I
de forta arcului (7). -0'0\
S! ~
~ I::
..r-- .
La cre~terea turatiei, forta centrifuga invinge tensiunea arcului ..c: ..
(7) ~i permite deplasarea man~onului (3), a tijei (8) ~i a supapei de U 0
UI <II-
~
CIS
CD 0) co
dozare (6) in sensul mic~orarii sectiunii oferite de aceasta reducandu- ~I
;;=-0
00 I (I)
se doza de combustibil admisa in capul hidraulic. <Br"\-o
La scaderea turatiei, supapa de dozare (6) ofera 0 sectiune de 'E .. CIS
...
>as!i
...
[q "
curgere mai mare, ceea ce permite cre~terea dozei de combustibil 8 U 5'
U !a UI
admisa in capul hidraulic. In acest fel se asigura stabilitatea turatiei la ,- U I
regimul de functionare stabilit initial prin parghia de comanda (5). I \0
~C'I
Stabilitatea turatiei minime de mers in gol este asigurata prin = 0'
S !a
arcul (9), care atunci cand actionem, forta arcului (7) este nulil ~ ~
(parghia de comanda (5) se afla pe limitatorul de mers in got). 1~
(I)
~.-0 (I)

N (I)

~ft'I,D S
~!a
~I
-

&t) ,..

107
106
.~
MOTORUL DIESELCONTEMPORAN
ASPECTE CatS TRUCTIVE ~I FUNCTIONALf

Rel!UlatoruIhidraulic (Fig. 3.23) utiJizeaza ca ~i eJement de


reglare variatia presiunii pompei de transfer.
3.1.3.5. Variatoarele de turatie
In acest scop, supapa de dozare este inlocuitii cu piston~uI (1),
care se poate deplasa axial sub actiunea presiunij de transfer.
Fort:eide presiune se opune tensiunea arcului (2), care se poate Variatoarele ce echipeaza pompele de injectie cu distribuitor
modifica cu ajutorul parghiei de comandii (3). rotativ sunt variatoare automate de avans actionate hidraulic.
Pentru un regim de functionare dat, tensiunea arcului (2) este Constructia ansamblului unui variator automat de avans este
echilibrata de forta presiunii de transfer. Degajarea prelucrata pe reprezentata in figura 3.24.
pistona~uI (1) ofera 0 sectiune de curgere variabiIa, prin care capul Functional, pistonul (2) se poate deplasa axial cand pe suprafata
hidraulic se aJimenteaza cu debitul de combustibil solicitat de regimul sa frontalii actioneaza presiunea combustibilului, accesibilii In aceasta
de functionare dat.
zona, de la pompa de transfer, prin racordul fixat de corpul
variatorului. Fort:ei de presiune i se opune tensiunea arcului (1) care
poate deplasa pistonul (2) in sens opus.

Fig. 3.23. Regulator hidraulic pompa DPA:


-
1 pistona~;2 - arc; 3 -parghie de comanda regulator.

La cre~terea turatiei cre~te presiunea de transfer, pistona~uI (1)


invinge tensiunea arcului (2) ~i se deplaseaza in sensul reducerii
sectiunii de curgere spre capul hidraulic.
La sciiderea turatiei procesul de reglare este invers.
Fig. 3.24. Ansamblul variatorului automat de avans:
1 - arc; 2 - piston; 3 - inel cu came.

Deplasarea pistonului (2) determinii rotirea inelului cu came (3)


~i, in consecinta, modificarea avansului la injecfie.
108
109
---
,

ASPECTECO'ISTRUCTIVE
~IfUNCfl~LE
MOTORUL DIESELCO'ITEMPOPAN

La cre~terea turatiei, valoarea mare a presiunii de transfer Sistemele de injectie care utilizeaza elemente tip pompa indi-
determina deplasarea pistonului astfel, incat inelul cu came este rotit viduaHi se pot imparti din punct de vedere constructiv in doua mari
in sens invers sensului de rotatie al pompei (avansulla injectie cre~te). grope:
La scaderea turatiei, tensiunea arcului (1) invinge forta presiunii _ element pompa-injector;
de transfer, iar inelul cu came este rotit in sensul de rotatie al pompei _ element pompa individuala.
(avansulla injectie scade). Diferenta dintre aceste doua tipuri constructive de sisteme apare
Pentru asigurarea unor avansuri mici la pornirea motorului, in faptul di in primul caz pompa de injectie ~i injectorul sunt asam-
unele pompe de injectie cu distribuitor rotativ sunt echipate cu blate intr-un corp comun, iar in cel de-al doilea caz intre pompa de
variatoare de avans automate in doua trepte. injectie ~i injector exista 0 legiitura prin intermediul unei conducte de
inaWipresiune. Schema de principiu a unei instalatii de alimentare cu
element pompa individuaHi este redata in figura 3.25, iar schema
3.1.3.6. Echipamentele de control electronic (EDC)
contructiva a unui element pompa-injector in figura 3.26.
~i in cadrul sistemelor de injectie prevazute cu pompe de
injectie cu distribuitor rotativ exista tendinta de generalizare a utili-
ziirii sistemelor electronice de control (EDC), datorita avantajelor pe 2
care acestea Ie aduc in functionarea motoarelor cu aprindere prin
comprimare. 3
Schema de principiu a unui a instalatiei de alimentare cu pompa
cu distribuitor rotativ echipata cu bloc de control electronic se
aseamana cu schema de principiu a instalatiei de alimentare cu pompa
4
de injectie in linie cu EDC.
Functionarea sistemului electronic de control este prezentata in
capitolul 3.1.2.6.

3.1.4. Echipamentele de injectie tip element pompa

Elementul pompa prezent in cadrul instalatiilor de alimentare a 6


motoarelor cu aprindere prin comprimare, caracterizeaza aceste insta-
latii prin lipsa conductelor de inalta presiune din constructia lor. Prin
disparitia (sau scurtarea semnificativa a lungimii lor) conductelor de
inalta presiune din cadrul instalatiei de alimentare se elimina actiunea 7
lor perturbatoare ~ise imbunatate~te sensibil injectia.
De asemenea, prin absenta conductelor de inalta presiune, se Fig. 3.25. Schema de principiu a instalatiei de alimentare cu element
elimina efectul de compresiune a combustibilului, iar momentele de
inceput ~i sfar~it ale injectiei sunt mai apropiate de momentele de
- - -
pomp! individual!: I injector; 2 chiulas! motor; 3 pulverizator;
-
4 _ element de comand! electromagnetic; 5 intrare combustibil;
inceput ~isf'ar~itale refularii. -
6 _ corp unitate de injectie; 7 cam! de actionare.
111
110 ,
JIIa.
T
III/
I MOTORUl DIESEL CONTEMPORAN
A.SPECTE CONSmUCTIVE -SIFUNCTlO'iALE
I

Functional, combustibilul este aspirat din rezervor prin inter- Elementul de refulare nu este prevazut cu supapa de refulare
1/: mediul unei conducte de clitre pompa de alimentare, dupa ce in prea- pentru controlul procesului de injectie i ca urmare pentru
labil a trecut prin elementul de filtrare. Pompa de aIimentare trimite desfaurarea eficienta a acestuia, elementul de refulare al elementului
combustibiJul prin conducta de joasa presiune la pompa injector. pompa individualii trebuie sa dezvolte presiuni de injectie mai mari
II
Deschiderea injectorului este comandata de catre 0 cama. (peste 1300 daN/cm2) decat elementul de refulare al pompeJor
Surplusul de combustibiJ se intoarce in rezervor.
separate de injector [8, 24].
Constructiile de element pompa individuala realizate pana in Constructia de ansamblu al unui element pompa individuala cu
prezent utiIizeaza element de refulare cu piston-sertar (pentru dozarea piston-sertar i pulverizator sertar este redata in figura 3.27.
i producerea presiunilor mari de injectie) i pulverizatoare de tip Corpul (2) cuprinde toate elementele specifice unei pompe
deschis sau inchis (pentru introducerea combustibilului in camera de individuale cu tachet plan (mai putin supapa de refulare). Sectiunea de
ardere i pulverizarea fina a acestuia).
curgere din pulverizator este controlata de acul (3), mentinut in pozitia
inchis, de catre arcul (4). Prin intermediul arcului (4) i al aibelor se
pot asigura presiuni mari, reglabile, pentru inceputul i sfaritul
injectiei.
Prezenta puverizatorului inchis elimina fenomenele de
patrundere a gazelor i de picurare.
5 Din punct de vedere functional, in cursa de refulare, ansamblul
tachet-arc-piston-sertar este deplasat sub actiunea camei (6),
amplasata pe arborele de distributie. Dupa obturarea orificiului de
alimentare, in timpul cursei utile, combustibilul din spatiul de inalta
presiune (format in interiorul cilindrului elementului de refulare i
canalizatia din paharul distantier i pulverizator) este comprimat la
presiuni foarte mari. Injectia se produce in momentul in care forta
produsa de presiunea combustibilului asupra suprafetei conice a acului
pulverizator invinge tensiunea arcului (4).
Sfaritul injectiei are loc ciind rampa elicoidala a pistonului-
sertar deschide orificiul de alimentare din cilindrul elementului de
refulare. In acest moment se produce descarcarea spatiului de inaM
Fig. 3.26. Ansamblul presiune. Presiunea combustibilului scade rapid, iar forta produsa
constructiv al unui asupra acului pulverizator devine mai mica decat tensiunea arcului,
element pompii-injector: determiniind aezarea acului pe scaun.
1 - pulverizator; Cursa acului este reglata cu ajutorul unui limitator.
2 - pistonCl;3 - arc; Important de amintit este faptul ca prin utilizarea elementului
4 - camii de actionare; pompa individuala in cadrul unei instalatii de alimentare a unui motor
5 -dispozitiv de comandii
cu aprindere prin comprimare inceputul injectiei este fix, iar sfiiritul
electromagnetic;
6 - chiulasii. variabil, conform conditiilor de functionare descrise in paragraful
anterior.
112
113
-
MOTC'RUl DIESELCONTEMPORAN
ASPECT/: CONSrnUCTlVE,S1 FUNCTIONALE

3.1.5. Sistemul de injectie cu rampii comunii


(Common Rail)

Sistemul de injectie "Common Rail" deschide un nou capitol in


tehnologia injectiei diesel, sistem propus de catre firma Fiat S.p.A. ~i
realizat practic de catre firma Robert Bosch GmbH. La ora actuala
2 toate firmele importante in productia autoturismelor cu motor diesel
au implementat sistemul de injectie Common Rail in productia de
3
serie (de ex.: Mercedes, Fiat, Peugeot, Renault, Opel etc.).
o caracteristica esentiala care a dus la implementarea sistemului
in dotarea de serie a automobilelor a fost nivelul scazut al zgomotului
4 din timpul procesului de injectie, 0 cerinta importanta a utilizatorilor.
Reducerea nivelului de zgomot a fost realjzam prin reaJizarea injectiei
pilot cu cantitati mici de combustibil. Intr-un proiect de cercetare
comun intre firmele Robert Bosch ~i Mercedes-Benz pomit din anul
5 1994 s-a studiat apJicarea acestui sistem nou de injectie in productia
de serie, in cadrul unui experiment ce a acoperit echivaJentul a 2 x 106
km de teste functionale [14,15]. Concluziile finale ale acestui
experiment comun au confirmat avantajele utilizarii sistemului de
injectie "Common Rail", care rezida in principal in reducerea nive-
lului de zgomot in timpul procesului de injectie, reducerea nivelului
6 de emisii poluante ~i avantaje tehnologice in procesul de fabricatie.

3.1.5.1. Premise

In anul1993 DaimlerBenza initiatun studiucomparativasupra


Fig. 3.27. Secfiune transversalii printr-un element pompii-injector:
diferitelor sisteme de injectie diesel, cu scopul de a alege pentru
1 - element de comandii electromagnetic; 2 _ corp injector; viitoarelegeneratiide motoarediesel sistemulde injectiecu cele mai
3 - piston; 4 - arc; 5 - tachet; 6 - cama de actionare. bune caracteristici ~i rezultate. Viitorul sistem trebuia sa satisfaca
conditiilede functionareale unui motordieselcu injectiedirecta,cu 4
supape pe ciJindru.
ConstructiiIe moderne de element pompa individuala utilizeaza Sistemelede injectiecareau intratin studiuau fost:
un sistem electronic de control, care actioneza deschiderea acului sistemulde injectiecu elementpompa-injectorcu comanda
injector prin intermediul unor dispozitive electromagnetice. Comanda electronica;
dispozitivelor electromagnetice este efectuata de catre blocuJ de sistemulde injectiecu pomparotativade inalta presiunecu
control electronic,
functionare care ia decizia potrivita in functie de conditiile de
ale motorului. comandaelectronica;
sistemulde injectiecu rampacomuna "CommonRail".
114
115
k....
MOTORUl DIESEL CONTEMPORAN
- ASPECTECONSrnUCTIVE -SIfUNCf/ONAlE

Sistemul de injectie cu element pompii individualii comandat monocilindru au aratat ca inchiderea lentii a acului injectorului nu s-a
electromagnetic a fost cercetat de Daimler Benz timp de 8 ani ~i s-a dovedit a fi un dezavantaj functional, pentru di a fost compensata de
constatat cii doar cu ajutorul injectie pilot se poate sciidea nivelul nivelul mare al presiunii ~ide buna formare ajetului de combustibil.
zgomotului la injectie ~i incadrarea in viitoarele norme privitoare la Analiziind toate aceste date, firma Daimler Benz a decis ca siste-
emisiile poJuante. Dar la acest sistem nu se poate realiza 0 comandii mul de injectie "Common Rail" sa fie ales pentru dotarea noii generatii
stabilii a cantitiitii de injectie pilot, ci doar foarte limitatii ~i in nici un de motoare diesel ce vor echipa automobileleMercedes-Benz.
caz peste turatii de 3000 rot/min. Acest lucru se datoreazii camei de Pentru aceasta s-a constituit un contract de asociere intre
alimentare a sistemuIui, care limiteazii modificarea avansului ~i de firmele Daimler Benz - Robert Bosch - Fiat - Elasis (pompe de inalHi
asemenea limiteazii modificarea precisii a cantitiitii mici de presiune), aviind ca scop crearea ~iintroducerea in productia de serie a
combustibil utilizatii la injectia piJot.
sistemului de injectie cu rampa comuna "Common Rail" la mijlocul
Un alt fenomen ce ingreuneazii dozarea precisii a miciIor anului 1997.
cantitiiti de injecpe pilot este influenta vitezei de alimentare prin
oscilatiiIe unghiului de rotatie asupra axului cu came (datorate
variatiei momentului motor transmise la pompa de alimentare). 3.1.5.2. Prezentare de ansamblu
Cu ajutorul pompei de injectie rotative comandate electro-
magnetic este plajii
posibilii realizarea unei injectii pilot precis dozate, dar In figura 3.28 se prezinta schema de principiu a sistemului de
nu in intreaga de turatie ~isarcinii.
injectie cu ramp a comunatip "Common Rail".
Aceste concluzii au dus la studierea amanuntitii a noului sistem Functional, eombustibilul este aspirat din rezervor prin
de injectie
avantaje: propus "Common Rail", ~i care prezenta urmiitoarele intermediul unui filtru, cu ajutorul unei pompe cu roti dintate ce este
antrenata de axul cu came. Combustibilul treee printr-o supapa
lipse~te din constructie cama de alimentare, care limita electrica de sens unic ~i ajunge la 0 presiune de aproximativ 2 bar la
injectia, astfel inciit avansul injectiei pilot ~i al injectiei pompa de inalta presiune. In pompa de inalta presiune debitul
principale se poate alege teoretic fiiriilimite; combustibilului se desparte in doua parti:
se poate alege fiirii restrictii valoarea presiunii de injectie, - 0 parte curge prin intermediul unei supape in supapa de
care prin utilizarea unei valori mari duce Ia obtinerea u.nei sigurantii, prin camera axului eu came a pompei de inalta
prepariiri bune a jetului de combustibil la turatii ~i sarcini
scazute; presiune, avand rol de racire, ~i de aici mai departe spre
supapa regulatoare de presiune ~i de acolo pe conducta de
presiunea de deschidere a duzei de injector este presiunea retur calre rezervor;
din rampa ~inu presiunea de deschidere a injectoruJui; - cealalta parte umple elementele pompei de inalta presiune,
constructia blocului motor, agregatele auxiliare, senzorii compusa din trei cilindri.
sunt aproximativ indentice cu cele a unui motor pe benzina; In pompa de inalta presiune combustibilul atinge 0 presiune ce
fenomenul de post-injectie duce la studiul ~i posibilitatea poate atinge 1350 bari ~i este transmis catre rampa comuna. In rampa
crearii unei noi generatii de catalizatoare de tipul DE-NOx. comuna se aflii un senzor de presiune ee monitorizeazii valoare
Analiza in detaliu a sistemuJui, realizatii prin simuliiri pe presiunii din rampa. Presiunea prestabilitii de comanda unitatii
computer a aratat, ca prin realizarea unui regJaj corespunziitor este centrale electronice de comanda este realizatii cu ajutorul unei supape
posibiIa comanda unei cantitiiti de combustibil suficient de mici pentru regulatoare de presiune, ce comanda debitul prin intermediul con-
realizarea injectei pilot. De asemenea, incercarile realizate pe un ductei de retur.
116
117
ASPECTE ~IfUNCTIaiALE
CONS-mUCTIVE
MOTORUlDIESELCONTEMPORAN

Din rampa comuna combustibilul ajunge la injectoare. In


.c.r
9 injector combustibilul se desparte intr-o parte care este injectata in
.. 8
::s 0 camera de ardere ~i 0 parte care in timpul procesului de injectie,
b U
G~ impreuna cu pierderile de carburant de la ghidajul arcului ~i pierderile
I~ de la pistona~ul de comanda, ajunge prin intermediul returului inapoi
Ntij~
.. ... "0 la rezervor.
... I ~
~ 8 r:--.
~ Pompa de alimentare cu ro/i din/ate
~,~ 8

o
= ~ 9.-
.,.. 18':-
o 0 o cerinta importanta in alegere ~i dimensionarea pompei de
-ut:
.. K':I= alimentare a fost n~cesitatea asigurarii de catre pompa de alimentare a
.::! Q.. 0
Q..~u aspirarii rapide a aerului din sistem, aparut ca urmare a golirii comple-
r-- -- ca QJ
g..."O te a rezervorului de combustibil. Pentru realizarea acestei cerinte
'1:: 0 u
Q..=
::s .-= s-a supradimensionat pompa de alimentare la functionare in regim
o .- 0
"Oa3b hidraulic.
TA ~ ... u
8 Q...
000 Presiunea pompei de alimentare este reglata prin intermediul
..c::"Ou
u ... 0
(1)0- unui regulator de presiune integrat in constructia pompei.
I N,J:) Pompa de alimentare este de tip mecanic fiind preferata fata de
~ ~ I
(I) :=(1)0

~
(IS
\0
1-.. pompele de alimentare electrice, deoarece plaja temperaturilor de
functionare este mai larga pentru pompele de alimentare mecanice.
(D =
00..... ..~ Filtrul de combustibil este amplasat in compartimentul motor,
.
0 (1)-
o
~
(IS
inaintea pompei de alimentare incalzind combustibilul la temperaturi
u. s."O joase. Varianta de preincalzire electrica a combustibilului a fost
._c.oo
"0 "0
-oK':l_K':I exclusa datorita consumului mare de energie necesar realizarii acestui
lucru, in conditiile debitului specific necesar mare cerut de
-a-g
= Q..<I)
::s.-
O<l)bJ) functionarea sistemului "Common Rail". Din acest motiv incalzirea
:IS -
combustibilului este realizata prin lantullichid racire combustibil -
~
o or)
.. I radiator avand integrata 0 supapa de scurtcircuit dependenUi de
"000\
~ ~ i: temperatura.
-~.= .~
.~~
~ 0- 0
<11-
!:! ~.-
= ~
... ~ Pompa de inaltiipresiune
,..:;;jol
00"000 Pompa de inalta presiune cu decuplare independenta pe fiecare
MK':I
oQ.. element este prezentata in figura 3.29.
8
!'f')
~oQ..
0"
La orificiul de intrare a combustibilului in pompa se afla un
~ M (\01 ~I
"<t piston actionat de un arc, care in conditiile in care nu se prime~te
C"'I presiune de la combustibil, realizeaza inchiderea accesului combu-
stibilului la elementele pompei ~i se deschide doar in momentul in
119
118
--
MOTORUl DIESEL CONTfMPORAN
~IFUNCTIONAlE
A5PECTECONSTRUCTIVE

acare
combustibilului.
pompa de alimentare cu roti dintate va crea presiunea prestabilitii pompa este antrenata prin intermediul unui cuplaj de tip Oldham, in
functie de caz la turatia axului cu came sau 3/4 din turatia acestuia.
In timpul functionarii, se poate reaIiza controlul opririi Fiecare element al pompei are 0 supapa de aspiratie i 0 supapa
accesului combustibilului in caz de nevoie, prin intermediul Supapei de presiune. In regimuri ce nu necesitii putere maxima, unul din ele-
de oprire care
pisto~ului este pozitionata dupa pompa de alimentare i datorita
cu arc. mente se poate decupla cu ajutorul unui electromagnet, prin inchiderea
permanenta a supapei de aspiratie a elementului respectiv.
Debitul de alimentare teoretic al pompei de inalta presiune se
poate adapta in functie de cerintele motorului prin modificarea cursei
camei cu excentric.
Pentru a adapta presiunea cantitatii injectate la modificari rapide
de sarcina (i a se evita trecerea peste domeniul limitei de fum in
functionare), pompa trebuie sa asigure un debit mai mare decat debitul
in regim stationar. .
Cantitatea minima de combustibil pompat se compune din
Presiune
max. 1350bar cantitatea injectatii, cantitatea de comandii, pierderile in injector,
.. cantitatea minima de reglare a supapelor regulatoare de presiune i 0
rezerva dinamica pentru schimbarile brute de presiune din sistem.

~ Rampa com una ~i supapa regulatoare de presiune


4 Rampa comuna de injectie (Fig. 3.30) trebuie sa aiba 0 rezistanta
mecanica ridicatii fapt pentru care este realizatii prin tumare. Reglajul
presiunii se realizeazii prin intermediul supapei de regulatoare de presiune
(Fig. 3.31), iar informatia referitoare la valoarea presiunii in rampa
comuna de injecpe este obtinutii prin intermediul unui senzor.
Realizarea diferitelor valori ale presiunii in rampa de injectie se
obtine prin intermediul arcului supapei regulatoare comandat
Intrare combUstibil
electromagnetic conform instructiunilor primite de la unitatea centrala
Fig. 3.29. Pompa de fnaM presiune: I - piston cu arc; de comanda electronica.
2 - element -
pompii; 3 dispozitiv de decuplare la suprapresiune Legatura dintre rampa comuna i injectoare se realizeaza prin
-
aetionat electromagnetic; 4 camii de aetionare eu exeentrie. intermediul unor conducte obinuite utilizate in sistemul de injectie
diesel, dar cu particularitatea di diametrele lor interioare sunt mai
mari, pentru evitarea oscilatiilor de presiune.
Volumul rampei comune trebuie ales astfel, incat sa fie obtinuta
Constructiv, pompa de inalta presiune este 0 pompa mecanica o solutie de compromis, deoarece un volum mare ar duce la
cu trei pistoane radiale, pistoane antrenate prin intermediul unei came micorarea oscilatiilor combustibilului datorate pompei de inaltii
cu excentric i realizeazii 0 presiune de lucru de pana la 1350 bari. presiune, iar un volum mic este necesar pentru crearea rapida a
120 presiunii de injectie, mai ales in cazul pomirilor la cald.
121
r
-
N
N

11
12
Detaliu A 13
14

:1
~ ,II
I
::
17
18

-
Fig. 3.32. Sectiune transversala prin injector: 1 ac injector; 2 - element de presiune; 3 - arc injector;
4 _ drosel secundar; 5 - drosel primar; 6 - supapa; 7, 9 - ~aibede reglare; 8 - ~aibaancora; 10 - bolt ancora;
-
11- placaancora; 12- bobinaelectromagnetica;13 ac supapaelectromagnetic a; 14- miez electromagnetic;
-N -
15 - capac; 16 - piulitii de tensionare; 17 - filtru; 18 arc de tensionare ancora.
v.>
MOTORULDIESELCONTEMDORAN ASPECTE
CONSTRUCTIVE
~IfUNCflONALE

Totu~i sistemul prezinta 0 particularitate prezentata in figura


~ Funclionareainjectorului 3.34. Cand acul injector este complet deschis droselul secundar de la
La injectorul prezentat in figura 3.33 presiunea din rampa actio- supapa electromagnetidi, este inchis prin partea superioara a
neaza' direct pe suprafata duzei de injectie ~i pe pistonul de comanda pistonului de ghidare ~i astfel cantitatea de combustibil comandata in
timpul injectiei este limitata. Daca se mare~te presiunea asupra
ce apasa pe partea posterioara a arcului duzei. Datorita faptului ca
pistonul de comanda are 0 suprafata de actionare mai mare ca ~iduza, pistonului de comandii, acesta se va deplasa in jos iar droselul
secundar se va deschide din nou, astfel incat in aceasta pozitie avem
va actiona cu 0 forta de de inchidere mai mare pe durn.
un permanent proces de regJare.
Pistonul de comanda este legat de rampa prin intermediul unui Procesul de transmitere a impulsurilor electrice la supapa
drosel. Dupa ce se deschide supapa electromagnetica, se creeaza 0
electromagnetica a injectorului se realizeaza astfel: pentru realizarea
cadere de presiune pe pistonul de comanda, cu rol de deschidere a
doziirii exacte a cantitatii de injectie pilot (1,5 mm3/cursa) la presiuni
duzei injectorului. La inchiderea supapei, intreaga presiune a rampei
inalte, trebuie ca supapa electromagnetica sa fie deschisa pana la
va actiona pe pistonul de comanda ~i duza injectorului va fi din nou
limita pentru evitarea pozitiilor intermediare. Durata de cuplare a
inchisa. Arcul duzei injectorului are rolul de a impiedica patrunderea
gazelor de ardere datorita compresiei, in momentul in care nu este Retur pierderi ,i retur Retur pierderi ,i retur cantitatea
de comanda minimalizata
exercitata asupra duzei presiunea rampei comune de injectie. cantitatea de comand8

Retur pierderi Retur pierderi


,I

-+-
Supapa
electromagnetica.

-+-- ..-- -+-


Intrare inalta.
presiune

Pistonde
comanda.

Arc injector

Duzade
injectie
'Tnceputul star,itul
procesului de iniectie
Fig. 3.33. Fazele de functionare ale injectorului.
Fig. 3.34. Principiul reducerii cantitatii de combustibil de comanda.
125
124
/\sPECTE ~IfUNCTIONAlE
CONSTRUCTIVE
MOTORUl DIESELCONTEMPORAN

supapei electromagnetice este de aprox. 200 J..lsec,de la inceputul


impulsului de comanda pana la capatul de cursa.
lmpulsul de comanda se realizeaza datorita unei tensiuni inalte, Impuls de incarcare al
obtinute prin desdircarea unui condensator. Prin cedarea energiei din
condensator catre bobina de actionare a injectorului, se ajunge in
cateva J..lsecundela obtinerea valorii curentului de comanda. Dupa
. condensalorului
pentru celelalle injectoare

aceasta tensiunea scade aproape de tensiunea retelei de bord, iar Curent de


intensitatea curentului se mentine in continuare constant prin comandil
intermediul acumulatorului ma~inii.
Cu ajutorul unui regulator in doua puncte, in timpul fazei de
atragere, curentul este mentinut la valoarea ce asigura deschiderea
injectorului. Dupa acest timp, injectorul este deschis stabil, iar nivelul
curentului este mic~orat pe parcursul perioadei de mentinere pana la
terminarea fazei de comanda. In figura 3.35 este reprezentat modul de
J J \
Cursa supapei electromagnetice
desfa~urare a transmiterii impulsurilor electrice de tensiune la injector
in timpul realizarii injectiei pilot ~ia injectiei principale.
~ 11
Pe parcursul desfa~urarii injectiei pilot la inchiderea supapei
eletromagnetice s-a constatat aparitia unor unde de presiune, cu efecte
negative asupra procesului de injectie. Minimalizarea acestui efect
Cursa acului injector
negativ a fost realizata prin crearea unui volum cat mai mare in
compartimentul de ghidaj al acului injector.

~ Duza injectorului
In principal a fost aleasa solutiade duza cu 6 orificii, la care
Injecl\9. pilo\
diametrulorificiulde injectieeste alesin functiede marimeacilindru- (cca. 1;Smm lcursa)
lui. Injeclie

Ca ~i 0 consecintiia faptului ca in decursulprocesuluide in-


jectie s-a constatat0 variatienedoritaa cantitatiipilot de combustibil Fig. 3.35. Modalitatea de transmitere a
injectat,s-a modificatconstructivformascaunuluiduzei(Fig.3.36).
impulsurilor electrice de tensiune de comandli la injector.

127
126
MOTORUL
DIESEL
CONTEMPORAN
ASPECTE CONSTRUCTIVE
~IFUNCTIONAlE

Datorita solicitarilor grele ale ghidajuluiacului injector a fost


nevoie de tratarea termica a acestuia pentru imbunatatirea frecarilor.
De asemenea, s-a aplicat ~i un ghidaj al acului injector chiar in ime-
A
diata apropiere a scaunului pentru a avea (inclusiv la curse mici) un jet
uniforrtl pentru fiecare din cele 6 orificii de injectie. Desfii~urarea
procesului de injectie este stabilita in principal de suprafetele duzei, a
droselului de admisie ~i a droselului de evacuare. La dimensionarea
droselului de admisie, a celui de evacuare ~i a camerei de comanda
trebuie sa fie luate in calcul mai multe criterii functionale specifice
motorului echipat.
Pe de 0 parte ambele drosele trebuie sa fie cat mai mici pentru a
avea pierderi de cantitati de comanda mici, iar pe de alta parte trebuie
A ca injectia sa se execute cu 0 tolerantii de 1% raportata la intreg
debitul hidraulic.
Tratament tennic
o atentie deosebita trebuie acordata modificarii suprafetei acti-
ve a alezajului de evacuare de la supapa electromagnetica, care trebuie
sa se modifice in functie de cursa supapei. Pentru ca supapa deschisa
sa fie independenta de cursa, trebuie ca suprafata droselului fix sa fie
mai mica decat cea a sUDaDeitotal deschise (Fie:. 3.37..
(a) Duzii simplii
(b) Duzii cu ghldaj al acului injector

~ ~;
cP
<3
Q) " .~
'1ii
":;
:;
os
a; /'
."
.i.. m
tV g. ~,r;
E CIJ G;)"'~
o
u..

Cursa maximA

Fig. 3.36. Fonna specifica a acului injector ~i Cursa supapel electromagnetlca


influenta asupra injectiei de combustibil. I
Fig. 3.37. Suprafata supapei de comanda in functie de
I
cursa supapei magnetice.
128

1 129
MOTORUl DIESELCO'iTEMPORAN
A5PECTE ~IFUNCTIO'iAlE
C0'i5TRUCTIVE

Pentru asigurarea injectarii unor cantitati mici de combustibil in


timpul injectiei pilot, desfli~urarea procesului de injectie trebuie sa
inceapa foarte lin, iar injectia principala sa se desfli~oarefoarte rapid.
I I
Alegand intre aceste doua cerinte, s-a dat importanti'i mini-
mizarii cantitatii de combustibil injectat pe parcursul injectiei pilot. =
Cantitalea injectatli 6 mm3/cursa
o cerinti'iopusa, fata de cele aratate mai sus, reiese din calculul
Turatia =750 rollmin
Presiunea Tnrampli =250 bar (a)
~i dimensionarea suprafetei duzei injectorului. In domeniul de turatii
joase ar fi nevoie ca orificiile duzei sa fie mici (dar care in domeniul "
turatiilor mari ar duce la durate de injectie lungi, cu pierderi de putere
~i regim termic ridicat al motorului). Aceasti'iproblema se rezolva prin
cre~terea presiunii de injectie in rampa la turatii mari, dar apar ~i
dezavantajele legate de cre~terea bilantului energetic al procesului de J 1\ J
injectie, precum ~icre~terea solicitarilor mecanice din sistem.
Desfli~urarea procesului de injectie (cantitatea injectata in
[14,15J.de timp) pentru diferite turatii este prezentati'i in figura 3.38
functie =
Canlilalea injectalli 25 mm3/cursli
=
Turatia 2500 rot/min
Injectia combustibilului in camera de ardere a unui motor cu
Presiunea Tnrampa =800 bar (b)

aprindere prin comprimare echipat cu sistem de injectie cu rampa


comuna "Common Rail" se desfli~oarain trei faze:
injectia cantiti'ipipilot de combustibil;
injectia cantiti'itiiprincipale de combustibil;
postinjectia.
Injeclia cantitiiliipilot de combustibil

Cantitatea de injectie pilot la motoarele cu injectie directa, este =


Canlitatea injectalli 60 mm3/cursll
cea mai importanta marime pentru mentinerea scazuta a nivelului de
=
Turatia 4200 rol/min
=
Presiunea Tnrampli 1350 bar (c)
zgomot ~i de poluare. Cu ajutorul unui set de injectoare speciale, cu
care este posibila modificare cantitatii pilot injectate prin modificarea
duratei3.39.
figura de injectie, s-a determinat un domeniu admisibil prezentat in

Daca se depa~e~te acest domeniu, emisia de particule cre~te


semnificativ chiar daca poluarea fonica este neafectata. Cantitatea
absoluta de injectie pilot trebuie monitorizata ca sa nu coboare sub 0,5
mm3/cursa. Desfli~urarea tipica a injectiei pilot in functie de durata de Fig. 3.38. Des~urarea procesului de injectie la
coma.'1da, laindiferite
reprezentata presiuni ale rampei comune de injectie este
figura 3.40. diferite regimuri de functionare.

130
131
I.
MOTORUL DIESEL CONTEMPORAN ASPECTECONSTRUCTIVE
~I FUNCTIONALE

;(ij" 4
(J)
:; S-a dovedit experimental [8,14] ca este avantajoasa intro-
~E 3,5 ducerea cantitiitii pilot in aproape tot campul caracteristic, ceea ce
inseamna ca sistemul de injectie "Common Rail" trebuie sa asigure
.. 3
cantitati pilot suficient de mici ~i in regimuri de lucru cu presiuni
"0
'5. 2,5
ridicate ale rampei comune de injectie.
Q)

trQ) 2 . Injeclia cantitalii principale de combustibil


:5
~ 1,5 Variatia in timp a cantitatii principale de injectie in functie de
m durata de comanda, tara a tine seama de injectia pilot, este prezentata
:s 1 in figura 3.41. Cantitatea principala poate suferi 0 modificare dnd
~
I1J
00,5
avem ~i injectie pilot. Acest lucru se datoreaza faptului ca la startul
injectiei pilot apare 0 unda de presiune, care nu este amortizata pana la
inceperea injectiei principale. In functie de faptul ca injectia principala
200 400 600 800 1000 1200 1400
incepe intr-un minim sau maxim al undei de presiune, se va mic~ora
Presiuneadin rampa [bar]
respectiv cre~te cantitatea de injectie principalii.
Fig. 3.39. Cfunpul caracteristic al injectiei pilot. 1ij
)i?80
(J) Fiiriicantitatedeinjeqie a.
:; pilot '111
Q.
, 1200
I1J ~E 70 E
!::! 10
;(ij" . Cantitatea
deinjeqie a. e!
9 pilotaleasa >I1J
Co
.s c:
'6
'1= Q) 60 111
.. 8 400 13- Q)
Q)
7 I c:
'6
I1J
091-
oS; 50
c:
::I
.en

:S
CD 6
I Q)
c:
::I
Q)
"C
111
!!!
Q.
"C
I1J
Q) 5 I .1ij
Q)
a:
.c!! 40
111
;t:
C
C 4 c3 30
II!
0
3 I I II I I I -d 250 20
2
10

o 1,5
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 o 0,25 0,5 0,75 1 1,25
Durata de comanda [ms] Durata de comanda [ms]

Fig. 3.40. Cerintele cantitatii de injectie pilot. Fig. 3.41. Cerinte1ecantitatii injectateo
133
132

1
MOTORUl DIESELCO"ffEMPORAN
ASPECTE CONSTRUCTIVE ~I FUNCllONAlE

Din punct de vedere constructiv esentiaUi pentru evitarea Sarcina maxima Sarcina medie Sarcina zero
fonnarii undei de presiune datorata injectiei pilot, este necesitatea
dimensionarii atente a diametrului alezajului de malta presiune din 'n. 2~OO/min.
..
t!! t!! !!! n:. rSQO/m111
<II <II I,PtJJe6.5 baf .' !'me..Q;!ar,
injector (ales in general cat mai mare posibil). "E
(II
<II
"E
(II
C1I
'ft_ n;oonlbar' <II
"E
(II
pi . ,1}.60
m~ar,

Postinjec/ia "
e!
<II
"
I!!
~
I!!
300

E ~ <II
E
Sistemul de injectie "Common Rail" ofera optiunea unei postin- fj
<II
~ fj
jectii, necesara pe viitor in cazul utiJizarii noii generatii de catali- c:
::J ~
::J
<II
c:
110
'iji ::J
'iji
zatoare DE-Nox. Durata de desfli~urarea postinjectiei (prin injectarea t!!
a. t!!
0. .~
0.
unor cantitati mici de combustibil) este cuprinsa intre 90 '" 200oRAC. 200
La motoarele cu un numar mai mare de ciJindri se va ajunge la 0
suprapunere a postinjectiei ~i de aceea este necesar ca blocul de
emitere a impulsurilor de comanda electrice sa aiM doi condensatori 150

de descarcare. Dezavantajul utiJizarii postinjectiei reiese din faptul ca


se petrece foarte tarziu, presiunea in camera de ardere este foarte mica,
100
lungimea jetului de combustibil va cre~te ~i va ajunge la peretii
ciJindrului cu toate aspectele negative ce apar din acest lucru (ardere
incompleta, cre~terea cantitatii produ~ilor de ardere etc.).

~ Temperatura combustibilului
,...,.
~.50.oo.3O.20.IO
0 10zo30<01060 -40.50"0.30.20.10
0 102030.050 60 ~.50.oo.3O'ZO.10
0 '0 2030'0 5060
In cadrul sistemului de injectie cu rampa comuna, exista mai [ORAC]
multe locuri in care presiunea ridicata din sistem se destinde la valori
apropiate de presiunea atmosferica, ceea ce inseamna ca energia Fig. 3.42. Influenta presiunii de injectie asupra caracteristicilor motorului.
acumulata prin presiune se va transfonna in caldura. In principal acest
fenomen are loc la injector in timpul injectiei ~i in timpul pierderilor
de combustibil la interstitiul duzei ~ia pistona~ului de comanda. ~ Blocul de control electronic (ECU)
o incalzire suplimentara se produce prin utiJizarea unei pompe
de inalta presiune nereglata, la care debitul suplimentar trece prin Blocul de control electronic (Fig. 3.43) colectioneaza,
supapa regulatoare de presiune spre retur. Prin amplasarea unui senzor stocheaza, prelucreaza ~i transmite toate infonnatiile necesare
de temperatura (aflat pe conducta de retur al combustibilului), exista gestionarii sistemului. In bloc se evalueaza semnalele transmise de
posibilitatea decuplarii unui element al pompei, iar prin aceasta sa se senzori, iar schimbul de infonnatii dintre blocul de control ~i celelalte
obtina 0 scadere a degajarii de caldura. sisteme ale autovehiculului (ABS, ASR, ETC etc.) se realizeaza prin
I magistrala de date CAN (Control Area Network).
I
I Pe Hingafunctia principala de comanda a injectoarelor ~i a pre-
I
I siunii de lucru din rampa de injectie comuna, blocul de control supra-
I vegheaza ~icre~terea temperaturii in sistem.
134
135
--
MOTORUL
DIESEL
CONTEMPORAN ASPECTECONSTRUCTIVE.)1
FUNCTIONALE
j-' -. -. -.-._.- .-.-.-.-.-.-.-.-
iw
iCC ~ ww
CCCC
Structural, blocul electronic se compune din:
'e:(
!o
e:(
..JwN..J
e:(e:(
W . bloc de aliment are cu tensiune;
!I-

>
I-
~cct=;:)
() Z ()
WCC~- cc
CC
e:(
w
it: 'g
w e:(Z . modul de pregatire a semnalelor de intrare;
..J
i5w~
..J
00:J()
I-
wiD
W
..J ()
..Je:(
~~ -
Ci3
. modul de prelucrare a semnalelor;
wz-- wa.()Wwo~
cc2wwow>cc(f)w:J
e:(w
~ii)
~o ill
0
I-W '6ij
:.aI . bloc de executie.
w~:;;: ~~
>(f)OZe:(OO~CCZ
a.we:(;:)a.;:)zwe:(;:) i=-w'""
Z
~
e:(z
-e:( ~o b.()
o De asemenea, blocul electronic de control detine facilitatea de a
e:(cca.ii)e:(we:(a.wii) ~ a.0 e:( 3() e:(w
~o Ci3
a.a.~Wa...J~NWa.CCe:( 15 IX!~ c'" inregistra datele referitoare la regimurile de functionare, precum ~i a
;:)WOCC;:)WO-le:(CC;:);:)-IW
(f)oa.a.(f)CC()()~a.(f)I-()O
. . ..... eI) anumitor anomalii ce pot aparea in functionarea motorului. Prin inter-
>CC
i_. (;j
00
ZI-
'0
....
mediuI unei interfete este posibila transmiterea acestor date (numar de
e:() ..J o
::i:w e:( 1:: kilometrii, presiuni din sistem, temperaturi etc.) catre anumite dispo-
0"'" ..JZ
()~ 00 ~c zitive speciale, dispozitive care u~ureaza activitatea de diagnosticare.
TvNI::IvaNvVllo:) ~i=- ou
3a :)018 z@
Oce I Ca ~i 0 concluzie generala (~i bazata la ora actuala pe con-
()15
w m ~ firmarile practice ale utilizarii acestui sistem de injectie) sistemul de
CCcc
~~O :; injectie "Common Rail" confirma avantajele a~teptate ~i ofera un inalt
:JQt 's. grad de flexibilitate In aplicarea lui la motoarele cu injectie direct a,
e:( I-w '13
c
z() ,
e:(z~ 'C
P-
exploatand la maximum avantajele acestui tip de injectie. Obtinerea
;:)
Ii. el) unor valori mici a nivelului de poluare sonic ~i a nivelului de emisii
'0
poluante se datoreaza adaptabilitatii acestui sistem la alegerea optima
E
..c
eI) a valorii presiunii de injectie, a injectiei pilot, a postinjectiei etc.
() uen Pentru viitor, sistemul de injectie cu rampa comuna "Common Rail"
~~
_0
..J_
I
u ofera un mare potential de dezvoltare datorita numarului mare de
e:(J: '2
o grade posibile de libertate in aplicatiile din cadrul procesului de
~~
;:)
W
Z>
b
~ injectie directa a motoarelor cu aprindere prin comprimare.
~()
(f)- ~
w WCC
-0
> ~8
a:- ceW
Q.1i.
(f)
]c
N !z:a! cco ou
:Jw
-~ 2~ 3.1.6. Echipamentele periferice ale sistemului de injectie
e:(- Z~ .g
~~
();:) ~ ------------------
W
(f) '3
u
01- o 3.1.6.1. Conductele de inaltii presiune
-I w w !!:!~ i:Q
IX!
!Jj
I- -e:(
- CC be:(
ZW>> > ~
~
>>~~ I- w 15"')CCCC II:..J -
e:( i=- ~;:) ;:) ;:)m II: ~ Conductele de Inalta presiune sunt elemente componenteale
l- w ~..J ~ ciJ
o ~e:( 0 g; ~~ ~w ~ ~ ~~t= 2 instalatiilorde alimentarea motoarelorcu aprindereprin comprimare,
CCW tS e:(OZ 0:. a. w Z 0 CCCC~ CC(f) Z ~
2~
Z()
o
'2!w 5~~
(f):5..J ;:)e:(w wow;:) w
e:(e:(w ii)a. a. a. e:( a. IX! (f) prin intermediullor combustibilulrefulat de pompa de injectie este
wa: () e:((f) I- ceo() W::i:~~CC::i:~
WW()cc<wwww o dirijatcatre injectoare.
~~ U)~
a: .. . .. .
e:( a. e:( Q.CCI- I- e:( I- ()

L_______________________

136 137
MOTCRUl DIESELCONTEMDORAN ASDECTECQiSTRUCTtVE~tfUNCTIONAlE

Deplasarea combustibilului in conducta de inaWi presiune, ca pulverizatorului este influentata de constructia pulverizatorului dar ~i
urmare a functionarii dclice a pompei de injecpe, este insotita de de mi~carea organizata a aerului din camera de ardere a motorului.
variatii importante ale presiunii ~i vitezei, varful de presiune atingand Clasificarea injectoarelor dupa criteriul controlului orificiului de
valori de 500...1000 daNlcm2. Din acest motiv conductele de inalta pulverizare de catre 0 supapa in forma de ac, al comenzii deschiderii
presiune se confectioneaza din otel care suporta presiuni de 2000 acului ~ial formei varfului acestuia este prezentata in tabelul 3.1.
daN/cm2 ~ideformatii radiale de 1...3% [29,30]. Din punct de vedere constructiv ~ifunctional injectorul deschis
La capete, conducta este prev3zuta cu conuri de etan~are este cel mai simplu, constructia lui fiind alcatuita din trei piese: corpul
executate prin presare la rece sau prin strunjire (Fig. 3.44). injectorului (I), pulverizatorul (2) ~i piulita (3) cu care pulverizatorul
se asambleaza la corp (Fig. 3.45).
Corpul injectorului este prevazut cu un racord de legatura la
conducta de inalta presiune ~i 0 canalizatie interioara prin care moto-
rina ajunge la orificiul de puverizare. La trecerea combustibilului prin
orificiul calibrat de pulverizare apar rezistente hidraulice locale impor-
~ rrn tante, care determina pulverizarea combustibilului.
Raspandirea injectorului deschis este restransa datorita dezavan-
3 4 tajelor importante pe care Ie prezinta:
2
1 . inceputul ~i star~itul proce-
sului de injectie au loc la pre-
Fig. 3.44. Construcpa conductelor de inat~ presiune: 1, 4 - ~uruburi de siuni mici, ceea ce duce la 0
fixare; 2 - ~aibA de etan~are; 3 - conduc~ de inaM presiune.
pulverizare nesatiSIa.catoarea
combustibilului in camera de l \.1-..I -1
Diametrul interior ~i lungimea conductelor de inalta presiune au ardere a motorului;
o influentAmare asupra procesului de injectie. DesIa.~urareaeficienta a . se manifesta fenomenele de
acestuia necesita volume cat mai mici ale traseului pompa individuala, picurare ~i de patrundere a
astfel incat diametrul interior ~i lungimea conductelor de injectie gazelor fierbinti pe canali-
trebuie sa fie cat mai mici. zatia din pulverizator in cor-
pul injectorului.
3.1.6.2. Injectorul 3

InjectoruI reprezinta ultimul element periferic al instalatiei de


alimentare cu combustibil a motoarelor cu aprindere prin comprimare.
Are rolul de introducere a combustibilului in cilindrul moto-
rului, de pulverizare fina a acestuia ~i de distribuire uniforma a pica- Fig. 3.45. Injector deschis:
2
turilor pulverizate in camera de ardere. In acest scop, injectorul este 1 - corput injectorului; 2 - pulverizator;
prevazut cu un pulverizator, in care sunt previizute unul sau mai multe 3 - piulita de asamblare.
orificii calibrate de pulverizare. Distributia uniforma a picaturilor
139
138
ASPECTE CONSTRUCTIVE ~I fUNCTIONALE
MOTORUl DIESEL CONlfMPORAN

Tabelul3.1 Cele mai raspandite sunt injectoarele inchise, iar dintre acestea,
Criterii generale de clasificare a injectoarelo injecto~ele la care comanda ridicarii acului pulverizatorului se
Criteriul de Varianta Utilizarea realizeazii hidraulic, de catre combustibilul care urmeaza a fi injectat.
Tipul injectorului Datoritii avantajelor pe care injectoaree inchise Ie prezinHi
clasificare constructivA
Controlul Fara Injector deschis Echipamente [4,13,30]:
orificiului de ./ inceputul injectiei se produce la presiune ridicatii, ceea ce
supapa ac de injectie cu
pompe injector avantajeazii finetea pulveriziirii ~ia penetratiei jetului;
pulverizare
Cu ./ presiunea de injectie este reglabila prin modificarea ten-
cu ajutorul Injector lnchis Echipamente siunii unui arc elicoidal;
unel supapa ac de injectie cu
supape-ac pompa de
./ sfar~itul injectiei are loc la presiuni inalte, cu efecte bene-
fice asupra penetratiei jetului ~iarderii ultimelor fractiuni de
injectie combustibil injectat;
separata de ./ se elimina picurarea ~ipatrunderea gazelor fierbinti pe cana-
injector
lizatie in injector;
Comanda Cu Injector hidraulic Echipamente ./ aceste tipuri de injectoare au 0 raspandire aproape generala
deschiderii combustibil de injectie cu in componenta instalatiilor de alimentare a motoarelor cu
supapei-ac ce urmeaza a pompa de
aprindere prin comprimare.
fi injectat injectie Dezavantajele utiliziirii acestor injectoare rezida in faptul ca au
separata de
o tehnologie complicatii de fabricare ~i de catre existenta pieselor in
injector
Cu cama i mi~care (care determina uzarea acestora ~i uneori griparea, vibratia
Injector mecanic Echipament de sistemului ac-arc). Aceste dezavantaje sunt eliminate in practica prin
sistem de injectie constructia ~i exploatarea corespunziitoare a injectoarelor inchise.
impingatori Cummings
Injectoarele inchise cu comanda mecanica se utilizeazii izolat,
Cu impulsuri Injector Echipamente datoritii complicatiilor introduse de sistemul de comanda cu tija ~i
electrice electromagnetic electronice de
impingiitor. In schimb injectoarele actionate electromagnetic sunt din
irijectie ce in ce mai des utilizate, fiind elemente de bazii in cadrul instalatiilor
Forma Cu supapa-ac Injector lnchis cu Motoare cu de alimentare a motoarelor cu aprindere prin comprimare care sunt
viirfului cu varf conic comanda aprindere prin echipate cu sisteme electronice de control (EDC).
supapei-ac hidraulica, comprimare cu Ansamblul unui injector cu comanda hidraulica este prezentat in
mecanica sau camera unitara
figura 3.46. La corpul (1) se asambleazii pulverizatorul (2) prin inter-
electromagnetica mediul piulitei speciale (3). In corpul pulverizatorului se introduce
Cu supapa-ac Injector lnchis cu Motoare cu
acul (4), mentinut pe scaunul conic din pulverizator cu ajutorul tijei
cu varf comanda aprindere prin (5) ~i a arcului elicoidal cilindric (6). Tensiunea arcului este reglabila
profilat hidraulica, comprimare cu prin ~urubul de reglare, care se deplaseazii ~i se fixeaza cu contra-
mecanica sau antecamera
piulita.
electromagnetica Functional, combustibilul este introdus in injector prin inter-
mediul racordului la care se leaga conducta de inaltii presiune; aceasta
141
140
MOTORUL
DIESEL
CO'fTEMPORAN ASDECTE
CONSTRUCTIVE
~IfUNCTIONALE

contine filtrul preventiv (7), Ridicarea acului de pe scaunul sau prelucrat in corpul pulve-
capabil sa retina impurWitile rizatorului are loc sub actiunea fortei hidraulice dezvoltate de pre-
mecanice rezultate prin ex- siunea combustibilului din camera (c) a pulverizatorului asupra
foliere la montarea ~i de- portiunii conice a acului, datorita prelucrarii acestuia cu diametre
montarea conductei de inalta diferite. Acul este ridicat de pe scaun atunci cand forta de presiune in-
presiune. vinge tensiunea arcului elicoidal cilindric. Momentul ridicarii acului
1 7 coincide cu inceputul injectiei combustibilului in cilindrul motorului.
Orificiile (a) ~i (b)
prelucrate in corpul injec- Dupa ce combustibilul incepe sa piitrunda in cilindru, presiunea
torului ~i corpul pulveriza- in camera pulverizatorului scade, iar cand forta de presiune devine mai
torului servesc pentru diri- mica decat tensiunea arcului, arcul se a~eazape scaunul conic.
jarea combustibilului catre Momentul de a~ezare a acului pe scaunul conic reprezinta
orificiile de pulverizare (P). momentul in care injectia se termina. Durata injectiei este determinata
Corespondenta dintre orifi- deci de intervalul de timp dintre deschiderea ~i inchiderea acului
ciile (a) ~i (b) se asigura la pulverizatorului.
montaj prin intermediul a Elementul principal din constructia injectorului care determina
6 doua ~tifturi. de fapt performantele injectorului referitoare la finetea pulverizarii ~i
penetratia jetului in camera de ardere este pulverizatorul.
In cazul injectoarelor deschise (Fig. 3.45), pulverizatorul este
realizat dintr-o singura piesa (corpul pulverizatorului), in care se
5 practica canalizatia pentru combustibil ~i unul sau mai multe orificii
3 de pulverizare calibrate.
Sectiunea de curgere a combustibilului in cilindrul motorului se
pastreaza constanta in timpul procesului de injectie. La unele
constructii, sectiunea de curgere a canalizatiei din pulverizator este
controlata de 0 supapa cu retinere.
In cazul injectoarelor inchise (Fig. 3.47), pulverizatorul este
alcatuit din doua piese, corpul 1 ~iacul 2, cu rol de control al sectiunii
2 de curgere a combustibilului in cilindrul motorului (sectiunea de
curgere se modifica cu ridicarea acului). In corpul pulverizatorului se
executa canalizatia de combustibil, scaunul conului de etan~are al
acului ~i unul sau mai multe orificii de pulverizare. Accesul
4 combustibilului in camera pulverizatorului c este asigurata prin unul
Fig. 3.46. Injector eu eomand~
hidraulic~: I - corp injector;
sau mai multe orificii b ~i prin orificiul a sau printr-un canal inelar
2 - corp pulverizator; prelucrat corespunzator pe suprafata frontala a corpului pulveriza-
3 - piu1i~; 4 - ac injector; torului. In alezajul central se poate deplasa acul 2, prelucrat astfel ca
5 - tij~; 6 - arc; sa asigure conurile de atac c) ~i C2precum ~i conul de etan~are C3'
7 - filtru preventiv. Conul de atac rezulta ca urmare a prelucrarii acului cu 0 treapta sau
142
143

1
MOTORUL
DIESEL
CONTEMPORAN
ASPECTECONSTRUCTIVE
-51FUNGfiONALE

mai multe In
prelucreaza trepte
zona de diametre
varfului acului.diferite. Conul de etan~are C3 se In cazul existenfei unui singur orificiu de pulverizare, varful
corpului pulverizatorului se prelucreazii conic (Fig. 3.48), iar orificiul
Cand acul este previizut cu varf conic, in corpul pulverizatorului se executa inclinat fata de axa corpului.
se prelucreazii punga P, din care combustibilul este pulverizat prin Valorile optime ale diametrului ~i unghiului de inclinare ale
unul sau mai multe orificii de pulverizare p.
orificiului de pulverizare se stabilesc in cadrul procesului de acordare
a echipamentului de injectie, in directa concordantii cu procedeul de
formare al amestecului ~ide ardere ajetului de combustibil [16].
In cazul existentei a mai multor orificii de pulverizare, varful
corpului pulverizatorului are forma de bulb, iar orificiile se dispun
echidistant pe suprafata laterala a unui con imaginar, denumit con de
pulverizare (Fig. 3.49).

II'
I

Fig. 3.48. Ansamblu Fig. 3.49. Pulverizator cu ac cu


pulverizator cu ac. varf conic cu mai multe orificii.

Unghiul conului de pulverizare ~idiametrul orificiilor de pulve-


rizare constituie parametri constructivi care se optimizeazii in raport
p cu solutia energetica adoptatii pentru motorul cu aprindere prin
comprimare pe care il echipeazii. De asemenea, lungimea orificiului
de pulverizare, prin influenta pe care 0 exercita asupra penetratiei
jetului in camera de ardere, reprezinta un parametru ce se preteazii la
Fig. 3.47. Pulverizator ,nchis: 1 - corp; 2 - ac injector. optimizare [16].
Cand acul este prevazut cu varf profilat sau cu ~tift, in corpul
pulverizatorului se executa un singur orificiu de pulverizare dispus
central (Fig. 3.50). Daca ~tiftuleste cilindric, rolullui principal este de
144
145
MOTORUl DIESEl CO'fTEMPORAN
ASPECTE CONSTRUCTIVE,S1 FUNCTlOKo\LE

a curata orificiul de pulverizare de depuneri carbunoase. Oaca ~tiftul


este tronconic sau dublu tronconic, la actiunea de autocuratire se Tabelul3.2 [29]
adauga efectul de dispersare a jetului (particulele de combustibil se
Parametri constructivi ~ifUDctionaliai pulverizatoarelor
lovesc de ultima suprafata conica a ~tiftului, formand 0 panza conica
cu unghiulla van de 0 ... 60). Cu ac cu vaf Cu ac cu vat
conic i un conic i mai
Cu ac cu tift
orificiu de multe orificii
Parametru pulverizare de pulverizare
Diametrul acului in
portionea de ghidare din 4...6 4...8 6. ..7
corp da(mm)
Diametrul acului in zona
2,5...4,1 2,3 ... 3,7
varfului dv (mm)
Diametrul varfului in
zona de etanare pe 1,8...3,5 2...3
scaun, ds (mm)
Cursa acului, Sa(mm) 0,25 ...0,70 I 0,25... 0,55 0,20... 1,2
Unghiul conului de 60 60...70
Fig. 3.50. Pulverizator cu varf profiJat. etansare, 213(grd)
Diametrul orificiului de
pulverizare, do (mm) 0,60...0,75 < 0,25...0,45 0,75 ... 2,0
Lungimea orificiului de
Oimensiunile principaIe, uzuale pentru pulverizatoare cu ac cu pulverizare, 10(mm) 2,0...2,5 0,55 ... 1,70 0,28...1,0
varf conic ~icu ~tift sunt trecute in tabelul 3.2. Unghiul conului de 30 120...160 -
pulverizare,0 (grd)
In cazul pulverizatoarelor cu ~tift, sectiunea de curgere cre~te Diametrulpungii, 1,0... 1,3 -
lent la 1nceputul ridicarii acului, datorita prezentei ~tiftului conic sau dp (mm)
dublu tronconic. Ca urmare, hi inceputul desta~urarii procesului de Lungimea pungii, 0,9...1,8 -
injectie se introduce 0 fratiune mica din doza pe cicIu, doza principala lp(mm)
introducandu-se ulterior. Aceasta particularitate este convenabila Volumulpungii, 0,35 ...1,40 -
Vp (mm3)
pentru limitarea mersului brutal al motorului 1nacest scop utilizandu-
Diametrulcepului - do-(O,OOl
se pulverizatoarele Pinteaux (Fig. 3.51) care datorita constructiei lor tiftului, de (mm) ...0,0055)
speciale permit realizarea injectiei de combustibil pilot. 0,3...0,7
Lungimea de patrundere
a cepului in orificiul de - (O,lla
cepul dublu
pulverizare,Ie(mm) tronconic)
Unghiulvarfuluicepului - 0... 30
tronconic, ex(grd)

146
147
MOTORUlDIESELCONTEMPORAN

Constructiv, acest tip de pulverizator are prelucrat sub scaunul


conic din corpul pulverizatorului un orificiu lateral, inclinat. ~tiftul
cilindric formeaza cu orificiul principal de pulverizare un ajustaj cu
joc foarte mic (do-dc= 0,003 nun). La ridicarea acului, atat timp cat
poI1iunea cilindrica din ~tift care formeaza ajustajul nu deschide
orificiul de pulverizare, combustibilul curge numai prin orificiul CAPITOLUL IV
lateral, jetul fiind indreptat catre centrul camerei de ardere, ~iastfel se
produce injectia pilot.

ElEMENTE DE CAlCUl ~I DIMENSIONAREA


ECHIPAMENTUlUI DE INJECTIE

4.1. ELEMENTE DE CALCUL !>IDIMENSIONARE


ALE ECHIPAMENTULUI DE INJECTIE

Atat la proiectarea cat ~i la constructia echipamentului de


Fig. 3.51. Pulverizator Pinteaux. injectie elementul primordial ~i de bazAin stabilirea performantelor
echipamentului de injectie este motorul. in functie de caracteristicile
care se doresc a fi obtinute de la motorul cu aprindere prin
Ulterior, cand acul deschide orificiul de pulverizare se produce
injectia dozei principale. Raportul dintre doza injectata prin orificiul comprimare, se vor proiecta, executa ~i regIa toate componentele
lateral ~i doza principala variaza cu regimul de functionare al echipamentului de injectie [6, 12,29]. Acest lucru este necesar dar nu
motorului. ~i suficient, urmand ca dupa echiparea motorului cu echipamentul de
injectie propus sa se execute ultimele reglaje care sa satisfaca cerintele
constructorului legate de performantele optime pe care trebuie sa Ie
atinga motorul.
4.1.1. Alegerea pompei de injectie

Pompa de injectie este proiectata ~iconstruita in multe variante


tipo_dimensional-functional-constructive, fiecare din aceste variante
fiind alese in functie de motorul pe care il echipeaza [24].

149
148
I
L...
MOTORUl DIESELCONTEMPORAN ElEMENTE DECAlCUl~1 DE DIMENSIONARE

(ij _raportul dintre cursa ~idiametrul elementului de refulare:


a.
Q.
r=-,su . (4.2)
'ijj
Q.
E
,;i'li[_.~ ~.. s
8.
\'IS ~i
~ unde: Sureprezinta cursa utila;
'\'IS
~ tipP _ coeficientul de utilizare a cursei pistonului-sertar;
'E LOoo
o r = 0,2...0,45 - pentru pompe cu piston-sertar;
c:
\'IS 800
Q)
r = 0,85...1,0 - pentru pompe eu distribuitor rotativ ~i
c: tipMW
.:J pistoaneopuse.
~
a..
600
tipA Astfel:
4O~ M
_tip
200 (4.3)
dp=2'
V
~,
r. s. ip
[rom]
o
o 20 40 60 80 100
Pulerepecilindru,P [kW/cil] (4.4)
dp =1,58.3~' [mm]
V r .'If'ip
Fig. 4.1. Tipuri constructive de pompe ~i aplicatiile acestora.
in care: ip- reprezintii numarul pistona~elor (ip = 1 - pompe cu piston-
sertar; ip =2 - pompe cu distribuitor rotativ ~i pistoane opuse),
4.1.2. Dimensionarea elementului de refulare iar Qi se poate determina din relatia de mai jos:
p .c
Qi =. e e .1000, [mm3/cursa] (4.5)
Dimensionareaelementuluide refularepentruconstructiiletipi- l.np .p.60
zate de pompe de injectie cu piston-sertar se efectueaza astfel:
in care: Pe- puterea efectiva a motorului, in kW;
cursa elementului de refulare se alege prin indentificarea
Ce- consumul specific efectiv de combustibil, in g/kW h;
unei optiuni legate de marimea pompei de injectie; i - numarul de cilindri ai motorului;
diametrul elementului de refulare se determina prin
utilizarea de nomograme sau prin utilizarea valorii gradului np - turatiaaxuluicu cameal pompeide injectie,in rot/min;
teoretic de injectie. p _ densitatea combustibilului, in kg/dm3.
Pentru constructiile netipizate, elementul de refulare se
dimensioneaza luand in considerare doza ciclica de combustibil La regimurile de suprasarcina:
Qjs= (1,1...1,15) Q. (4.6)
injectat in cilindru, la regimul nominal de functionare, Qi ~i tinand
cont de valorile urmatorilor coeficienti [29]:
La regimul de mers in gol:
s (4.7)
'If = - = 0,75...1,5; (4.1) Qjmg = 0,2 Qj.
dp
151
150

-.
MOTORULDIESELCONTEMDORAN
ELEMENTE
DECALCUL.)I DEDIMENSIONARE

La stabilirea valorii diametrului dp se are in vedere faptul ca un La pompele in linie, distanta dintre axele a doua sectiuni de
element de refulare cu diametru mai mare este mai avantajos, intrudit pompare consecutive este limitata de valoarea diametrului exterior al
realizeaza presiuni de injectie mari, favorabile pulverizarii, ~i cilindrului elementului de refulare, pentru care se recomanda [29]:
determina scaderea duratei injectiei, prin mic~orarea cursei utile a
pistonului-sertar, contribuind la acordarea mai buna a caracteristicii de De = (2,1...3)dp. (4.14)
injectie cu cererile ~icaracteristicile procesului de ardere [12].
Din considerente tehnologice elementele de refulare nu se
construiesc cu valori ale diametrului dp mai mici de 5 mm in cazul 4.1.3. Rampa elicoidala a pistonului-sertar
pompelor de injectie cu piston-sertar ~i de 4,5 mm in cazul pompelor
de injectie cu distribuitor rotativ ~ipistoane opuse. Rampa elicoidala a pistonului-sertar trebuie astfel dimensionata
Pentru limitarea scaparilor de combustibil care apar prin incat inaltimea acesteia sa asigure dozele de combustibil solicitate de
existenta jocului dintre piston-sertar ~i cilindrul elementului de motor in toata gama regimurilor de functionare, iar reglarea acestei
doze sa se realizeze cat mai fin.
refulare, precum ~i pentru limitarea solicitarilor pe cama, diametrul dp
nu se realizeaza cu valori mai mari de 20 mm la pompele in linie, 36 Desfii~urata unei rampe elicoidale care asigura inceputul fix al
mm la pompele individuale ~i 10 mm la pompele DPA [29]. injectiei ~i sfar~itul variabil este prezentata in figura 4.2. lna1timea
Cursa de refulare ~icursa utila sunt exprimate prin relatiile: maxima a rampei se dimensioneaza la (l,1... 1,3)su,iar cea minima se
stabile~te din conditia de asigurare a dozei de combustibil necesare
s = \jI.dp' [mm] (4.8)
motoru~i pentru dezvoltarea puterii minime la regimul de mers in got
[29]: '-
Su =r's=r'\jI.dp, [mm]. (4.9)
Pemin
Cursa preliminara s) pentru pompele de injectie tipizate are s . =su'- . (4.15)
Unun
pen
valori care se determina tabelar. Pentru pompele netipizate cursa
preliminara se determina tinand cont de:

s) < (0,25...0,35)dp. (4.10) Unghiul de desfii~urare a rampei este conditionat de finetea


Cursa de descarcare S2este precizata de valoarea volumului de reglajului ~i de numarul orificiilor de alimentare-descarcare din
descarcare /).Vs: cilindrul elementului de refulare. In practica II>= 900 sau 1200.
Inclinarea rampei sau pasul rampei rezulta din relatia:
4./).Vs
s2 = 2' [mm]. (4.11) ):
(sUmax -s Umin ).180
n.dp tg~= 2. . (4.16)
n.cp.dp
Rezulta astfel valoareaprimeicurse moarte a pistonului-sertar
(sm) ~i valoarea celei de-a doua curse moarte (Sm2):
sm)= s) + S2, [mm]; (4.12)
Sm2= S ( - Su + Sml) = S - ( Su+ s) + S2), [mm]. (4.13)

152
153
1
MOTORUl DIESELCONTEMPORAN
ELEMENTE
DECAlCUl,51 DEDIMENSIONARE

Sumin 4.1.5. Deplasarea pistonului-sertar in cursa ascendenta


dp
Deplasarea pistonului-sertar in cursa ascendenta se stabile~te in
functie de geometria profilului camei. Pentru determinarea timpului
aferent deplasarii pistonului-sertar, la camele cu portiuni crescatoare ~i
descrescatoare ale vitezei sunt valabile urmatoarele relatii [12],
conform figurii 4.3:
~ - in punctul 2, considerand originea in punctul 0:
2
s - al . t1 . (4.18)
ml-~'

- in punctulA:
Sumax

sml + [SUmax+ (0,3...0,7)]= al . (tl +2tumax)2 ;


(4.19)
Fig. 4.2. Des~urata rampei elicoidale.

al .(tl + tu max ) =a2 . t2 ; (4.20)

4.1.4. Secfiunea de descarcare a pistonului-sertar


- in punctulB, considerandorigineain punctulB:
Sectiunea de descarcare a pistonului-sertar (Ad) se determina
2
din conditia ca volumul de combustibil aferent cursei moarte Sm2sa fie a2.t2
vehiculat spre orificiul de descarcare cu 0 viteza medie Vdm
s =- (4.21)
m2 2'
(lO...15m1s) in perioada de timp aferenta cursei Sm2.Astfel:
2 in care al ~i a2 sunt acceleratiile pe portiunile crescatoare ~i
1t.dp'Sm2 2 descresciUoare ale vitezei pistonului-sertar, iar tl ~i t2 sunt timpii
Ad = , [mm] (4.17) aferenti curselor moarte Sml~i Sm2'Pentru timpul turnax corespunzator
4. v dm . /J.d . t2
cursei utile maxime, valoarea lui este data de relatia:
= - coeficientul de debit al sectiunii de descarcare;
unde: /J.d 0,8
t2 - timpul aferent descarcarii. aumax
--, (4.22)
turnax - 6.n

in care CXurnaxreprezintii durata cursei utile maxime exprimatii in


RAC, iar n este turatia motorului (sau a pompei de injectie).
154

- 1
155
MOTORUl DIESELCOiTEMDORAN
DECAlCUl IDEDIMENSIONARE
ELEMENTE

Tinand seama ca intre durata cur i utile (refularea geometridi


la pompa) ~i durata injectiei exista un iecalaj datorat fenomenelor
dinamice care se produc pe traseul pornpa-injector, relatia (4.22) se
mai poate exprima prin:
<Xi (4.23)
,
tu = 6.n.8
<x.
8 = -L = 1,3... 7, (4.24)
<Xu

Q)
in care <Xi reprezinta durata injectiei ~ies eo marime impusa [29]:
II - = 10...15 RAC pentru mota ue lente;
<Xi

xeLJ lw:=J &


_ <Xi = 15...25 RAC pentru moto are semirapide;
, CI.I
I
'S - <Xi = 25...35 RAC pentru mota are rapide;
zWS I I ns Izsl Is ] iar 8 - este raportul dintre durata efectiv i a injectiei i durata refularii
' 3CI.I
geometrice, raport care variaza liniar cu presiunea maxima de pe
I

IIQII I I II I II Ig 's. r
::= traseul pompa-injector (Fig. 4.4). M
,a
0 Q.
Q)
"'0 8=a/au I
..t::..
. I 1,75 i-
> I 1,50
0
:!: --i
< 'b.. I II I I
ciI 1,25 700
I 100 300 500
Pimax [daN/cm21

,esiuneamaximAde injectie.
Fig. 4.4. Variatia raportului (4.24) cu P
~
Pentru verificarea datelor obtinute din relatiile de mai sus se
considera relatia:
o
o
s
vm=- , - (4.25)
tl+tu+t 2
"'. q on
o o
I ~ aplidind conditia Vrn= 1,5...2,5 mls.

157
156

OL
MOTCRUl DIESELCONTEMDORAN ElEMEI'ffE
DECAlCUl ~IDEDIMENSIOt'IARE

Alegand valoarea inaltimii de ridicare Ss~i unghiul (~) al conu-


4.1.6. Trasarea profilului camei lui suprafetei de etan~are, din conditia de continuitate a curgerii re-
zuWi:
Profilul camei se traseaza tinand seama de variatia deplasarii 2
pistonului-sertar in timp, de valorile uzuale ale diametrului cercului de
d s -_ dp .vm Ss .sin2~ (4.27)
baza ~i diametrul rolei tachetului ~i de unghiul pe care se intinde +
4 . vs .Ss.sin~ 2 .
profilul camei, calculat cu relatia:
(Xp=3.n.(tl +tu +t2), (4.26)
unde n reprezinta turatia nominala a motorului, in rot/min. 4.1.8. Dimensionarea conductei de inalta presiune

:> Diametrul interior de poate fi calculat din conditia de con-


4.1.7. Dimensionarea supapei de refulare tinuitate a curgerii, in ipoteza ca viteza medie de curgere prin con-
ducta Vcm= 20 mls.
Dimensionarea supapei de refulare (Fig. 4.5) este direct deter- Se obtine:
minata de diametrul elementului de refulare.
-d.
de - p ~-. m
vem
(4.28)

:> Lungimea # forma conductei de inalta presiune rezulta din


Ss considerente de amplasare pe motor.
La stabilirea lungimii conductei se are in vedere influenta pe
care 0 exercita aceasta asupra procesului de injectie, mai ales la
Is cre~terea turatiei motorului, cand cresc rezistentele hidraulice, cre~te
intarzierea la injectie, scade avansul la injectie. Tinand seama de
natura oscilatorie a procesului de injectie, lungimea conductei Lc se
poate determina din conditia:
ds
(X..a
<-L-, (4.29)
Fig. 4.5. Ansamblu supap1i de refulare. Le-18.np

in care: <Xieste durata injectiei in RAC;


a = 1300...1400 mis, viteza sunetului;
Diametrul ds se stabile~te din conditia de continuitate a curgerii
Asvs = Apvm. Pentru viteza medie de curgere a combustibilului prin
Dp -
turatia pompei de injectie, in rot/min.
sectiunea oferita de supapa, la ridicarea de pe scaun se accepta valorile
Vs= 2...5 mls.

158 159
MOTORUlDIESElCONTEMPORAN

4.1.9. Dimensionarea injectornlui

:> Secliunea de curgere a canalizaliei praeticate in eorpul


injectorului ~i pulverizatorului, pentru vehicularea combustibilului
ditre orifieiile de pulverizare, se dimensioneaza din eonditia ea
aeeasta sa fie mai mare sau eel putin egaHicu sectiunea de curgere a
conduetei de Inalta presiune. BIBLIOGRAFIE
:> Diametrul orificiului de pulverizare dorezulta din conditia ca
doza de combustibil Qj, refulata de elementul de pompare la regimul
nominal de functionare, sa poata fi injectata prin orificiul de
pulverizare In perioada de timp eorespunzatoare duratei injectiei
preserise cu viteza de pulverizare: 1. ABAITANCEI,D. ~.a.: Motoare pentru autovehicule ~i /ractoare, vol. I,
Bucure~ti,Edit. Tehnica, 1978.
2. ABAnANCEI, D. ~.a.: Motoare pentru autovehicule ~i /ractoare,vol. II,
_ [2.g'(Pd -Pcil) (4.30) Bucure~ti, Edit. Tehnica, 1980.
YO- J.lo.~ y ,
3. BATAGA, N. ~.a.: Motoare termice, Bucure~ti, Edit. Didactica ~i
unde: ~ =0,65...0,7 - coeficientul de debit al Pedagogica, 1979.
orificiului pulyerizatorului; 4. BATAGA,N., BURNETE,N.: Motoare cu ardere interna, Cluj-Napoca,
g - aeceleratia gravitationaUi, In m/s2; Litografia Uniyersitatii Tehnice Cluj-Napoca, 1995.
Pd - presiunea de deschidere a injectorului, in daN/m2; 5. BATAGA,N. ~.a.: Motoare cu ardere interna, Bucure~ti, Edit. Didactica
pCil - presiunea din cilindrul motorului, in daN/m2; ~iPedagogica, 1995.
y - greutatea specifica a combustibilului, in daN/m3 6. BATAGA, N. ~.a.: Cercetari privind reducerea consumului de
combustibil prin verificarea ~i reglarea optima a instala/iei de injec/iei
Din conditia mentionata se determina de LamotoareLe cu aprindere prin comprimare, in: vol. I al Sesiunii de
comunicari tehnico-~tiintificeale INMT, Bucure~ti, 1983.
dO =2,764. ~, (4.31) 7. BATAGA,N., BURNETE,N., BARABAS,I., ~.a.: Motoare cu ardere
V~ interna. Combustibili. Lubrifian/i. Materiale speciale pentru autove-
hicuLe.Economicitate. PoLuare,Cluj-Napoca, Edit. U.T. Press, 2000.
in care:n - turatianominalaa motorului,in rot/min;
8. BEHNKE, R., PETERS, A.: Die neuen Vierventil-DieseLmotoren von
z - numarulorificiilorde pulverizare; Mercedes-Benz, in: MTZ 54, or.10, 1993.
<Xi- durata injectiei, In RAC.
9. BOBESCU,GHE.~.a.: Motoare pentru automobile ~i tractoare, yoU ~iII,
Chi~inau, Edit. Tehnica, 1996.
10. BURNETE.N.: Construc/ia ~i calculul motoarelor cu ardere interna -
pistoane, Cluj-Napoca, Edit. Virginia Print, 1998.
i \
161
160

-
11. FUNTA~U, G., NAGASE,K.: Diagnosis of Combustion in Diesel Engines
With optical Fiber, in: Quaterly Report of Railway Technical Research 27. * * * Robert Bosch GmbH -Automotive Handbook, 4thed., VDI-Verlag,
Institute, nr.2-4, 1987. DUsseldorf, 1996.

12. GlURCA, V., HOMU"fESCU,C.A.: Determinarea legii de deplasare a 28. * * * Robert Bosch GmbH - Dieseleinspritztechnik im Vberblick, 1996.
pistonu/ui pompei de injec{ie infunc{ie de /egea de injec{ie preconizatii, 29. * * * Robert Bosch GmbH - Regierfur Diesel- Reiheneinspritzpumpen,
in: vol. celei de-a III-a Sesiuni de comunicari a lnstitutului Politehnic 1995.
I~i, 1980.
30. * * * Robert Bosch GmbH - Diesel- Verteilereinspritzpumpen, 1996.
13. GRONWALD,B.: Teoria, ca/cu/u/ # construc{ia motoare/or pentru
autovehicule rutiere, Bucure~ti,Edit. Didactica ~iPedagogica, 1980.
14. HOFFMANN,K., HUMMEL,K.: Das Common Rail Einspritzsystem - Ein
neues Kapitel der Diese/einspritztechnik, in: MTZ 58, nr.W, 1997.
15. KLINGMANN,R, BRUGGEMANN,H.: Der neue Vierzylinder-Diesel-
motor OM611 mit Common-Rail-Einspritzung, in: MTZ 58, nr.ll, 1997.
16. MARIA~IU,F.: Mode/area injec{iei de combustibi/, Cluj-Napoca, Edit.
Sincron,2001.
17. MADARA~AN,T. ~.a.: Termotehnicii ~i ma~ini termice, vol. 1 ~i II, Cluj-
Napoca, Litografia Universitatii Tehnice Cluj-Napoca, 1992.
18. NEGREA, D.V.: Motoare cu ardere internii. Procese. Economicitate.
Poluare, Timi~oara, Edit. Sedona, 1997.
19. NEGURESCU,N. ~.a.: Motoare cu ardere internii. Procese, Bucure~ti,
Edit. MatrixRom, 1995.
20. POPA, B. ~.a.: Motoare pentru autovehicule, Cluj-Napoca, Edit. Dacia,
1982.
21. ROHRLE,M.: Thermische Beanspruchung von Kolbenfiir Nutzfahrzeug-
Dieselmotoren (I), (II) , in: MTZ, nr.3-5, 1981.
22. STRATULAT,M., COPAE,I.: Procese energetice din motoare, Bucure~ti,
Edit. Tehnica, 1982.
23. TRUCE, T. ~.a.: Echipamente de injec{ie pentru motoare cu ardere
interno, Bucure~ti, Edit. Tehnica, 1987.
24. ZSORI,F.: Automobile cu motoare diesel, Bucure~ti,Edit. Tehnica, 1967.
25. * * * Robert Bosch GmbH - Diesel-Einspritztechnik, VDI-Verlag,
DUsseldorf, 1996.
26. * * * Robert Bosch GmbH - Automotive electric/electronic systems, t
VDI-Verlag, DUsseldorf, 1996. I
163
162