ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Noua guvernanta si mondializarea

Criza economic a artat c multe ri europene se confrunt cu probleme fundamentale i cu
tendine care nu sunt viabile pe termen lung. De asemenea, ne-a fcut s nelegem mai bine ct de
interdependente sunt economiile UE. Intensificarea coordonrii politicilor economice la nivelul UE
ne va ajuta s rezolvm aceste probleme i s promovm creterea economic i crearea de locuri de
munc.
Problema organizarii, conducerii, si dirijerii vietii sociale, in special a celei politice, intr-un
cuvant, a guvernarii a constituit si constituie si astazi o tema majora a gandirii si practicii politice.
Importanta acesteia decurge din faptul ca de modul cum este realizata in practica, de calitatea si
eficienta actului de guvernare, depinde in mare masura infaptuirea aspiratiilor, dezideratelor si
intereselor oamenilor. De aceea, inca din antichitate guvernarea a nascut vii si aprinse dezbateri si
controverse, asupra ei aplecandu-se filosofii, istoricii, ganditori ai lumii antice, in special cei din
Grecia si Roma. Platon, dar mai cu seama Aristotel interesati de realizarea Binelui comun, au vazut in
guvernare si formele sale conditia infaptuirii acestuia.
Prima utilizare a termenului de guvernanta in sensul actual, a fost folosit de Banca Mondiala,
care intr-un raport publicat in 1989, privind dezvoltarea economica a tarilor africane vorbea despre
"o criza a guvernamantului", privita ca maniera de exercitare in sens pozitiv a actului guvernarii de
catre statele post-coloniale impreuna cu organismele economice financiare internationale si alti
agenti economici.
Raportul lasa sa se inteleaga ca este nevoie de un nou sistem de guvernare, bazat pe principii
si relatii noi intre statele nationale, organizatii internationale, societati civile, intreprinderile si
societatile multinationale care sa conduca la o mai buna gestionare a afacerilor. Banca Mondiala
incerca sa introduca depolitizarea si dezideologizarea economiei si finantelor prezentate ca elemente
ale oricarei societati moderne care trebuie sa functioneze bine, eficient si integru, oricare ar fi
fortele politice aflate la putere
Noua guvernan economic a UE se bazeaz pe trei piloni:
consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atent din partea UE. Acest pilon
include: prioritile politice i obiectivele stabilite n cadrul Strategiei Europa 2020, angajamentele
suplimentare pe care i le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus, consolidarea
supravegherii de ctre UE a politicilor economice i fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate i
cretere, dar i prin intermediul noilor instrumente menite s stopeze dezechilibrele macroeconomice,
adoptarea unei noi metode de lucru - semestrul european - care permite discutarea prioritilor
economice i bugetare n aceeai perioad a fiecrui an.
asigurarea stabilitii zonei euro. n anul 2010, UE a reacionat la criza datoriei suverane
prin crearea unor mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. Acestea vor fi nlocuite n
2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste
msuri de sprijin sunt condiionate de aplicarea unor programe de reform i consolidare fiscal i au
fost elaborate n strns colaborare cu FMI.
redresarea sectorului financiar, prin aciunile prezentate mai jos.
Pactul de stabilitate i cretere
Este un set de reguli care ncurajeaz statele membre s menin viabilitatea finanelor
publice.
Pactul are dou componente:

1
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

componenta preventiv invit statele membre s transmit anual programul de stabilitate

(rile din zona euro) sau de convergen (celelalte state membre), odat cu programul naional de
reform. Acest program prezint modul n care statul membru intenioneaz s asigure i s menin
viabilitatea finaelor publice pe termen mediu. Ulterior, Comisia poate oferi recomandri politice (n
iunie, n cadrul semestrului european) sau, dac este necesar, poate nainta o propunere Consiliului
pentru ca acesta s transmit un avertisment n cazul unui deficit excesiv.
componenta corectiv reglementeaz procedura n caz de deficit excesiv (PDE). n baza
PDE, dac deficitul bugetar al unui stat membru depete limita de 3% (conform Tratatului),
Consiliul va transmite recomandri privind redresarea situaiei. Nerespectarea acestor recomandri
poate duce la impunerea de sanciuni pentru statele din zona euro.
Pactul de stabilitate i cretere este n curs de consolidare, prin introducerea unor modificri
menite:
s permit componentei corective a Pactului s ia mai bine n considerare interaciunea
dintre datorie i deficit, mai ales n rile puternic ndatorate (unde datoria public depete 60% din
PIB)
s accelereze procedura n caz de deficit excesiv i s fac impunerea sanciunilor
semiautomat - n acest sens, n cadrul Consiliului va fi nevoie de o majoritate calificat nu att
pentru a aproba, ct mai ales pentru a respinge o propunere de sancionare naintat de Comisie
s amelioreze cadrele bugetare naionale, abordnd aspectele contabile i statistice, precum
i practicile n materie de previziuni.
Corectarea dezechilibrelor macroeconomice
n ultimii zece ani, statele membre au fcut alegeri economice divergente, care au dus la
accentuarea diferenelor n materie de competitivitate i la apariia unor dezechilibre macroeconomice
la nivelul UE. Pentru ca aceast situaie s nu se repete n viitor, Comisia a propus un nou mecanism
de supraveghere, menit s identifice i s corecteze aceste aspecte, nc din faza incipient. Prin acest
mecanism, economiile statelor membre vor fi monitorizate n vederea depistrii dezechilibrelor
macroeconomice (ex. bule imobiliare, creterea deficitului de cont curent sau a excedentelor, scderea
competitivitii). Dac statele membre depesc nivelurile de alert, Comisia va face analize
aprofundate pentru a stabili dac dezechilibrele sunt duntoare i, dac este cazul, va face
recomandri.
Pactul euro plus
Statele membre ale zonei euro au convenit asupra unui program suplimentar de reforme,
cunoscut sub numele de Pactul euro plus, care constituie o reflecie a interdependenei dintre ele.
Alte ase ri, care nu fac parte din zona euro, au decis s adere la acest pact: Bulgaria, Danemarca,
Letonia, Lituania, Polonia i Romnia. Pactul vizeaz patru domenii: competitivitate, ocuparea forei
de munc, viabilitatea finanelor publice i consolidarea stabilitii financiare.
Pactul a fost aprobat de liderii UE n martie 2011. Toate cele 23 de pri semnatare se
angajeaz s implementeze reformele n detaliu. Cele patru state membre care nu au semnat pactul
sunt libere s fac acest lucru oricnd doresc. Angajamentele asumate n virtutea pactului se
integreaz n noul cadrul de guvernan economic i sunt incluse n programele naionale de reform
ale statelor membre.
Remedierea sectorului financiar
UE a elaborat noi reglementri i a creat agenii cu scopul de a preveni din timp apariia
problemelor i de a se asigura c toi actorii din sectorul financiar sunt supui unor reglementri i
monitorizri stricte. n prezent se ntreprind i alte aciuni, n special pentru a garanta c bncile

2
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

europene au suficiente rezerve de capital pentru a face fa, n viitor, ocurilor care afecteaz sistemul
financiar i pentru a continua s funcioneze i s ofere credite ntreprinderilor i persoanelor fizice.
Mondializarea nu vizeaza att cucerirea tarilor, ct cea a pietelor.
Preocuparea acestei puteri moderne nu este cucerirea de teritorii, ca n timpul marilor invazii
sau n perioadele coloniale, ci nsusirea bogatiilor. Aceasta cucerire se nsoteste cu distrugeri
impresionante.Industrii ntregi sunt sinistrate cu brutalitate, n toate regiunile. Cu suferintele sociale
care rezulta: somaj masiv, subfolosirea fortei de munca, precaritate, excludere. 50 de milioane de
someri n Europa, un miliard de someri si subfolositi n lume . Supraexploatarea barbatilor,
femeilor si mai scandalos a copiilor: 300 de milioane dintre ei, n conditii de o mare brutalitate.
Mondializarea nseamna si jaf planetar. Marile grupuri devasteaza mediul cu mijloace
disproportionate; ele scot profit din bogatiile naturii, care sunt bunul comun al umanitatii, si fac
aceasta fara scupule si fara oprelisti. Totul se nsoteste cu criminalitatea financiara legata de
cercurile de afaceri si de marile banci, care recicleaza sume de peste 1.000 de miliarde de
dolari pe an, adica mai mult dect produsul national brut al unei treimi din omenire.
Scoaterea la vnzare generalizata a cuvintelor si lucrurilor, a trupurilor si spiritelor, a
naturii si culturii provoaca o agravare a inegalitatilor. n timp ce productia mondiala de bunuri
alimentare de baza reprezinta peste 110 la suta din necesitati, 30 de milioane de oameni
continua sa moara de foame anual si peste 800 de milioane sunt subalimentati. n 1960, 20 la
suta din populatia lumii celei mai bogate dispunea de un venit de 30 de ori mai mare dect 20
la suta dintre cei mai saraci.
Astazi, venitul bogatilor este de 82 de ori mai ridicat. Din cele sase miliarde de locuitori ai
planetei, abia 500 de milioane traiesc confortabil, n timp ce 5,5 miliarde ramn n suferinta. Lumea
merge cu capul n jos.
Autoritatea statului este legata de apartenenta la un anumit teritoriu. n cazulglobalizarii,
granitele devin permeabile, din ce n ce mai multe procese au, n prezent, un caracter transfrontalier,
unele nici macar nu pot fi localizate (deoarece provin din realitatea virtuala).
Statelor le este greu, daca nu impo sibil sa reglementeze aceste procese care au,uneori, chiar
efecte ngrijoratoare asupra economiei, societatii si/sau politicii nationale.Dupa cum se va vedea,
statele si recstiga o parte din capacitatea de guvernare prin afirmarea autoritatii la un nivel superior,
n institutii politice regionale si n organizatii interguvernamentale. Totusi, putem afirma ca este n
scadere capacitatea si vointa de a guverna.
Acest lucru reprezinta o amenintare pentru calitatea vietii ntr-o lume globalizata,
deoarece duce la patru deficite de guvernare majore: social, democratic, ecologic si de securitate.
Mondializarea, stare de fapt, pune mai nti problema clarificarii terminologiei prin care
este cunoscut astazi acest fenomen deosebit de complex. Sunt aduse argumente pro si contra att
pentru mondializare ct si pentru globalizare, dar si pentru alte denumiri. Se ajunge la concluzia
ca realitatile nu confirma integrarea economiilor lumii la nivelul pe care-l presupune
globalizarea. Economiile desi sunt n mod generalizat capitaliste se situeaza pe stadii diferite,
sunt foarte inegale, sunt foarte afectate de tendinte hegemoniste si probabil mult mai trziu ar
putea atinge caracteristicile proprii globalizarii. Pna atunci se pot folosi deopotriva cele doua
denumiri si timpul ar putea face sa ne fixam la una dintre ele sau sa apara una noua mai adecvata
si mai putin contestata.
Mondializarea este analizata n procesul devenirii sale istorice si se demonstreaza ca
etapa de la sfrsitul secolului XX si nceputul secolului XXI a fost determinanta pentru
instaurarea acestui proces la scara planetara n mod ireversibil. Se mentioneaza n acest sens ca

3
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

atractia cvasigenerala pentru aceasta schimbare este justificata de oportunitatile pe care le ofera
economia la scara planetara si de crestere evidenta a eficientei, precum si de perspectivele
dezvoltarii. Promotorii mondializarii sunt foarte multi si binenteles diferiti. n vrful listei se
situeaza statele care sub presiunea firmelor au realizat liberalizarea economiilor, deschiderea lor,
dereglementarea si dezintermedierea.De fapt, firmele au nceput mondializarea numai ca acum
si-au atras sprijinul statelor lor. Alaturi de acestea, o mare contributie au O.E.I. banca
Mondiala, FMI, OMC si altele, organizatiile neguvernamentale de diferite feluri, migratia
populatiei, contrabandistii, crima organizata, paradisurile fiscale etc. Fiecare si urmareste scopul
si cnd si descopera interesul comun cel putin unii dintre ei actioneaza mpreuna. Oricum nsa
actiunile tuturor converg n directia aprofundarii mondializarii desi adesea ntre promotri se duc
lupte grele.
Mondializarea, n desfasurarea sa nu este perceputa n toata lumea si de toti la fel. Tarile
dezvoltate se straduiesc s-o impuna, sa-i cunoasca si sa-I utilizeze potentialul de eficienta n
favoarea lor. Tarile emergente si mai ales cele n dezvoltare vor sa-si dezvolte economiile si sa
atraga mondializarea pe tarmurile lor pentru a reusi n tentativa lor. Dar faptul ca modul n care
se realizeaza mondializarea are si efecte nefavorabile asupra multor economii, ca afecteaza
negativ mediul, ca n tarile mai putin dezvoltate nu-si produce efectul benefic asteptat si
genereaza adesea dificultati mari, ca distribuirea eficientei pe care o genereaza este extrem de
contestata a creat o miscare adversa care ncearca sa-i reuneasca pe toti nemultumitii.
Altermondializarea, caci despre aceasta este vorba, nu contesta mondializarea, n sine si n
principiu nu-i se opune, ci doreste doar sa se realizeze altfel spre a fi si n favoarea altora, de fapt
a tuturor.
Guvernanta un alt mod de conducere
Obiectivul oricarei guvernante este asigurarea echilibrului puterilor ntre diversii
participanti si punerea n functiune a instrumentelor de control ale acestora att pentru actionarii
care participa la capitalul intangibil, ct si pentru ceilalti participanti la acest capital.
Pentru a face fata incertitudinii si complexitatii lumii moderne apare un nou mod de
guvernanta, care ia n considerare nu numai necesitatea informarii actionarilor si satisfactia
acestora, ci si capacitatea entitatii de a raspunde la noile restrictii formulate de piata prin
organisme exterioare, personalul entitatii si reprezentantii acesteia, opinia publica etc. O entitate
nu va fi apreciata numai conform unor criterii economice sau de rentabilitate, ci si prin
capacitatea de adaptare si reactivitate, prin capacitatea de a raspunde aspiratiilor persoanelor
pe care le foloseste, prin atitudinea exemplara fata de subiectele de interes general (ecologie,
etica, inspectarea persoanelor, respingerea oricarei discriminari etc.), ntr-un cuvnt prin
capacitatea de a deveni cetatean al lumii. O astfel de guvernanta a aparut n cadrul societatilor
occidentale cu o cultura democratica dovedita, care cunosc prosperitatea, bogatia, care, prin
dinamism si vointa de a se impune, au creat conditiile mondializarii. Ea are drept obiectiv sa
obtina profit, sa favorizeze creativitatea, sa raspunda la sfidarile globalizarii mondiale, sa se
concentreze mai mult asupra creatiei, inovarii, cercetarii, marketingului ca si asupra productiei
(delocalizata n tari cu cerere redusa a minii de lucru). Explozia tehnologica si mondializarea
schimburilor au condus la dezvoltarea unei economii a cunoasterii n care, prin agilitate, inovatie,
capacitate de mobilizare se diferentiaza societatile.
Omul este n centrul preocuparilor noii guvernante. Dar omul este cetatean al lumii prin
aprecierea comportamentului fata de ntreprinderi. Acest tip de guvernanta nu poate fi aplicat
pentru moment n tarile n curs de dezvoltare, deoarece acestea sunt mai preocupate de
satisfacerea nevoilor elementare ale populatiei, prin respectarea drepturilor omului, egalitatea

4
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

ntre sexe, respectarea mediului sau dezvoltarea durabila. Este vorba de a pune n functiune un
mod de gestionare a societatilor multinationale, tinnd seama si respectnd diversitatea natiunilor
prin care acestea opereaza, a oamenilor, organizatiilor, resurselor culturale.

Guvernanta are drept scop concilierea coerentei, unitatii si diversitatii. Ea presupune

comunicare, transparenta, participare, egalitatea sanselor, respectarea celuilalt.
Aceasta noua guvernanta permite tratarea problemelor contemporane de ocomplexitate
crescuta printr-o munca de echipa n care fiecare si adduce contributia.
Marile scandaluri financiare au determinat Uniunea Europeana la conceperea unui cod de
guvernanta corporatista conform caruia investitorii devin mai pretentiosi n privinta calitatii
informatiilor si standardelor solicitate firmelor si pietelor n care intentioneaza sa investeasca
(Roman, Mosteanu, 2011, p. 515).
Constructia noii guvernante
O entitate multinationala se caracterizeaza printr-o mare diversitate culturala, lingvistica,
traditionala, rezultata din tarile n care opereaza. Acest aspect constituie evident o bogatie ce
poate fi exploatata, dar si o dificultate pentru organizatie, n sensul ca devine necesara coeziunea
actiunilor.
Un grup de entitati nu este un ansamblu fizic si localizat, ci un ansamblu repartizat.
Distanta si dimensiunea sporesc enorm complexitatea problemelor de dezvoltat. Constiinta
colectiva si sentimentul apartenentei la o organizatie nu apar n mod natural n astfel de cazuri, ci
ele trebuie cultivate. Munca n ansamblu nu este att de simpla. Participarea activa n cadrul
organizatiilor implica definirea unui sistem de valori generatoare n care oamenii se recunosc,
la care adera. Aceste valori difera de la un grup altul. Dintre valorile unui grup de entitati
mentionam: inovatia fata de produsele anterioare; calitatea cel mai bun produs, cel mai bun
pret; respectarea faptelor, acceptarea sanctiunii pietei, constatarea pe teren; respectarea
clientilor; adevaratul patron este clientul;
respectarea oamenilor, cunoasterea colaboratorilor, nvatarea limbii si n tara unde se lucreaza;
discretia si confidentialitatea; autonomia, respectiv capacitatea de a decide si de a-si asuma
deciziile; onestitatea; este admisa eroarea dar nu minciuna, spionajul este
prohibit, copia ilicita a programelor este interzisa; seriozitatea n munca; disponibilitatea;
flexibilitatea (iscusinta de a pune n discutie, adaptarea la circumstante, acceptarea mediului
international si corolarul sau mobilitatea, acceptarea reconversiunilor). Toate acestea presupun
respectarea mediului si dezvoltarea durabila.
Aceste valori impuse de conducerea entitatii, asimilate si acceptate reprezinta ceea ce se
numeste cultura de entitate. Aceasta reprezinta baza care asigura unitatea unei organizatii. Ea
constituie curentul social n fata incertitudinii. Prin adeziunea pe care o determina, cultura
creeaza un spirit de echipa si o anumita disciplina care permite o mobilizare profunda si rapida a
entitatii. De aici, rezulta implicit o importanta capacitate pentru a accepta si conduce schimbarea,
flexibilitatea devenind o valoare permanenta.
O cultura solida de entitate prezinta si dezavantaje. Principalul pericol al unei culturi pregnante
este ca ea poate duce la excluderea oricarei personae straine corpului social, facnd astfel dificila
angajarea colaboratorilor n cursul carierei. Ea poate astfel conduce de la autosatisfactie la
eticheta si autarhie, care, mai departe, pot genera sindromul not invented here. Se poate
ajunge chiar la mediocritate. Prin competitia pe care o impune, lumea moderna solicita
reducerea duratelor si costurilor.
Este de preferat un consens al deciziilor, rezultat din analiza mai multor optiuni, dect o anihilare
a acestora. Un spirit de echipa se poate transforma rapid n apararea avantajelor dobndite.
5
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Avem n vedere o cultura de ntreprindere obtinuta prin evolutie si adaptare la lumea

contemporana, ntr-un cuvnt, concilierea traditiei si a modernitatii. La acest pret si avnd la baza
o cultura de ntreprindere viguroasa cu valori bine ntelese, o entitate poate deveni o forta.
Procesul de guvernanta
Punerea la punct a unei guvernante presupune stabilirea principiilor de baza care:
conduc relatiile ntre diferiti participanti; definesc clar responsabilitatile; garanteaza o
functionare corecta a proceselor de luare a deciziilor. Buna functionare a acestor procese se
bazeaza pe o maturitate a entitatii, deoarece necesita existenta retelelor de decizie care sunt
acceptate n timp si presupun un efort considerabil pentru a fi mentinute.
Procesele de comunicare si concertare
Procesele de comunicare si concertare reprezinta elementele cele mai importante ale
guvernantei. Ele trebuie create si animate de conducere care trebuie sa dea un exemplu n materie
si sa se asigure ca principalii responsabili ai entitatii sunt implicati, ca ei au un rol activ si ca sunt
ntr-un loc adecvat pentru luarea deciziilor.
Guvernanta favorizeaza dialogul si solicita transparenta. Ea permite astfel
mobilizarea fortelor, elaborarea deciziilor, acceptarea lor si presupune, n lumea multiculturala pe
care o gireaza, aplicarea cooperarii, conditie indispensabila a reusitei proiectelor complexe. Ea
reprezinta de fapt un consens al comunitatii ai carei membri accepta sa coopereze si sa lucreze
mpreuna.