Un articol despre sistemul educativ spaniol

https://sorinaopreans.wordpress.com/page/2/
nu sunt multumiti de acest sistem, memorist, fara creativitate etc. este si un
program TV unde pe viu arata cum se organizeaza

istemul educativ spaniol: un esec evident

Sistemul scolar si educativ spaniol este un esec evident, iar eu l-as

califica drept total. Nu are rost sa ne mai ascundem dupa deget: vina nu e nici a
prinilor, nici a nvatorilor, nici a elevilor, nici a societii. Ori se schimba
sistemul educativ, ori ne vom afunda si mai mult.

Spania e tara europeana cu cele mai slabe rezultate in ceea ce priveste

esecul scolar si integrarea laborala juvenila. E ceea ce publica UNESCO in
raportul sau Tinerii si asimilarea competentelor. Nu mai avem unde sa ne
ascundem, suntem cea mai slaba tara din Europa in ceea ce privete studiul si
invatatul.
Tinerii, nvtorii, familiile si societatea sunt victimele unui sistem educativ
prost conceput, invechit, variabil, ideologizat si absurd care e responsabil
probabil de incapacitatea Spaniei de a se nfrunta cu criza si care are nite
rezultate rusinoase: nivele de esec colar si de somaj juvenil extrem de mari.

Ii inmanezi copilul, un pui stralucit si curios, sistemului si ai multe anse ca,

dupa civa ani, sa-ti fie inapoiat fara viitor si, probabil, fara diploma. A scolariza
ntr-un sistem prost nu este o alegere, nu este o decizie liber. Cand sunt
ntrebata cum de risc sa nu folosesc sistemul colar spaniol eu acum
rspund: nu ti se pare ca e un risc mai degrab sa il foloseti?
Mi-am recuperat fiul din sistemul educativ spaniol cand cel mic avea opt ani,
dupa ce coala il fcuse sa cread ca era lent. Un procentaj de 80% dintre
copiii supradotati sufer si esueaza la coala. Si acum baiatul meu, cu 12 ani, a
fost avansat un an fata de ce ii corespunde dupa vrsta si urmeaz un curs on
line de Mitologie in engleza la Universitatea din Pensilvania. Lent nu era deloc,
sistemul insa era prost, un sistem care pretindea in mod obligatoriu ca fiul meu
sa nvee pe dinafara un manual plicticos de moarte.

Ce as schimba eu in sistemul educativ spaniol

Mie mi-e clar ce as face ca sa schimb sistemul educativ spaniol: as ncuraja
homeschoolingul, as da mai mult libertate prinilor si cooperativelor de parinti
pentru a crea centre educative cu pedagogii alternative, le-as da mai mult
putere de decizie nvtorilor dndu-le mai mult autonomie.

As da mai mult important creativitatii si nvturii semnificative si

traite ca experienta personala, as elimina memorizarea fara obiectiv si
examenele, as flexibiliza programa, as reduce in mod radical proporia de elevi
la un profesor in loc sa o mresc si as da un adevrat impuls educaiei
emotionale, personalizarii nvturii si atenie nestirbita necesitatilor
individuale.
Sistemul educativ anacronic cum l-a calificat Eduardo Punset (1)- trebuie
abandonat si trebuie sa nceteze fabricarea colilor care omoara creativitatea,
cum ne spune Ken Robinson. Si trebuie sa nceteze anularea curiozitatii copiilor,
cum ne indica Michio Kaku.

Greselile sistemului educativ spaniol: scoala secundara, scoala primara

si gradinita

Cci greselile nu sunt doar in educatia secundar, dei sunt destule. Am obosit
sa tot ascult profesori si parinti care se plng ca nu au soluii, cci copiii ajung la
nvtura fara dragoste, fara nici un impuls dect sa nvee pe dinafara, fara
capacitatea de a crea sau de a gndi in mod critic. Unii ajung chiar nite
analfabeti funcionali.

Sa fie ajutati e complicat; posibil, dar foarte complicat, mai ales pentru ca
sistemul continua sa oblige la nvtura fara plcere si fara o
nelegere/comprehensiune reala. E foarte greu sa recuperezi un copil care nu
vrea sa nvee, care urte studiul, care nu nelege ce studiaz, de ce o face, si
care crede ca nu e bun de nimic.
Dac pe deasupra se afla ntre cei 10% de supradotati din care muli deja sunt
cazuri de eec colar si au suferit violenta colara (bullying), distrugerea e
enorma. Dac e un copil care a suferit violenta colara, inima sa e lezionata.
Dac are greutati reale la nvat si a fost etichetat fara a fi primit un sprijin real
adaptndu-i nvtura si studiul la necesitatile lui educative, trebuie sa se dea
deoparte tot si trebuie ajutat sa i recupereze ncrederea in sine nsui si in
procesul natural al nvrii. Dar de multe ori e deja trziu, mai ales pentru ca
sistemul continua sa ceara in mod obligatoriu ndeplinirea unor parametri pentru
care copilul nu este facut chiar dac are o minte brilianta.
Caci greelile ncep cu mult nainte: cu o proasta conciliere ntre necesitatile
familiale, educative si laborale, cu grdinitele aproape universale, cu un model
de coala infantila si primara bazate pe memoristica, nu pe intelegerea reala
a notiunilor.
n primul rnd, una din greselile importante este insistenta de a-i independiza pe
bebelusi. In al doilea rnd, alta greseala are loc in coala infantila/grdinita unde
copiii sunt obligai in mod frecvent sa deseneze/picteze/coloreze fara sa
depeasca marginile desenului, sau sa ndeplineasc norme absurde si sa
nvee ce li se spune, nu ceea ce au ei nevoie cu adevrat. Pare ca fiele sunt
lucrul cel mai important din lume, de parca aa se nva culoarea galbena, de
exemplu, colornd fie!

Fiele trebuie considerate un material optional, un fel de a se juca, dar nimic mai
mult. Nu e nevoie sa cumprm fie la grdinia. Sa obligi un copil sa le
foloseasc e absurd, nseamn sa arunci banii degeaba si sa chinui
copilul.
Chiar ieri o mmic mi povestea disperata ca fetia ei s-a ntors distrus de la
coala, si da, i se lipise pe carnet o eticheta cu o faa trista (ca o nota rea la
purtare). i ptase uniforma-halat pictand cu acuarele. Mama ei povestea ca ele
acasa picteaza liber, dac se pteaza nu e nimic, nu exista margini sau limite in
privina asta, ci doar culoare si libertate. Dar la scoala se poate picta doar ntre
limitele impuse de desen, si fara sa se pteze, fara sa se distreze. Att de
micu. Si deja trista suferind presiunea de a fi modelata dupa un sablon. I-am
spus mamei, de-abia eti la nceput. In sistem nu exista dect un mod de a face
lucrurile: cel care ti se spune. Ce sens are sa foram creativitatea?

Iar in scoala primara deja nu concep ce se ntmpla. Copii de apte ani care
trebuie sa stea doua ore pe zi acasa sa i fac temele. O incapacitate totala de
a asista in mod corect copiii cu necesitati educative speciale. Memorizare,
nvat pe de rost, memorizare. Examene de control la fiecare sptmna. Si
mai multe teme. Noi si noi repetari de exercitii pana la satietate si senzatie de
rau. Cri de citit obligatorii si de multe ori plicticoase de moarte. Note, calificri,
etichete/ categorisiri. Sa stea toi asezati, sa nu vorbeasc, prea putina joaca, sa
stea in rnduri, prea multe norme.

Sa inveti ce ti se spune, sa nu rspunzi, sa taci din gura. Mai ales, sa taci. Si asta
da, sa cheltui muli bani pe manuale, pe rechizite, pe caiete pentru fiecare
materie, pe caiete de exercitii. Pe prostii. Nu e nevoie de manuale, si dac se
folosesc, sunt doar un ghid si nimic mai mult. A le da examen elevilor
ntrebandu-i ce e scris in manual ar trebui sa fie interzis.
Bineinteles, exista profesori si scoli care nu sunt chiar aa cum am descris mai
sus. Si exista copii care se adapteaza. Bineinteles. Dar rezultatele sunt clare: un
esec total al sistemului educativ. O nota sub linia de trecere in Educaie.

Factorii principali ai esecului si al schimbarii necesare in sistemul

educativ spaniol.

In primul rnd familia, adevratul centru al educaiei copilului, trebuie sa i

recupereze propriul rol. Nu un rol marcat de o perspectiva conservatoare, ci
o adevrata constientizare a valorii proprii ca spaiu de convietuire si
invatare. Insa in realitate concilierea noastr ntre familie si munca si
concediului de maternitate sunt cele mai proaste din toat Europa.
Este necesar sa li se dedice timp real copiilor. Nu e valabil povestea asta
cu timpul de calitate, nici parcarea copiilor cu aparate electronice ca sa se
joace si sa stea linistiti sau plimbatul lor prin centre comerciale ca sa consume
si sa tac din gura. E nevoie sa stai cu copiii, sa te joci cu ei, sa le
vorbesti, sa ai grija de ei si sa ii cunoti. Dac nu le oferim mai mult timp
copiilor suntem pierdui. Ei sunt pierdui. Si dac prinii si sistemul laboral nu
neleg asta, dac le impunem copiilor sa creasc in centre colare si sa-si vad
prinii doar doua ore pe zi, nu avem nici o iesire.
Si un factor fundamental la scoala nu este sa ncarcm si mai mult programa si
sa nsprim normele, nu este ntoarcerea la metodele din secolul trecut. Nu este
sa batem copiii la cap cu si mai mult memorizare si mai multe examene. Nu
consta in a le pune podiumuri profesorilor, ci a le valora cu adevrat munca.
Soluia nu este sa se fac diferentierea dupa note, ci dupa interese si
capacitati. Soluia este ca scoala sa fie un loc unde sa se nvee si sa se
experimenteze viaa in mod direct, nu unde sa se triasc pentru a nvaa
ceea ce alii au hotrt ca trebuie sa nvei.
Soluia este inovarea educativa reala, cea care pune obiectul educaiei
in centrul experientei, cea care valoreaz copilul aa cum e el, valoreaz
necesitatile sale evolutive si curiozitatea sa. Cci atat timp ct vom continua sa
repetam aceeai metoda vom eua. Si copiii si viitorul o vor plti.
Educatia e cea mai buna inversiune, dar o Educaie dupa modelul
Finlandei: modern, liber, flexibila si personalizata, care sa
pregteasc nite copii fericiti, cu criteriu propriu si ncredere in
propriile talente. Dac nu schimbam aceasta situaie si nu ncepem sa luam in
serios inversiunea si flexibilitatea, creativitatea si autonomia, sistemul colar si
educativ spaniol va continua sa fie un eec total.

(1) Eduardo Punset este avocat, economist, scriitor si divulgator stiintific. Pentru
cine intelege spaniola aici e un program TV prezentat de el despre
educatie: http://blip.tv/redes/redes-87-el-sistema-educativo-es-anacr
%C3%B3nico-4877594
Posted in Uncategorized | Tagged Eduardo Punset, esec scolar, Ken Robinson, Michio
Kaku, Mireia Long, Scoala, Sistem educativ, Spania | Leave a reply