1

APITERAPIA

Apiterapia folosete, nc din zorii istoriei, produsele stupului (miere, polen, cear,
propolis, lptior de matc, etc.), n tratarea unei game largi de afeciuni, care vizeaz ntregul
corp. Beneficiile tratamentelor bazate pe materiile colectate i prelucrate de ctre albine, au
trecut din medicina empiric n cea tiinific, care a confirmat valoarea de necontestat ale
produselor stupului, n tmduirea a numeroase boli. Pe lng apiterapie, astzi se pune din ce
n ce mai mult baz pe profilaxia (prevenirea) bolilor cu ajutorul produselor apicole, aceast
tendin lund numele de apiprofilaxie.

Produsele apicole folosite in apiterapie sunt:

- Mierea deflori si mierea de mana

- Nectarul

- Polenul si pastura

- Ceara

- Propolisul

- Laptisorul de matca

- Veninul de albine

Mierea de flori i mierea de man

Mierea de flori (mierea intrafloral)

Mierea de albine, rezult din nectarul florilor, prin adugarea unor secreii glandulare.
Astfel, siropul aromat colectat din glandele nectarifere ale florilor de ctre albine, sufer
transformri sub aciunea enzimelor din gua i din intestinul acestor insecte, rezultnd
mierea. Pentru a elabora 1 kg de miere, albinele trebuie s viziteze ntre 2 i 7 milioane de
flori.

Mierea de man (mierea extrafloral)

Albinele prepar, pe lng mierea interfloral (miere de flori), i o miere extrafloral.

Acesta din urm, albinele nu o colecteaz n mod direct, ele culegnd de fapt, nite mici
picturi de nectar, care provin din secreia unor insecte mici din categoria afidelor, psyllidelor,
coccidelor, citadidelor i lachnidelor. Aceste insecte mici se hrnesc cu sucurile plantelor,
ajutndu-se de un stilet (prelungire ascuit a aparatului bucal), cu care strpung esuturile
vegetale. Ele rein n corpul lor, numai substanele azotate eliminnd, nc nainte de digestie,

1
 2

zaharurile, de care nu au trebuin, sub forma unor picturi mici. Albinele colecteaz aceast
man, aducnd-o n stup.

Mierea de man provine de la unele specii de plante, mai ales de arbori ca: bradul,
molidul, pinul, zada, ienuprul, ararul, stejarul, frasinul, mojdreanul, etc.. Unele specii
arboricole, printre care se evideniaz salcmul, asigur att miere de flori ct i miere de
man. Mierea de man provenit de la speciile rinoase mai este cunoscut sub denumirea
generic de "miere de brad" sau "miere de munte".

Nectarul

Nectarul este un produs de secretie al glandelor nectarifere a disferitelor

plante.Contine numeroase zaharuri (zaharoza,glucoza,fructoza etc) si cantitati mici de acizi
grasi , acizi aminati etc.Compozitia biochimica a nectarului variaza in functie de speciile de
plante melifere, fiind influentata chiar la acceasi specie de conditiile de clima.

Nectarul este recoltat de albine din corolla florala cu ajutorul aparatului bucal, special
adaptat pentru supt si lins, acumulat in gusa si transportat in stup.

Polenul i pstura

Polenul:

Polenul la plante se prezint ca o pulbere fin cuprinznd gruncioare foarte mici, care
nu pot fi vzute cu ochiul liber. Din punct de vedere fiziologic, polenul reprezint partea
reproductoare masculin, care se formeaz pe anterele staminelor unei flori, semnnd - doar
ca funcie reproductiv, cu spermatozoidul regnului animal. Polenul care se rspndete cu
ajutorul vntului, aa cum este acela de plop sau de salcie, poart numele de polen anemofil.
Tipul anemofil de polen este responsabil de apariia majoritii alergiilor, numite "febr" sau
"guturai" de "fn". Polenul care se transmite prin vectori, de obicei prin insecte, poart
numele de polen entomofil. Acest polen, doar n mod excepional este responsabil de apariia
alergiilor, ba mai mult, el se comport ca desensibilizant al reaciilor alergice provocate de
tipul anemofil.

Albinele recolteaz exclusiv polen entomofil. Aceasta, se prezint sub forma unor
"ghemotoace", ceea ce reprezint mari aglomerri de gruncioare (peste 300.000 la un singur
transport). Dup recoltare, acest material valoros, este transportat la stup n couleele de la
picioarele posterioare ale albinelor, aa cum se poate vedea n imaginea de mai jos

Pstura

Polenul proaspt (crud), n stup, prin activitatea albinelor prelucrtoare, este

transformat n pstur. Transformarea are loc n urma unor procese care constau din:

- Impregnarea cu acid lactic, substan care este sintetizat de ctre bacteriile lactice
din gua albinelor prelucrtoare, avnd rolul de a mpiedica dezvoltarea microorganismelor
duntoare;

2
 3

- adugarea unui principiu antibiotic din secreia faringian, n acelai scop;

- btucirea polenului cu capul, pentru eliminarea aerului, n scopul prevenirii

degradrilor aerobe (nsilozarea polenului).

Pstura este mai valoroas dect polenul prin faptul c are n compoziie polenuri
diferite, conine mai mult vitamina K, este bogat n enzime, etc. Pstura numit i "pinea
albinelor" este un produs apicol mai greu de procurat. Recoltarea ei de ctre apicultori se
poate face doar prin distrugerea fagurelui.

Dup cum i spune i numele, acest produs are consistena pstoas. Valoarea
nutriional, dar i cea dietetic i curativ a psturii, este asemntoare polenului, fiind, ns,
cu mult mai ridicat.

Ceara de albine

Un valoros produs apicol, ntrebuinat de om de milenii, este ceara de albine.

Fa de miere i de polen, ceara de albine este un produs preponderent secretat de

glandele insectelor (glande cerifere), astfel nct, compuii bio de origine vegetal gsindu-se
n cantitate mic. Cu toate acestea, prezena pigmenilor vegetali determin culoarea cerii
(ceara albinelor care viziteaz florile de salcm este alb, ceara albinelor aflate ntr-un lan de
floarea soarelui este galben, ceara produs n stupurile aflate pe pajiti este roiatic, etc.).

Dup o complex prelucrare n glandele insectelor (albinele posed 8 glande interne n

care prelucreaz ceara), urmnd apoi excreia produsului final. Ceara, ca produs glandular al
albinelor, este excretat n stare lichid, ntrindu-se la contactul cu aerul.

Ceara de albine are o compoziie complex, coninnd, pe lng ceride i alte

substane, ca: pigmeni, vitamina A, vitamina D, substane antibiotice, uleiuri volatile,
substane antioxidante . Prin prezena ceridelor, ceara de albine, ca i alte ceruri aa cum este
de pild lanolina, este foarte stabil i nu rncezete. Graie acestei compoziii, pe lng
celelate ntrebuinri (lumnri, cear de parchet, etc.), ceara de albine se utilizeaz n
cosmetic i apiterapie.

Propolisul

Propolisul, numit i clei de albine sau penicilin ruseasc, este un produs apicol
extrem de preios. Const dintr-un amestec de substane rinoase, lipicioase, de culoare
verde-brun sau cafenie, cu arom plcut de rin i balsamuri.

Propolisul este prelucrat de albinele lucrtoare, dup colectarea unor produse biologice
din cel puin 20 de specii de arbori care produc secreii rinoase i anume din mugurii unor
copaci (plop, mesteacn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad), tulpini i ramuri tinere, peiolul
frunzelor i scoar (salcie, prun). La aceast materie rinoas, albina adaug secreiile
glandelor salivare care conin enzime, cear i ali compui biochimici.

3
 4

Att culoarea, ct i aroma i compoziia chimic a propolisului difer n funcie de

speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime.

n Grecia, filosoful Aristotel considera c propolisul este o purificare a cerii i l

recomanda ca remediu pentru contuzii i plgi supurnde.

Este o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori, foarte complexa, sare se
prezinta sub diferite forme fizice, chimice si biologice. Propolisul are diferite functii in
diferite locuri in stup - el este facut de albine pentru a apara viata coloniei sub raport fizic,
chimic si biologic.

De altfel, cuvntul propolis deriv din limba greac i nseamn partea din afara
cetii, legat de faptul c aceast substan are rol de pavz mpotriva agresorilor din afar,
stupul fiind asemuit cu o adevrat cetate

Propolisul, asa cum il intalnim in stupul albinelor, este un extraordinar complex de

substante organice. In cercetarile oamenilor de stiinta, el este clasificat atat dupa utilizarile
sale in stup, cat si dupa compozitia si folosirea in apiterapie.

Laptisor de matca

Laptisorul de matca este o substanta gelatinoasa, albicioasa, pe care o secreta glandele

faringiene ale albinelor doici pentru a hrani larvele de matca si pe matca insasi. Datorita
acestei substante, matca poate depune 1.0001.500 de oua zilnic si, spre deosebire de albinele
lucratoare, care traiesc doar cateva saptamani, supravietuieste chiar 3-5 ani. Din punct de
vedere chimic, laptisorul de matca este o emulsie compusa din

proteine, zaharuri, lipide si alte substante. Cercetarile asupra efectelor benefice ale
laptisorului de matca inca mai continua si in zilele noastre. In cele ce urmeaza, dorim sa
atragem atentia asupra unor rezultate mai putin cunoscute.

Multa vreme, oamenii care nu erau familiarizati cu produsele albinelor credeau ca

laptisorul de matca este faurit de matca stupului. Adevarul este pe dos: laptisorul este facut de
albine pentru regina lor. Cele mai tinere zburatoare din stup, cele mai pure, numite si doici, il
produc in glandele lor hipo-faringiene. Este ca si laptele de mama pentru sugar.

Veninul de albine

Veninul de albine contine un amestec complex de enzime, proteine si aminoacizi. Este

un lichid limpede si incolor, cu gust dulce si usor amarui. Este solubil in apa, insolubil in
alcool, iar cand vine in contact cu aerul formeaza cristale gri-albe.

Veninul de albine este un lichid produs de albine n glande speciale i depozitat n

punga de venin lichid pe care l elimin cu acul cu vezic cu tot cnd sunt n pericol. Este
posibil s existe diferene n privina calitii veninului n funcie de alimentaie, vrst, sezon,
ras.

4
 5

Veninul de albine este folosit in terapie inca din antichitate si introdus in terapia
moderna de medicul austriac F. Terc in 1888 pe baza unor recomandari curative pentru guta si
reumatism, publicate in reviste pentru apicultori.

Este sintetizat de albinele lucratoare, in mai mica masura de regine si folosit ca

principal mijloc de aparare, datorita capacitatii de a produce durere si diverse efecte
farmacologice si biochimice.

Rolul acestor produse pentru familia de albine

Mierea- pine, polenul- aliment secundar

Mncarea albinelor este miere i polen. Mierea, care conine aproape numai zaharuri
transformabile n energie este alimentul de baz, n timp ce polenul coninnd proteine,
vitamine i minerale este precum restul felurilor de mncare. Lptiorul de matc este un fel
special de mncare la care au acces numai matca i larvele candidate la titlul de matc.

Delicioasa miere matur

Nectarul strns de albine nu este nc miere. El se preface n miere numai n urma

maturrii i condensrii sale de ctre albinele din stup. Mai nti, albinele lucrtoare aduc
nectarul n sacii de miere aflai lng stomac i l transmit din gur n gur albinelor lucrtoare
care le ateapt n stup. Cu aceast ocazie, datorit efectului enzimelor din corpul albinelor,
zaharoza din nectar e transformat n glucoz i fructoz. In continuare albinele care au
receptat mierea o transport n niste cmrue unde o aerisesc btnd din aripi pentru a
evapora apa din ea. Temperatura de 34 de grade din stup ajut si ea la maturarea i
condensarea mierii.Astfel preparata miere este nmagazinat i acoperit cu cpcele de cear,
devenind aliment conservat.

Glute de polen, pine de albin

Ori de cte ori se bag albinele n interiorul florilor pentru a sorbi mierea din ele,
polenul se prinde pe periorii de pe corpul lor. Odat supt nectarul, albinele i umezesc
picioruele ca nite perii cu o parte din el, dup care i iau zborul i se freac pe trup cu
picioruele, rotunjind polenul n bulgri pe care i pun n courile de polen aflate pe
picioruele din spate. Bulgrii sunt fcui n jurul unui perior mai lung, care ine loc de
melesteu. Glutele de polen aduse n stup sunt zdrobite de ctre albinele lucrtoare de aici i
ndesate n fundul alveolelor. La umplerea unei alveole, se unge miere pe deasupra: amestecul
conservat astfel se numete pinea albinei.

Lptiorul de matc, aliment special

Albinele lucrtoare nsrcinate cu ngrijirea larvelor mnnc mult din polenul

nmagazinat n alveole. Acest polen este resintetizat n interiorul glandelor parotide i
sublaringeale, fiind secretat ca lptior de matc de culoare alb lptos. Adevrat lapte de
mam fcut de ctre albine, lptiorul de matc conine un amestec bine echilibrat de proteine,

5
 6

vitamine i minerale, fiind destinat numai mtcii i larvelor candidate la titlul de matc.
Lptiorul de matc este cel care le face pe mtci s creasc mari i capabile de a depune ou.

Propolisul si veninul de albine cu rol in apararea stupului.