Sunteți pe pagina 1din 4

LUCRARE DE LICENTA

CAPITOLUL 2
ANALIZE SI DETERMINARI DE STABILIRE SI URMARIRE A EFICIENTEI
STATIILOR DE TRATARE A APEI
2.1. OBIECTIVE
Are ca scop prezentarea cailor de realizare a parametrilor de functionare a statiilor de tratare a
apei ce se alimenteaza din rauri, lacuri de acumulare sau surse subterane, in conformitate cu
proiectele lucrarilor, mentinerea lor in exploatare, cat si imbunatatirea treptata a acestor
parametric de catre beneficiarul de exploatare, potrivit cu progresele realizate in acest domeniu
in tara noastra, cat si in alte tari , care ar putea fi aplicate partial sau total in exploatarea statiei de
tratare.
Principalele procese tehnologice de tratare a apei, utilizate mai frecvent in tehnica alimentarilor
cu apa potabila si industrial , si anume:
Retinerea microorganismelor prin microsite;
Lipmezirea partial a epi prin predecantare;
Limpezirea complete a apei prin coagulare, decantare si filtrare;
Dezinfectarea apei ( pentru ape limpezi).
2.2. DEFINIREA NOTIUNII DE EFICIENTA IN EXPLOATARE PENTRU
STATIILE DE TRATARE A APEI
Prin eficienta de exploatare a unei statii de tratare se intelege gradul de asigurare al indicatorilor
de calitate normati sau ceruti de beneficiary, impusi de necesitatile consumatorilor , pentru orice
calitate a apei din sursa, in conditiile de debit stabilite prin proiect (eficienta tehnologica), in
limitele admisibile ale costului planificat(eficienta economica).
Eficienta economica presupune cunoasterea continua a parametrilor cantitativi si calitativi ai apei
brute si ai celei tratate, in diferitele trepte de prelucrare a apei, cunaosterea caracteristicilor
calitative ale reactivilor utilizati.
Eficienta economica a procesului tehnologic consta in utilizarea rationala a tipurilor de reactivi, a
dozei acestora , a utilajelor si agregatelor care consuma energie electrica si a personalului ethnic
si ajutator , astfel incat prin asigurarea unor eficiente cantitative si calitative corespunzatoare
normelor stabilite, la un cost minim.
2.3PARAMETRII CARE TREBUIE MASURATI PENTRU VERIFICAREA
EFICIENTEI STATIILOR DE TRATARE
Parametrii cantitativi si calitativi care trebuie sa fie masurati pentru verificarea eficientei
statiilor de taratare depend de calitatea apei brute si de complexitatea procesului tehnologic de
tratare. (Anexa 1).

2.3.1.Parametrii cantitativi
Trebuie masurati in permanenta urmatorii parametrii cantitativi:
Debitul de apa bruta ( la intrarea in statia de tratare);
Debitul de apa tratata ( la iesirea din statia de tratare);
Debitul solutiilor de reactivi si concentratia acestora, pentru verificarea dozelor de reactivi;
Frecventa evacuarii namolului si durata operatiei de evacuare;
Concentratia stratului suspensional in cazul decantoarelor suspensionale;
Verificarea colmatarii micrositei rotative;
Viteza de filtrare;
Inaltimea si granulozitatea stratului filtrant;
Debitul de apa pentru spalare;
Debitul de aer pentru spalare ;
Timp de spalare apa si aer;
Durata intre doua spalari;
Consumul de energie electrica, pe ansamblul statiei si pe obiecte.

1
LUCRARE DE LICENTA

Pentru toate debitele de fluid neuniforme se va masura si timpul pentru fiecare debict constant,
pentru a se putea deduce cantitatile totale de apa, aer si reactivi trecute prin instalatie pe perioada
de timp in care urmeaza a se face verificarea eficientei instalatiei.
Pentru statiile de tratare dotate cu dispositive mecanice (agitatoare, poduri racloare, site rotative),
se recomanda efectuarea, cel putin in perioadele caracteristice ( temperature scauzte, ploi,
viituri), a urmatoarelor determinari: parametrii de functionare optima a dispozitivelor mecanice
de la floculator (camera de reactive); parametrii de functionare optima a podului raclor;
verificarea turatiei sitei rotative.
2.3.2.PARAMETRII CALITATIVI
Trebuie sa fie determinate pentru procese tehnologice de tratare a apei, locul de prelevare a
probelor.
Determinarile pentru stabilirea incadrarii caracteristicilor apei brute captate in limitele stabilite
de STAS 4706 -88 si ale apei tratate in normele corespunzatoare folosintei (STAS 1342-84,
normative interne si alte acte normative) se vor efectua in conformitate cu prevederile
instructiunilor tip de exploatare si ale regulamentelor de exploatare ale constructiilor respective.
Aceste determinari pot fi utilizate si pentru verificarile de eficienta tehnologica.
Se recomanda urmatoarele determinari suplimentare pentru statiile de tratare la care dezvoltarea
laboratorului permite efectuarea de analize de tehnicitate sau precizie desosebita:
Continutul de materii in suspensie in apa bruta si decantata, in vederea stabilirii mai exacte a
eficientei decantarii;
Continutul de coagulant in apa filtrate, prin determinarea aluminiului (respective a fierului,
siliciului) residual;
Continutul de coagulant in namolul depus in decantor;
Determinarea cantitativa a substantelor care pot imprima apei culoare, gust si miros, prin
concentrarea acestora pe carbune activ;
Recomandata este introducerea dotarilor corespunzatoare pentru masurarea continua a turbiditatii
apei filtrate la iesirea din statie, iar pentru trecerea la automatizarea spalarii, la fiecare filtru.
2.4. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICO CHIMICE, BIOLOGICE
SI BACTERIOLOGICE.
Determinarile se vor efectua pe probe momentane, dat fiind evolutia relative lenta a
modificarilor indicatorilor de calitate in perioadele caracteristice. Datorita fenomenelor de
difuzie, in instalatiile de tratare nu se considera necesara respectarea riguroasa a timpului
theoretic de stationare a apei in fiecare treapta de tratare. Analizele pentru verificarea eficientei
treptelor de limpezire a apei se vor efectua urmarind indicatorii :
Turbiditate; PH ; temperature; materii in suspensie; culoare; alcalinitate; stabilirea dozei optime
de coagulant; aluminiu; silice.
Analizele pentru verificarea eficientei reducerii indicatorilor de impurificare organic se vor
efectua la : oxidabilitatea substantelor organice, exprimata prin consumul de KMn ;
ammoniac; azotati si azotiti; necesarul de clor.
Efectuarea probelor de gust de la apa bruta si filtrate este conditionata de caracteristicile fizice,
chimice si bacteriologice ale apei, care nu trebuie sa prezinte pericol pentru sanatatea analistilor.
Pentru apa bruta se vor urmari modificarile biologice ale apei, in corelatie cu indicatorii fizico
chimice ( inflorire, aparitia gustului si mirosului neplacute). Verificarile effectuate pea pa
decantata urmaresc sa puna in evident eventualele premature ale filtrelor, datorita prezentei in
apa a unor organism care nu sedimenteaza in procesul de coagulare si decantare.
ANALIZE BIOLOGICE I MICROBIOLOGICE EFECTUATE
Principalii ageni ai epurrii biologice sunt reprezentai de bacterii. Acestea sunt
organisme monocelulare care utilizeaz hran solubil, fiecare celul fiind capabil s execute
toate funciile necesare vieii. Majoritatea bacteriilor prezente n nmolul activ sunt heterotrofe
(folosesc substane organice ca surs de carbon i de energie), putnd exista i bacterii autotrofe

2
LUCRARE DE LICENTA

care sunt capabile s-i formeze structurile celulare din substane anorganice, sursa de carbon
fiind asigurat de CO2 (sulfobacterii, bacterii nitrificatoare sau denitrificatoare).
Biodegradabilitatea se determin cu ajutorul microorganismelor nmolului activ format prin
autonsmnare n timpul aerrii i recirculrii prin instalaie cu debite precise.
Stabilirea caracteristicilor bacteriologice ale apei au drept scop determinarea numrului,
genului i a condiiilor de dezvoltare a bacteriilor n efluentul staiei de epurare i n emisari. Se
deosebesc urmtoarele categorii importante de bacterii:
- coliforme care n numr redus sunt inofensive, iar n numr mare indic poluarea apei
cu dejecii umane sau animale. n asemenea cazuri, alturi de bacteriile coliforme, se mai
ntlnete enterococul Streptococcus fecalis, precum i bacteria Clostridium perfringens;
- saprofite aerobe, care sunt prezente n apele uzate i nu sunt duntoare organismului
uman, ele intervenind activ n procesele de epurare;
- patogene care sunt duntoare organismului uman, producnd boli hidrice: febra
tifoid, holera, dizenteria.
Protozoarele constituie i ele un component obligatoriu al biomasei, meninnd echilibrul
n dezvoltarea bacteriilor. Cele mai importante protozoare sunt ciliatele i flagelatele, un singur
ciliat putnd ingera ntre 20.000 i 40.000 bacterii/or (Scherb. 1958).
Protozoarele sunt strict aerobe i majoritatea ingereaz hrana sub forma particulelor
solide, dar se pot hrni i prin difuzia n celul a substanelor organice dizolvate, dac acestea se
gsesc n concentraie mare (5 10 g/dm3); excepie fac flagelatele care pot metaboliza i
substane organice n concentraii reduse.
Alte organisme prezente n nmolul activ sunt:
- ciupercile care pot degrada substane organice ca: celuloz, fenoli, hidrocarburi;
- metazoarele rotiferi, nematode care au ca principal hran bacteriile i diferite
particule organice.
Condiiile necesare realizrii unei eficiene ridicate a epurrii biologice sunt: - o bun
floculare a nmolului, exprimat printr-o concentraie mai ridicat a materiilor totale n suspensie
(MTS);
- o bun decantare a nmolului activ.
Aceste nsuiri ale nmolului activ sunt puse n eviden de indicele volumetric al
nmolului (IVN), numit i indexul Mohlmann. Procesul de epurare dintr-un bazin cu nmol activ
se desfoar n condiii bune dac IVN are valori cuprinse ntre 50 i 100 ml/g. La o cretere a
indicelui Mohlmann peste 200 ml/g se poate vorbi despre un nmol umflat, cu proprieti de
decantare extrem de reduse, nmol care se va pierde din decantorul secundar prin efluentul
limpezit, fapt ce va duce la scderea concentraiei de nmol din bazinul de aerare. Cauza formrii
acestui tip de nmol, care plutete la suprafaa apei din decantorul secundar o constituie
dezvoltarea cu preponderen a bacteriilor filamentoase (g. Sphaerotilus, Beggiatoa, Thiotrix) i
a fungilor (g. Leptomitus).

MICROOORGANISME N PROCESUL DE EPURARE

Compoztia biomasei. Pentru a putea stabili performanele procesului de biomas de


epurare biologic este necesar cunoaterea calitativ i cantitativ a biomasei care se gsete n
instalaie. In cazul n care biomasa este depus pe un suport inert (film biologic), cantitatea
acesteia, n proces, se consider proporional cu suprafaa specific a umpluturii sau cu aria pe
care creste. In cazul nmolului activ, este necesar stabilirea concentraiei de biomas.
In bazinele cu nmol activ, biomasa se prezint sub forma unor flocoane a cror culoare
variaz de la galben-brun la aproape negru, n funcie de calitatea apei luate. Floconul reprezint
unitatea sructural a nmolului activ; privit la microscop, el reprezint o imagine complex,
caracterizat printr-o mas gelatinoas secretat de bacterii, n care sunt cuprinse bacteriile, dar
3
LUCRARE DE LICENTA

i substane organice i anorganice inerte; printre flocoane traiesc metazoare si protozoare. Ca


structur flocoanele de nmol activ variaz n funcie de condiiiile de mediu i de principalele
microorganisme existente . In acest sens, pot exista de la flocoane dense formate n ingrmdiri
de bacterii la flocoane laxe, formate din impslituri de bacterii filamentoase sau din ciuperci.
Speciile de microorganisme care formeaz nmolul activ sunt considerate ntampltoare, n
sensul ca sunt adaugate n mod deliberat in sistem. Populaia de microorganisme ce alctuiesc
nmolul activ sufer variaii calitative i cantitative, in funcie de diferii factori de mediu, ceea
ce conduce la predominanaa temporar a anumitor specii de microorganisme.
Bacteriile din nmolul activ sunt organisme monomoleculare, care utilizeaz pentru cretere i n
scop energetic hran solubil; fiecare celul este un organism independent, capabil s execute
toate funciile necesare vietuirii. Mrimea unei bacterii variaz in timpul creterii intre 0.3 i 50
microni. Bacteriile comune nmolului activ au limite cuprinse ntre 0.5 si 3 microni. Bacteriile
sunt formate din 80% ap i 20% substan uscat, dincare 90% reprezint substane organice.

2.5 Legislatia aplicabil n procesul de epurare a apei uzate


Politica Uniunii Europene n domeniul gestionrii deseurilor se fundamenteaz pe trei
principii:
Prevenirea generrii deseurilor un factor cheie pentru orice strategie de management;
Valorificarea deseurilor (reciclarea, reutilizarea) daca nu poate fi redus cantitatea deseuri
generat, atunci trebuie valorificate ct mai multe materiale posibile, de preferat prin actiuni de
reciclare;
mbunttirea tehnicilor de eliminare a deseurilor si a tehnicilor de modernizare dac
nu este posibil reciclarea deseurilor generate, atunci este necesar incinerarea/ coincinerarea
acestora pentru recuperarea energetic, depozitarea deeurilor n depozite de deeuri fiind soluia
final.
- NTPA-001/2002 - Normativul privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a
apelor uzate industriale i urbane la evacuarea n receptorii naturali,
- NTPA 002/2002 - Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n re elele
decanalizare ale localitailor i direct n staiile de epurare,
- NTPA 004/1997- Ghid de stabilire a programelor de prelucrare i analize a probelor
deape uzate;
- NTPA 005/1997- Metodologie de prelucrare a probelor a probelor de ap uzate
dineflueni finali;
- NTPA 006/1997- Normativ privind doatarea cu aparatur, materiale i sticlarie
alaboratorului de profil din cadrul unitilor de gospodrire a apelor.- STAS 1846-90,
determinarea debitelor de ap de canalizare- Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor
uzate orsenesti modificat prin Directiva 98/15/CE.