1

Accident vascular cerebral (AVC)

Recunoaterea precoce a unui posibil accident vascular

cerebral
1.2.1 Declanarea ntregului lan de aciuni care are drept scop
transportul ct mai rapid la cea mai apropiat unitate spitaliceasc
apt s efectueze proceduri de revascularizare, ncepe cu operatorul
care va prelua apelul de urgen. Este esenial ca acesta s obin
rspuns la urmtoarele ntrebri privind pacientul:
a. Vrsta pacientului : pacienii sub 18 ani nu sunt eligibili pentru
tromboliz
b. Este complet alert (treaz) ?
c. Respir normal ?
d. Este capabil s vorbeasc normal ?
e. De ce credei c este vorba despre un accident vascular cerebral ?
Probleme de motilitate
Probleme de vorbire
Amoreli sau scdere a sensibilitii
Probleme vizuale
Instalare brusc a unei cefalee severe
f. Cnd a fost ultima dat normal (fr aceast problem) ?
g. A mai avut vreodat un accident vascular cerebral ?

1.2.2 Echipajul ambulanei ajuns la domiciliul pacientului va

verifica rapid :
a. dac se menine suspiciunea de accident vascular cerebral
b. ora exact a debutului (se va nota n fia pacientului)
c. dac a existat un traumatism secundar instalarii AVC
n cazul n care, lund n calcul i durata transportului, se
apreciaz c pacientul va ajunge la Unitatea de Primiri Urgene
a unitii spitaliceti apt s efectueze tromboliza i.v ntr-un
 2

interval de maxim 4,5 ore de la debutul AVC, se va proceda n

regim de maxim urgen la transportul pacientului
(trebuie avut n vedere i timpul necesar pentru efectuarea
investigaiilor )
Reprezint afectarea esutului cerebral prin apariia unei
leziuni consecutive unui accident neurologic localizat, cu
simptome ce dureaz mai mult de 24 de ore.
1. Accidentul vascular cerebral ischemic (numit i infarct sau
ramolisment cerebral) apare cnd un vas de snge este
astupat de un tromb (cheag format la nivelul acelui vas) sau
embol (fragment dintr-un cheag aflat undeva n sistemul sanguin,
care a fost mobilizat de viteza sngelui, prin artere, arteriole,
ctre teritoriul cerebral). Se mai poate produce i datorit
ngrorii peretelui intern al vaselor de snge prin depunerea de
colesterol (ateroscleroz).

2. Accidentul vascular cerebrale hemoragic se datoreaz

apariiei unei cantiti de snge n esutul cerebral, datorit unui
puseu de tensiune arterial care foreaz vasul de irig acel esut
i l fisureaz, a unor malformaii vasculare deja existente (aa
cum sunt: anevrismul, angiomul), a unor tulburri de colagulare
sau a unui tratament cu medicamente anti-coagulante.

Accidentul vascular cerebral (AVC) are loc atunci cand fluxul

sanguin este brusc intrerupt catre o parte a creierului. Din cauza lipsei
de snge, oxigenul si glucoza nu mai pot ajunge la creier, ceea ce duce
la moartea celulelor cerebrale.

Exista doua tipuri de accident vascular cerebral: hemoragia cerebrala

si ischemia cerebrala (infarctul cerebral). Cele ischemice sunt mai
frecvent intalnire, reprezentand peste 80% din numarul de accidente
vasculare.

Infarctul cerebral se produce prin obstructia vaselor cerebrale prin

doua mecanisme: formarea unor cheaguri locale sau migrarea unor
materiale si microcheaguri de la nivelul inimii bolnave. Astfel fluxul de
sange si oxigen este oprit intr-o parte a creierului, functiile din zona
 3

respectiva sunt pierdute si are loc accidentul vascular cerebral

ischemic.
Cauze
Exista mai multe mecanisme prin care fluxul sanguin poate fi dereglat,
conducand la aparitia atacului vascular cerebral:

Blocarea unei artere Ingustarea unor artere mici din creier

poate provoca un AVC lacunar (aparitia unui gol care se
cicatrizeaza in timp). Blocarea unui singure artere afecteaza o
zona mica a creierului si duce la moartea tesutului de acolo. Cea
mai frecventa cauza a AVC-ului este tromboza (blocarea unei
artere a creierului de un cheag de sange). Printre factorii care duc
la blocarea unei artere se afla hipertensiunea arteriala,
colesterolul crescut, diabetul si fumatul.
Intarirea arterelor care duc la creier (ateroscleroza)
Exista patru artere de sange care duc la creier, cele carotide care
controleaza activitatea motorie, simturile, gandirea si emotiile, si
cele vertebrale care controleaza functiile automate ale creierului
si coordonarea. Ingustarea acestora ca rezultat al aterosclerozei
duce la formarea trombilor sanguini din care se pot desprinde
resturi ce vor inainte odata cu fluxul sanguin, blocand irigarea
sanguina a unei parti a creierului. Spre deosebire de AVC-ul
lacunar, ateroscleroza poate duce la lipsa de sange in parti mai
mare ale creierului, producand simptome mai grave.
Ruptura unei artere (hemoragia) Hemoragia cerebrala este
cauzata de presiunea sanguina mare necontrolata. Aceasta apare
cand un vas de sange din creier se rupe si sangereaza in tesutul
cerebral inconjurator. Sangele scurs poate duce la inflamarea
tesutului cerebral (edemul cerebral). Edemul si acumularea de
sange cresc presiunea in masa cerebrala si duc la deteriorari
succesive prin presarea creierului de cutia craniana. Hemorogia
cerebrala poate fi produsa si de anevrisme (balonari anormale
formate pe peretele unui vas de sange) care se rup sau
malformatii artero-venoase.
Vasculita este o cauza rar intalnita si reprezinta o afectiune in
care vasele de sange fragile se inflameaza si se rup.
 4

Durerile de cap asociate cu migrenele Pot fi predispuse la

AVC persoanele care sufera de migrene deoarece mecanismul
acestora include ingustarea vaselor de sange din creier. Unele
migrene pot mima un AVC, manifestandu-se pierderea functiilor
motorii sau senzitive pe o parte a corpului, ori aparand probleme
de vorbire si de vedere. Aceste simptome inceteaza odata ce
durerea de cap a trecut.
Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) este un episod scurt ce
dureaza mai putin de 24 de ore care afecteaza creierul si duce la
pierderea functiilor senzitive sau motorii care sunt controlate de
zona de creier afectata. Diminuarea fluxului sanguin la creier este
provocata cel mai des de formarea spontana a unui cheag intr-un
vas de sange care alimenteaza creierul. Poate rezulta si dintr-un
cheag format oriunde in organism, dar care se rupe si migreaza
intr-o artera cerebrala, poate aparea in urma unui spasm, si, mai
rar, in urma unei sangerari la nivelul creierului. Dintre factorii de
risc care duc la apariia AIT mentionam presiunea sanguina
ridicata, colesterolul crescut, fumatul, diabetul, varsta inaintata.
Factori care duc la aparitia AVC si prevenirea sa
Factorii de risc ce duc la producerea unui accident vascular cerebral
pot fi controlati, dar sunt si acei care nu pot fi modificati.
In categora factorilor ce pot fi controlati intra:

Tensiunea arteriala crescuta, al doilea factor de risc ca importanta

dupa varsta pacientului;
Diabetul zaharat aprox. 25% din persoanele cu diabet
ingregistreaza decese prin atac vascular cerebral;
Colesterolul crescut din sange, care duce la afectiuni ale arterelor
coronare, dar si la infarctul miocardic, care creste riscul producerii
de AVC;
Afectiuni ale arterelor coronare si alte afectiuni cardiace precum
fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace sau
cardiomiopatie;
Fumatul, inclusiv cel pasiv;
Lipsa activitatii fizice si obezitatea;
 5

Folosirea de medicamente precum anticonceptionale orale la

femeile care fumeaza sau care au avut tulburari de coagulare si
anticoagulare;
Consumul ridicat de alcool consumul excesiv de alcool creste
foarte mult riscul de AVC. Betia alcoolica este definita prin
consumul a peste cinci pahare de alcool intr-o perioada foarte
scurta de timp.
Folosirea cocainei sau a altor droguri ilegale.
Printre factorii de risc ce nu pot fi modificati, amintim:

Varsta riscul de AVC creste odata cu varsta, acesta dublandu-se

la fiecare decada dupa varsta de 55 de ani;
Rasa persoanele de origine africano-americana si hispanica au
riscul mai mare de a face un atac vascular cerebral fata de
persoanele de rasa alba.
Sexul accidentul vascular cerebal este mai frecvent la barbati
decat la femei pana la varsta de 75 de ani. Dupa aceasta varsta,
femeile sunt mai afectate. Insa indiferent de varsta, procentul
femeilor care decedeaza in urma unui AVC este mai mare decat
cel al barbatilor.
Ereditate riscul de AVC este mai mare daca in familie unul din
parinti, frati sau surori a avut un accident vascular cerebral sau
un accident ischemic tranzitor.
Existenta anterioara a unui AVC sau a unui accident ischemic
tranzitor.
Pentru a nu intampina un atac vascular cerebral, cele mai bune
metode de prevenire sunt:
Consultatia si determinarea colesterolului - trebuie ca
alimentatia pe care o consumam sa aiba un continut scazut de grasimi,
sa renuntam total la fumat, sa consumam alcool doar ocazional si in
cantitati mici, si sa facem miscare cel putin 30 de minute in fiecare zi.
Consultul profilactic trebuie facut o data pe an. Este indicata
determinare anuala a colesterolului indiferent de varsta din motive
ereditare.
 6

Tratarea corecta si eficienta a hipertensiunii arteriale si a

colesterolului - hipertensiunea arteriala este un alt factor de risc
pentru AVC, si este tratata doar in 40% din cazurile din Romania.
Medicatia pe care o luam trebuie sa fie eficienta si corect prescrisa
pentru a mentine atat tensiunea arteriala, cat si colesterolul in limitele
admise.
Semne ale accidentului vascular

Iti slabeste forta intr-unul dintre membre.

Poti avea furnicaturi sau amorteli in membrul in care ai pierdut
din forta.
Poti prezenta tulburari de vorbire, mai ales la articularea
cuvintelor.
Poate fi observata de cei din jur o asimetrie a fetei, foarte
evidenta, care apare brusc, si nu poate fi confundata cu asimetria
usoara caracteristica fiecarei persoane din nastere. Cel mai
frecvent semn este caderea coltului gurii, in majoritatea cazurilor
fiind afectata partea inferioara a fetei.
Ai o durere de cap care apare in cazul accidentului vascular
hemoragic, cel ischemic fiind lipsit de durere. Aceasta durere
resimtita poate avea intensitati variabile, putand sa ajunga la
durere atroce.

Accidentul vascular cerebral reprezinta o urgenta medicala majora si

trebuie sa ajungeti la medic sau la spital in cel mai scurt timp posibil
de la producerea acestuira. Sunt anumite forme in care timpul optim
de interventie este de 3 ore de la debutul sau. Majoritatea pacientilor
asteapta sa le treaca de la sine si din acest motiv pot ramane cu
invaliditati majore. Informeaza-te, mergi in mod regulat la control la
doctor si ai grija de tine!
7