Boala Alzheimer

Referat-Anatomie
Andreescu Alexia-Maria

Clasa a VII-a D
 CUPRINS

De ce Alzheimer?
Diagnosticul
Factori de risc
Leziunile creierului
Semnele
Indicatia plasarii intr-un camin
Mentinerea relatiei cu o persoana
bolnava
Tratamentele
Testul ceasului
Boala Alzheimer- O degradare ireversibila

De ce Alzheimer?

Alois Alzheimer, psihiatru german, este cel care a descris, pentru prima data, simptomele
bolii, in timpul unei conferinte, in anul 1906. El isi incepuse cariera in anul 1888, intr-un spital
psihiatric din Frankfurt. In 1901, o pacienta in varsta de 48 de ani a fost internata la acest spital.
Alzheimer a observat-o si a notat toate detaliile istoricului sau clinic. Cinci ani mai tarziu, la
moartea pacientei , el i-a facut o autopsie a creierului sau si a scos in evidenta cele doua tipuri de
leziuni cerebrale caracteristice bolii: fibrele anormale in celulele cerebrale si placile senile.
Profesorul Emil Kraepelin, cu care el a colaborat, este cel care a propus denumirea acestui tip de
dementa dupa numele colegului sau.

Aceasta boala poate fi cel mai bine

diagnosticata prin teste de memorie.

Boala Alzheimer este o afectiune

neurologica produsa prin distrugerea lenta
si ireversibila a anumitor celule ale
creierului. Ea atinge, in principal, persoanele in varsta si se manifesta mai intai prin tulburari de
memorie. Daca nu exista inca nici un tratament curativ, anumite medicamente pot, totusi, incetini
evolutia bolii, iar anumite ingrijiri specializate pot ajuta la prelungirea perioadei in care bolnavul
poate fi tinut la domiciliu

Diagnosticul

Nu exista un examen medical ca sa permita diagnosticarea cu certitudine a bolii in timpul

vietii pacientului. Totusi, existenta simultana a unui ansamblu de criterii face posibila afirmatia
ca o persoana este, probabil, atinsa de aceasta boala. Istoricul pacientului si bilantul neurologic
aduc precizari asupra naturii tulburarilor si asupra tipului de dementa. Analizele de sange si
tehnicile de imagistica medicala (tomografie computerizata axiala, RMN) permit respingerea
altor cauze de senilitate si consolideaza diagnosticul. Depistarea timpurie reprezinta un element
esential pentru administrarea celui mai bun tratament posibil.

Factori de risc

Este posibila recunoasterea tulburarilor mintale si a disfunctionalitatii creierului legate de

boala Alzheimer, dar nu se poate cunoaste originea acestei degenerescente. Studiile prezinta un
anumit numar de factori de risc, dintre care cel mai evident este varsta: aproximativ 14% dintre
persoanele care au depasit 65 de ani sufera de aceasta boala. In Romania sunt aproximativ
150 000 de personane diagnosticate cu aceasta boala si se estimeaza ca numarul noilor cazuri
anuale atinge 25 000. Al doilea factor de risc este ereditatea (predispozitia genetica). Se stie, de
asemenea, ca femeile sunt mai frecvent victimele acestei boli,comparative cu barbatii, si ca
fragilitatea vasculara-anteroscleroza, hipertensiunea, diabetul ar putea favoriza aparitia bolii.
Alti posibili factori de risc sunt antecedentele de depresie sau de traumatism cranian, expunerea
la aluminiu si un nivel scazut de educatie.

Leziunile creierului-pe masura ce se intind in diferite regiuni ale creierului, se pierd anumite
functii, ceea ce explica simptomele si schimbarile de comportament constante la bolnav.

Semnele

Termenul de dementa se aplica

bolilor dobandite (care nu sunt prezente la nastere) cu deteriorarea progresiva a functiei
intelectuale. Posibilitatile de adaptarea individului la mediul sau se diminueaza, ceea ce duce la
pierderea autonomiei. Mai mult de jumatate dintre cazurile de dementa sunt cauzate de boala
Alzheimer. Acest diagmostic se profileaza in prezenta asocieriiunor tulburari, mai mult sau mai
putin grave, a caror evolutie este progresiva si ireversibila ( declin continuu):
-pierderea memoriei-pacientul uita mai intai evenimente recente, apoi cele mai vechi

-dificultatea de a se organiza si de a realiza sarcini simple-de exemplu: mersul la cumparaturi

-probleme de comunicare-pacientul uita cuvinte si le inlocuieste cu altele

-uitarea progresiva a gesturilor din viata de zi cu zi-utilizarea masinii de spalat, etc.

-imposibilitatea de a recunoaste obiectele obisnuite si figurile

Indicatia plasarii intr-un camin

Nu totdeauna este posibila ingrijirea la domiciliu. Pe masura ce boala progreseaza, se

dezvolta tulburari de comportament si apar alte probleme de sanatate care nu pot fi rezolvate
acasa. Din pacate, in Romania nu exista suficiente institutii ca numar si, in special, ca dotare
tehnica i cu personal calificat, care sa preia aceasta sarcina sociala in conditii optime. Si din
acest punct de vedere, luarea unei decizii cu privire la internarea intr-un camin reprezinta un
lucru dificil si de o deosebita responsabilitate morala.

Mentinerea relatiei cu o ruda bolnava

-Respectul- acesta se aplica prin gesturile din fiecare zi, atunci cand ajutam o persoana sa
se imbrace sau sa mearga la toaleta, dar si felul lui de a vorbi dar si felul lui de a
vorbi despre ea cu alte persoane, in prezenta ei.
 -Afectiunea-bolnavul are intotdeauna nevoie de afectiune si de dragoste, dar sentimentele
nu pot fi exprimate in acelasi mod. Imbratisarile, zambetul, adresarea cu o voce blanda
sunt modalitati foarte bune de transmitere a afectiunii.

-Mediul familial-bolnavul ramane atasat de lucrurile care l-au facut fericit si i-au adus
multumire toata viata. El are nevoie sa ramana in contact cu acestea, pentru a se simti
bine si in siguranta.Activitatile care erau apreciate inainte trebuie sa faca in continuare
parte din viata sa, cat mai mult timp posibil.

-Comunicarea-in relatiile cu o persoana care sufera de aceasta boala este necesar sa stii
sa asculti, sa vorbesti si, uneori, sa utilizezi alte mijloace de comunicare decat cuvantul.
Bolnavul are din ce in ce mai multe probleme in a-si exprima ideile cu ajutorul cuvintelor
si a intelege ce i se spune. Dar gesturile, expresia fetei si tonul vocii sunt mesaje la care
el poate reactiona.

Tratamentele

In prezent, nu exista nici un tratament care sa permita vindecarea bolii Alzheimer sau oprirea
evolutiei sale.

-Anumite medicamente pot atenua pierderile de memorie, problemele legate de limbaj si

judecata. Dar acestea nu sunt eficiente la toate persoanele afectate si efectele lor nu
dureaza decat o anumita perioada de timp.
 -Reeducarea si stimularea prin sedinte de ortofonie sau de psihomotricitate, precum si
de ergoterapie, pot ajuta la mentinerea unei anumite autonomii si pot aduce un ajutor
anturajului bolnavilor.
In prezent, sunt in curs numeroase cercetari pentru a interveni in diferite stadia ale bolii si
pentru a o face sa dea inapoi.

Testul ceasului

Pacientului i se cere sa deseneze un ceas, indicand orele si punctul din mijloc pentru ace. Apoi
i se cere sa indice ora 11.30 prin pozitionarea acelor in locurile corespunzatoare. Persoanele care
sufera de boala Alzheimer pozitioneaza, cel mai adesea, cele doua ace de aceeasi parte a
cadranului (unul pe cifra 11 si celalalt pe cifra 10, in loc de cifra 2).