Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iftodi Alexandru
An II , grupa I
Ghidul de interviu aplicat cuprinde mai multe concepte si in urma raspunsurilor primite de
la cei 18 subiecti s-a reusit acoperirea temelor. In continuarea analizei ce urmeaza vom folosi
definitia lui Emile Durkheim care semnaleaza la un moment dat ca evolutiile psiho-sociale ale
copiilor nu sunt justificate doar de actiuni institutionale, ci sunt influentate si modelate in mod
spontan de mediul experientei sale cotidiene. Ceea ce a afirmat Durkheim il pot confirma cu
un raspuns din interviu: noi traiam altfel atunci,aveam alt stil de viata total diferit de cel de
acum,toata lumea participa de dimineata de la 6 pana la 10 seara la toate activitatile in mod
constient si organizat(A.48 ani). Afirmatia se bazeaza ca, la nastere copilul gaseste caldura si
hrana necesare vietii, dar si un nume, o limba, o cultura ce ii confera o anumita identitate. El
mosteneste, deci, patrimonial genetic al parintilor, de asemenea mosteneste si un patrimoniu
cultural: bunuri ale familiei, un anumit mod de a gandi, de a spune, de a fi care-l modeleaza ,
il ajuta sa creasca, sa devina om era prezent aceasta indemnare morala:voi trebuie sa
invatati
Cei sapte ani de acasa reprezinta o prima scoala a vietii, deci o temelie in definirea fiintei
si o conditie necesara pentru soliditatea oricarei constructii ulterioare. Acestea fiind spuse
vom analiza conceptul de educatie familiala. Fiecare era a marcat intr-un anumit mod statutul
familiei in societate, a stabilit implicit sau explicit functii, responsabilitati, recunoscandu-i
importanta formativa fiecare copil avea cate o responsabilitate,parintii se ocupau cu
activitatile agricole,copiii cresteau un vitel,porci gaini,le dadeau de mancare,faceau tot.
Esantionul studiat este format din 18 persoane cu varste intre 45 60 de ani. Cu ajutorul
datelor colectate in urma ,, povestirii vietii, am incercat sa identificam si sa interpretam
consecintele caderii dictaturii prin prisma educatiei familiala.
- respectul copiilor fata de parinti prezent intr-o masura mai mica dupa 89
Primul lucru pe care l-am observat este acela ca, in conceptia subiectilor nu exista
diferente intre rolul pe care il are si rolul pe care il avea familia in formarea individului. In
sprijinul acestei afirmatii il putem cita pe unul dintre cei intervievati, conform caruia parintii
au rolul de a-si proteja copiii, de a comunica cu ei si de a-i intretine. Comunicarea detine
un rol important in procesul de educatie al copilului. Un astfel de exemplu este raspunsul
acestui intervievat: trebuie sa invatati daca vrei sa reusiti in viata.. Conform subiectilor in
perioada de dinaintea prabusirii comunismului, respectul copiilor fata de parinti era direct
proportional cu autoritatea parintilor fata de copii. Acestia au afirmat ca fiecare membru al
familiei avea propria responsabilitate in ceea ce priveste gospodaria si nimeni nu indraznea sa
incalce acest principiu; altfel acestia riscau sanctiuni verbale sau fizice: nu existau
contradictii ,daca ma trimitea tata la camp ma duceam,stiam rolul meu si ca trebuie sa-l
indeplinesc. In schimb, in zilele noastre majoritatea copiilor au cel mult responsabilitatea de
a merge la scoala. Acestia dispun de diverse activitati si moduri de a-si petrece timpul: petrec
mult timp in fata calculatorului, navigand pe internet ,pe cand noi atunci eram mai mult pe
afara,ne jucam altfel. In anii `90 ca si acum, relatiile familiare erau strans legate si bine
incheiate, poate cu mici diferente. Totusi ,spusele acestora sustin (cel putin pentru familiile
rurale) ipoteza exercitiului colectiv practic al rolurilor si autoritatii, conform unei logici a
echipei familiale coordoanata de un tata-administrator.
Mergand mai departe cu analiza povestirilor vietii, am putut constata ca relatiile din
interiorul familiilor erau poate putin mai distante, mai reci, spre deosebire de zilele noastre.
Acest fapt se datoreaza unor factori precum micsorarea concediilor post-natale (astfel mamele
isi petreceau putin timp alaturi de copiii lor ) si impunerea unui program de munca echivalent
cu cel al barbatilor, dar si aparitia neincrederii intre membrii familiei datorita sistemului de
culegere a informatiilor specific regimului communist
Mediul familiar reprezinta un alt factor care exercita o puternica influenta asupra educatiei
copilului deoarece copilul contientizeaza si interiorizeaza multe aspecte si actiuni petrecute in
familie.Atunci vremurile erau grele ,societatea ii constrangea intr-o oarecare masura pe
indivizi .Acest fapt l-am observant in majoritatea raspunsurilor subiectilor iar unul dintre
acestea era ,,sistemul iti explica din copilarie care era drumul tau in viata, pasii pe care trebuie
sa-i urmezi, etapele care trebuie sa le parcurgi si era relative simpluin schimb acestia critica
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-
Politice, specializare Resurse Umane
actualul sistem in care copilul merge la scoala doar pentru ca se simte cumva obligat de
situatie.
Se acorda o atentie deosebita familei in perioada respectiva si se punea accent pe fiecare rol
in parte. ,,Familia reprezenta oaza ta de sigurantae un raspuns dat de catre un
subiect,reprezenta esenta universului social.
Cum am spus si mai sus,sistemul societatii influenta in mare parte actiunile indivizilor.Pe
acele vremuri ,nu pot sa spun ca oamenii au suferit foate mult din cauza traiului greu,al
veniturilor destul de mici ,se adaptau usor si gaseau cea mai buna alternativa de a supravietui.
Subiectul P. a afirmat ca ,, pentru un kil de zahar, pentru un kil de ulei stateai la rand
noaptea ,inghesuiala , prindeai nu prindeai, totul era cu ratie, rationat.Oamenii si-au creat
conduita de baza, un anumit mod de viata, s-au educat in propriile lor limite in raport cu
societatea din care faceau parte.
Am observat din spusele subiectilor ca relatiile familiale erau bazate pe respect si alte valori
care erau impuse in societatea vremurilor de atunci. O parte din subiecti afirma ca aveau un
deosebit respect fata de parinti si fata de munca, dragostea reprezentand punctul forte in
spatiul de confort social si anume familia. Ca tot am vorbit de munca, educatia de atunci
presupunea o functie unitara si unica pentru toti membrii, fapt regasit si in raspunsurile
subiectilor,, cand era de munca , se muncea impreuna. Acesta educatie in spiritul muncii avea
o importanta substantiala in dezvoltarea copilului, parintele ca mentor social incerca sa-i
transfere normele si principiile din perspectiva lor , copilului .
Privind ansamblul de date culese in urma acestei cercetari calitative, prin prisma
raspunsurilor subiectilor ,am concluzionat ca fiecare individ este modelat de mediul
experientei sale in viata cotidiana.Avand in vedere perioada in care traiau acestia nu pareau
foarte fericiti cand divulgau aceste date,si au ramas cu unele traumecare si-au pus
amprenta asupra vietii lor. Familia a influentat reusita scoalara si sociala a copilului, rolul
acestuia in propria lui dezvoltare.Oamenii se descurcau din putinul care-l aveau desi erau
vremuri mai grele , nu ca acum nu ar fi greu, doar ca nu dispuneau de resursele si
oportunitatile oferite de dezvoltarea socio-economica a tarii in perioada respectiva.Copiii erau
educati in spiritul muncii,ceea ce-i ajutau sa se descurce mai departe la confruntarile la care ii
supunea societatea ,aceasta aflandu-se intr-o continua schimbare.Toti detineau cunostinte
privind diverse domenii de activitate ,in schimb acum copilul intampina dificultati in
intreprinderea anumitor activitati deoarece acestia manifesta un dezinteres total, ei percep
altfel rolul lor in societate.Subiectii spun ca majoritatea copiilor in ziua de azi vor sa
reuseasca in viata printr-un mod cat mai usor posibil. Parintii incearca in prezent sa
compenseze familiilor lor, lipsurile de care ei au dus si sa ofere o stabilitate mult mai
accentuata decat cea de atunci.Mai exact ei incearca sa ofere copilului oportunitatile si
resursele de care ei nu dispuneau in perioada respectiva.