Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
dse ~"
C
D-
r'- a'
Vs V
Vel
I
pms pmi
Fig. 2.10. Dlagrama de pomp~ reaIi ,lslmpUOcat8, pentru DOmotor In patru thnpL
28
\
siunii gazelor din cilindru (care in punctul dse are valori de ordinu14 n. 6 daN/cm2),
clnd seindeparteaza din cilindru 60-70% din cantitatea totala (masica) a gazelor arse.
in aceastii prima faza se disting doua regimuri de curgere a gazelor: regimul de curgere
supracritic (dse-b1), in care viteza gazelor atinge valori de peste 500 mls i regimul
sUDcritic:(b1-b), unde viteza gazelor are valori sub 340 mls.
- A douii mza a evacuiirii are loe ca urmare a deplasiirii pistonului de la pmi la pms ise
numeteevacuarefOrJatii.Viteza de curgere a gazelor in acest caz este de ordinuiSO-100 111JS,
lar pn:siunea Pev:: 1,05 n. 1,25 daN/cm2.
Faza a treia a evacuarii, numita postevacuare are loc din pms pana la inchiderea su-
papei de evacuare (lse).
- Delteoreticump}erea (admisia fluidului motor in cilindru) poate incepe 0 data
cu deschiderea supapei de admisie (dsa), cu avans falii de pms, practic umplerea
incepe dupa pms (in punctul iu). Aceasta se explica prin faptul ca intrarea fluidului
motor proaspat in cilindri devine posibila numai dupa reducerea presiunii gazelor re-
ziduale din cilindri, sub presiunea din galeriile de admisie. Pe de alta parte, fluidul mo-
tor proaspat poseda 0 anumita inerlie, ceea ce face ca umplerea sa inceapa efectiv (iu)
doar cu pUJin inainte de inchiderea supapei de evacuare (ise).
E~..E..21fnczp~la~~mplerii are loc la deplasarea pistonului din punctul iu pana in
PlDi.Vit?za_m~die~~ mtrare a fluidului .
motor proaspatprinsecliunea contro-
lata desupapa de admisie este de 60 -
90 mls:--Presiuneafluidului motor in ci- p
lindru este Pa = (0,75...0,9) Po-
Ultima parte a procesului de
umplere, denumita postumplere, are
l()Cdinpmi {>anaclnd presiunea din ci-
findru devine egala cu presiunea atmos-
fericii(isa). dSQ
Calculul umplerii. Acest calcul
urmarcte precizarea unor parametri
principali, i anume: temperatura i IJTIS pmiV
presiunea de admisie precum i coeti-
cientul de umplere.
Pentru calcul se considera sche-
matizarea procesului de umplere
redata in figura 2.11. in pms in ci-
-I lindru se gasesc gaze reziduale cu
presiunea Pr i temperatura Tr' iar
pms
in conducta de admisie fluid motor
proaspat (aer - la MAC i amestec
aer + combustibil - la MAS) la pa-
rametrii Po i To.
Temperatura de admisie cores-
punzatoare punctului a, Ta se obline pmilr1ll
din bilanlurenergetic al admisiei (um- 1
plerii). Acest bilanl exprima efectul
cedarii de caldura de catre gazele arse Fig. Z.l1. Modelul de calcul aI procesulul
umplerilia un motor In patru timpL
reziduale i preluarea acesteia de catre
29
Ouidul motor proaspat, precum i incalzirea de la piesele calde i racirea datorita va-
porizarii oombustibilului.
Considerand Np - numarul de kilomoli din fluidul motor proaspat; Nr - numarul
de kilomoli ai gazelor reziduale; q, ~, ~m - caldurile specifice molare ale fluidului
proaspat, gazelor reziduale (in punctul r) ia amestecului (in punctul a); /1T - variatia
de temperatura a fluidului proaspat datorita incalzirii de la piese i a vaporizarii
combustibilului (la MAS), se obtine ecuatia:
Np q(To + ~T) + Nr q Tr = (Np + Nr) Gm Ta. (2.10)
Din relatia (2.10), cu neglijarea diferentelor dintre caldurile specifice
N
q = ~ = ~m i notand Nrp = Yr (ooeficientul gazelor reziduale),. rezulta:
To + ~T + YrTr
Ta = l' +Yr (2.11)
La MAS, in cazul sarcinii totale, temperatura Ta = 350... 400 K, valorile mai re-
duse fiind specifice motoarelor cu rapoarte de oompresie mai,cidM5ate.La aceste mo-
toare, deoarece fluidul motor proaspat cuprinde ioombustibil, acesta se vaporizeaza
in cursuladmisiei.in cazulunordozajebogate(A. < 1) reducerea temperaturii este de
ordinuI19... 23C, iar pentru dozaje sarace 19... 46C. Aportul de caldura de la piese
este superior reducerii temperaturii ca urmare a vaporizarii oombustibilului, astfel in-
cat temperatura fmala a fluidului (punctul a) este mai ridicata cu 15-25C fata de tem-
peratura initiala a amestecului (la ieirea din carburator).
Pentru a favoriza temperatura oombustibilului, la MAS este indicat a se asigura 0
oareacare incalzire a oolectorului de admisie (pata calda).
La MAC, fluidul motor proaspat fiind oonstituit din aer, se evita incalzirea oolec-
torului de admisie. in acest caz /1T = 10... 25K).
Presiunea de admisie poate fi definita prin relatia [4]:
1+~ 2 1
Pa = po - kZ-ng ~, (2.12)
As
. Vs
)(
in care: As este aria sectiunii libere oontrolata de supapa de admisie; Vs - cilindreea;
n - turatia motorului; ~ - rezistenta gazodinamica a traseului de umplere; k - ooefi-
cientul de proportionalitate; g - acceleratia gravitationala.
Sc observa ca presiunea din cilindru Pa depinde de rezistentele gazodinamice ale
sistemului, de turatia ide marimea relativa a sectiunii de trecere pe langa supapa.
Relatia (2.12) poate fi simplificata, obtinand diferenta de presiune sub forma:
n2
po - Pa = /1Pa = ka~, (2.13)
Nm
in care: ka tine seama de toate oonstantele, iar Asm este aria sectiunii medii oontro-
lata de supapa de admisie.
Aprecierea procesului de umplere se face prin coeficientul de umplere, care se de-
finete ca raportul dintre cantitatea de fluid motor proaspat (aer sau amestec carbu-
rant) admisa in cilindru icea care ar putea patrunde in cilindreea Vs la parametri i Po
i To'
30
Notind cu Np numaml de kilomoli ai fluidului proaspat i cu No numarul de kilo-
molicarear putea intra in cilindreea Vs la presiunea Poitemperatura To,se obJine
coeficientul de umplere:
- ~N _-
'1u_ Np
'"
. (2.14)
o po Vs/R ~o
Mirimea Na se determini considerand ci numirul de. kilomoli in punctul a (v. fig.
2.10)esteformatdin Npkilomolide fluidproaspit iYr Np kilomoli de gaze reziduale:
Na = Np (1 + Yr),
de unde:
1 1 Pa Va
Np=-Na=--.
1 + i'r 1 + i'r R Ta
inIocuindin relaJia (2.14),rezulti:
1 To Pa Va
'1u= 1 = i'r Ta po Vs
.
DeoareceVa = E VciVs = Va - VC :::!(E - 1) VcoseobJineexpresiafinalaacoe-
ficientului de umplere:
1 To Pa e
'1u= (2.15)
1 + i'r Ta po e - 1
Pentru motoarele in doi timpi i cele in patru timpi supraalimentate, parametrii Po
iTose inlocuiesc prin presiunea Ps i temperatura Ts asigurate de suflanti.
Valorile orientative ale coeficientului de umplere iale coeficientului gazelor rezi-
duale sunt redate in tabeluI2.2.
Tabelul22
31
.
Pentru a sistematiza studiul factorilor care influenleaza procesele din motoare,
acetia se impart in: factori constructivi (parametri ce caracterizeaza constructia mo-
torului) i factori de exploatare (parametri caracteristici ai fluidului la intrare in mo-
tor, ai regimului de functionare iai reglajelor motorului).
D,8
0,7
0,6
0,5
1000 2000 3000 1,000 5000 nlrOt/min)
Fig. 2.13. Varlatfa presiunii de admisie to funepe de turape pentnJ doni va-
lori ale seetiunil medii de trecere oferite de supapa.
32
mortizorul de zgomot marete aria diagramei indicate, respectiv lucrul mecanic de
~ompaj (fig. 2.15) ireduce coeficientul de umplere.
11 12 13 Pevl daNic nA
p"~
o -
-8
pms pm V_12
~ ~
Fig. 5.15. Infiuenla amortizorului de zgomot asupra cUagramel de
pomp'" (a) 1puterii erective a motorului (b).
Ca urmare se reduce puterea cu marimea APe (fig. 2.15, b) care este cu atat mai
mare cu cat amortizorul de zgomot introduce rezistenle mai mari la evacuare. Apare
deci util de a realiza astfel de amortizoare (atenuatoare) de zgomot care sa reducii ni-
velul de zgomot sub limitele admise, insa cu influenle minime asupra puterii iecono-
micitalii motorului.
Fazele distribupei, respectiv momentele deschiderii t inchider'iupapelor de ad-
misie ide evcauare, precum iduratele deschiderii supapelor, au 0 influenla esenliala
asupra perfecliunii umplerii.
Fazele distribuliei se exprima in RAC falii de linia pms - pmi i se reprezintii in
diagrama fazelor de distribulie (fig. 2.16).
Limitele de varialie ale unghiurilor de avans ide inmrziere la inchiderea ideschi-
derea supapelor rezulta din tabeluI2.3.
Deschiderea supapei de evacuare (dse) se face cu avansul ({J3pentru a permite ega-
lizarea presiunii din cilindru cu un consum minim de lucru mecanic (fig. 2.17).
La deschiderea supapei de evacuare in pmi lucrul mecanic pierdut AL este cu mult
mai mare decat aportul de lucru mecanic AL'. in plus, presiu~ea gazelor la evacuare
Pevcrete, ceea ce inrautiilete umplerea. Prin incerciiri experimentale se alege un ast-
33
Incepulu I
admisi ei
EvoOJOre Admisie
pmi V
Tabe/u/23.
34
Suprapunerea deschiderii supapelor (fig. 2.18) reprezinta perioada dintre a-
vansulla deschiderea supapei de admisie (dsa) i inchiderea supapei de evacuare
(ise), exprimata prin unghiul ~li indirzierea la inchiderea supapei de evacuare
(ise), exprimata prin unghiul ~4. Dei aparent ar exista posibilitatea scaparii de
gazearse in colectorul de admisie, practic cu cat turatia motorului este mai ridicata
scaparilesunt mai reduse.
p
dsa
0_ ____ ,,
\
\
\
pms v
L..
c.p
pms
Supropo.,rlereo
deschiderii
supape 10r
Fig. 2.18. Suprapunerea deschiderii supapelor Is un motor in patru timpL
35
Variatiile presiunii initiale po la intrarea in
sistemul de admisie conduc la variatii de acelai
0,96 sens ale .presiunii de admisie pa, deci cantitatea
de fluid motor admis cilindri variaza direct pro-
portional cu presiunea initiaIa.
0,92
Temperatura initiaUi influenteaza atat coefi-
100 ToI"(1 cientul de umplere 'YJucat i densitatea fluidului
motor po (fig. 2.19). Deoarece masa fluidului
motor m = const. 'Po' 'YJu rezuWi cii influenla
sciiderii densWitii cu creterea temperaturii este
predominanta, conducand la reducerea masei
de fluid motor intrat in cilindri. Deci, pe timp de
iama sau, in general cand temperatura este mai
redusa cantitatea de fluid motor ce intra in cilin-
m dri este mai mare, motorul furnizand 0 putere mai
1%1 mare (trage mai bine).
10
Cantitatea de gaze reziduale apreciata prin
'80 coeficientul gazelor reziduale Yr influenteaza
sensibil umplerea cilindrului. 0 data cu crete-
60
rea coeficientului Yr coeficientul de umplere
Fig. 2.19. Variatia eoeficientului de urn. 'YJuscade, deoarece volumul disponibil pentru
piere, densititii i masei Ouidului motor fluidul proaspat se reduce, iar temperatura flui-
in funetie de temperatura initiala. dului crete prin amestecarea cu gazele rezi
duale.
p
Turbulenta cauzata de sistemul de admisie
are, de asemenea, 0 influenta negativa asupra
umplerii.
TutaJia motorului la sarcina constanta in-
fluenteaza procesele de admisie i evacuare, aa
cum se arata in figura 2.20.
La creterea turapei n2 > nl se maresc pierde-
rile gazodinamiee, rezulmnd 0 cretere a presiunii
de evacuare Pev2> Pevli 0 sciidere a presiunii de
admisie pa2< Pal, ceea ee inrautatete umplerea.
Fig. 2.20. InOuenta turatiei motorului a.
Momentul optim de inchidere a supapei de ad-
supra diagramei de pomp!\!.
misie la turatia n2 (punctul 2) este deplasat in ra-
port co eel corespunzator turatiei nl (punctul1).
Marirea turatiei presupune 0 marire a
uo.ghiului de intarziere la inchiderea supa-
pei de admisie (fig. 2.21), astfel incat sa se
0,7 obtina un coeficient de umplere maxim la
0,8 orice turatie.
0,5
Practic, aceasta cerinta se poate realiza nu-
o mai pentru 0 anumita turatie, care de obicei co-
20 40 60 80 100 120'f'rRAC] respunde fie cu regimul de putere maxima, la
Fig. 2.21. Variatia eoeficientului de um. motoarele de autoturism sau cu regimul de mo-
piere in funetie de unghiui de intArziere ment maxim la motoarele de autocamioane i
ia inehiderea supapei de admisie pentru
tractoare (fig. 2.22).
diferite turatii ale motoruluL
36
Sarcina motorului se manifesta diferit la
MAScomparativ cu MAC (fig. 2.23).
~
La MAC, unde modificarea sarcinii se reali-
zeazacu modificarea cantitatii, de combustibil
care se introduce in cilindri, cantitatea de aer
ramanand constanta pe ciclu, rezistentele gazo-
dinamice ale sistemului de admisie nu depind
de sarcina (la turatie constanta), 0 anumita in-
fluenta are doar incalzirea aerului. La marirea
nfl.umo)1 n(~mox~ n
sarcinii din cauza degajarii unei cantitati mai "'Ig. 2.22. Variatla coefidentului de om-
mari de caldura crete regimul termic al piese- plere in functle de toratle pentru diferite
lor motorului, aerul care intra in cilindri se tlpuri de motoare.
incalzete mai intens, iar coeficientul de um-
plere scade relativ putin.
La MAS, unde reducerea sarcinii, respectiv
reducerea cantitatii de fluid motor proaspat, se
realizeazaprin inchiderea partialii a obturatoru- 0,7
lui (clapeta de accelerape), cresc foarte mult re-
zistentele gazodinamice, precum i coeficientul o.s
gazelor reziduale Yr> ceea ce conduce la reduce-
rea pronuntata a coeficientului de umplere TJu.
Facand 0 comparatie, rezulta ca la MAS 0
data cu reducerea sarcinii coeficientul de um- 0,1
n [ rotlmin I
plere scade foarte mult, inrautatindu-se evident FIg. 2.23. Variatla coefidentulul de umple-
R in functte de toratle pentru diferite sar-
performantele motorului, pe cand la MAC coe-
dn: 1 - mers in gol; 2, 3 - sarcina plina;
ficientul de umplere crete, iar performantele
4 - sarcina paqiala; 5 - mers in gol.
motorului la sarcini partiale sunt cu mult mai
favorabile.
c.Distribufia variabilii
La un anum it motor cu alimentare normala puncetele de deschidere ide inchide-
re a supapelor se aleg la valorile optime, de obicei pentru puterea nominalii a motoru-
lui. Aceasta este situatia i la motorul autoturismului Dacia 1300 ila variantele sale.
Laacest motor unghiurile auvalorile: qJl = 20 RAC,qJ2 = 6OoRAC,qJ3 = 6OoRAC,
~4 = 2OoRAC.
La alte regimuri decat cel cu putere maxima deschiderea i inchiderea supapelor
nu are loc la valorile optime. Cu cat unghiurile sunt mai mari (de ex. cum sunt la Dacia
1300fata de motorul Dacia 11(0) posibilitatile de reglare optima a acestora sunt, de a-
semenea, mai mari.
Unghiurile qJl iqJ2este posibil a Ie modifica, cel mai Uorprin supapa cu taler flo-
tant (fig. 2.24).
Schema mecanismului de distributie cu supapa avand taler flotant este redata in fi-
gura 2.25.
Talerul flotant 2 poate culisa liber pe tija 1 care este antrenata de culbutor prin tija
impingatoare, tachet icama, deci tija se deschide ise inchide la 200RAC i6OoRAC.
Daca motorul functioneaza la regimul nominal X = 1,0 talerul flotant se deschide i
se inchide 0 data cu tija (fig. 2.26,a). cand motorul functioneaza la alt regim (deexem-
37
F'
v 2
Fig. 2.24. Variatia presiunii ga:relor i a unghiu- Fig. 2.25. Supapa cu taler notant: 1 - tija
rilor tpl i tp2 in cazul supapei cu taler notant. supapei; 2 - taler Ootant; 3 - scaunul de su-
papa.
plu la 0 sarcina la care X = 0,5) talerul flotant se va desehide la alte unghiuri (fig.
2.26,b).
Valoarea coeficientului de umplere in cazul ideal ar putea fi 1]u= 1. Real, 0 data eu
reducerea sareinii, valoarea acestui coeficient scade (fig. 2.26,e).
Daca de exemplu l{J2se modifica in timpul funetionarii motorului (fig. 2.27,a) a-
ceasta ar fi 0 cerinta teoretica, dar in realitate, daca nu exista taler flotant, acest lu-
eru nu este posibil, ca atare 1]uar fi ales dupa turatia n3 (care se presupune egalii eu
turatia nominala a motorului), deci coeficientul1]u ar avea 0 valoare minima. Pre-
zenta talerului flotant face ca unghiull{J2 sa fie variabil (fig. 2.27,b) i ca atare i
eoeficientul de umplere sa ereasca 0 data eu reducerea turatiei.
Revenind la figura 2.25, cand turatia este mica cama comanda tija 1 tot eu un-
ghiull{Jl = constant, desehiderea talerului are loe aproximativin acelaitimp, insa
inehiderea supapei (talerului flotant) are loe mai repede (eu un '.lnghi l{J'2< l{J2),
aa cum se arata in figura 2.28.
Rezulta deci ca supapa eu taler flotant poate fi aplicata pentru procesul de admi-
sie, optimizand desehiderea i inehiderea supapei de admisie, facand ca 1]ad<:;: optim.
La proeesul de evaeuare talerul flotant nu poate fi aplieat din cauza ea presiu-
nea in eilindru in mo'mentul desehiderii tijei supapei de evaeuare eu l{J3(Pgc > > po)
este eu mult mai mare decat presiunea din galeria de admisie po. "
Distributia variabila face posibila marirea raportului de eompresie E eu 0 uni-
tate.
38
1u~ __ ,'cf._
I
I
I
I
I
I ..n
np
a. c.
b.
Fig. 2.27. InOuenja unghiului de Inchidere a supapei de admisie asupra coeficientulul de wnplere.
Daca se serie expresia randamentului efeetiv sub forma rJe = rJm 'rJr'rJt' iar randa-
39
Lt I
to,02 I I
t . I
I I
I I
I I
I I
I I
I
I I
I I
o cretere a lui 1]tcu 0,02. Aceasta cretere se reflecta prin 1]ei asupra consumului
specific efectiv de combustibil ce, respectiv a consumului orar, dupa relaJiile:
860 860 860
ce=-= =
Qj .1Je Qi .1Jt.1]i Qi .1Jm.1Jr.1]t.
In aceste relaJii Qi este puterea calorifica a combustibilului, 1]e- randamentul
efectiv, 1]m - randamentul mecanic, 1]r - randamentul relativ, 1]t - randamentul ter-
mic al ciclului teoretic. .
Incercarile de laborator ide parcurs au aratat 0 reducere a consumului orar cu circa
1litru / 100 km la mers stabilizat icirca 2litri /100 km la mers urban (fig.2.30).
Aceste inceracri au fost efectuate cu 10 autoturisme Dacia 1300 in Piteti.
Aceste rezultate au fost confirmate i de incercarile facute la Universitatea Teh-
nica din Cluj-Napoca.
Incercari cu 0 distribuJie balistica, care este tot 0 distribuJie variabila, s-au
facut i la Institutul Politehnic Bucureti. In acest caz cama standard s-a inlocuit
cu 0 cama balistica la care s-a red us inalJimea maxima de ridicare de la 5,15 mm
la 3,6 mm.
Profilul este astfel tras.at ineat pana la n=3000 rot/min micarea supapei de ad-
misie este comandfita de cama, iar peste 3000 rot/min supapa urmeaza 0 traiectorie
balistica controlata (fig. 2.31) In aceasta figura us este unghiul secJiune al supapei
de admisie. La turaJia maxima (nominala) US are aceeai valoare ca la motorul
standard. .
40
Ct1
--1-'
1'00km)
8
y Ikm/hl I 40 I 60 I 80 I 100
71 I I I ...--1 I,. II
61 I --""""-I ./ /1 Ia
a *3515.7816,7617,0.
a 4,19 14,571 5,331 5J78
5
FIg. 2.30. Variatla eonsumulul orar de eombustibil in funetle de vileza de deplasare eu echipament
standard I eu taler Ootant.
d s tandcrd
_
0.,07
0,06
3000 1.000 5000 n
Fig. 2.31. Comparatla diferllelor distributii. (rotlmirj
41
presiune de cca. 1,3 daN/cm2, care ocupa volumele eliberate de gazele arse evacuate i
tot 0 data contribuie la evacuarea restului de gaze.
Evacuarea fortata a gazelor arse de catre fluidul motor proaspat constituie proce-
suI de baleiaj.
Apari!ia unei presiuni mai miei decat Po (punctul m) se explica prin desfiiurarea
cu viteza mare a evacuarii gazelor arse, al carei efect dep1lctepe acela al intrarii fluf-
dului motor proaspat. Gazele arse au viteze mari datorita diferentei de presiune i i-
nertie a coloanei de gaze, precum i datorita faptului ca in aceasta perioada luminile
reprezinta 0 seqiune mare de trecere.
In cursa pistonului catre pms se inchid mai intai luminile de baleiaj (itb) i apoi lu-
minile de evacuare (ite).
Optimizarea procesului de schimbare a gazelor la motoarele in doi timpi depinde
in mare masura de constructia organelor de distributie, de fazele distributiei, de pre-
siunea icantitatea de fluid mutor proaspat, care se gasesc intr-o corelatie de interde-
pendenta.
Momentul optim de deschidere a luminilor de evacuare rezulta din conditia ca
presiunea din cilindru sa asigure desfiiurarea baleiajului in conditiile cele mai favora-
ile, lara a diminua niei procesul des-
tinderii. Lu "Zumox
Momentul deschiderii luminilor de
baleiaj prezinta, de asemenea, 0 mare
importanta pentru perfeqionarea pro-
ceselor de baleiaj i umplere.
Momentele inchiderii luminlor de
baleiaj ide evacuare pot fi simetrice cu
momentele deschiderii in raport cu
pmi sau asimetrice. I
Coeficientul de umplere 'YJupentru L
motoarele in doi timpi difera in functie "1 "
Fig. 2.33. Variatia prindplali a coefidentolui de
de tipul baleiajului (v. tab 2.2), avand
umplere in (unelle de turatie, pentru un motor in
valoarea optima (maxima) la 0 singura
doitimpL
turatie a motorului (fig. 2.33).
42
utilizate in continuare intr-o turbina cu gaze, p
care produce energia necesara antrenarii su- Presiunea de
flantei. supraalimentcr,
--~---
La MAS montarea suflantei in raport cu ~
carburatorul ridica 0 serie de probleme. La
>,cP
montarea suflantei in amonte fata de carbu- a:a.
rator (fig. 2.35,a) se realizeaza 0 serie de
avantaje: aerul comprimat de suflanta, avand pms pmi V
Fig. 2.34. Variatia presiunii din cilindru, in
o temperatura mai ridicata, favorizeaza va-
timpul procesului de schimbare a gazelor, la
porizarea intensa a combustibilului, iar car- un motor in patru timpi supraalimentat.
buratorul are dimensiuni mai reduse,
deoarece prin el trece aer comprimat. Din
cauza defectiunilor legate de etanare so-
lutia nu este viabila in exploatare, mai ales
ca pot aparea i incendii.
La montarea suflantei in aval fata de car-
burator (fig. 2.35,b) avantajele sunt: omoge-
nitate mai buna a amestecului datorita efec-
tului de turbulenta creat de suflanta; tempe-
ratura mai redusa in functionarea suflantei
(datorita vaporizarii combustibilului); carbu-
ratorul nu lucreaza sub presiune. ~i in acest
caz apar inconveniente, cum ar fi: avarierea
suflantei datorita rateurilor din colectorul de
b. o.
admisie, ceea ce presupune montarea unei su- Fig. 2.35. PosibilitJiti de montare a suflantei
pape de siguranta in derivatie cu suflanta. in raport cu carburatorulla un MAS supraa.
Dezavantajele care apar la ambele solutii limentat.
fac ca aplicarea supraalimentarii la MAS sa
fie redusa (se inrautatete i procesul arderii, aparand detonatia).
La MAC supraalimentarea nu este insotita de dezavantajele mentionate la MAS,
aa se explica preocuparile care exista de a supraalimenta aceste motoare, in special
cele cu putere mare i mijlocie.
o problema importanta a umplerii fortate a motoarelor in patru timpi 0 consti-
tuie asigurarea unui baleiaj optim. Astfel, la MAC baleiajul urmarete: evacuarea
f0rtata a gazelor arse din cilindru; racirea peretilor cilindrului, a capului pistonului,
chiulasei i supapei de evacuare, care sunt piesele cele mai solicitate termic, precum
i racirea ga~lor arse care evolueaza in turbina.
Realizarea unui baleiaj optim presupune marirea intervalului de deschidere si-
q1ultana a supapelor de admisie i evacuare (fig. 2.36) comparativ cu motorul cu
umplere normala. Fata de MAC cu umplere normala, unde durata deschiderii si-
multane a supapelor este de 40 ... 6OoRAC, :a MAC cu turbosupraalimetare aceasta
durata este de 120 ... 150oRAC.
Pentru motoarele de automobile i tractoare care lucreaza la altitudine supraali-
mentarea este 0 metoda eficienta pentru recuperarea puterii pierduta ca urmare a
rarefierii aerului.
43
In tabelul 2.4 se indica intluenla altitudinii asupra redueerii puterii efective a u-
nui motor i valorile presiunii de supraalimentare pentru reeuperarea aeestci puteri.
Tabclul2.4
InOuenta altitudinli asupra reducerii puterii erective a motomlui
Parametri
AJtitudinea [m]
0 610 1220 1830 2440 3050 3660 4270 4880 5490
raalimentare [%]
Presiunea de supra- 0 0,07 0,12 0,17 0,22 0,26 0,30 0,35 0,385 0,42
alimentarefalade pre-
siunea mediului am-
biant,in [daN/cm2j
h
.~
c
a.
::J
III
C
~ a.
'6
8 h t
oc
!o,g
1u
I I Iq7
b. 2 3 4 5 6
Ps [datt'cm2J
11ig.2.36. Intervalul de deschidere simulta- Fig. 2.37. Variatia coeficientului de umplere rJu
na a supapelor la un MAC cu umplere nor- i a raportului presiunilor palps in lunctie de
mala i la un MAC cu supraalimentare. presiunea dr supraalimentare Ps.
44
2.2.2.Procesul de comprimare
v
p
Real
I
.....
,,
,
""
..
pmT v
Fig.2.38. Schema procesului de comprimare.
45
Calculul comprimiiriiPentru calculul parametrilor la sIaritul procesului de
comprimare se aplica ecualia unci politrope cu exponent politropic nc = const. (se ne-
glijeaza varialia exponentului politropic):
p' V ne= ct. (2.17)
Exponentul politropic al procesului de comprimare, nc, este variabil (v. fig. 2.38),
fiind egal cu exponentul adiabatic Xc doar in punctul de adiabatism (ad).
Deoarcce exponentul adiabatic Xc este egal cu raportul caldurilor specifice la pre-
siune constanta cp i la volum constant Cy:
Cn Cv+ R const
Xc=~=~= 1 + f(T)" (2.18)
unde: R este constanta gazelor, rezulta ca valoarea acestuia scade cu creterea tem-
peraturii. Scaderea exponentului politropic este mai pronunlata decat scaderea ex-
ponentului as!!!-batic. Xc, la aceasta contribuind i scaparile de gaze prin
neetaDeitali. \pentru MAS nc = 1,32... 1,39,iar pentru MAC nc = 1,36... 1,4.
Parametrii de stare la 8Iaritul procesulu:i de comprimare se oblin cu relaliile:
pc' = Pa' Ene; (2.19)
Tabelul25
Valorile orientative ale presiunii i temperaturii la sfiiritul cursei de comprimare
Tipul motorului Temperatura Tc
-!L-
MAS 600...750
MAC 800 ... 950
46
Pe de alta parte, la orice tip de motor, prin micorareadiametrului cilindrului,
marireaturatiei isciidereasarciniise pot alege rapoarte de compresie mai ridicate.
Daciise ia in considerarCf-destinatia
motorului, la motoarele care lucreazala sarci-
ni apropiate de sarcina nominala (autocamioane, autobuze) raportul de compresie
poate fimaimicdecat la motoarele care lucreaza la sarcinipartiale (autoturisme).
47
Tabelul2.6
Unele caracteristici ale combustibililor pentru motoarele cu ardere interna
Benzina 0,854 0,142 0,004 3,391 0,1065 14,8 0,573 - 43890 10400
Motorina 0,857 0,133 0,010 3,332 0,1043 14,5 0,4966 - 41800 10000
Metan 0,75 0,25 - - - - - 9,52 49949 -
') Arderea completa care se desfiioara cu oxigenul minim neeesar se numete i ardre perfecta. Re-
zulta deci cii arderea completa presupune existenla eel pUlin a oxigenului (aerului) minim necsar ar-
derii. Pentru stabilirea oxigenului (aerului) minimm necesar arderii se considera cazul arderii
perfecte.
and se ard c kg carbon/kg combustibil, se obtine:
c kg C + c ~ kg Oz = c!! kg COz .
kgcomb 3 kgcomb 3 kgcomb'
sau
h kg Hz + 8h kg Oz - 9h kg HzO .
kg comb kg comb kg comb'
sau
Pentru MAS, la regimurile de pornire~ mers in gol, sarcini mici imari, coeficientul
A < 1, iar in domeniul sarcinilor mijlociiA. > 1 (regim economic).
La MAC, din cauza timpului foarte scurt pentru formarea amestecului este nece-
sar a se asigura un exces de aer la toate regimurile, deci A > 1 (A = 1,3...2,5).
Coeficientul de exces de aer servete ila precizarea limiteior de aprindere.
Prin limite de aprindere (inflamabilitate) se inteleg limitele de variatie a coIIipo-
ziliei amestecului combustibil-aer pentru care este posibila aprinderea. Se deosebete
o limitiiinfrrioarii deaprindere,determinata de amestecul sarac minimum Aii0 limitii
superioariideaprindereALcaredelimite:za int:rvalul ~ncare este posibila~derea:..
/
Limitele de aprindere depind de temperatura (fig. 2.39).
Limitele de aprindere pentru amestecul benzina-aervariaza de laAs = 0,5iAj= 1,23
pentru 0 DClaAs = 0,4 iAj = 0,86 pentru 300DC.
Starea finala a arderii se caracterizeaza printr-o anumita compozitie a gazelor de
ardere.
In cazul arderii complete (perfecte, clnd A = 1), in compozitia gazelor de ardere a- v
par: COz, HzO i Nz.
Cand A> 1, apare in plus ,ioxigen.
La arderea incompleta (clnd de obicei A< 1) apar COz, HzO, Nzi CO (compo-
nent care poseda 0 anumita energie chimica).
In tabelul2.7 se redau relatiile de calcul ale compozitiei gazelor arse pentru cazul
arderii complete i incomplete.
\ Disocierea este un fenomen care apare la temperaturi inalte, clnd moleculele se
descompun in atomi i grupuri de atomi. Acest fenomen este endotermic i se
intalnete in special la MAS, unde in timpul arderii se obtin temperaturi mai ridi-
cate. Cu ponderea cea mai mare apare disocierea Q!Qxiduluide carbon, dupa reactia:
2 COzP2CO + Oz.
Variatia gradului de disociere a COz in funetie de temperatura rezulta din figura
2.40, de unde se poate aprecia ca gradul de disociere la MAC este sub 10%, iar la
MAS acesta ajunge pana la 50%.
Dj~Qc.jereavaporilor de apa are loc dupa reaetia:
2 HzO P 2 Hz + Oz. .
Dei in gazele arse mai sunt i alte componente care pot disocia, ponderea aces-
tora fiind mica, de obicei se neglijeaza.
Influcnla disocierii unor componente din gazele arse se manifesta prin reducerea
tempcraturii i presiunii maxime a ciclului, ca urmare randamentul termic la MAS
~cadecu 1 ... 3% pent{u A ::::: 1. La MAC influenta disocierii asupra randamentului
---
termic este neglijabila.
Geneza produilor poluanli din gazele de ardere. Gazele de ardere evacuate de
catre motoarele termice contribuie la poluarea atmosferei cu substante gazoase
(oxid de carbon CO, axizi de azot NOx, hidrocarburi CmHn etc.) numite noxe i par-
ticule solide (funingine sau fum) [53]; [58]; [66]; [108].
C02
[%J
50
40
30
20
10
o
Fig. 2.39. Variatia limitelor de
aprindere in fnnetie de coeficientnl Fig. 2.40. Gradnl de disociere a
de exees de aer.
COZ in fnnetie de temperaturii.
50
,...--
Tabelu12.7
Relalii de~aJcul a componentelor gazelor arse
CO - -
1 [5,04(1 - I.)Lmin] [0,173(1 - A)Lmin]
H2O
-h 9h -h 9h
2 2
02
0,21 (I. - 1) Lmin 0,23 (I. - 1) Lmin
- -
N2 0,79 I. Lmin 0,771. Lmin 0,79 I. Lmin 0,771. Lmin
Cantitatea totalii de gaze
arse
c h
- -
Lmin (I. - 0,21) + 12 + "2 0,79Lmin + 1 +
,.
VI
-
La funqionarea unui MAS sursele de produi poluanli sunt: gazele de evacuarc
circa 66%, carterul 20% (care se datorete in cea mai mare masura tot gazelor
patrunse in carter"), carburatorul 9% i rezervorul de combustibil6%. Deoarece circa
85% din produii poluanli se datoresc gazelor de evacuare este necesar a explica gene-
za acestora, pentru a facilita luarea unor masuri eficiente de diminuare sau reducere
)tala a produilor poluanli.
c.!:/ Q!.idulde carbJlnse formeaza in timpul procesului de destindere [108]:
COz + H ~ CO + OH.
Oxidul de carbon poate reaqiona cu hemoglobina, rezultand carboxihemoglobina:
CO + Hb ~ HbCO,
substanla suficient de stabila, care poate bloca lesuturile omului, impiedicand oxige-
narea acestora.
Intoxicalia cu CO poate provoca dureri de cap, oboseala, judecata tulburata, co-
laps isincopa in caz de efort, oprirea respiraliei i efect letal daca nu se iau masuri de
dezintoxicare.
@inalte.
Oxizii de aznt NOx se formeaza in motor prin oxidarea azotului la temperaturi
Se deosebesc urmatoarele tipuri mai import ante de oxizi de azot: oxidul azotos
(hemioxidul de azot) NzO, oxidul de azot NO ibioxidul de azot NOz.
Oxidul azotos este un component stabilla 500C i rezulta dintr-o reaqie fotochi-
midi sau ca urmare a combinarii azotului cu oxigenul atomic in prezenla unei mole-
cule inerte M [53]; [108]:
Oz + h v*)
sau
~~
o + Nz + M = NzO + M. jt~
Oxidul de azot NO se considera ca se formeaza dupa reaqii de forma:
o + Nz ~ NO + N;
Oz + N ~ NO + 0;
Nz + Oz~ NO.
Bioxidul de azot apare sub forma:
2 NO + Oz = 2 NOz.
Dintre combinaliile azotului cu oxigenul oxidul de azot are un efect ilariant asupra
omului, putand provoca paralizia centrilor respiratori. Bioxidul de azot provoaca tul-
burari respiratorii trecatoare.
Cercet - rile ex erim titate bioxidul de azot te
de atru 0 d . ma' tox~ eC3.LQxidul.de
~.
rm.. ~apar in gazele de evacuare din cauza arderii incomplete in a-
\!}) propierea pere~ilor recI, iar la MAC, pe langa cauza amintita, emisia de hidrocarburi
se poate datora i lipsei locale de aer. In concentralii mari hidrocarburile sunt nocive.
Anumite hidrocarburi (alcanii etc.) la concentralii peste 35g/m3 inrautalesc respi-
ralia. Etanul, propanul i etilena sunt anestezice. Hidrocarburile aromatice (benze-
nul) in concentralii mari provoaca intoxicalii.
*) hv = cuantiide energie.
52
Hidrocarburile se pot asocia cu oxidul de azot iozonul, in prezenla razelor solare,
formand aa-zisul "smog fotochimic".
NOx + Aaer -+ 03,
CmHn + NOx + 03 -+ smog fotochimic.
Smogul fotochimic este favorizat [gIkWI
de anumite condilii naturale specifice. 29.,4
Se cunoate smogul fotochimic produs >20 Dco
in oraul californian Los Angeles in 2 ~ NOx CH+NOx
anumite zile insorite, sub forma unei .C~
cete albicioase cu efect iritant, care in-
fluenleaza traficul rutier. Emisiile po-
luante de CO, NOx i CmHn depind in
mare masura de tipul motoruhii, for-
ma camerei de ardere i natura
combustibilului (fig. 2.41) [58].
Alti poluanli care apar in gazele de MAS MAC Motor cu MAC
ardere sunt: plumbul, sulful i aldehi- injec~e gaz injectie
directa indirectcl
dele.
Plumbul apare in cazul MAS care Fig. 2.41. Varlatla continutulul de emlsll
folosesc benzine etilate. Plumbul se poluante pentru dlferlte tlpurl de motoare.
53
Tabelu/2.8
Cantitatea de prodUi poluanti, in grame, rezultati prin arderea
unui kilogram de combustibil in motor
Poluanti Combustibilul
Benzina I Motorina
Oxid de carbon 465 21
Oxizi de azot 23 27
Hidrocarburi 16 13
Bioxid de sulf 0,8 7,8
Aldehide 0.9 0.8
Tabelul2.9
Concentratia prodUilorpoluanti din gazelede evacuarepentru MASi MACla diferite regimuri de
functionare
Substanta nitatea Mers ineet in Mers in regim Aeeelerare Deeelerare
de I!ol
masura MAS MAC MAS MAC MAS MAC MAS MAC
Oxid de carbon % 7,0 urme 2,5 0,1 1,8 urme 2,0 urme
Hidrocarbur % 0,5 0,04 0,2 0,02 0,1 0,01 1,0 0,03
Oxizi de azot p.p.m. 1) 30 60 1100 850 650 250 20 30
Aldehide ID.D.m.l) 10 20 20 10 10 10 300 30
parii pe mihon
(D. Elemente de teoria cineticii a arderii. Pro a area iiciirii. EcuaIiile de ardere ale
carbonului, hidrogenului etc. re ecta doar stadiul iniIIaI i final al reacIiilor. Intre
aceste stadii elementele care participa la reaclii trec printr-o succesiune de stari inter-
mediare. Cinetica arderii pune in evidenia mecanismul acestor stadii, precul ifactorii
de influenia care permit controlul idirijarea reacIiilor de ardere.
Conform teoriei cinetice a arderii viteza de desIaurare a unei reaclii este pro-
poriionalii cu numarul ciocnirilor dintre moleculele activate care participa la reaclie
in unitatea de timp.
Deci, prin vitezii de reaCfiese inielege varialia in unitatea de timp a concentraliei
substanielor participante la reaclie. Considerand C concentralia unei substanle
iniliale, viteza instantanee de reaqie este: I
(.dC
Wr= d 1"' - (2.26)
*) Energia necesara intrarii in reaclie este in general superioara energiei cinetice medii moleculare.
Acest surplus de energie este denumit energie de activare.
54
reaqiile. Dintre modelele de reactii care explicii intr -0 anumiHi masura mecanismul a-
torno-molecular al arderii in motoare suut reactiile inIantuite i reactiile culanturi ra-
mificate.
~ Reaqiile ;nlan~~upun existenta unor elemente reactive (atomi sau radicali
liben), care avand una sau doua valente libere, reactioneaza la orice ciocnire cu
sllbst:1Jc1eit . iale sau intermediare. Initierea reactiilor este conditionata de forma-
rea, pri:ltr-t 'nijloc oarecare, a elementelor reactive care initiaza lanturile de reactii.
Un Ian! <!..actii se intrerupe cand elementul reactiv se ciocnete cu 0 molecuIa i-
nerea, n.. ..11element reactiv sau cu un perete (fig. 2.42).
J
Modelul reactiilor inIantuite sta la baza expliciirii limitelor de aprindere sau de in-
f\amabilitate pentru.amestecuri omogene (cazul MAS).
,J Reac(iile cu lan.f!.lriramificate. Modelul unor astfel de reactii (fig. 2.43) presupune
di numarul de elemente reactive sporete, aparand aa-numitele lanturi ramificate
sau catenare. 0 astfel de reactie se desIaoara cu viteza de reaqie mult mai mare decat..;
/
reaqiile inlantuite, chiar i la temperatura constanta:--
Modelul reac!iilor cu lanturi ramificate permite sa se explice fenomenele care apar
la autoaprinderea combusitibilului (cazul MAC) [54].
Propagareaflacarii. in studiul arderii termice, momentul aparitiei flaciirii imodul
de propagare a acesteia are 0 importanta deosebita asupra eficientei totale a ciclului,
precum iasupra poluarii chimice, sonore ia durabilitatii unui motor termic.
Nucleul initial de flaciira se formeaza prin aprindere sau autoaprindere. Nucleul
de l1aciira,0 data format, se dezvolta i se propaga sub forma de flaciira in amestecul
combustibil-aer.
Flaciira reprezinta deci zona 'in care au loc reactiile de ardere a elementelor
combustibile C, H etc., fiind inso!ita, in general, de luminozitate.
in cazul unor amestecuri combustibil-aer cu micare laminara, reactiile arderii au
loc inlr-o zona ingusta, numita front de flaciira, care se propaga dupa normala la su-
prafa!a (581;(541.
Reac;tii Reac;tii
ini'iale initiale
I .
~ ..~
Reactii
inlO~!uite
I
I
I
Reactii
ra m(fic;ate
~
\
I
MOloo,"" I
~inerta I
I
Reac;\iide Reac!ii de
~ I
Ciocnlr~
."
elemen, reactiv
intrerupere I
I
I
intrerupere
~ I
Pecot.
I
55
Viteza frontului de flacara in raport cu amestecul combustibil-aer se numete vitc-
za normala a flacarii un (fig. 2.44, a).
cand amestecul combustibil-aer are 0 micare turbulenta, acesta este delimitat de
gazele arse de unfront de aprindere, care initiaza arderea (fig. 2.44, b). Variatia concen-
tratiei unor elemente care participa la reactii, precum i variatia temperaturii in
adancimea zonei de ardere este redata in figura2.44,c.
Amestee
Gaze arse eombustibi-aer
Front de b.
flaCarO'
T
a. C
- ---
e.
Fig. 2.44. Schema propagirii tlicirii in regim laminar (a); tulburent (b);
variatia concentratiei COz, CCOZ ~i temperaturii (c).
*) Din punet de vedere al deplasiirii fliiciirii se disting flacOri deflagrante (subsonice) i flacari deto-
nante (supersonice).
56
optime, fiind numita ardere difuzivii. a caracteristicii a acestei arderi este tendinla
de formare a particulelor solide de funingine ca urmare a descompunerii termice a
hidrocarburilor in zonele cu temperatura ridicata i concentralie redusa de oxigen.
Funinginea ramasa nearsa la sfafitul procesului de ardere se regiisetein gazele de eva-
cuaresubforma defum
c. Cerin]eledesfiiuriiriiarderii in motorul termic. Procesul arderii combustibilului
in motorul termic cu piston presupune:
G: 0 ardere cat mai completa a combustibilului, deoarece 0 ardere incompleta, pe
Ianga faptul cii micoreaza economicitatea funclionarii motorului, are ca urmare i
poluarea mediului inoonjurator cu produi poluanli (oxid de carbon CO, oxizi de a-
zot NOx,hidrocarburi CmHn,fum etc.); .
earderea sa conducii la 0 transformare cat mai eficientii a ciildurii in energie
mecanica, ceea ce pre1!iupuneca arderea sa fie concentrata in jurul pms;
(:) arderea combustibilului sa se desfiioare cu viteze moderate, pentru a reduce
trepidaliie i zgomotul de funclionare al motorului.
Existand deosebiri esenliale ale procesului de ardere in funclie de modul de for-
mare a amestecului i de declanare a arderii, este necesar a se studia separat proce-
suI arderii pentru MAS i MAC.
Viteza de ardere se poate aprecia pe baza vitezei de cretere a presiunii in timpul
arderii, cqnform diagramei indicate deslaurate (fig. 2.45). in acest caz viteza instan-
tanee de cretere a presiunii este exprimata prin panta tangentei la curba presiunii,
P
Pmax
,
,
\
,,
"-
"
~
pms
YJ.. - 'Pc
57
.Q... Pmax- pc
A =
-. . - A . -
, a carel vaIoare treb Ulesa fie cat mal mod erata.
il cP cpmax - cpc
19 2.2.3.2. Arderea in motorul CDa rindere rin scanteie. La MAS arderea incepe in
momentu producerii scanteii electrice, intr-un moment determinant al ciclului, care
asigura aparitia nucleului de flacara i raspandirea flacarii in toate directiile, pana la
cuprinderea in intregime a amestecului combustibil-aer (considerat ca amestec omo-
gen).
Producerea flacarii cu viteze moderate se numete ardere norma/ii, care determina
o eficienta economica ridicata, asigurand 0 durabilitate i functionare de lunga durata
a motorului. .
Arderea normala poate fi studiata pe baza diagramei indicate (fig. 2.46, a), in spe-
cial a celei desfaurate (fig. 2.46,b) care marete precizia investigatiei. Scanteia elec-
trica se produce in punctul S cu avansul,Bs fata de pms.
Unghiul,Bs se numete avans la producerea scanteii electrice. Dupa producerea'
scanteii .electrice are loc prima perioada a arderii CPI'numita perioada inmrzierii la
aprindere, care incepe cu formarea nucleului de flacara, iar cand flacara a cuprins un
volum suficient de mare de amestec combustibil-aer are loc creterea rapida a presiu-
Gazearse
Bujie
Amestec
combustibil-aer
p proaspat
y
pms
a. b.
SCQnteiaelectricO
I ,.
r---Inceperea
15 I I I reactilor
I '
I I I
1o tI I I
5 I II I ~I - - - --CO2
L.-,'
o I I I 2
CO II II I Terminarea
reactiilor
[~~ I I I '
5 II'll I .1"'-'-'-C0
o
pms
c. ,
r
Fig. 2.46. Schematizarea procesului de ardere in diagramele indicate p-v (a); P"'l' (b)
i variatia concentratiei nnor substante in tImpul arderll (c).
58
nii (moment marcat pe diagrama inidicata prin desprinderea eurbei de variatie a pre-
Bujie
pms pm v pms cp
. Fig. 2.47. Diagrame indicate In cazullum:tionirii MAS cu detonatie.
59
Prin reflectarea undelor de oc, pe pereti, se transforma in unde de detonatie care
se deplaseaza cu viteze excesive (2000... 2500 m/s).
Arderea detonanta este insotita de zgomote metalice, asemanatoare unor ciocani-
turi, tendinte de supraincalzire a motorului, scaderea puterii ia economicitatii.
La functionarea mai indelungata a motorului in regim de detonatie are loc 0 uzura
importanta a cilindrilor i segmentilor, uneori putand avea loc chiar spargerea pisto-
nului.
Un alt tip de ardere anormala apare atunci cand arderea normala este altemata de
aparitia unor aprinderi ale amestecului de la punctele sau suprafetele supraincalzite
din camera de ardere, inainte sau dupa producerea scanteii electrice, cu formarea mai
multor fronturi de aprindere suplimentare. Acest tip de ardere se numete ardereprin
aprinderi secundare. cand aprinderea secundara se produce inainte de producerea
scanteii electrice declaRata de bujie se numete preaprindere (fig. 2.48, a), iar cand se
produce dupa scanteia electrica se numete postaprindere (fig. 2.48, b).
Functionarea motorului co preaprinderi este neuniforma, avand loc 0 reducere a
puterii. Postaprinderea conduce doar la marirea presiunii maxime a ciclului functio-
nal, lara a diminua prea mult puterea motorului.
Ambele tipuri de arderi cu aprinderi secundare suprasolicita piesele motorului,
p
Ciclul cu
postaprindere
60
ta totalii a arderii, ceea ce conduce la creterea puterii i imbuniitiitirea economi-
citiitii motorului.
Creterea raportului de compresie are insii influente nefavorabile asupra arderii,
favorizand arderea cu detonatie. Evitarea functioniirii motorului cu detonatie, la
mentinerea celorlalte conditii nemodificate, se poate realiza prin utilizarea unui
combustibil cu cifrii octanidi superioarii (fig 2.49).
ConstruCJiacamerei de ardere influenteazii viteza de deplasare a frontului de aprin-
dere idurata propagiirii fliidirii.
10
9
7
6
66 70 80 90 100
CO
Camerele de ardere cu supapa in chiulasii de tip I, fiind compacte (fig. 2.50, a) asi-
gurii un parcurs redus i uniform al frontului de fladirii, iar camerele de ardere cu su-
pape indinate (fig. 2.50,b) prezintii ca avantaj sup limen tar posibilitatea de a spori sen-
sibil diametrele supapelor.
Creterea vitezei medii de propagare a fliidirii poate fi obtinutii prin intensificarea
turbulentei, ca urmare a apropierii chiulasei de piston, obtinandu-se astfel aa numi-
tele praguri de turbulentii (fig. 2.51). Acestea se pot realiza fie prin modificarea chiu-
lasei (fig. 2.51,a ib) fie printr-o formii adecvatii a pistonului (fig. 2.51, c).
Camerele de ardere co'rnpacte, cat i pragurile de turbulentii, caracterizate prin di-
stante red use intre bujie (B) i pereti, conduc la 0 duratii redusii a propagiirii fliidirii,
rezultand 0 cretere a lucrului mecanic indicat i a economicitiitii. De fapt, miirirea e-
conomicitiitii se explidi i prin cedarea unei cantitiiti de dildurii prin pereti, mai re-
i
t +
Fig. 2.51. Schema principiala a unor
I I I
camere de ardere cu praguri de tur-
bulenti.
a. b. c.
61
uusa, intrucat la construelii compaete ale camerelor de ardere, la volume egale cores-
pund suprafele latera Ie mai reduse.
Camerele de ardere eompaete redue i tendinla la detonalie (eu cat lungimea par-
eursului pentru propagarea flacarii este mai redusa, eu atat se asigura timp mai limitat
pentru formarea peroxizilor*) - nuclee de flacara - amestecul nears din fala frontului
de flacara).
Natura i starea materialelor pereIilor camerelor de ardere influenleaza sehimbul de
dildura. Materialele uoare eu conduetivitate termica ridicata asigura pieselor tempe-
raturi mai eoborate, eeea ce reduce tendinla la detonalie.
Depunerile (calamina) joaca rol de eeran termic, determinand ereteri locale a
temperaturii i 0 marire a raportului de compresie (se reduce volumul camerei de ar-
dere), efeete care favorizeaza detonalia iaprinderile seeundare.
*) Peroxizii sunt substante bogate in oxigen fonnate prin asocierea unei molecule de 02 pe legiitura a-
tomilor de carbon sau pe legiitura celor de oxigen.
62
NO ml!ttnol t .12'C
benzjnQ t -22
E .9,0
~
I~:
1.0
j
II Ce
100 I Cemin I
I I
90 I Dozajul
I/" putere de II
( maxima Ap
80 1 '
70
60
50
"0
I
,
I 7
Cf1"~
Dozajul de
I economicoote
I
I
I
I
I
qSI
IIl.j
Q8 1.0
a.
----r
metanol
1,2 11t 1,6 \8
ClIo
I maxima?~
30
t
: y: Q,.1
20~~
10 :
I I
0,1
0.5 0,6 07 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 )..
o
0,6 0,8 1,0 1,2 \" \6 1~
A.
Fig.2.52. Influenta coeficientnIui de aces de aer b.
(doZl\lului)asupra DOorparametrli principali at Fig. 2.53. Varia'" oJddnlui de amt ,i randamentu-
motorului Pe Ii ce precum Ii asupra perioadelor lui indicat In IuncJie de coeficientnI de aces de aer
de ardere <PI Ii <PI + <P'b (do~), pentru benzini ,i metanoL
63