Teste Licenta 2009 @WORD (Autosaved) Bun

Teste Licenta 2009
Licenta Navigatie
1. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la
paralelul de inaltime al astrului se numeste:
A. distanta zenitala;
B. declinatie;
C. inaltime;
D. distanta polara;
2. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

intersectia:
A. paralelului de inaltime cu cercul orar;
B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
C. paralelului de declinatie cu cercul vertical;
D. paralelului de inaltime cu cercul vertical;
3. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este

FALSA:
A. este uniforma;
B. este izocrona;
C. este directa;
D. este aparenta.
4. Un astru la culminatie intersecteaza:

A. meridianul superior, meridianul inferior;
B. primul vertical estic, primul vertical vestic;
C. orizontul astronomic;
D. ecuatorul ceresc.
5. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

vertical in emisfera vizibila se numeste:
A. relevment adevarat;
B. elongatie;
C. elongatie minima;
D. digresiune.
6. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27

minute:
A. echinoctiu de primavara;
B. solstitiu de iarna;
C. solstitiu de vara;
D. echinoctiu de toamna.
7. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

urmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie;
B. 21 martie,22 iunie;
C. 21 martie, 23 septembrie;
D. 22 iunie, 22 decembrie.
8. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

A. emisfera boreala;
B. emisfera vizibila;
C. emisfera estica;
D. emisfera sudica.
9. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv

prin punctul vernal se numeste:
A. an sideral;
B. an tropic;
C. an calendaristic;
D. an solar mediu.
10. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

nautica este necesara pentru:
A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade masurate la
Soare;
B. controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime
oarecare;
C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

A. Alpha Canis Majoris;
B. Alpha Virginis;
C. Alpha Tauri;
D. Alpha Orions;
12. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

A. colatitudine si inaltime;
B. latitudine si timpul sideral al locului;
C. longitudine si timpul sideral al locului;
D. longitudine si declinatie.
13. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade;
B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade;
D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

astru se numeste:
A. cerc de egala distanta;
B. cerc de inaltime;
C. dreapta de inaltime;
D. izoazimutala.
15. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

A. primul vertical;
B. meridianul ceresc al locului observatorului;
C. orizontului adevarat astronomic al observatorului;
D. ecuatorul ceresc.
16. Axa de rotatie a Pamantului este:

A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul
astronomic de la Greenwich.

A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul
Pamantului;
B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;
18. Polii geografici sunt:

A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul
navei;
C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
observatorul Greenwich.

A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
20. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
B. Pol Nord, pol Sud
C. Zenit, Nadir
D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

A. Emisfera boreala
B. Emisfera estica
C. Emisfera vizibila
D. Emisfera sudica
22. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

paralelul de inaltime al astrului se numeste:
A. Distanta zenitala
B. Declinatie
C. Distanta polara
D. Inaltime
23. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

A. Inaltime, distanta polara
B. Unghi orar, unghi la pol
C. Declinatie, unghi orar
D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

A. Inaltimea, declinatia, latitudinea
B. Azimutul, declinatia, unghiul orar
C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral
D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

intersectia:
A. Paralelului de inaltime cu cercul orar
B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
FALSA:
A. Este uniforma
B. Este izocrona
C. Este aparenta
D. Este directa
27. Un astru la culminatie intersecteaza:
A. Meridianul superior,meridianul inferior
B. Primul vertical estic,primul vertical vestic
C. Orizontul adevarat astronomic
D. Ecuatorul ceresc
28. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea
intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare
B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv estic
C. Rasaritului, apusului
D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia

de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :
A. Astrii circumpolari vizibili
B. Astrii cu rasarit si apus
C. Astrii care intersecteaza primul vertical
D. Astrii circumpolari invizibili
30. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand

declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
A. Numai cadranele de orizont SE, SW
B. Numai cadranele de orizont NE, NW
C. Toate cadranele de orizont
D. Este invizibil
31. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
B. Toti astrii au rasarit si apus
C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus
D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data

cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea
observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
A. 090 grd -270 grd
B. 0 grd -360grd
C. 0 grd -180 grd
D. 180 grd -360 grd
33. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

vertical in emisfera vizibila se numeste:
A. Digresiune minima
B. Digresiune
C. Elongatie minima
D. Elongatie
34. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de

intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
A. 20 martie, 22 iunie
B. 21 martie, 23 septembrie
C. 22 iunie, 23 septembrie
D. 22 iunie, 22 decembrie
35. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

urmatoarele date:
A. 22 decembrie, 21 martie
B. 21 martie, 22 iunie
C. 21 martie, 23 septembrie
D. 22 iunie, 22 decembrie
36. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia

astronomica sunt:
A. Mercur, Venus Marte, Jupiter
B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn
C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus
D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele

inferioare sunt:
A. Mercur, Venus
B. Venus, Marte
C. Mercur, Jupiter
D. Jupiter, Saturn
38. Timpul civil se defineste astfel:

A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul
inferior al observatorului
B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul
inferior al observatorului
C. Unghiul orar al punctului vernal
D. Unghiul orar al unui astru oarecare
39. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la
meridianul superior al observatorului a....
A. Soarelui mediu
B. Punctului vernal
C. Soarelui adevarat
D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W
si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului
pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
A. La miezul noptii
B. In momentul traversarii meridianului limita
C. Indiferent la ce ora a bordului
D. Nu se modifica
41. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica
corespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe:
A. O latitudine oarecare
B. Latitudini diferite
C. Acelasi meridian sau pe ecuator
D. Latitudini egale si de semn contrar
42. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

nautica este necesara pentru:
A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30
B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la inaltime
oarecare
C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in

vederea determinarii punctului navei:
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia
optima de intersectie
B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia de
intersectie la limita
C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima
de intersectie
D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura conditii
favorabile de intersectie
44. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

A. Cu ajutorul efemeridei nautice
B. Prin calcul
C. Cu ajutorul hartilor ceresti
D. Cu ajutorul navisferei
45. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

A. Reflexiei
B. Dublei reflexii
C. Refractiei
D. Dublei refractii
46. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care

permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
A. Cu orizontul
B. Cu o stea de magnitudine mica
C. Cu Soarele
D. Cu o stea de magnitudine mare
47. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este

determinata de:
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
B. Eroare de gradare a limbului sextantului
C. Eroare de gradare a tamburului sextantului
D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu planul
Sextantului
48. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
A. Corectie de depresiune si refractie
B. Corectia de depresiune si paralaxa
C. Corectie de refractie si semidiametru
D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se

recomanda utilizarea urmatoarei metode:
A. Repetarea observatiilor
B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori
C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit
D. Serie de observatii
50. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu

observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :
A. Cu Soarele la rasarit sau apus
B. Cu un astru la inaltime oarecare
C. Cu azimutul stelei polare
D. Cu o planeta inferioara
51. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

astru se numeste:
A. Cerc de egala distanta
B. Dreapta de inaltime
C. Izoazimutala
D. Cerc de inaltime
52. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

A. Punctul determinativ
B. Punctul subastral
C. Polul ridicat
D. Punctul estimat al navei
53. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,

observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din
variantele de mai jos este FALSA:
A. Prima observatie a.m. a doua p.m.
B. Prima observatie meridiana, a doua p.m.
C. Prima observatie a.m., a doua meridiana
D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
54. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei
in timpul efectuarii observatiilor
B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a inaltimilor
D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui
astru?
A. Cu tablele A.B.C.
B. Cu formula ctg Z
C. Prin masurare cu alidada
D. Cu formula sin Z
56. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului

prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
A. Nu ofera suficienta precizie
B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea valorilor
din table
C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu
centrul in orizontul adevarat astronomic
D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui
57. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub
orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
A. 0-18grd
B. 6-12 grd
C. 12-18 grd
D. 0-6 grd
58. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la

intersectia:
A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului
B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
C. Paralelului de inaltime cu cercul orar
D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59. Ecuatia medie a timpului exprima:

A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al Soarelui
adevarat
B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui
mediu
C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu
D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea dreapta a
Soarelui
60. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar
C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar
D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina
61. Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

A. La zenit, paralactic, la pol
B. La pol, sideral, distanta polara
C. La zenit, declinatia, distanta zenitala
D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in

primul rand de:
A. Eroarea in estima
B. Eroarea in corectia sextantului
C. Eroare de masurare a timpului
D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a doua
Observatie
63. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de
inaltime?
A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii
C. Eroarea in citirea cronometrului
D. Eroarea in punctul estimat
*64.In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,
serveste:
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;
B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul
sextantului;
C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul
sextantului.
*65.In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,
serveste:
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;
B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul
sextantului;
C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul
sextantului.
66. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei

ortodromice se stabileste in functie de:
A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final
B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
C. Diferenta dintre drumul initial si cel final
D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final
67. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea

de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
A. 180 grade E
B. 41 grade E
C. 141 grade W
D. 039 grade W
68. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in

urmatoarea relatie:
A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de
longitudine egala cu 180 grd
B. Diferentele de coordonate zero
C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala
cu 180 grd
D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta de
longitudine egala cu zero
69. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin
impartirea longitudinii locului observatorului la:
A. 7 grade 30 min.;
B. 30 grade;
C. 15 grade.

A. reflexiei;
B. dublei reflexii;
C. dublei refractii.
71. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajul
perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii
mici. Algoritm :
A. 2,1,3;
B. 1,3,2;
C. 2,3,1;
72. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare
decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ;
plus sau minus 2 min.5 se:
A. reface controlul si reglajul sextantului;
B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
C. determina din nou corectia sextantului.
73. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.
B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar.
74. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la

masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul
in astfel de conditii :
A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai
inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit mai
aproape de suprafata marii la miraj superior.
B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai
inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai
aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior.
C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din
table functie de latitudine si inaltimea astrului.
75. Polii geografici sunt:

A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul
navei;
C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
observatorul astronomic de la Greenwich.
76. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin
impartirea longitudinii locului observatorului la:
A. 7 grade 30 minute;
B. 30 grade;
C. 15 grade.
77. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

A. linia Nord-Sud, axa lumii;
B. axa lumii, linia Est-Vest;
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

A. reflexiei;
B. dublei reflexii;
C. dublei refractii
79. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

operatiuni: 1. Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajul
perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii
mici. Algoritm :
A. 2,1,3;
B. 1,3,2;
C. 2,3,1.
80. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:

A. plus sau minus 2.5 minute;
B. plus sau minus 1.5 minute;
C. plus sau minus 0.5 minute.
81. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al

preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
A. plus sau minus 1.0 minute;
B. plus sau minus 0.1 minute;
C. plus sau minus 0.5 minute.
82. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare
decat limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare
sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
A. reface controlul si reglajul sextantului;
B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
C. determina din nou corectia sextantului.
83. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
84. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
85. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta

loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta
ortodromica;
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica.
86. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente

de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea
observatiilor;
B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de
eroare sistematica.
*87.Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului;
B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.
*88.Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

A. meridianul superior al observatorului;
B. meridianul inferior al observatorului;
C. cercul orar al astrului.

A. declinatia astrului;
B. unghiul sideral al astrului;
C. unghiul orar al astrului.

A. declinatia astrului;
B. unghiul sideral al astrului;
C. inaltimea astrului.
*91.Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. unghiul la pol al astrului;
B. azimutul astrului;
C. unghiul orar al astrului.
*92Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

A. inaltimea astrului;
B. declinatia astrului;
C. distanta zenitala a astrului.
93.Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de

longitudine (valori recomandate) de:
A. 7.30 sau 15
B. 5 sau 10
C. 15 sau 2230
D. 15 sau 30
94.Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii

succesive la Soare trebuie sa fie:
A. Az=60
B. Az=30
C. Az=150
D. Az=90
*95.Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul
intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
A. unghiul orar:
B. unghiul la pol;
C. azimutul.
*96.Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:


A. cercul vertical al astrului;
C. meridianul superior al observatorului.

B. primul vertical estic;
C. primul vertical vestic.
*100.Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat

cu semnul intrebarii reprezinta:
A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului.
*101.Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat

cu semnul intrebarii reprezinta:
A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului.
*102.In figura alaturata, unghiul la pol este:

A. la est;
B. la vest;
C. la sud.
*103.In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul

orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul
marcat cu semnul intrebarii:
A. Almucantarat;
B. Verticalul;
C. Meridianul ceresc al observatorului.
*104.Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

A. unghiul orar;
B. unghiul sideral;
C. azimutul.

A. inaltimea;
B. declinatia;
C. ascensia dreapta.

A. inaltimea;
B. declinatia;
C. unghiul sideral.

A. azimutul;
B. unghiul orar;
C. unghiul sideral.
*108.Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:

*109.Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.

A. punctul cardinal est;
B. punctul cardinal vest;
C. punctul cardinal sud.

B. cercul orar al astrului;
C. meridianul observatorului.

B. cercul vertical al observatorului;
C. meridianul observatorului.



A. punctul cardinal est;
B. punctul cardinal vest;
C. punctul cardinal vest.

A. linia est vest;
B. linia nord sud;
C. dreapta de inaltime.


A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.

A. cercul vertical;
B. meridianul ceresc;
C. cercul orar.

A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior.

A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior.

A. cercul de inaltime;
B. almucantaratul;
C. paralelul de declinatie.
*123.Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

A. punctul cardinal nord;
B. punctul cardinal sud;
C. nadir.
*124.Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

A. punctul vernal;
B. zenitul;
C. punctul cardinal nord.
*125.Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei

corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:
A. 1.0
B. 0.2
C. 0.1
D. 1.5
*126.Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

A. 30>h<70
B. 30<70
C. 3070
D. 30>h>70
*127.Orizontul astronomic al observatorului;

*128.Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se

utilizeaza relatia:
A. ta=Ta+
B. ta=Ta+
C. ta=Ta-
D. ta=Ta-
*129.Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de

azimut limita este:
A. 30>Az<150
B. 30<150
C. 30>Az<150
D. 30150
*130.Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

A. meridianul astronomic;
B. cercul de inaltime;
C. orizontul astronomic.
B. orizontul astronomic;
C. meridianul astronomic.

B. meridianul astronomic;

A. ecliptica;

A. ecliptica;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc.

A. meridian ceresc;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc.

A. punctul vernal;
B. polul ceresc;
C. zenitul.

A. polul ceresc;
B. zenitul;
C. punctul vernal.
*138.Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului;
B. oglinda mare a sextantului;
C. o oglinda auxiliara a sextantului.

A. oglinda mica a sextantului;
B. oglinda mare a sextantului;
C. o oglinda auxiliara a sextantului.

A. oglinda de noapte a sextantului;
B. luneta sextantului;
C. dispozitivul de citire precisa.

A. limbul gradat al sextantului;
B. tamburul sextantului;
C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor

A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului;
B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului;
C. tamburul sextantului.
143.Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:
A. tf=tm-(lf-l)
B. tf=tm+(lf-l)
C. tf=tm+lf
D. tf=tm-l
144. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in

regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
A. tribord-verde, babord-rosu;
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
C. tribord-rosu, babord-verde;
D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
145. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire

este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de
plecare pana la meridianul punctului de sosire;
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de
plecare pana la paralelul punctului de sosire;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la
paralelul punctului de sosire.
146. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe
(costiere);
C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele
specifice.
147. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat
latitudinea punctului de sosire;
B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
longitudinea punctului de sosire.
148. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera

terestra se numesc:
A. Vertexuri
B. Zenit, Nadir
C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
D. Vortexuri
149. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:

A. Scade ca si temperatura aerului
B. Scade in timp ce temperatura aerului creste
C. Creste ca si temperatura aerului
D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
150. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care
din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc este egal cu 212 grade;
B. Dc este egal cu 34 grade;
C. Dc este egal cu 328 grade.
151. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care

152. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care
153. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care

154. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta

ca reperul se vede catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
155. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60
grade; rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd este egal cu 60 grade
B. RpBd este egal cu 60 grade;
C. RpBd este egal cu 30 grade.
A. RpTd este egal cu 165 grade
B. RpBd este egal cu 165 grade;
C. RpBd este egal cu 25 grade.
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord.
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
A. tribord, inapoia traversului;
B. tribord, inaintea traversului;
C. babord, inapoia traversului
B. babord,inaintea traversului;
163. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta
lumina farului se vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
B. tribord, inapoia traversului;
164. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta
lumina farului se vede in:
A. babord, inaintea traversului;
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului
165. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal
cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
166. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade.
Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
167. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
168. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
169. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea

nava este egal cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
170. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea

nava este egal cu:
A. 270 grade;
B. 90 grade;
C. 180 grade;
171. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade.
Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
172. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
A. distanta nava-radiofar;
B. semnul declinatiei magnetice;
C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
173. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei

ortodromice se stabileste in functie de:
A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final;
B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
C. diferenta de drumul initial si cel final;
D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;

urmatoarea relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de
longitudine egala cu 180 grade;
B. diferenta de coordonate zero;
C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala
cu 180 grade;
D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
175. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de
longitudine ( valori recomandate) de:
A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade;
B. 5 grade sau 10 grade;
C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute;
D. 15 grade sau 30 grade;
176. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este

mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si
distanta ortodromica este:
A. mai mare;
B. total neglijabila;
C. maxima;
D. mai mica.
177. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment,

distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant
de:
A. conditiile hidrometeorologice;
B. nivelul de instruire a observatorului;
C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;
D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
178. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat;
C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii
optime de observare;
D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de
masurare.
179. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

A. conditii improprii de observare;
B. nivelul de instruire a observatorului;
C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
D. intretinerea necorespunzatoare a instrumentului,
aparatului de masura.
180. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

A. executarea de serii de masuratori;
B. executarea observatiilor in conditii optime;
C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea
corectiei corespunzatoare;
D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor
de masura.
181. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului

navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de
observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii.
A. metoda triunghiurilor asemenea;
B. metoda locului de egala diferenta de relevment;
C. metoda dreptei de inaltime adevarata;
D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
182. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia

pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
A. eliminarea erorilor grosiere de observare;
B. anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor
sistematice;
C. refacerea calculelor;
D. repetarea integrala a observatiilor.
183. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala

diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
A. sa existe conditii favorabile pentru executarea
observatiilor;
B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de
eroare sistematica;
D. observatiile sa fie simultane.
184. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de

asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:
A. avize catre navigatori saptamanale;
B. avize radio catre navigatori;
C. editiile corectate ale hartilo;
D. editiile noi ale cartii farurilor.
185. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
A. asigurarea hidrografica si de navigatie;
B. rutele de apa adanca;
C. rutele recomandate de traversada;
D. facilitati portuare.
186. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii
B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat
C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc conditii
optime de observare
D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice de
Masurare
187. Viteza deasupra fundului se determina cu :

A. lochul electromagnetic;
B. lochul Doppler;
C. lochul mecanic;
D. lochul hidrodinamic.
188. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:

A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura;
B. nivelul mediu al apei joase la sizigii;
C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura;
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
189. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:

A. stereografica;
B. conica;
C. cilindrica;
D. policonica.
190. Harta Mercator este realizata in proiectie:

A. centrala cilindrica dreapta;
B. centrala cilindrica dreapta conforma;
C. centrala cilindrica transversala;
D. centrala cilindrica transversala conforma;
191. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

A. conica;
B. stereografica;
C. policonica;
D. gnomonica.
192. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C. hartile meteorologice in facsimil;
D. avizele meteorologice.
193. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
longitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat
C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat
D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
194. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai micsorarea vitezei;
C. numai cresterea vitezei;
D. micsorarea vitezei si deriva de vant.
195. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe
harta:
A. perioada luminii;
B. bataia;
C. inaltimea constructiei farului;
D. culoarea luminii.
196. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
A. estimat-observat;
B. observat;
C. estimat;
D. determinativ.
197. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper

costier de inaltime cunoscuta este:
A. dreapta de relevment;
B. cerc de egala distanta;
C. aliniament;
D. izoazimutala.
198. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia
compas este:
A. nordica;
B. estica;
C. sudica;
D. vestica.
199. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta;
B. sa fie vizibile din orice directie;
C. sa fie usor de identificat;
D. sa fie trecute pe harta si vizibile.
200. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea
punctului navei cu observatii simultane:
A. trei;
B. unu;
C. doua;
D. patru;
201. Derivatia compas este produsa de:

A. masele amagnetice ale corpului navei;
B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;
C. magnetul compensator de banda;
D. masele magnetice ale corpului navei.
202. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea
precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera
posibilitatea de control):
A. patru;
B. doua;
C. trei;
D. una.
203. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal
dispuse de sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben;
B. negru-galben-negru;
C. negru-galben;
D. galben-negru.
204. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
D. lumina care se repeta cu regularitate.
205. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
A. intensitatea luminii este variabila;
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
C. culori diferite in sectoare strict delimitate;
D. durata luminii egala cu cea de intuneric.
206. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina
acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
A. 5 Mm;
B. 6 Mm;
C. 10 Mm;
D. 12 Mm;
207. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o
inaltime a ochiului observatorului:
A. 5 picioare;
B. 5 metri;
C. 5 brate;
D. 5 yarzi.
208. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua
unghiuri orizontale simultane:
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear;
B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc
de cerc;
C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava;
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
209. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:

A. doua conuri negre cu varful in sus;
B. doua conuri negre unite la varf;
C. doua conuri negre cu varful in jos;
D. doua conuri negre unite la baza;
210. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct

este:
A. Zona de joasa presiune
B. Front rece
C. Zone de inalta presiune
D. Front cald
211. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua
linii de pozitie:
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150
grade;
B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30
grade;
C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 1850
grade;
D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90
grade;
212. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;

A. 120 grade;
B. 90 grade;
C. 60 grade;
D. 30 grade.
213. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre
repere este mare;
B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mare;
C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mica;
D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele sunt
dispuse la inaltimi diferite.
214. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

B. dreapta de relevment;
C. ortodroma;
D. alimiament.
215. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale
A. negru-galben-negru;
B. galben-negru;
C. galben-negru-galben;
D. negru-galben.
216. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale
B. galben-negru-galben;
C. negru-galben.
D. galben-negru;
217. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

A. marcajul de pericol izolat;
B. marcajul lateral;
C. marcajul cardinal;
D. marcajul special.
218. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

C. doua conuri negre unite la baza;
D. doua conuri negre cu varful in jos;
219. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:

A. un con rosu cu varful in sus;
B. o sfera neagra;
C. un cilindru rosu;
D. un cilindru verde.
220. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

A. Conditiile improprii de observare
B. Nivelul de instruire a observatorului
C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
D. Intretinerea necorespunzatoare a instrumentului,
aparatului de masura
221. Viteza navei se masoara cu:

A. sonda;
B. barometrul;
C. lochul.
222. Adancimea apei se masoara cu:

A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul.
223. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:

A. stereografica;
B. conica;
C. Mercator.
224. Harta marina este:

A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;
B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
225. Scara numerica a unei harti este:

A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si
corespondentul pe harta.

A. hartile rutiere;
C. hartile meteorologice in facsimil.
227. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat


A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat
latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat


Marks for this submission: 0/1.
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
232. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:


234. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:

B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat

B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat
longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat
longitudinea punctului de plecare.
236. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:


238. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:


240.In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:

242. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:

243. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
244. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza

pe directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
245. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
A. geamanduri, balize, scondri;
B. orice constructie de la coasta;
C. faruri de aterizare.
246. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:

A. directia Nord magnetic;
B. axul longitudinal al navei;
C. directia Nord compas.
247. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale
A. galben-negru-galben;
B. negru-galben-negru;
C. negru-galben.
248. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
C. culori diferite in sectoare strict delimitate.
250. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf
B. galben-negru-galben;
C. negru-galben.

B. marcaje laterale;
C. marcajul cardinal.
253. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

254. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :

A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
B. un cilindru verde;
C. un cilindru rosu.
255. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj

se aplica marcajelor laterale astfel:
A. in sensul de la coasta catre larg;
B. in sensul de larg catre coasta;
C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
256. Drumul adevarat al navei este:

A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul
prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord compas pana la axul prova al navei;
257. Drumul magnetic al navei este:

directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
258
Puncte:
0/1
1279. Drumul compas al navei este:
259
Puncte:
0/1
1280. Drumul giro al navei este:
LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009 Page 110 of 457
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html 6/24/2009
This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com
directia nord giro pana la axul prova al navei;
260
Puncte:
0/1
1281. Relevmentul adevarat la un reper costier este:
directia nord adevarat pana la linia de vizare la reperul
costierui;
261
Puncte:
0/1
1282. Relevmentul magnetic la un reper costier este:
costier;
directia nord magnetic pana la reperul costier;
262
Puncte:
0/1
1283. Relevmentul compas la un reper costier este:
directia nord compas pana la linia de vizare la reperul
costierui;
C.unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
263
Puncte:
0/1
1284. Relevmentul prova la un reper costier este:
costierui;
264
Puncte:
0/1
1286. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
265 1287. Lumina marcajului special este de culoare:
Puncte:
0/1
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
266
Puncte:
0/1
1288. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
267
Puncte:
0/1
1289. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
268
Puncte:
0/1
1290. Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:
A. rosie;
B. alba;
C. galbena.
269
Puncte:
0/1
1291. Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
270
Puncte:
0/1
1292. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
271
Puncte:
0/1
1293. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
272
Puncte:
0/1
1294. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:
A. sclipiri rapide ( 2+1);
B. sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
273
Puncte:
0/1
1295. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:
B. 3 sclipiri rapide;
274
Puncte:
0/1
1296. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:
C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
275
Puncte:
0/1
1297. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:
C. 12 sclipiri rapide;
276
Puncte:
0/1
1298. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:
A. izofaza;
C. 3 sclipiri rapide;
277
Puncte:
0/1
1299. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
A. 2 sclipiri rapide;
C. litera A in codul Morse.
278
Puncte:
0/1
13. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
A. Executarea de serii de masuratori
B. Executarea observatiilor in conditii optime
C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea
corectiei corespunzatoare
D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor
de masura
279
Puncte:
0/1
1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
280
Puncte:
0/1
1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
C. un semn de est.
281
Puncte:
0/1
1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
C. un semn de vest.
282
Puncte:
0/1
1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
B. un semn de W;
C. un semn de pericol izolat.
283
Puncte:
0/1
1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
A. un semn special;
C. un semn de vest.
284
Puncte:
0/1
1305. Precizia de masurare a drumului giro este de:
A. 1 grad;
B. 0grade.5;
C. 0 grade. 1.
285
Puncte:
0/1
1308. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care
emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
B. un semn de tribord;
C. un semn de babord.
286
Puncte:
0/1
1313. Latitudinea geografica este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana
la meridianul locului;
B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana
paralelul locului.
287
Puncte:
0/1
1314. Longitudinea geografica este:
paralelul locului.
288
Puncte:
0/1
1316. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de
sosire este:
A. arcul de ecuator masuratde la meridianul punctului de
289
Puncte:
0/1
1317. Deplasarea est-vest este:
A. Arcul de paralel masuratde la meridianul punctului de
B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de
290 1318. Un cart are:
Puncte:
0/1
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade, 25.
291
Puncte:
0/1
1319. Cartul N este un cart:
A. intercardinal;
B. cadinal;
C. inter-intercardinal;
292
Puncte:
0/1
1320. Cartul SW este un cart:
A. intercardinal;
B. cadinal;
293
Puncte:
0/1
1321. Cartul SSE este un cart:
A. intercardinal;
B. cadinal;
294
Puncte:
0/1
1322. Cartul E la N este un cart:
A. intercardinal;
B. inter- intercadinal;
C. intermediar
295
Puncte:
0/1
1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
296
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Nord
B. Est;
C. Sud;
297
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
298
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
299
Puncte:
0/1
1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care
A. Dc=212 grade;
B. Dc=034 grade;
C. Dc = 328 grade.
300
Puncte:
0/1
1328. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care
A. Dc= 112 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc 328 grade.
301 1329. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care
Puncte:
0/1
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade.
302
Puncte:
0/1
133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
situata in:
A. Partea din fata a navei
B. Stanga traiectoriei furtunii
C. Partea din spate a navei
D. Dreapta traicetoriei furtunii
303
Puncte:
0/1
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade.
304
Puncte:
0/1
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
305
Puncte:
0/1
grade. Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade;
B. RpBd=060 grade;
C. RpBd=060 grade;
306
Puncte:
0/1
A. RpTd=165 grade;
B. RpBd=165 grade;
C. RpBd=025 grade;
307
Puncte:
0/1
A. prova
B. pupa;
C. travers babord.
308 1335. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90
Puncte:
0/1
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
309
Puncte:
0/1
310
Puncte:
0/1
C. babord, inapoia traversului;
311
Puncte:
0/1
312
Puncte:
0/1
B. babord, inaintea traversului;
313
Puncte:
0/1
1341. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului
se vede in:
C. tribord, inapoia traversului;
314
Puncte:
0/1
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc =
-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da= 204 grade.5
B. Da= 200 grade.5
C. Da= 199 grade.5
315
Puncte:
0/1
1352. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dg= Da - Delta c
B. Dg= Da + Delta g
C. Dg= Da - Delta g
316
Puncte:
0/1
1353. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Da= Dg - Delta c
B. Da= Dg + Delta g
C. Da= Dg - Delta g
317
Puncte:
0/1
1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g =
+3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da = 143 grade .5
B. Da = 150 grade .5
C. Da = 144 grade .5
318
Puncte:
0/1
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far.
Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
319
Puncte:
0/1
1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far.
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
320
Puncte:
0/1
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
321
Puncte:
0/1
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
322
Puncte:
0/1
1360. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea
nava este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
323
Puncte:
0/1
1361. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea
nava este egal cu:
A. 270 grade;
B. 090 grade;
C. 180 grade.
324
Puncte:
0/1
1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
325
Puncte:
0/1
1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea
in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
326
Puncte:
0/1
1364. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;
A. de a indica directia nord compas;
B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului
magnetic;
C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al
navei.
327
Puncte:
0/1
1365. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt
montati:
A. in cutia compasului;
B. pe postament, langa cutia compasului;
C. in interiorul postamentului.
328
Puncte:
0/1
1366. Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:
329
Puncte:
0/1
1367. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in interiorul postamentului;
C. in cutia compasului.
330
Puncte:
0/1
1368. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului
magnetic este montat:
A. pe postament, langa cutia compasului;
B. in interiorul postamentului;
331
Puncte:
0/1
1369. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele
caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in
cutia compasului;
B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in
cutia compasului;
C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de
altele, in numar par, in cutia compasului;
332
Puncte:
0/1
1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;
A. peretele despartitor al cutiei compasului;
B. pivot;
C. acele magnetice.
333
Puncte:
1371. Cesculita are rolul:
0/1
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
B. de a asigura plutirea rozei;
C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
334
Puncte:
0/1
1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:
A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei
compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
335
Puncte:
0/1
1373. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
A. alcool si apa;
B. alcool, apa distilata si glicerina;
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
336
Puncte:
0/1
1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;
B. de a completa cu glicerina;
C. de a completa cu apa alcool.
337
Puncte:
0/1
1375. Pe timpul cartului, timonierul are obligatia:
A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale
repetitorului giro de pe radarul de navigatie ;
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic
si ale compasului giro;
C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
cele ale receptorului GPS.
338
Puncte:
0/1
1376. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
B. de a preintampina rotirea postamentului;
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
339
Puncte:
0/1
1378. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:
A. continuu, din 10 grade in 10 grade;
B. numai daca I se ordona;
C. din grad in grad.
340
Puncte:
0/1
1379. La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul:
A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie
orientat in axul senalului;
B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile
compasului magnetic;
C. raporteaza unghiul de carma.
341
Puncte:
0/1
1380. Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum:
A. la initierea giratiei;
B. pe segmentul final al giratiei;
C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul
drum.
342
Puncte:
0/1
17. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta
de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
A. Sa existe conditii favorabilepentru executarea
observatiilor
B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant
C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai
de eroare sistematica
D. Observatiile sa fie simultane
343
Puncte:
0/1
asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:
A. Avize catre navigatori saptamanale
B. Avize radio catre navigatori
C. Editiile corectate ale hartilor
D. Editiile noi ale cartii farurilor
344
Puncte:
0/1
20. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie
B. Rutele de apa adanca
C. Rutele recomandate de traversada
D. Facilitati portuare
345
Puncte:
0/1
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand
vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13
metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
A. 12.5 Mm
B. 16.0 Mm
C. 20.0 Mm
D. 23.5 Mm
346
Puncte:
0/1
310. Daca nava se deplaseaza spre Est:
A. diferenta de longitudine este pozitiva
B. diferenta de latitudine este pozitiva
C. diferenta de latitudine este negativa
D. diferenta de longitudine este negativa
347
Puncte:
0/1
A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
longitudinea punctului de sosire
B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat
latitudinea punctului de sosire
C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat
latitudinea punctului de sosire
D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat
longitudinea punctului de sosire
348
Puncte:
0/1
312. Deviatia compas este produsa de:
A. masele amagnetice ale corpului navei
B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
C. magnetul compensator de banda
D. masele magnetice ale corpului navei
349
Puncte:
0/1
313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas
este:
A. nordica
B. estica
C. sudica
D. vestica
314. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
350
Puncte:
0/1
A. declinatiei magnetice
B. deviatiei compas
C. corectiei compas
D. corectiei giro
351
Puncte:
0/1
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt
date sub forma de:
A. izodiname
B. izocline
C. izogone
D. izostadii
352
Puncte:
0/1
316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este
zero, corectia compas este:
A. zero
B. egala cu declinatia magnetica
C. constanta
D. nu depinde de declinatia magnetica
353
Puncte:
0/1
317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero
cand:
A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt
egale si de semn contrar
B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in
curs este zero
C. valoarea deviatiei compas este zero
D. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt
egale si de acelasi semn
354
Puncte:
0/1
318. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
A. diminuarea influentei magnetismului terestru
B. diminuarea influentei magnetismului navei
C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a
magnetismului terestru
D. anularea influentei magnetismului navei
355
Puncte:
0/1
319. Viteza deasupra fundului se determina cu:
A. lochul electromagnetic
B. lochul hidrodinamic
C. lochul mecanic
D. lochul Doppler
356
Puncte:
0/1
320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,
factorul de corectie al lochului este:
A. negativ
B. supraunitar
C. subunitar
D. pozitiv
357
Puncte:
0/1
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt
proportionale cu:
A. Cosec j
B. Sec j
C. Cos j
D. Cotg j
358
Puncte:
0/1
322. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura
B. nivelul mediu al apei joase la sizigii
C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
359
Puncte:
0/1
323. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
A. stereografica
B. conica
C. cilindrica
D. policonica
360
Puncte:
0/1
324. O harta avind scara de 1:160.000 este :
A. harta costiera
B. harta generala
C. plan
D. harta oceanica
361
Puncte:
0/1
325. Proiectia gnomonica este:
A. centrala plana tangenta
B. centrala cilindrica transversala
C. conica dreapta
D. centrala cilindrica dreapta
362
Puncte:
0/1
A. centrala cilindrica dreapta
B. centrala cilindrica dreapta conforma
C. centrala cilindrica transversala
D. centrala cilindrica transversala conforma
363
Puncte:
0/1
327. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
A. conica
B. stereografica
C. policonica
D. gnomonica
364
Puncte:
0/1
A. hartile rutiere
B. avizele pentru navigatori
C. hartile meteorologice in facsimil
D. avizele meteorologice
365
Puncte:
0/1
330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de
latitudine sub un unghi de:
A. 30 grd
B. 60 grd
C. 90 grd
D. 120 grd
366
Puncte:
0/1
331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
A. este centrala
B. este echivalenta
C. este cilindrica
D. este dreapta
367
Puncte:
0/1
A. cresterea vitezei si deriva de vant
B. numai micsorarea vitezei
C. numai cresterea vitezei
D. micsorarea vitezei si deriva de vant
368
Puncte:
0/1
333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
A. perioada luminii
B. bataia
C. inaltimea constructiei farului
D. culoarea luminii
369
Puncte:
0/1
334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un
punct:
A. estimat-observat
B. observat
C. estimat
D. determinativ
370
Puncte:
0/1
A. estimat-observat
B. observat
C. estimat
D. determinativ
371
Puncte:
0/1
A. dreapta de relevment
B. cerc de egala distanta
C. aliniament
D. izoazimutala
372
Puncte:
0/1
337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta
B. sa fie vizibile din orice directie
C. sa fie usor de identificat
D. sa fie trecute pe harta si vizibile
373
Puncte:
0/1
A. trei
B. unu
C. doua
D. patru
374
Puncte:
0/1
340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea
precisa a punctului navei cu observatii simultane:
A. patru
B. doua
C. trei
D. una
375
Puncte:
0/1
341. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
B. intensitatea luminii este constanta
C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de
lumina
D. lumina care se repeta cu regularitate
376
Puncte:
0/1
A. intensitatea luminii este variabila
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
C. culori diferite in sectoare strict delimitate
D. durata luminii egala cu cea de intuneric
377
Puncte:
0/1
343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina
acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
A. 5 Mm
B. 6 Mm
C. 10 Mm
D. 12 Mm
378
Puncte:
0/1
344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o
inaltime a ochiului observatorului de:
A. 5 picioare
B. 5 metri
C. 5 brate
D. 5 yarzi
379
Puncte:
0/1
345. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
A. inaltimea luminii si refractia atmosferica
B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si
refractia atmosferica standard
380
Puncte:
0/1
346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua
unghiuri orizontale simultane:
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear
B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc
de cerc
C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
381
Puncte:
0/1
348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:
A. 120 grd
B. 90 grd
C. 60 grd
D. 30 grd
382
Puncte:
0/1
349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu
combinat:
A. unghi orizontal-distanta
B. relevment-unghi orizontal
C. relevment-distanta
D. unghi orizontal-aliniament
383
Puncte:
0/1
351. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:
A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre
repere este mare
B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mare
C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre
repere este mica
D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt
dispuse la inaltimi diferite
384
Puncte:
0/1
352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are
urmatoarea proprietate:
A. depinde de valoarea corectiei compas
B. depinde de valoarea drumului navei
C. este dependent de unghiul de intersectie dintre
relevmente
D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei
compas
385 353. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
Puncte:
0/1
A. cerc de egala distanta
B. dreapta de relevment
C. ortodroma
D. aliniament
386
Puncte:
0/1
A. negru-galben-negru
B. galben-negru
C. galben-negru-galben
D. negru-galben
387
Puncte:
0/1
355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal
A. galben-negru-galben
B. negru-galben-negru
C. negru-galben
D. galben-negru
388
Puncte:
0/1
A. tribord-verde, babord-rosu
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri
C. tribord-rosu, babord-verde
D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
389
Puncte:
0/1
357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale
A. negru-galben-negru
B. galben-negru-galben
C. negru-galben
D. galben-negru
390
Puncte:
0/1
A. marcajul de pericol izolat
B. marcajul lateral
C. marcajul cardinal
D. marcajul special
391
Puncte:
0/1
360. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:
A. doua conuri negre cu varful in sus
B. doua conuri negre unite la varf
C. doua conuri negre cu varful in jos
D. doua conuri negre unite la baza
392
Puncte:
0/1
A. un con rosu cu varful in sus
B. o sfera neagra
C. un cilindru rosu
D. un cilindru verde
393
Puncte:
0/1
urmatoarea relatie:
B. diferenta de coordonate zero;
cu 180 grade.
394
Puncte:
0/1
449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
395
Puncte:
0/1
450. Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:
A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel
final;
C. egala si de semn contrar.
396
Puncte:
0/1
451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta
loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta
ortodromica;
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica
397
Puncte:
0/1
A. sonda;
B. barometrul;
C. lochul.
398
Puncte:
0/1
A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul
399
Puncte:
0/1
456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
A. stereografica;
B. conica;
C. Mercator.
400
Puncte:
0/1
A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice;
401
Puncte:
0/1
C. raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si
402 459. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
Puncte:
0/1
A. hartile rutiere;
403
Puncte:
0/1
460. Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade si 25min.
404
Puncte:
0/1
469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului
405
Puncte:
0/1
470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele
caracteristici:
cutia compasului;
cutia compasului;
altele, in numar par, in cutia compasului;
406
Puncte:
0/1
471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
A. peretele despartitor al cutiei compasului;
B. pivot;
C. acele magnetice .
407
Puncte:
0/1
472. Cesculita are rolul;
A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
408
Puncte:
0/1
473. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.
409
Puncte:
0/1
A. alcool si apa;
410
Puncte:
0/1
A. de a fixa cutia compasului pe postament;
411
Puncte:
0/1
476. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
A. o parabola;
B. un cerc mic;
C. un cerc mare;
412
Puncte:
0/1
477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala
cu:
A. 7 m;
B. 9 m;
C. 11 m.
413
Puncte:
0/1
478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
A. 1850;
B. 1852;
C. 1845;
414
Puncte:
0/1
479. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se
numeste:
A. longitudine;
B. diferenta de latitudine;
C. latitudine;
415
Puncte:
0/1
480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la
paralelul punctului de sosire se numeste:
A. diferenta de longitudine;
B. latitudine;
C. diferenta de latitudine;
416
Puncte:
0/1
481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la
meridianul punctului de sosire se numeste:
A. longitudine;
B. diferenta de longitudine;
417
Puncte:
0/1
482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului
se numeste:
B. longitudine;
418
Puncte:
0/1
483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
A. 0 - 90 grade;
B. 0- 180 grade;
C. 0-360 grade.
419
Puncte:
0/1
484. Relevmentul adevarat se masoara de la:
A. axul longitudinal al navei;
B. meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat.
420
Puncte:
0/1
485. Derivatia compas este unghiul format intre:
A. meridianul magnetic si meridianul compas;
B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat si meridianul compas;
421
Puncte:
0/1
A. zero;
B. egala cu declinatia magnetica;
C. constanta
422
Puncte:
0/1
489. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta
A. diminuarea influentei magnetismului terestru;
B. diminuarea influentei magnetismului navei;
C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a
magnetismului terestru.
423
Puncte:
0/1
490. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate
algebric;
B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie
424
Puncte:
0/1
A. egal cu 1;
B. supraunitar;
C. subunitar
425
Puncte:
0/1
492. Sonda ultrason masoara:
A. viteza maselor de apa;
B. adancimea apei la mareea joasa;
C. adancimea apei sub chila.
426
Puncte:
0/1
493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
427
Puncte:
0/1
494. Harta mercator este realizata in proiectie:
A. centrala cilindrica dreapta conforma;
B. centrala cilindrica transversala;
C. centrala cilindrica transversala conforma.
428
Puncte:
0/1
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi
unghi se numeste:
A. izoazimutala;
B. ortodroma;
C. loxodroma.
429
Puncte:
0/1
496. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
A. elemente de topografia coastei;
B. pericolele de navigatie;
C. frecventa de lucru a radiofarurilor
430
Puncte:
0/1
A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele;
B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane;
C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
431
Puncte:
498. In proiectie Mercator ecuatorul este:
0/1
A. o curba cu concavitatea spre nord;
B. un segment de elipsa;
C. un segment de dreapta.
432
Puncte:
0/1
499. In proiectie Mercator paralele sunt:
A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
B. segmente de parabola;
C. segmente de hiperbola.
433
Puncte:
0/1
500. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
A. vantul adevarat;
B. vantul aparent;
C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.
434
Puncte:
0/1
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant.
435
Puncte:
0/1
518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical
se numeste:
B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal;
C. aliniament.
436
Puncte:
0/1
519. Linia de pozitie este:
A. locul geometric al punctelor determinate in functie de
viteza navei;
B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru
de navigatie constant;
C. locul geometric al punctelor determinate de egala
diferenta de latitudine.
437
Puncte:
0/1
punct:
B. observat;
C. estimat
438
Puncte:
0/1
B. observat;
C. estimat
439
Puncte:
0/1
522. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
A. estimat;
B. observat;
C. estimat-observat.
440
Puncte:
0/1
C. aliniament.
441
Puncte:
0/1
524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;
442
Puncte:
0/1
525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa
trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas
rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona
este zero. Care din afirmatii este adevarata :
A. in zona actioneaza un curent de West;
B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei;
C. in zona actioneaza un curent de Est.
443
Puncte:
0/1
A. trei;
B. unu:
C. doua.
444
Puncte:
0/1
527. Curentul care produce efect maxim de deriva este:
A. curentul din prova;
B. curentul din pupa ;
C. curentul din travers.
445
Puncte:
0/1
528. Izofaza are urmatoarea semnificatie:
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
446
Puncte:
0/1
529. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;
447
Puncte:
0/1
A. depinde de configuratia coastei;
B. depinde de valoarea drumului navei;
C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei
compas.
448
Puncte:
0/1
533. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
A. 9 sclipiri;
B. 6 sclipiri;
C. 3 sclipiri
449
Puncte:
0/1
534. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
A. 6 sclipiri;
B. 9 sclipiri;
C. 3 sclipiri
450
Puncte:
0/1
535. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
A. sclipiri rapide de culoare verde;
B. grup de doua sclipiri de culoare alba;
C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;
451
Puncte:
0/1
536. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
B. doua sfere negre dispuse pe verticala;
C. un con verde cu varful in sus.
452
Puncte:
0/1
B. marcajele laterale;
C. marcajele cardinale.
453
Puncte:
0/1
538. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:
B. doua conuri negre cu varful in jos;
C. doua conuri negre unite la varf.
454
Puncte:
0/1
539. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:
455
Puncte:
0/1
456
Puncte:
0/1
457
Puncte:
0/1
458
Puncte:
0/1
459
Puncte:
0/1
460
Puncte:
0/1
A. latitudinea punctului
de plecare este mai mica decat
461
Puncte:
0/1
462
Puncte:
0/1
463
Puncte:
0/1
464
Puncte:
0/1
465
Puncte:
0/1
556. Temperatura apei de mare se exprima in :
A. milibari;
B. grade Celsius;
C. milimetri coloana de mercur;
466
Puncte:
0/1
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
467
Puncte:
0/1
558. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe
directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
468
Puncte:
0/1
559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei
pot fi:
B. orice constructie de la coasta trecuta in harta;
C. faruri de aterizare
469
Puncte:
0/1
A. directia nord magnetic;
C. directia nord compas
470
Puncte:
0/1
471
Puncte:
0/1
C. tribord-rosu, babord-verde.
472
Puncte:
0/1
563. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
473
Puncte:
0/1
564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj
B. in sensul de la larg catre coasta;
474
Puncte:
0/1
475
Puncte:
0/1
476
Puncte:
0/1
directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;
directia nord giro pana la axul prova al navei;
477
Puncte:
0/1
568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :
costier;
C.unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier;
478
Puncte:
0/1
569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :
costier;
directia nord magnetic pana la directia la reper;
479
Puncte:
0/1
570. Relevmentul compas la un reper costier este :
480
Puncte:
0/1
571. Relevmentul prova la un reper costier este :
costier;
481
Puncte:
0/1
572. Lumina marcajului special este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
482
Puncte:
0/1
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
483
Puncte:
0/1
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
484
Puncte:
0/1
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
485
Puncte:
0/1
A. sclipiri rapide(2+1);
B. sclipiri rapide;
486
Puncte:
0/1
A. izofaza;
487
Puncte:
0/1
488
Puncte:
0/1
579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un
grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
489
Puncte:
0/1
580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un
grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Est.
490
Puncte:
0/1
581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de
noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
491
Puncte:
0/1
sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
B. un semn de Sud;
C. un semn de pericol izolat;
492
Puncte:
0/1
583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
C. un semn de Vest.
493
Puncte:
0/1
584. Precizia de masurare a drumului compas este de:
A. 1 grad;
B. 0 grade.5;
C. 0 grade.1.
494
Puncte:
0/1
A. 1 grad;
B. 0 grade.5;
C. 0 grade.1.
495
Puncte:
0/1
586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special;
496
Puncte:
0/1
intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
497
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
498
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Nord;
B. Est;
C. Sud.
499
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
500
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
501
Puncte:
0/1
592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
A. Dc= 212 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
502
Puncte:
0/1
593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din
A. Dc= 112 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
503
Puncte:
0/1
594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care
A. Dc= 202 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
504
Puncte:
0/1
595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc= 328 grade
505
Puncte:
0/1
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
506
Puncte:
0/1
A. RpTd=060 grade;
B. RpBd=060 grade;
C. RpBd=030 grade;
507
Puncte:
0/1
A. RpTd=165 grade;
B. RpBd=165 grade;
C. RpBd=025 grade;
508
Puncte:
0/1
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord
509
Puncte:
0/1
6. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai
mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si
distanta ortodromica este:
A. Mai mare
B. Total neglijabila
C. Maxima
D. Mai mica
510
Puncte:
0/1
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa
511
Puncte:
0/1
512
Puncte:
0/1
513
Puncte:
0/1
514
Puncte:
0/1
se vede in:
515
Puncte:
0/1
606. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
C. tribord, inapoia traversului;
516
Puncte:
0/1
607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta
c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da=204 grade.5;
B. Da=200 grade.5
C. Da=199 grade.5
517
Puncte:
0/1
608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta
c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?
A. Dc= 077grade.0;
B. Dc= 078 grade.0;
C. Dc= 079grade.0;
518
Puncte:
0/1
609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far.
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord
519
Puncte:
0/1
610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord
520
Puncte:
0/1
611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade;
521
Puncte:
0/1
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade;
522
Puncte:
0/1
613. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava
este egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade;
523
Puncte:
0/1
614. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava
este egal cu:
A. 270 grade;
B. 090 grade;
C. 180 grade;
524
Puncte:
0/1
615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
525
Puncte:
0/1
652. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
doua puncte fixe este constanta;
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
relevment la doua puncte fixe;
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
la doua puncte fixe;
526
Puncte:
0/1
A. sonda;
B. barometrul;
C. lochul.
527
Puncte:
0/1
A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul.
528
Puncte:
0/1
529
Puncte:
0/1
530
Puncte:
0/1
A. hartile rutiere;
531
Puncte:
0/1
C. directia nord compas.
532
Puncte:
0/1
717. Latitudinea geografica este:
paralelul locului.
533
Puncte:
0/1
718. Longitudinea geografica este:
paralelul locului.
534
Puncte:
0/1
719. Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade 25 secunde.
535
Puncte:
0/1
72. Ce intelegeti prin "directia vintului
A. Directia dinspre care bate vintul.
B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea spre
care se deplaseaza aerul.
C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face
girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.
536
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-cardinal.
537
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-cardinal.
538
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. cardinal;
C. inter-intercardinal.
539
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. inter-cardinal;
C. intermediar.
540
Puncte:
0/1
724. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
magnetic;
C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al
navei.
541
Puncte:
0/1
725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:
542
Puncte:
0/1
726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului
543
Puncte:
0/1
727. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele
caracteristici:
cutia compasului;
cutia compasului;
altele, in numar par, in cutia compasului.
544
Puncte:
0/1
A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
545
Puncte:
0/1
compasului;
546
Puncte:
0/1
A. alcool si apa distilata;

547
Puncte:
0/1
731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are
obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;
B. de a completa cu glicerina;
C. de a completa cu alcool.
548
Puncte:
0/1
B. de a preantampina rotirea postamentului;
549
Puncte:
0/1
550
Puncte:
0/1
551
Puncte:
0/1
de sosire este mai mica decat
552
Puncte:
0/1
de sosire este mai mica decat
553
Puncte:
0/1
554
Puncte:
0/1
748. Daca vantul bate din travers acesta produce:
B. doar cresterea vitezei;
C. deriva de vant.
555
Puncte:
0/1
749. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
B. deriva de vant la babord;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
556
Puncte:
0/1
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
557
Puncte:
0/1
directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
558
Puncte:
0/1
752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
559
Puncte:
0/1
754. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
560
Puncte:
0/1
561
Puncte:
0/1
76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile
"routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8% din
zile, iar ceata in 12%.
B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile
au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele cu
vint variabil 12%.
562
Puncte:
0/1
C. marcajul cardinal.
563
Puncte:
0/1
A. un con cu varful in sus;
564 763. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
Puncte:
0/1
A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
565
Puncte:
0/1
A. un con rosu cu varful in sus;
B. o sfera de culoare rosie;
C. o sfera de culoare neagra.
566
Puncte:
0/1
C. limitele laterale ale senalului navigabil.
567
Puncte:
0/1
766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj
B. in sensul de larg catre coasta;
568
Puncte:
0/1
767. Drumul adevarat al navei este:
directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
directia nord compas pana la axul prova al navei.
569
Puncte:
0/1
directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
570
Puncte:
0/1
571
Puncte:
0/1
directia nord giro pana la axul prova al navei.
572
Puncte:
0/1
771. Relevmentul adevarat la un reper costier este:
prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
costier;
573
Puncte:
0/1
772. Relevmentul magnetic la un reper costier este:
costier;
directia nord magnetic pana la linia de vizitare la reperul
costier.
574
Puncte:
0/1
773. Relevmentul compas la un reper costier este:
575
Puncte:
0/1
costier;
576
Puncte:
0/1
775. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
577
Puncte:
0/1
776. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
578
Puncte:
0/1
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
579
Puncte:
0/1
778. Lumina marcajului de pericol este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
580
Puncte:
0/1
779. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
581
Puncte:
0/1
780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:
A. rosie;
B. alba;
C. galbena.
582
Puncte:
0/1
781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
583
Puncte:
0/1
782. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
584
Puncte:
0/1
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
585
Puncte:
0/1
A. sclipiri rapide (2+1);
B. sclipiri rapide;
586
Puncte:
0/1
785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:
587
Puncte:
0/1
786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:
C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
588
Puncte:
0/1
787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:
589
Puncte:
0/1
788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:
590
Puncte:
0/1
A. izofaza;
591
Puncte:
0/1
790. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:
C. litera A in Codul Morse.
592
Puncte:
0/1
791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj
care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
593
Puncte:
0/1
792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj
care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Est.
594
Puncte:
0/1
793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care
emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
595
Puncte:
0/1
emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat.
Acesta este:
B. un semn de Sud;
596
Puncte:
0/1
795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj
care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
C. un semn de Vest.
597
Puncte:
0/1
emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special;
598
Puncte:
0/1
emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
599
Puncte:
0/1
798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire
este:
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de
C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la
600
Puncte:
0/1
799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de
sosire este:
A. arcul de ecuator masuratde la meridianul punctului de
C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru pana la
601
Puncte:
0/1
8. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:
A. Costiera
B. Estimata
C. Radioelectronica
D. Ortodromica
602
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
603
Puncte:
0/1
801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se
deplaseaza catre:
A. Nord;
B. Est;
C. Sud.
604
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
605
Puncte:
0/1
deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
606
Puncte:
0/1
804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din
A. Dc = 212 grade;
B. Dc = 034 grade;
C. Dc = 328 grade.
607
Puncte:
0/1
805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din
A. Dc = 112 grade;
B. Dc = 034 grade;
C. Dc = 328 grade.
608
Puncte:
0/1
806. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care
A. Dc = 102 grade;
B. Dc = 234 grade;
C. Dc = 328 grade.
609
Puncte:
0/1
A. Dc = 102 grade;
B. Dc = 234 grade;
C. Dc = 328 grade.
610
Puncte:
0/1
808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
611
Puncte:
0/1
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord.
612
Puncte:
0/1
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
613
Puncte:
0/1
C. babord, inapoia traversului.
614
Puncte:
0/1
812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului
se vede in:
C. tribord, inapoia traversului.
615
Puncte:
0/1
817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta
c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat Da ?
A. Da = 204 grade.5;
B. Da = 200 grade.5;
C. Da = 199 grade.5.
616
Puncte:
0/1
818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este
Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas Dc ?
A. Dc = 077grade.0;
B. Dc = 078 grad.0;
C. Dc = 079 grade.0.
617
Puncte:
0/1
821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul
se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
618
Puncte:
0/1
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
619
Puncte:
0/1
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
620
Puncte:
0/1
824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este
egal cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
621
Puncte:
0/1
825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
622
Puncte:
0/1
826. Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
623
Puncte:
0/1
827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:
A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale
repetitorului giro de pe radarul de navigatie;
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic
ale compasului giro;
C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
cele ale receptorului GPS.
624
Puncte:
0/1
828. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:
A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe
(costiere);
C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele
specifice.
625
Puncte:
0/1
855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:
A. verde;
B. alba;
C. rosie.
626
Puncte:
0/1
856. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ
A. 20 secunde;
B. 30 secunde;
C. 90 secunde.
858. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de
627
Puncte:
0/1
A. 5 faruri de aterizare;
B. 7 faruri de aterizare;
C. 10 faruri de aterizare.
628
Puncte:
0/1
860. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se
numeste:
A. longitudine;
B. diferenta de latitudine;
C. latitudine.
629
Puncte:
0/1
861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la
paralelul punctului de sosire se numeste:
B. latitudine;
C. diferenta de latitudine.
630
Puncte:
0/1
862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la
meridianul punctului de sosire se numeste:
A. longitudine;
B. diferenta de longitudine;
631
Puncte:
0/1
863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului
se numeste:
B. longitudine;
632
Puncte:
0/1
864. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
A. 0 - 90 grade;
B. 0 - 180 grade;
C. 0 - 360 grade
633
Puncte:
0/1
865. Sonda ultrason masoara:
A. viteza maselor de apa;
B. adancimea apei la mareea joasa
C. adancimea apei sub chila.
634
Puncte:
0/1
A. sonda;
B. barometrul;
C. lochul.
635
Puncte:
0/1
A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul.
636
Puncte:
0/1
637
Puncte:
0/1
corespondentul pe harta
638
Puncte:
0/1
C. directia nord compas.
639
Puncte:
0/1
873. Un cart are:
A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11.25 grade.
640
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. cardinal;
641
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. cardinal;
642
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. cardinal;
643
Puncte:
0/1
A. intercardinal;
B. inter-intercardinal.
C. intermediar.
644
Puncte:
0/1
878. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
magnetic;
C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului
magnetic al navei.
645
Puncte:
0/1
879. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
646
Puncte:
0/1
880. Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:
647
Puncte:
0/1
881. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
A. in interiorul postamentului.
C. in cutia compasului;
648
Puncte:
0/1
A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
649
Puncte:
0/1
compasului;
650
Puncte:
0/1
A. alcool si apa;
651
Puncte:
0/1
652
Puncte:
0/1
906. Relevmentul adevarat se masoara de la:
A. axul longitudinal al navei;
B. meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat.
653
Puncte:
0/1
907. Deviatia compas este unghiul format intre:
A. meridianul magnetic si meridianul compas;
B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat si meridianul compas.
654
Puncte:
0/1
A. declinatiei magnetice;
B. deviatiei compas
C. corectiei compas
655
Puncte:
0/1
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min
E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
A. 0 grade 39 min W;
B. 2 grade 25 min E;
C. 0 grade 39 min E
656
Puncte:
0/1
A. zero;
B. egala cu declinatia magnetica;
C. constanta.
657
Puncte:
0/1
911. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
A. diminuarea influientei mangnetismului terestru;
B. diminuarea influientei navei;
C. anularea influientei comune a magnetismului terestru
658
Puncte:
0/1
912. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate
algebric;
B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie.
659
Puncte:
0/1
A. egal cu 1;
B. supraunitar;
C. subunitar.
660
Puncte:
0/1
914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:
A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.
661
Puncte:
0/1
A. centrala cilindrica dreapta conforma;
B. centrala cilindrica transversala;
C. centrala cilindrica tranversala conforma.
662
Puncte:
0/1
916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :
A. elemente de topografia coastei;
B. pericolele de navigatie;
C. frecventa de lucru a radiofarurilor.
663
Puncte:
0/1
A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele
B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane:
C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
664
Puncte:
0/1
918. In proiectie Mercator ecuatorul este:
A. o curba cu concavitatea spre nord;
B. un segment de elipsa;
C. un segment de dreapta.
665
Puncte:
0/1
919. In proiectie Mercator paralele sunt:
A. linii drepte perpendiculare pe meridian;
B. segmente de parabola;
C. segmente de hiperbola.
666
Puncte:
0/1
920. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
A. vantul adevarat;
B. vantul aparent
C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent
667
Puncte:
0/1
668
Puncte:
0/1
punct:
B. observat
C. estimat.
669
Puncte:
0/1
B. observat
C. estimat.
670
Puncte:
0/1
924. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
A. estimat;
B. observat
C. estimat-observat.
671
Puncte:
0/1
C. aliniament.
672
Puncte:
0/1
926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:
A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina.
673
Puncte:
0/1
927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa
trei ore de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la
o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero.
Care din afirmatiile de
A. in zona actioneaza un curent de West;
B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei
C. in zona actioneaza un curent de est.
674
Puncte:
0/1
A. trei;
B. unu;
C. doua.
675
Puncte:
0/1
930. Izofaza are urmatoarea semnificatie:
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
676
Puncte:
0/1
931. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric.
677
Puncte:
0/1
A. depinde de configuratia coastei;
B. depinde de valoarea drumului navei;
C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei
compas
678
Puncte:
0/1
934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup
de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga
B. 9 sclipiri;
C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
679
Puncte:
0/1
935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
A. 9 sclipiri;
B. 6 sclipiri;
C. 3 sclipiri.
680
Puncte:
0/1
936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
A. 6 sclipiri;
B. 9 sclipiri;
C. 3 sclipiri.
681
Puncte:
0/1
937. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
A. slipiri rapide de culoare verde;
B. grup de doua sclipiri de culoare alba;
C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.
682
Puncte:
0/1
B. doua sfere negre dispuse pe verticala;
C. un con verde cu varful in sus
683
Puncte:
0/1
939. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:
C. marcajele cardinale.
684
Puncte:
0/1
940. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf
685
Puncte:
0/1
941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf
686
Puncte:
0/1
urmatoarea relatie:
B. diferentele de coordonate zero;
cu 180 grade.
687
Puncte:
0/1
951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:
A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;
B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel
final;
C. egala si de semn contrar
688
Puncte:
0/1
A. avize radio catre navigatori;
B. avize catre navigatori saptamanale;
C. editiile corectete ale hartilor
689
Puncte:
0/1
955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de
separare a traficului sunt continute in:
A. Ocean Passages for the World;
B. Ships' Routeing;
C. Sailing Directions.
690
Puncte:
0/1
956. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
A. stereografica;
B. conica;
C. Mercator.
691
Puncte:
0/1
A. hartile rutiere;
C. hartile meteorologice in facsimil
692
Puncte:
0/1
693
Puncte:
0/1
694
Puncte:
0/1
695
Puncte:
0/1
696
Puncte:
0/1
sosire este mai mica decat latitudinea
punctului de plecare;
697
Puncte:
0/1
698
Puncte:
0/1
699
Puncte:
0/1
directia:
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas.
700
Puncte:
0/1
970. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei
pot fi:
701
Puncte:
0/1
C. tribord-rosu, babord-verde.
702
Puncte:
0/1
C. limitele laterale ale senatului navigabil.
703
Puncte:
0/1
973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se
aplica marcajelor laterale astfel:
B. in sensul de la larg catre coasta;
704
Puncte:
0/1
costier
705
Puncte:
0/1
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
706
Puncte:
0/1
A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
707
Puncte:
0/1
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
708
Puncte:
0/1
A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
709
Puncte:
0/1
A. sclipiri rapide (2 plus 1)
B. sclipiri rapide
C. 12 sclipiri rapide
710
Puncte:
0/1
A. izofaza;
711
Puncte:
0/1
712
Puncte:
0/1
988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un
grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de est.
713
Puncte:
0/1
noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de vest.
714
Puncte:
0/1
990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri
albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
B. un semn de sud;
715
Puncte:
0/1
intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
C. un semn de vest.
716
Puncte:
0/1
A. 1 grad;
B. 0.5 grade;
C. 0.1 grade.
717
Puncte:
0/1
intermitente de culoare rosie. Acesta este:
A. un semn special;
718
Puncte:
0/1
intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
719
Puncte:
0/1
Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat
este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;
C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
720
Puncte:
0/1
Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?
A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
B. drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat
C. drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
721
Puncte:
0/1
Care din relatiile de mai jos este adevarata ?
A. Dg=Da-[ c
B. Dg=Da+[ g
C. Dg=Da-[ g
722
Puncte:
0/1
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din
imaginea alaturata este adevarata ?
A. latitudinea geografica a observatorului M este nordica,
deci negativa;
B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica;
C. latitudinea geografica a observatorului M este nordica,
deci pozitiva.
723
Puncte:
0/1
A. longitudinea geografica a observatorului M este estica,
deci negativa;
B. longitudinea geografica a observatorului M este estica,
deci pozitiva;
C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica.
724
Puncte:
0/1
A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica;
B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
725
Puncte:
0/1
A. observatorul M se gaseste in emisfera estica;
B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
726
Puncte:
0/1
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
A. Dc=Da+d+c
B. Dc=Da-d-c
C. Dc=Da+d-c
727
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra+d+c
B. Rc=Ra-d-c
C. Rc=Ra+d-c
728
Puncte:
0/1
A. Ra=Rc+d+c
B. Ra=Rc-d-c
C. Ra=Rc+d-c
729
Puncte:
0/1
A. Dc=Da-[ c
B. Dc=Da+[ c
C. Dc=Da-[ g
730
Puncte:
0/1
A. Da=Dg-[ c
B. Da=Dg+[ g
C. Da=Dg-[ g
731
Puncte:
0/1
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
A. Dc=Da+d+c
B. Dc=Da-d-c
C. Dc=Da+d-c
732
Puncte:
0/1
A. Dc=Da+d+c
B. Dc=Da-d-c
C. Dc=Da+d-c
733
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra+d+c
B. Rc=Ra-d-c
C. Rc=Ra+d-c
734
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra+d+c
B. Rc=Ra-d-c
C. Rc=Ra+d-c
735
Puncte:
0/1
A. Dc=Da-c
B. Dc=Da+c
C. Dc=Da-g
736
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra-c
B. Rc=Ra+c
C. Rc=Ra-g
737
Puncte:
0/1
A. Ra=Rc-c
B. Ra=Rc+c
C. Ra=Rc-g
738
Puncte:
0/1
A. Dg=Da-c
B. Dg=Da+g
C. Dg=Da-g
739
Puncte:
0/1
A. Da=Dg-c
B. Da=Dg+g
C. Da=Dg-g
740
Puncte:
0/1
A. Dc= Da+ d+ c
B. Dc=Da-d-c
C. Dc=Da+d+c
741
Puncte:
0/1
A. Da= Dc+ d+ c
B. Da= Dc-d- c
C. Da= Dc+ d- c
742
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra+d+c
B. Rc=Ra-d-c
C. Rc=Ra+d-c
743
Puncte:
0/1
A. Ra=Rc+d+c
B. Ra=Rc-d-c
C. Ra=Rc+d-c
744
Puncte:
0/1
A. Dc=Da-[ c
B. Dc=Da+[ c
C. Dc=Da-[ g
745
Puncte:
0/1
A. Da=Dc-[ c
B. Da=Dc+[ c
C. Da=Dc-[ g
746
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra-[ c
B. Rc=Ra+[ c
C. Rc=Ra-[ g
747
Puncte:
0/1
A. Ra=Rc-[ c
B. Ra=Rc+[ c
C. Ra=Rc-[ g
748
Puncte:
0/1
A. Dg=Da-[ c
B. Dg=Da+[ g
C. Dg=Da-[ g
749
Puncte:
0/1
A. Da=Dg-[ c
B. Da=Dg+[ g
C. Da=Dg-[ g
750
Puncte:
0/1
A. Dc=Da+d+c
B. Dc=Da-d-c
C. Dc=Da+d-c
751
Puncte:
0/1
A. Da=Dc+d+c
B. Da=Dc-d-c
C. Da=Dc+d-c
752
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra+d+c
B. Rc=Ra-d-c
C. Rc=Ra+d-c
753
Puncte:
0/1
A. Ra=Rc+d+c
B. Ra=Rc-d-c
C. Rc=Ra+d-c
754
Puncte:
0/1
A. Dc=Da-[ c
B. Dc=Da+[ c
C. Da=Dg+[ g
755
Puncte:
0/1
A. Da=Dc-[ c
B. Da=Dc+[ c
C. Da=Dc-[ g
756
Puncte:
0/1
A. Rc=Ra-[ c
B. Rc=Ra+[ c
C. Rc=Ra-[ g
757
Puncte:
0/1
A. Ra=Rc-[ c
B. Ra=Rc+[ c
C. Ra=Rc-[ g
758
Puncte:
0/1
Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?
A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;
B. cercul de inaltime;
C. cercul de distanta.
759
Puncte:
0/1
In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea
apei pe aceasta harta este exprimata in:
A. fathoms;
B. metri;
C. inch.
760
Puncte:
0/1
In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este
scara acestei harti ?
A. 1/15.000;
B. 1/1.500;
C. 1/150.000.
761
Puncte:
0/1
In figura alaturata este reprezentat:
A. coperta Cartii Pilot;
B. coperta Cartii Farurilor;
C. titlul unei harti de navigatie.
762
Puncte:
0/1
In imaginea alaturata este reprezentat :
A. un compas magnetic simplu;
B. un compas magnetic cu reflexie;
C. un repetitor giro.
763
Puncte:
0/1
A. habitaclul unui compas magnetic;
B. magnetii compensatori de fier moale;
C. cutia compasului magnetic.
764
Puncte:
0/1
A. un curentometru;
B. o sonda de mana;
C. un loch mecanic.
765
Puncte:
0/1
In imaginea alaturata este reprezentat:
A. un ceas la bord;
B. un barometru;
C. un cronometru pentru observatii astronomice.
766
Puncte:
In imaginea alaturata este reprezentata :
0/1
A. cutia unui compas magnetic;
B. o girosfera;
C. un repetitor giro.
767
Puncte:
0/1
In imaginea alaturata sageata indica :
A. habitaclul;
C. postamentul compasului.
768
Puncte:
0/1
A. suspensia cardanica a cutiei compasului;
C. postamentul compasului.
769
Puncte:
0/1
A. magnetii compensatori de fier moale ai unui compas
magnetic magnetic;
B. roza compasului;
C. postamentul compasului magnetic.
770
Puncte:
0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine
are semnul:
A. plus;
B. nu are importanta;
C. minus.
771
Puncte:
0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine
are semnul:
A. plus;
B. minus;
C. nu are importanta.
772
Puncte:
0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de
longitudine are semnul:
A. plus;
B. minus;
773
Puncte:
0/1
Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de
longitudine are semnul:
A. minus;
B. plus;
774
Puncte:
0/1
859. Lungimea milei marine exprimata in metri este:
A. 1850 m;
B. 1852 m;
C. 1845 m.
775
Puncte:
0/1
Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O nava
care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa :
A. schimbe de drum la babord;
B. schimbe de drum la tribord;
C. mentina drumul.
776
Puncte:
0/1
Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj al sistemului de balizaj. O nava
care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa :
A. schimbe de drum la babord;
B. schimbe de drum la tribord;
C. mentina drumul.
777
Puncte:
0/1
Pe harta alaturata este reprezentata simbolic o baliza cilindrica dotata cu lumina
de culoare rosie (litera R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj :
A. lateral;
B. special;
C. de pericol izolant.
778
Puncte:
0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se
deplaseaza in sensul sagetii trebuie :
A. sa stopeze masina;
B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord;
C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
779
Puncte:
0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj :
A. cardinal de vest;
B. cardinal de Est;
C. special.
780
Puncte:
0/1
Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj :
A. cardinal de nord;
B. cardinal de sud;
C. cardinal de est.
781
Puncte:
0/1
Pe harta din figura alaturata este reprezentata:
A. un recif;
B. un poligon maritim cu destinatie militara;
C. o schema de separare a traficului maritim.
782
Puncte:
0/1
Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:
A. IV;
B. III;
C. II.
783
Puncte:
0/1
A. III;
B. I;
C. II.
784
Puncte:
0/1
A. IV:
B. III;
C. II.
785
Puncte:
0/1
Semnul din imagine simbolizeaza:
A. un marcaj lateral de babord;
B. un marcaj lateral de tribord;
C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.
786
Puncte:
0/1
A. un marcaj lateral de babord;
B. un marcaj lateral de tribord;
C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.
787
Puncte:
0/1
A. un marcaj cardinal de est;
B. un marcaj cardinal de sud;
C. un marcaj cardinal de nord.
788
Puncte:
0/1
B. un marcaj cardinal de vest;
C. un marcaj cardinal de sud.
789
Puncte:
0/1
790
Puncte:
0/1
791
Puncte:
0/1
A. un marcaj de ape sigure;
B. un marcaj special;
C. un marcaj de pericol izolat.
792
Puncte:
0/1
A. un marcaj de ape sigure;
B. un marcaj special;
C. un marcaj de tribord.
793
Puncte:
0/1
A. sensul curentului;
B. sensul conventional de balizaj;
C. sensul de trafic pe o pasa.
794
Puncte:
0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre
coasta. Marcajul alaturat trebuie:
A. lasat la tribord;
B. lasat la babord;
C. ocolit pe la nordul semnalului.
795
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
796
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
797
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
798
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
799
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
800
Puncte:
0/1
Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre
larg. Marcajul alaturat trebuie:
B. lasat la babord;
801
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
802
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
803
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
804
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
805
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
806
Puncte:
0/1
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre
B. lasat la babord;
807
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
808
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
809
Puncte:
Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre
0/1
B. lasat la babord;
810
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
811
Puncte:
0/1
B. lasat la babord;
812
Puncte:
0/1
Unghiul din imaginea alaturata este:
A. deviatia compas;
B. corectia totala compas;
C. declinatia magnetica.
813
Puncte:
0/1
A. deviatia compas;
814
Puncte:
0/1
A. deviatia compas;
815 Unghiul din imaginea alaturata este:
Puncte:
0/1
A. corectia totala compas;
B. drumul compas;
C. deviatia compas.
816
Puncte:
0/1
10. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment,
distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant
de:
A. Conditiile hidrometeorologice
B. Nivelul de instruire a observatorului
C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat
D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817
Puncte:
0/1
1285. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
818
Puncte:
0/1
1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care
emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat.
Aceasta este:
A. un semn special;
819
Puncte:
0/1
se vede in:
820
Puncte:
0/1
1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea
in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
821 359. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
Puncte:
0/1
A. doua conuri negre cu varful in sus
B. doua conuri negre unite la varf
C. doua conuri negre unite la baza
D. doua conuri negre cu virful in jos
822
Puncte:
0/1
A. declinatiei magnetice;
B. deviatiei compas;
C. corectiei compas.
823
Puncte:
0/1
532. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup
de:
A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga;
B. 9 sclipiri;
C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
824
Puncte:
0/1
1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de
12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava
proprie. Tinta respectiva este:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi
viteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
825
Puncte:
0/1
1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de
maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real;
B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real;
C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat;
D. nici una dintre aceste erori
826
Puncte:
0/1
1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia
si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. nu are nici o influienta;
B. poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective;
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la
tinta respectiva.
827
Puncte:
0/1
1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza
curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
A. da;
B. nu;
C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru
tinta plotata.
828
Puncte:
0/1
1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare
Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat:
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
B. numai daca imaginea radar este observata in mod
constant;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829
Puncte:
0/1
1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava
proprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede"
nava proprie;
C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830
Puncte:
0/1
1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa
prezenta unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar relevmentului adevarat creste
B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in
mod evident.
831
Puncte:
0/1
1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
A. distanta la o nava tinta scade;
B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se mentine
constant;
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de
siguranta.
832
Puncte:
0/1
1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei
"nave ajunse din urma" este FALSA?
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are
aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica
833
Puncte:
0/1
nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva
va fi stationara pe ecranul radar;
B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va
avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
834
Puncte:
0/1
1044. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor
indicatoare) este FALSA?
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;
B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult
de doua PI simultan;
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand
exista deriva.
835
Puncte:
0/1
1045. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de
navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836
Puncte:
0/1
1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista
deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se
poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
contracara efectul derivei;
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava
tinta
C. viteza curentului
837
Puncte:
0/1
1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a
urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
B. distanta pana la urmatorul Way point;
C. valoarea corectiei giro.
838
Puncte:
0/1
1048. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata
zonelor de veghe;
B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a
pierdut;
C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita /
setata de utilizator
839
Puncte:
0/1
1049. Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe baza
informatiei radar.
840
Puncte:
0/1
1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
A. drumul deasupra fundului;
B. drumul compas;
C. drumul adevarat.
841
Puncte:
0/1
1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem
vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii
parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea
B. viteza navei proprii;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
842
Puncte:
0/1
1052. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
B. stabilirea distantei de siguranta optima;
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843
Puncte:
0/1
1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP,
viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este
FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea
radarul;
B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane
intotdeauna fix;
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia
miscarii relative a tintelor mobile aflate pe ecran;
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
844
Puncte:
0/1
1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza
navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe imaginea
radar;
B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane
intotdeauna fix;
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de
deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran;
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845
Puncte:
0/1
1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se
va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca
nava proprie;
D. o nava ajunsa din urma.
846
Puncte:
0/1
1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP.
Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
B. masurarea a doua distante;
C. masurarea a doua relevmente;
D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei
navei.
847
Puncte:
0/1
1184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
A. inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza
bataia radarului;
B. detectia radar este influentata de conditiile
hidrometeorologice;
C. radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate
buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect;
D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate
cu radarul.
848
Puncte:
0/1
1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de
ceata este ADEVARATA?
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori
detectiei radar;
B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului;
C. distantele radar sunt mai putin precise decat relevmentele
radar;
D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe radar
decat o coasta stancoasa.
849
Puncte:
0/1
1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza
A. da;
B. nu;
tinta plotata;
D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare
pentru tinta plotata.
850
Puncte:
0/1
1189. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede" nava
proprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie;
D. marimea si forma navei.
851
Puncte:
0/1
1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui
reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative
a reperului fix este in sens contrar drumului navei;
B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza navei proprii;
C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza curentului;
D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul respectiv se poate determina directia
curentului.
852
Puncte:
0/1
1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava
tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii
este FALSA?
A. o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie
va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca;
B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava proprie
va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al navei tinta
sa scada;
C. o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca;
D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se
modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
853
Puncte:
0/1
1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor
exista deriva;
D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice
conditii de vizibilitate.
854
Puncte:
0/1
1193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este
FALSA?
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si
distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de
urmat;
B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care
trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in
cazul PI;
D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat
decat pe scala radar pe care a fost trasat.
855
Puncte:
0/1
1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care
exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de
miscare pentru nava proprie:
A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului;
B. drum adevarat/viteza deasupra fundului;
C. drum adevarat/ viteza prin apa;
D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856
Puncte:
0/1
1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica
radar ( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior
folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
A. radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N-UP;
B. radarul functioneaza in Miscarea Relativa/ N-UP;
C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS;
D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica.
857
Puncte:
0/1
urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
B. distanta pana la urmatorul WAY POINT;
C. valoarea corectiei giro;
D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858
Puncte:
0/1
1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este
ADEVARATA?
A. arata care dintre tinte vine la coliziune;
B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se
simuleaza manevra de evitare;
D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859
Puncte:
0/1
1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger);
B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format
alfanumeric;
C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul
radar;
D. vector relativ sau real de miscare
860 1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
Puncte:
0/1
B. drumul compas;
C. drumul preliminar trasat pe harta;
D. drumul adevarat.
861
Puncte:
0/1
1202. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
A. viteza deasupra fundului;
B. viteza prin apa;
C. viteza indicata de GPS;
D. viteza indicata de lochul Doppler.
862
Puncte:
0/1
1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine
radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de
comanda?
A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele
plotate;
B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele
plotate;
863 1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
Puncte:
0/1
A. nu vor fi nici un fel de erori;
B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative
a tintelor;
C. pot aparea erori la calculul CPA-ului;
D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al
tintelor;
864
Puncte:
0/1
1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
navele dotate cu radare ARPA?
A. NU;
B. DA;
C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna;
D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865
Puncte:
0/1
1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de
evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un
ARPA?
A. Miscare reala/ N-UP/ vector real;
B. Miscare reala/ C-UP/ vector real;
C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866
Puncte:
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
parametri:
0/1
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;
D. drumul navei noastre.
867
Puncte:
0/1
C. stabilirea orei la care se incepe manevra de evitare;
D. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
868
Puncte:
0/1
1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii
manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de
evitare se pot estima:
A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face
simularea evitarii;
B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de
ARPA;
C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA;
D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au
un CPA mai mic decat distanta de siguranta.
869 1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii
Puncte:
0/1
referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon;
B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura
ce scade distanta la nava tinta?
C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa
de catre utilizator;
D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana
la inceperea manevrei de evitare.;
870
Puncte:
0/1
1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei
de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este
ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA -
ului la o tinta mobila;
C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru stabilirea
manevrelor
D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei
la centrul geometric al PAD-ului.
871
Puncte:
0/1
1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul
GPS se face in functie de:
A. numarul de nave existente in rada;
B. distanta la un reper fix la coasta;
C. numarul de chei de lant la apa;
D. adancimea apei.
872
Puncte:
0/1
380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
A. Relevmentul la o tinta
B. Marimea unei tinte
C. Viteza unei tinte
D. Distanta la o tinta
873
Puncte:
0/1
382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care
este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un reper
B. Masurarea a doua distante
C. Masurarea a doua relevmente
D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea pozitiei
navei
874
Puncte:
0/1
383. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
A. Inaltimea la care se afla antena radarului influenteaza
bataia radarului
B. Detectia radar este influentata de conditiile
hidrometeorologice
C. Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate
buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect
D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate
cu radarul
875
Puncte:
0/1
385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii
este ADEVARATA?
A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de regula
aceeasi orientare cu harta de navigatie
B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara relevmente
adevarate
C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate
observa vizual de pe puntea de comanda
D. La o schimbare de drum, imaginea radar se roteste in
sensul giratiei navei
876
Puncte:
0/1
386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si
viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
A. Nu are nici o infuenta
B. Poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective
C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la
tinta respectiva
D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877
Puncte:
0/1
387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza
A. Da
B. Nu
C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru
tinta plotata
D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de miscare
pentru tinta plotata
878
Puncte:
0/1
389. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui
reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
A. In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative
a reperului fix este in sens contrar drumului navei
B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza navei proprii
C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului
este egala cu viteza curentului
D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul respectiv se poate determina directia
curentului
879
Puncte:
0/1
A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta
B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva
va fi stationara pe ecranul radar
C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant
D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va
avea aceeasi directie cu drumul navei proprii
880
Puncte:
0/1
391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava
tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii
este FALSA?
A. O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie
va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca
B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de nava
proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al
navei tinta sa scada
C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca
D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica
valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
881
Puncte:
0/1
A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe un
anumit drum
B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei schimbari
de drum
C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema de
separare a traficului
D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de
evitare
882
Puncte:
0/1
A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa
B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai mult
de doua PI simultan
C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand
exista deriva
D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in orice
conditii de vizibilitate
883
Puncte:
0/1
394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este
FALSA?
A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda relevmentelor si
distantelor masurate la punctele caracteristice ale rutei de
urmat
B. NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care
trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum
C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in
cazul PI
D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat
decat pe scala radar pe care a fost trasat
884
Puncte:
0/1
395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie.
Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie
B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza nava
proprie
C. Unghiul total de deriva
D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885
Puncte:
0/1
396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista
deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se
poate determina:
A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
contracara efectul derivei
B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o
nava tinta
C. Viteza curentului
D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a trece
de la o anumita distanta fata de reper
886
Puncte:
0/1
397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care
exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de
miscare pentru nava proprie:
A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului
B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului
C. Drum adevarat/ viteza prin apa
D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887
Puncte:
0/1
398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica
radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior
folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
A. Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP
B. Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP
C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.
D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica
888 399. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a
Puncte:
0/1
urmatoarelor date:
A. Viteza navei prin apa
B. Distanta pana la urmatorul Way Point
C. Valoarea corectiei giro
D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889
Puncte:
0/1
400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este
ADEVARATA?
A. Arata care dintre tinte vine la coliziune
B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand se
simuleaza manevra de evitare
D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890
Puncte:
0/1
401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata
zonelor de veghe
B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a
pierdut
C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita
stabilita/setata de utilizator
891 402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de
maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
Puncte:
0/1
erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real
B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real
C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat
D. Nici una dintre acestea erori
892
Puncte:
0/1
403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si
viteza unei tinte, la radarele ARPA?
A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger)
B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in format
alfanumeric
C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe ecranul
radar
D. Vector relativ sau real de miscare
893
Puncte:
0/1
A. Drumul deasupra fundului
B. Drumul compas
C. Drumul de urmat, trasat pe harta
D. Drumul adevarat
894
Puncte:
0/1
A. Viteza deasupra fundului
B. Viteza prin apa
C. Viteza indicata de GPS
D. Viteza indicata de lochul Doppler
895
Puncte:
0/1
406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine
radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de
comanda?
A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru tintele
plotate
B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate
C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896
Puncte:
0/1
407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea
drumului deasupra fundului pentru nava proprie
A. Nu vor fi nici un fel de erori
B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii Relative
a tintelor
C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului
D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al
tintelor
897
Puncte:
0/1
408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA
care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat
B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate
si urmarite automat
C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe
vor fi plotate si urmarite automat
D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor
de veghe
898
Puncte:
0/1
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
navele dotate cu radare ARPA?
A. NU
B. DA
C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna
D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899
Puncte:
0/1
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de
evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un
ARPA?
A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real
B. Miscare Reala/C-UP/ vector real
C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
900
Puncte:
0/1
411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
B. Viteza navei proprii
C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare
D. Drumul navei noastre
901
Puncte:
0/1
A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea
B. Stabilirea distantei de siguranta optima
C. Stabilirea TCPA
D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902
Puncte:
0/1
413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii
manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de
evitare se pot estima:
A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se face
simularea evitarii
B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de
ARPA
C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA
D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care au
un CPA mai mic decat distanta de siguranta
903
Puncte:
0/1
414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare
la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD
B. AriaPAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica
parametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta
C. Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea
distantei dintre nava noastra si nava tinta
D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al
PAD-ului
904
Puncte:
0/1
415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare
la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
A. PAD-ul are forma unui hexagon
B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura
ce scade distanta la nava tinta
C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta introdusa
de catre utilizator
D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana
la inceperea manevrei de evitare
905
Puncte:
0/1
416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al
manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD
este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPALIC-
NAV: Extragere Teste Licenta 2009 Page 321 of 457
ului la o tinta mobila
C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru
stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei
D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea directiei
la centrul geomteric al PAD-ului
906
Puncte:
0/1
417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un
cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin
metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate
simultan la acelasi radio
A. efectul de uscat
B. efectul de noapte
C. efectul de antena
D. efectul de emisie secundara
907
Puncte:
0/1
418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality
listot Radio signals
A. Vol.3
B. Vol.4
C. Vol.2
D. Vol.1
908
Puncte:
0/1
419. Efectul de noapte este generat de:
A. Trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati
conductive diferite
B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal
al navei
D. Eroarea in corectia compasului
909
Puncte:
0/1
627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu
se va deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza ca
nava proprie.
910
Puncte:
0/1
628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care
este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
B. masurarea a doua distante;
C. masurarea a doua relevmente.
911
Puncte:
0/1
629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce
influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al
unei tinte?
A. nu are nici o influenta;
B. poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective;
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la
tinta respectiva.
912
Puncte:
0/1
630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza
A. da;
B. nu;
tinta plotata.
913
Puncte:
0/1
631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare
Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat;
A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;
B. numai daca imaginea radar este observata in mod
constant;
C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914
Puncte:
0/1
632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12
minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava
proprie. Tinta respectiva este:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi
viteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
915
Puncte:
0/1
633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede" nava
proprie;
B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916
Puncte:
0/1
634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa
prezenta unei tinte periculoase?
A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste;
B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917
Puncte:
0/1
635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
A. distanta la o nava tinta scade;
B. CPA-ul la o nava tinta este 0;
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de
siguranta.
918
Puncte:
0/1
636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "
nave ajunse din urma " este FALSA?
A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;
B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are
aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
919
Puncte:
0/1
A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava respectiva
va fi stationara pe ecranul radar;
B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va
avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
920
Puncte:
0/1
638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor
exista deriva.
921
Puncte:
0/1
639. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie.
Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza nava
proprie;
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922
Puncte:
0/1
640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista
deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se
poate determina:
A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a
contracta efectul derivei;
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o
nava tinta;
C. viteza curentului.
923
Puncte:
0/1
urmatoarelor date:
A. viteza navei prin apa;
B. distanta pana la urmatorul Way Point;
C. valoarea corectiei giro.
924
Puncte:
0/1
643. Ce inseamna ARPA?
A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
C. un sistem automat pentru plotarea navei pe baza
informatiei radar
925
Puncte:
0/1
B. drumul compas;
C. drumul adevarat.
926
Puncte:
0/1
645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem
parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
927
Puncte:
0/1
C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
928
Puncte:
0/1
948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu
se va deplasa pe imaginea redar?
A. un reper fix;
B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu
nava proprie.
929
Puncte:
0/1
Care din afirmatii sunt adevarate?
A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin
prova;
B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin
prova
C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii prin
pupa
D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza
parametrii de miscare.
930
Puncte:
0/1
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata
in fig. 9?
A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune;
B. ambele tinte sunt neprivilegiate;
C. ambele tinte sunt privilegiate;
D. vectorii sunt adevarati.
931
Puncte:
0/1
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea
alaturata (fig.7)?
A. tinta este fixa;
B. tinta este in deriva in siajul navei proprii;
C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei
proprii;
D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
932
Puncte:
0/1
Din fig, 17 selectati informatia FALSA:
A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up;
B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si
viteza;
C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de
deriva de curent;
D. timpul de ploting este de 6 minute.
933
Puncte:
0/1
Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:
A. head up, vectori relativi;
B. head up, vectori reali;
C. north up, vectori relativi;
D. north up, vectori reali.
934
Puncte:
0/1
Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:
A. head up, vectori relativi;
B. head up, vectori reali;
C. north up, vectori reali.
D. north up, vectori relativi;
935
Puncte:
0/1
In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei
probleme de;
A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare
North Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate
Head Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, North
Up;
D. evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate
North Up;
936
Puncte:
0/1
In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei
probleme de :
A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head
Up;
B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare
Head Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head
Up;
D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, Head
Up;
937
Puncte:
0/1
probleme de:
Head Up;
North Up;
Up;
D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;
938
Puncte:
0/1
probleme de:
Head Up;
North Up;
Up;
D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;
939
Puncte:
0/1
probleme de:
A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat,
reprezentare Head Up;
B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare
North Up;
Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare,
Head Up;
940
Puncte:
0/1
probleme de:
reprezentare Head Up;
B. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare
North Up;
Up;
Head Up;
941
Puncte:
0/1
probleme de:
reprezentare North Up;
B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, noua
viteza impusa, North-Up;
C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,noul
drum impus, Head Up;
North Up;
942
Puncte:
0/1
probleme de:
reprezentare North Up;
B. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si
viteza, noua viteza impusa, North Up;
C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus,
head Up;
D. evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare
North Up.
943
Puncte:
0/1
In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):
A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din
babord;
B. tinta din babord este fixa;
C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
944
Puncte:
0/1
Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:
A. Head;
B. North;
C. Head Up;
D. North Up;
945
Puncte:
0/1
Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:
A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza diferita;
B. este o tinta fixa;
C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
D. este o nava in deriva.
946
Puncte:
0/1
Tinta din figura 4 radar:
A. este periculoasa;
B. este nepericuloasa;
C. va intersecta drumul propriu prin pupa;
D. are drumul in cadranul 2 de orizont.
947
Puncte:
0/1
Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:
A. tinta este reprezentata in miscare relativa;
B. tinta prezinta pericol de coliziune;
C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai
mica.
948
Puncte:
0/1
Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:
A. 12 nd;
B. 10 nd;
C. 22 nd;
D. 0 nd.
949
Puncte:
0/1
1055. Deviatia radio este determinata de:
A. efectul de uscat;
B. efectul de noapte;
C. efectul de emisie secundara
950
Puncte:
0/1
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
951
Puncte:
0/1
1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata
terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
A. 4;
B. 2;
952
Puncte:
0/1
1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e
sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
953
Puncte:
0/1
1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial
GPS este FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km
B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55
grade
C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
954
Puncte:
0/1
1061. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
A. astrogeodezic
B. WGS-84
C. WGS-72
955
Puncte:
0/1
1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de
navigatie maritima?
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT;
B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul
anterior;
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului
intre puncte consecutiv determinate
956
Puncte:
0/1
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul
ECDIS sa fie cuplat cu:
A. receptorul GPS;
B. girocompasul;
C. pilotul automat.
957
Puncte:
0/1
C. efectul de emisie secundara;
D. efectul de antena.
958
Puncte:
0/1
1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare
influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal
a acesteia:
A. catargele;
B. corpul navei;
C. bigile;
D. antenele navei.
959
Puncte:
0/1
B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua
puncte fixe;
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
960 1216. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
Puncte:
0/1
A. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor;
B. frecventa de repetitie a impulsurilor;
C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor;
D. frecventa purtatoare.
961
Puncte:
0/1
1217. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
A. pseudodistanta, inaltimea;
B. diferenta de relevement, suma distantelor;
C. pseudodistanta, diferenta de distanta;
D. diferenta de distanta, azimutul
962
Puncte:
0/1
A. 4;
B. 2;
C. 6;
D. 5;
963
Puncte:
0/1
1219. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
D. in 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital;
964
Puncte:
0/1
1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control
GPS este FALSA?
A. urmarirea satelitilor GPS;
B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS;
C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
D. actualizarea efemeridei si almanahului in memoria
satelitilor GPS la fiecare 12 ore.
965
Puncte:
0/1
A. astrogeodezic;
B. WGS-84;
C. CLARKE;
D. WGS-72.
966
Puncte:
0/1
1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor
GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta
inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. sferei terestre;
B. geoidului;
C. elipsoidului de referinta;
D. liniei de plutire.
967
Puncte:
0/1
1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D
( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de
navigatie apar diferente daca:
A. harta nu este actualizata la zi;
B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
GPS;
C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de
receptorul GPS;
D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta
diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
968
Puncte:
0/1
1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de
factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
A. configuratia satelitilor radiovizibili;
B. eroarea in punctul estimat al navei;
C. numarul de sateliti radiovizibili;
D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din
structura semnalului emis de satelitii GPS.
969
Puncte:
0/1
1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de
Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
A. plus sau minus 15 m;
B. plus sau minus 120 mm;
C. plus sau minus 300 m;
D. plus sau minus 50 m.
970
Puncte:
0/1
1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de
dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la
1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
A. HDOP mai mic decat 1;
B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3;
C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5;
D. HDOP mai mare decat 5;
971
Puncte:
0/1
1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in
95 5 din cazuri este:
A. plus sau minus 10 m;
B. plus sau minus 50 m;
C. plus sau minus 120 m;
D. plus sau minus 300 m
972
Puncte:
0/1
1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra
fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de:
A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
B. pericolele de navigatie existente in zona;
C. ambardeea navei;
D. corectia compas.
973
Puncte:
0/1
1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o
traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
A. drumurile intermediare si cel pe paralelul limita;
B. punctele intermediare ca WAYPOINT-uri;
C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita;
D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
974
Puncte:
0/1
1232. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
A. data la care a fost intocmita harta;
B. data ultimei corectii a hartii;
C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata
harta;
D. data limita pana la care este valabila harta.
975
Puncte:
0/1
A. Efectul de uscat
B. Efectul de noapte
C. Efectul de emisie secundara
D. Efectul de antena
976
Puncte:
0/1
422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare
influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal
a acesteia:
A. Catargele
B. Corpul navei
C. Bigile
D. Antenele navei
977
Puncte:
0/1
423. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
A. Distanta nava-radiofar
B. Semnul declinatiei magnetice
C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului
D. Pozitia antenei cadru
978
Puncte:
0/1
424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, navalinia
coastei
B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe
normala la linia coastei
C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe
normala la linia coastei
D. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si
linia coastei
979
Puncte:
0/1
A. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
doua puncte fixe este constanta
B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua
puncte fixe
C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de
relevment la doua puncte fixe
D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de
distanta la doua puncte fixe
980
Puncte:
0/1
426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
A. 1950 Khz
B. 1850 Khz
C. 1750 Khz
D. 100 Khz
981
Puncte:
0/1
427. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
A. Frecventa de baza de repetitie a impulsurilor
B. Frecventa de repetitie a impulsurilor
C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
D. Frecventa purtatoare
982
Puncte:
0/1
428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
A. Diferentei de faza si amplitudine
B. Diferentei de timp si frecventa
C. Diferentei de frecventa si faza
D. Diferentei de timp si faza
983
Puncte:
0/1
429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORANC
se face in functie de:
A. Frecventa de repetitie a impulsului
B. Frecventa purtatoare
C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor
984
Puncte:
0/1
430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia
punctului LORAN-C este falsa:
A. Conditiile de propagare
B. Starea marii in zona de navigatie
C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie
D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat
985
Puncte:
0/1
431. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
A. Pseudodistanta, inaltimea
B. Diferenta de relvement, suma distantelor
C. Pseudodistanta, diferenta de distanta
D. Diferenta de distanta, azimutul
986
Puncte:
0/1
A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital
B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital
C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital
D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital
987
Puncte:
0/1
435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control
GPS este FALSA:
A. Urmarirea satelitilor GPS
B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS
C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
D. Actualizarea efemeridei si almanahului in memoria
satelitiilor GPS la fiecare 12 ore
988
Puncte:
0/1
A. Astrogeodezic
B. WGS-84
C. CLARKE
D. WGS-72
989
Puncte:
0/1
437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS
sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea
antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. Sferei terestre
B. Geoidului
C. Elipsoidului de referinta
D. Liniei de plutire
990
Puncte:
0/1
438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D
(latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de
navigatie apar diferente daca:
A. Harta nu este actualizata la zi
B. Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
GPS
C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de
receptorul GPS
D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta
diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
991
Puncte:
0/1
439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de
factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
A. Configuratia satelitilor radiovizibili
B. Eroarea in punctul estimat al navei
C. Numarul de sateliti radiovizibili
D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida din
structura semnalului emis de satelitii GPS
992
Puncte:
0/1
441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia
orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la
10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
A. HDOP<1
B. 2<3
C. 4<5
D. HDOP>5
993
Puncte:
0/1
443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra
fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport de:
A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii
B. Pericolele de navigatie existente in zona
C. Ambardeea navei
D. Corectia compas
994
Puncte:
0/1
444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS
se face in functie de:
A. Numarul de nave existente in rada
B. Distanta la un reper fix la coasta
C. Numarul de chei de lant la apa
D. Adancimea apei
995
Puncte:
0/1
445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o
traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita
B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri
C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita
D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final
996
Puncte:
0/1
446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
A. Data la care a fost intocmita harta
B. Data ultimei corectii a hartii
C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata
harta
D. Data limita pina la care este valabila harta
997
Puncte:
0/1
447. Cadranele de orizont sunt delimitate de:
A. linia Nord-Sud, axa lumii;
B. axa lumii, linia Est-Vest;
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
998
Puncte:
0/1
A. avize radio catre navigatori;
B. avize catre navigatori saptamanale;
C. editiile corectate ale hartilor.
999
Puncte:
0/1
453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de
separare a traficului sunt continute in:
A. Ocean Passages for the World;
B. Ships' Routeing;
C. Sailing Directions.
1000
Puncte:
0/1
648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty
List of Radio Signals"
A. vol.3;
B. vol.4;
C. vol.2
1001
Puncte:
0/1
649. Efectul de noapte este generat de:
A. trecerea undei directepeste suprafete cu proprietati
conductive diferite;
B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal
al navei.
1002
Puncte:
0/1
650. Derivata radio este determinata de:
C. efectul de emisie secundara.
1003 651. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
Puncte:
0/1
A. distanta nava-radiofar;
B. semnul declinatiei magnetice;
C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
1004
Puncte:
0/1
A. 4;
B. 2;
C. 6;
1005
Puncte:
0/1
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
1006
Puncte:
0/1
655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial
GPS este FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu
21.200km;
B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55
grade;
C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
1007
Puncte:
0/1
A. Astrogeodezic;
B. WGS-84;
C. WGS-72.
1008
Puncte:
0/1
657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor
GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta
inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
A. sferei terestre;
B. geoidului;
C. Elipsoidului de referinta.
1009
Puncte:
0/1
658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de
navigatie maritima?
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT;
B. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT-ul anterior;
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului
intre puncte consecutiv determinate;
1010
Puncte:
0/1
659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul
ECDIS sa fie cuplat cu:
A. Receptorul GPS;
B. Girocompasul;
C. Pilotul automat;
1011
Puncte:
0/1
Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95%
din cazuri este:
A. 10m
B. 50m
C. 120m
D. 300m
1012
Puncte:
0/1
Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de
Departamentul Apararii al SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
A. 15m
B. 150 m
C. 300m
D. 50m
1013
Puncte:
0/1
46. Care sint norii etajului mijlociu ?
A. Altocumulus si altostratus.
B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus.
C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile nebulosus si
lenticularis.
1014
Puncte:
0/1
1015
Puncte:
0/1
101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
A. Furtuna cu grindina
B. Precipitatii cu caracter general
C. Precipitatii insotite de descarcari electrice
D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
1016
Puncte:
0/1
104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
A. Vreme frumoasa si uscata
B. Cer innorat si vanturi puternice
C. Precipitatii continue si rafale de vant
D. Cer complet acoperit si vant slab
1017
Puncte:
0/1
105. Cand temperatura unei mase de aer scade:
A. Temperatura punctului de roua variaza
B. Umiditatea absoluta scade
C. Umiditatea relativa creste
D. Umiditatea relativa scade
1018
Puncte:
0/1
106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt
asociate cu:
A. Trecerea unui front cald
B. Trecerea unui front rece
C. Sistem de inalta presiune
D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera
nordica
1019
Puncte:
0/1
107. Vanturile catabatice bat:
A. Dinspre uscat spre mare
B. In sens direct in emisfera nordica
C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece
D. Ascendent, de-a lungul pantei
1020
Puncte:
0/1
108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor
Asiei de NE, se numeste:
A. Curentul Alaska
B. Curentul Oya Shivo
C. Curentul Californiei
D. Curentul Kuro Shivo
1021
Puncte:
0/1
1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
A. anticicloni;
B. cicloni tropicali;
C. sa barica;
D. talveg depresionar.
1022
Puncte:
0/1
1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
A. izoterme;
B. izohipse;
C. izobare;
D. izotabate.
1023
Puncte:
1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura
si presiune dintre uscat si mare se numeste:
0/1
A. Muson;
B. Alizeu de NE;
C. Fohn;
D. Briza de mare.
1024
Puncte:
0/1
1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
A. ENE;
B. SSW;
C. ESE;
D. WSW.
1025
Puncte:
0/1
A. scade ca si temperatura aerului;
B. scade in timp ce temperatura aerului creste;
C. creste ca si temperatura aerului;
D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1026
Puncte:
0/1
1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul
este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
A. NE;
B. WSW;
C. NW;
D. SSE.
1027
Puncte:
0/1
1087. Frontul oclus este cauzat de obicei de:
A. frontul rece care devine stationar;
B. frontul cald care se destrama;
C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
D. frontul cald care devine stationar.
1028
Puncte:
0/1
A. vreme frumoasa si uscata;
B. cer innorat si vanturi puternice;
C. precipitatii continue si rafale de vant;
D. cer complet acoperit si vant slab.
1029
Puncte:
0/1
A. temperatura punctului de roua variaza;
B. umiditatea absoluta scade;
C. umiditatea relativa creste;
D. umiditatea relativa scade;
1030
Puncte:
0/1
109. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
A. Perpendicular pe izobare
B. Paralel cu linia frontului rece
C. Nu bate vantul, este calm
D. Perpendicular pe linia frontului cald
1031
Puncte:
0/1
asociate cu:
A. trecerea unui front cald;
B. trecerea unui front rece;
C. sistem de inalta presiune;
D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera
nordica.
1032
Puncte:
0/1
1091. Vanturile catabatice bat:
A. dinspre uscat spre mare;
B. in sens direct in emisfera nordica;
C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece;
D. ascendent, de-a lungul pantei.
1033
Puncte:
0/1
1092. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
A. perpendicular pe izobare;
B. paralel cu linia frontului rece;
C. nu bate vantul, este calm;
D. perpendicular pe linia frontului cald.
1034
Puncte:
0/1
1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de
presiune joasa va fi:
A. drept in fata sa;
B. spre dreapta, usor in spatele sau;
C. spre stanga, usor in spatele sau;
D. spre stanga usor in fata sa.
1035
Puncte:
0/1
1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
A. prin ochiul furtunii;
B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii;
C. prin semicercul periculos;
D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1036
Puncte:
1095. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
0/1
A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca
este curent rece;
D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1037
Puncte:
0/1
1096. Mareele de cuadratura se produc cand:
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la Luna noua sau Luna plina;
C. Soarele si Luna sunt la conjunctie;
D. Soarele si Luna sunt in opozitie;
1038
Puncte:
0/1
1097. Mareele de sizigii au loc cand:
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar;
B. este Luna noua sau Luna plina
C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite;
D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
1039
Puncte:
0/1
1098. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
A. conditiile de inalta presiune;
B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
C. disparitia norilor Cirrus;
D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
1040
Puncte:
0/1
1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:
A. in sens direct;
B. variabila;
C. in sens retrograd;
D. rectilinie.
1041
Puncte:
0/1
110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
A. Presiune atmosferica joasa
B. Presiune atmosferica stationara
C. Presiune atmosferica inalta
D. Presiune atmosferica in scadere
1042
Puncte:
0/1
1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
A. schimbarea conditiilor de vreme;
B. variatia declinatiei Lunii;
C. Luna aflata la apogeu;
D. Soarele aflat la periheliu.
1043
Puncte:
0/1
1102. Expresia " aerul este saturat" inseamna:
A. umiditatea relativa este de 100%;
B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore;
D. norii acopera total bolta cereasca.
1044
Puncte:
0/1
1103. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
A. in sens retrograd spre interior;
B. in sens direct spre exterior;
C. in sens retrograd spre exterior;
D. in sens direct spre interior.
1045
Puncte:
0/1
1104. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
A. ceata de radiatie;
B. ceata de conductie;
C. ceata frontala;
D. ceata de advectie.
1046
Puncte:
0/1
1106. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
A. 760 mb;
B. 938,9 mb
C. 1000 mb;
D. 1013,2 mb.
1047
Puncte:
0/1
1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
A. umiditate absoluta;
B. punct de roua;
C. punct de precipitatii;
D. deficit de saturatie.
1048
Puncte:
0/1
1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon
tropical in emisfera nordica este:
A. SW, S si SE;
B. NE, E si S;
C. W, NW si N;
D. NW, N si NE
1049
Puncte:
1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon
tropical din cauza ca:
0/1
A. este prezent efectul de recurbare;
B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a
furtunii;
C. se produce extensia spre margine a zonei de joasa
presiune;
D. gradiebntul de presiune este mare.
1050
Puncte:
0/1
111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune
joasa va fi:
A. Drept in fata sa
B. Spre dreapta, usor in spatele sau
C. Spre stanga, usor in spatele sau
D. Spre stanga usor in fata sa
1051
Puncte:
0/1
1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei;
B. valuri lungi ce-si pastreaza directia;
C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
D. un cer acoperit cu ploi continui.
1052 113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
Puncte:
0/1
A. Vanturi puternice
B. Calm sau vanturi slabe
C. Nebulozitate 8/8
D. Ploi continui
1053
Puncte:
0/1
1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al
hartii) este de regula:
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura;
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii;
D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
1054
Puncte:
0/1
114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului
B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca este
curent rece
D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1055
Puncte:
0/1
116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct
este:
A. Front oclus
B. Zona de presiune inalta

C. Front stationar
D. Zona de presiune joasa
1056
Puncte:
0/1
117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
A. Calma
B. Moderata, dar navigabila
C. Montata si confuza
D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
1057
Puncte:
0/1
118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
A. Este in trecere un front rece
B. In apropiere este un centru de inalta presiune
C. In apropiere exista un front stationar
D. Se apropie un front oclus
1058
Puncte:
0/1
119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
A. Celor mai inalte ape
B. Celor mai joase ape
C. Celor mai joase ape din ultimele 2 zile
D. Tuturor apelor inalte
1059
Puncte:
0/1
120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:
A. Suprafetei marii
B. Tuturor apelor joase
C. Apelor inalte si apelor joase
D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore
1060
Puncte:
0/1
121. Musonii sunt caracterizati ca:
A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa
B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului
C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in
timpul zilei
1061
Puncte:
0/1
122. Mareele de cuadratura se produc:
A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea
punctului vernal
B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90
grd
C. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie
D. La intervale de 28 de zile
1062
Puncte:
0/1
124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent
intalnit pe langa coastele Africii?
A. Curentul Ecuatorial de nord
B. Curentul Benguelei
C. Curentul Acelor
D. Curentul Atlanticului-de Sud
1063
Puncte:
0/1
125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
A. Alizeele de NE
B. Vanturile de West
C. Musonii
D. Vanturile de Est
1064
Puncte:
0/1
1259. Temperatura apei de mare se exprima in:
A. milibari;
B. grade Celsius;
C. milimetri coloana de mercur.
1065
Puncte:
0/1
126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde
oceanice, cu exceptia:
A. Oceanului Indian
B. Oceanului Pacific de Nord
C. Oceanului Pacific de Sud
D. Oceanului Atlantic de Sud
1066
Puncte:
0/1
127. Mareele de sizigii au loc cand:
A. Luna este la primul sau la al doilea patrar
B. Este Luna noua sau Luna plina
C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite
D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
1067
Puncte:
0/1
128. Mareele de sizigii se produc cand:
A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele
B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90 grd
fata de Pamant
C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie,
indiferent de ordine
D. O singura data in decurs de 28 de zile
1068
Puncte:
0/1
129. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
A. Conditiile de inalta presiune
B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
C. Disparitia norilor Cirrus
D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
1069
Puncte:
0/1
130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in
sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
a. Zona adapostita de vant
b. Semicercul periculos
c. Ochiul furtunii
d. Semicercul manevrabil
1070 131. Curentul Braziliei curge in directia generala:
Puncte:
0/1
A. NW
B. SSW
C. S
D. NE
1071
Puncte:
0/1
132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica
este:
A. In sens direct
B. Variabila
C. In sens retrograd
D. Rectilinie
1072
Puncte:
0/1
135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
A. Schimbarea conditiilor de vreme
B. Varitia declinatiei Lunii
C. Luna aflata la apogeu
D. Soarele aflat la periheliu
1073
Puncte:
0/1
136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:
A. Umiditatea relativa este de 100%
B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
D. Norii acopera total bolta cereasca
1074
Puncte:
0/1
137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala
B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse
C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste suprafata
apei mai reci
D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi
inferiori, densi
1075
Puncte:
0/1
138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
A. In sens retrograd spre interior
B. In sens direct spre exterior
C. In sens retrograd spre exterior
D. In sens direct spre interior
1076
Puncte:
0/1
se numeste:
A. Ceata de radiatie
B. Ceata de conductie
C. Ceata frontala
D. Ceata de advectie
1077
Puncte:
0/1
140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
A. Spre S-W
B. Spre N
C. Spre E-S-E
D. Spre W
1078
Puncte:
0/1
142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
A. Nord
B. Est
C. Sud-West
D. Nord-Est
1079
Puncte:
0/1
143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:
A. NW
B. SE
C. S
D. NE
1080
Puncte:
0/1
A. 760 mb
B. 938,9 mb
C. 1000 mb
D. 1013,3 mb
1081
Puncte:
0/1
145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
A. Curentul vanturilor polare
B. Curentul Perului
C. Curentul de deriva al vanturilor de W
D. Curentul Falkland
1082
Puncte:
0/1
A. Umiditatea absoluta
B. Punct de roua
C. Punct de precipitatii
D. Deficit de saturatie
1083
Puncte:
0/1
147. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical
in emisfera nordica este:
A. SW, S si SE
B. NE, E si S
C. W, NW si N
D. NW, N si NE
1084
Puncte:
0/1
148. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical
in emisfera sudica este:
A. NW, W si S
B. SW, S si SE
C. N, NW si E
D. W, NW si N
1085
Puncte:
0/1
149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical
din cauza ca:
A. Este prezent efectul de recurbare
B. La viteza vantului se adauga si si viteza
de deplasare a
furtunii
C. Se produce extensia spre margine a zonei de joasa
presiune
D. Gradientul de presiune este mare
1086
Puncte:
150. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
A. De E la W
0/1
B. De W la E
C. De N la S
D. In orice directie
1087
Puncte:
0/1
151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei
B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia
C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
D. Un cer acoperit cu ploi continui
1088
Puncte:
0/1
152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria
variabila?
A. 10 la 12 Nd
B. 4 la 6 Nd
C. 15 la 20 Nd
D. 40 Nd
1089
Puncte:
0/1
153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria
caracteristica?
A. 10 la 15 Nd
B. 20 la 30 Nd
C. 5 la 10 Nd
D. 70 Nd
1090
Puncte:
0/1
154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
A. Forta de furtuna a vantului dinspre Nord
B. O hula neobisnuit de lunga
C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor
D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
1091
Puncte:
0/1
155. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
A. Mare violenta cu valuri din toate directiile
B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii
C. Hula moderata cu directie nedefinita
D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
1092
Puncte:
0/1
156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
A. Altostratus si Fractostratus
B. Altocumulus si Cirrus
C. Cirrostratus si Cumulus
D. Cumulonimbus si Cumulus
1093
Puncte:
0/1
157. Ce vanturi isi schimba periodic directia?
A. Alizeele
B. Musonii
C. Sirocco
D. Vanturile de West
1094
Puncte:
0/1
158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ
de 30 grd N?
A. Vanturi predominant vestice
B. Musoni
C. Brize
D. Alizeele de NE
1095
Puncte:
0/1
159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se schimbe
B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer
spre benzi ascutite la front
C. Sa se schimbe in linii drepte
D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de
aer la curbe line de front
1096
Puncte:
0/1
160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte
succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se
numeste:
A. Maree diurna
B. Mare semidiurna regulata
C. Maree mixta
D. Mare semmidiurna neregulata
1097
Puncte:
0/1
161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai
mult de 100 Mm de pozitia navei?
A. O hula lunga din directii diferite
B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii
C. Mare agitata cu valuri din NE
D. Valuri cu lungimi si perioade mici
1098
Puncte:
0/1
162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din
exteriorul ochiului
B. Vant ce-si schimba rapid directia
C. Nori Altocumulus dominanti
D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
1099
Puncte:
0/1
163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW
oceanului Atlantic?
A. Curentul Atlantic de Nord
B. Curentul Canarelor
C. Curentul Labrador
D. Curentul Baffin
1100
Puncte:
0/1
164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
A. Curentul Perului
B. Curentul Oya Shivo
C. Curentul Californiei
D. Curentul Norvegiei
1101
Puncte:
0/1
165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
A. Curentul de deriva al vanturilor de W
B. Curentul Acelor
C. Curentul Benguela
D. Curentul Perului
1102
Puncte:
0/1
166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza
B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord
D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
1103
Puncte:
0/1
167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
A. Au loc numai la cuadratura
B. Determina maree diurne
C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal
D. Au loc la sizigii
1104
Puncte:
0/1
168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra
curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?
A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice
corp in miscare,deci si curentii
B. Depinde de declinatia Lunii
C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici
D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de
la directia initiala
1105
Puncte:
0/1
169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
A. Mistralul
B. Briza de uscat
C. Bora
D. Briza de mare
1106
Puncte:
0/1
170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de
amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?
A. Tablele de maree
B. Cartile pilot ale zonei
C. Navtexul
D. Atlasul geografic
1107
Puncte:
0/1
171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in
urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti
lua?
A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea
frontului
B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti
schimba de drum
C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata
de frontul rece
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de
vant, averse si descarcari electrice
1108
Puncte:
0/1
172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi
prognozat?
A. Averse de ploaie
B. Ceata
C. Lapovita
D. Vreme secetoasa
1109
Puncte:
0/1
30. Ce este temperatura aerului ?
A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului.
B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a
moleculelor de aer.
C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de
aer la un anumit moment.
1110
Puncte:
0/1
32. Ce este presiunea atmosferica ?
A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra
scoartei.
B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la
suprafata pamintului.
C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit
nivel altimetric si la o anumita temperatura.
1111
Puncte:
0/1
328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii)
este de regula:
A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii
D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
1112
Puncte:
0/1
34. Ce este anticiclonul ?
A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la centru
spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N" si in
sens retrograd in emisfera "S".
B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la
periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2
emisfere.
C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de
un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre
periferie.
1113
Puncte:
0/1
35. Ce este teperatura punctului de roua ?
A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza.
B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.
C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient
pentru a trece in stare gazoasa.
1114
Puncte:
0/1
36. Ce sint norii ?
A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare
aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata
solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este
afecta.
B. Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule
de gheata care iau nastere datorita procesului de inversiune
termica in straturile atmosferei.
C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in sensul
general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la
"W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in
deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub
forma de picaturi de apa sau a
1115
Puncte:
0/1
37. Ce este gradientul baric orizontal ?
A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o
distanta care determina pe normala la izobare un segment
de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.
B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre 2
puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel
de la presiunea mica spre cea mare.
C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la
distanta de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.
1116 38. Ce este harta izobarica ?
Puncte:
0/1
A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si
reda repartitia in zona a valorii respective a presiunii
atmosferice.
B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc punctele
de egala tendinta barometrica.
C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona
respectiva prin linii izobare.
1117
Puncte:
0/1
39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se
inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale
soarelui la meridianul locului.
B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte
de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o
ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.
C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte
de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei dupa care
temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua
sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in straturile
inferioare
1118
Puncte:
0/1
40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
A. Se intelege situatia in care aerul din straturile superioare
este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la suprafata
solului sau din stratul inferior, situatie care apare in timpul
verii.
B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat
deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe
masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide
de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin
radiatie.
C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare
(100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus
in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele
tropicale pe coastele estice ale oceanelor .
1119
Puncte:
0/1
41. Ce este treapta barica ?
A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in
alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica
inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua
puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau
30 picioare
C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii
atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului
atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si
se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
1120
Puncte:
0/1
42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza o
evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 -
2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2
ore dupa culminatia superioara a soarelui.
B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza sub
forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind mai
multe maxime si minime, variatie care poarta numele de
maree barometrica.
C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2
maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in
jurul orelor locale 04.00 si 16.00.
1121
Puncte:
0/1
43. Ce este umiditatea relativa ?
A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de apa
continuta de aer la temperatura punctului de roua si
umiditatea absoluta si se exprima in procente.
B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de apa
continuta de atmosfera in regim de saturatie si umezeala
absoluta si se exprima in cote parti.
C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o
anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima in
procente.
1122
Puncte:
0/1
44. Care sint norii etajului superior ?
A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.
B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus.
C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.
1123
Puncte:
0/1
45. Care sint norii etajului inferior ?
A. Cumulus si cumulonimbus.
B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus.
C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus - specia
stratiformis.
1124
Puncte:
0/1
47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ?
A. Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in jos.
B. Cumulus si cumulonimbus.
C. Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje de
jos in sus.
1125
Puncte:
0/1
48. Ce se intelege prin nebulozitate ?
A. Prin nebulozitate seintelege gradul de acoperire al cerului
cu nori.
B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si de
pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la 0 la
10.
C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea de
nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei din
atmosfera.
1126
Puncte:
0/1
49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala,
ecuatoriala, de evaporare.
B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie, arctica,
frontala.
C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
1127
Puncte:
0/1
50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in
conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii
din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp
dupa rasaritul Soarelui
A. Ceata ecuatoriala.
B. Ceata de advectie.
C. Ceata de radiatie.
1128
Puncte:
0/1
502. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
A. Sistem de inalta presiune;
B. sistem de joasa presiune;
C. maxim de temperatura.
1129
Puncte:
0/1
503. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
A. temperatura aerului;
B. presiunea atmosferica;
C. umiditatea relativa
1130
Puncte:
0/1
504. O maree este considerata diurna cand este formata din:
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
B. doua ape inalte in 24 de ore;
C. doua ape joase in 24 de ore.
1131
Puncte:
0/1
505. Milibarul este unitatea de masura pentru:
B. umiditatea relativa;
C. presiunea atmosferica.
1132
Puncte:
0/1
506. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
A. Numai viteza vantului aparent;
B. viteza si directia vantului real;
C. numai viteza vantului real.
1133
Puncte:
0/1
507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
A. masurarea vitezei vantului;
B. masurarea presiunii aerului;
C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1134
Puncte:
0/1
508. Curentii oceanici sunt definiti ca:
A. deplasari verticale ale maselor de apa;
B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
C. modificari ale densitatii apei.
1135
Puncte:
0/1
509. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
A. termograful;
B. barograful;
C. hidrograful.
1136
Puncte:
0/1
51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in
situatia in care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape
mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si
iarna
A. Ceata de evaporare.
B. Ceata de suprasaturatie.
C. Ceata frontala.
1137
Puncte:
0/1
510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
A. o vreme furtunoasa este iminenta;
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
C. o defectiune a barometrului.
1138
Puncte:
0/1
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la luna noua si luna plina;
C. soarele si luna sunt la conjunctie.
1139
Puncte:
0/1
512. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
A. termometrul;
B. barometrul;
C. psihometrul
1140
Puncte:
0/1
A. 760 mb;
B. 1000 mb;
C. 1013,3 mb.
1141
Puncte:
0/1
514. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
A. perioada valului;
B. frecventa valului;
C. inaltimea valului.
1142 515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
Puncte:
0/1
A. adancimea apei si topografia submarina;
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
C. configuratia coastelor si platoului continental.
1143
Puncte:
0/1
516. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
A. limita mareei;
B. adancimea apei din harta;
C. inaltimea mareei.
1144
Puncte:
0/1
517. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
A. lungimea valului;
B. adancimea valului;
1145
Puncte:
0/1
52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca
urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu
temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii
apare iarna:
A. Ceata de contact.
C. Ceata de amestec.
1146
Puncte:
0/1
53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la
contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate,
se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
A. Ceata de contact.
C. Ceata frontala.
1147
Puncte:
0/1
530. Linia de egala adancime se mai numeste:
A. izogona;
B. izobata;
C. izoclina.
1148
Puncte:
0/1
54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata
solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de
condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa
pluteasca in masa noroasa.
B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau
sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care ajung la
suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei
gravitationale.
C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu ating
suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca urmare a
procesului de evaporare din straturile inferioare masei
noroase.
1149
Puncte:
0/1
58. Ce indiciu da haloul ?
A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat
in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.
B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decit
normal.
C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea
vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de
ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora
spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.
1150
Puncte:
0/1
59. Ce este vintul ?
A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu
presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.
B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a interactiilor
care au loc la contactul dintre doua mase de aer cu
caracteristici diferite.
C. Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca
urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale si
fortei Coriolis.
1151
Puncte:
0/1
60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :
A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada
de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi
torentiale si descarcari electrice.
B. Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe
variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.
C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in perioada
solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an
= cca. 3/4.
1152
Puncte:
0/1
61. Ce sint alizeele ?
A. Vinturi periodice caracterizateprintr-o directie foarte
stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna
respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea
sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de
primavara si iarna,
B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte
stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in
fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in
emisfera sudica.
C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila, functie
de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce
bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre
NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
1153
Puncte:
0/1
62. Ce sint contraalizeele ?
A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer
deplasate de alizee si au directia SW in emisfera nordica
respectiv NW in cea sudica.
B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in
cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de
primavara si toamna respective, avind directia SW in
emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie
inlocuite de alizee in per
C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera
nordica respectiv spre S in cea sudica batind spre NW in
emisfera nordica si SW in cea sudica.
1154
Puncte:
0/1
63. Ce sint vinturile de vest ?
A. Sint vinturi intilnite intre
paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd.
N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta
6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste vinturi
fiind folosite in traversadele ocenice spre W.
B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a alizeelor
din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si, din cauza
duratei mai lungi a unui voiaj spre America in timpul caruia
caii transportati mureau din cauza terminarii furajelor si apei,
acest
C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din
centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in
74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW,
avind functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.
1155
Puncte:
0/1
64. Ce sint musonii ?
A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si de
S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor,
generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se
inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre
SW vara si spre NE i
B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific, au
luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se deplaseaza
spre SW vara si NE iarna
C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita
alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice
intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si
NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
1156 65. Ce sint grenurile ?
Puncte:
0/1
A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de
40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4
mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o
crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens
retrograd in e
B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc, cu
viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a
anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai
ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube.
C. Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si anotimpuri
imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu
izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta
temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.
1157
Puncte:
0/1
A. sistem de inalta presiune;
1158
Puncte:
0/1
A. anticicloni;
B. cicloni ;
C. talveg depresionar.
1159 662. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
Puncte:
0/1
A. presiunea atmosferica;
B. cantitatea precipitatiilor;
C. umiditatea relativa.
1160
Puncte:
0/1
C. doua ape joase in 24 de ore.
1161
Puncte:
0/1
1162
Puncte:
0/1
A. scade ca si temperatura aerului;
B. creste ca si temperatura aerului;
C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.
1163
Puncte:
0/1
A. numai viteza vantului aparent;
1164
Puncte:
0/1
667. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
1165
Puncte:
0/1
A. vreme frumoasa si uscata;
B. cer innorat si vanturi puternice;
C. precipitatii continue si rafale de vant.
1166
Puncte:
0/1
A. temperatura punctului de roua variaza;
B. umiditatea absoluta scade;
C. umiditatea relativa creste.
1167
Puncte:
0/1
asociate cu:
A. trecerea unui front cald;
B. trecerea unui front rece;
C. sistem de inalta presiune.
1168
Puncte:
0/1
671. Norii sunt clasificati tinand cont de:
A. dimensiune;
B. viteza de deplasare;
C. altitudine si mod de formare.
1169
Puncte:
0/1
1170
Puncte:
0/1
673. Ceata se formeaza cand:
B. temperatura aerului este mai mare decat temperatura
punctului de roua;
C.
temperatura aerului este egala sau mai mica decat
temperatura punctului de roua.
1171
Puncte:
0/1
674. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
A. Termograful;
B. Barograful;
C. Hidrograful.
1172
Puncte:
0/1
675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este
egala cu 0 sau este redusa, indica:
A. o vreme furtunoasa este iminenta;
C. o crestere a fortei vantului.
1173
Puncte:
0/1
676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW
odata cu cresterea vitezei lui indica faptul ca:
A. este in trecere un front rece;
B. in apropiere este un centru de inalta presiune;
C. in apropiere este un front stationar
1174
Puncte:
0/1
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la Luna noua si Luna plina;
C. soarele si Luna sunt la conjunctie
1175
Puncte:
0/1
678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
A. umiditatea atmosferica;
B. banchizele de gheata;
C. variatia densitatii apei oceanice
1176
Puncte:
0/1
679. Gradientul baric orizontal reprezinta:
A. variatia orizontala a temperaturii;
B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata
orizontala;
C. diferenta de presiune in timp.
1177
Puncte:
0/1
68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte
caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
A. Oceanele Atlantic si Pacific.
B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.
C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.
1178
Puncte:
0/1
680. Umiditatea relativa este definita ca:
A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la
temperatura data si cantitatea maxima posibila;
B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este
capabila sa-l contina;
C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si
presiunea atmosferica.
1179
Puncte:
0/1
681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va
fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic;
C. furtuna cu descarcari electrice.
1180
Puncte:
0/1
683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:
B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
C. norii acopera total bolta cereasca.
1181
Puncte:
0/1
se numeste:
A. ceata de radiatie;
B. ceata de conductie;
C. ceata de advectie
1182
Puncte:
0/1
A. Termometrul;
B. Barometrul;
C. Psihometrul.
1183
Puncte:
0/1
686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii
pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
A. Campia abisala;
B. Zona de rift;
C. Self sau platou continental.
1184
Puncte:
0/1
687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea
periodica a instrumentului de masura numit:
A. Barograf;
B. Termograf;
C. Higrograf.
1185
Puncte:
0/1
688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la
distanta se numeste :
A. Maree;
B. Resaca;
C. Hula.
1186
Puncte:
0/1
A. 760 mb;
B. 1000;
C. 1013,3 mb.
1187
Puncte:
0/1
69. Ce este ciclonul tropical ?
A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in
zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a
deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a
adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi un
traseu specific si avi
B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte
apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si zone
de formare si regiuni de actiune specifice.
C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in
apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita alimentarii
cu aer cald se adinceste formind cicloane.
1188
Puncte:
0/1
A. umiditatea absoluta;
B. punct de roua;
C. deficit de saturatie.
1189
Puncte:
0/1
691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
C. lungimea valului.
1190
Puncte:
0/1
692. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
C. temperatura aerului si presiunea atmosferica.
1191
Puncte:
0/1
A. limita mareei;
C. inaltimea mareei
1192
Puncte:
0/1
694. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
A. de E la W;
B. de W la E;
C. de N la S.
1193
Puncte:
0/1
698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
A. o hula neobisnuit de lunga;
B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor;
C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala.
1194
Puncte:
0/1
699. Cand exista conditii de risipire a cetii?
A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece;
B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece;
C. La intensificarea la tare, a vantului.
1195
Puncte:
0/1
70. Indicati traiectoria ciclonului tropical :
A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW
in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar dupa
curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si
SW in cea sudica.
B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW
in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar dupa
curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si
SE in cea sudica.
C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in
emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele 2
emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
1196
Puncte:
0/1
700. Ce vanturi isi schimba periodic directia?
A. Alizeele;
B. Musonii;
C. Sirocco.
1197
Puncte:
0/1
701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua
sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
A. front rece;
B. front oclus;
C. front cvasistationar
1198 702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
Puncte:
0/1
A. creste ca inaltime;
B. creste ca lungime;
C. creste ca viteza.
1199
Puncte:
0/1
703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
A. 4 Bf;
B. 6 Bf;
C. 12 Bf.
1200
Puncte:
0/1
704. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
A. au loc numai la cuadratura;
B. determina maree diurne;
C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
1201
Puncte:
0/1
706. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
A. Mistralul;
B. Briza de uscat;
C. Bora.
1202
Puncte:
0/1
707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de
amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
A. table de maree;
B. carti pilot ale zonei
C. Navtex
1203
Puncte:
0/1
708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi
prognozat?
A. averse de ploaie;
B. ceata;
C. vreme secetoasa.
1204
Puncte:
0/1
A. milibari;
B. grade celsius,
1205
Puncte:
0/1
73. Ce este vintul aparent ?
A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe loc.
B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare
care da aparenta unui vint.
1206
Puncte:
0/1
74. Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
A. Este egala si de sens contr cu viteza navei.
B. Prin calculul vectorial intre vintul real si indicatiile
anemometrului.
C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii
rotatiilor.
1207
Puncte:
0/1
75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi
periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o
regiune.
B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi
periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au
directie si viteza imprevizibile.
C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice
neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea
directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
1208
Puncte:
0/1
80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului,
in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea
dreapta a acesteia in emisfera sudica.
B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului,
in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica si in partea
stinga a acesteia in emisfera sudica.
C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului,
in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in partea polara
a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in
cea sudica.
1209
Puncte:
0/1
82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre
periferia ciclonului, in drum constant vintul :
A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
B. Se mentine constant.
C. Gireaza in sens retrograd.
1210
Puncte:
0/1
A. sistem de inalta presiune;
1211
Puncte:
0/1
890. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
B. presiunea atmosferica;
C. umiditatea relativa.
1212
Puncte:
0/1
C. doua ape joaje in 24 de ore.
1213
Puncte:
0/1
1214
Puncte:
0/1
A. numai viteza vantului aparent;
1215 894. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
Puncte:
0/1
1216
Puncte:
0/1
1217
Puncte:
0/1
896. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
A. termograful;
B. barograful;
C. higrograful.
1218
Puncte:
0/1
897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este
egala cu 0 sau este redus, indica:
A. o vreme frumosa este iminenta;
C. o defectiune a barometrului.
1219
Puncte:
0/1
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
B. la Luna noua si Luna plina;
C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
1220
Puncte:
0/1
900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
A. 760 mb;
B. 1000 mb;
C. 1013,3 mb.
1221
Puncte:
0/1
901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
1222
Puncte:
0/1
A. limita mareei;
C. inaltimea mareei.
1223
Puncte:
0/1
904. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
A. lungimea valului;
B. adancimea valului;
1224
Puncte:
0/1
A. milibari;
B. grade Celsius;
1225
Puncte:
0/1
92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini
extratropicale ?
A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de
presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul
apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor
si animalelor marine.
B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult
inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus;
Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.
C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula, care
se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea
presiunii; Norii cirrus.
1226
Puncte:
0/1
929. Curentul care produce efect maxim de deriva este:
A. curentul din prova;
B. curentul din pupa;
C. curentul din travers.
1227
Puncte:
0/1
93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere
Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului;
Adincimea apei.
B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de
contact; Adincimea apei.
C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de actiune a
vintului; Latitudinea locului.
1228
Puncte:
0/1
932. Linia de egala adancime se mai numeste:
A. izogona;
B. izobata
C. izoclina.
1229
Puncte:
0/1
94. Ce este hula ?
A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele de
precursor al furtunii.
B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa
mai bata.
C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce apare
cind sint intrunite anumite conditii, incomplet elucidate, de
presiune si vint.
1230
Puncte:
0/1
95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care
urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:
A. Front oclus
B. Front stationar
C. Front cald
D. Front rece
1231
Puncte:
0/1
A. Anticicloni
B. Cicloni
C. Sa barica
D. Talveg depresionar
1232
Puncte:
0/1
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte.
1233
Puncte:
0/1
97. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
A. Izoterme
B. Izohipse
C. Izobare
D. Izotabate
1234
Puncte:
0/1
98. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si
presiune dintre uscat si mare se numeste:
A. Muson
B. Alizeu de NE
C. Fohn
D. Briza de mare
1235
Puncte:
0/1
99. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este
din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
A. ENE
B. SSW
C. ESE
D. WSW
1236
Puncte:
0/1
A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar
B. La Luna noua si Luna plina
C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
D. Soarele si Luna sunt in opozitie
1237
Puncte:
0/1
A. termometrul;
B. barometrul;
C. psihrometrul.
1238
Puncte:
0/1
902. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de
suprafata sunt:
C. configurarea coastelor si a platoului continental;
1239
Puncte:
0/1
152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui
procedeu?
a. Curba Williamson
b. Dubla intoarcere la 180 grd.
c. Giratie directa
d. Curba Scharnow
1240
Puncte:
0/1
150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
a. Curba Scharnow
b. Curba Williamson
c. Giratie directa
d. Dubla intoarcere la 180 grd
1241
Puncte:
0/1
89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul
manevrabil :
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu
viteza maxima permisa de starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu
viteza maxima permisa de starea marii.
1242
Puncte:
0/1
1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
situata in:
A. partea din fata a navei;
B. stanga traiectoriei furtunii;
C. partea dinspate a navei;
D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243
Puncte:
0/1
1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
A. frontal;
B. in dreapta traiectoriei;
C. in spatele furtunii
D. in stanga traiectoriei.
1244
Puncte:
0/1
112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai
indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:
A. Prin ochiul furtunii
B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii
C. Prin semicercul periculos
D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
1245 1256. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
Puncte:
0/1
1246
Puncte:
0/1
1257. Daca vantul bate din travers acesta produce:
B. doar cresterea vitezei;
C. deriva de vant.
1247
Puncte:
0/1
1258. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
A. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
B. deriva de vant la babord;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248
Puncte:
0/1
141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este
localizat fata de traiectoria furtunii:
A. Frontal
B. In dreapta traiectoriei
C. In spatele furtunii
D. In stanga traiectoriei
1249
Puncte:
0/1
151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui
procedeu ?

a. Giratie directa
b. Dubla intoarcere la 180 grd.
c. Curba Williamson
d. Curba Scharnow
1250
Puncte:
153.Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?
0/1

a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare
b. Aterizand aici este foarte periculos
c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta
d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)
1251
Puncte: 0/1
154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona
navele
spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
a. Aterizand aici este foarte periculos
b. Solicitam asistenta medicala
c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
1252
Puncte: 0/1
155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre
un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
b. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
c. Aterizand aici este foarte periculos
d. Solicitam asistenta medicala
1253
Puncte: 0/1
156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa?
Imaginea alaturata cuprinde semnalul.
a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient
combustibil
b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore
c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor
d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere
1254
Puncte: 0/1
157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe
frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz
b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz
c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz
1255
Puncte: 0/1
266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce
semnale luminoase se utilizeaza?
a. Nu-i necesar nici un semnal
b. Doua bule negre
c. Un obiect pe care sunt desenate carouri
d. O bula neagra
1256
Puncte: 0/1
267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe
toata viteza inapoi din treapta toata viteza inainte , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo
posibilitate de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe
partea din dreapta a propulsorului
b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens
c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe
partea din stanga a propulsorului
d. Se poate balansa carma din bord in bord
1257
Puncte: 0/1
268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand toata viteza inainte
se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant
sau curent.
a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre
babord
b. Se va deplasa in linie dreapta
c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze
d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc
1258
Puncte: 0/1
269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o
singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
a. Va gira cu prova spre tribord .
b. Va gira cu prova spre babord .
c. Va evolua pe drum drept inapoi .
d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .
1259
Puncte: 0/1
270. Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 noduri si masina va fi pusa pe toata viteza
inapoi?
a. 1500m
b. 5 lungimi de nava
c. Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza
d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau ,daca
testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260
Puncte: 0/1
271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa
realizezi acest lucru?
a. Printr-o giratie completa
b. Printr-o manevra de zig-zag
c. Orienteaza carma banda alternativ in ambele borduri concomitent cu
reducerea vitezei asa numitul procedeu high frequency rudder cycling".
d. Pune masina pe toata viteza inapoi
1261
Puncte: 0/1
272Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept
b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de inclinare a
carmei.
c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax
d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul
1262
Puncte: 0/1
274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI
BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
a. NO. 2,3,1 and 4
b. NO. 3,2,1 and 4
c. NO. 1,2,3 and 4
d. NO. 1,3,2 and 4
1263
Puncte: 0/1
275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?
a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1).
b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4)
c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).
d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).
1264
Puncte: 0/1
276. Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?
a. O nava cu carena lunga si supla
b. O nava cu carena scurta si supla
c. O nava cu carena scurta si lata
d. O nava cu carena lunga si lata
1265
Puncte: 0/1
81. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a
traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v
B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a
traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera
nordica si invers in emisfera sudica.
C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a
traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
1266
Puncte: 0/1
83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
A. Gireaza in sens direct.
B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic.
C. Gireaza spre pupa.
1267
Puncte: 0/1
84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
A. Gireaza in sens retrograd.
B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
C. Gireaza spre prova.
1268
Puncte: 0/1
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
A. Gireaza in sensdirect.
B. Gireaza in sens direct.
C. Se mentine constant.
1269
Puncte: 0/1
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza
B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza
1270
Puncte: 0/1
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
1271
Puncte: 0/1
88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
1272
Puncte: 0/1
90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciconului :
A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil
se va manevra ca atare.
B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil
va manevra ca atare.
C. Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza
maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va manevra ca
atare.
1273
Puncte: 0/1
91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciclonului :
A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine
in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine
in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in
semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
1274
Puncte: 0/1
996. Drumul adevarat al navei este egal cu 90 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
1275
Puncte: 0/1
A. Nord;
B. Est;
C. Sud.
1276
Puncte: 0/1
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
1277
Puncte: 0/1
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.

Teste Licenta 2009 @WORD (Autosaved) Bun

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Licenta 2009 @WORD (Autosaved) Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Licenta 2009

2. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

3. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este

4. Un astru la culminatie intersecteaza:

5. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

6. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27

7. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

8. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

9. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv

10. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

11. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

12. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

13. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

14. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

15. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

16. Axa de rotatie a Pamantului este:

17. Axa de rotatie a Pamantului este:

18. Polii geografici sunt:

19. Axa de rotatie a Pamantului este:

20. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

21. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

22. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

23. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

24. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

25. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

29. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia

30. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand

31. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

32. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data

33. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

34. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de

35. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

36. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia

37. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele

38. Timpul civil se defineste astfel:

42. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

43. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in

44. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

45. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

46. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care

47. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este

49. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se

50. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu

51. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

52. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

53. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,

54. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

56. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului

58. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la

59. Ecuatia medie a timpului exprima:

60. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

61. Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

62. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in

66. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei

67. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea

68. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in

70. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

71. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

73. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

74. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la

75. Polii geografici sunt:

77. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

78. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

79. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor