M7 -SPATII SOCIAL-CULTURALE

M7-AMENAJARE INTERIOARA LA UN SPATIU SOCIAL-CULTURAL

Datorita amplasarii propice a cladirii fata de punctele cardinale, a bunei izolati termice si
totodata fonice <cum reiese din planurile arhitecturale si tablourilor de materiale :
-perete grosime totala 20cm (vezi dotari si instalatii tehnologice )
-izolatie exterioara( grosime totala 10 cm)
- instalatia de climatizare moderna incastrata in tencuiala de interior (vezi dotari si instalatii
tehnologice )
-tamplarie PVC Rehau Brilliant (vezi dotari si instalatii tehnologice ), a iluminarii foarte buna
in mare parte naturala permisa in living de peretele neportant cu geam termopan ,a bunei
partajari a spatiului ,modificarile de constructie sunt minimale.Prezentarea lor in capitolul
urmator!
Se cere cu pregnanta ulterior modificarilor de constructie o amenajare totala a interiorului care
se va implica in procesul de mobilare, de iluminare, de finisare a livingului si toaletei, de
modificare a pardoselii , instalatiilor sanitaresi totodata o amenajare a unui spatiu( indicat in
complttarea celui existent pe peretele cu intrarea secundara care sa asigure un birou de receptie si
o garderoba, eventual amenajat cu locuri de sedere ce se pot folosi in pauzele de cafea.
INSTALATII, DOTARI EXISTENTE SI TRANSFORMARI :
Pereti grosime totala 30 cm-componenta- caramida si mortar pe baza de var hydraulic
-izolatie hidrofuga de calitate/exterior
-tencuiala/exterior
-sistem climatizare incastrat in stratul de tencuiala/interior, compus
din retea de conducte subtiri de polipropilena de pompare a agentului termic/racire incastrata in
stratul de tencuiala de la suprafata peretelui + izolatie refractara din folie de aluminiu. (vezi
bibliografie)
Peretii neportanti, exterior cu geamuri PVC din living se vor desfiinta si se vor reconstrui
ingloband stalpul exterior al constructiei care ajuta la sustinerea plafonului dintre parter si
etaj.( conform expertizei arhitectului coordinator al lucrarii) Va fi un perete Cortina cu geam
termopan securizat . Livingul va devein o sala ce va cuprinde si o buna parte din terasa ce
inconjoara pe doua laturi cladirea.
Tamplarie usi de interior, geamuri system PVC Rehau. (vezi bibliografie) Datorita schimbarii
functionalitatii parterului se va modifica tamplaria din sala de living
Instalatia sanitara ( conform constatarilor expertului in domeniu) este in buna functiune.Se vor
monta corpuri de wc noi, seva departaja suprafata baii actuale in compartimente femei/barbati.
Pardoseala din parchet (camere), gresie (holuri si grupuri sanitare) in buna stare.Dar datorita
schimbarii functionalitatii parterului se va monta o pardoseala epoxidica continua.(vezi
bibliografie)
Instalatia electrica in buna stare tabloul de electricitate situat in exteriorul cladirii.Se va
adapta sistemul de iluminare la noua functiunii a suprafetei de la parterul cladirii. Executia
instalatiei electrice a casei se va reface pornind de la racordul principal (contorul electric).
Cuprinde intrerupatoarele de lumina si retea in toata casa, si o impartire pe circuitele electrice cu
sigurante automate. Reteaua electrica se executa sub tencuiala cu fire speciale de cupru in invelis
ignifug, fara a mai fi nevoie introducerea acestora in tuburi metalice flexibile de protectie. Se vor
monta corpurile de iluminat. In varianta standard avem : Un loc de lampa pentru fiecare incapere
(hol, baie, bucatarie), doua locuri de lampa pt. sufragerie caci este mai mare de 20 mp; Doua
locuri de lampa la exterior ; Trei prize duble in sufragerie si bucatarie ; o priza simpla in hol si o
priza de exterior. (vezi planul de electricitate)
Instalatia curentului slab:
Aici e inclus sistemul de conferinta wireless , sistemul de iluminat ambiental cu LED-uri,
sistemul de supraveghere video si cel de proiectii, soneria, cablu TV. in 5 prize, fir de telefon.
Sistemul de inclazire si climatizare:Se mentine sistemul de incalzire prin tencuiala de pe
suprafata peretilor( living), inclusiv centrala termica si instalatiile realizate din Cupru sau Henco,
pana la nivel de racorduri principale (intrare - iesire din centrala termica).Se vor mentine in
acelasi timp prizele de aer conditionat din plafon (vezi perspective) ce servesc la climatizare pe
anotimp cald/ rece.

SITUATIE TEHNICA EXISTENTA

1. Obiectivele care stau la baza definitivarii temei de proiectare si amenajare sunt:
- stabilirea unor criterii clare in vederea solutionarii dorintelor beneficiarului virtual;
- corelarea solicitarilor investitorului virtual cu conditionarile tehnico-urbanistice, generate de
amplasament;
- respectarea prevederilor specifice din legislatia in vigoare;
2. Continutul e alcatuit de :
- documentatia scrisa ce reprezinta punctul de plecare pentru fazele urmatoare ale proiectului;
3. Investitorul virtual :
- stabileste tema de proiectare care se va definitiva cu ajutorul arhitectului si a altor specialist
( designer, inginer constructor, electrician, templar, zidar):
4. Solicitarile si optiunile beneficiarului vor fi determinate de:
- nevoia de spatii construite (un birou de receptive, o garderoba, largirea salii de conferinte)
- necesitati functionale specifice;
- asigurarea unui anumit nivel de confort;
- optiunile estetice;
- posibilitatile financiare;
5. Arhitectul virtual dupa ce se deplaseaza la amplasament:
- interpreteaza si ilustreaza tema prin: solutii de amplasare a constructiei si de amenajare a
incintei (plan de situatie, planurile tuturor nivelelor, sectiuni si fatade caracteristice, imagini
tridimensionale, volumetrice la nivel de concept / ansamblu sau de detaliu - sc.l :500/ 1 :200);
- precizeaza pe planse sau intr-un memoriu scris suprafetele interioare, suprafetele construite la
teren, utile si desfasurate, P.O.T., C.UT, precum si eventuale solutii referitoare la structura de
rezistenta, la modalitatile de rezolvare a instalatiilor inclusiv racordurile acestora si la alte dotari
necesare ce rezulta din tema de proiectare;
- estimeaza valoarea de investitie si perioada de executie;
- alcatuieste echipa de proiectare pe specialitati;
- consulta si consiliaza investitorul virtual asupra solutiilor; in urma analizarii cerintelor
beneficiarului, explica acestuia conditiile in care se poate realiza obiectivul;
- pe baza propunerilor si a conditiilor impuse prin Certificatul de Urbanism au loc discutii cu
investitorul, se fac modificari, se discuta din nou, pana se ajunge la o solutie optima;
- solutia din anteproiect, avizata de catre beneficiarul virtual, este punctul de plecare pentru
fazele urmatoare ale proiectului tehnic propriu-zis:
6. Pana in acest punct arhitectul a consultat fiecare specialist din echipa cu care realizeaza
proiectul iar concluziile sale au tinut cont de informatiile si cererile acestora.Astfel un rol
important il are inginerul design de interior( vom vedea in capitolul urmator)
7. PROIECTUL TEHNIC:

Obiective:
- intocmirea tuturor documentatiilor ce includ conceptia de realizare a proiectului, pe baza carora
se executa lucrarile de constructii autorizate, se urmareste si se controleaza calitatea acestora;

Continut:
- proiecte tehnice pe specialitati (intocmite de architect) : arhitectura, structura de rezistenta si
instalatiile aferente constructiei (piese scrise si desenate), inclusiv listele cu cantitatile de lucrari
si materiale (antemasuratorile) si caietele de sarcini;mai detailat acestea sunt: - arhitectura si
finisaje - proiect director in cadrul proiectului tehnic;
- structura de rezistenta;
- instalatiile generale aferente constructiei (inclusiv cele pentru
incinta, pana la caminele de racord sau contoarele de bransament la retelele publice de utilitati),
in care se includ instalatiile de incalzire (eventual de ventilatie, climatizare), electrice (pentru
tensiuni normale de 220/380V si pentru curenti slabi: telefonie, TV, retea de calculatoare,
semnalizare, alarmare-securitate etc.), sanitare (apa, canalizare) si gaze;
- dotari si instalatii tehnologice suplimentar, daca este cazul;
- mobilier, dotari P.S.I. si pentru protectia muncii - suplimentar,
daca este cazul;
- lucrari conexe constructiei (amenajari exterioare,
sistematizarea verticala a terenului si drumurile din incinta, platforme, parcaje, imprejmuiri,
demolarea unor constructii existente pe amplasament etc.) - suplimentar, daca este cazul;
- bransamentele si racordurile la retele edilitare (apa-canal,
energie electrica, gaze, telefoane), dupa caz;
- organizarea de santier - suplimentar, daca este cazul;

AMENAJARI INTERIOARE
- Prima etapa in amenajarea interiorului este stabilirea luminilor. Pentru ca mobilierul si
culorile alese sa fie bine puse in evidenta se cere un proiect de iluminat bine studiat. Pentru
aceasta, exista o ramura aparte in designul de interior.
Lumina are efecte pozitive sau negative asupra spatiului de lucru, asupra starii psihice,
deciziilor, a sigurantei si perceptiei lucrurilor din mediul inconjurator. De aceea, luminarea
corecta este o functie importanta in amenajarea acestei sali. Pentru cei care nu stiu, iluminatul
arhitectural intra intr-o alta categorie fata de cel de decor, ca un domeniu cuprins intre arhitectura
si inginerie, elementele acestuia fiind putere de luminare, directia, functionalitatea luminii din
incapere, energia utilizata etc.
Iluminatul arhitectural pune accentul pe trei aspecte fundamentale in luminarea unei cladiri sau a
spatiului exterior. Primul aspect tine de domeniul esteticii, imaginea salii ( in cazul in care exista
desfasurare nocturna) dupa lasarea noptii, definirea acesteia prin lumina, atit de la exterior, cit si
din interior. Cel de-al doilea este cel ergonomic: cum ajuta lumina in actiunile pe care le
intreprindem in incinta , puterea si scopul pe care diferite tipuri de lumina il au . Cel de-al treilea
este eficienta energiei consumate si certitudinea ca nu sint pierderi inutile prin extra luminare.
Primul pas in utilizarea corecta a acestei lumini este pozitionarea corpurilor in incapere si
directionarea acestora asupra zonelor de interes. In a doua etapa se vor determinacantitatea de
lumina necesara, calitatea culori, luminozitatea si directia. Putem imparti proiectele de lumini in
trei mari categorii:simple (iluminarea cu o singura sursa de lumina, de obicei centrala incaperii,
fara tratarea diferita a zonelor de interes), standard(iluminarea locala a unui birou de lucru, jocuri
de lumini cu spoturi ascunse, mai multe corpuri de luminat suspendate etc.) sicomplexe (atunci
cind lumina este tratata pe diferite niveluri de inaltime ca utilizarea de lumini colorate,
iluminarea unui tablou sau a unei sculpturi etc.).
Iluminatul arhitectural se bazeaza pe functionalitate, partea decorativa a corpurilor in sine fiind
secundara. Nu designul conteaza in acest tip de iluminat, ci calitatea luminii revarsate in
incapere. Forma si designul corpului de iluminat se alege abia dupa ce elementele tehnice au fost
perfect realizate.
Amenajarea interioara a acestui tip de sala
multifunctionala presupune realizarea mai multor lucrari
executate intr-o stransa colaborare dintre architect ,
designer, si restul oamenilor de specialitate, la baza fiind
documentatia din memoriul tehnic si cerintele
investitorului virtual.
Ca pasi generali in amenajarea salii putem identifica:
a)Punerea la punct/revizuirea a instalatiei sanitare si
termice
b)Reamenajarea instalatiei electrice
c)Inlocuire geam termopan cu perete cortina termopan
d)Montarea sau reconditionarea tocurilor pentru usile de interior
e)Tencuirea, repararea si gletuirea si zugravirea peretilor si a tavanelor dupa modificari
f)Placarea cu faianta in baie dupa modificari
g)Placarea cu gresie in baie dupa modificari
h)Finisarea pardoselilor din baie cu gresie si hol, bucatarie , sala cu pardoseala epoxidica
autonivelanta.
i)Montarea obiectelor sanitare la etapa amenajari bai
j)Montarea aplicelor si a corpurilor de iluminat
k)Utilare/montare mobilier
l)Imbinarea elementelor de decoratiuni interioare
Pentru amenajarea interioara, avem nevoie cu siguranta de matarialele de constructii adeecvata .
Dupa ce ne alcatuim planul de amenajare, vom trece la identificarea acelor furnizori care pot
asigura realizarea obiectivelor noastre. Printre cele mai uzuale materiale avem in vedere rigipsul,
adezivii de gresie si faianta, vopseaua lavabila si materialele folosite la pardoseala epoxidica
IN MOD CONCRET :
Printr-un proiect de design interior in colaborare cu investitorul , inginerul in design interior
va atribui sali de conferinte un stil functional, ce emana energie, vivacitate, spontaneitate,
stralucire si stare de confort, process in care se va mobila sala si i se va asigura iluminarea cat
mai eficienta si la obiect. Culorile vor fi neutre, albul murdar al peretilor va voi sa stirbeasca
din senzatia de spatiu nemarginit, el va fi accentuat spre o seriozitate rece , tacuta de elementul
metalic din lampile de inox fixe , cadrele de sustinere si chiar de imbinari ale mobilierului.Pata
de culoare care se cere prin caldura ei transparenta e portocaliul infocat al lemnului de cires
vopsit al mobilierul de sedere , dispersat diferit in functie de specificul functionalitatii spatiului,
si in al doilea rand de albul incandescent, laptos ce il emana lampile circulare suspendate
deasupra fiecarui set de mobilier de studiu sau conferinta.
Aceasta iluminare artificiala nu va fi nicidecum suparatoare pentruca ea vine in completarea
celei naturale careia constructia arhitecturala a salii o permite din plin, si se oglindesc impreuna
in luciul cu nuante de verde- de- mare al pardoselii epoxidice indicata.Detailand aceasta situatie
se prezinta astfel :lumina artificiala care vine in completarea celei naturale e o lumina de tip
ambiental( ca optiuni sunt corpurile suspendate cu posibilitatea de reglare a nivelului de la care
se face iluminarea vezi ex din bibliografie) si suntamplasate central.Dar pentruca aceasta
creeaza umbre in fata obiectului nu poate constitui sursa de lumina de sine statatoare pentru
activitatea de studiu.De aceea se asigura in paralel si un iluminat dirijat care e destinat unei
anumite zone cum ar fi cea de studiu, sau de expunere de obiecte cand vor purta rolul unei
iluminari decorative.( se va opta pt spoturi cu halogen si proiectoare moderne ce au filtre de
culoare si sisteme de difuzie decorativa a luminii sau pot functiona normal-vezi ex din
bibliografie)
Cu precadere personalul ce va folosi acest spatiu e tanar si studios. O atentie deosebita a
primit mobilierul de birou care s-a cerut a fi cat mai practic fara a deveni insa vulgar. Utilizand
spatiul la maxim, rafturile au fost concepute ca un joc de volumuri, urmarind ordonarea
gandurilor parca. Aceste rafturi prinse de peretii laterali fara geamuri, au usi culisante fara maner
ci doar orificiu , care atunci cand sunt deschise corpul serveste drept biblioteca, cand sunt inchise
pot servi afisarii de material ce se doreste a fi presentat.Spoturile cu halogen de deasupra acestor
corpuri de mobilier au rolul de a focaliza in caz de nevoie( expozitie) obiectele expuse.(vezi
bibliografie )
Acelasi lucru se poate spune si despre elementul surpriza al salii- peretele transversal
mobil- al carui sistem de inchidere si deschidere l-am prezentat in plansele tehnice.(vezi sectiuni,
perspective).El are rolul de a inchide sala mare in alte doua mai mici pt a servi simultan la doua
functiuni. Dar in mod expres este folosit in stare deschisa cand sala are rol de expozitie iar
spatiul necesar acesteia se doreste maxim. Are si un deosebit rol de a tehniticiza designul
ambiental,a filtra orice tip de functionalitate a salii prin perspectiva designului industrial. Acest
perete mobil cu sistem dublu de culisare si glisare e alcatuit din panouri mobile de PVC expandat
pentru a fi usor manevrarii manuale.Panourile sint suspendate cu doua carucioare cu rulmenti de
o sina fixata in tavan cu rol de sustinere si echilibru si sustinute pe pardoseala cu suporti mobili
fara ghidaje cu rol de preluare a greutatii. Asigura izolatie fonica pana la 60 dB. Blocarea
individuala a panourilor cu elemente telescopice, care asigura etanseitatea si fermitatea
inchiderii.(Caracteristici tehnice vezi plansele de detaliu)
Exista si mobilier auxiliar in depozitul cladirii, mobilier pliabil, care deserveste sederii sau e
folosit pe post de pupitru, masa servire, si chiar panouri mobile ce pot sustine tablouri pentru
functionalitatea de expozitie a salii, sau obiecte de artizanat, ori pot delimita spatiul intr-un loc de
labirint.(vezi bibliografie).acest mobilier prin forma si coloarea sa diferita poate atribui salii un
design specific functionalitatatii spatiului.

LISTA DE LUCRARI INSTALATII ELECTRICE :

Reteaua de instalatii electrice se va racorda la reteaua existent.
Vor fi trei procese de executare a lucrarilor:
-de verificari tehnice a functionarii
- executarea lucrarilor de montare/instalare
- executare lucrari instalatii electrice-montarea corpurilor de iluminat, prize, intrerupatoare
( ele se vor realize dupa terminarea finisarilor si montarea pardoselii)(vezi planul de electricitate
si bibliografia unde sunt expuse detalii cu privire la fiecare corp de iluminat )
-instalarea sistemului de supraveghere video si sistemului wirless pentru conferinta.

LISTA DE LUCRARI INSTALATII SANITARE :

Dimensionarea instalatiil;or sanitare interioare de apa rece, caldacanalizare,pluvial si incendiu se
va face conform STAS 1478-90, si STAS 1795-87.
Se vor monta , (reamenaja / inlocui in functie de caz) instalatii sanitare complete ce cuprind:
tuburi de canalizare din PP sau PVC, tevi de apa din PPR, cupru, pex, PE-HD, camine de
canalizare, pompe de ridicare a presiunii in instalatii sanitare sau instalatii de stingere a
incendiilor, sisteme de incalzire in tencuiala peretilor salii .
Se vor monta obiecte sanitare noi (corpuri wc, lavoare, baterii, uscatoare de maini, inox,
actionare automata cu sensor,dispenser hartie igienica, dispenser de sapun spuma cu sensor) in
funtie de specificul grupului de toalete: femei-barbati.

PARDOSEALA :
A. La toalete se va monta gresie portelanata rectificata cu aspect metallic cu dimensiunile 30
pe 60cm( grupul sanitar avand suprafata mica montarea neliniara a placilor de gresie va
distrage atentia privitorului de la linia de contur a peretilor catre neregularitatea de asamblare a
placilor dreptunghiulare din pardoseala)Aceasta va veni in contrast cu pardoseala ce se va monta
in restul parterului- pardoseala epoxidica, trecerea de la una la alta se va face in dreptul usilor de
acces in grupurile sanitare, va fi vizibila doar la deschiderea usilor, si se va face printr-un brau
lat din inox .
B. Pardoseala epoxidica autonivelanta se va monta in sala de conferinte hol si bucatarie prin
procesul tehnologic specific acestui fel de pardoseala.datorita faptului ca in sala de conferinte
suprafata e mare iar modul de mobilare difera de la o functionalitate la alta s-a hotarat ca
pardoseala sa se monteze fara model intr-o cromatica metalica.(vezi bibliografie)
ILUMINAT :
Lumina artificiala ,un substitute dar si un supliment pentru lumina naturala genereaza
atmosfera. Schema de iluminare trebuie sa satisfaca atat cerintele functionale( conferinta,
expozitie, team-building, prezentari), cat si exigente estetice. Este necesar de stiut ce corpuri
de iluminat si ce surse vor fi folosite in fiecare zona din acest spatiu inainte sa inceapa mobilarea
si decorarea.
Spoturile pe sina asigura deopotriva lumina generala, accent sau de lucru intr-un sistem flexibil
de iluminat. Ele se pot roti, inclina sau directiona adaptand schema de iluminat in functie de
necesitati.Acestora le vin in completare corpurile suspendate circulare cu un system de
iluminare usor punctat.
Cele trei surse artificiale existente si folosite in acest proiect (incandescent, halogen si
fluorescent) creeaza, o data cu varietatea obiectelor, tot atatea calitati ale luminii. Fiecare poate
adopta stilul dorit: de la unul direct, alb, dens, pana la un altul voalat, difuz si cald.De aceea
am optat pentru montarea central a corpurilor suspendate reglabile( vezi bibliografie) care
imprastie o lumina soft calda, alb-galbuie, cu intensitati diferite de tip ambiental,
apoi spoturile cu becuri cu halogen ce raspandesc o lumina alba si se preteaza iluminatului de
lucru sau de accent.( folositoare atat in functionalitatea salii de stiu cat si expozitie). Se pot
folosi cu dimmer si sunt mult mai eficiente energetic; intr-o configuratie de baterie de spoturi pot
face fata si unui iluminat ambiental.Pentru iluminarea zonei de lucru si iluminarea de accent, si
tinand cont de inaltimea mare a camerei vom monta proiectoare moderne cu halogen ce au filtre
de culoare si sisteme de difuzie decorativa a luminii sau pot functiona normal.(vezi ex din
bibliografie)
in baie , bucatarie, hol vor fi montate lampi cu becuri fluorescentepentru a nu creea
atmosferaci asigura o iluminare consistent.
Pe parcursul creeari planului de iluminat s-a tinut cont de- inaltimea corecta la care se
amplaseaza sursa de lumina (astfel incat diametrul spotului de lumina cazut pe suprafata de lucru
(in cazul salii de studiu), trebuie sa fie de aproximativ 40 cm).
-normativ pentru proiectarea st executia sistemelor de iluminat artificial din cladiri, indicativ NP-
06102
-de cerintele specific fiecarei functionalitati in parte
-de consumul de energie la care adera sistemul de iluminat( clasa deenergie evaluata de fabrica
furnizoare).

LISTA MOBILIER
Mobilierul a fost ales privind din perspectiva functionalitatii diverse, a spatiului in care de
desfasurare, a modului facil de depozitare si instrumentare si nu in ultimul rand al designului.
Conform standardelor in vigoare referitoare la mobilierul de studiu sau conferinte, a ergonomiei
si a legilor de circulatie intr-un spatiu industrial s-a optat pentru cele mai eficiente corpuri de
mobila.Astfel exista propuneri pentru mobilier unifunctional si multifunctional:
- Birou de studiu cu suport depozitare material studiu.
- Pupitru suport laptop
- Ansamblu scaune dispunere circulara
- Ansamblu masa si scaun dispunere circulara
- Sistem fotoliu cu brat extensibil cu rol de suport carte
- Scaune
- Scaune pliabile
- Scaune /raft carti
- Rafturi biblioteca/suport expunere material
- Panouri portabilept expuneri planse, tablouri material pvc diferite culori
- Banci 2, 3 persoane
- Suport sistem proiectare
- Sistem tabla magnetica
- Etc..
TABLOU DE FINISAJE :
- Se modifica suprafata livingului initial de la parterul constructiei prin mutarea peretelui
neportant in linie cu stalpul exterior
- Se monteaza perete cortina geam termopan
- Se monteaza in interior in ,.al peretelui sistemul de climatizare si racire si cablurile
sistemului wireless pt conferita+ sistem supraveghere video
- Se reface toaleta dubla
- Se monteaza gresia, faianta, oniectele sanitare in toalkete
- Se finiseaza peretii
- Se monteaza perete mobil despartitor
- Se monteaza pardoseala
- Se vopsesc peretii cu lavabil
TABLOU DE FINISAJE
Nr. Denumirea spatiului Suprafat Pardoseli Pereti Tavane
crt. a Gresie Lavabil/Faianta/ TF/LAV
Lambriuri
1. Spatiul office 111,7mp
2. Spatiu grup sanitar 5,3 mp
femei
3. Spatiu grup sanitar 3 mp
barbati
4. Spatiu Hol 6,4 mp
5. Spatiu arhiva 7,6 mp
6. Spatiu birou 1 3,9 mp
7. Spatiu birou 2 3,8 mp
8. Spatiu sala de
conferinta

Culoare si contrast in decoratiuni interioare

Pe cercul cromatic propus de Itten observm clasificarea culorilor n: culori primare
(triunghiul din mijloc), culori secundare (cele rezultate din combinarea a dou culori
primare pe laturile triunghiului culorilor principale) i culori teriare (rezultate din
combinarea unei culori primare cu una secundar situate pe cercul exterior).
Astfel, dup cercul cromatic putem s clasificm relaiile dintre culori n:
1. Contrastul culorii n sine
Contrastul culorii n sine implic asocierea a minim trei culori pure, mediate adesea de alb i
rareori de gri i negru. Cu ct culorile utilizate sunt mai pure i mai apropiate de culorile
principale cu att contrastul este mai clar difereniat. Fora de expresie a contrastului se
diminueaz pe msur ce culorile folosite se ndeprteaz de cele trei culori primare. Atunci cnd
diferite culori sunt separate de linii negre sau albe este pus n eviden caracterul lor particular.
Exemple: (apare o culoare principal galbenul, alturi de dou culori secundare verde i
portocaliu, toate cele trei culori avnd aceeai saturaie). (n acest exemplu apar toate culorile
principale, un exemplu bun de contrast a culorilor n sine). (s-au folosit culorile complementare,
iar astfel, impactul contrastului va scdea).
2. Contrastul clar-obscur (contrastul valoric)
Acest contrast poate exista i n lipsa culorii (contrastul dintre alb, griuri i negru) sau n cazul
existenei unei singure culori plus alb, diferite nuane de gri sau negru. Griul de mijloc este o
culoare silenioas, care alturat tonurilor colorate duce la pierderea intensitii acelei culori,
putnd ins media legtura ntre opoziii violente de culoare. Adugnd negru sau alb, tonul unei
culori se disipeaz, aceasta pierzndu-i din intensitate.
Exemplu: (dup examinarea cercului cromatic observm c galbenul e culoarea cea mai
deschis, pe cnd violetul e culoarea cea mai ntunecat, aceasta nsemnnd c ntre cele dou
culori exist contrastul clar-obscur la cea mai puternic intensitate).
3. Contrastul cald-rece (contrastul caloric)
n partea dreapt a cercului culorilor se gsesc culorile rou-portocaliu (portocaliul - cea mai
cald culoare), iar n partea stng se gsete bleu-turcoaz, cea mai rece culoare. Juxtapunerea
acestor dou culori ne d contrastul cald-rece cel mai puternic. Culorile calde apropie, pe cnd
culorile reci dau impresia de ndeprtare.
Exemple de culori calde: Exemple de culori reci:
Fiecare pereche de complementare se bucur de un contrast cald-rece, dar totui delimitrile nu
sunt foarte clare. Un ton rece va prea mai rece pe un ton cald dect pe un ton rece, cu att mai
rece cu ct fondul va fi mai cald.
Caracterul culorilor calde i reci pot fi definite i prin alte criterii: ntunecat-nsorit, excitant-
linititor, grosolan-fin, terestru-aerian, apropiat-ndeprtat, greu-uor, uscat-umed.
Exemplu:
4. Contrastul complementarelor
Acest contrast implic contrastul din cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt: rou-
verde
portocaliu-albastru galben-violet. Fiecare dintre perechi conine o culoare cald i una rece.
Fiecare pereche conine o culoare nchis i una deschis (cu excepia perechii rou-verde care
au valori egale). Practic, cnd combinm dou culori complementare aducem n ecuaie fiecare
component cromatic a ntregului spectru.
ns, armonia cromatic nu se rezum la a folosi rou lng verde, ci de a reui s se armonizeze
proporiile i tonurile fiecrui spectru n parte.
5. Contrastul simultan
Contrastul simultan este proprietatea unei culori (cu ct este mai pur culoarea, cu att aceast
proprietate este mai puternic) de a vira tonurile neutre cu care vine n contact ctre
complementara sa. Culorile nu influeneaz doar tonurile neutre cu care vin n contact, ci i
culorile cu o calitate mai slab sau ntr-o cantitate mai mic, fcndu-le s ne par mai reci sau
mai calde n funcie de opusul lor.
Exemplu: (nuana de maro alaturat nuanei pale de albastru o percepem mai cald dect n
cazul n care am privi-o de sine stttoare).
6. Contrastul de calitate
Prin contrast de calitate se nelege gradul de saturare a unei culori. Este opoziia ntre o culoare
saturat i luminoas i o culoare tern fr strlucire. Cu ct o culoare pur vireaz mai mult
ctre alb sau negru este mai desaturat, mai corupt, iar cu ct este mai intens cu att este mai
saturat, mai capabil de a atrage atenia dar n acelai timp de a obosi. Culori foarte saturate
sunt tolerate pe suprafee mici spre deosebire de culorile amestecate cu negru, griuri sau albe
care sunt optime pentru acoperirea suprafeelor mari.
Totodat, o culoare poate fi rupt cu ajutorul complementarei sale.
Contrastul de calitate e indicat a fi folosit n concordan cu contrastul de cantitate.
Exemplu: (nuanele culorii roii n dou nuane diferite alturate unui petec mic de verde saturat
creaz un exemplu bun de contrast de calitate).
7. Contrastul de cantitate
Acest contrast este uor de neles i de aplicat. Este vorba despre combinaii de culori pe
suprafee diferite ca ntindere. Practic, n proporiile potrivite, oricare dou sau chiar trei culori
pot funciona armonios. Pentru a nelege acest tip de contrast este necesar cunoaterea n
prealabil a contrastului de calitate.
Exemplu: (ntr-o proporie mic, roul devine acceptat n masa ntins de culori pale
Numim culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de und)
de lumin. n cazul oamenilor aceast percepie provine din abilitatea ochiului de a distinge
cteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiai imagini. Percepia culorii este
influenat de biologie (unii oameni se nasc vznd culorile diferit, alii nu le percep deloc,
precum daltonistii), de evoluia aceluiai observator, sau de culorile aflate n imediata apropiere
a celei percepute (aceasta fiind explicaia multor iluzii optice).
Culoarea, noiune perceptiv, nu trebuie confundat cu lungimea de und, noiune fizic.
Ochiul uman este incapabil s disting ntre galbenul monocromatic (o singur lungime de und)
i o compoziie de verde i rou. Aceast iluzie optic permite afiarea culorii galbene pe
ecranul monitorului, i, n general, sineza tricrom.
tiina culorii, denumit i cromatic, include percepera culorii de ctre ochiul uman, originea
culorii n diversele materiale, teoria culorii n art i aspectele fizice ale culorii n spectrul
electromagnetic.
Inainte sa intram in profunzimea semnificatiilor culorilor trebuie sa stim cum se clasifica acestea:
Clasate dupa originea lor, culorile pot fi primare si secundare, adica rezultand din combinatia a
doua culori primare. Culorile primare sunt rosu, galben si albastru.
Culorile secundare sunt cele care rezulta din combinarea culorilor primare, doua cate doua.
Ex. : R+G=Violet; R+G=Orange; G+A=Verde.
Culorile secundare se mai numesc si culori binare. Urmand aceeasi clasificare, culorile mai pot fi
si de gradul III (tertiare), cand se combina o culoare primara cu una secundara. Ex. : R+O=rosu-
oranj; A+Vi=albastru-violet.
Clasate dupa componenta spectrala, culorile pot fi complementare si necomplementare.
Complementare sunt doua sau trei culori care prin amestecul optic redau lumina alba. Aceste
culori complementare formeaza game bine definite de culoare care se caracterizeaza prin
armonie si echilibru.
Culorile necomplementare sunt toate celelalte perechi de tertete sau de culori care luate impreuna
nu dau niciodata lumina alba.
Intr-o lucrare, culorile se gasesc intotdeauna in raporturi cromatice si de lumina. Raporturile
cromatice se mai numesc si raporturi de tenta sau de caracter, iar raporturile de lumina sunt in
realitate raporturi de ton.
Raportul de ton arata deosebirea de luminozitate dintre petele de culoare.
Ex. : verde-inchis, roz (rosu-deschis cu alb), albastru pur, albastru-inchis, albastru-deschis, griuri
inchise ori deschise, etc.
Despre calitatile culorii:
Calitatile culorii sunt insusiri de stralucire, de luminozitate, de intensitate si de puritate sau de
saturatie.
Stralucirea culorii se caracterizeaza prin forta iradiatiei ei. Ex. : un rosu de cadmiu este mai
stralucitor decat un rosu venetian; un verde smarald este mai stralucitor decat un verde pamant.
Luminozitatea culorii arata, deobicei, gradul ei de luminozitate. Ex.: un galben pur este de trei
ori mai luminos decat un viloet pur; un rosu pur este la fel de luminos ca un verde pur; un oranj
pur este de doua ori mai luminos decat un albastru pur.
Intensitatea este forta cu care o culoare isi afirma stralucirea si luminozitatea. De exemplu un
rosu pur langa un rosu amestecat cu putin alb sau cu putin negru sau un rosu pur langa un galben
cu albastru pur, pus si el langa un violet, etc.
Puritatea culorii reprezinta gradul de stralucire si de intensitate a ei. De exemplu culorile lumina
au maximum de puritate insemnat cu gr. I; culorile pigmenti au o puritate mai slaba. In general,
culorile pigmenti simple (necombinate) sunt mai pure decat combinatiile lor cu complementarele
sau culori necomplementare. Maximul de impuritate este griul neutru.
Despre tonalitate:
Culorile se pot gasi una langa alta nuantate in tenta si in ton, in inchis si deschis, ceea ce
inseamna ca se gasesc in raporturi tonale diferite. Ex.: stins-stralucitor, rosu englez langa rosu de
cadmiu, rosu vermillon langa indigo, etc. Apoi, inchis-deschis: violet langa verde, verde langa
galben.
Aceste raporturi se numesc si raporturi de valoare si ele se refera in special la luminozitatea
culorilor.
Despre culorile calde si culorile reci:
Dupa felul in care culorile impresioneaza ochiul si dupa efectul fiziologic organic, culorile se
denumesc calde si reci. De exemplu rosu, galben si oranj sunt culori calde iar verde, albastru si
violet, culori reci. Daca le raportam unele la altele, culorile pot sa fie relativ calde si reci, astfel
verdele este mai cald decat albastru, rosu decat violet.
Despre contrast:
Un rosu pur langa un albastru pur da un contrast pur spectral; un rosu pur langa un verde pur
contrast complementar; un rosu pur intens langa un verde stins ori in griurile lui roscate da
contrast de saturatie sau de calitate. O suprafata de galben mai mare decat una de violet face un
contrast mai mare, spatial, de culoare. Un galben langa un violet sau un roz langa un rosu inchis
da contraste de inchis deschis, dupa cum o culoare calda langa una rece un contrast de cald
rece.Leonardo da Vinci a fost, se pare, primul artist care a observat faptul c, prin alturare,
culorile se influeneaz reciproc. n timp, pictorii au nceput s utilizeze observaia maestrului,
genernd extraordinare efecte vizuale. Aceast observaie a lui da Vinci este teoretizat mult mai
trziu, ajungnd s fie numit Contrast Simultan.
Ca definiie, contrastul simultan este proprietatea unei culori de a vira tonurile neutre lng care
o aezm, ctre complementara sa. Cu ct culoarea este mai pur, cu att contrastul devine mai
puternic. Acest lucru se ntmpl ns doar "vizual", fiind n mare msur nlesnit de tipul de
lumin care "cade" peste suprafeele respective. Fiind vorba despre un tip de iluzie optic, acest
efect al culorilor nu poate fi suprins de aparatul de fotografiat i nici imortalizat n picturi.n
amenajrile interioarelor dumneavoastr, aproape involuntar vei ine cont de aceasta proprietate
a culorilor de a se influena reciproc.Culorile puternice influeneaz att tonurile neutre alturi de
care le aezm, ct i culorile cu o intensitate mai sczut sau pe cele aflate in inferioritate
cantitativ, fcndu-le s par a fi mai reci sau mai calde (depinde de complemantara culorii
puternice). Astfel albul peretelui din exemplul dat de mine mai sus , fiind alturat portocaliului,
va prea mai rece, putnd capata chiar uoar tent de albstrui.Contrastul simultan, subtil i
complex, se afl n strns legatur cu Contrastul Complementarelor.
Contrastul complementarelor este extrem de complex i foarte puternic, implicnd contrastul din
cadrul unei perechi de complementare (oranj-albastru, rou-verde, galben-violet); fiecare dintre
aceste perechi conine o culoare principal i una secundar, o culoare calda i una rece, o
culoare deschis i una nchis. Singurele dou culori complementare care au valori egale sunt
roul i verdele.
"Fora" acestui tip de contrast vine exact din caracteristicile perechilor de complementare, pe
care dac le combinm aducem automat n "amestec" componenta cromatic a ntregului spectru.
Exist ns un incovenient n folosirea excesiv a complementarelor.
Apelnd n mod repetat doar la combinaiile dintre complementare nu vom face dect s
exagerm, armonia cromatic nerezumandu-se numai la "faimoasa" i att de utilizat
combinaie oranj-albastru sau rou-verde.
Contrastul clar-obscur (sau nchis-deschis, sau valoric) este chiar i prin denumirea pe care o are,
cel mai simplu, putnd fi observat n paralel cu alte contraste.
Contrastul nchis-deschis este un contrast valoric, i tocmai din acest motiv putem vorbi depsre
el chiar i cnd folosim doar nonculori (alb, negru, gri) sau combinaii ntre o culoare i o
nonculoare.
Culorile pure deschise pleac de la galben, aceasta fiind cea mai deschis, i ajung pn la
grania rou-verde. De la verde (pe cercul cromatic) vorbim de culori pure nchise, violetul fiind
cea mai nchis.
Culorile complementare cele mai apropiate din punct de vedere valoric sunt roul i verdele.
Dac nu v dai foarte bine seama despre ce vorbesc, ncercai s fotografiai alb-negru un obiect
vopsit n rou i altul verde; nu vei reui s distingei n fotografie nici o diferen ntre cele
dou corpuri, din punct de vedere cromatic.
Contrastul culorilor n sine, cel mai rudimentar dintre toate contrastele cromatice, este descris ca
fiind asocierea a minim trei culori pure mediate cel mai adesea de alb, dar putndu-se folosi att
negrul i griul ct i culori secundare.
Contrastul este cu att mai clar difereniat cu ct utilizm culori mai pure i mai apropiate ce cele
trei principale ale spectrului: rou, galben i albastru.
Acest tip de contrast este adesea folosit n amenajrile minimaliste i pentru suprafee de mici
dimensiuni. Ca exemplu, imaginativa o ncpere micu cu pereii albi i mobilier deschis la
culoare (lemn natur). O serie de obiecte intens colorate (i avnd acelai grad de saturaie) va fi
exact ce trebuie pentru a obine un efect tonic, intens, caracteristici ale acestui tip de contrast al
culorilor n sine. Aceast abordare este recomandat inerioarelor cu dominant de alb (exclusiv),
persoanelor curajoase.
Contrastul cald-rece, numit si caloric, este dat de asocierea unei culori calde cu una rece. Aceast
clasificare a culorilor n calde i reci este dat de temperatura pe care culorile o inspir privirii.
Culori calde sunt galbenul, oranjul i roul, iar culori reci sunt verdele, albastrul i violetul. Dup
cum precizam i mai sus, fiecare pereche de complementare este n sine un contrast caloric.
Pe de alt parte, n funcie de saturaia i varietile cromatice ale culorilor, fiecare culoare n sine
poate fi "mai cald" sau "mai rece".
De exemplu, un lila (nuan de violet) poate fi numit mai cald dect o anumit calitate de galben
desaturat pe care o percepem ca fiind rece, dei teoretic, galbenul este cald iar violetul rece.
Deasemenea, acest tip de contrast caloric poate aprea i ntre dou nuane ale aceleiai culori: n
apropierea unui lila, un violet purpuriu (care vireaza mult spre rou) va fi perceput ca fiind cald;
lng un albastru pur, turcoazul va fi perceput ca fiind cald (dei prin definiia lui, turcoazul este
o culoare rece).
Oricare dintre aceste contrastre cromatice vei folosi pentru a "desena" interiorul casei
dumneavostr, nu uitai de raportul calitate - cantitate. Putei folosi orice culori pentru a va
nfrumusea locuina, ns acestea vor trebui alese cu atenie i folosite moderat.
..
Lumina este o surs primar de energie a universului i din punct de vedere al fizicii, este o
radiaie electromagnetic caracterizat de o frecven. Frecvenele diferite ale luminii sunt
percepute de ochiul nostru sub form de culori. Isaac Newton a descoperit n 1666 c atunci cnd
lumina pur trece printr-o prism, aceasta se separ n toate culorile vizibile. n timp, a
descoperit i faptul c fiecare culoare are o singur lungime de und i nu se poate separa la
rndul ei in alte culori. Totui, din punct de vedere fizic nu exist culori, exist numai unde de
lumin de diferite lungimi, astfel c, atunci cnd privim un obiect vedem doar lumina reflectat
de acesta. Pe msur ce undele de lumin sunt primite de ctre retin, abilitatea de a le distinge,
ne d posibilitatea de a vedea n culori.Din punct de vedere fizic, lumina este o und
electromagnetic avnd lungimea de und cuprins ntre 4000 A i 7600 A din spectru.
Frecvenele din acest interval sunt perceptibile ca i culori: ncepnd cu violet, continund cu
indigo, apoi albastru, verde, galben, orange, rou. Acestea sunt de fapt cele 7 culori ale
curcubeului. Retina ochiului uman conine, printre altele, dou grupri de celule: conuri i
bastonae. Bastonaele sunt fotoreceptori sensibili la variaia de luminozitate, iar conurile sunt
responsabile cu percepia culorilor. Conurile conin compui chimici numii fotopigmeni.
Studiile efectuate arat existena a trei tipuri diferite de fotopigmeni, sensibili la trei lungimi de
und diferite, numii: fotopigmeni roii, fotopigmeni verzi i fotopigmeni albatri, dup
nuana frecvenei la care corespunde activarea maxim a fiecruia dintre acetia. O culoare se
obine amestecnd lumina celor trei culori, numite i culori primare.

CLASIFICAREA CULORILOR

Culori primare
culori fundamentale, de baz. Sunt culori ce nu sunt create prin combinarea altor culori i au cel
mai nalt grad de strlucire. Combinate ntre ele, genereaz toate celelalte nuane. Sunt
clasificate n culori ce reflect lumin (materiale tiprite, pnze, vopseluri etc.) i culori care
eman lumin (monitoare, display-uri). Culorile care reflect lumin (sau modelul substractiv)
sunt: rou, galben, albastru. Culorile care eman lumin (sau modelul aditiv): rou, verde,
albastru.
Culori secundare (sau binare de gradul I)
create prin combinarea a dou culori primare n cantiti egale: oranj (portocaliu), verde, violet
(purpuriu). Amestecate ntre ele se neutralizeaz i formeaz culoarea gri. Nuana exact a
culorilor secundare este determinat de nuana culorilor primare i de proporiile n care acestea
au fost amestecate. Astfel, oranj se obine din rou i galben, violetul din rou i albastru iar
verdele din amestecarea galbenului cu albastru.

Culori teriare (sau binare de gradul II)

create prin combinarea unei culori secundare cu o culoare primar, adiacent acesteia, rezultnd
6 culori teriare (rou-oranj, galben-oranj, galben-verde, albastru-verde, albastru-violet, rou-
violet). De exemplu, amestecnd rou i oranj obinem culoarea teriar rou-oranj. n funcie de
proporiile folosite din fiecare culoare, pot rezulta alte culori. Aadar, fiecare culoare din acesta
categorie se afl poziionat ntre o culoare primar i una secundar, fiind o mixtur a acestora.
Culorile teriare nchid practic cercul cromatic

Culori ternare (sau binare de gradul III)

create din amestecul fizic n anumite cantiti a dou culori secundare.

RELAIONAREA CULORILOR

Culori complementare
culorile complementare sau contrastante, sunt direct opuse una celeilalte. Utilizarea culorilor
complementare creeaz un contrast vizual puternic, plin de vibraie. Atunci cnd acestea sunt
saturate, culorile vor fi reciproc evideniate. n compoziiile grafice se recomand folosirea
ponderat a culorilor complementare, tocmai datorita contrastului foarte evideniat. Eventual se
poate alege o culoare de baz (cu dimensiune/prezen mai mare) i una complementar, care s
o scoat n eviden mai bine. n anumite cazuri se recomand folosirea acestora tocmai pentru a
creea un impact vizual puternic. Exemplu concret: o roie (sau o capun) va apare mai
proaspat, dac are si o codi verde. Un brad mpodobit cu globirii roii va avea un impact
vizual mai mare dect unul cu globuri galbene. Dac alegei acest sistem, este posibil s dorii s
selectai o culoare subtil i o culoare dominant, pentru a preveni ciocnirea dintre culori.
Verdele este complementarul rosului, oranjul este complementarul albastrului, iar galbenul este
complementarul violetului. Cnd sunt folosite la intensitatea lor
maxim, nuanele complementare pot crea combinaii dramatice, ce pot fi percepute ca stridente
sau iptoare. O combinaie complementar se poate echilibra cu ajutorul culorilor acromatice
(alb, negru) sau nuanelor neutre de bej, crem, maro.

Din amestecul fizic al celor trei culori primare rezult gri-ul neutru (gri-ul perfect, ce conine
toate culorile spectrului luminii), iar din amestecul fizic a dou culori complementare rezult gri-
ul neutru.Complementara unei culori primare este acea culoare aezat diametral opus n cercul
cromatic, nu are n componena ei culoarea primar respectiv i se obtine din amestecul
celorlalte dou primare. Aadar, complementara roului este verde, a lui albastru este portocaliul,
iar pentru galben movul.Complementara unei secundare este culoarea primar ce nu a fost
folosit n obinerea acesteia, adic, pentru verde - rou, pentru portocaliu - albastru, iar pentru
mov - galben.Alaturate aceste perechi se resping, se exalt reciproc, se pun n valoare una pe
alta. Aezate la distan, se atrag reciproc. Culorile complementare mai pot fi mprite n pasive
i active. n alturarea a dou culori complementare, cea activ va iei ntotdeauna n eviden, n
detrimentul celei pasive.
Culori adiacente
culorile adiacente (analoage) sunt culori aflate una lng alta pe paleta de culori, foarte apropiate
n spectrul cromatic: verde nchis - verde mediu - verde deschis - galben nchis - galben mediu -
galben deschis. Este o idee bun s alegei unui set de culori similare, acestea creeaz un
sentiment de diversitate. Un alt exemplu bun de combinaie ar fi: albastru-verzui, albastru i
albastru-violet sau galben-verde, galben i galben-oranj. Un layout plcut se poate construii i pe
baza a dou sau trei nuane analoage. Se mai pot forma combinaii prin alegerea unei armonii
analoage (de exemplu, 3 culori) i armoniei analoage complementare primei (diametral opuse).
Categoria culorilor analoage includ culori calde (rou, oranj, galben) i culori reci (verde,
albastru, violet). Pentru a crea echilibru dinamic, poi combina dou culori calde cu una rece sau
dou culori reci cu una cald.
Culori monocromatice
culorile monocromatice reprezint de fapt mai multe tonuri (umbre) ale aceleiai nuane (de
exemplu: lavand, mov, vineiu). Acest sistem combin dou sau mai multe culori situate una
lng alta pe paleta de culori. De exemplu: oranj, galben-oranj i rou-oranj. Pentru a obine
cele mai bune rezultate, ncercai s selectai culorile care nu au aceeai valoare i intensitate.
Aceste scheme de culori sunt cel mai uor de coordonat, dar destul de simple, fr diversitatea
de nuane multiple.
Culori acromatice
n general, albul, negrul i toat gama de griuri dintre ele, sunt cunoscute drept acromatice sau
neutre. Toate nuanele de la alb la negru se numesc griuri. Dou culori sunt complementare dac
din amestecul lor rezult gri. Griul este propriul lui complementar, nu are opus. Culorile
acromatice nu se pot gsi n natur n form pur.
Culori neutre
culorile neutre sunt: nonculorile (alb, negru, gri) sau bej. Culorile neutre nu sunt asociate cu nici
o nuan i se pot obine amestecnd dou culori complementare. n pictur, din amestecul fizic a
dou culori complementare, luate n cantiti diferite, plus alb sau negru se obin griuri colorate
(grizare). Acestea formeaza un ansamblu neutru, static, dar sofisticat.

Non-culorile
non-culorile nu au un caracter cromatic propriu zis, fiind considerate neutre. Albul,
negrul i griurile derivate, sunt utilizate pentru a pune n lumin culorile pure, dar i pentru
a obine diferite tonuri ale acestora.

Designul spatiului interior la cladiri social-culturale

Designul interior prezint un sistem de abiliti de proiectare i creare a unui spaiu interior
expresiv; el este concomitent proces i produs al procesului. Teoria designului interior stabilete
un echilibru ntre funcional i estetic, n baza unui ansamblu de cunotine (concepii, noiuni,
categorii, probleme), organizate ntr-un sistem logic coerent, obinute prin generalizarea
experienei umane . Scopul designului interior ca fenomen al culturii contemporane este de a
contribui la ridicarea nivelului calitii vieii i comunicrii interumane prin realizarea unor
spaii interioare armonioase, corespunztoare exigenelor lor materiale i spirituale, utilitare i
estetice.
Principiile designului interior:
- viziunii sistemice;
- argumentrii tiinifice;
- motivrii tehnologice;
- colegialitii;
- orientrii umaniste .
Obiectivele sunt:
 proiectarea artistic a spaiului interior, rspunznd exigenelor funcionale, estetice,
economice, ergonomice, ecologice;
educarea unui gust estetic elevat;
ridicarea nivelului de cultur general i artistic.
Scopul i sarcinile motiveaz principalele funcii ale designului interior:
- umanizatoare: ameliorarea i nnobilarea condiiilor de via i munc ale omului, ceea ce
confirm destinaia sa;
- socializatoare: influena factorilor sociali asupra designului interior; - creativ: cutarea
permanent a soluiilor principial noi, realiznd ideile constructive i estetice ale spaiului
interior;
- raionalizatoare: soluionarea optim a sintezei dintre form i coninut n proiectarea artistic
a spaiului interior;
- organizatoare: organizarea funcional i cromatic a spaiului interior;
- semnificativ: sensul sau valoarea simbolic a spaiului interior;
- ecologic: utilizarea materialelor ecologice n designul interior;
- ergonomic: crearea condiiilor optime n spaiul interior pentru munc, odihn i trai;
- de prognozare: stabilirea noilor tendine n evoluia designului interior;
- estetic: crearea/receptarea frumosului artistic prin structura armonioas i expresiv, prin
capacitatea de a place i a ncnta. Estetica industrial a avut mari merite n promovarea
designului pe principiile specifice esteticii industriale: frumosul industrial determin unitatea
armonioas ntre realizarea superioar a utilului i a aspectului vizual al formei, a obiectului
artistic/tehnic; n produsul obinut, frumosul i utilul fac corp comun indivizibil, sistem-
structur-funcie-form;
Desfurarea procesului de proiectare artistic vizeaz :
- elaborarea unei schie a unui spaiu interior, a unui plan funcional i estetic,
- proiectarea artistic n sensul inteniei sau concepiei existente. Studiul limbajului plastic al
designului interior, a structurilor compoziionale i tehnicilor de lucru cu diverse materiale este o
etap a acestui proces. Cunoaterea normativelor n proiectarea artistic i a tehnicilor de
transpunere sunt necesare n elaborarea i reprezentarea grafic corect a proiectelor artistice, n
proiectarea funcional a mobilierului, utilajului tehnic i sanitar intern, a construciilor din
lemn, metal, sticl, beton armat.
n spaiul interior mobilierul i utilajul ndeplinesc funcii utilitare i estetice, ce se refer la
posibilitile pe care le confer mobilierul i utilajul de a nlesni odihna sau exersarea unor
activiti, de a asigura confortul fizic i psihologic al omului i funcii simbolice, semnificative.
Un rol important n proiectarea mobilei i a utilajului l reprezint materialul din care acestea
sunt confecionate - folosirea unor materiale moderne, valorificarea calitilor estetice ale
acestora. Fiecare spaiu interior se nscrie ntr-un ir de spaii similare, care se remarc prin
aspect cvasi-similar, din cauza specificului exploatrii lor. Tipologia spaiilor interioare nu
nseamn repetarea unor soluii arhitecturale considerate optime, din punct de vedere al
organizrii funcionale, al construciilor, cu avantaje de efect economic prin folosirea
proiectelor-tip (proiect model). Designul interior, ca specie a artelor vizuale, nu accept repetarea
formelor arhitecturale, fiecare spaiu interior se proiecteaz individual, mai ales acele spaii
interioare, care au importan social i o pondere monumental deosebit.
Exist dou grupe mari de spaii interioare:
- spaii interioare civile;
- spaii interioare industriale
 Spaiile interioare civile reflect activitile de baz ale societii: spaii interioare de trai, de
deservire, de alimentaie public, administrative, publice etc. Condiia determinatoare la acest
nivel reprezint relaiile ntre oameni i procesele de activitate sau utilizare. Ergonomia are
conexiuni bazate pe afiniti evidente cu tiinele economice, tehnice, sociologice, fiziologice,
antropologice, psihologice, cu estetica i psihologia designului interior. Ergonomia este o tiin
ale crei principii sunt din ce n ce mai aplicate, att pentru ameliorarea condiiilor i a
ambianei la locul de munc, ct i n proiectarea designului de interior: mobilierul i utilajul,
care angreneaz munca manual, trebuie sa dein o forma funcional, adaptat la posibilitile
omului, astfel eliminnd n mare msur oboseala organismului uman (fizic i cerebral). n
aceast viziune, omului i-ar fi proprii: starea de repaos, starea de efort static i starea de efort
dinamic. Ergonomia ajunge ntr-un fel sa genereze funcionalitatea optim, s frizeze
globalitatea: producia, circulaia, locuirea, sportul agremental - cam toat existena uman este
convergent abordrii ergonomice. Comuniunea elementelor fizice de ambian se obine prin:
ambiana fizic: iluminatul, temperatura, aerisirea, umiditatea, culoarea, zgomotul; ambiana
psihologic: dispoziie - indispoziie, interes dezinteres, variaia plictiseala - repaosul:
odihna, relaxarea, distracia-practica i antrenamentul - durata muncii, repaosului sau odihnei.
Acustica arhitectural este un domeniu tiinific i tehnologic de proiectare artistic a slilor
publice n vederea nelegerii i stpnirii calitii sonore a vorbei i muzicii, micorarea
nivelului sonor n spaiile interioare publice, prin aplicarea materialelor i construciilor
absorbante. Aplicaiile privilegiate ale acusticii arhitecturale rmn desigur construciile slilor
de spectacole, de conferine si ale celor polivalente, auditorii etc., ns aceast disciplin i face
simit din ce n ce mai mult prezena n mai toate programele designului interior. Trim ntr-o
epoc n care nivelul sonor este ntr-o continu cretere. Rezolvrile acustice au rolul de a
ameliora sau mbunti calitatea sonor a spaiilor interioare: tavanul, pereii i pardoseala.
Proiectarea acustic a spaiilor interioare are drept obiective: - utilizarea materialelor cu
absorbie acustic notabil pentru controlul timpului de reverberaie ntr-un spaiu interior; -
optimizarea acestora n contextul unui confort auditiv. Este evident c pentru un birou, o sal de
clas, o piscin, o zon de primire la aeroport, gar sau hotel sunt necesare soluii, care s
ndeplineasc exigenele privitoare la confortul acustic.
Iluminarea arhitectural este tiina despre proiectarea calculelor i normativelor mediului
iluminat n edificii i spaii interioare.
Funcii ale luminii: utilitar legat de vederea pe suprafaa de lucru (lc), luminozitatea,
contrastul; psihofiziologic legat de specificul organelor de vedere (adaptarea);
psihologic influena asupra emoiilor omului; morfo-funcional influena prin
intermediul pielii omului (radiaia ultraviolet); igienic bacterian (becuri speciale
ultraviolete, care stimuleaz digestia); estetic forma, plastica, culoarea. Mediul iluminat
reprezint influena complex a luminii asupra omului, alegerea nuanelor cromatice n spaiul
interior. Asemntor culorii, influena luminii n spaiul interior asupra omului este divers;
Influena fiziologic prin aceast influen se are n vedere caracterul undelor electromagnetice
de o anumit lungime, care se supun msurrii. Spre exemplu, suprafeele nchise transform
mai mult energie luminoas n cldur ca suprafeele deschise. Influena optic tonurile
deschise deprteaz, tonurile nchise prevaleaz. Influena emoional reprezint influena
psihologic, evoc diverse emoii. Nivelul de iluminare are o influen deosebit n organizarea
spaiului interior, asupra performanei muncii efectuate, a productivitii i a nivelului de
siguran n spaiul iluminat. Problema iluminatului spaiului interior se rezolv astzi n urma
unor studii profunde i complexe, care au n vedere att aspectul funcional-economic ct i
estetic. Trebuie s se asigure iluminarea necesar n spaiul interior inndu-se seama att de
destinaie, ct i de dimensiunile lui. De asemenea, iluminatul trebuie s creeze anumite valori
estetice n armonie cu gruprile i forma mobilierului i a utilajului, s valorifice, s corecteze,
s atenueze sau chiar s ascund anumite elemente. Lumina poate influena i schimba imaginea
spaiului interior. Favorizeaz sau diminueaz crearea unei atmosfere de lucru n birouri sau a
unei atmosfere relaxante n spaiile interioare private. Lumina artificial poate colora pereii n
culori pastelate, poate scoate n eviden un grup de elemente ale spaiului interior sau a unor
opere de art expuse. n procesul de proiectare artistic a spaiului interior se urmresc trei
sarcini de baz: - funcional asigurarea unei lumini corespunztoare scopului; - estetic
crearea unui spaiu interior expresiv; - economic determinarea variantei optimale, din punct
de vedere al cheltuielilor. Proiectarea mediului iluminat se realizeaz n interdependen cu:
lumina i spaiul; lumina i forma (plastica); lumina i culoarea. Calitatea iluminrii se
definete prin asigurarea unei lumini corespunztoare scopului iluminrii. Confortul creat de o
iluminare adecvat asupra omului trebuie s urmreasc att crearea atmosferei de lucru sau
odihn, ct i performana sau relaxarea cerut.
Influena elementelor i a suprafeelor cromatice n spaiul interior

1.Nuane cromatice de intensitate i luminozitate medie cu o bun evideniere a facturii

suprafeei. Forma i dimensiunile spaiului interior se percep natural. Se creeaz impresia de
instabilitate a podelei.

2.Culori reci, preponderent de nuane deschise, estompate, discrete, uoare i cu o factur slab
pronunat (bleu, albastru, verde, verde-albstrui, alb i gri) Forma se percepe natural. Se
creeaz iluzia de lrgire a spaiului interior, de instabilitate a podelei.
3.Culori calde, intense, pronunate, dense, grele i facturate (rou - nchis, rou-brun, portocaliu,
galben, negru). Forma se percepe natural. Se creeaz iluzia de micorare a spaiului interior, de
spaiu nchis, limitat, integru, de instabilitate a podelei.

4.Pereii - culori calde, nuane nchise, tavanul culoare rece, nuan deschis, podeaua
culoare local. Se creeaz impresia de micorare a spaiului interior n lungime i lime, de
spaiu nchis, iluzia mririi nlimii.

5.Pereii - culori reci, nuane deschise, tavanul i podeaua culori calde, nuane nchise. Se
creeaz impresia de micorare a nlimii spaiului interior, dar de mrire n lime i adncime.
6.Pereii i tavanul - culori reci, nuane deschise, podeaua culoare cald, nuan nchis.
Forma se percepe natural. Se creeaz impresia de stabilitate a podelei, de deschidere i mrire,
de planare a spaiului interior.

7.Culorile peretelui din fundal a podelii i tavanului - calde, nuane nchise, a pereilor laterali
reci, nuane deschise. Se creeaz impresia de modificare a formei, de limitare a spaiului interior
pe nlime i adncime, spaiul interior pare mai jos, mai ngust.

8.Culoarea peretelui din fundal - cald, nuan nchis, culorile pereilor laterali i a podelei
local, a tavanului rece, nuan deschis. Se modific forma, se creeaz impresia de micorare
a adncimii, de caracter frontal al spaiului interior, crete importana suprafeei frontale.
9.Culorile pereilor laterali calde, nuane nchise, podeaua i a tavanul culori locale, peretele
din fundal culoare rece. Se creeaz impresia de modificare a formei, de adncime, de
micorare a spaiului interior n lime i deschiderea n adncime.

10.Culoarea peretelui lateral cald, nuan nchis, culoarea celorlali perei reci, nuane
deschise, podeaua i a tavanul locale. Se creeaz impresia de deformare a spaiului interior, de
micorare unilateral i deschidere a spaiului interior n adncime i ntr-o parte, distrugerea
echilibrului i integritii.

11.Prelucrarea pereilor i tavanului cu oglinzi, culoarea podelei - local sau cald. Efectul
lipsei suprafeelor de limit.

12.Toi pereii ( nu pe nlimea total ) i podeaua sunt colorate n culori calde, nuane medii -
tavanul i partea de sus a pereilor n culori reci, nuane deschise. Se creeaz impresia de
schimbare a proporiilor, de micorare a nlimii i extindere a spaiului interior n rezultatul
schimbrii raporturilor nlimii ctre adncime.
13.Pereii sunt vopsii n culori reci, nuane deschise, podeaua culoare local (orice variante
cromatice de nuan i luminozitate medie cu o evideniere clar a facturii), tavanul i partea de
sus a pereilor e vopsit n culori calde, nuane nchise. Se creeaz o impresie foarte apstoare,
spaiul interior se lrgete.

14.Divizarea liber a suprafeelor n culori calde, reci i locale, care nu depind de configuraia
liniilor de contur a suprafeelor. Se creeaz impresia de deformare complet a spaiului interior,
imposibilitatea de a determina forma lui natural.

15.Podeaua i partea de jos a pereilor este vopsit n culori calde, nuane nchise, pereii i
tavanul n culori reci, nuane deschise. Se modific proporiile, se creeaz impresia de lrgire i
de imponderabilitate a spaiului interior, de stabilitate a podelei, de mrire vizual a suprafeei
ei.
16.Elementele liniare verticale i podeaua sunt vopsite n culori calde, nuane nchise, pereii i
tavanul n culori reci, nuane deschise sau locale. Se evoc adncimea spaiului interior,
divizarea ritmic obine un rol dominant n spaiul interior.

17.Dungile amplasate pe tavan i pe podea, pereii - culori calde, nuane nchise, podeaua
culoare local, tavanul culoare rece, nuan deschis. Optic, se creeaz impresia de nchidere a
spaiului, de mrire a nlimii.

18.Elementele liniare - culori calde, nuane nchise, podeaua i tavanul culori locale, peretele
din fundal culoare rece, nuan deschis. Se creeaz impresia de adncime a spaiului interior,
de direcionare a micrii vizuale.
19.Podeaua i elementele lineare sunt vopsite n culori calde, nuane nchise, peretele din fundal
i suprafaa arcadei n culori locale sau reci, nuane deschise. Se creeaz impresia de
adncime, se evideniaz direcionarea n spaiul interior, vizual forma se distruge.

20.Podeaua i elementele lineare sunt vopsite n culori calde, nuane nchise, peretele din fundal
i suprafaa arcadei n culori locale sau reci, nuane deschise. Se evideniaz forma i
succesiunea ritmic a elementelor n perspectiv, direcionarea n spaiul