CECCAR

Set aplicatii anul III

Stagiar: Gabriel TECUCEANU

Semestrul II, Anul III
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

1. Societatea Alfa trimite spre prelucrare la teri materiale consumabile in valoare de 30.000 lei
conform avizului de insoire. Se primesc de la teri obiecte de inventar in valoare de 33.000 lei,
costul prelucrarii 3.000 lei, TVA 20%.

351=3028 30.000

303=351 30.000

%=401 3600
303 3000
4426 600

2. Societatea Beta obtine produse finite din producie proprie la costul de 50.000 lei. Acestea vor fi
utilizate ulterior ca ambalaje. Se caseaza ambalaje in valoare de 30.000 lei.

345=711 50.000
381=345 50.000
608=381 30.000

3. Societatea Alfa din Romania (inregistrata in scopuri de TVA) primete o factura de marfuri in
valoare de 20.000 euro de la societatea Beta din Germania (inregistrata in scopuri de TVA in
Germania). Data facturii este 27 ianuarie N (data la care marfa paraseste fabrica producatorului).
Cursul de schimb BNR la data facturii 1 euro=4,48 lei. Cumparatorul inregistreaza intrarea
marfurilor in activul sau la momentul transferului riscurilor i beneficiilor, adica la data la care
marfa parasete fabrica producatorului.

371=401 20.000eur*4.48=89.600
4426=4427 89.600*20%=17.920

4. Societatea comerciala X prezinta in stoc la 1 noiembrie materii prime 20.000 um si marfuri

75.000 um. In cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatii:
a. achizitie de materii prime la cost de achizitie 10.000 um, TVA 20%;
b. achizitie de marfuri la cost de achizitie 2.000 um, TVA 20%;
c. consum de materii prime in valoare de 15.000 um;
d. vnzare de marfuri la pret de vnzare 8.000 um, TVA 20%, costul de achizitie al marfurilor
vndute 6.000 um;
e. la sfrsitul lunii are loc inventarierea fizica in urma careia se stabileste un stoc final de
materii prime de 17.000 um si un stoc final de marfuri de 65.000 um.

a) %=401 12.000
301 10.000
4426 2.000

b) %=401 2.400
371 2.000
4426 400

c) 601=301 15.000

d) 4111=% 9.600
707 8.000

4427 1.600

607=371 6.000

2/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

e) 301=7588 2.000
607=371 6.000
635=4426 1.200

5. Societatea comerciala X prezinta in stoc la 1 noiembrie produse finite 25.000 um si produse in curs
de executie 10.000 um. In cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatii:
a. obtinere produse finite la cost de productie 50.000 um;
b. vnzare produse finite la pret de vnzare 40.000 um, TVA 24%, costul de productie al
produselor finite vndute 35.000 um;
c. la sfrsitul lunii are loc inventarierea fizica in urma careia se stabileste un stoc final de
produse finite de 45.500 um si produse in curs de executie de 8.000 um.

**se utilizeaz metoda inventarului intermitent**

Obinerea de produse finite: Nu se contabilizeaz.

Vnzarea de produse finite

4111 =% 49.600
701 40.000
4427 9.600

** Descrcarea de gestiune nu se contabilizeaz. **

Anularea soldurilor iniiale

711 = 345 25.000

711 = 331 10.000

Preluarea soldurilor finale

% = 711 53.500
345 45.500
331 8.000

6. Societatea Alfa receptioneaza in data de 26.05.N marfuri in valoare de 10.000 euro primite fara
factura de la un furnizor german. Cursul de schimb al BNR aplicabil la data recep_iei este de
4,1950 lei/euro. La sfr_itul lunii mai, cursul de schimb a fost de 4,1792 lei/euro. Cursul de
schimb la 15.06.N (data la care se procedeaza la autofacturare) a fost de 4,2322 lei/euro. In data
de 23.06.N, societatea primeste factura externa emisa la 19.05.N. Cursul la data facturii este de
4,1949 lei/euro.

26.05.N Receptie marfuri:

371 = 408 10.000EUR*4.1950=41.950

31.05.N reevaluare 408

665 = 408 10.000e*(4.2322-4.1950)=372

15.06.N autofactura
4426 = 4427 10.000e*20%*4.2322 = 8464.4
23.06.N factura externa
408 = 401 10.000e*4.1949=41.949
408 = 765 10.000e (4.2322-4.1949)=373

7. Intreprinderea Alfa realizeaza la comanda produse finite X. Ea are in curs de productie o

comanda care cuprinde 10 bucati de produse X. La inceputul lunii octombrie N, costul productiei

3/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

neterminate a fost de 125.750 lei. In cursul lunii s-au angajat urmatoarele cheltuieli ocazionate
de realizarea productiei:
d. cheltuieli directe: 182.400 lei;
e. cheltuieli indirecte: 67.700 lei, din care 25.700 lei reprezinta cheltuieli fixe.
Cheltuielile administrative au fost in luna octombrie de 12.000 lei, iar cele de distributie, de
5.900 lei.
Gradul de utilizare a capacitatii de productie a fost de 80%. La sfrsitul lunii octombrie s-au
obtinut 4 bucati de produse X, iar costul productiei neterminate a fost determinat la 71.350 lei.

Calcul cost productie luna octombrie = SI productie neterminata + cheltuieli directe + cheltuieli
indirecte variabile + cheltuieli indirecte fixe * grad de utilizare SF productie neterminata =
125.750 + 182.400 + 42.000 + 25.700*0.8 71.350 = 299.360 -> pret unitar = 74,840

8. Societatea comerciala X realizeaza din productie proprie doua tipuri de produse finite P1si P2. La
inceputul lunii noiembrie situatia stocurilor era urmatoarea:
P1: 270 buc, evaluate la costul standard de 100.000 um/buc
P2: 1.000 buc, evaluate la costul standard de 400.000 um/buc
Diferenta de pret aferenta stocurilor de produse finite este una nefavorabila de 156.000.000 um.
In cursul lunii noiembrie au loc urmatoarele operatii:
- se obtin produse finite din procesul de productie: P1 100 buc, P2 600 buc;
- se vnd produse finite unui client: P1 50 buc, pret de vnzare 150.000 um/buc, P2 500 buc, pret
de vnzare 460.000 um/buc.
La sfrsitul lunii noiembrie se calculeaza costul efectiv de productie: P1 120.000 um/buc, P2
350.000 um/buc.

345 = 711 100 * 100.000 + 600 * 400.000

348 = 711 100 * 20.000 + 600 * (-50.000)
411 = 701 50 * 150.000 + 500 * 460.000
711 = 345 50 * 100.000 + 500 * 400.000
711 = 348 K = (SI 348 + RD 348)/(SI 345 + RD345)= K * RC 345
K = (-156.000.00028.000.000) / (427.000.000+250.000.000) = 27.18%
= 27.18% * 205.000.000 = 55.719.000

9. O societate comerciala care are ca obiect de activitate comertul cu amanuntul prezinta

urmatoarele informatii aferente lunii noiembrie N:
- Stoc de marfuri la 01.11 evaluat la pret de vnzare inclusiv TVA 744.000 um
- Marja comerciala aferenta marfurilor existente in stoc la 01.11: 100.000 um
- TVA neexigibila aferenta marfurilor existente in stoc la 01.11: 144.000 um
- Cumparari de marfuri in cursul lunii: cost de achizitie 1.500.000, TVA 20%
- Vnzari de marfuri in cursul lunii la pret de vnzare inclusiv TVA: 992.000 um
- Societatea practica o marja comerciala de 20% aplicata la costul de achizitie.

Achizitie marfuri:
371 = 401 1.500.000
4426 = 401 300.000

Marfa la pret de vanzare

371 = 378 300.000
371 = 4428 (1.500.000+300.000)*20% =360.000

Vanzare marfuri

4111 = % 992.000
4427 165.333,33
707 826.666,67

4/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Descarcare gestiune

Pret vanzare = 992.000

Pret vanzare fara TVA = 826.666,67
Adaos comercial = 826.666,67* 20% =165.333,33
Cost achizitie = 826.666,67- 165.333,33 = 661.333,34

% = 371 992.000
607 661.333,34
378 165.333,33
4428 165.333,33

10. In data de 27.11.N societatea B achizitioneaza de la societatea A in baza avizului de expeditie

marfuri in valoare de 5.000 lei, TVA 20% pentru care nu se primeste factura pna la 31.12.N.
Pentru societatea A, costul de achizitie al marfurilor a fost de 4.000 lei. In data de 20.12.N se
primeste factura din care rezulta un cost de achizitie de 5.500 lei, TVA 20%.

Pentru A
27.11.N
418 = %
707 5000
4427 1000

607 = 371 4000

20.12.N

411 = %
418 5000
707 500
4427 100

Pentru B
% = 408
371 5000
4428 1000

% = %
408 401 5000
371 401 500
4427 401 1100
408 4428 1000

11. O societate comerciala vinde pe baza de factura marfuri in valoare de 1.000 um, TVA 20%, cost
de achizitie 700 um. La receptia marfurilor se constata ca o parte din acestea nu corespund
comenzii, fiind restituite de catre client. Factura de reducere intocmita pentru marfurile returnate
furnizorului este in valoare de 200 um, TVA 20%.

Vanzare marfa:
4111 = % 1200
707 1000
4427 200
Descarcare gestiune:
607 = 371 700

5/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Factura reducere (Storno marfuri):

4111 = % -240
707 -200
4427 -40

12. In data de 27.12.N, societate A vinde societatii B pe baza de factura marfuri in valoare de 1.000
lei, TVA 20%, cost de achizitie 700 lei. La receptia marfurilor se constata ca o parte din acestea
nu corespund comenzii, fiind restituite de catre societatea B in data de 05.01.N+1. Factura
intocmita de societatea A la aceasta data pentru marfurile returnate este in valoare de 200 lei,
TVA 20%.

27.12.N vanzare marfa

4111 = % 1200
707 1000
4427 200

31.12.N
418 = % -240
707 -200
4428 -40

05.01.N+1

4111 = 418 -240

4428 = 4427 -40

13. Se vnd marfuri in urmatoarele conditii: pret de vnzare 100.000 um, rabat 5%, remiza 10%,
scont de decontare 2%, TVA 20%. Factura este emisa pe 01.11.N, scadenta este pe 30.11.N,
plata se efectueaza pe 10.11.N.

4111 = % 102.600
707 85.500
4427 17.100
667 = 4111 1.710
4111 = 4427 -342

Rabat = 100.000*0.05=5.000
Remiza = (100.000-5000)*0.10 = 9500
Scont = (100.000 -5.000-9.500)*0.02=1.710

14. In data de 10.01.N+1 societatea B primeste de la societatea A o factura de reducere comerciala

pentru livrarile de marfuri facturate in luna decembrie N. Valoarea marfurilor livrate in luna
decembrie N a fost de 30.000 lei, TVA 20%. Conform clauzelor contractuale, reducerea
comerciala este de 5% din totalul livrarilor lunare. La 31.12.N, societatea B mai are in stoc
marfuri achizitionate de la societatea A in luna decembrie N in proportie de 80%.

La 31.12.N se inregistreaza reducerea comerciala pe care urmeaza sa o primeasca:

% = 408 -1800
609 -1500
4428 -300

La 10.01.N+1
408 = 401 -1800
4426 = 4428 -300

6/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

15. Societatea comerciala A trimite spre prelucrare societatii B un stoc de 500 bucati materii prime
evaluate la un pret de inregistrare de 11.000 um/buc. In urma prelucrarii rezulta semifabricate.
Cheltuielile de prelucrare facturate de B sunt de 5.000.000 um, TVA 20%.

301 =351 500 * 11.000

601 = 351 5.500.000
% = 401
628 5.000.000
4426 1.000.000
341 = 711 10.500.000

16. Angajatul Stancu Vlad, cu sotia si 4 copii in intretinere, a obtinut urmatoarele venituri in luna mai:
salariu brut de incadrare 2.400 lei, salariu realizat 2.200 lei, tichete de masa 15 zile *9 lei/zi,
ajutor deces 500 lei, concediu de odihna 600 lei, abonament fitness 100 lei. Cota de de
contribuie la fondul de risc se considera 0,5%. Se cer calculele i inregistrrile contabile
aferente.

avantaj in natura abonament fitness (toate taxele)

tichete de masa doar 16%
ajutor de deces neimpozabil
concediu de odihna toate taxele

Venit brut impozabil cu toate taxele = 2.200+ 600 + 100 + 600 = 3.500
Deducere venit lunar > 1500<3000
5 persoane in intretinere => 800 * [1-(2400-1500)/1500] = 480
Venit calcul contributii = 3.500 480 = 3020
CAS angajat = 3020 *10.5% = 317
CAS societate = 3020*20.5% = 619
CASS angajat = 3020* 5.5% = 166
CASS societate = 3020*5.2% = 157
Somaj anagajat = 3020*0.5% = 15
Somaj soc = 15
CCI = 3020 * 0.5% = 15
Fond garantare = 3020*0.25% = 8

Impozit salarii = 3500 + 15*9 480 317-166-5 = 2.667*0.16 = 427

- inregistrarea cheltuielii cu salariul brut (cu venitul brut):

641 = 421 3635 lei
- inregistrarea impozitului pe salarii reinut din salariul brut:
421 = 444 427 lei
- inregistrarea CAS individual reinut din salariul brut:
421 = 4312 317 lei
- inregistrarea sntii individuale reinut din salariul brut:
421 = 4314 166 lei
- inregistrarea omajului individual reinut din salariul brut:
421 = 4372 15 lei
Rezult salariul net de plat ctre salariat: 3635 427 317 166 -15 + = 2710 lei.
Ajutor deces:
6451 = 4311 500 lei

Inregistrare ajutor deces cuvenit

4311 = 423 500 lei

7/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Acordare ajutor deces

423 = 5311 500 lei

Angajator
- inregistrarea cheltuielii societii privind CAS datorat de angajator:
6451 = 4311 619 lei
- inregistrarea cheltuielii societii privind sntatea (CASS) datorat de angajator:
6453 = 4313 157 lei
- inregistrarea cheltuielii societii privind omajul datorat de angajator:
6452 = 4371 15 lei
- inregistrarea cheltuielii societii privind contribuia la concedii i indemnizaii (CCI) datorat de
angajator:
6454 = 4316 15 lei
- inregistrarea cheltuielii societii privind contribuia la fondul de garantare datorat doar de
angajator:
6455 = 8 lei;
- plata salariului net ctre salariat:
421 = 5311 2710 lei.

17. SC INA SA prezinta la 30 iunie N urmtoarea situaie a veniturilor i cheltuielilor, cumulat de la

inceputul anului:
- Venituri totale 300.000 lei, din care: dividende primite 20.000 lei; venituri rezultate din anularea
ajustrilor pentru deprecierea imobilizrilor 5.000 lei;
- Cheltuieli totale 220.000 lei, din care cheltuiala cu impozitul pe profit aferenta trimestrului I
20.000 lei. Impozitul platit pana la aceasta data 15.000 lei; cheltuieli de protocol 6.000 lei;
cheltuieli de sponsorizare 14.000 lei; cheltuieli cu amenzile i penalitatile datorate bugetului de
stat 6.000 lei; cheltuieli privind ajustrile pentru deprecierea stocurilor de marfuri 4.000 lei;
cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor primite de la instituii nespecializate 15.000 lei,
cheltuieli cu amortizarea contabil 3.000 lei; gradul de indatorare este 2,5; cheltuieli de
publicitate pe baz de contract 10.000 lei; amortizarea fiscal 2.000 lei.
- Cifra de afaceri a firmei 250.000 lei;
- Capitalul social al firmei 200.000 lei;
- Rezerva legala constituita in anii precedenti 38.000 lei;
Se cere: determinare rezultatului contabil; trecerea de la rezultatul contabil la rezultatul fiscal;
impozitarea profitului; determinarea rezultatului net i contabilizarea impozitului pe profit.

rezultat contabil = venituri cheltuieli = 300.000 220.000 = 80.000

rezultat fiscal = rezultat contabil venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = 80.000
(20.000 + 5.000) + (20.000 + 3.880 + 14.000 + 6.000 + 4.000 + 1.000 (dif amortizare) ) =
103.880
deducere rezerva legala 2.000
profit impozabil = 103.880 2000 = 101.880
16% * profit impozabil = 16.300

cheltuiala protocol admisa = 2% * (80.000 + 6.000 + 20.000) = 2.120

reducere sponsorizare = 250.000*0.5% = 1.250
691 = 441 - 4.050

18. Un productor de imbracaminte vinde unui distribuitor 10.000 de costume la preul de 1600 lei /
costum (pre fr TVA). Distribuitorul practic un adaos comercial de 15% i ulterior vinde
produsele unui lan de magazine din Bucureti. Preul final practicat de magazine la vnzarea cu
amnuntul presupune un adaos comercial, fa de valoarea de intrare, de 30%. Aflndu-ne in
perioada reducerilor, 4000 de costume sunt vndute cu un discount de 10% i 2000 cu un

8/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

discount de 20%. In aceste condiii stabilii TVA de plat i TVA de recuperat pentru fiecare dintre
agenii economici participani la acest lan de tranzacii.

- producator TVA de plata = 10.000 * 1.600 * 20% = 3.200.000

- distribuitor TVA de plata = TVA colectat TVA dedus = 10.000 * 1.600 * 115% * 20% - 10.000 *
1.600 * 20% = 480.000
- lant de magazine = TVA colectat TVA dedus = 4.000 * 1.600 * 115% * 130% * 90% * 20% +
2.000 * 1.600 * 115% * 130% * 80% * 20% - 10.000 * 1.600 * 115% * 20% = 1.722.240 +
765.440 3.680.000 = - 1.192.320

19. O persoan fizic obine venituri din activiti comerciale, venituri ce sunt impuse in sistem real.
In anul 200X obine urmtoarele venituri:
- venituri din vnzri de mrfuri: 35.000 lei;
- venituri din sponsorizri: 500 lei;
- venituri din dobnzi la contul curent la banc: 200 lei..
Cheltuielile efectuate in anul 200X sunt:
- cheltuieli cu mrfurile vndute: 20.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de teri: 7.600 lei;
- cheltuieli cu protocol: 700 lei;
- cheltuieli cu penaliti din contracte comerciale: 500 lei
- cheltuieli cu impozitul pe venit sub form de pli anticipate 300 lei.
S se determine impozitul pe venit de plat sau de recuperat cu ocazia regularizrii.

Venituri = 35.000 + 200 = 35.200 lei

Cheltuieli deductibile = 20.000 + 7.600+ 500 = 28.100

Cheltuieli deductibile limitat = cheltuieli de protocol
Baza = 35.200 28.100 = 7.100
Limita ded ch protocol = 142
Cheltuieli protocol deductibile = 142 lei

Baza Impozit datorat = 35.200 28.100 142= 6.958

Impozit datorat = 6.958 * 16% = 1.113 lei

Impozit de plata = 1.113 300 = 813 lei.

20. Un agent economic prezint in anul 2016, conform datelor din bilan, urmtoarea situaie:
- capitaluri proprii la inceputul anului 20.000 lei;
- capitaluri proprii la sfritul trimestrului I 21.000 lei;
- capital imprumutat cu scadena mai mare de 1 an la inceputul anului 50.000 lei.
- capital imprumutat cu scadena mai mare de 1 an la sfritul primului trimestru 100.000 lei.
Pe 1 februarie a contractat un imprumut de la o banc in valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rat
anual a dobnzii de 5% (dobnda fiind pltibil lunar, iar imprumutul rambursabil la scaden).
Tot pe 1 februarie a contract un imprumut de la un acionar in sum de 30.000 lei, pe 3 ani, rata
anual a dobnzii fiind de 6% (imprumutul se restituie integral la scaden, iar dobnda se
pltete lunar). Rata de referin a BNR pentru luna martie este de 1,5%. S se analizeze
deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile.

Dobanda lunara credit banca = 20.000*5%/12 = 83.33 ron/ luna

Dobanda lunara credit asociat = 30.000*6%/12=150 ron/ luna

Dobanda neded asociat = 30.000*4.5% /12 = 112.5

Dobanda ded asociat = 37.5

9/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Dobanzi ned indif de calcul grad indat = 112.5*11 = 1237,5

Dobanzi ded inainte de calcul grad indat =83.33*11 + 37.5*11 = 1329,13
Grad indatorare = (50.000+100.000)/(20.000+21.000)= 3.65 => dobanzi nedeductibile =
1329.13+1237,5 =2.566,63

21. A cu sediul in Piteti, inregistrat in scop de TVA in Romnia, achiziioneaz de la B stabilit i

inregistrat in scop de TVA in Ungaria marfuri in valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din
Ungaria in Romnia de ctre A. Plecat in Ungaria s negocieze preul acestora, directorul lui A
achiziioneaz de la C, librrie in Ungaria, inregistrat in scop de TVA in Ungaria, etichete in
valoare de 200 euro pe care le aduce apoi in Romnia cu maina personal. Cursul schimb 1 euro
= 4,3 lei. Analizai operaiunea din punctul de vedere al lui A, stabilind i ce obligaii are din
punctul de vedere al TVA.

Achizitie marguri 15.000 euro - 371 = 401 15.000 euro

4426 = 4427 15.000e*20%
Achizitia de marfuri de la B se considera achizitie intracomunitara de bunuri pentru care se aplica
taxarea inversa. Se declara la randurile 7 si 7.1 din decontul 300, de asemenea exista obligatia
intocmirii declaratiei 390.

Etichete achizitionate de la librarie TVA platit local se declara la randul 26 din decontul de TVA.
604 = 401 200 euro

22. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:

- venituri din cotizaiile membrilor 20.000 lei;
- venituri din donaii i sponsorizri 40.000 lei;
- venituri in urma realizrii unui spectacol 10.000 lei;
- venituri din activiti economice 200.000 lei.
Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activiti
neeconomice 40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 80.000 lei. Cursul de schimb
este 1 euro = 4,4821 lei/EUR. S se determine impozitul pe profit.

Venituri neimpozabile = 20.000+40.000 +10.000 = 70.000

Venituri neimpozabile in lim 15.000 eur * 4.4821 = = 67231, 5lei
Venituri neimpozabile din alte activitati = 67.231, 5 lei

Venituri impozabile totale = 200.000 lei +80.000 67231,5 = 212.768,5 lei

Cheltuieli deductibile =80.000

Impozit pe profit = (212768.5 80.000 )*16% = 21.242,96 lei

23. O microintreprindere a inregistrat in trimestrul I al exerciiului fiscal urmtoarele:

- venituri din prestri de servicii 50.000 lei
- venituri din vnzri de mrfuri 70.000 lei
- venituri din provizioane 7.000 lei
- venituri aferente serviciilor in curs de execuie 1.500 lei
- venituri din despgubiri primite de la o societate de asigurri pentru pagube produse bunurilor
din patrimoniu in urma unor calamiti naturale 4.500 lei
- cheltuieli cu mrfurile vndute 40.000 lei
- cheltuieli cu serviciile prestate de teri 60.000 lei
- cheltuieli salariale 20.000 lei
- cheltuieli (contabile) cu amortizarea 25.000 lei
- cheltuieli cu achiziia unei case de marcat fiscale (pus in funciune pe 15 februarie) 1.400 lei
Calculai impozitul datorat de societate.

10/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Venituri impozabile = venituri din prestri de servicii 50.000 lei+ venituri din vnzri de mrfuri
70.000 lei +venituri aferente serviciilor in curs de execuie 1.500 lei = 121.500
Facilitate- achizitie casa de marcat = 1.400

Baza impozabila = 121.500 1.400 =120.100

Societate cu niciun salariat => Impozit = 120.100*3% = 3.603
Societate cu 1 salariat => Impozit = 120.100 * 2% = 2.402
Societate cu 2 sau mai multi salariati => Impozit = 120.100*1% = 1.201

24. O persoan are un salariu de incadrare la locul de munc de baz de 1.500 lei lunar. In luna
aprilie angajatul realizeaz i alte venituri, astfel:
- spor de vechime 25%
- o recompens in natur, constnd in 2 kg alimente, la pre de achiziie de 20 lei/kg, TVA 20%
- echipament de protecie, acordat cu titlu gratuit de ctre angajator 80 lei i
- materiale igienico-sanitare, acordate in aceleai condiii 20 lei
- tichetelor de mas 160 lei
- cadouri in valoare de 400 lei oferite cu ocazia srbtorilor de Pati pentru cei doi copii minori
- cotizaie pentru sindicat 15 lei
Salariatul are in intreinere pe soia sa, care realizeaz venituri lunare de 1200 lei, pe mama sa
care deine terenuri de 15.000 mp in zona montan i cei doi copii minori.
S se calculeze impozitul pe veniturile din salarii datorat de angajat pentru luna aprilie.

Venituri brute impozabile cu toate taxele= 1.500 lei + 1.500*25% +2*20*1.2 + (400-150*2) =
2.023 lei
Deducere pentru persoanele aflate in intretinere = 3 persoane aflate in intretinere, Venit brut
lunar <= 1500 lei Deducere = 600 lei
Venit impozabil cu toate taxele = 2023-600 = 1423
Contributii datorate de salariat = Somaj 0.5%, CAS 10.5%, CASS 5.5%
Somaj = 1423*0.5% = 7
CAS = 1423*10.5% =150
CASS = 1423*5.5% =78

Venit impozabil pentru impozit venit 16% = 1.423 + 160 7-150-78 = 1348
Impozit pe venit = 1348 * 0.16 = 216 lei.

25. Un agent economic cu profil de farmacie i alte servicii medicale, inregistrat in scop de TVA in
Romnia, pltitor lunar de TVA, realizeaz in luna octombrie 2016 urmtoarele operaiuni (toate
preurile sunt fr TVA):
- achiziioneaz 10 topuri hrtie la 10 lei/buc;
- achiziioneaz 2000 cutii medicamente la pre de 100 lei/buc;
- primete facturi de prestri servicii de la furnizorii de utiliti in valoare de 5000 lei;
- livreaz 800 cutii medicamente pe piaa intern la pre de 110 lei/buc;
- livreaz 1100 cutii medicamente la export la pre de 120 lei/buc;
- presteaz servicii de consultaii medicale in valoare de 2.300 lei.
tiind c agentul economic achiziioneaz medicamentele numai in scopul revnzrii, iar hrtia i
utilitile nu le poate evidenia separat pe tipuri de activiti determinai TVA colectat, TVA
deductibil, TVA de dedus i TVA de plat sau de recuperat la scadena legal.

Tva deductibilitate mixta= 10*10*0.20 + 5.000*0.20 = 1.020 lei

TVA deductibil medicamente = 2.000*100 * 9% = 18.000 lei
Pro rata = (800*110 + 1100*120)/ (800*110 + 1100*120+2.300) * 100 =132.000/222.300 *100
=59.40%

Tva deductibil din active mixte = 1.020 * 59.4% = 605.88 lei

11/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

TVA dedus = 18.000+ 605.88 = 18.605,88 lei

TVA colectat = 800*110 *9%= 7.920

Tva de colectat < TVA dedus => TVA de recuperat = 18.605,88-7.920 = 10.685,88 lei.

26. Care este rolul scrisorii de angajament?

Standardul 210 recomanda ca auditorul sa transmita clientului sau, de preferat inaintea inceperii
angajamentului, o scrisoare de angajament in vederea evitarii neintelegerilor care ar putea sa
apara in indeplinirea acestuia. Scopul acestei scrisori de angajament consta in documentarea si
acceptarea de catre auditor a numirii, a obiectivului si sferei angajamentului de audit, a intinderii
responsabilitatii auditorului fata de client, precum si a formei oricarei raportari.
Desi forma si continutul scrisorilor de angajament pot sa difere de la un client la altul, ele trebuie
sa cuprinda, in general, referiri cu privire la:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii entitatii auditate pentru intocmirea situatiilor financiare, in
conformitate cu prevederile standardului 200 Obiectivele si principiile generale care guverneaza
auditul situatiilor financiare;
- cadrul de raportare financiara adaptat de catre conducerea entitatii auditate in vederea
intocmirii situatiilor financiare care fac obiectul auditarii;
- sfera angajamentului de audit, cu trimiteri la prevederile legislatiei in vigoare, precum si la
reglementari sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul adera;
- structura rapoartelor sau a oricarei alte forme de comunicare a rezultatelor angajamentului;
- precizarea faptului ca exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana
nedescoperite datorita faptului ca auditorul se bazeaza pe testari, avand si alte limitari inerente.
De asemenea, aceasta situatie poate fi cauzata si de faptul ca orice sistem contabil si de control
intern prezinta o serie de limitari inerente;
- posibilitatea auditorului de a avea acces nelimitat la orice inregistrari, documentatii si alte
informatii solicitate in legatura cu auditul.
Pe langa aceste aspecte, o scrisoare de angajament mai poate contine elemente legate de:
- dorinta auditorului de a primi din partea conducerii entitatii auditate o confirmare scrisa cu
privire la declaratiile facute in legatura cu auditul;
- acceptarea de catre clientul de audit a termenilor angajamentului, prin confirmarea primirii
scrisorii de angajament;
- descrierea oricaror alte scrisori sau rapoarte pe care auditorul le va emite catre client;
- elementele de baza pe care se fundamenteaza calculul onorariilor si orice acorduri privind plata
lor.

27. Care sunt etapele tehnicii sondajului?

Oricare ar fi tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind
decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii:
A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;
B. elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta
riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la tehnici statistice;
D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum
este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ;
F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare
anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau
exceptionala;

12/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

H. concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor
cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.

28. In ce consta controlul faptic?

Este procedeul de stabilire a existentei si miscarii mijloacelor materiale si banesti si a modului de

desfasurare a activitatii economice.
Obiectul principal al controlului faptic sunt se refera la determinarea exacta a cantitatilor si
valorilor existente, a starii in care se gasesc, a stadiului si a modului de prelucrae a respectarii
legalitatii in utilizarea lor.
Principalele modalitati de control faptic sunt: a) inventarierea b) expertiza tehnica si analiza de
laborator c) observarea directa d) inspectia fizica.
a) Inventarierea are ca obiectiv constatarea la un momentdat a existentei cantitative si calitative
a elementelor de activ si de pasiv ale unei unitati gestionare.
b) Sunt modalitati de control financiar care se folosesc pentru stabilirea integritatii valorii
materialelor, calitatii unor produse, valorii manoperei, etc.
c) Observarea directa se foloseste atunci cand organul de control merge la fata locului pentru a
constata realitatile din documente.
d) Inspectia fizica consta in examinarea activelor si alte resurse, fiind o proba sigura pentru
intarirea constatarilor.

29. Prezentati clasificarea riscurilor intr-o misiune de audit.

Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta, atunci cand
situatiile financiare sunt denaturate material. Pentru a planifica auditul, auditorul utilizeaza
modelul riscul de audit, cu trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de
nedetectare.

30. Ce este riscul de control?

Riscul de control reprezinta riscul ca o denaturare materiala, care ar putea aparea intr-o
categorie de operatiuni, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata la momentul oportun
de sistemele de contabilitate si de control intern.

31. Ce este riscul inerent?

Riscul inerent reprezinta susceptibilitatea ca o categorie de operatiuni sa contina o denaturare

care ar putea fi materiala, individual sau cumulata cu denaturarile existente in alte categorii de
operatiuni, presupunand ca nu au existat controale interne adiacente.

32. Ce este riscul de nedetectare?

Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca procedurile aplicate de auditor sa nu detecteze o

denaturare ce exista in categoriile de operatiuni si care ar putea fi materiala in mod individual,
sau atunci cand este cumulata cu denaturari din alte categorii de operatiuni.

33. Care este rolul dosarului permanent in documentatia de audit?

Unele informaii i documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate in fiecare an. Clasarea
lor intr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la
zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii in fiecare an a unor lucrri i transmiterea de
la un exerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.

13/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:

a) fisa de prezentare;
b) scurt istoric al intreprinderii;
c) organigrame;
d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;
e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;
f) note asupra statutului;
g) procese verbale ale CA si AGA;
h) lista actionarilor sau asociatilor;
i) structura grupului;
j) contracte, asigurari.

34. Care este rolul dosarului exercitiului in documentatia de audit?

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza
si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara
omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
Continut.In mod uzual, acest dosar cuprinde:
- planificarea misiunii;
- programul general de lucru;
- note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de catre altii (auditori interni, diversi
specialisti);
- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;
- compunerea echipei;
- data pentru emiterea raportului;
- buget de timp si realizarea lui;

35. Definiti si explicati principiul fundamental: competenta profesionala

Competena profesional are dou componente de baz:

- obinerea
- meninerea
Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii
profesionale cu grij i srguin i este obligat s se menin in permanen la un nivel de
cunotine i de recunoatere profesional care s justifice ateptrile unui client sau al
angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica
profesional, din legislaie i tehncile de lucru.

Dobndirea cere:
- inalt standard de pregtire general, urmat de una specific,
- practic i experien in subiecte profesionale semnificative,
- perioade de practic in domeniu.
Meninerea cere:
- cunoatere continu a evoluiilor in profesia contabil (la nivel naional i internaional in
contabilitate, audit i alte reglementri statutare i cerine relevante).
- adoptarea unui program.

36. Prezentati "Tabloul CECCAR": mod de inscriere, "juramant", structura tablou

14/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Inscrierea in Tabloul Corpului a experilor contabili i a contabililor autorizai se face, la cerere, de

ctre filialele judeene i a municipiului Bucureti, dac cei in cauz fac dovad c indeplinesc
condiiile prevzute la art. 4 lit. a) (are capacitate de exerciiu deplin) i c) (nu a suferit nicio
condamnare care, potrivit legislaiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a
societilor comerciale.), respectiv art. 5 lit. a) i c). Contestaia impotriva respingerii cererii de
inscriere in Tabloul Corpului se depune in termen de 30 de zile de la data primirii comunicrii i
se soluioneaz, in termen de 30 de zile de la data inregistrrii, de conducerea seciunii experilor
contabili sau contabililor autorizai. Hotrrile adoptate de conducerea seciunii experilor
contabili sau contabililor autorizai privind respingerea cererii de inscriere pot fi atacate la
Consiliul superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia, in termen
de 30 de zile de la primirea acestora, i se soluioneaz in termen de 15 zile de la data
inregistrrii contestaiei. Contestarea deciziilor Consiliului superior al Corpului Experilor Contabili
i Contabililor Autorizai din Romnia poate fi fcut la Secia de contencios administrativ a
Tribunalului Bucureti.
Dup inscrierea in tablou, experii contabili i contabilii autorizai depun jurmnt scris.
Jurmntul are urmtoarea formulare: Jur s aplic in mod corect i fr prtinire legile rii, s
respect prevederile Regulamentului de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i
Contabililor Autorizai din Romnia i ale Codului privind conduita etic i profesional a
experilor contabili i contabililor autorizai, s pstrez secretul profesional i s aduc la
indeplinire cu contiinciozitate indatoririle ce imi revin in calitate de expert contabil/contabil
autorizat.
Membrii Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai au obligaia s plteasc cotizaiile
profesionale. Neplata acestora pe o perioad de un an atrage radierea din Tabloul Corpului.

Seciunile Tabloului

Seciunea I experi contabili liber profesioniti care ii desfoar activitatea in mod individual.

Seciunea a-II-a experi contabili care au statut de angajai in instituii centrale sau locale,
instituii bancare i de asigurri, educaie, cercetare, intreprinderi i alte entiti (altele dect
entitile membre C.E.C.C.A.R.):
A. Membri activi
B. Membri inactivi

Seciunea a III-a - persoane fizice strine sau care sunt absolvente ale unor instituii recunoscute
care au obinut calitatea de membru al Corpului.

Seciunea a-IV-a societile de expertiz contabil, companii i alte entiti juridice autorizate
s desfoare activiti profesionale prevzute de Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat:
A. Cu capital strin sau mixt
B. Cu capital autohton

Seciunea a V-a contabili autorizai liber profesioniti care ii desfoar activitatea in mod
individual.

Seciunea a VI-a contabili autorizati care au statut de angajai in instituii centrale sau locale,
instituii bancare i de asigurri, educaie, cercetare, intreprinderi i alte entiti (altele dect
entitile membre C.E.C.C.A.R.):
A. Membri activi
B. Membri inactivi

Seciunea a-VII-a societi de contabilitate autorizate s desfoare activitile profesionale

prevzute de Ordonana Guvernului nr. 65/1994, republicat:
A. Cu capital strin sau mixt

15/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

B. Cu capital autohton

Seciunea a-VIII-a membrii de onoare:

A. Preedini de onoare
B. Experi contabili de onoare
C. Contabili autorizai de onoare.

37. Precizati care sunt organele si decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial) si
prezentati atributiile Adunarilor generale ale fililalelor

Sediul central al Corpului este in municipiului Bucureti. CECCAR are filile fr personalitate
juridic in fiecare reedin de jude i in municipiul Bucureti. Este astfel organizat inct s ii
poat indeplini atribuiile de organism de autoreglementare.
La nivel central:
o Organe de decizie:
Conferina Naional
Consiliul Superior
Biroul Permanent
Preedintele Corpului
o Organele de execuie:
Director general executiv
Sectoare (departamente, servicii)

La nivel de filial:
o Organe de decizie
Adunarea general
Consiliul filialei
Biroul Permanent
Preedintele filialei
o Organe de execuie:
Directorul executiv
Sectoare (departamente, servicii)

38. Definiti profesia contabila si prezentati tipurile de lucrari pe care le poate efectua expertul
contabil

Profesia contabila = totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul

contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (le presteaza)si a organismelor profesionale
carora le apartin. Activitatile care compun PC au un element comun : disciplina contabilitatii.
Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar contabil
5. Management financiar contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere , asistenta)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si extracontabile

39. Prezentati care sunt modalitatile de organizare pentru exercitarea profesiei contabile (se vor
prezenta distinct, atat pentru experti contabili, cat si pentru contabili autorizati, cu mentionarea
incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevazute de cadrul legal).

16/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor

profesionisti contabili sau printr-o lege. Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme
ale profesiei contabile. La nivel european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:
- sistemul de calificare a pregatirii si
- sistemul de calificare functionala.

40. Raport de expertiz contabil.

CAPITOLUL I INTRODUCERE al Raportului de expertiz contabil trebuie s cuprind cel puin

urmtoarele paragrafe:
I. Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei
contabile, care trebuie s cuprind informaii cu privire la: numeie i prenumele expeetului,
domiciliul, numrul carnetului de expert contabil i poziia din Tabloul experilor contabili;
II. Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare
sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiare. In acest paragraf se
menioneaz:
a. In cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului,
respectiv Incheiere de edin (in cazurile civile) sau Ordonan a organelor de urmrire
penal (in cauzele penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea
procesual a prilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numrul i anul dosarului i
natura acestuia (civil sau penal);
b. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul
social al acestuia, numrul i data contractului in baza cruia se efectueaz expertiza
contabil solicitat.
III. Paragraful privind identificarea imprejurrilor i circumstanelor in care a luat natere litigiul in
care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost contractat
expertiza contabil extrajudiciar.
IV. Paragraful privind identificarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul expertizelor contabile
judiciare, formularea obiectivelor expertizei contabile se preia ad-literam din formularea
acestora in Incheierea de edin (cauzele civile), respectiv in Ordonana organelor de urmrire
i cercetare penal (cauzele penale). In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea
obiectivelor acestora trebuie s fie cea din contract.
V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i locului in care s-a efectuat expertiza
contabil. In cazul expertizelor contabile, dispuse de organele in drept, in cauze civile, data i
locul inceperii lucrrilor expertizei contabile trebuie documentat prin citarea prilor prin
scrisoare cu aviz de primire.
VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are legtur cauzal cu
obiectivele expertizei contabile i care a stat la baza intocmirii raportului de expertiz contabil.
Materialul documentar nominalizat in acest paragraf trebuie s fie strict adecvat necesitilor de
documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.
VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiz
contabil cu menionarea expres dac s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avnd
aceleai obiective. De asemenea, in acest paragraf, trebuie menionat dac s-au folosit lucrrile
altor experi (contabili, tehnic, etc), probleme ridicate de prile interesate in expertiz i
explicaiile date de acestea in timpul efecturii expertizei.
VIII. Paragraful privind identificarea datei iniiale pn la care raportul de expertiz contabil
trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire fa de termenul
iniial.

CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil,

trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei
contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul
contabil, cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul
producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, in
expertiza contabil, au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau

17/17
 Stagiar Gabriel TECUCEANU
Octombrie, 2016

nu in considerare in formularea concuziilor sale. In fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul

calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ingreuna
inelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil
ca ansamblul calculelor s se fac in anexe la raportul de expertiz contabil, iar in textul
expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora, cu
trimiteri la anexe.
Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se incheie
cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr echivoc,
redactat intr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii
documentelor justificative, reprezentrilor (inregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de
control (de orice fel) anterioare i nici asupra incadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul
contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu incadrarea judiciar a acestora. In cazuri
deosebite in care expetul contabil, in exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente
care nu intrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia in
considerare in stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate
expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta in raportul de expertiz contabil.
Dac raportul de expertiz contabil este intocmit de mai muli experi care au opinii diferite,
intr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert
contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, in
expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menioneaz separat, in raport cu
opinia expertului numit din oficiu.

18/17