Sunteți pe pagina 1din 27

Ministerul Educatiei Republicii Moldova

Colegiul National de Comert al ASEM

Proiect
la disciplina asigurarea in serviciile hoteliere
Tema:Asigurarea de viata

Elev:Ermurachi Ina
Profesor:Movileanu Elena

Chisinau, 2014
Cuprins:
1.Date generale despre asigurari de viata........................................................3
2.Caracteristicile asiguarilor de viata..............................................................3
3.Tipuri de asigurari de viata...........................................................................5
4.Calculul primelor de asigurare in asigurarile de viata..................................7
5.Asiguararile de viata in RM.......................................................................14
6.Evolutia liniei de asigurare de viata in RM, anii 2003-
2008......................16

Introducere

2
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupai s previn i s suporte n
comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamiti
naturale i accidente). Omul a simit nevoia de protecie datorit numeroaselor pericole la
care este expus. Aceste poteniale pericole au aprut, datorit dezvoltrii tehnicii i
tehnologiei, tiinei, activitii omului precum i dezlnuirii forelor naturii.
Printre factorii perturbatori i dezechilibrani ai procesului reproduciei sociale se numr
calamitile naturale, accidentele, precum i anumite evenimente ce survin n viaa
omului Necunoscdu-se nici momentul ivirii i nici intensitatea aciunii acestora, ele pot
provoca distrugerea total sau parial a unor bunuri, ntreruperea produciei i/sau
transportului, pierderi de viei omeneti sau pierderea capacitii de munc a unor
personae.
Astefl tot mi des se vedea nevoia de asigura,toate bunurile de niste ricuri probabile, pina
chiar si viata s-a incepu a asigura.
Asigurarea de via: este un plan financiar de acumulare cu acoperirea riscurilor ce pot
aduce daune majore sntii i vieii omului.
Asigurarea de via :
Poate fi facut oricarei persoane n stare bun de sntate cuprins nte 0 65 ani;
Contractul poate fi ncheiat pe o period de 10, 15, 20, 25 ani;
Prima anual minim : 3000 lei;
Achitarea primei se face anual sau semestrial
Nu pot fi asigurate persoanele care au un grad de invaliditate permanent mai mare de
50% (gradul II de invaliditate).
Persoana ce dorete o sum asigurat de pn la 300 000 lei, nu va fi supus unui
control medical prealabil.
Suma asigurat la sfiritul programului de asigurare se calculeaz lundu-se n calcul
urmtorii factori:
vrsta asiguratului;
genul asiguratului;
termenul contractului;

3
prima anual de asigurare;
Evenimentele asigurate sunt:
supraveuirea asiguratului la expirarea contractului de asigurare;
decesul asiguratului n perioada de valabilitate a contractului de asigurare;
survenirea invaliditii(>50%), ca urmare a unui accident sau boal, n perioada de
valabilitate a contractului de asigurare.

Caracteristicile asigurrilor de via

Asigurrile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani de ctre asigurtor, n
cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i anume:
vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acestuia. Chiar i
persoanele tinere se pot mbolnvi sau pot deceda n urma unor accidente neateptate, ce
vor genera n mod automat i dificulti financiare.
Asigurrile de via au, spre deosebire de asigurrile generale, anumite caracteristici,
prezentate mai jos:
Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz pe ntreaga perioad de via a
poliei i la care deintorul de poli poate avea acces n mai multe moduri: poate face
mprumuturi, poate opta pentru cumprarea unei polie de asigurare de via cu plata
integral, sau poate rscumpra polia.
Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane sunt determinate de: necesitile
bneti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare motenitorului, dup decesul
asiguratului; restabilirea moral dup deces.
Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul; motivaii personale; concepia
despre moarte.
Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriu-zis, sau ca o
pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei
proprieti.
Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i
posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare
mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau

4
de asigurtor s fac acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau
beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece
aici nu mai este vorba de daun ca la asigurrile de bunuri.
Neavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii ca asigurarea de
bunuri. Dac n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer o vtmare corporal
sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de munc, el are dreptul la o
indemnizaie de asigurare (suma asigurat), care s fac posibil refacerea situaiei sale
financiare existente naintea producerii accidentului sau contactrii bolii. Interesul
asigurrii nu prezint importan, ntruct indemnizaia de asigurare este datorat
independent de existena unei daune.
Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul o achit
asiguratului n cazul producerii riscului asigurat.
Deoarece nici viaa i nici sntatea unei persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate
pune problema unui raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat.
Contractul de asigurare se ncheie n form scris (prin completarea unei declaraii de
asigurare). Dup analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea
contractului, redactarea contractului n form scris i nmnarea unui exemplar
asiguratului. Contractul de asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare
i emiterea poliei.
ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul obinuit
de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic expirarea perioadei pentru care a fost
ncheiat; contractul nceteaz i prin producerea evenimentului asigurat. Dar, exist i
moduri mai puin uzuale cum ar fi: denunarea, rezilierea i anularea contractului.

Tipuri de asigurri de via

Asigurrile de via se pot clasifica n funcie de riscul asigurat, de momentul achitrii


primei, de momentul ncasrii sumei asigurate i de forma pe care acestea o mbrac.
Astfel n funcie de riscul acoperit, asigurrile de via pot fi: a) asigurri de
supravieuire, b) asigurri de deces, c) asigurri mixte de via, d) asigurri de accidente,
e) asigurri de boal, f) alte forme.

5
n cazul asigurrii de supravieuire, asigurtorul se oblig s plteasc asiguratului suma
asigurat, cu condiia ca acesta s fie n via la sfritul perioadei pentru care s-a ncheiat
contractul de asigurare. Dac acesta a decedat nainte de expirarea termenului de
valabilitate, asigurtorul este eliberat de angajamentul luat prin contract, i nu are nici o
obligaie fa de motenitori.
Asigurarea de rent este asigurarea n care suma asigurat este pus la dispoziia
asiguratului sub forma unor pli periodice cu titlul de rent.
n cazul asigurrii de via variabil, proprietarul poliei de asigurare are posibilitatea de a
alege una din opiunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispoziie, beneficiile
poliei de asigurare se ajusteaz n funcie de valoarea investiilor prevzute n polia de
asigurare, n momentul n care se solicit plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici
dect sumele asigurate iniial pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare, dar ele pot
fi mai mari, dac investiiile fcute au fost profitabile.
n ceea ce privete asigurrile de via universal, posesorul poliei de asigurare poate, la
anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poliei de
asigurare poate schimba valoarea i data efecturii plii primelor de asigurare, fr a
avea obligaia de a anuna anticipat societatea de asigurri, primele de asigurare sunt
plasate ntr-un cont i din valoarea lor se vor scdea, la un moment dat, cheltuielile de
deces. n acest cont se vars, totodat, i dobnzile obinute, care pot varia n timp,
posesorul poliei poate retrage anumite sume din economiile acumulate, societatea de
asigurri este cea care va decide cum vor fi investii banii, i cea care garanteaz o rat
minim de rentabilitate.
n cazul asigurrilor de deces, protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces,
asiguratul se oblig s plteasc prime de asigurare toat viaa, existnd posibilitatea ca
plata primelor s se fac pn la o anumit dat cum ar fi: data x, ieirea la pensie, n
cazul asigurrii de deces ncheiate pe termen limitat, asigurtorul se oblig s achite suma
nscris n contract, cu condiia ca decesul asiguratului s survin n perioada de
valabilitate a acestuia.
La asigurarea mixt de via asigurtorul cuprinde dou riscuri alternative ntr-un contract
de asigurare unic, dnd impresia ca asiguraii ctig n cazul producerii oricrui risc: n
cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n

6
caz de supravieuire, asiguratul ncaseaz personal suma asigurat. Asiguratul cstig n
ambele cazuri dar cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri, att cel de deces ct i
cel de supravieuire.
Asigurarea de accidente, protejeaz persoanele fizice de consecinele nefaste ale unor
evenimente neprevzute care le poate afecta viaa, integritatea corporal sau capacitatea
de munc. Persoanele asigurate vor primi cu titlu de indemnizaie o sum pentru
acoperirea cheltuielilor de ngrijire medical, refacere i compensare a pierderilor de
venit.
Asigurarea de boal are drept scop protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate
temporar de munc determinat de boal.
Rolul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total sau parial a cheltuielilor cu
ocrotirea sntii, diferena fiind suportat de stat sau de individ dup caz. Aceste
asigurri au caracter facultativ i se ntind pe perioade lungi de timp. Clasificarea
asigurrilor de sntate: asigurri de accidente; asigurri de boal; asigurri de sntate
permanent. Polie de asigurri de sntate: asigurarea cheltuielilor de spitalizare;
asigurarea pentru intervenii chirurgicale; asigurarea medical de baz; asigurarea
medical major; asigurarea medical complex.
Asigurarea de sntate permanent urmrete s elimine srcia, adesea asociat cu o
incapacitate de munc de durat, provocat de un accident sau o boal. Dac asiguratul
ajunge n incapacitate de munc n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o
indemnizaie de asigurare, care se acord periodic, att timp ct se menine starea de
incapacitate, sau pn cnd asiguratul atinge vrsta de pensionare, ori decedeaz.
Asigurarea dotal - este un mod de constituire a unei dote pentru copil, pn cnd acesta
ajunge la majorat. Asigurtorul onoreaz aceast asigurare dac beneficiarul este n via
la data atingerii majoratului. n caz contrar asigurtorul este exonat de orice rspundere
legat de acest contract.
Asigurarea de nupialitate - este o asigurare de via, n baza creia asigurtorul se
angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac acesta se cstorete
nainte de a mplini o anumit vrst.
Asigurarea de natalitate - const n obligaia asigurtorului de a plti suma de bani
asiguratului cruia i s-a nscut un copil, ntr-un anumit termen.

7
CALCULUL PRIMELOR DE ASIGURARE IN ASIGURARILE DE
VIATA

Factori determinanti
In asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de
probabilitatea de supravietuire a asiguratului.
Intr-o societate de asigurari de viata, rolul cel mai important in calcularea primelor de
asigurare il are actuarul, numit si matematicianul asigurarilor de viata. Cele mai
importante sarcini ale sale constau in determinarea primei de asigurare, stabilirea
rezervelor matematice, a valorii de rascumparare pentru produsele cu capitalizare,
dezvoltarea de produse noi, calcularea embedded value si altele.
Tabelele de prima se calculeaza pe baza statisticilor demografice, in principal a tabelelor
de mortalitate. Matematica asigurarilor de viata opereaza cu probabilitatile de
supravietuire si de moarte. In cazul asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata, se
folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de
activitate etc.Pentru estimare, se considera ca ceea ce s-a petrecut se va repeta si in viitor
in conditii similare.In unele tari, deoarece durata medie de viata difera destul de mult
intre barbati si femei primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de sex opus
avand aceeasi varsta. De obicei, femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un
barbat cu 3-5 ani mai invarsta.
Principalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general,
cum ar fi tabelele de mortalitate pe baza carora se calculeaza primele de asigurare la
nivelul unei populatii determinate, starea generala de sanatate a populatiei respective , dar
si caracter special, precum varsta si sexul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata
contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la
maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in
urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare, profitul
societatii de asigurari.
Determinarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare:

8
Ratele de prima trebuie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de
contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata din
investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate
promise si sa acopere si cheltuielile de asigurari;
Ratele de prima trebuie sa fie echitabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei
persoane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a
departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul este apreciat ca
fiind standard sau sub-standard, in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in
cauza. Pentru riscurile sub-standard se pretinde solicitantului plata unei extra-prime de
asigurare;
Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa.

Prima de risc si prima nivelata


Primele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai
sunt calculate in functie de criteriile mentionate. Dat fiind ca sunt asigurari pe termen
mediu sau lung, riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale,
ceea ce inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din
ce in ce mai mare, denumita prima de risc, ce reprezinta valoarea probabila a riscului
asumat de-a lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este convenabil pentru
asigurat si este dificil pentru asigurator. Se calculeaza o prima anuala, constatata pe toata
perioada asigurarii, numita prima nivelata, care aceeasi valoare pe toata durata de plata a
primelor, situandu-se intre valorile extreme ale primei de risc (naturale). Astfel,
siguratorul va incasa, in primii ani ai perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea
necesara pentru acoperirea riscului, iar ulterior datorita inaintarii in varsta a asiguratului,
va incasa o prima mai mica decat cea corespunzatoare riscului. Asiguratorul colecteaza
anumite sume din primele de asigurare, neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile
aferente, vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai fi suficiente pentru
acoperirea riscului asiguratului.
Prima neta si prima bruta

9
Ca modalitate de plata a primei de asigurare in asigurarile de viata, aceasta se poate
achita o singura data sub foarma primei unice, sau in transe periodice, esalonat.
Prima unica este astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. In
acest fel, asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput, pentru toata
durata. Prima unica incasata, la care se adauga dobanda rezultata din investirea ei, va fi
utilizata pentru acoperirea platii sumei asigurate, indiferent la ce data ar interveni decesul,
sau la expirarea contractului. Aceasta modalitate de plata este foarte putin utilizata in
practica, mai frecvent pentru asigurarile de viata pe termen lung.
Asigurarile cu plata esalonata a primei sunt cel mai frecvent utilizate, in special in cazul
unei asigurari pe termen lung, deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui un
effort financiar foarte mare al contractantului asigurarii. Calculul primelor esalonate are
in vedere faptul ca asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei sub aspectul
nivelului esalonat in timp, desi riscul de deces este diferit de la un la altul datorita
imbatranirii persoanei asigurate. In consecinta, valoarea actuala a ratelor de prima va fi
egala cu prima neta unica. Ca urmare, apare necesara constituirea unui fond de rezerva, la
care se adauga dobanda rezultata din investirea banilor si primelor viitoare ce se vor
incasa. Acesta trebuie sa fie suficient pentru plata sumei asigurate, indiferent de
momentul la care se produce decesul asiguratului.
Primele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul:
Probabilitatea de producere a evenimentului asigurat
Varsta si sexul persoanei asigurate
Valoarea actuala a primelor
Valoarea actuala a sumei asigurate
Dobanda tehnica
Toate aceste cehltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si
singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment (adaos) de prima la prima neta,
obtinandu se astfel prima bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat.
Cheltuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza
prima de asigurare.aceste cheltuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari, in
timp ce cheltuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nicel redus.
Suplimentul de prima include urmatoarele elemente:

10
Cheltuielile de achizitie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si
cuprind salariile si/sau comisioanele agentilor de vanzari, cheltuielile pentru examinarea
medicala a clientilor (daca este cazul) pentru o evlaloare corecta a riscului, alte cheltuieli
de evaluare a riscului, cheltuiel;I de incasare a primelor etc.
Cheltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentualoa
din primele de asigurari.
Cheltuieli de automatizare.
Cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, care se stabilesc sub forma
unei cote procentuale din prima neta, cheltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor.
Cheltuielile administratice si gospodaresti ale asiguratorului respectiv cheltuielile legate
de intretinere, chirie, telefon, cheltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata
perioada de valabilitate a asigurarii.
Un aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate
oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri:
reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la
intervale mai mari de timp (plata unica sau anuala, semestriala). Ratiunea practicarii
acestei reducei este legata de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza
de sume mai mari, platite in avans pe o perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe
de alta parte, ea nu mai face nici un fel de cheltuieli pentru colectarea ratelor de prima la
intervale mai mici de timp.
Reduceri de marime, care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea
unor polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare
anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator.
Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in
functie de conjunctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru
clientilor la aniversarea contractului. De regula ele se aplica asupra primelor brute de
asigurare, la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale.

Rezerva matematica
Rezerva matematica este caracteristica asigurarilor de viata. Ea reprezinta o parte din
primele de asigurare constituite ca rezerva, pe care societatea de asigurari o creeaza

11
pentru a putea plati sumele asigurate indiferent de momentul in care se produce
evenimentul.
Prima de risc are ca scop acoperirea tuturor solicitarilor privind plata sumelor asigurate
ce trebuie platite beneficiarilor pentru persoanele care decedeaza intr un an.
Pentru determinarea rezervelor matematice, se folosesc diferite metode de calcul care tin
cont de cheltuielile initiale. Cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita este metoda
Zillmer, care ia in considerare raspunderile asiguratorului fata de asigurat la un anumit
moment.
Rezerva Zillmer este egala cu valoarea actualizata a sumelor asigurate viitoare, din care
se scade valoarea actualizata a viitoarelor prime.
Valoarea de rascumparare
In cazul contractelor cu capitalizare, daca asiguratul, datorita incapacitatii de continuare a
platii primelor sau unui alt motiv, doreste sa intrerupa contractul ianinte de data expirarii
acestuia, are dreptul sa I se ramburseze o anumita, denumita valoare de rascumparare. Ea
se calculeaza numai pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote
procentuale asupra rezervei matematice. Acest procent este diferit, in functie de
momentul rezilierii contractului. Astfel, rezilierile din primii ani de existenta ai
contractului se concretizeaza in valori de rascumparare reduse, datorita nivelului ridicat al
cheltuielilor efectuate de asigurator in aceasta perioada. Asiguratul are dreptul de a rezilia
contractul in orice moment si, de aceea, in calculul primelor de asigurare, trebuie sa se
tina cont si de procentul persoanelor care se asteapta sa rezilieze polita de asigurare in
fiecare an.
Daca asiguratul nu poate sau decide sa nu mai continue contractul de asigurare,
asiguratorii accepta ca el sa ramana asigurat pe toata perioada initiala, insa pentru o suma
asigurata redusa, calculata in functie de valoarea de rascumparare la momentul respectiv.
Acea valoare poate reprezenta prima de asigurare (cu plata unica) prin care se
recalculeaza suma asigurata, aceasta fiind, evident, mai mica decat in cazul in care s ar
plati primeleconform conditiilor convenite.
Rata tehnica a dobanzii
Termenul de dobanda este potrivit pentru asigurarile de viata, deoarece acestea se
deruleaza pe perioada indelungata in care asiguratorul colecteaza sume mari de bani de la

12
clientii sai, in schimbul promisiunii de a plati suma asigurata in caz de deces al
asiguratului, sau la expirarea asigurarii. Pentru a-si putea onora obligatiile asumate,
asiguratorul creeaza un fond din primele incasate care va fi investit mai departe, creand
un venit suplimentar, sub forma de dobanda.
Dobanda reprezinta pretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea
banilor din primele de asigurare. In domeniul asigurarilor, termenul de dobanda
reprezinta veniturile provenite din investitii financiare.
Venitul produs de dobanda obtinuta din investirea banilor reprezinta o sursa importanta
de finantare a fondului din care se vor achita sumele asigurate in caz de decs, sau la
maturitatea politelor.
Deoarece societatea de asigurari nu poate cunoaste dinainte cu exactitate dobanda ce se
va obine din banii investiti de a lungul timpului, este absolut necesar ca ea sa utilizeze
in calcule o rata a dobanzii realista, in functie de situatia concreta a tarii si posibilitatilor
de investire, dobanda ce poate fi obtinuta in viitor. Aceasta poarta denumirea de rata
tehnica a dobanzii. In unele tari, prin regelementarile existente, se stabileste un nivel
minim al acesteia. In matematica asigurarilor de viata, se au in vedere dobanzile mixte.
Rata tehnica a dobanzii este promisa de societatile de asigurare ca rata minima, putand
insa depasi acest nivel.Suma pe care trebuie sa o achite asiguratorul la data limita creste
direct proportional cu dobanda. Daca asiguratorului i se platesc prime, el trebuie sa poata
achita pentru fiecare prima o anumita suma in functie de de numarul de ani si de dobanda
respectiva. Pe de alta parte, asiguratorul trebuie sa calculeze valoarea actualizata in cazul
unei serii de plati viitoare (de exemplu, pentru renta viagera sau pensia de urmas).
Este important ca, in acest tip de contract, dobanda obtinuta nu se plateste beneficiarului
sau asiguratului decat in momentul producerii decesului, respectiv al maturitatii sau
rezilierii politei. In acest fel, valoarea politei creste in fiecare an cu cota de participare la
profit, corespunzatoare dobanzii obtinute de asigurator din investirea rezervelor
matematice.
Tarifele de prime i rezerva matematic la asigurrile
de via

La asigurrile de via, ca i la cele de bunuri ori de rspundere civil asigurtorul este


preocupat s asigure stabilirea rezultatelor financiare ale activitii desfurate.

13
Angajamentele asumate de acesta pot fi onorate nu mai dac primele ncasate de la
asigurai sunt pe deplin acoperitoare. n plus primele trebuie s acopere i cheltuielile
legate de achiziionarea asigurrilor, ncheierea contractelor, ncasarea primelor, plata
sumelor asigurate etc.Pentru stabilirea tarifelor de prime se pornete de la datele cuprinse
n tabelele de mortalitate ale rii respective. Aceste tabele conin o seam de indicatori
calculai pe baza datelor privind numrul populaiei i cel al deceselor, pe ani de natere
i vrste pentru brbai, femei i ambele sexe.
Iat care sunt i ce exprim indicatorii tabelelor de mortalitate:
Numrul supravieuitorilor de vrst x arat cte persoane dintr-o generaie ipotetic
de 100 000 nscui-vii mai sunt n via la
mplinirea vrstei x ani i se noteaz cu l(x).
Numrul decedailor ntre vrstele x i x+1 ani arat ci din supravieuitori vrstei x
mor nainte de a mplini vrsta x+1 ani, adic n cursul anului considerat, i se noteaz cu
d(x).
Probabilitatea de moarte ntre vrstele x i x+1 ani arat riscul la care este supus o
persoan, care a mplinit vrsta de x ani, s nceteze din via nainte de a mplini x+1 ani
i se noteaz cu q(x).

Probabilitatea de supravieuire ntre vrstele de x i x+1 ani arat ansele pe care


le are o persoan, care a mplinit x ani, s fie n via la mplinirea vrstei de x+1 ani i se
noteaz cu p(x).

Exemplu practic
Exemplul nostru practic are ca fundament o asiguarare mixta de viata, care se si gaseste
ca anexa la proiect. Amintim faptul ca asigurarea este mixta, generala, imediata si limitata.

In exempul luat este vorba despre o persoana in varsta de 48 de ani ce incheie o asigurare
pe o perioada de 17 ani pentru o suma asigurata de 200000 lei, primita de asigurat daca va fi
in viata peste 17 ani sau de catre urmasi in cazul decesului asiguratului pana la varsta de 65
de ani. Pentru aceasta asiguratul trebuie sa achite o prima neta unica in valoare de 132 500
u.m.deoarece :

Pnu= S Dx+n +S Mx - Mx+n

Dx Dx

Pnu= S D65 +S M48 - M65_

D48 D48

14
unde D48 = 886,04876

D65 = 125,47038

M48 = 151,4762

M65 = 44,8125

Pnu= 23.500 125,47038 + 23.500 151,4762 - 44,8125_

886.04876 886.04876

Pnu = 6156.72 lei

ASIGURARILE DE VIATA IN REPUBLICA MOLDOVA: CRESTERE


IN TOPUL PREFERINTELOR POPULATIEI
Dinamica

Asigurarile de viata devin tot mai perceptibile in tabloul general al pietei asigurarilor din
R. Moldova. O simpla analiza statistica din ultimii 5 ani ne arata ca ritmul anual de
crestere a asigurarilor de viata (54,68%) este dublu fata de ritmul mediu de crestere a
pietei asigurarilor in general (27,71%).
In cinci ani, volumul primelor de asigurare de viata a crescut de 6 ori, ajungand la 33,6
mil. MDL la finele anului 2007 si la 22,3 mil. MDL numai in semestrul 1 al anului curent.
Concomitent, a crescut si ponderea asigurarilor de viata in volumul total al pietei, de la
1,97% in 2003 pana la 4,64% in anul 2007.
Explicatia acestui fenomen este simpla
Linia asigurarilor de viata a ajuns practic la zero pe piata asigurarilor din Moldova la
sfarsitul deceniului trecut, iar intrarea pe piata a jucatorilor straini specializati in asigurari
de viata si brokeraj a impulsionat dezvoltarea acestui sector. Acestia din urma nu au facut
decat sa acopere golul pe masura capacitatilor lor de vanzari. Volumul subscrierilor de
asigurari de viata va spori direct proportional odata cu cresterea numarului asiguratorilor

15
si vanzatorilor pe acest segment, iar un nivel ridicat de saturatie a pietei tine de
perspectiva mai multor ani. Mai este mult efort de depus pana cand va fi atins nivelul de
1 milion de contracte active de asigurare de viata existent la finele anului 1987!
Analiza cantitativa si calitativa a pietei
Desi ritmul de crestere a asigurarilor de viata este impresionant (55,28% in anul 2007 fata
de anul 2006), nivelul asigurarilor de viata ramane a fi unul simbolic. Suma primelor de
asigurare de 33,6 mil. MDL, aproximativ 3 mil. USD, este egala valoric cu o suma
asigurata platibila pentru viata unei persoane cu un venit peste mediu din Occident (suma
asigurata optima se calculeaza ca multiplu al venitului anual la numarul de ani ramasi
pana la varsta de pensionare a aplicantului de asigurare). Multi agenti de asigurare din
Europa vand in mod individual mai mult decat incasarile anuale ale pietei de asigurari de
viata din tara noastra.
Pentru comparatie, industria asigurarilor de viata din Romania a cunoscut un ritm de
crestere, in anul precedent, de aproximativ 20%, pana la 1.200 mil. RON (aprox. 500 mil.
USD). Astfel, tara vecina, cu o populatie de 7 ori mai numeroasa decat cea din R.
Moldova, de partea dreapta a Nistrului, are o industrie a asigurarilor de 160 ori mai mare!
Se impune obiectiv intrebarea: ce-i opreste pe cetatenii nostri sa incheie contracte de
asigurare de viata. Pentru asta trebuie sa aruncam o privire in sfera asiguratorilor de viata
si una in randul clientilor potentiali.
Asiguratorii autohtoni au facut pana acum mai multe incercari de relansare a sectorului
de asigurari de viata, iar ofertele lor anterioare pot fi caracterizate in felul urmator:
- dobanzi tehnice garantate deseori mai mari decat cele bonificate la depozite bancare,
care au dus la un final putin onorant de rezilieri fortate ale contractelor incheiate si litigii
in lant cu asiguratii;
- participatii la profit din investitia rezervelor, din pacate acestea fie erau simbolice, fie
inexistente, din cauza unor politici investitionale la fel de simbolice sau inexistente;
- sume asigurate mici, care nici nu corespundeau asteptarilor de securitate financiara a
asiguratilor, dar nici pentru asiguratori nu aduceau profitul scontat.
La sfarsitul secolului trecut, asigurarea de viata devenise o povara pentru asiguratori din
cauza angajamentelor exagerate luate anterior si un produs dezgustator si inutil pentru
potentialii clienti - dezgustator pentru ca se stia politica de reziliere fortata, incorecta din

16
partea asiguratorilor si inutil - din cauza sumelor mici care nu acopereau nici macar
putinul necesar in caz de deces sau supravietuire a asiguratului.

Evolutia liniei de asigurari de viata in R. Moldova, anii 2003-2008


mii MDL

2003 2004 2005 2006 2007 2008 estimat

Prime de

asigurare

Total piata, 289882,3 379010,6 413356,6 558983,4 724198,1 970000

Asigurari de
viata, 5697,7 9091,5 15319,4 21662,2 33636,8 50000

Ritm anual
de crestere
generala a
pietei de
asigurari 30,75% 9,06% 35,23% 29,56% 33,94%

Ritm
crestere
asigurari de
viata 59,56% 68,50% 41,40% 55,28% 48,65%

Ponderea
asigurarilor
de viata in
totalul pietei 1,97% 2,40% 3,71% 3,88% 4,64% 5,15%

17
18
Ce avem in prezent?
Oferta de asigurari de viata ramane una restransa in conditiile in care vanzarile unei
singure societati de asigurare constituie 95,7% din totalul industriei asigurarilor de viata
(pe primul semestru). Daca e sa luam in considerare insa numarul contractelor noi
incheiate, estimam ca unei singure societati de asigurare ii revin circa 99% din
contractele noi din perioada de referinta!
Ca si in cazul lui Ford, clientii pot cumpara produsul de orice culoare cu conditia sa fie
negru.
Paleta de produse de asigurare de viata vandute in R. Moldova este foarte restransa si are
urmatoarele componente:
- asigurarea de supravietuire, in care suma asigurata se plateste daca asiguratul este in
viata la expirarea termenului de asigurare;
- asigurarea de deces, in care suma asigurata este platita daca asiguratul decedeaza pana
la expirarea termenului de asigurare. Acest risc este mai rar acoperit in forma lui pura si
se vinde de obicei impreuna cu componenta de economisire (supravietuire):
- asigurarea mixta de viata - asiguratorul plateste suma asigurata atunci cand asiguratul
este in viata la sfarsitul termenului de asigurare sau atunci cand decedeaza inainte de
termen.
Ca si protectii suplimentare la asigurarile de viata se ofera clauzele suplimentare pentru
situatii de invaliditate permanenta sau deces din accident.
Produsul de baza si cel mai bine vandut este asigurarea mixta de viata cu alocare de profit
investitional.
Menirea principala a asigurarilor de viata este sa ofere securitate financiara in situatie de
deces (pierderea intretinatorului familiei sau persoanei cheie) si in situatia de insuficienta
critica de venituri (la varsta pensionarii sau la realizarea unor planuri de viitor care
implica cheltuieli banesti considerabile).
Calitatea produselor de asigurare de viata este dependenta direct de dezvoltarea
economica a tarii in general si a pietei de capital in special. O alternativa la produsele de
asigurare traditionale (care se vand la noi) sunt produsele legate de piata de capital de tip
unit-linked. In conditiile in care principalele instrumente de investitie raman depozitele
bancare si eventual sectorul imobiliar (de lichiditate redusa), este evident ca posibilitatile

19
asiguratorilor de viata sunt limitate obiectiv la produsul clasic de asigurare mixta de viata,
in care persoana plateste pentru doua riscuri deodata (supravietuire si deces), dar
beneficiaza doar de unul - ori decedeaza ori supravietuieste.
Clientii
Circula teoria ca asigurarile de viata au o dezvoltare redusa din cauza ca populatia nu
constientizeaza utilitatea mare a acestor produse. Intrucat fiecare din noi este fiinta
rationala si luam decizii pozitive doar in caz de experiente din trecut pozitive, credem ca
reticenta populatiei este determinata anume de experientele negative din trecut si de
informatiile subtiri cu privire la oferta prezenta. Asiguratorii de viata trebuie sa
demonstreze efectiv beneficiile asigurarilor de viata si sa-si bazeze vanzarile pe elemente
tehnice mai mult decat pe constrangeri psihologice. Ori, canalul de distributie MLM
(Multi Level Marketing) pune o presiune mare de vanzare asupra clientilor potentiali, in
special punandu-se accent emotional, si mai putin accent tehnic. Clientul trebuie sa stie
exact ce parte din suma se investeste si ce parte din suma merge pentru acoperirea
riscului de deces. Ori, asigurarea mixta de viata nu permite asemenea analiza pentru a fi
comparabila cu alte instrumente de economisire. Drept rezultat are de suferit
consumatorul final care nu s-a orientat corect cand a luat decizia de cumparare, pentru ca
i s-a prezentat produsul mai degraba ca o posibilitate de a dobandi o afacere proprie decat
ca un instrument de investitie si protectie.
Perspective
Venirea unor noi asiguratori straini ar dezvolta paleta de produse de asigurare de viata, in
special pe orizontala - se vor vinde tot produse traditionale, dar cu componente noi de
protectie: asigurarea de invaliditate din orice cauza (si nu numai din accidente, cum e in
prezent), asigurarea de boli grave, asigurare de ingrijire pe termen lung etc. Saltul
calitativ pe verticala va avea loc numai atunci cand in Moldova va exista o piata
dezvoltata de capital si doar in cazul cand asigurarile traditionale vor fi in declin, ori
acum ele sunt in expansiune si sunt apreciate de asigurati.
Situaia actual
Mai multe ri europene au intrat, n ultimii ani, ntr-o recesiune economic sever, ca
urmare a datoriilor publice, cauzate de cheltuielile sociale exagerate. Republica Moldova
nu este o excepie, ara noastr confruntndu-se cu un deficit n Bugetul Asigurrilor

20
Sociale la nivel naional, care crete progresiv cu fiecare an. Acest lucru este cauzat, pe
de o parte, de o profund criz demografic, inclusiv rata nalt a migraiei forei de
munc, iar pe de alt parte, de achitarea salariilor n plic, a declarat Alexandru Zgardan,
expert n asigurri, n studiul Spre un sistem sustenabil de pensii n Republica
Moldova.
Potrivit datelor Organizaiei Internaionale a Muncii (OIM), n statele industrial
dezvoltate rata de activitate pentru aceast grup de vrst constituie peste 51%, pe cnd
n Republica Moldova ea ajunge doar pn la 21,5%.
Potrivit datelor statistice, ctre anul 2020, numrul populaiei aflate la vrsta de
pensionare se va majora cu circa 25%, n comparaie cu anul 2016. De asemenea, nu
trebuie neglijat nici faptul c numeroi migrani, aflai n prezent peste hotare, atingnd
vrsta de pensionare, se vor ntoarce acas, n Republica Moldova. Cifra estimativ a
acestora constituie, pe moment, 70,5 mii persoane.
Factorii menionai mai sus sporesc gradul de vulnerabilitate a fondurilor sociale n
prezent i pun n pericol existena lor n viitor.
Merit de menionat c la ora actual aproape 94% din pensionari au pensia mai mic de
1000 de lei (circa 60 EUR), n condiiile n care minimul calculat necesar subzistenei e
de 1502,8 lei (tr. I, 2011).
Sistemul public de pensii necesit ajutoare
La ora actual, n R. Moldova este disponibil sistemul public de pensii, iar sistemul privat
de pensii sub ambele forme obligatoriu (Pilonul II) i facultativ (Pilonul III), sunt, de
facto, necunoscute pentru populaia Republicii Moldova.
Ion Claru, directorul Brokerului de Asigurare Reasigurare Destine Asig, recent
nregistrat n Moldova, cu capital unic romn, care are o experien de peste 30 ani de
activitate n asigurri pe piaa romneasc, susine c succesele remarcabile obinute n
anii 80-90 n asigurrile de via n Moldova, cnd fiecare al doilea cetean deinea o
poli i portofoliul asigurrilor de via constituia circa 80% din toate produsele prestate
la acel moment de ctre societatea de asigurri GOSSTRAH, au rmas n trecut.
Trecerea la valuta naional n 1993 (leu MDL) i criza financiar din 1998 au
influenat negativ dezvoltarea de mai departe a asigurrilor de via n ar i pn n
prezent persist acea imagine negativ a sistemului de asigurri i financiar n ntregime

21
din Moldova i a condus la diminuarea substanial a numrului asigurrilor de via pn
n prezent, constatnd un grad de acoperire prin asigurare sub 2%, consider Claru.
Potrivit lui, moldovenii au pierdut ncrederea n produsele de asigurare bazate pe
economisire i protecie, prestate de societile de asigurare autohtone, influenai de
informaia negativ din trecut i cu att mai mult de evenimentele din ultimii doi ani din
sistemul financiar-bancar: bnci i companii de asigurare falimentate.
n Romnia situaia este un pic de alt natur la capitolul deschidere fa de produsele de
asigurare: populaia este mai informat i are un grad mai mare de ncredere. n plus,
statul ajut cu sistemul de pensii private pilonul II, iar cei ce doresc, pot face uz de
pilonul III, a declarat Claru.
Asigurrile de via i ncrederea n ziua de mine
n atare condiii, ne-am propus s examinm posibilitatea acumulrii de fonduri i
protecie prin prisma asigurrilor de via. V vom aminti ce oferte n acest sens exist n
R. Moldova i s le analizm din mai multe puncte de vedere.
La ora actual, n R. Moldova activeaz dou companii ce propun produse de asigurri de
via: Compania Grawe Carat Asigurri i Sigur Asigur.
Veronica Malcoci, directoarea Companiei Grawe Carat Asigurri a declarat: GRAWE
CARAT Asigurri ofer o gam larg de produse menite s garanteze protecie financiar
i anume: asigurare de supravieuire, asigurare de deces i asigurare mixt de via. La
aceste tipuri de asigurri, oferim i asigurri suplimentare pentru cazul de accident.
Asigurrile de via oferite de compania noastr sunt:
Asigurri mixte de via cu acumulare de capital GRAWE ORIZONT, PROFIT,
Asigurare mixt de via cu acumulare de capital pentru copii GRAWE START,
Asigurare mixt de via cu acumulare de capital pentru persoane ce desfoar o
activitate cu risc mrit fa de cel standard GRAWE RISK LIFE,
Asigurare mixt de via cu acumulare de capital i acoperire pentru cazul de
diagnosticare cu o afeciune medical grav GRAWE OMNIA,
Asigurare de supravieuire cu acumulare de capital i sume prestabilite, fr control
medical GRAWE CRESCENDO,
Asigurri suplimentare de accidente.
ntrebat din ce considerente compania a creat aceste produse, Veronica Malcoci a inut

22
s menioneze c produsele de asigurri de via sunt specifice fiecrei piee pe care
Grupul GRAWE activeaz, ns ceea ce le definete indispensabil sunt costurile de
achiziie mici, produsele bine structurate i diversificate, serviciile de calitate.
Astzi, clientul poate redescoperi, pe lng necesitatea i utilitatea asigurrii de via,
libertile de opiune pentru un anume produs acela care i pare cel mai potrivit.
Criteriile de care inem cont sunt foarte variate: de la vrst, riscul profesional i
ocupaional pn la starea financiar i social a potenialilor clieni. Astfel, ei pot alege
ntre un produs cu o acoperire prin asigurare mai complex i un altul cu o acoperire
limitat n caz de deces; ntre un program de asigurare mixt de via cu componenta de
economisire i unul care acoper doar decesul i invaliditatea, consider Malcoci.
Sergiu Certan, manager principal al Companiei de Asigurri de Via Sigur-Asigur a
declarat c compania ofer pentru persoane fizice produsele:
Viaa Decent,
Asigurarea copiilor cu acumulare,
Pensia suplimentar;
iar pentru persoanele juridice:
Via Decent Corporativ,
Pensia suplimentar Corporativ.
Produsele asigurrii de via acumulative la CAV Sigur-Asigur SA sunt create astfel ca
s le asigure persoanelor asigurate protecia de asigurare de ncredere ct mai ampl i
resursele financiare acumulate i multiplicate de companie anume atunci cnd persoana
are cea mai mare nevoie de ele: la btrnee (Pensia Suplimentar ce poate fi pltit pe
parcursul unui termen anumit 10,15,20 de ani etc. ori pn la sfritul vieii); cnd
copiii ajung la maturitate i este nevoie de foarte muli bani pentru a plti studiile, a
organiza nunile, a procura apartamentele familiilor tinere etc. (Asigurarea copiilor cu
Acumulare); sau cnd clientul i planific cheltuieli mari pentru procurarea
apartamentului, business-ului, automobilului, pentru tratamentre etc. (Viaa Decent).
ntrebat care dintre produsele de asigurare de via ale companiei GRAWE Carat
Asigurri sunt cele mai solicitate, Veronica Malcoci a declarat c toate produsele
companiei sunt deosebite, pentru c rspund la diferite necesiti ale clienilor: Conform
structurii portofoliului de asigurri de via, cele mai atractive programe de asigurare sunt

23
aa-numitele asigurri tradiionale, prin care sunt asigurate supravieuirea pn la sfritul
contractului i decesul (din orice cauz), oricnd, pe parcursul contractului. Aceste
asigurri au i o component de capitalizare, oferind att protecie, ct i economisire, cu
un profit minim garantat de asigurtor. Acestor produse le adugm asigurri
suplimentare ce acoper riscurile de accident. De altfel, oferta companiei GRAWE Carat
este orientat majoritar spre acest tip de programe, considernd c o pia n formare are
nevoie de produse relativ simple i cu grad ridicat de siguran a investiiei, ce acoper
riscurile principale. Totodat, este important s poi oferi asigurri de via pentru orice
nivel de venit i acesta este un obiectiv ndeplinit deja.
Sergiu Certan a declarat c cel mai solicitat produs al CAV Sigur-Asigur SA pe
moment este Viaa Decent, dei logic ar fi invers, ca cel mai solicitat produs s fie
Pensia suplimentar, deoarece alte posibiliti de a-i majora pensia de stat mizerabil
n Republica Moldova nu exist (fondurile de pensii private nu activeaz, i asigurarea
rmne unica soluie).
n plus, anume n cazul asigurrii pensiei suplimentare coeficientul de multiplicare a
primelor de asigurare achitate de clieni este maximal: de exemplu, dac asigurata este
domnioar care recent a intrat la serviciu (m refer la un contract concret), termenul de
achitare a primelor 35 de ani, termenul de plat a pensiei suplimentare 15 ani,
compania va achita asiguratei indemnizaia (pensia suplimentar) aproximativ de 7 ori
mai mare, dect va primi suma primelor de asigurare! Or, dei produsul Pensia
suplimentar ntr-adevr este extraordinar de atractiv, populaia Moldovei nc nu a
prins gustul acestui tip de asigurare, a menionat Certan.
Potrivit lui, Viaa decent, pe moment, este cel mai solicitat produs al CAV Sigur-
Asigur SA, probabil din cauza c este cel mai simplu i atractiv din punct de vedere
investiional (coeficientul de multiplicare este ceva mai mic dect la Pensia
suplimentar, dar mai mare dect la Asigurarea copiilor cu acumulare deoarece n
ultimul caz sub protecia de asigurare se afl dou persoane n loc de una copilul i
persoana care l-a asigurat, i aceast protecie dublat firete c implic costuri
suplimentare).

24
Asigurrile de via, un produs puin solicitat de moldoveni
Veronica Malcoci consider c asigurrile de via devin tot mai perceptibile n tabloul
general al pieei asigurrilor din R. Moldova.
Comparativ cu pieele occidentale, piaa asigurrilor de via din Republica Moldova se
afl nc la nceput de drum. Este un aspect pozitiv pentru c exist un potenial de
cretere evident, iar anii de cnd evolum pe aceast pia ne permit s ne meninem
optimismul n privina dezvoltrii n continuare a acestui domeniu. Astfel, dac analizm
piaa asigurrilor de via din ara noastr, atunci constatm c ntre 2006 i 2012
volumul primelor subscrise pe acest segment a crescut de 3 ori, ajungnd la 68 milioane,
la finele anului 2012, a declarat Malcoci.
Potrivit sursei citate, chiar dac ritmul mediu de cretere n aceti ani (circa 22%) a
asigurrilor de via este unul bun, acest produs rmne a fi un domeniu relativ nou i
puin explorat n Republica Moldova. De exemplu, n anul 2012, un cetean moldovean
a cheltuit circa 1 euro pentru asigurrile de via, n timp ce un cetean din Romnia
19,09 EUR.
Dac pe alte piee, care au deja istorie i o adevrat cultur n acest domeniu,
achiziionarea unei asigurri de via reprezint un fapt absolut normal dictat de grija
pentru protecia familiei, n ara noastr este nc o lecie pe care trebuie s o nvm. Nu
a fost uor pentru compania noastr s dezvolte aceast pia, fiindc asigurarea
perceput ca lux pe care i-l permit alii constituie un clieu pentru piaa
moldoveneasc, unul complet neadecvat realitii n care trim. Suntem convini c nu
peste mult timp, va fi recunoscut importana real a asigurrilor de via, acestea fiind o
dovad de responsabilitate i maturitate, un instrument eficient de protecie a familiei cu
reale posibiliti de economisire, opineaz Malcoci.
Sergiu Certan este de prere c interesul moldovenilor fa de produsele de asigurare de
via pe moment este nc foarte slab: Dac n statele Uniunii Europene circa 92% din
populaia matur au contracte de asigurare, la noi doar mai puin de 1%, ceea ce
demonstreaz potenialul foarte mare de dezvoltare a acestui tip de asigurri n Republica
Moldova.

25
Articolul 14. Clauzele contractuale specifice asigurrii
de via
(1) n cazul asigurrii de via, indemnizaia de asigurare se acord sub form de plat
unic sau de pli periodice. Suma asigurat pentru asigurarea de deces poate s difere de
suma asigurat pentru asigurarea de supravieuire.
(2) Indemnizaia de asigurare se pltete asiguratului sau, n caz de deces al acestuia,
beneficiarului desemnat de el. Dac nu s-a desemnat nici un beneficiar, indemnizaia de
asigurare se pltete motenitorilor asiguratului n calitate de beneficiari.
(3) Desemnarea beneficiarului se face de ctre asigurat fie la ncheierea contractului,
fie n cursul executrii lui, prin declaraie scris comunicat asigurtorului sau prin
testament. nlocuirea sau revocarea beneficiarului se permite oricnd n cursul executrii
contractului, n modul prevzut de prezentul alineat.
(4) n cazul n care exist mai muli beneficiari desemnai, acetia au drepturi egale
asupra indemnizaiei de asigurare dac asiguratul nu a dispus altfel.
(5) Dac unul dintre beneficiari a contribuit esenial i/sau intenionat la decesul
asiguratului, fapt confirmat prin hotrre judectoreasc definitiv, indemnizaia de
asigurare se pltete celorlali beneficiari desemnai sau motenitorilor.
(6) n cadrul asigurrii de via pentru care se constituie rezerv matematic,
asiguratul poate s nceteze efectuarea plii primelor cu dreptul de a menine contractul
la o sum asigurat redus sau de a-l rezilia, solicitnd restituirea rezervei constituite
(suma de rscumprare), conform contractului de asigurare.
(7) Asiguratul care a ncheiat contract de asigurare de via individual trebuie s aib la
dispoziie, de la data semnrii contractului de ctre asigurtor, o perioad de 20 de zile n
interiorul creia s poat denuna contractul n cauz. Aceste prevederi nu se aplic
contractelor de asigurare de via cu o durat de pn la 6 luni inclusiv.
(8) Indemnizaia de asigurare se datoreaz independent de sumele cuvenite asiguratului
sau beneficiarului din asigurrile sociale, de repararea prejudiciului de ctre persoanele
responsabile de producerea lui, precum i de sumele primite de la ali asigurtori n
temeiul unor alte contracte de asigurare. Creditorii asiguratului nu au dreptul s
urmreasc indemnizaia de asigurare cuvenit beneficiarului sau motenitorului legal,
dup caz.
(9) Drepturile asiguratului asupra sumei rezultate din rezerva ce se constituie n cazul
asigurrii de via pentru obligaii de plat ale asigurtorului scadente n viitor nu snt
supuse prescripiei.
(10) n cazul asigurrii de via, cuantumul venitului investiional aplicat la calcularea
tarifelor de asigurare i prevzut n contractul de asigurare nu poate depi procentul
anual stabilit prin actele normative ale Autoritii de supraveghere.
(11) Asiguratul persoan fizic poate, cu acordul asigurtorului, s beneficieze de un
mprumut cu dobnd n limitele rezervei acumulate n cazul asigurrii de via.

26
Concluzie
Din toate cele analizate pot spune c asigurarea este un element foarte important, pentru
factorul uman astfel ati asigura viata de un anumit risc, in timpul actual nu mai este un
lux ci o necessitate. Mai ales luind in consiereare, situati din Republica Moldova as putea
spune ca este foarte important ca sa ne asiguram existent, mai ales du pa ce vom atinge
virsta a treia, si cu pensile nostre mici este imposibil de trait, de asta cred ca ar fi foarte
bine ca sa ne asiguram de tineri, pentru a avea un trai decent mai triziu.
Asigurarea de viata este buna pentru persoanele care lucreaza in conditii extreme, si daca
in caz ca se intipla ceva familia decedatului sa poata cu ce sa convetuiasca, insa eu
personal nu mi-as face o asigurare de viata.
O asigurare din caz de boala ar fi buna, deorece in cazul producereii acestui risc persoana
asigurata va avea posibiliatea financiara sa-si cumpere tot ce trebuie.
In general asigurarile de viata sunt foate importante ca oricare alte asigurari

27

S-ar putea să vă placă și