Interpretare eysenk personalitate

Extraversiunea-intoversiunea. Conceptele de extroversiune si

introversiune au fost analizate pentru prima data extensiv de C.G. Jung,
dar studiile factoriale ale E au definit o constelatie de trasaturi care
difera sensibil de aceea descrisa de el. Extraversiunea si
introversiunea nu constituie doua trasaturi de personalitate opuse si
antagonice ci reprezinta punctele extreme ale unui continuum,
mqajoritatea persoanelor situindu-se intre cele doua extreme.

Dupa cum arata Eysenck, extravertitul tipic (persoana ce obtine un scor

ridicat pe scara E) este in mod caracteristic o persoana sociabila,
expansiva, legind usor si repede prietenii, participind la activitatile
colective atit de munca cit si distractive. Extravertitul cauta emotii
puternice, isi asuma riscuri, este nepasator si ii plac schimbarile. El
este impulsiv, agresiv, are prezenta de spirit si tinde sa-si piarda usor
singele rece. Nu are un control puternic asupra sentimentelor sale si nu
este o persoana pe care se poate conta neconditionat.

Introvertitul tipic, in schimb, este o persoana linistita, introspectiva,

amatoare mai curind de lecturi decit de societate. El este rezervat si distant
cu exceptia prietenilor intimi. Are tendinta de a prevedea actiunile pe care le
va intreprinde, se fereste de impulsurile de moment si de senzatiile tari, ia in
serios evenimentele zilnice si-i place sa duca o viata regulata. El exercita un
control strict asupra sentimentelor sale, este arareori agresiv si nu se infurie
usor.

Nevrotismul. Conceptul de nevrotism constituie acea dimensiune a

personalitatii care defineste labilitatea emotionala. Un scor inalt pe
scara N indica hipersensibilitate emotionala si o stare de
hiperreactivitate, dificultati in restabilirea echilibrului psihic dupa socuri
emotionale. Persoanele cu un grad crescut de nevrotism se pling
frecvent de dereglari somatice difuze cum ar fi: dureri de cap, tulburari
digestive, insomnii, ameteli. Pe plan psihic acuza o stare de anxietate,
sunt preocupati de tot felul de griji si sentimente neplacute.
Aceste persoane sunt predispuse tulburarilor nevrotice in cazul unei
suprasolicitari (stres), dar Eysenck previne asupra pericolului de a
confunda aceste predispozitii cu adevarata depresiune nervoasa. Astfel,
este posibil ca o persoana cu o nota N ridicata sa se adapteze adecvat
la locul de munca, in familie si in societate.