Eu Sunt Cel Sri Nisargadatta Maharaj Index Cuvnt nainte ..........................

................ .................................................. ............

.................. 1 1. Sensul eu sunt .......... ................................
.................. ...................................... 1 2. Obsesie cu corpul
..... .................................................. ......................
........... 2 3. The Living Present ........... ................................
.................. ...................................... 3 4. Lumea reala este
dincolo de minte ... .................................................. ........
............... 3 5. Ce este nascut trebuie sa moara ................... .......
........................................... ....................... 4 6. Meditat
ie ....................... .................................................. ..
........................................ 4 7. The Mind ... .....................
............................. ....................................... ..........
............... 5 8. standuri de self dincolo de minte ................. .......
........................................... ........... 6 9. Raspunsurile de mem
orie ................................. .........................................
......... ......... 7 10. martore la ..................................... .....
............................................. ......................... 7 11. co
nstientizare si Constiinta ................... .................................
................. ... 7 12. Persoana nu este o realitate .......................
................ ............................................. 8 13. Supreme , m
intea ?i organismul de ............................................ ............
..... 9 14. Apari?ii ?i Realitatea .......................... ..................
............................... 10 15. Jnani ...................................
........... .................................................. ................
10 16. Desirelessness, Highest Bliss .................... ......................
......................... 11 17. omniprezenta ..................................
............ .................................................. 0.13 18. Pentru
a ?ti ce va afla?i, gasi?i ceea ce nu sunt ................................... .
.... 14 19. Realitatea se afla n Obiectivitate ..................................
.... .............................................. 14 20. Supreme este dincolo
de toate .............................................. ........................
........ 15 21. Cine sunt eu? ........... ......................................
............ ................................................. 16 22. Via?a este
Iubire ?i Iubirea este Via?a ......................................... ........
............................ 18 23. Discriminarea duce la Detasamentul ....... .
................................................. ...... 18 24. Dumnezeu este Al
l-facatorul, The Jnani un non-facator ............................ .............
........... 20 25. ?ine?i-va eu sunt ................ .......................... .
................................................. ........ 21 26. Personalitate,
un Obstacol ................................... ...............................
.................. 21 27. ncepe totdeauna .......................................
..... de nceput ..................... 23 28. Toate Suferin?a este nascut din Desi
re .................... .................................................. ....
24 29. Living Life este singurul scop ...................................... ...
.................................... 25 30. sunteti liber acum .... ............
...................................... ........................................
28 31. nu subevalua Aten?ie ... ................................................
.. ....................... 29 32. Via?a este Guru Suprem ................... ...
............................................... .............. 31 33. Tot ceea c
e se ntmpla de la sine ............................. .............................
.................. 32 34. mintea este nelini?te sine ......... .................
................................. ....................... 35 35. Cea mai mare Gu
ru este Sinele tau interior .................. .................................
................. .36 37. Dincolo de durere ?i placere exista ..................
..................... Bliss ............... 38 38. Practica spirituala este afir
mata ?i Will Re-a afirmat ....................... ........... 39 39. De la sine
Nimic nu are Existen?a ............................... .........................
............... 40 40. Numai Sinele este real .. ...............................
................... ........................................ 41 41. Dezvoltarea
Attitude martorilor ... .................................................. .....
................. 42 42. Realitatea nu poate fi exprimat .................... ..
................................................ ..... 43 43. Ignoran?a poate fi
recunoscut, nu Jnana ................................... ................. 45 4
4. eu sunt este adevarat, totul altceva este Deduc?ia ................... ........
...... .................................. 47 45. Ce vine ?i pleaca nu are nici o
Fiin?a ...... .................................................. ... 48 46. Con
?tientizarea de a fi este ....................................... Bliss ........
............................... 49 47. Uita-te la mintea ta ..... ..............
.................................... ...........................................
51 48. recuno?te este gratuit. ................................................
.. ............................................ 52 49. Mind Cauzele Nesiguran?a
.................................................. .............................
....... 54 50. constiinta de sine este martorul ..... ..........................
........................ .................. 54 51. Fii indiferenta fa?a de durer
e ?i placere ....................... ......................................... 5
5 53. dorintele implinite, Rasa Mai multe Desires ..............................
.................... ......... 57 54. corpul ?i mintea sunt simptome ignorantei
............................... ..... ............ 58 55. Renuntati Toate si cas
tigi Toate ............................ ........................................
........ 59 56 . Con?tiin?a Ridicndu, Lumea se ive?te ...........................
................. ................ 61 57. Dincolo de minte nu exista nici o Sufe
rin?a ......................... ......................................... 61 58.
Desavr?irea, Destinul tuturor. .................................................
. ................................. 62 59. Dorin?a ?i Frica: statele centrate pe
auto ...... .................................................. ..... 64 60. Fap
te vii, nu Frumu?eii ..................................... .....................
............................ 65 61. materia este con?tiin?a de unul singur .....
....................................... ............................. 65 62. n Su
prem Martor Apare ............ ................................................
67 63 . Notiunea de Doership este Bondage ......................................
...... ............................ 67 64. W hatever va place, va ?ine napoi ....
....................................... ........... 68 65. O minte lini?tita est
e tot ce ai nevoie ............................. ...............................
............... 69 66. Toate Cauta Fericirea este Misery .......................
...................... .................... 70 67. Experien?a nu este un lucru r
eal ..................... ............................................... 73 68.
Seek Sursa Constiintei ............................................. ..........
........ 74 69. Efemeritatea este o dovada a Irealitatea .......................
. ............................................... 75 70. Dumnezeu este sfr?itul t
uturor Dorin?a ?i cuno?tin?e ......................................... ...... 75
71. n auto-con?tientizare va Afla?i mai multe despre ...........................
......-te .............. 77 72. Ce este pura, neligheirate, Unattached este real
........................ ..................... 78 73. Moartea min?ii este Na?te
rea n?elepciunii .................. ........................ ...................
82 74. Adevarul este aici ?i acum ....................... ......................
............................ ............... 84 75. n lini?te ?i pace va creasca
.......................... ............................................ 84 76. P
entru a ?ti ca nu ?tiu este adevarat Cunoa?terea ...............................
... 85 77. eu ?i Mine "sunt idei false ............................................
.. .............................. 88 78. Toate Cunoa?terea este Ignoranta ......
....... .................................................. ................ 89 7
9. Persoana, martor ?i Supremului ......................... ....................
.................... 92 80. constientizare ...... ..............................
.................... .................................................. ... 94 8
1. Root Cauza Fear ........................................ ....................
.............................. ... 96 82. Perfec?iunea absoluta este aici ?i acu
m ...................................... .................. .... 98 83. Adevarat
Guru ........................................ .................................
................. .......... 100 84. Scopul tau este guru ......................
.......... .................................................. ..103 85. eu sunt : F
unda?ia tuturor Experien?a ................................... .................
. 107 86. Necunoscutul este casa Real ..................... ....................
............... 108 87. ?ine?i minte Silent ?i Tu descoperi .... ...............
........................ 109 88. cuno?tin?e de minte nu este adevarat cuno?tin?e
........................................ 110 89. Progresul n via?a spirituala ..
. .................................................. ...........................
.. 111 90. Renun?area la Sinele vostru propriu ............. ...................
............................... ............. 112 91. Placerea ?i Fericire .....
.......................... .................................................. 0.
114 92. Du-te Dincolo de l-am-corpul-I Divizia Narcotice .......................
.......................... ............. 115 93. Omul nu este facatorul ........
..................... .................................................. .......
..... 116 94. sunteti dincolo de spa?iu ?i timp ............................. ..
.................................. 118 95. Accepta viata asa cum este ...... ...
............................................... ........................... 120
96. Abandoneze Memoriile ?i a?teptarile ................ .......................
.................. 123 97. Mintea ?i lumea nu sunt Separa.......................
.......................... ......... 124 98. Libertatea de auto-identificare ...
.............................. .................................. 126 99. percep
u?i nu poate fi ...... percepe ............................................... 1
28 100. n?elegerea duce la libertate ............................................
.. ................. 132 101. Jnani nu Apuca?i, nici Hold ......................
. ........................... ................ 133 Anexa-1: Nisarga Yoga .......
.................... .................................................. ........
. 137 1 Renun?a la toate ntrebarile, cu excep?ia unuia: Cine sunt eu? La urma urmei
, singurul fapt esti sigur este faptul ca esti. Eu sunt este sigur. Eu snt nca nu este
. Lupta pentru a afla ce este n realitate. Afla ca nu sunt - corp, sentimente gndu
ri, timp, spatiu, cutare sau cutare - nimic, beton sau abstracta, pe care le per
cepi poate fi tu. Chiar actul perceperii arata ca nu sunte?i ceea ce percep. Cuvn
t nainte Iata, nu este real, care traieste experienta mintea, dar eu, lumina n car
e apare totul. Sinele este factorul comun la radacina tuturor experien?ei, con?t
iin?a n care totul se ntmpla. ntreaga domeniul con?tiin?ei este doar ca un film, sau
un fir de praf, n sunt . Acest Eu sunt-Ness este, fiind con?tient de con?tiin?a, fiin
d con?tient de sine. ?i este de nedescris, deoarece nu are atribute. Acesta este
singurul meu de sine, ?i de a fi sinele meu este tot ceea ce exista. Tot ceea c
e exista, exista ca meu de sine. Nu exista nimic care este diferit de mine. Nu e
xista nici o dualitate ?i, prin urmare, nici o durere. Nu exista probleme. Este
sfera iubirii, n care totul este perfect. Ce se ntmpla, se ntmpla n mod spontan, fara
inten?ii - cum ar fi digestia, sau cre?terea parului. Realiza acest lucru, ?i sa
fie liber de limitarile min?ii. Acesta sugereaza ca te ntoarce nou ?i din nou la
Eu sunt , pna cnd acesta este doar ta laca?ul, afara din care nimic Exista; pna cnd eg
o-ul ca o limitare a Eu sunt , a disparut. Este apoi ca cea mai mare realizare se v
a ntmpla doar efort. 1. Sensul Sunt M .: Sensul de a fi, de Eu sunt este prima sa iasa
. Intreaba-te de unde vine, sau pur ?i simplu ma uit la ea n lini?te. Atunci cnd m
intea sta n Eu sunt , fara mi?care, introduce?i un stat care nu poate fi verbalizate
, dar poate fi experimentat. Tot ce trebuie sa face?i este sa ncerca?i ?i ncerca?i
din nou. La urma urmei sentimentul Eu sunt este ntotdeauna cu tine, doar ati ata?a
?i tot felul de lucruri pentru ea - corp, sentimente, gnduri, idei, bunuri etc. T
oate aceste auto-identificari induc n eroare. Din cauza ei lua?i-te pentru a fi c
eea ce nu sunt. M .: Tot ce pot spune este: Eu nu sunt acest lucru, eu nu sunt as
ta . Nu po?i spune n mod semnificativ aceasta este ceea ce sunt . Nu are nici un sens
pur ?i simplu. Ceea ce poate indica faptul ca acest sau care nu poate fi tu insuti.
Cu siguran?a, nu po?i fi ceva altceva. Tu nu sunt nimic perceptibile, sau imaginab
ile. Cu toate acestea, fara tine nu poate fi nici percep?ie, nici imagina?ie. Tu
observa senza?ia de inima, gndire mintea, corpul acting; 2 foarte actul de a per
cepe arata ca nu sunt ceea ce percep. Poate exista percep?ia, experien?a fara ti
ne? (...) Q: Cum pot ajunge la ea? M: Nu trebuie sa ajunge la ea, pentru tine su
nt. Acesta va ajunge la tine, daca dau o ?ansa. Sa merg ata?amentul fa?a irealul
ui ?i reala va pas rapid ?i fara probleme n propria sa. Nu te mai imaginarea-te f
iind sau de a face cutare sau cutare ?i realizarea ca sunt sursa ?i inima tuturo
r voin?a zori peste tine. Cu aceasta va veni o mare dragoste, care nu este alege
rea sau predilec?ie, ?i nici nu ata?ament, ci o putere care face toate lucrurile
dragoste-vrednic ?i simpatic. 2. Obsesia cu corpul Q: Cuvintele tale sunt n?elep
t, comportamentul nobil, harul tau atotputernic. M: Nu ?tiu nimic despre toate ?
i vad nici o diferen?a ntre tine ?i mine. Via?a mea este o succesiune de evenimen
te, la fel ca a ta. Abia am deta?at ?i a vedea spectacolul de ntlnire ca un specta
col de trecere, n timp ce stick la lucruri ?i muta?i mpreuna cu ele. : Ce te-att de
lini?tit? M: Nimic n particular. Sa ntmplat ca am avut ncredere n Guru meu. Mi-a spus
ca sunt nimic, dar eul meu ?i l-am crezut. Increzator-l, m-am comportat n consec
in?a ?i a ncetat grija pentru ceea ce nu am fost eu, nici a mea. : De ce ai avut n
oroc sa ai ncredere totalitate profesor, n timp ce increderea noastra este nominal
?i verbal? M: Cine poate spune? Sa ntmplat acest lucru. Se ntmpla lucruri fara moti
v ?i ra?iune ?i, la urma urmei, ce conteaza, cine este cine? Opinia ta mare de m
ine este doar opinia ta. Orice moment, s-ar putea schimba. De ce acorda o import
an?a opiniilor, chiar propria ta? : Ce vezi? M: Eu vad ce le-ar putea vedea, aici
?i acum, dar pentru focalizarea gre?ita a aten?ie. Tu da nici o aten?ie la sine
. Mintea ta este tot cu lucruri, oameni ?i idei, nu cu sine. Adu-sine n centrul a
ten?iei, devin con?tien?i de propria existen?a. Modul napoi la sine este prin ref
uz ?i respingere. Tot ce trebuie este de a scapa de tendin?a de a defini sinele.
Toate defini?iile se aplica numai corpul dumneavoastra ?i expresiile sale. Am [
Stil] excursiile de a fi serios, cautnd, ntrebator, chestionarea orar ?i zilnic, dn
d via?a la aceasta descoperire. 3 3. Living M .: prezent ntre malurile dureri ?i
placere rul vie?ii curge. Este numai atunci mintea refuza sa curga de via?a ?i se
blocheaza la banci, care devine o problema. Prin care curge viata Vreau sa spun
acceptare - permi?ndu-vina ce vine ?i pleaca ce merge. Nu dorinta, nu se tem, re
specta?i real, ca ?i atunci cnd se ntmpla, pentru tine nu sunt ceea ce se ntmpla, sun
te?i cui se ntmpla. n cele din urma chiar ?i observatorul nu sunt. Sunte?i poten?ia
litatea final al caror con?tiin?ei atotcuprinzatoare este manifestarea ?i expres
ia. M .: Sunt real, pentru ca eu sunt mereu acum, n prezent, ?i ceea ce este cu m
ine acum parts n realitatea mea. (...) Un lucru concentrat n acum este cu mine, pe
ntru ca eu sunt mereu prezent; este propria mea realitate pe care am da la preze
ntul eveniment. M: Lucrurile ?i gnduri au fost schimba?i tot timpul. Dar sentimen
tul ca ceea ce este acum este reala nu sa schimbat, chiar ?i n vis. M: Dorin?a es
te amintirea placerii ?i frica este memoria de dureri. Ambele fac mintea nelinis
tita. Momentele de placere sunt doar lacune n fluxul durerii. Cum poate mintea sa
fie fericit? Q: ntre spiritul ?i corpul, este place care ofera podul? M: Ce altc
eva? Mintea creeaza abis, inima traverseaza. 4. Mondiala reala este dincolo de m
inte M: Ca totul mentale, a?a-numita lege a cauzalitatii se contrazice singur. N
ici un lucru n existen?a are o cauza anume; ntregul univers contribuie la existen?
a chiar ?i cel mai mic lucru; nimic nu ar putea fi la fel este fara ca Universul
a fi ceea ce este. Cnd sursa ?i motivul totul este singura cauza a tot ceea ce,
pentru a vorbi despre cauzalitatea ca o lege universal este gre?it. Universul nu
este legat de con?inutul sau, pentru ca poten?ialita?ile sunt infinite; n afara
de aceasta este o manifestare, sau o expresie a unui principiu fundamental ?i co
mplet gratuit. : Da, se poate vedea ca n cele din urma pentru a vorbi despre un si
ngur lucru fiind singura cauza alt lucru este cu totul gre?ita. Cu toate acestea
, n via?a reala vom ini?ia n mod invariabil de ac?iune n vederea unui rezultat. M:
Da, exista o mul?ime de astfel de activitate se ntmpla, din cauza ignorantei. Ar st
iu ca nimic nu se poate ntmpla daca ntregul univers face acest lucru, s-ar realiza
mult mai mult cu mai pu?ine cheltuieli de energie. M .: Este iluzia timpului car
e te face sa vorbe?ti de cauzalitate. Cnd trecutul ?i viitorul sunt observate la
atemporalitate acum, n calitate de parti ale unui model comun, ideii de cauza-efe
ct ?i pierde valabilitatea ?i libera creativ ia locul. M .: Lumea reala este dinc
olo de ken mintea lui; l-am vedea pe net dorin?elor noastre, mpar?it n placere ?i
durere, bine ?i rau, interioara ?i exterioara. Pentru a vedea 4 universul a?a cu
m este, trebuie sa pas dincolo de net. Nu este greu sa faca acest lucru, pentru
net este plin de gauri. M .: Dar, aceasta sursa nu este o cauza ?i nici o cauza
este o sursa. Din acest motiv, eu spun totul este uncaused. A?i putea ncerca sa i
dentifice modul n care se ntmpla un lucru, dar nu pot gasi de ce un lucru este a?a
cum este. Un lucru este a?a cum este, pentru ca universul este a?a cum este. 5.
Ce este nascut trebuie Die M: Cum te duci despre gasirea ceva? Prin men?inerea m
intea ?i inima n ea. Interesul trebuie sa existe ?i aducere aminte de echilibru.
Pentru a aminti ce trebuie amintit este secretul succesului. Ai venit sa-l prin
seriozitate. : Vrei sa spui ca Simplul doresc sa aflu este destul? Cu siguran?a,
sunt necesare att calificari ?i oportunita?i. M: Acestea vor veni cu seriozitate.
Care este extrem de important este sa fie liber de contradic?ii: Scopul ?i modu
l n care nu trebuie sa fie pe diferite nivele; via?a ?i lumina nu trebuie sa se c
erte; comportament nu trebuie sa tradeze credin?a. Numi?i-o onestitate, integrit
ate, integritate; nu trebuie sa se ntoarca, anula, dezradacina, abandoneze pamntul
cucerit. Tenacitatea scop ?i onestitate n urmarirea va va aduce la obiectivul ta
u. M: Turn interior. Eu sunt , ?tii. Fii cu ea tot timpul pe care l poate scuti, pna
cnd reveni?i la ea n mod spontan. Nu exista nici o modalitate mai simpla ?i mai u?
oara. 6. viciu Medita?ia M .: Oricare ar fi sau slabiciune n noi n?ine descoperim
?i sa n?elegem cauzele ?i lucrarile sale, l-am nvins de foarte ?tiutorul; incon?ti
ent se dizolva atunci cnd este adusa n con?tient. : Cum de a consolida ?i de a puri
fica sattva? M: a sattva este pura ?i puternica ntotdeauna. Este ca soarele. Poat
e vi se pare estompata de nori ?i praf, dar numai din punctul de vedere al perce
pe. Deal cu cauzele obscuritate, nu cu soarele. : Cum de a consolida ?i de a puri
fica sattva? M: a sattva este pura ?i puternica ntotdeauna. Este ca soarele. Poat
e parea acoperit de nori ?i praf, dar numai din punctul de vedere al percepe. De
al cu cauzele obscuritate, nu cu soarele. M .: Nu este nici dificil, nici un pro
ces prelungit; seriozitate este singura condi?ie a succesului. 5 7. The Mind M .
: La na?te pura fiin?a con?tiin?a; n con?tiin?a lumii apare ?i dispare. Tot nu su
nt eu, tot ce exista este a mea. nainte de toate nceputuri, dupa ce toate finaluri
- EU SUNT. Tot are fiin?a n mine, n Eu sunt , care straluce?te n fiecare fiin?a vie.
Chiar nu-fiin?a este de neconceput fara mine. Orice se ntmpla, eu trebuie sa fiu a
colo sa-l martor. M .: Lumea se poate spune sa apara, dar nu sa fie. Aspectul po
ate dura foarte mult timp pe unele scara de timp, ?i sa fie foarte scurta pe o a
lta, dar n cele din urma este vorba de acela?i. Oricare ar este timp de legat est
e momentana ?i nu are nici o realitate. : Cu siguran?a, ve?i vedea lumea reala ca
te nconjoara. Pari sa se comporte n mod normal, destul! M: Acesta este modul n car
e aceasta pare sa va. Ceea ce, n cazul dumneavoastra ocupa ntregul domeniu al con?
tiin?ei, este o clipita n a mea. Lumea dureaza, dar pentru un moment. Este memori
e nct te face sa crezi ca lumea continua. Eu, eu nu traiesc de memorie. Eu vad lum
ea a?a cum este, un aspect de moment in constiinta. M .: Trecut ?i viitor sunt n
doar minte - Eu sunt acum. : Lumea este acum prea. M: Care mondiala? : Lumea din j
urul nostru. M: Este lumea ta ave?i n minte, nu a mea. Ce ?tii de mine, cnd chiar
vorbi cu tine este doar n lumea ta? Nu ai nici un motiv sa credem ca lumea mea es
te identica cu a ta. Lumea mea este reala, adevarat, a?a cum este perceputa, n ti
mp ce a ta apare ?i dispare, n func?ie de starea de mintea ta. Lumea ta este ceva
strain, ?i va este frica de ea. Lumea mea este eu. Sunt acasa. M .: Lumea ta es
te facut-minte, subiectiva, nchisa n minte, fragmentara, temporar, personal, atrnnd
pe firul de memorie. : Deci, este a ta? M: Oh, nu. Eu traiesc ntr-o lume a realita
?ilor, n timp ce a ta este de imaginatie. Lumea ta este personal, privat, unshare
able, intim propria. Nimeni nu poate intra, vezi dupa cum vede?i, auzi?i dupa cu
m ve?i auzi, sim?i emo?iile ?i cred ca gndurile tale. In lumea ta esti singur cu
adevarat, nchise n vis n continua schimbare, pe care le lua?i pentru via?a. Lumea m
ea este o lume deschisa, comuna tuturor, accesibile tuturor. n lumea mea exista o
comunitate, n?elegere, dragoste, calitate reala; individul este total, totalitat
ea - n individ. Toate sunt unul si unul este tot. : Este lumea ta plina de lucruri
?i oameni ca este a mea? M: Nu, este plin de mine. : Dar vezi ?i auzi cum facem?
M: Da, am par sa aud ?i de a vedea ?i de a vorbi ?i de a ac?iona, dar pentru mi
ne ntmpla, pentru a va digestie sau transpira?ie ntmpla. Ma?ina de corp-minte se uit
a dupa ea, dar ma lasa 6 din ea. La fel cum nu trebuie sa va face?i griji n cre?t
ere a parului, a?a ca nu trebuie sa se ngrijoreze cuvinte ?i ac?iuni. Tocmai ntmpla
?i lasa-ma nepasator, n lumea mea nimic nu merge niciodata n neregula. 8. standur
i de self dincolo de minte M: Cum poate o minte instabila a se face de echilibru
? Desigur, nu se poate. Este natura mintii sa hoinareasca despre. Tot ce se poat
e face este de a schimba focalizarea con?tiin?ei dincolo de minte. : Cum se face?
 M: refuza toate gndurile cu excep?ia uneia: gndul Eu sunt . Mintea va rebel la nceput
, dar cu rabdare ?i perseveren?a ea va da ?i sa pastreze lini?tita. Odata ce sun
t lini?tite, lucrurile vor ncepe sa se ntmple n mod spontan ?i destul de natural, fa
ra nici un amestec din partea ta. : Pot evita aceasta lupta prelungita cu mintea
mea? M: Da, po?i. Doar trai via?a a?a cum vine, dar alert, watchfully, permi?nd t
otul sa se intample asa cum se intampla, face lucrurile naturale calea naturala,
suferin?a, bucurie - ca aduce via?a. Aceasta este de asemenea o cale. : Cu toate
acestea, vreau fericire. M: Adevarata fericire nu poate fi gasit n lucrurile car
e se schimba ?i dispar. Placerea ?i durerea alterneaza inexorabil. Fericirea vin
e de la sine ?i pot fi gasite n doar eul. Gasi?i auto real (swarupa) ?i toate cel
elalte vor veni cu ea. : Cum se ajunge la Sinele? M: Tu e?ti Sinele, aici ?i acum
. Lasa mintea pace, stau con?tient ?i dezinteresa?i ?i vei realiza ca sa stea al
erta insa Deta?at, vizionarea evenimente vin ?i pleaca, este un aspect al naturi
i real. M: Orice placere, fizica sau mentala, are nevoie de un instrument. Att in
strumentele fizice ?i mentale sunt materiale, ei obosesc ?i uzate. Placerea ei c
edeaza este limitata n mod necesar n intensitate ?i durata. Durerea este fundalul
toate placerile tale. Tu le vrei pentru ca suferi. Pe de alta parte, nsa?i cautar
ea placerii este cauza durerii. Este un cerc vicios. M: Deta?are-te de tot ceea
ce face mintea ta nelinistit. Leapada de tot ce tulbura pacea. Daca vrei pace, o
merita. : n ce mod pot tulbura pacea? M: De a fi un sclav la dorin?ele ?i temeril
e. : Chiar ?i atunci cnd acestea sunt justificate? M: reac?ii emo?ionale, nascute
din ignoran?a sau inadverten?a, nu sunt justificate. Cauta o minte limpede ?i o
inima curata. Tot ce trebuie este sa pastra?i lini?te alerta, ntrebator n natura r
eala a tine. Aceasta este singura modalitate de a pacii. 7 9. Raspunsurile memor
iei M: Lumea va poate percepe este o lume foarte mica, ntr-adevar. ?i este n ntregi
me privat. Ia-o sa fie un vis ?i sa fie facut cu ea. M: Lumea mea este la fel ca
a ta. Eu vad, aud, ma simt, cred, vorbesc ?i de a ac?iona ntr-o lume eu percep,
la fel ca tine. Dar cu tine este totul, cu mine nu este nimic. Cunoa?terea lumii
de a fi o parte din mine, am sa nu plateasca mai mult dect o aten?ie acorda?i al
imentelor a?i mncat. n timp ce n curs de pregatire ?i de mncat, mncarea este separat
de tine si mintea ta este pe ea; odata nghi?it, deveni?i total incon?tienta de ea
. Am mncat din lume ?i nu am nevoie de asta cred ca mai. 10. Marturisirea M .: Nu
uita, nu po?i abandona ceea ce nu ?tii. Pentru a merge dincolo de tine, trebuie
sa le ?tii. : ?i ce am descoperit? M: Tu descoperi ca nu este nimic de descoperi
t. E?ti ceea ce e?ti ?i asta este tot. M: Daca ai ncredere n mine, cred ca atunci
cnd va spun ca sunte?i curata con?tiin?a care lumineaza con?tiin?a ?i con?inutul
sau infinit. Realiza acest lucru ?i de a trai n consecin?a. Daca nu ma crezi, atu
nci du-te n termen, ntrebnd "Ce sunt eu? sau, se concentreze mintea ta pe Eu sunt , ca
re este pur ?i simplu. Q: Ei bine, mi-a spus ca eu sunt Realitatea Suprem. Te cr
ed. Ce urmeaza este pentru mine sa fac? M: ?i-am spus deja. Descopera tot ce nu
sunt. Caroserie, sentimente, gnduri, idei, timp, spa?iu, fiind ?i nu-fiinta, aces
t lucru sau ca - nimic concret sau abstract, pute?i indica la tine este. O decla
ra?ie verbala simpla nu va face - s-ar putea repeta la nesfr?it o formula fara ni
ci un fel de rezultat. Trebuie sa te urmareasca n mod continuu - n special mintea
ta - clipa de clipa, nimic nu lipse?te. Acest marturisirii este esen?ial pentru
separarea sinelui de-sine. : Martorul - nu este natura mea reala? M: Pentru martu
risirii, trebuie sa fie altceva martor. Suntem nca n dualitate! 11. Con?tientizare
a ?i Con?tiin?a 8 : Cum se poate merge dincolo de constiinta in constiinta? M: De
oarece este con?tientizarea, care face posibila con?tiin?ei, este con?tienta n fi
ecare stare de con?tien?a. Prin urmare, nsa?i con?tiin?a de a fi con?tient este d
eja o mi?care n con?tientizare. Interesul n fluxul con?tiin?ei va duce la con?tien
tizarea. Acesta nu este un stat nou. Este dintr-o data recunoscut ca existen?a i
ni?iala, de baza, care este via?a nsa?i, ?i, de asemenea dragoste ?i bucurie. : Di
n moment ce realitatea este tot timpul cu noi, ce nseamna realizarea de sine cons
ta n? M: Realizarea este nsa opusul ignoran?ei. Pentru a lua lumea reala ?i ca unu
l de sine ca ireal este ignoranta. Cauza durere. Pentru a cunoa?te sinele ca sin
gura realitate ?i toate celelalte ca temporala ?i tranzitorie este libertate, pa
ce ?i bucurie. Este foarte simplu. n loc de a vedea lucrurile ca imaginat, sa nve?
e sa le vada a?a cum sunt. Este ca o oglinda de cura?are. Acelasi oglinda care a
rata lumea a?a cum este, va arata, de asemenea, propria fata. Gndul Eu sunt este crp
a de lustruit. Foloseste-l. 12. Persoana nu este Realitate Q: n domeniul con?tiin
?ei dumneavoastra exista, de asemenea, corpul tau. M: Desigur. Dar ideea corpul m
eu , spre deosebire de alte organisme, nu este acolo. Pentru mine este un organism ,
nu corpul meu , o minte , nu mintea mea . Mintea se uita dupa ce corpul bine, nu trebuie
sa intervina. Ce trebuie facut se face, n mod normal ?i natural. Este posibil sa
nu fi destul de con?tien?i de func?iile fiziologice, dar atunci cnd este vorba de
gnduri ?i sentimente, dorin?ele ?i temerile deveni?i acut personala lucida. Pent
ru mine ?i acestea sunt n mare parte incon?tient. Ma gasesc vorbesc cu persoanele
, sau de a face lucruri destul de corect ?i adecvat, fara a fi foarte con?tien?i
de ele. Se pare ca ?i cum am trai mea fizica, via?a de veghe n mod automat, reac
?ia n mod spontan ?i cu acurate?e. : Nu ave?i dorin?e ?i temeri mai? M: Destinul m
eu a fost sa se nasca un om simplu, un om de rnd, un meseria? umil, cu pu?ina edu
ca?ie formala. Via?a mea a fost comuna fel, cu dorin?ele ?i temerile comune. Cnd,
prin credin?a n profesorul meu ?i ascultarea de cuvintele lui, am realizat adeva
rata mea fiinta, am lasat n urma natura mea umana sa se uite dupa sine, pna destin
ul sau este epuizata. Ocazional, o reac?ie veche, emo?ional sau psihica, se ntmpla
n minte, dar este observat la o data ?i aruncate. La urma urmei, atta timp ct unul
este mpovarat cu o persoana, unul este expus la idiosincrasii ?i obiceiurile. M
.: Odata ce ?i dai seama ca persoana este doar o umbra a realita?ii, dar nu reali
tatea n sine, va nceta sa se agite ?i de griji. Sunte?i de acord sa fie ghidat din
interior ?i de via?a devine o calatorie n necunoscut. 9 13. Supremul, Mintea ?i
corpul M .: Ca o gaura n hrtie este att n ??hrtie ?i nca nu a hrtiei, astfel nct est
rea suprema n centrul con?tiin?ei, ?i cu toate acestea dincolo constiinta. Este c
a ?i cum o deschidere n minte, prin care mintea este inundata de lumina. Deschide
rea nu este nici macar lumina. Este doar o deschidere. M.:The lume este acolo pe
ntru ca eu sunt, dar eu nu sunt din lume. : Dar tu traiesc n lume! M: Asta e ceea
ce spui! ?tiu ca exista o lume, care include acest organism ?i aceasta minte, da
r nu le considera a fi mai a mea dect alte mintile si corpurile. Ei sunt acolo, n ti
mp ?i spa?iu, dar eu sunt fara timp si spatiu. (...) : Va cer o ntrebare ?i raspun
de?i. Sunte?i con?tient de ntrebarea ?i raspunsul? M: n realitate, nu sunt nici au
zul, nici raspuns. n lumea evenimentelor problema se ntmpla ?i raspunsul se ntmpla. N
imic nu se ntmpla cu mine. Totul doar se ntmpla. M: Dumnezeu nu se executa din lume.
: Atunci cine o face? M: Nimeni. Totul se ntmpla de la sine. Ceri ntrebarea ?i care
aproviziona?i raspunsul. ?i tu ?tii raspunsul, atunci cnd pune?i ntrebarea. Totul
este o piesa de teatru n con?tiin?a. Toate diviziile sunt iluzorii. Pute?i ?ti d
oar false. Adevaratul trebuie sa va fie. : Care este sursa con?tiin?ei? M: Con?ti
in?a n sine este sursa de tot. : Pot exista via?a fara con?tiin?a? M: Nu, nici con
?tiin?a fara via?a. Acestea sunt amndoi una. Dar, n realitate, doar final este. Re
stul este o chestiune de nume ?i de forma. ?i, atta timp ct se aga?a de ideea ca n
umai ce are numele ?i forma Exista, Supremul, va aparea pentru a va inexistente.
Cnd n?elegi ca numele ?i formele sunt cochilii goale, fara nici un fel de con?inu
t, ?i ceea ce este real este fara nume si fara forma, energia pura a vie?ii ?i a
luminii con?tiin?ei, va fi n pace - cufundat n lini?tea adnca a realita?ii. : n cazu
l n care realitatea nu lasa nici o dovada, nu exista nici o vorbe?te despre asta.
M: Este. Nu poate fi negat. Este adnc ?i ntunecat, mister dincolo de mister. Dar
este, n timp ce toate celelalte se ntmpla pur ?i simplu. : Este Necunoscut? M: Este
dincolo de ambele, cunoscut ?i necunoscut. Dar a? mai degraba o numesc cunoscut,
dect necunoscutul. De fiecare data cnd se ?tie ceva, este real, care este cunoscu
t. : Care este locul de samadhi? 10 M: Nu face uz de constiinta cuiva este samadh
i. Tocmai ai lasa?i mintea n pace. Tu vrei nimic, nici-din corpul tau, nici din m
intea ta. 14. Aparen?ele ?i realitatea M: Desigur, totul este inter-linked. ?i,
prin urmare, tot ceea ce are cauze nenumaratelor. ntregul univers contribuie la c
el mai mic lucru. Un lucru este a?a cum este, pentru ca lumea este a?a cum este.
Tu vezi, te descurci n ornamente de aur ?i eu - n aur. ntre diferitele ornamente n
u exista nici o rela?ie de cauzalitate. Cnd re-topi o podoaba pentru a face o alt
a, nu exista nicio legatura de cauzalitate ntre cele doua. Factorul comun este au
rul. Dar nu se poate spune de aur este cauza. Nu poate fi numit o cauza, pentru
ca provoaca nimic de la sine. Acesta se reflecta n minte ca fiind eu sunt , numele ?
i forma special podoaba lui. Cu toate acestea, totul este doar de aur. n acela?i
mod realitate face tot ce este posibil ?i totu?i nimic din ceea ce face ca un lu
cru ce este, numele ?i forma sa, provine din realitate. Dar de ce va face?i grij
i att de mult despre legatura de cauzalitate? Ce cauzele conteaza, atunci cnd lucr
urile nsele sunt trecatoare? Sa vina ce vine ?i da drumul ce merge - de ce pune mn
a pe lucruri ?i ntreba despre cauzele lor? : Tot ce vreau sa ?tiu este cum sa se o
cupe cu necazurile din lume. M: A?i creat-i afara din propriile dorin?e ?i temer
i, te face cu ei. Totul se datoreaza dumneavoastra care au uitat propria fiin?a.
Dand realitate la imaginea de pe ecran, iubesti oamenii sai ?i sufera pentru ei
?i ncearca sa-i salveze. Este pur ?i simplu nu este a?a. Tu trebuie sa nceapa cu
tine. Nu exista nici o alta cale. Munca, desigur. Nu exista nici un rau n lucru.
M: Pentru a avea aspectul de realitate este un pacat mare ?i cauza tuturor calam
ita?ilor. Tu e?ti omniprezenta, etern ?i infinit creatoare de con?tientizare - c
on?tiin?a. Tot restul este local ?i temporar. Nu uita ceea ce esti. ntre timp luc
ra la con?inutul inimii. Munca ?i cuno?tin?ele ar trebui sa mearga mna n mna. 15. J
nani M .: Pamntul este al meu; ceea ce creste pe ea este a lui Dumnezeu. : Oare Du
mnezeu ia pamntul pe chirie de la tine? M: Dumnezeu este devot meu ?i a facut toa
te astea pentru mine. : Nu exista nici un Dumnezeu n afara de tine? M: Cum poate f
i acolo? Eu sunt este radacina, Dumnezeu este copacul. Pe cine sunt eu sa se nchine
, ?i pentru ce? 11 Q: Sunteti devotul sau obiectul devo?iunii? M: Nu sunt nici,
eu sunt devotament n sine. M: n nchisoarea lumii apare un om care va spune ca lumea
de contradic?ii dureroase, pe care le-a?i creat, nu este nici continuu, nici pe
rmanent ?i se bazeaza pe o n?elegere gre?ita. El pledeaza cu tine pentru a ie?i d
in ea, prin acela?i mod prin care a intrat n ea. Ai intrat n ea de a uita ceea ce
esti si vei iesi din ea de unul singur stiind ca esti. : Deci, toate ntrebarile me
le, cautarea mea ?i studiu sunt de nici un folos? M: Acestea sunt, dar framntari
unui om care este obosit de dormit. Acestea nu sunt cauzele trezirii, dar semnel
e sale timpurii. Dar, nu trebuie sa va pune?i ntrebari, inactiv la care le cunoa?
te?i deja raspunsurile. : Cum sunt eu pentru a ob?ine un raspuns adevarat? M: punn
d o ntrebare adevarata - non-verbal, ci ndraznind sa traiasca n conformitate cu lum
inile. Un om dispus sa moara pentru adevar va primi. : Va face?i griji cu mine es
te ca eu sunt predispuse la a nega existen?a a ceea ce nu se poate imagina. M: T
u ar fi mai n?elept sa nege existen?a a ceea ce imagina. Este imaginat ca este ir
eal. : Este ireal toate imaginabil? M: Imagina?ia bazat pe amintiri este ireal. V
iitorul nu este n ntregime ireal. : Care parte a viitorului este real ?i care nu es
te? M: Nea?teptatul ?i imprevizibil este real. 16. Desirelessness, Highest Bliss
M: Toate experienta este legat de timp. Indiferent are un nceput trebuie sa aiba
un sfr?it. M: De ce nu se abat de la experienta la experimenteaza ?i sa realizez
e importul integral al numai declara?ie adevarat ca po?i face: Eu sunt ? : Cum se fa
ce? M: Nu exista nici un cum aici. Doar ?ine cont de sentimentul Eu sunt , mbinare n ea
, pna mintea ?i sentimentul devin una. Prin ncercari repetate va poticni privire e
chilibrul dreptul de aten?ie ?i afec?iune ?i mintea ta va fi ferm stabilit n gndir
e-sentimentul Eu sunt . Indiferent ce crezi, sa zicem, sau nu, acest sens al fiin?e
i imuabile ?i afectuos ca ramane mereu prezent fundal al min?ii. : Memoria de exp
erien?ele mele minunate ma bntuie. i vreau napoi. 12 M: Pentru ca le vrei napoi, nu
po?i sa le aiba. Starea de pofta de blocuri nimic toata experien?a mai profunda.
Nimic de valoare se poate ntmpla la o minte care ?tie exact ce vrea. M: Obiective
le tale sunt mici ?i mici. Ei nu cer mai mult. Numai energia lui Dumnezeu este i
nfinit - pentru ca El nu vrea nimic pentru Sine. Fie ca El ?i toate dorin?ele vo
r fi ndeplinite. Cele mai mari scopurile tale ?i vaster dorin?ele dvs., cu att mai
multa energie vei avea pentru ndeplinirea lor. Dorin?a binele tuturor ?i univers
ul va lucra cu tine. Dar, daca dori?i propria placere, trebuie sa c?tige calea ce
a mai grea. nainte dorind, merita. M: Pentru a c?tiga un trai unele este nevoie de
cuno?tin?e de specialitate. Cuno?tin?ele generale se dezvolta mintea, fara ndoia
la. Dar, daca ave?i de gnd sa-?i petreaca via?a n acumulnd cuno?tin?e, va construi
un zid rotund tine. Pentru a merge dincolo de minte, nu este nevoie de o minte w
ellfurnished. : Atunci ce este necesar? M: Nencredere mintea, ?i merge dincolo. : C
e voi gasi dincolo de minte? M: Experien?a directa de a fi, ?tiind ?i iubitoare.
: Cum se poate merge dincolo de minte? M: Sunt multe puncte de pornire - toate d
uc la acela?i scop. Pute?i ncepe cu munca altruista, abandonarea fructele de ac?i
une; va poate da apoi n sus de gndire ?i se ncheie cu renun?area la toate dorin?ele
. Aici, renun?area la (tyaga) este factorul opera?ional. Sau, nu te poate deranj
a despre orice lucru pe care dori?i, sau cred, sau nu ?i stai pus n gndirea ?i sen
timentul Eu sunt , cu accent Eu sunt ferm n minte. Toate tipurile de experien?a pot ve
ni la tine - sa ramna impasibil n cuno?tin?a de faptul ca toate perceptibila este
tranzitorie, ?i numai Eu sunt ndura. : Nu pot da toata via?a mea la astfel de practi
ci. Am ndatoririle mele sa participe la. M: Prin toate mijloacele participa la nda
toririle. Ac?iune, n care nu sunt implica?i emo?ional ?i care este benefica ?i nu
provoaca suferin?a nu te va lega. A?i putea fi implicat n mai multe direc?ii ?i
de a lucra cu coaja enorma, dar sa ramna libere catre interior ?i lini?tita, cu o
minte ca oglinda, care reflecta toate, fara a fi afectata. : Este o astfel de st
are realizabila? M: Nu a? vorbi despre asta, n cazul n care nu au fost. De ce ar t
rebui sa se angajeze n nchipuirile? M: propria ta de sine este profesorul tau fina
l (Sadguru). Profesorul exterior (Guru) este doar o piatra de hotar. Este doar p
rofesorul tau launtric, care va umbla cu tine gol, pentru ca el este gol. : Profe
sorul interior nu este u?or de atins. M: Din moment ce el este n tine ?i cu tine,
dificultatea nu poate fi grava. Uita-te n interiorul ?i l vei gasi. 13 : Cnd ma uit
n termen, mi se pare senza?ii ?i percep?ii, gnduri ?i sentimente, dorin?e ?i teme
ri, amintiri ?i a?teptari. Sunt cufundat n acest nor ?i a vedea nimic altceva. M:
Ceea ce vede toate acestea, ?i nimic prea, este profesor interior. El singur es
te, orice altceva dect pare a fi. El este propriul sine (swarupa), speran?a ?i as
igurarea liberta?ii; gasi-l ?i se aga?a de el ?i vei fi salvat ?i n condi?ii de s
iguran?a. M: Ce va ajuta sa te cuno?ti este corect. Ce mpiedica, este gre?it. Pen
tru a ?ti propriului sine real este fericire, de a uita - este durere. : Este mar
torul-con?tiin?a Sinelui adevarat? M: Este reflectarea reala n mintea (Buddhi). R
eala este dincolo. Martorul este u?a prin care trece dincolo. : Care este scopul
medita?iei? M: Vaznd false false, este medita?ie. Acest lucru trebuie sa mearga t
ot timpul. : Te rog spune-mi care drumul spre auto-realizare este cel mai scurt.
M: Nici un fel este scurt sau lung, dar unii oameni sunt mai n serios, iar unele
sunt mai pu?in. Pot sa va spun despre mine. Am fost un om simplu, dar am ncredere
meu Guru. Ceea ce mi-a spus sa fac, am facut-o. El mi-a spus sa se concentreze
asupra Eu sunt - am facut-o. El mi-a spus ca eu sunt dincolo de toate perceivables
?i conceivables - am crezut. I-am dat inima ?i sufletul, ntreaga aten?ia ?i ntreg
ului timp liber (trebuit sa lucreze pentru a men?ine familia n via?a). Ca urmare
a credin?ei ?i de aplicare serios, am realizat sinele meu (swarupa) n termen de t
rei ani. Pute?i alege orice mod care ti se potriveste; staruin?a va determina ra
ta de progres. : nici un indiciu pentru mine? M: Stabilirea-te cu fermitate n con?
tiin?a Eu sunt . Acesta este nceputul ?i sfr?itul, de asemenea, toate efort. 17. omni
prezenta M: Pentru a realiza Ve?nic este de a deveni Etern, ntreg, universul, cu
tot ce cuprinde ea. Fiecare eveniment este efectul ?i expresia ntregului ?i este n
armonie cu ntreaga fundamentala. Toate raspuns de ansamblu trebuie sa fie dreapt
a, fara efort ?i instantanee. Nu poate fi altfel, daca este corect. raspunsul ntrz
iat este raspunsul gre?it. Gndire, sim?ire ?i ac?iune trebuie sa fie una ?i simul
tan cu situa?ia care solicita pentru ei. 14 18 sa ?tiu ce sunt, Gasi?i ceea ce n
u M: Tot ce ?tiu este ca orice depind, nu este reala. Reala este cu adevarat ind
ependenta. Deoarece existen?a persoanei depinde de existen?a lumii ?i este circu
mscrisa ?i definita de lume, nu poate fi reala. : Eu sunt ceea ce ?tiu eu sa fiu.
M: Nu se poate spune ca, eventual, esti ceea ce crezi tu sa fii! Ideile tale de
spre tine schimba de la o zi la alta ?i de la un moment la altul. Imaginea de si
ne este cel mai changeful lucru pe care l ave?i. Este extrem de vulnerabil, la mi
la unui trecator. Un caz de deces, pierderea unui loc de munca, o insulta, ?i im
aginea ta despre tine, pe care o suni persoana, se schimba profund. Pentru a ?ti
ce trebuie sa investigheze mai nti ?i ?tiu ce nu sunt. Si sa stiti ce nu-i trebui
e sa le urmari?i cu aten?ie, de respingere tot ceea ce nu merge neaparat cu fapt
ul de baza: Eu sunt . Ideile: Eu sunt nascut ntr-un anumit loc, la un moment dat, de
la parin?ii mei ?i acum eu sunt cutare, vii la, casatorita cu, tatal, angaja?i
de, ?i a?a mai departe, nu sunt inerente n sens eu sunt . Atitudinea noastra obi?nui
ta este de Eu snt . Separa?i n mod consecvent ?i perseveren?a Eu sunt din prezentei sa
ea , ?i sa ncercam sa simta ce nseamna a fi, doar pentru a fi, fara a fi prezentei sau
care . Toate obiceiurile noastre du mpotriva sa ?i sarcina de combatere a ei este l
ung ?i greu uneori, dar mintea limpede ajuta mult. Mai clar n?elege?i ca la nivel
ul min?ii pe care poate fi descris doar n termeni negativi, mai repede va ajunge
la sfr?itul cautarii dvs. ?i sa realizeze fiinta ta nelimitate. 19. Realitatea se
afla n Obiectivitate : Cum te ui?i la lume? M: Eu vad un pictor pictura o imagine
. Imaginea eu numesc lumea, pictorul eu numesc Dumnezeu. Nu sunt nici. Eu nu cre
eaza, nici nu sunt create. I con?in toate, nimic nu ma con?ine. M .: Cauzalitate
a este n minte, numai; Memoria da iluzia de continuitate ?i repetitivitate creeaz
a ideea de cauzalitate. Cnd lucrurile se ntmpla n mod repetat, mpreuna, vom tendin?a
de a vedea o legatura de cauzalitate ntre ele. Se creeaza un obicei mental, dar u
n obicei nu este o necesitate. : Cum este atins? M: Desirelessness ?i nenfricarea
te va duce acolo. 15 20. Supremul este dincolo de toate M: Sursa con?tiin?ei nu
poate fi un obiect n con?tiin?a. Pentru a cunoa?te sursa este de a fi sursa. Cnd r
ealizezi ca nu sunte?i persoana, dar martorul pur ?i calm, ?i ca con?tientizarea
nenfricat este foarte fiin?a ta, esti fiinta. Aceasta este sursa, posibilitatea
inepuizabile. M: [Suprem] Aceasta da na?tere la con?tiin?a. Tot restul este n con
?tiin?a. : De ce sunt att de multe centre de con?tiin?a? M: Universul obiectiv (ma
hadakash) este n mi?care constanta, proiectnd ?i dizolvnd forme nenumarate. Ori de
cate ori un formular este infuzat cu viata (prana), con?tiin?ei (chetana) apare
prin reflectarea de con?tientizare n materie. : Cum se face ca unele lucruri se ntmp
la ?i altele nu? M: Cautnd cauze este un joc al min?ii. Nu exista nici o dualitat
e de cauza ?i efect. Totul este propria sa cauza. : Nici o ac?iune inten?ionata,
atunci este posibil? M: Tot ce spun este ca con?tiin?a con?ine toate. In constii
nta totul este posibil. Po?i avea cauzele daca le dori?i, n lumea ta. O alta poat
e fi con?inut, cu o singura cauza - voia lui Dumnezeu. Cauza radacina este una:
sensul Eu sunt . M: Din punct de vedere al sinelui lumii este cunoscut, Supremul -
necunoscut. Necunoscutul da na?tere la cunoscut, dar ramne necunoscut. Cunoscutel
e este infinit, dar necunoscut este o infinitate de infinituri. La fel ca o raza
de lumina nu este vizibila cu excep?ia cazului interceptat de specs de praf, la
fel Supremului face totul cunoscut, neputndu-se. : nseamna ca Necunoscutul este in
accesibil? M: Oh, nu. Supremul este cel mai u?or de a ajunge pentru ca este foar
te fiin?a ta. Este suficient sa nu ma mai gndesc ?i dorind nimic, dar Suprem. : ?i
daca doresc nimic, nici macar Suprem? M: Atunci e?ti ca ?i mort, sau e?ti Supre
m. : Care sunt dorin?ele concludenta? M: dezideratele care distrug subiectele lor
, sau a unor obiecte, sau nu descreasca privind satisfac?ia sunt auto-contradict
orii ?i nu pot fi ndeplinite. Numai dorin?ele motivate de iubire, bunavoin?a ?i c
ompasiune sunt benefice pentru ambele obiectul ?i subiectul ?i poate fi pe depli
n satisfacute. : Toate dorin?ele sunt dureroase, cele sfinte precum necuvio?i. M:
Ei nu sunt la fel ?i durerea nu este acela?i lucru. Pasiunea este dureros, comp
asiune - niciodata. ntregul univers se straduie?te sa-?i ndeplineasca o dorin?a na
scuta de compasiune. 16 Q: Te atunci incon?tient? M: Binen?eles ca nu! Sunt pe de
plin con?tient, dar din moment ce nici o dorin?a sau teama intrarii minte, e lin
i?te perfecta. : Cine ?tie tacerea? M: Tacerea se ?tie. Este tacerea min?ii tacut
, atunci cnd pasiunile ?i dorin?ele sunt redu?i la tacere. : Va confrunta?i ocazio
nal dorin?e? M: Dorintele sunt doar valuri n minte. ?tii un val cnd vezi unul. O d
orin?a este doar un lucru printre multe altele. Nu simt nici nevoia de a-l satis
face, nu este necesar sa fie luate de ac?iune pe ea. Libertatea de dorin?a nseamn
a: constrngerea de a satisface este absent. 21. Cine sunt eu? : Oare nu exista dor
in?e bune ?i rele, dorin?e de nalta ?i joasa? M: Toate dorin?ele sunt rele, dar u
nele sunt mai rele dect altele. Orice dorin?a urmari, aceasta va va da ntotdeauna
probleme. : Este nevoie de timp pentru a se ?ti. M: Cum poate timpul de ajutor? T
impul este o succesiune de momente; fiecare moment apare din nimic ?i dispare n n
imic, niciodata sa reapara. Cum se poate construi pe ceva att de trecatoare? : Cum
sa se uite pentru mine? M: Orice se ntmpla, se ntmpla cu tine. Ceea ce faci, faptui
torul este n voi. Gasi?i subiectul tuturor ca e?ti ca persoana. : ntrebarea mea est
e: Cum de a gasi calea spre propria fiin?a? M: Renunta la toate ntrebarile, cu ex
cep?ia unuia: Cine sunt eu ? La urma urmei, singurul fapt sunte?i sigur este ca tu
e?ti. Eu sunt este sigur. Eu snt nca nu este. Lupta pentru a afla ce este n realitate.
Eu nu face nimic altceva n ultimii 60 de ani. M: Ce este n neregula cu lupta? De
ce sa caute rezultate? Striving n sine este natura ta reala. : NAZUIND este durero
s. M: Ai face acest lucru prin ncercarea de rezultate. Straduiti fara a cauta, lu
pta fara lacomie. : De ce mi-a facut Dumnezeu ca eu sunt? M: Care Dumnezeu vorbe?
ti despre? Ce este Dumnezeu? Nu este el nsu?i lumina prin care pui ntrebarea? Eu su
nt n sine este Dumnezeu. Tocmai cautarea n sine este Dumnezeu. : Cum sunt eu sa gase
sc ca dragostea? 17 M: Ce va place acum? Eu am . Da inima ?i mintea la ea, gndi la n
imic altceva. Acest lucru, atunci cnd fara efort ?i natural, este cea mai inalta
stare. n ea nsa?i dragostea este iubitul ?i iubit. : Ce este bine ?i ce este gre?it
variaza n func?ie de obiceiul ?i personalizat. Standardele variaza n func?ie de s
ocieta?i. M: Arunca?i toate standardele tradi?ionale. Lasa?i-le ipocri?ilor. Num
ai ceea ce elibereaza de dorin?a ?i de frica ?i idei gre?ite, este bun. Atta timp
ct va face?i griji cu privire la pacat ?i virtute nu vei avea pace. M: Pacatul ?
i virtutea se refera doar la o persoana. Fara o persoana pacatoasa sau virtuos c
eea ce este pacat sau virtute? La nivelul absolut nu exista persoane; oceanul de
con?tientizare pura nu este nici virtuos, nici pacatoasa. Pacatul ?i virtutea s
unt invariabil relative. : Pot face departe cu astfel de no?iuni care nu sunt nec
esare? M: Nu, atta timp ct te consideri a fi o persoana. : Prin ce semn am ?ti ca E
u sunt dincolo de pacat ?i virtute? M: Prin fiind libere de orice dorinta si fri
ca, de nsa?i ideea de a fi o persoana. Pentru a hrani idei: Eu sunt un pacatos Eu nu
sunt un pacatos , este pacat. Pentru a se identifica cu particular este tot pacat
ul exista. Impersonal este reala, personal apare ?i dispare. Eu sunt este imperson
ala Fiin?a. Eu snt este persoana. Persoana este relativa ?i Fiin?a pura - fundament
ala. : Ce anume vrei sa spui cnd ma ntrebi pe mine sa nu mai fie o persoana? M: Eu
nu va cer sa nu mai fie - ca nu po?i. Va cer doar sa nu imagina ca te-ai nascut,
au parin?i, sunt un corp, va muri ?i a?a mai departe. Doar ncearca, face un ncepu
t - nu este la fel de greu cum crezi tu. : Aceea?i ac?iune este considerata natur
ala la un moment dat ?i un pacat la altul. Ce face pacatos? M: Orice ai face mpot
riva cuno?tin?ele mai bine este pacat. M: Un om care se mi?ca cu Pamntul va exper
imenta n mod necesar de zile ?i nop?i. Cel care sta cu soarele va ?ti nici un ntun
eric. Lumea mea nu este a ta. Dupa cum vad eu, voi to?i sunte?i pe o scena perfo
rmante. Nu exista nici o realitate despre plecarile tale ?i venirile. Si problem
ele tale sunt att de ireal! : Am putea fi somnambuli, sau sub rezerva cosmaruri. E
xista po?i sa faci nimic? M: Eu fac: Am facut intra statului dvs. de vis pentru
a-?i spun - Nu te mai jigneste-te ?i al?ii, opri suferin?a, treze?te-te . : De ce at
unci nu ne trezim? M: Ve?i. Nu va fi contracarate. Poate dura ceva timp. Cnd va nc
epe sa puna la ndoiala visul tau, trezirea nu va fi departe. 18 22. Via?a este Iu
bire ?i Iubirea este Via?a Maharaj: n cazul unui ncepator practica yoga este adese
a n mod deliberat ?i necesita o mare hotarre. Dar aceia care practica?i sincer de
mai mul?i ani, inten?ionam asupra autorealizarea mereu, daca con?tien?i de ea sa
u nu. sadhana Inconstientul este cel mai eficient, deoarece este spontana ?i con
stanta. : n Europa nu exista tradi?ie mantrelor dect n ??cazul unor ordinelor contem
plative. De ce folos este la un tnar occidental moderna? M: Nici unul, daca nu es
te prea mult atras. Pentru el procedura corecta este de a adera la gndul ca el es
te motivul de toate cuno?tin?ele, con?tiin?a imuabila ?i perena a tot ceea ce se
ntmpla cu sim?urile ?i mintea. Daca el pastreaza n minte tot timpul, con?tient ?i
alerta, el este obligat sa rupa limitele non-sensibilizare ?i deveni astfel via?
a curata, lumina ?i dragoste. Ideea - Eu sunt doar martorul va purifica corpul ?i
mintea ?i deschide ochiul de n?elepciune. Apoi om merge dincolo de iluzie ?i inim
a lui este liber de toate dorin?ele. M: Atta timp ct e?ti un cautator, mai bine se
aga?a de ideea ca sunte?i con?tiin?ei pure, liber de toate con?inuturile. 23. D
iscriminarea conduce la Detasamentul Maharaj: tot ceea ce este ud pentru ca plou
a tare. n lumea mea, este ntotdeauna vreme frumoasa. Nu exista nici o zi sau noapt
e, fara caldura sau frig. Nu va face?i griji ma asalteaza acolo, nici un regret.
Mintea mea este liber de gnduri, caci nu exista nici o dorin?a de a sclav. : Prin
ce se deosebe?te lumea ta de a mea? M: Lumea mea nu are caracteristici prin car
e poate fi identificat. Poti spune nimic despre asta. Eu sunt lumea mea. Lumea m
ea este eu. Este completa ?i perfecta. Fiecare impresie este ?tearsa, fiecare ex
perien?a - respins. Am nevoie de nimic, nu ma macar, pentru mine nu pot sa pierd
. : ?i totu?i vorbim. M: Discu?ia este n lumea ta. n a mea - e lini?te eterna. tace
rea mea cnta, golul meu este plin, mi lipse?te nimic. Nu po?i ?ti lumea mea pna cnd
nu sunt acolo. M: A se vedea lumea a?a cum este, nu a?a cum va imagina?i sa fie.
Discriminarea va duce la deta?are; deta?are va asigura ac?iunea corecta; ac?iun
e dreapta va construi podul interior pentru fiin?a ta reala. Ac?iunea este o dov
ada de seriozitate. Fa ceea ce se spune cu srguin?a ?i cu fidelitate ?i toate obs
tacolele vor dizolva. Q: Esti fericit? 19 M: In lumea ta, a? fi cel mai neferici
t. Pentru a trezi, sa mannce, sa vorbeasca, sa doarma din nou - ceea ce deranjeaz
a! : Trebuie sa existe o legatura ntre lumea ta ?i a mea. M: Nu este nevoie de o l
egatura ntre o lume reala ?i o lume imaginara, pentru ca nu poate fi. M: Experien
?a mea este ca totul este fericire. Dar dorin?a de fericire creeaza durere. Astf
el fericire devine samn?a durerii. ntregul univers al durerii se na?te din dorin?a
. Renunta dorin?a de placere ?i nici macar nu va ?ti ce este durerea. M: De ce v
a face?i griji despre lumea nainte de a lua grija de tine? Dori?i sa salva?i lume
a, nu-i a?a? Po?i salva lumea nainte de a salva pe tine? ?i ce nseamna a fi salvat
? Salvat de ce? De la iluzie. Mntuirea este de a vedea lucrurile a?a cum sunt. Eu
chiar nu ma vad legat de nimeni si nimic. Nici macar la un sine, oricare ar fi
acel sine. Eu ramn pentru totdeauna - nedefinita. Eu sunt - n interiorul ?i n afara
- intima ?i inabordabil. M: Guru meu prea ma nva?at sa se ndoiasca - totul ?i abs
olut. El a spus: nega existen?a a tot ceea ce, cu excep?ia sine. M: Prin placerea
natura sa este limitata ?i tranzitorie. Din dorinta de durere se na?te, n durere
ea cauta mplinirea, ?i se termina n durerea de frustrare ?i disperare. Durerea est
e fundalul de placere, toate cautarea de placere se na?te n durere ?i se termina n
durere. : Tot ce spun este clar pentru mine. Dar cnd vine ceva probleme fizice sa
u mentale, mintea mea se duce ntuneca?i ?i sumbri, sau cauta cu disperare pentru
ajutor. M: Ce conteaza? Este mintea care este plictisitoare sau nelinistit, nu.
Uite, tot felul de lucruri se ntmpla n aceasta camera. Am face ca acestea sa se ntmpl
e? Ei se ntmpla doar. Deci, este cu tine - rola destinului se desfa?oara ?i actual
ises inevitabilul. Nu se poate modifica cursul evenimentelor, dar pute?i schimba
atitudinea ?i ceea ce conteaza este atitudinea ?i nu evenimentul n gol. Lumea es
te laca?ul de dorin?e ?i temeri. Nu po?i gasi pacea n ea. Pentru pacea trebuie sa
merge?i dincolo de lume. : Pentru a fi una superman trebuie sa fie un om mai nti.
Barba?ie este rodul experien?elor nenumarate: Dorin?a de a experimenta conduce.
De aici, la propriu timp ?i nivelul dorin?a e dreptate. M: Toate acest lucru est
e adevarat ntr-un fel. Dar o zi vine atunci cnd a?i acumulat suficient ?i trebuie
sa nceapa sa construiasca. Apoi, sortarea ?i aruncarea napoi n mare (viveka-Vairagy
a) sunt absolut necesare. Totul trebuie sa fie controlate ?i inutile fara mila d
istruse. Crede-ma, nu poate fi prea mult distrugere. Caci, n realitate, nimic nu
este de valoare. Fii cu pasiune dezinteresata - asta e tot. 20 24. Dumnezeu este
All-facatorul, The Jnani un non-facator M: mintea ta proiecteaza o structura ?i
va identifica?i cu ea. Este n natura dorin?ei de a determina mintea pentru a cre
a o lume pentru mplinirea ei. Chiar ?i o dorin?a mica poate ncepe o linie lunga de
ac?iune; Ce zici de o dorin?a puternica? Dorin?a poate produce un univers; pute
rile sale sunt miraculoase. La fel ca un ba? de chibrit mici pot stabili o padur
e imensa pe foc, deci nu o dorin?a aprinde focurile de manifestare. nsu?i scopul
crea?iei este mplinirea dorin?ei. Dorin?a poate fi nobil, sau josnici, spa?iu (Ak
ash) este neutra - se poate umple cu ceea ce-i place: Tu trebuie sa fie foarte a
tent la ceea ce doriti. M: Dumnezeu este All facator, The Jnani este un non-faca
tor. Dumnezeu nsu?i nu spune: Eu fac toate . La El lucrurile sa se intample prin pro
pria lor natura. La Jnani totul se face de catre Dumnezeu. El vede nici o difere
n?a ntre Dumnezeu ?i natura. Att Dumnezeu ?i Jnani ?tiu sa se fi centrul nemi?cat
al bunului mobil, eternul martor al tranzitorii. Centrul este un punct de nul ?i
martorului un punct de con?tientizare pura; ei n?i?i ?tiu sa fie la fel de nimic
, prin urmare, nimic nu le poate rezista. M .: Cnd un Jnani se alatura mintea uni
versala, toata bunatatea ?i n?elepciunea lui sa devina mo?tenirea umanita?ii ?i na
l?a fiecare fiin?a umana. M: Via?a de zi cu zi este o via?a de ac?iune. Fie ca v
a place sau nu, trebuie sa func?ioneze. Orice ai face pentru binele tau se acumu
leaza ?i devine exploziv; ntr-o zi se stinge ?i joaca ravagii cu tine ?i lumea ta
. Cnd te n?eli pe tine nsu?i ca lucrezi pentru binele tuturor, face lucrurile si ma
i rele, pentru ca nu trebuie sa fie ghidate de propriile idei de ceea ce este bu
n pentru altii. Un om care pretinde ca ?tie ce este bine pentru al?ii, este peri
culos. : Cum este unul pentru a lucra atunci? M: Nici pentru tine, nici pentru al
?ii, ci de dragul proprii lucrarii. Un lucru demn de a face este proprie scopul
?i semnifica?ie, Marca nimic un mijloc de a ceva. Nu bind. Dumnezeu nu creeaza u
n lucru pentru a servi o alta. Fiecare este facuta de dragul ei. Deoarece se fac
e de la sine, nu interfereaza. Tu folosi?i lucruri ?i oameni n scopuri extrateres
tre pentru a le ?i te distruge iremediabil lumea ?i de tine. M: Da, e?ti ntotdeau
na Suprem. Dar aten?ia este fixata pe lucruri, fizice sau mentale. Cnd aten?ie es
te oprit un lucru ?i nu a fost nca fixat pe altul, n intervalul sunte?i pura. Atun
ci cnd prin practica discriminarii ?i deta?are (viveka-Vairagya), pierzi din vede
re stari senzoriale ?i mentale, fiind pur apare ca stare naturala. 21 25. apasat
pe Eu sunt : Cnd vad ceva placut, vreau. Cine vrea mai exact? Sinele sau mintea? M:
ntrebarea este pus n mod gre?it. Nu exista nici un cine . Exista dorinta, frica, fur
ie, iar mintea spune - acest lucru mi-e, aceasta este a mea. Nu exista nici un l
ucru care ar putea fi numit eu sau al meu . Dorin?a este o stare a min?ii, perceput ?
i numit de minte. Fara conceperea modului mintea ?i denumirea, n cazul n care este
dorin?a? : Cu siguran?a, sunt con?tien?i de multe lucruri ?i sa se comporte n fun
c?ie de natura acestora. Ai trata un copil ca un copil ?i un adult ca un adult.
M: A?a cum gustul de sare inunda mare ocean ?i fiecare picatura unic de apa de m
are poarta aceeasi aroma, deci fiecare experien?a mi da atingere a realita?ii, re
alizarea tot mai proaspata a mea fiinta. : Nu-mi place acest Lila (joc) idei a? c
ompara mai degraba lumea la o lucrare de curte, n care ne constructori. M: o iei
prea n serios. Ce este n neregula cu jocul? Ai un scop numai atta timp ct nu sunt co
mplete (Purna); pana atunci complet, perfec?iunii, este scopul. Dar atunci cnd su
nt complete n tine nsu?i, pe deplin integrat nlauntru ?i n afara, apoi se bucure de
universul; tu nu faci munca la ea. La dezintegrat s-ar putea parea greu de lucru
, dar este iluzia lor. Vaslitor par sa faca eforturi uria?e: dar singurul lor mo
tiv este de a juca ?i de afi?are. M: Dumnezeu nu este numai adevarat ?i bun, el
este, de asemenea, frumos (-Satyam shivam- Sundaram). El creeaza frumuse?ea - pe
ntru bucuria A Q: Ei bine, atunci frumuse?ea este scopul lui! M: De ce va prezin
t scop? Scop implica mi?care, schimbare, un sentiment de imperfec?iune. Dumnezeu
nu are ca scop frumusete - indiferent de ce face e frumos. Ai spune ca o floare
ncearca sa fie frumos? Este frumos prin nsa?i natura sa. n mod similar Dumnezeu es
te perfec?iunea n sine, nu este un efort la perfec?iune. M: Ce este fericirea n va
loare atunci cnd trebuie sa depuna eforturi ?i munca pentru ea? Adevarata fericir
e este spontana ?i fara efort. 26. personalita?ii, un obstacol M: dezideratele s
labe pot fi ndepartate prin introspec?ie ?i medita?ie, dar unele puternice, adnc nr
adacinate trebuie ndeplinite ?i fructele lor, dulci sau amare, gustat. : Dorin?a d
e a trai este un lucru extraordinar. 22 M: nca o mai mare este libertatea de nevo
ia de a trai. : Libertatea de piatra? M: Da, libertatea de piatra, ?i multe altel
e n afara. Libertate nelimitata ?i con?tienta. M: O via?a traita gnditoare, n depli
na cuno?tin?a, este de la sine Nisarga Yoga. : Ce casatoria a vie?ii ?i a min?ii n
seamna? M: Condi?ii de via?a n con?tientizare spontana, con?tiin?a de a trai fara
efort, fiind pe deplin interesat de via?a lui - toate acestea sunt implicite. :
Sharada Devi, so?ia lui Sri Ramakrishna Paramahamsa, folosit pentru a certa disc
ipolii sai pentru prea mult efort. Ea le-a comparat cu mango pe copac, care sunt
fara pene nainte ca acestea sunt coapte. De ce te grabe?ti? ea obi?nuia sa spuna. A
?teapta pna cnd sunt complet coapte, moale ?i dulce. M: Cum a fost ea dreptate! Sun
t att de mul?i care iau zorii pentru prnz, o experien?a de moment pentru realizare
a deplina ?i distruge chiar pu?inul pe care l ob?ine prin exces de mndrie. Umilin?
a ?i tacere sunt esen?iale pentru sadhaka, cu toate acestea avansat. Numai un Jn
ani complet maturate se spontaneitatea completa poate permite. : Pot exista feric
ire n unitate? Nu toate fericirea implica n mod necesar de contact, prin urmare, d
ualitate? M: Nu este nimic n neregula cu dualitate, atta timp ct nu creeaza un conf
lict. Soi ?i fara multiplicitate cearta bucurie. In constiinta pura este lumina.
Pentru caldura, este nevoie de contact. Deasupra unitatea fiin?ei este unirea i
ubirii. Iubirea este sensul ?i scopul dualita?ii. : Sunt 24 de ani. n ultimii doi
ani ?i jumatate am calatoresc, nelinistit, cautnd. Vreau sa traiesc o via?a buna,
o via?a sfnta. Ce ar trebui sa fac? M: Du-te acasa, sa se ocupe de afacerea tata
lui tau, uita-te dupa ce parin?ii tai la batrne?e. Casatoreste-te cu fata, care e
ste n a?teptare pentru tine, fii loial, sa fie simplu, fie umil. Ascunde?i virtut
ea ta, traiesc n tacere. Cele cinci sim?uri ?i cele trei calita?i (gunas) sunt dv
s. opt pa?i n yoga. ?i Eu sunt este Marele Memento (mahamantra). Pute?i afla de la
ei tot ce trebuie sa ?tii. Fii atent, ntreba fara ncetare. Asta e tot. : n cazul n ca
re doar traiesc via?a cuiva elibereaza, de ce nu sunt toate eliberat? M: Toate s
unt elibera?i. Nu este ceea ce traie?ti, dar cum traie?ti asta conteaza. Ideea d
e iluminare este de cea mai mare importan?a. Doar sa ?tiu ca exista o astfel de
posibilitate, schimba cuiva ntreaga perspectiva. Acesta ac?ioneaza ca un chibrit
aprins ntr-o gramada de praf de ferastrau. To?i profesorii mari nu au facut nimic
altceva. M: Aminti?i-va faptele, uita opiniile. : Ce este un fapt? M: Ceea ce es
te perceput in constiinta pura, neafectata de dorin?a. 23 27. ncepe totdeauna M d
e nceput: n mi?care este Chit Ananda; Pici nemi?cat este n curs. M: spirit Imperfec
t este materia, materia perfecta este spirit. La nceput ca ?i n cele din urma, tot
ul este unul. M: Dincolo de mintea nu exista nici un lucru, cum ar fi o experien
?a. Experien?a este o stare duala. Nu po?i vorbi de realitate ca o experien?a. O
data ce acest lucru este de n?eles, nu vei mai uita pentru a fi ?i de a deveni ca
fiind separate ?i opuse. n realitate, ele sunt una ?i inseparabile, cum ar fi ra
dacini ?i ramuri ale aceluia?i copac. Ambele pot exista doar n lumina con?tiin?ei
, care din nou, apare n urma sens Eu sunt . Aceasta este faptul principal. Daca va d
or, dor de tine toate. M: Orice se vorbe?te doar de vorbire. Oricare ar fi crezu
t ca este gndit numai. Sensul real este inexplicabila, de?i experimentabila.Fuzio
neaza. Mahavakya este adevarat, dar ideile tale sunt false, pentru toate ideile
(Kalpana) sunt false. : n via?a de zi cu zi sunt ntotdeauna con?tien?i de starea ta
reala? M: Nici con?tient, nici incon?tient. Nu am nevoie de condamnari. Eu locu
iesc pe curaj. Curajul este esen?a mea, care este iubirea vie?ii. Sunt liber de
amintiri ?i anticipari, nepreocupate ceea ce sunt ?i ceea ce nu sunt. Nu sunt de
pendent de selfdescriptions, Soham ?i Brahmasmi ( Eu sunt , Eu sunt Supremul ) sunt de
nici un folos pentru mine, am curajul de a fi la fel de nimic ?i de a vedea lum
ea a?a cum este: nimic. Pare simplu, trebuie doar sa-l ncerca?i! : Dar ceea ce da
curaj? M: Cum pervertit sunt opiniile dumneavoastra! Nevoie de curaj sa fie dat?
ntrebarea dvs. implica faptul ca anxietatea este starea normala ?i curaj este an
ormal. Este invers. Anxietatea ?i speran?a se nasc din imagina?ie - Sunt liber d
e ambele. Sunt fiin?a simpla ?i am nevoie de nimic sa se odihneasca pe. M: Tu tra
sc realitatea la nivelul de experien?a. Cum poate realitatea depinde de experien
ta, atunci este foarte sol (adhar) de experien?a. Realitatea este chiar faptul d
e experien?a, nu n natura sa. Experien?a este, la urma urmei, o stare de spirit, n
timp ce fiin?a nu este cu siguranta o stare de spirit. M: Singurul lucru care p
oate ajuta este sa se trezeasca din vis. : Este necesar un awakener. M: Cine este
din nou n vis. Awakener semnifica nceputul sfr?itului. Nu exista vise eterne. : Am n
ceput la na?tere. M: Asta este ceea ce se spune. E chiar asa? Ai vazut-te nceput?
: Am nceput chiar acum. Tot restul este memoria. 24 M: Ai dreptate. de nceputncepe
pentru totdeauna. n acela?i fel, voi da ve?nic, pentru ca nu am nimic. Pentru a f
i nimic, sa nu aiba nimic, pentru a pastra nimic pentru sine este cel mai mare d
ar, cel mai mare generozitate. 28. Tot Suferin?a este nascut din Desire M: Foart
e bine. Ce zici de dorin?e? Ai niste? : Da, vin, scurte ?i superficiale. M: ?i ce
faci cu ele? : Ce pot face? Ei vin, se duc. ma uit la ei. Uneori vad corpul ?i m
intea angajate n ndeplinirea acestora. M: cui dorin?ele sunt ndeplinite? : Acestea s
unt o parte a lumii n care traiesc. Ele sunt la fel de copaci ?i norii sunt acolo
. M: Nu sunt ele un semn imperfecte? : De ce ar trebui sa fie ele? Ace?tia sunt a
?a cum sunt, iar eu sunt a?a cum sunt. Cum se poate apari?ia ?i dispari?ia dorin
?elor ma afecteaza? Desigur, acestea afecteaza forma ?i con?inutul min?ii. M: Fo
arte bine. : Ce este fericirea? M: Armonia ntre interior ?i exterior este fericire
a. Pe de alta parte, autoidentificare cu cauzele exterioare sufera. : Care este c
auza reala a suferi? M: Autoidentificarea cu limitata (vyaktitva). Senza?ii ca a
tare, cu toate acestea puternic, nu cauzeaza suferin?a. Este mintea derutat de i
dei gre?ite, dependen?i de gndire: Eu snt Eu sunt , care se teme ?i pierderea tanjeste
c?tiga ?i sufera atunci cnd frustra?i. M: Betonul nu trebuie sa fie realului nu es
te necesar sa fie Conceput fals. Percep?ii bazate pe senza?iile ?i modelate de m
emorie implica o percepe, al carei natura niciodata pasat examinarea. Da?i-silin
ta, sa examineze cu grija iubitoare ?i ve?i descoperi nal?imi ?i adncimi ale fiin?
ei pe care nu ai visezi, cufundat ca tine n imaginea pricajit de tine. : De ce exi
sta att de multa suferin?a n dragoste? M: Toate suferin?a se na?te din dorin?a. Dr
agostea adevarata nu este niciodata frustrat. Cum poate fi frustrat sentimentul
de unitate? Ce poate fi frustrat este dorin?a de exprimare. O astfel de dorin?a
este a min?ii. Ca ?i n toate lucrurile mentale, frustrarea este inevitabila. : Nu
este att de mult sex fara dragoste. 25 M: Fara iubire totul este rau. Via?a nsa?i
fara dragoste este rau. : Ce pot face sa ma iubeasca? M: Sunte?i se iubeasca pe s
ine - atunci cand nu se tem. 29. Condi?ii de via?a este de numai Life Scop M: Es
te doar o chestiune de incompletion. Cel care nu a putut finaliza yoga lui pentr
u un motiv oarecare este numit e?uat n yoga. O astfel de e?ec este doar temporara
, caci nu poate fi nici o nfrngere n Yoga. Aceasta lupta este ntotdeauna c?tigat, pen
tru ca este o lupta ntre adevarat ?i fals. Falsul nu are nici o ?ansa. : Cine nu r
eu?e?te? Persoana (vyakti) sau auto (vyakta)? M: ntrebarea este pus n mod gre?it.
Nu se pune problema de e?ec, nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Este ca
calatorind un drum lung ?i dificil ntr-o ?ara necunoscuta. Dintre toate nenumarat
elor pa?ii exista doar ultimul care te aduce la destina?ie. Cu toate acestea, nu
va lua n considerare toate etapele anterioare ca e?ecuri. Fiecare te-a adus mai
aproape de obiectivul dvs., chiar ?i atunci cnd a trebuit sa se ntoarca la ocolire
a un obstacol. n realitate, fiecare pas va duce la scopul, pentru ca sa fie ntotde
auna n mi?care, nva?are, descoperirea, derularea, este destinul tau ve?nic. Condi?
ii de via?a este doar scopul vie?ii. Sinele nu se identifice cu succesul sau e?e
cul - nsa?i ideea de a deveni acest lucru sau ca este de neconceput. Sinea n?elege
ca succesul ?i e?ecul sunt relative ?i legate, ca acestea sunt foarte urzeala ?
i batatura de via?a. nva?a de la ambele ?i merge mai departe. Daca nu a?i nva?at,
repet. : Ce sunt eu pentru a afla? M: Pentru a trai fara auto-preocupare. Pentru
aceasta, trebuie sa ?tii propria fiin?a adevarata (swarupa) ca ndaratnic, nenfrica
t, niciodata victorios. Odata ce stii cu certitudine absoluta ca nimic nu se poa
te va ntristeaza, ci propria ta imagina?ie, vii sa nu ia n considerare dorin?ele ?
i temerile, concepte ?i idei ?i sa traiasca n pace de adevar. : Care ar putea fi m
otivul pentru care unii oameni reu?esc ?i altele e?ueaza n yoga? Este destinul sa
u caracter, sau pur ?i simplu accident? M: Nimeni nu vreodata n Yoga. Este o ches
tiune de rata de progres. Este lent la nceput ?i rapida n cele din urma. Cnd unul e
ste pe deplin maturizat, realizare este exploziv. Aceasta are loc n mod spontan,
fie la cel mai mic indiciu. Rapid la nu este mai buna dect lent. coacere lenta ?i
alterneaza nflorire rapida. Ambele sunt naturale ?i dreapta. Cu toate acestea, t
oate acestea sunt att de numai mintea. Dupa cum vad eu, nu este ntr-adevar nimic d
e felul acesta. n mare oglinda de imagini ale constiintei se ridice ?i sa dispara
?i numai memoria le da continuitate. ?i de memorie este un material - destructi
bil, perisabile, trecatoare. Pe astfel de funda?ii fragile, vom construi un sent
iment al existen?ei personale - vagi, intermitent, de vis. Aceasta convingere va
ga: I-am-cutare ascunde starea neschimbtor de con?tientizare pura ?i ne face sa cre
dem ca suntem nascu?i sa sufere ?i sa moara. 26 Q: A?a cum un copil nu poate con
tribui la cre?tere, a?a face un om, obligat prin natura sa, face progrese. De ce
se exercita? n cazul n care este nevoie de Yoga? M: Nu este un progres tot timpul
. Tot ceea ce contribuie la progresul. Dar aceasta este progresul ignoran?ei. Ce
rcurile de ignoran?a poate fi mai mare paleta, dar ramne o robie tot la fel. n tim
p util un Guru pare sa nve?e ?i sa ne inspire sa practice yoga ?i coacere are loc
ca urmare a care noaptea imemoriale de ignoran?a se dizolva nainte de rasaritul
soarelui de intelepciune. Dar, n realitate, nimic nu sa ntmplat. Soarele este mereu
acolo, nu exista nici o noapte sa-l; mintea orbit de Eu sunt corpul ideea nvrte afa
ra la infinit fire sa de iluzie. : n cazul n care totul este o parte dintr-un proce
s natural, n cazul n care este nevoie de efort? M: Chiar ?i efort este o parte din
ea. Cnd ignoran?a devine ncapa?nata ?i greu, iar caracterul devine pervertita, efo
rt ?i durerea de ea devine inevitabila. n deplina ascultare de natura nu exista n
ici un efort. Samn?a vie?ii spirituale cre?te n tacere ?i n ntuneric pna la ceasul lu
i. : Se poate ob?ine vechi, dar de ce ar trebui sa o piarda toate vigilen?a ?i di
scriminare? M: Con?tiin?a ?i incon?tien?a, n timp ce n corpul depinde de starea cr
eierului. Dar eul este dincolo de att, dincolo de creier, dincolo de minte. Gre?e
ala instrumentului este nici o reflec?ie asupra acesteia utilizatorului. : Mi sa
spus ca un om realizat nu va face nimic necuviincios. El se va comporta ntotdeaun
a ntr-un mod exemplar. M: Cine stabile?te exemplul? De ce ar trebui un om elibera
t urmeze n mod necesar conven?ii? n momentul n care el devine previzibil, el nu poa
te fi libera. Libertatea lui consta n a fi liber sa-?i ndeplineasca nevoia de mome
nt, sa se supuna necesitatea situa?iei. Libertatea de a face ceea ce-i place est
e adevarat robie, fiind n acela?i timp liber pentru a face ceea ce trebuie, ceea
ce este corect, este libertatea reala. M: Cine se ?tie nu are ndoieli cu privire
la aceasta. Nici nu pasa daca altii recunoasca starea lui sau nu. Rare este omul
care a realizat dezvaluie realizarea lui ?i noroco?i sunt cei care l-au intalni
t, caci el o face pentru binele lor respecta. M: Fiecare clipa cuprinde ntreaga t
recut ?i creeaza ntreaga viitorului. : Dar trecut ?i viitor exista? M: n mintea num
ai. Timpul este n minte, spa?iul este n minte. Legea cauzei ?i efectului este, de
asemenea, un mod de gndire. n realitate, totul este aici ?i acum ?i totul este unu
l. Multiplicitatea ?i diversitatea sunt doar mintea. : Cu toate acestea, sunte?i n
favoarea alinarea suferin?ei, chiar ?i prin distrugerea corpului bolnave incura
bil. 27 M: Din nou, te uiti din exteriorul n timp ce ma uit din interior. Nu vad
un suferind, eu sunt suferindului. l cunosc din interior ?i de a face ceea ce est
e corect n mod spontan ?i fara efort. Am urmat nici reguli, nici sa stabileasca n
orme. Eu curg cu via?a - cu fidelitate ?i irezistibil. : Va veni vreodata aceasta
prostie la capat? M: La om - desigur. n orice moment. La omenire - a?a cum o ?ti
m - dupa foarte mul?i ani. La crea?ie - nu, pentru crea?ie n sine este nradacinat n
ne?tiin?a; materia n sine este ignoranta. Sa nu ?tiu, ?i sa nu ?tie ca nu ?tie,
este cauza suferin?ei fara sfr?it. : Nu exista nici o mntuire pentru lume? M: ce lu
me vrei sa salva?i? Lumea ta de proiec?ie? Salva?i-l singur. Lumea mea? Arata-mi
lumea mea ?i voi face cu ea. Eu nu cunosc nici o lume aparte de la mine, care s
unt liber pentru a salva sau nu salva?i. Ce treaba ai cu salvarea lumii, atunci
toata lumea are nevoie sa fie salvat de la tine? Ie?i?i din imagine ?i a vedea d
aca exista ceva stnga pentru a salva. : Un mesaj din imprimare poate fi hrtie ?i nu
mai cerneala. Acesta este textul care conteaza. Prin analiza lumii n elemente ?i
calita?ile pe care le rateze cel mai important - semnifica?ia sa. Reducerea ta d
e tot la visul nu ?ine seama de diferen?a dintre visul unei insecte ?i visul unu
i poet. Totul este vis, acordat. Dar nu toate sunt egale. M: Visele nu sunt egal
e, dar visatorul este unul. Sunt insecte. Eu sunt poetul - n vis. Dar, n realitate
, nu sunt nici. Sunt dincolo de toate visele. Eu sunt lumina n care apar toate vi
sele ?i dispar. Sunt att n ??interiorul ct ?i n afara vis. A?a cum un om cu dureri d
e cap cunoaste durerea si, de asemenea, ?tie ca nu este durerea, a?a ca ?tiu vis
ul, eu visam si eu nu visa - toate n acela?i timp. Eu sunt ceea ce sunt, nainte, n
timpul ?i dupa vis. Dar ceea ce vad n vis, eu nu sunt. : Este o chestiune de imagi
na?ie. Unul imagineaza ca unul este visul, nca nu este imagines visatori. Nu sunt
att la fel? M: La fel ?i nu la fel. Nu visez, ca un interval intre doua vise, es
te desigur, o parte din visa. Nu visezi ca o re?inere de echilibru pe, ?i respec
tare atemporal, n realitate, nu are nimic de a face cu visare. n acest sens, nu am
vis, ?i nici nu va. Q: Daca att de vis ?i de a scapa de vis se afla nchipuiri, ce
ea ce este cale de ie?ire? M: Nu este nevoie de o cale de ie?ire! Nu vede?i ca o
cale de ie?ire este, de asemenea, o parte din vis? Tot ce trebuie sa faci este
de a vedea visul ca de vis. : Daca ncep practica de respingere totul ca un vis n ca
re ma va duce? 28 M: Oriunde te conduce, acesta va fi un vis. nsa?i ideea de a me
rge dincolo de vis este iluzorie. De ce merge oriunde? Doar realiza?i ca visezi
un vis te sun din lume, ?i sa nu cauta?i cai de ie?ire. Visul nu este problema t
a. Problema ta este ca va place o parte din visul tau, ?i nu altul. Dragoste toa
te, sau nici unul dintre ei, ?i mai plnge?i. Cnd a?i vazut visul ca un vis, a?i fa
cut tot ce trebuie sa fie facut. Q: Viseaza cauzate de gndire? M: Totul este un j
oc de idei. n stare libera de idea?ie (Nirvikalpa samadhi), nimic nu este percepu
t. Ideea de baza este: Eu sunt . Zgl?ie stare de con?tien?a pura ?i este urmat de nen
umarate senza?iile ?i percep?iile, sim?ire ?i ideile care, n totalitatea lor cons
tituie Dumnezeu ?i lumea lui. Eu sunt ramne ca martor, dar este prin voia lui Dumne
zeu, ca totul se ntmpla. : De ce nu prin voia mea? M: Din nou, le-a?i divizata - n D
umnezeu ?i martor. Ambele sunt una. 30. Sunte?i gratuit ACUM : Teoria poate induc
e n eroare ?i seriozitatea - orb. M: sinceritatea ta te va ghida. Devo?iunea la o
biectivul de libertate ?i perfec?iune va face sa abandoneze toate teoriile ?i si
stemele ?i sa traiasca prin n?elepciune, inteligen?a ?i dragoste activa. Theories
poate fi ca puncte de plecare, dar trebuie sa fie abandonate, cu ct mai repede -
cu att mai bine. M: Oricenumeai ai dat: voin?a, sau scopul de echilibru, sau one
pointedness min?ii, ai venit napoi la seriozitate, sinceritate, onestitate. Cnd e?
ti n serios mort, ndoi?i orice incident, fiecare secunda din via?a ta la scopul ta
u. Nu pierde?i timpul ?i energia pe alte lucruri. Sunte?i dedicat total, suna-l
va, sau iubire, sau onestitate simplu. Noi suntem fiin?e complexe, n razboi n inte
riorul ?i fara. Noi ne contrazic tot timpul, anulnd astazi activitatea de ieri. N
u e de mirare ne sunt blocate. Un pic de integritate ar face o mul?ime de difere
n?a. : Adevarul este ca nu ezita?i sa doreasca ce cred ca ar trebui, ?i cnd par sa
doreasca n mod ntemeiat, nu fac nimic n consecin?a. M: Este tot din cauza slabiciu
nii min?ii ?i dezintegrare a creierului. Colectarea ?i ntari mintea ?i ve?i gasi
ca gndurile ?i sentimentele, cuvintele si actiunile se vor alinia n direc?ia voin?
ei tale. : Din nou un sfat de perfec?iune! Pentru integrarea ?i consolidarea mint
ea nu este o sarcina u?oara! Cum se ncepe? M: Pute?i ncepe numai de unde esti. Sun
te?i aici ?i acum, nu po?i ie?i de aici ?i acum. : Dar ce pot face aici ?i acum?
M: Pute?i sa fi?i con?tien?i de fiin?a ta - aici ?i acum. 29 : Asta este tot? M:
Asta este tot. Nu este nimic mai mult la ea. : Toate trezie meu ?i visez eu sunt
con?tient de mine. Nu ma ajuta prea mult. M: Ai fost con?tient de gndire, sim?ire
, facand. Nu erau con?tien?i de fiin?a ta. : Care este noul factor pe care dori?i
sa-mi aduc? M: Atitudinea marturisirii pure, de a privi evenimentele fara a lua
parte la ele. : Mi se pare ca sunt motivat total de dorin?a de placere ?i frica
de durere. Cu toate acestea nobil dorin?a mea ?i justificat temerea mea, placere
a ?i durerea sunt cei doi poli ntre care via?a mea oscileaza. M: Du-te la sursa a
tt durere ?i placere, de dorin?a ?i de frica. Observa?i, investiga, ncearca sa n?el
egi. : Dorin?a ?i se tem de ambele sentimente sunt cauzate de factori fizici sau
mentale. Ele sunt acolo, u?or de observat. Dar de ce sunt ei acolo? De ce am pla
cerea dorin?a ?i durere frica? M: Placerea ?i durerea sunt stari de spirit. Atta
timp ct crede?i ca sunte?i mintea, sau mai degraba, corp-minte, sunte?i obligat s
a ridice astfel de ntrebari. : Oamenii mor de buna voie destul de des. M: Numai at
unci cnd alternativa este mai rea dect moartea. Dar o astfel disponibilitatea de a
muri curge din aceea?i sursa ca ?i voin?a de a trai, o sursa mai profunda chiar
dect via?a nsa?i. Pentru a fi o fiin?a vie nu este starea finala; exista ceva din
colo, mult mai minunat, care nu este nici fiin?a, nici nefiin?a, nici vii, nici
notliving. Este o stare de con?tientizare pura, dincolo de limitele spa?iului ?i
timpului. Odata iluzia ca organismul-minte este de sine este abandonata, moarte
a ?i pierde teroarea, ea devine o parte a trai. 31. Nu subevalueze Aten?ie M: La
baza ntregii crea?ii se afla dorin?a. Dorin?a ?i pentru a favoriza imagina?ia ?i
se sus?in reciproc. A patra Statul (turiya) este o stare de puritate marturisiri
i, con?tientizare deta?at, ?i fara pasiune fara cuvinte. Este ca spa?iu, neafect
ata de orice ar con?ine. Vatamare corporala ?i probleme mentale nu ajunge - aces
tea sunt n afara, acolo , n timp ce martorul este ntotdeauna aici . M: Primul purifice v
derea, nve?e sa vada n loc de holbezi. De asemenea, trebuie sa fie dornici sa vada
. Ai nevoie de ambele claritatea ?i seriozitate pentru autocunoa?tere. Ai nevoie
de maturitate a inimii ?i a min?ii, care vine prin aplicarea serioasa n via?a de
zi cu zi de orice mica ai inteles. Nu exista nici un lucru, cum ar fi compromis
n Yoga. 30 Daca vrei sa pacatuie?ti, pacatul din toata inima ?i n mod deschis. Si
ns au prea lec?iile lor pentru a preda pacatosului serios, ca virtu?i - sfntul se
rios. Acesta este confundnd doua care este att de dezastruos. Nimic nu te poate bl
oca atat de eficient ca un compromis, pentru ca arata lipsa de seriozitate, fara
de care nimic nu se poate face. : Sunt de acord de austeritate, dar, n practica,
eu sunt pentru lux. Obiceiul de a alungare placere ?i Shunning durerea este att d
e nradacinat n mine, ca toate bunele mele inten?ii, destul de via?a la nivelul teo
riei, nu gasesc nici radacini n mea de zi cu zi de via?a. Pentru a-mi spune ca nu
sunt sincer nu ma ajuta, pentru ca pur ?i simplu nu ?tiu cum sa ma fac cinstit.
M: Tu nu sunt nici cinstit, nici necinstit - da nume stari mentale este bun num
ai pentru exprimarea aprobarea sau dezaprobarea ta. Problema nu este a ta - e do
ar mintea lui. ncepe?i prin disassociating din mintea ta. Hotart aminti?i-va ca nu
sunt mintea ?i ca problemele sale nu sunt ale tale. : Ne-ai recomandat sa se con
centreze pe Eu sunt . Este de asemenea o forma de aten?ie? M: Ce altceva? Concentra
?i-nedivizata la cele mai importante din viata ta - te. Din universul dvs. perso
nale, sunte?i de centru -, fara sa ?tie ce altceva centrul poate ?tii? M: Natura
oglinzii perfecte este de a?a natura nct nu se poate vedea. Indiferent ce se poat
e vedea este obligat sa fie o pata. Rndul sau, departe de ea, da-l, ?tiu ca la fe
l de nedorit. : Toate perceivables, sunt ele coloreaza? M: Toate sunt pete. : ntrea
ga lume este o pata. M: Da, este. : Ce ngrozitor! Deci, universul este de nici o v
aloare? M: Este de valoare extraordinara. Prin merge dincolo de ea ?i dai seama s
ingur. : Dar de ce a fost creat n prima instan?a? M: Tu va ?ti cnd se termina. : Va
sfr?i vreodata? M: Da, pentru tine. : Cnd a ncepe? M: Acum. : Cnd se va termina? M: Ac
um. : Nu se ncheie acum? M: Nu-l lasa. : Vreau sa-l lase. M: Nu faci. Toata via?a t
a este conectat cu acesta. trecut ?i viitor, dorintele si fricile, toate au rada
cinile lor n lume. Fara lumea unde esti, cine e?ti? : Dar asta este exact ceea ce
am venit sa aflu. 31 M:. ?i eu va spun exact acest lucru: gasi un punct de sprij
in dincolo ?i totul va fi clar ?i u?or. 32. Via?a este Guru Suprem Q: Care este
utilizarea de spirit? M: Frica ?i lacomia provoca utilizarea abuziva a min?ii. F
olosirea de spirit este n slujba iubirii, de via?a, de adevar, de frumuse?e. : Ce n
seamna a merge dincolo de minte. M: A?i depa?it trupul, nu? Nu urma?i ndeaproape
digestia, circulatia sau eliminare. Acestea au devenit automat. n acela?i mod min
tea ar trebui sa func?ioneze n mod automat, fara a apela pentru aten?ie. Acest lu
cru nu se va ntmpla daca mintea nu func?ioneaza irepro?abil. Noi suntem, de cele m
ai multe min?ii timp ?i con?tienta corp, deoarece ei numesc n mod constant pentru
ajutor. Durerea ?i suferin?a sunt numai corpul si mintea tipa pentru aten?ie. P
entru a merge dincolo de corp trebuie sa fie sanatosi: Pentru a merge dincolo de
minte, trebuie sa ave?i mintea n perfecta ordine. Nu po?i lasa o mizerie n urma ?
i merge mai departe. Mizeria te va BOG sus. "Pick up gunoi dumneavoastra pare sa
fie legea universala. ?i o lege prea. M .: Daca vrei sa ?tii adevarat, natura t
rebuie sa va ave?i n vedere tot timpul, pna cnd secretul de a fi standuri dvs. sa f
ie dezvaluite. : Am nevoie de un guru? Ceea ce-mi spui este simplu ?i convingator
. Voi amintesc. Acest lucru nu te face meu Guru. M: Nu este cultul unei persoane
care este cruciala, dar statornicia ?i profunzimea devotamentul dumneavoastra l
a sarcina. Via?a nsa?i este Guru Suprem; sa fie aten?i la lec?iile ?i ascultatori
la comenzile sale. Cnd personaliza?i sursa, ave?i un Guru exterior; atunci cnd le
ia de la via?a n mod direct, Guru se afla. Nu uita, e de mirare, cugeta, traiesc
cu ea, dragoste, creste in ea, creste odata cu ea, face propria dvs. - cuvntul g
uru, exterioara sau interioara. Pune n toate ?i vei primi toate. Am fost o fac. T
ot timpul meu am fost da la gurul meu ?i la ceea ce el mi-a spus. : Noi traim, pe
ntru ca noi trebuie. M: Noi traim, pentru ca tnjim existen?a senzoriala. : Un lucr
u att de universal nu poate fi gre?it. M: Nu gre?it, desigur. n propriul loc ?i ti
mpul nimic nu este gre?it. Dar atunci cnd sunt preocupa?i de adevar, cu realitate
a, trebuie ntrebarea fiecare lucru, chiar via?a ta. Sus?innd necesitatea experien?
ei senzoriale ?i intelectuale restrnge cererea dvs. cauta pentru confort. 32 : Est
e o parte din tradi?ia spirituala indiana ca simpla care traiesc n proximitatea u
nui sfnt sau n?elept este sa conduca la eliberare ?i nu sunt necesare alte mijloac
e. De ce nu organiza?i un ashram, astfel nct persoanele sa traiasca aproape de tin
e? M: n momentul n care am crea o institu?ie am devenit prizonierul ei. Ca o chest
iune de fapt, sunt accesibile tuturor. acoperi?ului ?i produsele alimentare comu
na nu se va face pe oameni mai bun venit. Living langa nu nseamna respira acela?i a
er. nseamna ncredere ?i ascultarea, nu lasa inten?iile bune ale profesorului merge
la de?euri. Ai guru ntotdeauna n inima ?i amintesc instruc?iunile sale - este res
pectare reala cu adevarat. Proximitatea fizica este mai pu?in importanta. Asigur
a?i-va toata via?a ta o expresie a credin?ei ?i dragoste pentru profesorul tau -
aceasta este locuin?a reala cu Guru. 33. totul se ntmpla de la sine : Faptul este
ca aici ?i acum eu va cer: cnd a sentimentul Eu sunt corpul interveni? La na?terea
mea? sau n diminea?a asta? M: Acum. : Dar mi amintesc cu ea ieri prea! M: Memoria d
e ieri este acum doar. : Dar cu siguran?a ca exista n timp. Am un trecut ?i un vii
tor. M: Acesta este modul n care va imagina?i - acum. : Trebuie sa fi fost un ncepu
t. M: Acum. : ?i ce se termina? M: Ce nu are nici nceput nu se poate termina. : Dar
eu sunt con?tient de ntrebarea mea. M: O ntrebare falsa nu poate fi raspuns. Se p
oate vedea doar ca fals. : Pentru mine este real. M: Cand a aparut real pentru ti
ne? Acum. : Da, este destul de real pentru mine - acum. M: Ce este real despre ntr
ebarea ta? Este o stare de spirit. Nici o stare de spirit poate fi mai real dect
mintea n sine. Este real mintea? Este nsa o colec?ie de state, fiecare dintre ele
tranzitoriu. Cum poate fi considerata reala o succesiune de stari tranzitorii? :
mi se spune ca sa se gndeasca Eu sunt corpul este o pata n minte. M: De ce vorbe?ti
a?a? Astfel de expresii creeaza probleme. Sinele este sursa tuturor, ?i a tuturo
r - destina?ia finala. Nimic nu este extern. : Cnd ideea corpul devine obsesiv, nu
este cu totul gre?it? M: Nu este nimic gre?it n ideea unui corp, nici chiar ?i n
ideea Eu sunt corpul . Dar limitarea la sine doar un singur corp este o gre?eala. n
realitate toata existen?a, n fiecare forma, este propria mea, in constiinta mea.
Nu pot spune ce am, deoarece cuvintele pot descrie doar ceea ce eu nu sunt. Eu s
unt, ?i pentru ca eu sunt, totul este. Dar eu sunt 33 de dincolo de constiinta s
i, de aceea, n con?tiin?a nu pot spune ce sunt. Cu toate acestea, eu sunt. ntrebar
ea Cine sunt eu nu are nici un raspuns. Nici o experien?a nu poate raspunde, pentr
u sine este dincolo de experien?a. : Cu toate acestea, ntrebarea Cine sunt eu trebui
e sa fie de folos. M: Nu are nici un raspuns n con?tiin?a ?i, prin urmare, ajuta
sa mearga dincolo de con?tiin?a. : Iata-ma - n momentul prezent. Ceea ce este real
n el, ?i ceea ce nu este? Acum, te rog nu-mi spune ca ntrebarea mea este gre?it.
Chestionarea ntrebarile mele ma duce nicaieri. M: ntrebarea dumneavoastra nu este
gre?it. Este inutil. Ai spus: "Aici ?i acum sunt. Opre?te acolo, acest lucru est
e real. Nu transforma un fapt ntr-o ntrebare. There se afla gre?eala ta. Tu nu sun
t nici cunoa?terea, nici nu-?ti, nici mintea ?i nici nu conteaza; nu ncerca?i sa
va descriu n ceea ce prive?te minte ?i materie. : Sa ne ntoarcem la omul care are n
evoie de ajutor. El vine la tine. M: Daca el vine, el este sigur pentru a ob?ine
ajutor. Pentru ca el a fost destinat pentru a ob?ine ajutor, el a venit. Nu est
e nimic fantezist despre asta. Nu pot ajuta unii pe al?ii ?i sa refuze. To?i cei
care vin sunt ajuta?i, caci astfel este legea. Numai forma de ajutor ia variaza
n func?ie de nevoie. : De ce trebuie sa vina aici pentru a primi sfaturi? Nu se p
oate sa-l din interior? M: Nu va asculta. Mintea lui este pornit spre exterior.
Dar, de fapt, toate experien?a este n minte, ?i chiar venirea lui la mine ?i ob?i
nerea de ajutor este tot n termen de el nsu?i. n loc sa gaseasca un raspuns n sine, ?
i imagineaza un raspuns din afara. Pentru mine nu exista mine, nici un om ?i nef
urnizarea. Toate acestea sunt doar o plpire n minte. Sunt pacea infinita ?i lini?te
n care apare nimic, pentru tot ceea ce pare - dispare. Nimeni nu vine de ajutor,
nimeni nu ofera ajutor, nimeni nu e de ajutor. Este toate, dar un ecran n con?ti
in?a. : Cu toate acestea, puterea de a ajuta este acolo ?i exista cineva sau ceva
care afi?eaza puterea, suna-l pe Dumnezeu sau Sinele sau Mintea Universala. Num
ele nu conteaza, dar faptul nu. M: Acesta este standul corp-minte ia. Mintea pur
vede lucrurile a?a cum sunt - bule n con?tiin?a. Aceste bule apar, dispar ?i rea
par - fara a avea fiin?a reala. Nici o cauza particulara poate fi atribuit acest
ora, pentru fiecare este cauzata de toate ?i le afecteaza pe toate. Fiecare balo
n este un organism ?i toate aceste organisme sunt ale mele. Q: sa spui, ca ai pu
terea de a face totul pe drept? M: Nu exista nici o putere separat de mine. Este
inerent n natura mea. Suna-l creativitatea. Dintr-o bucata de aur se pot face ma
i multe ornamente - fiecare va ramne de aur. n mod similar, n orice rol pot aparea
?i orice functie voi mplini - Eu ramn ceea ce sunt: ?? Eu sunt imobile, de nezdruncin
at, independenta. Ceea ce numim univers, natura, este creativitatea mea spontana
. Orice se ntmpla - se ntmpla. Dar o astfel este natura mea ca totul se termina cu b
ucurie. 34 : Am un caz de un baiat plecat orb, pentru ca mama lui stupida l-au hr
anit alcool metilic. Va solicita sa-l ajute. Sunte?i plin de compasiune ?i, n mod
evident, dornici sa ajute. Cu ce ??putere po?i sa-l ajute? M: Cazul sau este nre
gistrata n con?tiin?a. Este acolo - imposibil de ?ters. Con?tiin?a va func?iona. :
Are vreo diferen?a ca eu te ntreb pentru a ajuta? M: cerut tau eo parte din orbi
rea baiatului. Pentru ca el este orb, va ntreb. A?i adaugat nimic. : Dar ajutorul
tau va fi un factor nou? M: Nu, totul este con?inut n orbirea baiatului. Totul es
te n ea - mama, baiatul, tu ?i cu mine ?i tot restul. Este un eveniment. Q: Vrei
sa spui ca, chiar discuta cazul nostru baiatului a fost predestinat? M: Cum altf
el? Toate lucrurile con?in viitorul lor. Baiatul apare n con?tiin?a. Sunt dincolo
. Eu nu emit ordine de con?tiin?a. ?tiu ca este n natura sensibilizare pentru a s
tabili dreptul de lucruri. Sa uite cuno?tin?a dupa crea?iile sale! obida baiatul
ui, mila ta, ascultarea mea ?i con?tiin?a actorie - toate acestea este un lucru
singur - nu-l divizat n componente ?i apoi pune ntrebari. : Ct de ciudat func?ioneaz
a mintea ta? M: Sunte?i ciudat, nu eu. Sunt normal. Sunt sanatos. Eu vad lucruri
le a?a cum sunt, ?i, prin urmare, eu nu ma tem de ele. Dar va este frica de real
itate. : De ce ar trebui sa am? M: Este necunoa?terea tine care te face sa nspaimnt
at ?i, de asemenea, con?tient ca se tem. Nu ncerca?i sa nu se teama. Surpa zidul
ignoran?ei nti. Oamenii se tem sa moara, pentru ca ei nu ?tiu ce este moartea. Jna
ni a murit nainte de moartea sa, a vazut ca nu era nimic sa se teama. Momentul n c
are ?tii fiin?a ta reala, ?i-e teama de nimic. Moartea da libertate ?i putere. P
entru a fi liber in lume, trebuie sa moara pentru lume. Apoi, universul este pro
priul dvs., acesta devine corpul tau, o expresie ?i un instrument. Fericirea de
a fi absolut libere este de nedescris. Pe de alta parte, cel care se teme de lib
ertate nu poate muri. M: Din punctul meu de vedere tot ceea ce se ntmpla de la sin
e, destul de spontan. Dar omul ?i imagineaza ca el lucreaza pentru un stimulent,
spre un scop. El are ntotdeauna o recompensa n minte ?i se straduie?te pentru ea.
M .: Pentru doresc nimic ?i fac nimic - ca este adevarat crea?ia! Pentru a vizio
na universul n curs de dezvoltare ?i subsiding n inima cuiva este o minune. : Este
nevoie de un efort atunci? M: Atunci cnd este necesar un efort, efort va aparea.
Cnd effortlessness devine esen?ial, acesta se va afirma. Nu e nevoie sa mpinge?i v
ia?a despre. Doar fluxului cu ea ?i oferi?i-va complet sarcina prezent, care est
e pe moarte acum la acum. Pentru o via?a este pe moarte. Fara via?a de moarte nu
poate fi. 35 rost de principalul lucru pe care lumea ?i sinele sunt una ?i perf
ecte. Numai atitudinea ta este defect ?i are nevoie de reajustare. Acest proces
sau reajustare este ceea ce numesc sadhana. Ai venit sa-l punnd capat indolen?a ?
i folosind toate energia pentru a goli calea pentru claritatea ?i caritatea. Dar
, n realitate, toate acestea sunt semne de cre?tere inevitabila. Nu-?i fie teama,
nu rezista, nu ntrzia. Fii ceea ce esti. Nu este nimic sa se teama de. Ai ncredere
?i sa ncerce. Experiment onest. Da dvs. reala fiind o ?ansa de a modela via?a. N
u o sa regreti. 34. Mintea este nelini?te sine : Ma straduiesc. M: Straduindu pre
a este o forma de nelini?te. : Deci, ce ramne? M: Eul nu trebuie sa fie puse sa se
odihneasca. Este pacea n sine, nu la pace. Numai mintea este nelinistita. Tot ce
?tie este nelini?te, cu multe moduri ?i grade sale. Placutul sunt considerate s
uperioare ?i dureroase sunt actualizate. Ceea ce numim progres este doar o schim
bare de peste de la neplacut la placut. Dar modificarile aduse de sine nu ne poa
te aduce la neschimbatoare, pentru orice are un nceput trebuie sa aiba un sfr?it.
Reala nu ncepe; ea se reveleaza doar ca ?i fara nceput fara sfr?it, toate omnipreze
nta, toate-puternic, motor primar neclinti?i, timelessly neschimbatoare. M: Pers
onalitatea (vyakti) este doar un produs al imagina?iei. Sinele (vyakta) este vic
tima acestei imagina?ie. Este luarea-te pentru a fi ceea ce nu te leaga asta. Pe
rsoana nu se poate spune ca exista pe propriile sale drepturi; este Sinele care
crede ca exista o persoana ?i este con?tienta de a fi ea. Dincolo de sine (vyakt
a) se ntinde nemanifestat (avyakta), cauza a tot fara cauza. Chiar ?i pentru a vo
rbi de re unind persoanei cu sinele nu este corect, pentru ca nu exista nici o p
ersoana, doar o imagine mentala dat o realitate falsa de convingere. Nimic nu a
fost divizata ?i nu este nimic sa se uneasca. M: Cunoa?terea este doar o amintir
e, un model de gndire, un obicei mental. Toate acestea sunt motivate de placere ?
i durere. Este pentru ca sunte?i goaded de placere ?i durerea ca sunte?i n cautar
ea de cuno?tin?e. A fi de sine este complet dincolo de orice motiva?ie. Nu po?i
fi tu nsu?i un motiv sau altul. Sunte?i le ?i nu este nevoie de un motiv. : Am fac
ut atinge un grad de pace interioara. Sunt sa-l distruga? M: Ceea ce a fost atin
s poate fi pierdut din nou. Numai cnd realizezi adevarata pace, pacea nu ai mai p
ierdut, ca pacea va ramne cu voi, pentru ca nu a fost niciodata departe. n loc de
cauta ceea ce nu ai, afla ce este ca 36 n-ai pierdut? Ceea ce este acolo nainte d
e nceperea ?i dupa ncheierea totul; ca la care nu exista nici o na?tere, nici moar
te. Aceasta stare imuabila, care nu este afectata de na?terea ?i moartea unui or
ganism sau o minte, aceasta stare trebuie sa percepe?i. : Care sunt mijloacele pe
ntru o astfel de percep?ie? M: In viata nimic nu poate fi avut fara depa?irea ob
stacolelor. Obstacolele percep?iei clara a cuiva sunt adevarate fiind dorin?a de
placere ?i frica de durere. Este motiva?ia placerea-durere, care sta n cale. nsa?
i eliberarea de orice motivare, starea n care apare exista dorin?a este starea na
turala. : O astfel de renun?are la dorin?e, are nevoie de timp? M: Daca-l lasa?i n
timp, va fi nevoie de milioane de ani. Renun?area la dorin?a dupa dorin?a este
un proces ndelungat cu capatul niciodata n vedere. Lasa pace dorin?ele ?i temerile
, dau ntreaga aten?ie subiectului, celui care se afla n spatele experien?a dorin?a
?i frica. Adresa?i-va: cine dore?te? Sa fiecare dorin?a a va aduce napoi la tine.
M: Dorin?a de a gasi sine va fi ndeplinit cu siguran?a, condi?ia pe care dori?i a
ltceva. Dar trebuie sa fii sincer cu tine ?i doresc cu adevarat nimic altceva. D
aca intre timp pe care dori?i multe altele ?i sunt angajate n urmarirea lor, scop
ul principal poate fi amnata pna cnd cre?te n?elept ?i nceteaza rupta ntre impulsuri c
ontradictorii. Du-te n interiorul, fara a dezechilibra, fara a mai spre exterior.
M: Indiferent de munca pe care a?i ntreprins - l completeze. Nu prelua sarcini n
oi. cu excep?ia cazului n care este solicitat de o situa?ie concreta de suferin?a
?i de relief de suferin?a. Gasi?i-va mai nti, ?i binecuvntari fara sfr?it vor urma.
Nimic nu lumea la fel de mult ca ?i abandonarii profiturilor. Un om care nu mai
crede n termeni de pierdere ?i c?tig este omul cu adevarat non-violente, pentru e
l este dincolo de toate conflictele. M: Ce este na?terea ?i moartea, dar nceputul
?i sfr?itul unui flux de evenimente in constiinta? Din cauza ideii de separare ?
i limitare acestea sunt dureroase. momentana de relief de la dureri de noi numim
placere - ?i construim castele n aer n speran?a de placere nesfarsita pe care o n
umim fericire. Este toate nen?elegere ?i abuz. Treze?te-te, du-te dincolo, ntr-ade
var traiesc. (...) Atunci fiin?a ta n afara acestui corp na?terii ?i mor?ii ?i to
ate problemele vor fi rezolvate. Ele exista pentru ca te consideri nascut ca sa
moara. Te trezi la realitate ?i sa fie liber. Nu e?ti o persoana. 35. Cel mai ma
re Guru este VOASTRE INTERIOARE Auto petentul: Pe toate laturile am auzit ca eli
berarea de dorin?ele ?i nclina?iile este prima condi?ie de auto-realizare. Dar mi
se pare condi?ia imposibila de 37 mplinire. Ignoran?a de sine determina dorin?el
e ?i dorin?ele perpetueaza ignoran?a. Un cerc vicios cu adevarat! Maharaj: Nu ex
ista condi?ii de ndeplinit. Nu este nimic de facut, nimic nu trebuie sa renun?e l
a. Nimic ?i aminti?i-va, indiferent de ce percepi nu e?ti tu, nici a ta. Este ex
istat n domeniul con?tiin?ei, dar nu e?ti pe teren ?i a con?inutului sau, nici ma
car cunoscatorul cmpului. Este ideea ca trebuie sa faci lucruri pe care le prinda
n rezultatele eforturilor tale - motivul, dorinta, e?ecul de a realiza, sentimen
tul de frustrare - toate acestea te ?ine napoi. Pur ?i simplu uita-te la ceea ce
se ntmpla ?i ?tiu ca e?ti dincolo de ea. : nseamna ca ar trebui sa se ab?ina de la a
face ceva? M: Nu po?i! Ceea ce se ntmpla trebuie sa mearga mai departe. Daca opri
?i brusc, va va prabu?i. : Este o chestiune de cunoscute ?i cunoscatorul devenind
una? M: Ambele sunt idei n minte, ?i cuvintele pe care le exprima. Nu exista nic
i un sine n ele. Eul nu este nici, ntre nici dincolo. Pentru a cauta ea la nivel m
ental este inutil. Nu mai cauta, ?i a vedea - este aici ?i acum - este ca Eu sunt
te cunosc att de bine. Tot ce trebuie sa face?i este sa nu mai lua?i-te sa fie n d
omeniul con?tiin?ei. Daca nu au luat n considerare aceste aspecte deja atent, asc
ul?i odata nu va face. Uita?i experien?ele anterioare ?i realizari, goi, expuse
la vnturile ?i ploile de via?a ?i vei avea o ?ansa. M .: Cel mai mare Guru este n
eajutorat, atta timp ct discipolul nu este dornic sa nve?e. Rvna ?i seriozitatea sun
t toate importante. ncrederea va veni cu experien?a. Iubi?i-va obiectivul dvs. -
?i devotamentul fa?a de el, care poate ghida va urma. Daca dorin?a ?i ncrederea s
unt puternice, ele vor func?iona ?i te duc la obiectivul dvs., pentru a nu va pr
ovoca ntrzieri de ezitari ?i de compromis. Cel mai mare Guru este Sinele vostru in
terior. ntr-adevar, el este profesorul suprem. El singur te poate lua la obiectiv
ul dvs. ?i el singur te ntlne?te la capatul drumului. ncrede n el ?i ai nevoie de ni
ci un Guru exterior. Dar, din nou, trebuie sa ave?i dorin?a puternica de a-l gas
easca ?i sa nu faca nimic, care va crea obstacole ?i ntrzieri. ?i nu pierde energi
e ?i timp pe regrete. nva?a din gre?elile tale ?i nu le repeta. : Dorin?a de a rev
eni la sursa este foarte rara. Este deloc normal? M: ie?ire este natural la ncepu
t, de ncorporare - n cele din urma. Dar, n realitate, cele doua sunt una, la fel ca
respira?ie ?i n afara sunt una. : Oricine ar putea fi, locuitorul este n controlul
corpului ?i, prin urmare, responsabil pentru ea. M: Exista o putere universala,
care este n control ?i este responsabil. : ?i a?a, pot sa fac a?a cum mi place ?i
pun vina pe o putere universala? Ct de u?or! 38 M: Da, foarte u?or. Doar realiza
un Mover din spatele tot ce mi?ca ?i se lasa totul la El. Daca nu ezitati, sau i
eftin, acest lucru este cel mai scurt drum spre realitate. Stand fara dorin?a ?i
teama, renun?nd la orice control ?i orice responsabilitate. : Ce nebunie! M: Da,
nebunie divina. Ce este gre?it n a lasa merge iluzia controlului personala ?i res
ponsabilitatea personala? Ambele sunt doar mintea. Desigur, atta timp ct va imagin
a?i-va sa fie n control, ar trebui, de asemenea, imagina?i-va sa fie responsabil.
Unul implica celalalt. M: Aici se afla problema: va lua?i imaginarea pentru fap
te ?i faptele mele pentru imaginatie. ?tiu sigur ca totul este una. Diferen?ele
nu se separa. Fie ca sunt responsabili pentru nimic, sau pentru tot. Pentru a im
agina ca sunte?i n control ?i responsabil pentru un singur organism este doar abe
ra?ia de corp-minte. M: Cuvintele sunt de minte ?i mintea ntuneca ?i denatureaza.
De aici nevoia absoluta de a merge dincolo de cuvinte ?i pentru a trece de part
ea mea. : Ia-ma peste. M: Eu o fac, dar ai rezista. Ai da realitate concepte, n ti
mp ce conceptele sunt denaturari ale realita?ii. Abandona?i toate conceptualizar
e ?i sa ramna tacut ?i atent. Fii serios cu privire la aceasta ?i totul va fi bin
e cu tine. M: Cnd va veni timpul ca lumea sa fie ajutat, unii oameni sunt dat voi
n?a, n?elepciunea ?i puterea de a provoca modificari majore. 37. Dincolo de durer
e ?i placere exista Bliss Maharaj: Tu trebuie sa realizeze n primul rnd ca e?ti do
vada de tot, inclusiv tu nsu?i. Nimeni nu poate dovedi existen?a ta, fiindca exis
ten?a lui trebuie sa fie confirmat de tine mai nti. Faptul ca e?ti ?i ?tiind ca ni
meni dator. Aminti?i-va, sunte?i n ntregime pe cont propriu. Tu nu vin de undeva,
nu te duci nicaieri. Sunte?i fiind atemporal ?i con?tientizare. M: Totul se ntmpla
tot timpul, dar trebuie sa fie gata pentru ea. Disponibilitatea este maturitate
. Tu nu vezi reala, deoarece mintea ta nu este pregatita pentru ea. : n cazul n car
e realitatea este natura mea reala, cum pot fi vreodata unready? M: unready nseam
na frica. ?i-e frica de ceea ce e?ti. Destina?ia dvs. este ntreg. Dar se tem ca v
e?i pierde identitatea. Aceasta este copilarii, aga?ndu-se de jucarii, la dorin?e
le ?i temerile, opiniilor ?i idei. Da totul ?i sa fie gata pentru real sa se afi
rme. Aceasta afirmare este cel mai bine exprimat n cuvinte: Eu sunt . Nimic altceva
a fi. Din acest lucru sunt absolut sigur. M: Daca ?tii sa te fi prost, nu e?ti p
rost deloc! 39 M: Inainte de durere a fost, ai fost. Dupa ce durerea a plecat, a
i ramas. Durerea este trecatoare, nu sunt. M: Toate con?tiin?a este limitata ?i,
prin urmare, dureroasa. La radacina con?tiin?ei se afla dorin?a, nevoia de a ex
perimenta. : Care este contesta?ia la con?tiin?a? M: Este o povara. Organismul nse
amna povara. Senza?iile, dorin?e, gnduri - acestea sunt toate sarcinile. Toata co
n?tiin?a este de conflict. Q: Realitatea este descrisa ca fiind adevarata, con?t
iin?a pura, fericire infinita. Ce are dureri de a face cu ea? M: Durere ?i place
re se ntmpla, dar durerea este pre?ul de placere, placerea este rasplata durerii.
In viata prea te rog, de multe ori de rau ?i ranit de placut. Pentru a ?ti ca du
rerea ?i placerea sunt una este pacea. M: Durerea ?i placerea sunt ambele ananda
(fericire). Aici Stau n fa?a ta ?i tu spui - din propria mea experien?a imediata
?i neschimbatoare - dureri ?i placere sunt crestele ?i vaile valurilor n Oceanul
de fericire. n adncul exista plinatatea totala. : Este experien?a dumneavoastra co
nstanta? M: Este atemporal ?i neschimbatoare. : Tot ce ?tiu este dorin?a de place
re ?i frica de durere. M: Asta este ceea ce crezi tu despre tine. nceteaza. Daca
nu se poate rupe un obicei dintr-o data, ia n considerare modul familiar de gndire
?i a vedea falsitatea acestuia. Chestionarea obi?nuita este de datoria min?ii.
Ceea ce mintea a creat, mintea trebuie sa distruga. Sau dau seama ca nu exista d
orin?a n afara min?ii ?i sa ramna afara. M: Fara cuvinte, ceea ce este acolo pentr
u a n?elege? Nevoia de n?elegere apare din mis-n?elegere. Ceea ce spun este adevara
t, dar pentru tine este doar o teorie. Cum a?i ajuns sa ?ti?i ca este adevarat?
Asculta, aminti?i-va, gndi?i, vizualiza, experienta. De asemenea, se aplica n via?
a de zi cu zi. Ai rabdare cu mine ?i, mai presus de toate au rabdare cu tine nsu?
i, pentru ca tu e?ti singurul tau obstacol. 38. Practica spirituala este Voin?a
afirmata ?i mRe-a afirmat: lucrurile comune ale vie?ii: le-am experienta la fel
ca ?i tine. Diferen?a consta n ceea ce eu nu simt. Nu experienta frica sau lacomi
a, ura sau furie. Eu nu cer nimic, refuza nimic, ?ine nimic. n aceste aspecte nu
fac compromisuri. Poate ca acest lucru este diferen?a remarcabila ntre noi. Eu nu
va face compromisuri, sunt adevarate pentru mine, n timp ce se tem de realitate.
40 M: Este nevoia, motivul ascuns, care conteaza, nu forma dureaza. Orice ar fa
ce, n cazul n care o face de dragul de a gasi propria sine reala, l va aduce cu sig
uran?a pentru sine. (...) Aici ac?iunea conteaza numai. Orice ai face de dragul
adevarului, va va duce la adevar. Numai sa fie serios ?i onest. Forma este nevoi
e de greu conteaza. M: Practica spirituala se va afirma ?i re-afirmat. Cine nu nd
razneala nu va accepta real chiar ?i atunci cnd a oferit. Nesupunerii nascut din
frica este singurul obstacol. : Nu toata lumea are ?ansa de a va ntlni. M: Face?i c
uno?tin?a cu propriul sine. Fii cu propriul sine, sa-l asculta, i se supuna, pre
?uie?ti, pastra?i-l n minte fara ncetare. Ai nevoie de nicio alta ghid. Atta timp ct
nevoia ta pentru adevar afecteaza via?a de zi cu zi, totul este bine cu tine. T
raie?te via?a ta fara ai rani pe nimeni. Inofensivitatea este o forma cea mai pu
ternica de yoga si va dura rapid pna la atingerea obiectivului. Aceasta este ceea
ce eu numesc yoga nisarga, yoga natural. Este arta de a trai n pace ?i armonie, n
prietenia ?i dragostea. Fructul este fericire, uncaused ?i fara sfr?it. M: Ce te
mpiedica de la cunoa?terea nu este lipsa de oportunitate, dar lipsa capacita?ii
de a se concentra n mintea ta ceea ce vrei sa n?elegi. Daca dar ai putea ?ine mint
e ceea ce nu ?tii, ar revela secretele. Dar daca sunte?i pu?in adnci ?i nerabdato
r, nu serios suficient sa se uite ?i sa a?tepte, esti ca un copil care plnge pent
ru luna. 39. De la sine Nimic nu are Existen?a M: De la sine nimic nu are existe
n?a. Tot ceea ce are nevoie de propria sa absen?a. Pentru a fi, este de a se dis
tinge, de a fi aici ?i nu acolo, sa fie acum ?i nu apoi, sa fie astfel ?i nu alt
fel. Asemenea apei este determinata de recipient, a?a este totul determinat de c
onditii (Guna). Dupa cum apa ramane apa, indiferent de vasele, ca lumina in sine
ramane indiferent de culorile pe care le aduce afara, astfel nct nu real ramna rea
la, indiferent de condi?iile n care se reflecta. De ce pastreaza reflec?ia numai n
centrul con?tiin?ei? De ce nu realul n sine? M: Pentru a ?ti ca con?tiin?a ?i co
n?inutul sau sunt nsa reflec?ii, changeful ?i tranzitorii, este focalizarea realu
lui. Refuzul de a vedea ?arpelui n coarda este condi?ia necesara pentru a vedea c
oarda. M: Unul trebuie sa ?tie, de asemenea, ca o frnghie exista ?i arata ca un ?
arpe. n mod similar, trebuie sa ?tie ca realul exista ?i este de natura martorilo
r con?tiin?ei. Din 41 Desigur, este dincolo de martor, ci sa-l introduce?i trebu
ie sa realizeze mai nti starea de predicare pura. Con?tientizarea condi?iilor aduc
e una la necondi?ionatul. : Poate necondi?ionatul fi experimentat? M: Pentru a cu
noa?te condi?ionat sub forma condi?ionat este tot ce se poate spune despre necon
di?ionatul. termeni pozitivi sunt simple ?i indicii induce n eroare. M: Cei care
fac planuri vor fi nascut sa le efectueze. Cei care fac planuri nu trebuie sa se
nasca. : Lumea este atat de bogat si complex - cum ar putea l-am creat? M: ?tii
tu nsu?i ndeajuns pentru a ?ti ce po?i sa faci ?i ce nu se poate? Nu ?tii propriil
e puteri. Nu ai investigat. ncepe cu tine acum. : Toata lumea crede n Dumnezeu. M:
Pentru mine esti propriul tau Dumnezeu. Dar daca crezi altfel, cred ca la sfr?itu
l anului. Daca exista Dumnezeu, atunci totul este a lui Dumnezeu ?i totul este p
entru cel mai bun. Bun venit tot ceea ce vine cu o inima bucuroasa ?i recunoscat
oare. ?i iubesc toate creaturile. ?i aceasta va va duce la Sinele. 40. Numai Sin
ele este real Maharaj: Lumea este doar un spectacol, stralucitoare ?i goala. Est
e, ?i totu?i nu este. Este acolo cat de mult vreau sa-l vad ?i sa ia parte la ea
. Cnd am nceta ngrijirea, se dizolva. Ea nu are nici o cauza ?i serve?te nici un sc
op. Se ntmpla atunci cnd suntem distrata. Se pare exact a?a cum se pare, dar nu exi
sta nici adncimea n ea, ?i nici un sens. Numai privitorul este real. Suna-l auto s
au Atma. Automonitorizarea lume este, dar un spectacol plin de culoare, care se
bucura de atta timp ct dureaza ?i uita cnd este de peste. Orice se ntmpla pe scena l f
ace sa tremuri n teroare sau rola cu rs, dar tot timpul el este con?tient ca este
doar un spectacol. Fara dorin?a sau teama ca se bucura, a?a cum se ntmpla. M: A?i
crezut ca fara cauza nu poate fi nici o fericire. Pentru mine dependen?a de oric
e pentru fericirea este mizerie totala. Placerea ?i durerea au cauze, n timp star
ea mea este meu, total uncaused, independenta, inatacabil. M: Atunci cnd sunte?i
bezmetic, vezi lumea cercuri ruleaza runda tine. Obsedat cu ideea de mijloace ?i
scop de munca ?i scop, vezi-mi se pare ca func?ioneaza. n realitate, ma uit doar
. Orice se face, se face pe scena. Bucurie ?i triste?e via?a ?i de moarte, toate
acestea sunt reale la omul n robie; pentru mine toate sunt n spectacol, dupa cum
ireala ca spectacolul n sine. Poate percepe lumea la fel ca tine, dar tu crezi pe
ntru a fi n ea, n timp ce eu o vad ca o scadere iridiscent n vasta ntindere a con?ti
in?ei. 42 : Sa spunem, Jnani este bolnav. El a prins unele gripa si fiecare durer
i articulare ?i arsuri. Care este starea lui de spirit? M: Orice senza?ie este a
vuta n stapnire de sine perfecta. Nu exista nici o dorin?a pentru ea, nici refuz.
Este a?a cum este ?i apoi se uita la ea cu un zmbet de deta?are afectuos. : Poate
fi deta?ata de propria suferin?a, dar inca este acolo. M: Este acolo, dar nu con
teaza. Oricare ar fi stat eu sunt n, eu o vad ca o stare de spirit sa fie accepta
ta a?a cum este. : Sa presupunem ca sunte?i n vrsta de douazeci ?i cinci de ani. Ca
satoria ta este aranjata ?i executate, precum ?i ndatoririle casnice ingramadesc
asupra ta. Cum te-ai simti? M: A?a cum ma simt acum. Continui pe insistnd asupra
faptului ca starea mea interioara este modelat de evenimente exterioare. Este pu
r ?i simplu nu este a?a. Orice se ntmpla, eu ramn. (...) Mintea este o forma de con
?tiin?a, iar con?tiin?a este un aspect al vie?ii. Via?a creaza totul, dar Suprem
ul este dincolo de toate. M: Nu ma tem de moarte, pentru ca nu ma tem de via?a.
Eu traiesc o via?a fericita ?i va muri o moarte fericita. Misery urmeaza sa se n
asca, sa nu moara. Totul depinde de modul n care te ui?i la el. M: Este suficient
sa se ?tie Eu sunt ca realitate ?i, de asemenea iubire. M: Evanghelia de autoreal
izare, odata auzi, nu va fi niciodata uitata. Ca o samn?a a lasat n pamnt, se va a?
tepta pentru sezonul drept ?i germina ?i sa creasca ntr-un copac puternic. 41. de
velopeaza Martor Attitude Q: Desigur, dizolvarea corpului este un eveniment impo
rtant chiar ?i la un Jnani. M: Nu exista evenimente importante pentru un Jnani,
cu excep?ia cazului cnd cineva atinge cel mai nalt obiectiv. Apoi, numai inima lui
se bucura. Toate celelalte sunt de niciun motiv de ngrijorare. ntregul univers es
te corpul lui, toata via?a este via?a lui. Ca ntr-un ora? de lumini, cnd un bec se
arde, nu afecteaza re?elei, astfel nct moartea unui organism nu afecteaza ntregul.
: Este practica tacerii ca sadhana eficiente? M: Tot ceea ce faci de dragul ilum
inarii te duce mai aproape. Orice ai face fara iluminare aminte te pune off. Dar
de ce sa complice? Doar ?tii ca e?ti deasupra ?i dincolo de toate lucrurile ?i
gndurile. Ce vrei sa fii, ai deja. Doar ?ine minte. 43 M: ?ine?i minte ce va spun
: nu dori nimic, pentru voi duce lipsa de nimic. nsa?i Cautnd va mpiedica sa gaseas
ca. : Pari a fi att de foarte indiferente la orice! M: Eu nu sunt indiferente, eu
sunt impar?ial. Eu dau nici o preferin?a pentru mine ?i mina. Un co? de pamnt ?i
un co? de bijuterii sunt ambele nedorite. Via?a ?i moartea sunt toate la fel pen
tru mine. : Impar?ialitatea te face indiferen?i. M: dimpotriva, Compasiune ?i dra
gostea sunt foarte miezul meu. Vidul tuturor predilec?ii, eu sunt liber sa iubes
c. : Daca ar vorbi asa n Occident, persoanele pe care le-ar lua pentru suparat. M:
Desigur, ar! Pentru ignorantul toate ca ei nu pot n?elege este o nebunie. Ce de
ea? Sa fie ca acestea sunt. Eu sunt a?a cum sunt, pentru nici un merit al meu ?i
sunt a?a cum sunt, cnd nu este vina lor. Realitatea Suprema se manifesta n nenuma
rate moduri. Infinit n numar sunt numele ?i formele sale. Toate apar, toate scufu
nda?i n aceea?i ocean, sursa totul este una. Privind pentru cauze ?i rezultate es
te nsa distrac?ia min?ii. Ceea ce este, este adorabil. Dragostea nu este un rezul
tat, este foarte motivul de a fi. Oriunde te duci, vei gasi fiinta, constiinta s
i iubire. De ce ?i pentru ce preferin?ele make? Q: Natura este lipsit de ra?iune
, deci iresponsabil. Dar omul are o minte. De ce este att de pervers? M: Cauzele
perversitate sunt, de asemenea, naturale - ereditate, mediu ?i a?a mai departe.
Sunte?i prea rapid pentru a condamna. Nu ?i face griji altora. Deal cu propria ta
minte mai nti. Cnd ?i dai seama ca mintea ta prea este o parte a naturii, dualitate
a va nceta. M: Dezvoltarea atitudinea martor ?i ve?i gasi n propria experien?a, ca
re aduce deta?are de control. Starea de marturisirii este plin de putere, nu est
e nimic pasiv cu privire la aceasta. 42. Realitatea nu poate fi exprimat M: Oric
e lucru care presupune o continuitate, o secventa, o trecere de la o etapa la al
ta nu poate fi real. Nu exista nici un progres n realitate, este finala, perfecta
, fara legatura. (...) Realitatea nu este rezultatul unui proces; este o explozi
e. Este cu siguranta dincolo de minte, dar tot ce se poate face este sa ?tii min
tea ta de bine. Nu ca mintea te va ajuta, dar ?tiind mintea ta poti evita mintea
ta te dezactivarea. Trebuie sa fie foarte alerta, sau altfel mintea ta va juca
fals cu tine. Este ca vizionarea unui ho? - nu ca te astepti ceva de la un ho?,
dar nu dori?i sa fie jefuit 44. n acela?i mod n care da o mul?ime de aten?ie la mi
nte, fara a a?tepta nimic de la ea. (...) Noi visam ca suntem treji, visam ca do
rm. Cele trei state sunt doar soiuri de starea de vis. Tratarea totul ca un vis
elibereaza. Atta timp ct dau realitatea viselor, e?ti sclavul lor. Prin imaginarea
pe care le nascut ca a?a-?i-a?a, sa devina un sclav a?a-?i-a?a. Esen?a sclaviei
este sa-?i imagineze te pentru a fi un proces, sa aiba trecut ?i viitor, sa ist
oriei. De fapt, nu avem nici o istorie, nu suntem un proces, nu dezvoltam, nici
cariilor; De asemenea, vezi toate ca un vis ?i sa ramna din ea. M: Tu traie?ti, t
e sim?i, crezi. Oferindu aten?ie la traiul, sim?ire ?i gndire, te vei elibera de
la ei ?i du-te dincolo de ele. Personalitatea ta se dizolva ?i numai martorul ra
mne. Apoi te duci dincolo de martor. Nu ntreba?i cum se ntmpla. Doar cauta n tine. : C
are face diferen?a dintre persoana ?i martorul? M: Ambele sunt moduri de con?tie
n?a. ntr-o dore?ti ?i frica, n celalalt sunte?i neafectate de placere ?i dureri ?i
nu sunt ncre?ita de evenimente. Ai lasat sa vina ?i sa plece. Q: Cum se ob?ine s
tabilit n statul superior, starea de predicare pura? M: Con?tiin?a nu straluce?te
de la sine. Ea straluceste printr-o lumina dincolo de ea. Dupa ce a vazut calit
atea de vis a con?tiin?ei, cauta?i lumina n care apare, ceea ce i da fiin?a. Acolo
este con?inutul con?tien?ei, precum ?i con?tientizarea de ea. M: Uita?i de cuno
scut, dar aminti?i-va ca sunte?i cunoscatorul. Nu fi tot timpul cufundat n experi
en?ele tale. Aminti?i-va ca sunt dincolo de experien?a, mereu n timpul sarcinii ?
i fara de moarte. Amintindu-l, calitatea cuno?tin?elor pure va aparea, lumina de
con?tientizare necondi?ionata. M: Dar foarte dorul si cauta realitate este mi?c
are, exploatarea, ac?iunea a realita?ii. Tot ce se poate face este de a n?elege p
unctul central, ca realitate nu este un eveniment ?i nu se ntmpla ?i ceea ce se ntmp
la, orice vine si pleaca, nu este realitate. A se vedea caz ca numai situa?ie, t
ranzitorie tranzitorie, experien?a ca simpla experien?a ?i a?i facut tot ce se p
oate. Atunci esti vulnerabila la realitate, nu mai blindat mpotriva, a?a cum ai f
ost cand ai dat realitate la evenimente ?i experien?e. Dar, de ndata ce exista un
ele Aprecia?i sau nu, a?i atras un ecran. M: Totul se ntmpla a?a cum este nevoie,
dar nu se ntmpla nimic. Eu fac ce pare a fi necesara, dar in acelasi timp stiu ca
nimic nu este necesar, ca via?a nsa?i este doar un make-credin?a. 45 M: Cele trei
stari se rotesc ca de obicei - acolo se treze?te ?i somn ?i veghe mereu, dar se
ntmpla sa nu ma. Ei se ntmpla doar. Pentru mine nimic nu se ntmpla niciodata. Este ce
va neschimbator, nemi?cata, imobile, rocklike, inatacabil; o masa solida de pura
fiin?a con?tiin?a-fericire. Nu sunt niciodata din ea. Nimic nu ma poate scoate
din ea, nicio tortura, nicio calamitate. : Daca am n?eles n mod ntemeiat, aceasta st
are nu a venit de cultivare. M: Nu a fost nici vin. A fost a?a - ntotdeauna. Nu a
fost descoperirea ?i a fost brusca. La fel ca la na?tere tine descoperi?i lumea
deodata, ca dintr-o data am descoperit fiin?a mea adevarata. : Exista o cale sa-
l? M: Tot ceea ce poate deveni un fel, cu condi?ia sa fi?i interesat. Doar nedum
erit asupra cuvintelor mele ?i ncercarea de a n?elege deplina lor semnifica?ie est
e un sadhana destul de suficient pentru descompunerea perete. Nimic nu ma deranj
eaza. Am oferit nici o rezisten?a la probleme - prin urmare, nu ramne cu mine. Pe
partea ta exista probleme att de mult. Pe a mea nu exista nici o problema. Vino
la partea mea. Sunte?i probleme predispuse. Sunt imun. Orice se poate ntmpla - cee
a ce este necesar este un interes sincer. Seriozitate o face. : Pot sa o fac? M:
Desigur. Sunte?i destul de capabil de trecere peste. Numai sa fie sincer. Ignora
n?a poate fi 43. recunoscuta, nu Jnana : Exista multe care se straduiesc pentru a
utocunoa?tere seriozitate, dar cu rezultate slabe. Care poate fi cauza de ea? M:
Nu au investigat sursele de cuno?tin?e destul, senza?iile, sentimentele ?i gndur
ile ei nu cunosc ndeajuns de bine. Acest lucru poate fi o cauza de ntrziere. Celala
lt: unele dorin?e pot fi nca n via?a. Q: Dar poate un Guru da realizare fara cuvin
te, fara ncredere, la fel ca aceasta, fara nici o pregatire? M: Da, se poate, dar
n cazul n care este taker? Vezi tu, am fost att de sensibile la gurul meu, a?a ncre
dere n el complet. Nu a fost att de pu?in de rezisten?a n mine, ca totul sa ntmplat r
apid ?i u?or. Dar nu toata lumea este att de norocos. Lenea ?i nelini?te adesea s
tea n drum ?i pna cnd sunt vazute ?i eliminate, progresul este lent. To?i cei care
au dat seama pe loc, printr-o simpla atingere, uite sau gndire, au fost coapte pe
ntru ea. Dar o astfel sunt foarte pu?ini. Majoritatea are nevoie de ceva timp pe
ntru maturare. Sadhana este accelerat de maturare. Q: Ce o face copt? Care este
factorul de maturare? M: Seriozitate desigur, trebuie sa fie cu adevarat nerabda
tor. La urma urmei, omul a realizat este omul cel mai serios. Orice ar face, el
o face complet, fara limitari ?i rezervari. Integritatea va va duce la realitate
. 46 : M-am saturat de promisiuni. Sunt obosit de sadhanas, care iau tot timpul ?
i energia ?i sa aduca nimic. Vreau realitatea aici ?i acum. l pot avea? M: Desigu
r, pute?i, cu condi?ia sa ntr-adevar hranite cu totul, inclusiv sadhanas dumneavo
astra. Cnd cer nimic lumii, nici al lui Dumnezeu, atunci cnd dori?i nimic, sa caut
e nimic, nimic nu se a?teapta atunci statul Suprem va veni la tine neinvitat ?i
nea?teptate! : Daca un om absorbit de via?a de familie ?i n afacerile lumii nu sad
hana lui cu stricte?e a?a cum prescris de scripturi sale, el va obtine rezultate
? M: Rezultatele va primi, dar el va fi nfa?urat n ele ca ntr-un cocon. : Att de mul?
i sfin?i spun ca, atunci cnd sunt coapte si gata, vei realiza. Cuvintele lor ar p
utea fi adevarat, dar ele sunt de folos. Trebuie sa existe o cale de ie?ire, ind
iferent de coacere, care are nevoie de timp, sadhanei care are nevoie de un efor
t. M: Nu-l numesc un fel; este mai mult un fel de abilitate. Nu este nici macar
asta. Rami deschis ?i lini?tit, asta este tot. Ceea ce cauta?i este att de aproape
de tine, ca nu exista nici un loc pentru un drum. : Sunt att de mul?i oameni igno
ran?i n lume ?i a?a pu?ine jnanis. Care poate fi cauza de ea? M: Nu te privesc cu
ceilalti, ai grija de tine. ?tii ca e?ti. Nu te mpovara-te cu nume, doar sa fie.
Orice nume sau forma pe care le dau ascunde adevarata ta natura. : De ce ar treb
ui sa doresc final nainte de a putea da seama? M: Dorin?a de adevar este cea mai
mare dintre toate dorin?ele, totu?i, este nca o dorin?a. Toate dorin?ele trebuie
sa fie acordata pna la real sa fie. Aminti?i-va ca sunte?i. Aceasta este capitalu
l de lucru. Roti?i-l ?i acolo va fi mult profit. : De ce ar trebui sa existe n cau
tarea la toate. M: Via?a cauta, nu se poate ajuta n cautarea. Cnd toate cautarile n
ceteaza, acesta este statul Suprem. : Cu mine vine ?i pleaca, cu tine nu. De ce a
ceasta diferen?a? M: Poate pentru ca nu am dorin?e. Sau nu doresc Supremul destu
l de puternic. Trebuie sa se simta disperat atunci cnd mintea ta este n afara cont
actului. : Dar ce este factorul de maturare? M: Auto-amintire, con?tientizarea Eu
sunt sa-l puternic ?i rapid maturizeaza. Renunta la toate ideile despre tine ?i p
ur ?i simplu sa fie. : Sunt obosit de toate caile ?i mijloacele ?i abilita?i ?i t
rucuri, ale tuturor acestor acroba?ie mental. Exista o modalitate de a percepe n
mod direct ?i imediat realitatea? M: Nu mai face uz de mintea ta ?i sa vedem ce
se ntmpla. Fa acest lucru un lucru bine. Asta e tot. M: Este tot imaginatia. n lumi
na con?tiin?ei tot felul de lucruri se ntmpla ?i nu trebuie sa acorde o importan?a
deosebita pentru orice. Vederea unei flori este la fel de minunata ca viziunea
lui Dumnezeu. Lasa-i sa fie. De ce le aminti?i ?i apoi face de memorie ntr-o prob
lema? Fii bland despre ele; nu-i mparta n nalta ?i 47 scazuta, interioara ?i exteri
oara, de durata ?i tranzitorie. Du-te dincolo, du-te napoi la sursa, du-te la sin
e ca este acela?i lucru indiferent ce se ntmpla. slabiciunea ta este datorat convi
ngerea ta ca te-ai nascut n lume. n realitate, lumea este recreat vreodata n tine ?
i de tine. A se vedea totul ca provenind de la lumina care este sursa propriei f
iin?e. Ve?i gasi ca, n aceasta lumina este iubire ?i energie infinita. 44. Eu sunt
este adevarat, de toate este inferen?a M: Corpul apare n mintea ta, mintea ta est
e con?inutul con?tien?ei; Daca sunte?i martorul nemi?cat al rului con?tiin?ei car
e se schimba ve?nic, fara a va schimba n nici un fel. Propria ta neschimbabilitat
ea este att de evident nct sa nu-l observi. Au un aspect bun la tine ?i toate acest
e nen?elegeri ?i concep?ii gre?ite se va dizolva. : Noi o numim Dumnezeu. M: Dumne
zeu este doar o idee n mintea ta. Faptul este. Singurul lucru pe care ?tii sigur
este: aici ?i acum sunt . Scoate?i aici ?i acum ?i Eu sunt ramne, inatacabil. Exista Cu
tul n memorie, memoria vine n con?tiin?a; con?tiin?a exista n con?tientizare ?i sen
sibilizare este reflectarea luminii pe apele existentei. M: Tot ce pot spune est
e adevarat: am , toate celelalte este deduc?ie. Dar concluzia a devenit un obicei.
Distruge toate obiceiurile de gndire ?i de a vedea. Sensul Eu sunt este manifestare
a unei cauze mai profunde, pe care l poate numi sinele, Dumnezeu, sau realitate p
rin orice alt nume. Eu am este n lume; dar este cheia care poate deschide u?a din l
ume. Dansul Luna pe apa este vazuta n apa, dar este cauzata de luna de pe cer ?i
nu de apa. M: Odata ce a?i dat seama ca lumea este propria proiec?ie, sunte?i li
beri de ea. Nu trebuie sa va elibera?i de o lume care nu exista, dect n ??propria
imaginatie! Cu toate acestea este imaginea, frumos sau urt, tu o pictura ?i nu su
nt lega?i de acesta. n?elege ca nu este nimeni sa-l for?eze pe tine, ca aceasta s
e datoreaza obiceiului de a lua imaginarului sa fie reala. A se vedea imaginarul
ca imaginar ?i sa fie liber de frica. M: Chiar este secundar traieste experient
a. Primara este ntinderea infinita a con?tien?ei, posibilitatea etern, poten?ialu
l nemasurat a tot ceea ce a fost, este, ?i va fi. Cnd te ui?i la nimic, este n fin
al ve?i vedea, dar va imagina?i ca ve?i vedea un nor sau un copac. Afla?i cum sa
se uite fara imagina?ie, sa asculte fara distorsiuni: adica toate. Nu mai atrib
ui nume ?i forme n esen?a, fara nume ?i fara forma, ?i dau seama ca fiecare mod de
percep?ie este subiectiva, adica ceea ce este vazut sau auzit, atins sau 48 Pie
trosel, sim?i sau gndire, de a?teptat sau imaginat, este n mintea ?i nu n realitate
, ?i ve?i experimenta pacea ?i libertatea de frica. M: [Dupa ce a fost interogat
cu privire diversele abordari ?i caile spre iluminare:] Poate simti atras reali
ta?ii la un moment dat ?i respins de fals la altul; acestea sunt doar stari sufl
ete?ti care alterneaza; ambele sunt necesare pentru libertate perfecta. Po?i ple
ca o forma sau alta - dar de fiecare data cnd va fi dreptate felul n prezent; du-t
e din toata inima, nu pierde timpul pe ndoiasca sau nehotart. Este nevoie de multe
tipuri de produse alimentare pentru a face copilul sa creasca, dar actul de a mn
ca este aceea?i. Teoretic - toate abordarile sunt bune. n practica, ?i la un mome
nt dat, de a continua cu un singur drum. Mai devreme sau trziu esti obligat pentr
u a descoperi ca, daca ntr-adevar dori?i sa gasi?i, sa sapi la un singur loc - n t
ermen. : Cu siguran?a este ceva valabil ?i valoros n fiecare abordare. M: n fiecare
caz, valoarea consta n aducerea tine la nevoia de a cauta n interiorul. Redarea c
u diferite abordari pot fi din cauza rezisten?ei la a merge n termen, la teama de
a trebui sa abandoneze iluzia de a fi ceva sau cineva, n special. 45. Ceea ce vi
ne ?i pleaca nu are nici o Fiin?a M: Persoana pur ?i simplu pare a fi, la fel ca
spa?iul n oala pare sa aiba forma ?i volumul ?i mirosul din oala. A se vedea ca
nu e?ti ceea ce crezi tu nsu?i sa fii. Lupta cu toata puterea la dispozi?ie mpotri
va ideii ca e?ti ?i poate fi numit seaman. Tu nu esti. Refuza sa se gndeasca la t
ine n ceea ce prive?te acest lucru sau ca. Nu exista nici o alta cale de ie?ire d
in mizerie, pe care le-a?i creat-o pentru tine prin acceptarea oarba, fara inves
tiga?ii. Suferin?a este o cerere de ancheta, toate durerea are nevoie de investi
ga?ii. Nu fi prea lene? sa se gndeasca. M: Pentru a lucra n lume este greu, sa se
ab?ina de la toate lucrarile inutile este chiar mai greu. M: Atta timp ct ne imagi
nam noi ca suntem personalita?i distincte, una cu totul n afara de o alta, nu put
em n?elege realitatea, care este, n esen?a impersonala. n primul rnd trebuie sa ne c
unoa?tem ca numai martori, centre adimensionale ?i atemporale de observa?ie, ?i
apoi dau seama ca oceanul imens de con?tientizare pura, care este att mintea, ct ?
i materia ?i dincolo de ambele. M: Faptul ca e?ti o persoana care se datoreaza i
luzia de spa?iu ?i timp; va imagina?i-va pentru a fi la un anumit punct care ocu
pa un anumit volum; personalitatea ta se datoreaza dvs. de auto-identificare cu
corpul. gndurile ?i sentimentele exista n succesiune, ei au durata lor n timp ?i sa
va imagina?i ca, din cauza memoriei, ca avnd durata. n timp realitate ?i spa?iu e
xista n voi; nu exista n ele. Acestea sunt moduri de percep?ie, dar acestea nu sun
t singurele. 49 : Care este cauza personificare, de auto-limitare n timp ?i spa?iu
? M: Ceea ce nu exista nu poate avea o cauza. Nu exista nici un astfel de lucru
ca o persoana separata. Chiar lund punct de vedere empiric, este evident ca totul
este cauza a tot, ca totul este a?a cum este, pentru ca ntregul univers este a?a
cum este. : Cu toate acestea, personalitate trebuie sa aiba o cauza. M: Cum pers
onalitate, vin n fiin?a? Prin memorie. Prin identificarea prezentul cu trecutul ?
i proiectnd-o n viitor. Gnde?te-te la tine ca de moment, fara trecut ?i viitor ?i p
ersonalitatea ta se dizolva. : Nu Eu sunt ramn? M: Cuvntul ramne nu se aplica. Eu su
e mereu din nou. Nu ave?i nevoie sa va aminti?i pentru a fi. Ca o chestiune de f
apt, nainte de a putea experimenta ceva, trebuie sa existe sentimentul de a fi. n
prezent fiin?a ta este amestecat cu confrunta. Tot ce trebuie este de a se descu
rca fiind din ha?i?ul de experien?e. Odata ce a?i cunoscut fiin?a pura, fara a f
i acest lucru sau ca, o vei discerne ntre experien?e ?i nu ve?i mai fi indu?i n er
oare de nume si forme. Autolimitare este nsa?i esen?a personalita?ii. : Cum pot de
veni universale? M: Dar tu sunt universale. Nu trebuie ?i nu poate deveni ceea c
e esti deja. Numai sa nceteze te imaginarea sa fie particular. Ceea ce vine ?i pl
eaca nu are nici o fiin?a. Ea ?i datoreaza aspectul sau de realitate. ?ti?i ca ex
ista o lume, dar lumea nu ?tii? Toate fluxurile de cuno?tin?e de la tine, ca toa
ta fiinta si toata bucuria. dau seama ca sunt sursa ve?nica ?i sa accepte toate
ca dumneavoastra. O astfel de acceptare este dragostea adevarata. : Tot ce spui s
una foarte frumos. Dar cum a o sa-l faca ntr-un mod de via?a? M: Nu Dupa ce a par
asit casa pe care o cer n drum spre casa. Scapa de idei gre?ite, asta este tot. C
olectarea de idei corecte, de asemenea, te va duce nicaieri. Doar nceteaza imagin
area. : Nu este o chestiune de realizare, ci de n?elegere. M: Nu ncerca?i sa n?elege
?i! Destul daca nu n?elege?i gre?it. Nu va baza?i pe mintea ta pentru eliberare.
Este mintea care te-a adus n robie. Du-te dincolo de ea cu totul. 46. ??Con?tient
izarea Fiin?ei este Bliss M .: Este sinele care face corpul ?i mintea att de inte
resant, asa ca foarte drag. nsa?i aten?ia acordata acestora vine de la sine. 50 M
: Pentru a ?ti ca nu e?ti nici corpul, nici mintea, urmari?i-te n mod constant ?i
 de a trai neafectata de corpul ?i mintea, complet distant, ca ?i cum ai fi mort
. Aceasta nseamna ca nu au interese vested1, fie n organism sau n minte. (...) Doar
ramn neafectate. Acest aloofness complet, unconcern cu mintea si corpul este cea
mai buna dovada ca n centrul fiin?ei tale nu e?ti nici mintea, nici corp. Ce se n
tmpla cu corpul ?i mintea poate sa nu fie n puterea ta de a schimba, dar pute?i pu
ne ntotdeauna capat imaginarea-te pentru a fi corpul ?i mintea. Orice se ntmpla, re
minte-va ca numai corpul ?i mintea sunt afectate, nu te. Cu ct sunt mai serio?i e
sti cel amintit ce trebuie amintit, cu att mai repede vei fi con?tient de tine ca
esti, pentru memorie va deveni experien?a. Seriozitate releva a fi. Ce este ima
ginat ?i voin?a devine realitate - aici se afla pericolul ca ?i calea de ie?ire.
M: Dar eul este acolo. dorin?ele tale sunt acolo. dorin?a ta de a fi fericit es
te acolo. De ce? Pentru ca te iubesc te. Prin toate mijloacele te iubesc - cu n?e
lepciune. Ceea ce este gre?it este sa te iube?ti proste?te, pentru a te face suf
erit. Iubeste-te cu n?elepciune. Att indulgen?a ?i austeritatea au acela?i scop, a
vnd n vedere - pentru a te face fericit. Indulgen?a este calea prost, austeritatea
este calea n?eleapta. : Ce este austeritate? M: Odata ce au trecut printr-o exper
ien?a, sa nu treaca prin ea din nou, este austeritate. Pentru a evita consumul i
nutil este austeritate. Nu pentru a anticipa placerea sau durerea este austerita
tea. Avnd lucrurile sub control, n orice moment este austeritate. Dorin?a de sine
nu este gre?it. Este via?a nsa?i, nevoia de a se dezvolta n cuno?tin?e ?i experien
?a. Alegerile pe care le faci ca sunt gre?ite. Sa ne imaginam ca unele lucru mic
- produsele alimentare, sexul, puterea, faima - va face fericit este sa te n?ele
. Doar ceva la fel de mare ca si congelata sine reala va poate face ntr-adevar ?i
radiind de fericire. M: Traieste o viata ordonata, dar nu-l face un gol de la s
ine. Acesta ar trebui sa fie punctul de plecare pentru aventura nalta. M: nu se a
fla n organism, organismul este n tine! Mintea este n voi. Ei se ntmpla cu tine. Ele
sunt acolo pentru ca le gasesc interesante. nsa?i natura ta are capacitatea infin
ita de a se bucura. Este plin de verva ?i afec?iune. Se arunca stralucirea pe to
t ceea ce vine n termen de accent de sensibilizare ?i nimic nu este exclus. Ea nu
?tie nici raul ur?enie, spera, ea are ncredere, ea iube?te. Oamenii tai nu ?tiu ct
de mult va dor de necunoa?terea propriul sine adevarat. Tu nu sunt nici corpul,
nici mintea, nici combustibilul, nici focul. Ele apar ?i dispar n func?ie de pro
priile lor legi. (...) Nu pretinde sa fie ceea ce nu sunt, nu refuza sa fie ceea
ce e?ti. Dragostea ta altora este rezultatul cunoa?terii de sine, nu cauza. Far
a realizare de sine, nicio virtute este autentica. Cnd ?tii dincolo de toate ndoia
l ca aceea?i 1 nvestit revestido =; (Jur.) Adquirido. 51 de via?a curge prin tot c
eea ce este ?i sunte?i ca via?a, te va iubi toate in mod natural si spontan. Cnd ?
i dai seama adncimea ?i plinatatea iubirii ta de tine, ?tii ca fiecare fiin?a vie
?i ntregul univers sunt incluse n afec?iunea. Dar cnd te ui?i la orice separat de
tine, nu-l po?i iubi pentru tine se tem de ea. nstrainarea provoaca frica ?i team
a adnce?te alienare. Este un cerc vicios. Numai auto-realizare se poate rupe. Du-
te pentru ea cu hotarre. 47. Ceasul tau minte Maharaj: Ce se face n conformitate c
u presiuni societa?ii ?i circumstan?ele nu conteaza prea mult, pentru ca este ce
a mai mare parte mecanice, o simpla reac?ia la impact. Este suficient sa ma uit
la sine patima pentru a se izola complet de ceea ce se ntmpla. Ceea ce a fost facu
t fara minding, orbe?te, se poate adauga la karma cuiva (destin), altfel nu prea
conteaza. Guru cere un singur lucru; claritatea ?i intensitatea scop, un sentim
ent de responsabilitate pentru sine. M .: Guru ave?i n minte, unul care va ofera
informa?ii ?i instruc?iuni, nu este real Guru. Adevaratul Guru este cel care cun
oaste real, dincolo de stralucirea de apari?ii. Sa-l ntrebarile despre ascultare
?i disciplina nu face sens, n ochii lui persoanei pe care ia-te sa fie nu exista,
ntrebarile sunt despre o persoana care nu existente. Ceea ce exista pentru tine
nu exista pentru el. Ceea ce ia de la sine, el neaga absolut. El vrea ca tu sa t
e vezi cum te vede. Atunci nu va avea nevoie de un Guru sa se supuna ?i sa urmez
e, pentru tine va asculta ?i urma?i propria realitate. : una este nevoie sa aband
oneze profesiune, precum ?i statutul social una n scopul de a gasi realitatea? M:
Fa munca ta. Cnd ave?i un moment liber, uita-te n interiorul. Important este sa n
u pierde?i ocazia cnd se prezinta. Daca esti serios va folosi timpul liber comple
t. Asta este de ajuns. : n cautarea mea pentru esen?ialul ?i aruncnd neesentiale, e
xista nici un domeniu de aplicare pentru o via?a creativ? De exemplu, mi place pi
ctura. Va rog ajuta-ma daca dau ora meu de agrement pentru pictura? M: Orice ai
avea de a face, urmari?i mintea. De asemenea, trebuie sa ave?i momente de pace i
nterioara complet ?i lini?te, atunci cnd mintea ta este absolut nca. Daca va dor,
dor de tine ntregul lucru. Daca nu, tacerea min?ii se va dizolva ?i absorbi toate
celelalte. M: Un copil cunoa?te corpul sau, dar nu ?i distinc?iile bazate pe co
rp. Este doar con?tient ?i fericit. La urma urmei, care a fost scopul pentru car
e a fost nascut. Placerea de a fi este cea mai simpla forma de iubirea de sine,
care cre?te trziu n iubirea de sine. Fii ca un copil cu nimic n picioare ntre corp ?
i sinele. 52 Zgomotul constant al vie?ii psihice este absent. n tacere profunda s
ine are n vedere corpul. Este la fel ca hrtia alba pe care nimic nu este scris inc
a. Fi?i a?a copil, n loc de a ncerca sa fie acest lucru sau ca, sa fie fericit sa
fie. Vei fi un martor trezit pe deplin cmpul con?tiin?ei. Dar nu ar trebui sa exi
ste sentimente ?i idei sa stea ntre tine ?i domeniu. : sa se mul?umeasca cu simpla
fiinta pare a fi un mod mai egoist de a trece timp. M: Un mod mai demn de a fi
egoist! Prin toate mijloacele sa fie egoist, prin anularea totul, dar Sinele. Cnd
iube?ti Sinele ?i nimic altceva, te duci dincolo de egoi?ti ?i dezinteresa?i. T
oate distinc?ii ?i pierd semnifica?ia lor. Dragostea de una ?i iubirea de toate c
ontopeasca n dragoste, pur ?i simpla, adresata nimeni, respins la nimeni. : urmari
rea mea voca?iei neaga seriozitate mea? M: ?i-am spus deja. Atat timp cat va per
miteti o abundenta de momentele de pace, pute?i practica siguran?a profesie cel
mai onorabila. Aceste momente de liniste interioara va arde toate obstacolele fa
ra a e?ua. Nu ndoi eficacitatea. Incearca-l. M: Fii interesat de tine dincolo de
orice experien?a, sa fie cu tine, te iubesc; securitatea ultima se gase?te doar n
auto-cunoa?tere. Principalul lucru este seriozitate. Fii sincer cu tine ?i nimi
c nu te va trada. Virtu?ile ?i puteri sunt simple jetoane pentru copii sa se joa
ce cu. Ele sunt utile n lume, dar nu te scoate din ea. Pentru a merge mai departe
, ave?i nevoie de imobilitate de alerta, aten?ie lini?tita. 48. Con?tientizarea
este M Liber: dorin?a, teama, necazuri, bucurie, ei nu pot afi?a numai daca sunt
acolo sa apara. Cu toate acestea, ceea ce se ntmpla, indica existen?a ta ca un ce
ntru de percep?ie. Ignora?i pointerii ?i sa fie con?tien?i de ceea ce indica spr
e. Este destul de simplu, dar are nevoie sa fie facut. Ceea ce conteaza este per
sisten?a cu care va pastra?i la revenirea la tine. : Se pare ca am o idee clara a
ceea ce trebuie facut, dar mi se pare eu obosit ?i deprima?i ?i cauta compania
umana si pierdem astfel timpul pe care ar trebui sa fie dat la singuratate ?i me
dita?ie. M: Nu ceea ce simti ca faci. Nu te intimideze. Violen?a te va face greu
?i rigid. Nu lupta cu ceea ce ia pentru a fi obstacole pe drum. Doar sa fie int
eresa?i n ele, urmari?i-le, observa, se intereseze. Sa se ntmple ceva - bun sau rau
. Dar nu te lasa anihilata de ceea ce se ntmpla. : Care este scopul n sine amintind
tot timpul ca unul este privitorul? M 53: Mintea trebuie sa nve?e ca dincolo de m
inte deplaseaza exista fundal de con?tientizare, care nu se schimba. Mintea treb
uie sa vina sa cunoasca adevaratul sine ?i respect-l ?i nu mai acoperindu-l n sus
, ca luna, care obtureaza soarele n timpul eclipsei. Doar dau seama ca nimic nu o
bservabila, sau experimentabila.Fuzioneaza va este, sau se leaga. Sa nu lua?i ni
ci o notificare a ceea ce nu este singur. : Pentru a face ceea ce-mi spui ca treb
uie sa fie fara ncetare con?tient. M: Pentru a fi la curent este de a fi treaz. N
estiind nseamna adormit. Sunte?i con?tien?i oricum, nu trebuie sa ncerce sa fie. C
eea ce trebuie este sa fie con?tien?i de a fi con?tient. Fi?i con?tient n mod del
iberat ?i con?tient, largeasca ?i sa aprofundeze domeniul con?tientizare. Sunte?
i ntotdeauna con?tien?i de minte, dar nu sunt con?tien?i de tine ca fiind con?tie
nt. M: Tot ce sunt con?tien?i de este mintea ta; con?tientizare este cuno?tin?a
con?tiin?ei n ansamblu. M: Nu spune: toata lumea este con?tienta . Spune: exista con?
tiin?a , n care totul apare ?i dispare. Min?ile noastre sunt doar valuri pe oceanul
con?tiin?ei. Dupa cum valurile vin ?i pleaca. Ca ocean, ei sunt infinite ?i ete
rne. Cunoa?te-te ca oceanul de a fi, pntecele ntregii existen?e. Acestea sunt toat
e metafore desigur; realitatea este dincolo de orice descriere. Pute?i sa-l ?tii
doar prin a fi ea. M: n timp ce mintea este centrata n corp ?i con?tiin?a este ce
ntrata n minte, con?tientizare este liber. Corpul imperioasa sale ?i deranjeaza d
urerile ?i placerile sale. Con?tientizarea este neata?at ?i neclintita. Este luc
id, tacut, lini?tit, de alerta ?i fara teama, fara dorin?a ?i teama. Mediteaza p
e ea ca adevarata ta fiin?a ?i sa ncerce sa-l fie n via?a de zi cu zi, ?i vei da s
eama n plinatatea ei. Minte este interesat de ceea ce se ntmpla, n timp ce gradul de
informare este interesat n minte sine. Copilul este dupa jucarie, dar mama ceasu
ri copil, nu jucaria. M: Aceea?i putere care face foc ?i arde fluxul de apa, sem
in?ele ncol?esc ?i copacii cresc, ma face sa raspunda la ntrebarile dumneavoastra.
Nu este nimic personal despre mine, cu toate ca limba ?i stilul pot sa apara pe
rsonala. O persoana este un model set de dorin?e ?i gnduri ?i ac?iuni rezultate;
nu exista nici un astfel de model, n cazul meu. Nu este nimic Eu doresc sau frica
- cum poate exista un model? : Ce este medita?ia ?i care sunt utilizarile sale?
M: Cta vreme sunte?i ncepator anumite medita?ii formalizate, sau rugaciuni poate f
i buna pentru voi. Dar pentru un cautator de realitate exista doar o singura med
ita?ie - refuzul riguroasa a sferei de gnduri. Pentru a fi liber de gnduri este ea
nsa?i medita?ia. : Cum se face? M: Tu ncepe prin a lasa sa curga gnduri ?i privindu
-le. nsa?i observa?ia ncetine?te mintea pna cnd se opre?te totul. Odata ce mintea es
te lini?tita, pastra?i lini?te. Nu te plictisesc cu pacea, fie n ea, du-te adnc n e
a. 54 M: ??corpul ?i mintea existe atta timp ct cred. nceta?i sa cred ca acestea su
nt ale tale ?i se vor dizolva pur ?i simplu. Prin toate mijloacele lasa organism
ul sa functioneze si mintea, dar nu-i lasa sa te limita. Daca observa?i imperfec
?iunile, continua?i pe observe: dvs. foarte acorda o aten?ie pentru a le va stab
ili inima ?i mintea ?i corpul drept. M: Omul devine ceea ce el crede el nsu?i sa
fie. Abandoneze toate ideile despre tine ?i te vei trezi pentru a fi martorul pu
r, dincolo de tot ceea ce se poate ntmpla la corpul sau mintea. 49. minte Cauze in
securitatii M: Este n necunoscutul pe care traim ?i ne mi?cam. Cunoscutele este t
recut. M: Ce nu a fost niciodata pierdut niciodata nu poate fi gasit. foarte Cau
tare pentru siguran?a ?i bucurie va ?ine departe de ele. Nu mai cauta, nu mai pi
erd. Boala este simplu ?i remediul la fel de simplu. Este mintea ta doar ca te f
ace nesigur ?i nefericit. Anticiparea te face nesigur, memorie - nefericit. Nu t
e mai misusing mintea ?i totul va fi bine cu tine. Nu trebuie sa-l setat corect
- aceasta se va stabili corect, imediat ce renun?i la toate ngrijorarea n legatura
cu trecutul ?i viitorul ?i sa traiasca integral n Acum. M: Atta timp ct ve?i vedea
cel mai pu?in diferen?a, e?ti un strain de realitate. Sunte?i la nivelul min?ii
. (...) Diversitatea fara separatismul este final ca mintea poate atinge. Dincol
o de faptul ca toate activitatea nceteaza, caci n ea toate obiectivele sunt atinse
?i toate scopurile ndeplinesc. M: Aceasta lucrare de auto-purificare mentala, cu
ra?irea psihicului, este esen?iala. La fel ca un fir de praf n ochi, determinndu i
nflama?ie, pot ?terge din lume, att ideea gre?ita: Eu sunt corp-minte determina aut
o-preocupare, care ascunde universul. 50. Auto-con?tientizarea este Martor M: Pe
ntru a vedea ca toate cuno?tin?ele este o forma de ignoran?a este ea nsa?i o mi?c
are a realita?ii. M: n realitate, nu se ntmpla nimic. Pe ecranul destinul pentru to
tdeauna minte proiectele sale, amintiri Fotografie fostelor proiec?ii ?i, astfel
, iluzii n continua 55 se reinnoieste. Imaginile vin ?i pleaca - lumina intercept
ata de ignoran?a. A se vedea lumina ?i nu ia n considerare imaginea. M: Atta timp
ct sa acorde o aten?ie la idei, propriul sau de alte persoane, vei avea probleme.
Dar, daca nu ia n considerare toate nva?aturi, toate car?ile, nimic n cuvinte ?i s
cufunda adnc n termen de tine si sa te regasesti, aceasta singura va rezolva toate
problemele ?i pleca n deplina stapnire de orice situa?ie, pentru ca nu va fi domi
nat de ideile dumneavoastra despre situatia. 51. fi indiferent la durere ?i plac
ere M: Sinele este aproape ?i modul de a este u?or. Tot ce trebuie facut este de
a face nimic. : Cu toate acestea, am gasit sadhana mea foarte dificil. M: sadhan
a tau este sa fie. Doing se ntmpla. Doar fii atent. Unde este dificultatea n aminti
ndu-ne ca e?ti? Dvs. sunt tot timpul. M: De ce vorbe?ti de actiune? Te por?i vre
odata? Unele acte de putere necunoscute ?i va imagina?i ca ac?iona?i. Sunte?i pu
r ?i simplu uitam ce se ntmpla, fara a putea sa o influen?eze n nici un fel. : De ce
exista o astfel de rezisten?a extraordinara n mine mpotriva accepta ca tocmai pot
face nimic? M: Dar ce se poate face? Esti ca un pacient sub anestezie pe care u
n chirurg efectueaza o opera?ie. Cnd te treze?ti gasi?i opera?iunea de peste; po?
i sa spui ca ai facut ceva? : Dar este mine, care a ales sa se supuna unei opera?
ii. M: Cu siguran?a, nu. Este boala pe de o parte si presiunea medic si familia
ta pe de alta parte, care au facut sa te decizi. Nu ave?i de ales, doar iluzia d
e ea. M: sarcina ta este de auto-identificari false - le abandoneze. Guru meu mi
-a zis - Ai ncredere n mine. Va spun; E?ti divina. Ia-o ca adevar absolut. bucuria
ta este divina, suferin?a este prea divin. Totul vine de la Dumnezeu. Aminti?i-v
a ntotdeauna. Voi sunte?i Dumnezeu, voin?a ta singur se face . Am facut-o sa-l cred
?i n curnd a dat seama ct de minunat adevarate ?i exacte au fost cuvintele lui. N-
am condi?iona mintea mea de gndire: Eu sunt Dumnezeu, eu sunt minunat, eu sunt din
colo . Am urmat pur ?i simplu instruc?iunile lui, care a fost de a se concentra mi
ntea asupra pura fiind Eu sunt , ?i de ?edere n ea. Obi?nuiam sa stau ore n ?ir mpreun
a, cu nimic, dar Eu sunt n mintea ?i n curnd pacea ?i bucuria ?i o dragoste profunda
atotcuprinzatoare a devenit stare meu normal. n toate disparut - eu, Guru meu, vi
ata am trait, lumea din jurul meu. Numai pacea a ramas ?i tacere de nepatruns. 5
6 M: Uita-te la gndurile tale n timp ce urmari?i traficul de strada. Oamenii vin ?
i pleaca; va nregistra?i fara raspuns. Nu poate fi u?or la nceput, dar cu catva ti
mp, vei descoperi ca mintea poate func?iona pe mai multe nivele, n acela?i timp,
?i po?i fi la curent cu toate. Este numai atunci cnd ave?i un interes legitim pen
tru un anumit grad, ca aten?ia este prins n ea ?i nnegri?i pe alte nivele. Chiar ?
i atunci lucrul la nivelurile fumurii continua, n afara cmpului con?tiin?ei. Nu lu
pta cu amintiri ?i gndurile tale; ncerca?i doar pentru a include n domeniul dumneav
oastra de aten?ia celorlal?i, mai multe ntrebari importante, cum ar fi Cine sunt e
u? Cum am ntmplat sa se nasca? De unde acest univers din jurul meu? . Ceea ce este rea
i ce este de moment? Nici memorie va persista, daca va ve?i pierde interesul n el,
el este legatura emo?ionala care perpetueaza robia. Tu cauta ntotdeauna placere,
evitnd durere, ntotdeauna dupa fericire ?i pace. Nu vezi ca este foarte cautarea
de fericire, care face sa te simti mizerabil? ncerca?i alt mod: indiferenta la du
rere ?i placere, nici ntreb, nici refuzul, da toate aten?ia la nivelul pe care sun
t este fara vrsta prezenta. n curnd vei realiza ca pacea ?i fericirea sunt n nsa?i nat
ura ta ?i cauta-le numai pe anumite canale speciale, care deranjeaza. Evita?i pe
rturbarea, care este tot. (...) Prin amintirea a ceea ce ?i-am spus ca va realiz
a totul. Va spun din nou: Tu e?ti omniprezenta, toate realitatea transcenderea.
Se comporta n consecin?a: gndesc, simt ?i ac?ioneaza n armonie cu ntreg ?i experien?
a reala a ceea ce spune va zori peste tine in scurt timp. Nu este nevoie de un e
fort. Ai credin?a ?i sa ac?ioneze pe ea. Va rugam sa consulta?i ca nu vreau nimi
c de la tine. : Pot gndesc Eu sunt Dumnezeu ? M: Nu te identifici cu o idee. Daca vre
i sa spui de Dumnezeu Necunoscutul, atunci doar spune: Nu ?tiu ce sunt . Daca ?ti?i
pe Dumnezeu a?a cum ?ti?i sinele, nu trebuie sa-l spun. Cel mai bun este sentim
entul simplu Eu sunt . Locui pe ea cu rabdare. Aici rabdarea este n?elepciunea; nu c
red ca de e?ec. Nu poate exista nici un e?ec n aceasta ntreprindere. : Gndurile mele
nu ma va lasa. M: Nu acorda atentie. Nu-i lupta. Doar nu fac nimic despre ele,
sa fie, oricare ar fi acestea. Dvs. foarte certndu le da via?a. Doar nu ia n consi
derare. A se uita prin. Nu uita?i sa va aminti?i: indiferent ce se ntmpla - se ntmpla
pentru ca eu sunt . Tot ce aminte?te ca e?ti. Profita din plin de faptul ca, pent
ru a experimenta trebuie sa fie. Nu este nevoie sa se opreasca de gndire. Doar nu
mai fie interesat. Este dezinteresare care elibereaza. Nu stai, asta e tot. Lum
ea este realizat din inele. Crligele sunt toate ale tale. Asigura?i-drepte crlige
?i nimic nu te poate ?ine. Da-te dependentele. Nu este nimic altceva sa renun?e.
Opre?te rutina de acquisitiveness, obiceiul de a cauta rezultatele ?i libertate
a universului este a ta. Fii fara efort. : Via?a este un efort. Sunt att de multe
lucruri de facut. M: Ce trebuie facut, face acest lucru. Nu rezista. Soldul dvs.
trebuie sa fie dinamic, bazat pe a face exact ceea ce trebuie, n fiecare moment.
57 M: Cnd mintea este n starea sa naturala, aceasta revine la tacere n mod spontan
dupa fiecare experien?a sau, mai degraba, fiecare experien?a se ntmpla pe fondul
tacerii. M: Acum, ce ai nva?at aici devine samn?a. A?i putea uita - aparent. Dar v
a trai ?i n sezonul lastar cauza si creasca si aduce flori ?i fructe. Totul se va
ntmpla de la sine. Ai nevoie sa nu faci nimic, doar nu-l mpiedica. 53. Dorin?ele,
implinite Rasa Mai mult Dorin?ele M: ??Daca tocmai a?i ncerca sa ?ina gura, toate
vor veni - activitatea, puterea de munca, motivul corect. Trebuie sa ?tii totul
dinainte? Nu va ngrijora?i de viitorul tau - sa fie lini?te acum ?i totul va cad
ea n loc. Neprevazutul este obligat sa se ntmple, n timp ce anticipata nu poate veni
. Nu-mi spune ca nu po?i controla natura ta. Nu trebuie sa-l controla?i. Arunca-
l peste bord. Nu au nici o natura sa lupte sau sa se supuna. Nici experienta va
rani, cu condi?ia sa nu o fac ntr-un obicei. Din ntregul univers esti cauza subtil
e. Totul este pentru ca e?ti. Apuca?i acest punct ferm ?i profund ?i locui pe ea
 n mod repetat. Pentru a realiza acest lucru ca absolut adevarat, este eliberarea
. M: Natura nu este nici placut, nici dureros. Este toata inteligen?a ?i frumuse
?ea. Durerea ?i placerea sunt n minte. Schimba?i scara de valori ?i toate se vor
schimba. Placerea ?i durerea sunt simple tulburari ale sim?urilor; le trateze n m
od egal ?i nu va fi doar fericire. ?i lumea este, ceea ce face; prin toate mijlo
acele face fericit. Numai mul?umire poate face fericit - dorin?ele ndeplinite mai
multe dorin?e de rasa. Pastrarea departe de toate dorin?ele ?i mul?umire n ceea
ce vine de la sine este o stare foarte fructuoasa - o condi?ie prealabila pentru
starea de satietate. Nu nencredere sterilitatea aparenta ?i goliciune. Crede-ma,
este satisfacerea dorin?elor care da na?tere mizeriei. Libertatea de dorin?e es
te fericire. : Sunt lucruri pe care avem nevoie. M: Ce ai nevoie va veni la tine,
daca nu ceri ceea ce nu ave?i nevoie. Cu toate acestea, doar pu?ini oameni ajun
g la aceasta stare de deta?are totala ?i deta?are. Este o stare foarte mare, foa
rte pragul de eliberare. M: Sa se ntmple lucrurile a?a cum se ntmpla - ei se vor sor
teze frumos n cele din urma. (...) Aceasta este deta?area - n cazul n care vechi es
te de peste, iar noi nu a venit nca. Daca va este teama, statul poate fi dureros;
dar nu este ntr-adevar nimic sa se teama de. Aminti?i-va de instruc?iuni: orice
ai veni peste - merge mai departe. 58 M: Daca vrei sa fii liber, nu neglija cel
mai apropiat pas spre libertate. Este ca escalada un munte: nu un pas poate fi r
atat. Un pas mai pu?in - ?i summit-ul nu este atins. 54. corpul ?i mintea sunt s
imptome Ignorantei Q: Daca motivele sunt imaginare, ce ar trebui sa fie suferin?
a inevitabila? M: Este ntotdeauna falsul care te face sa sufere, dorin?ele ?i tem
erile false, falsele valori ?i idei, rela?iile dintre oameni fal?i. Abandona?i f
als ?i e?ti liber de durere; adevar face fericit - adevar elibereaza. : Adevarul
este ca eu sunt o minte nchis ntr-un organism ?i acesta este un adevar foarte nefe
ricit. M: Tu nu sunt nici corpul, nici n organism - nu exista un astfel de lucru n
calitate de organism. Te-ai n?eles gre?it grav; pentru a n?elege pe buna dreptate
- investigheze. Q: Dar m-am nascut ca un corp, ntr-un corp ?i va muri cu corpul,
ca un organism. M: Aceasta este gre?ita ta. Interesa?i, investigheze, ndoim-te ?
i altele. Pentru a afla adevarul, nu trebuie sa se aga?e de convingerile tale; d
aca sunte?i sigur imediatului, nu va ajunge la final. Ideea ta ca te-ai nascut ?
i ca vei muri este absurd: ambele logica si experienta-l contrazic. : Fumezi? M:
Corpul meu pastrat cteva obiceiuri care ar putea continua ?i pna moare. Nu exista
nici un rau n ele. : Mananci carne? M: M-am nascut printre persoanele consumul de
carne ?i copiii mei sunt consumul de carne. Am mnca foarte pu?in - ?i sa faca nic
i un tam-tam. Q: consumul de carne implica uciderea. M: Evident. Eu nu pretind d
e consisten?a. Crezi ca consisten?a absoluta este posibila; dovedesc prin exempl
u. Nu predica ceea ce nu practica. M: Acum, divest le ideii ca sunte?i corpul cu
ajutorul ideii contrara ca nu sunte?i corpul. Este, de asemenea, o idee, fara nd
oiala; trata ca ceva sa fie abandonat atunci cnd activitatea se face. Ideea ca eu
nu sunt corpul da realitatea la corp, atunci cnd, de fapt, nu exista nici un ast
fel de lucru ca organism, nu este dect o stare de spirit. Pute?i avea ct mai multe
corpuri ?i la fel de diverse cum va place; amintesc doar n mod constant ceea ce
vrei ?i respingerea incompatibles. M: Fara con?tientizare, organismul nu ar dura
o secunda. Exista n organism un curent de energie, afec?iune ?i inteligen?a, car
e ghideaza, ntre?ine ?i energizeaza organismul. Descopera acel curent ?i sa ramna
cu ea. 59 M: revendica?i-va sa fie ceea ce nu sunt ?i nega-te pentru a fi ceea c
e esti. Omite?i elementul de cunoa?tere pur, de con?tientizare liberi de orice d
istorsiuni personale. Daca nu recunosc realitatea pici, tu nu te vei ?ti. : Ce su
nt eu sa fac? Nu ma vad ma vezi. Poate ai dreptate ?i eu gre?esc, dar cum pot nce
ta sa fie ceea ce simt eu sunt? M: Un prin? care se crede a fi un cer?etor poate
fi convins n mod concludent ntr-un singur fel: el trebuie sa se comporte ca un pr
in? ?i sa vedem ce se ntmpla. Comportam ca ?i cum ceea ce spun este adevarat ?i ju
deca de ceea ce se ntmpla n realitate. Tot ce cer este mica credin?a necesara pentr
u a face primul pas. Cu experien?a va veni ncredere ?i nu va avea nevoie de mine
mai. ?tiu ce e?ti ?i ?i spun. Crede-ma pentru o vreme. : Pentru a fi aici ?i acum,
am nevoie de corpul meu ?i sim?urile sale. Pentru a n?elege, am nevoie de o mint
e. M: Corpul si mintea sunt doar simptome ale ignoran?ei, necunoa?terii. Se comp
orta ca ?i cum ai fi cu constiinta pura, fara trup si lipsit de ra?iune, aspa?ia
l ?i atemporal, dincolo de unde ?i cnd ?i cum . Locui pe ea, gndesc, nva?a sa accepte
itatea. Nu-l opune ?i neaga tot timpul. Pastra?i o minte deschisa cel pu?in. 55.
Da-up toate si castigi toate petentul: Care este starea dvs. la momentul de fa?
a? Maharaj: O stare de non-se confrunta. n ea toata experien?a este inclusa. : n ca
zul n care nu exista nici un avantaj n ob?inerea Supremul, atunci de ce ia problem
e? M: Nu exista probleme numai cnd te aga?a de ceva. Cnd stai la nimic, nici o pro
blema apare. Renuntarea la cea mai mica este c?tigarii cu att mai mare. Renun?a la
toate ?i sa c?tige toate. Apoi, via?a devine ceea ce a fost menit sa fie: radia?
iile pur de la o sursa inepuizabila. n aceasta lumina lumea apare vag ca un vis.
M: Sa visul Derulati n sine nsa?i sfr?itul ei. Nu-l po?i ajuta. Dar poti sa te uiti
la visul ca un vis, refuza-l ?tampila realita?ii. M: Nu ave?i nevoie de a aduce
visul la o concluzie definitiva, sau face nobil, sau fericit, sau frumos; tot c
e trebuie este sa realizezi ca visezi. Nu mai imaginarea, mai crede. A se vedea
contradic?iile, defectele, falsitatea ?i ntristarea statului uman, nevoia de a me
rge mai departe. n imensitatea spa?iului plute?te un atom mic de con?tiin?a ?i n e
a ntregul univers este con?inut. 60 M: Ceea ce numiti de supravietuire este, dar
supravie?uirea unui vis. Moartea este de preferat sa-l. Exista o ?ansa de a se t
rezi. M: Libertatea de orice dorin?a este eternitatea. Toate ata?ament implica f
rica, toate sunt trecatoare. ?i frica te face sclav. Aceasta libertate de ata?am
ent nu vine cu practica; este firesc, atunci cnd cineva cunoa?te adevarata fire f
iin?a. Dragostea nu se aga?a; aga?area nu este iubire. : Deci, nu exista nici o m
odalitate de a c?tiga deta?are? M: Nu este nimic de c?tigat. Abandona?i toate nchip
uirile ?i ?tii-te ca e?ti. Cunoa?terea de sine este deta?area. Toate dorin?a se
datoreaza unui sentiment de insuficienta. Cnd ?tii ca lipse?te nimic, ca tot ce e
xista, este a ta ?i tu, dorin?a nceteaza. : Pentru a ?ti eu trebuie sa practice se
nsibilizare? M: Nu este nimic de a practica. Pentru a te cunosc, fii tu nsu?i. Pe
ntru a fi tu insuti, opri imaginarea-te pentru a fi cutare sau cutare. Doar sa f
ie. Sa adevarata ta natura emerge. Nu deranja mintea cu cautarea. : va dura mult
timp daca Doar a?tept pentru auto-realizare. M: Ce ai sa a?tepta?i atunci cnd est
e deja aici ?i acum? Trebuie doar sa te ui?i ?i sa vedem. Uita-te la sine, la pr
opria fiin?a. ?tii ca e?ti ?i ?i place. Abandona?i toate imaginarea, asta este to
t. Nu va baza?i pe timp. Timpul este moartea. Cine a?teapta - moare. Via?a este
acum doar. Nu vorbi cu mine despre trecutul ?i viitorul - ele exista doar n minte
a ta. : ?i tu vei muri. M: Sunt deja mort. Moartea fizica va face nici o diferen?
a n cazul meu. Sunt fiin?a atemporala. Sunt liber de dorin?a sau de frica, pentru
ca eu nu-mi amintesc trecutul, sau ne imaginam viitorul. n cazul n care nu exista
nici un nume ?i forme, cum poate exista dorinta si frica? Cu desirelessness vin
e atemporalitate. Sunt sigur, pentru ca ceea ce nu este, nu se poate atinge ceea
ce este. M: [Raspunznd la cineva dornic sa ajute altii] n cazul n care este necesara
ac?iunea, ac?iunea se ntmpla. Omul nu este actorul. Lui trebuie sa fie con?tien?i
de ceea ce se ntmpla. Prezen?a Lui este ac?iune. Fereastra este absen?a peretelui
?i ofera aer ?i lumina, deoarece este goala. Fie lipsit de orice con?inut menta
le, al tuturor imagina?ie ?i efort, ?i foarte absen?a obstacolelor va provoca re
alitate sa se grabeasca. Daca ntr-adevar sa ajute o persoana, ?ine departe. Daca
sunte?i angajat emo?ional sa ajute, nu ve?i reu?i sa ajute. A?i putea fi foarte
ocupat ?i sa fie foarte mul?umi?i de natura ta de caritate, dar nu de mult se va
face. Un om este cu adevarat ajutat atunci cnd el nu mai este nevoie de ajutor.
Tot restul este doar inutilitate. M: Cnd vede?i triste?e ?i suferin?a, sa fie cu
ea. Nu te grabi sa activitate. Nici ac?iunea de nva?are ?i nici nu poate ajuta cu
adevarat. Fii cu triste?e ?i dezvaluie-radacinile - ajutnd la n?elegerea este un
real ajutor. 61 56. Constienta Decurgnd, World ive?te M: Pentru a fi, am nevoie d
e nici un trecut sau viitor. Toata experien?a se na?te din imagina?ie; Nu-mi ima
ginez, a?a ca nicio na?tere sau moarte se ntmpla cu mine. Numai cei care se nasc c
red ca se poate gndi ei n?i?i re-nascut. Tu ma acuzi nascusera - pledez nevinovat!
M: Nu exista nici un lucru, cum ar fi pierderea con?tien?ei, pentru starea de i
ncon?tien?a nu este experimentabila.Fuzioneaza. Deducem incon?tien?a atunci cnd e
xista un interval n memorie sau comunicare. M: Desigur, traim ntr-o lume. Numai eu
o vad a?a cum este, n timp ce nu. Tu te vezi n lume, n timp ce eu vad lumea n mine.
Pentru tine, te nascut ?i mor, n timp ce pentru mine, apare lumea ?i dispare. Lu
mea noastra este reala, dar punctul dumneavoastra de vedere nu este. Nu exista n
ici un zid ntre noi, cu excep?ia celui construit de tine. Nu este nimic n neregula
 cu sim?urile, este imaginatia ta pe care le duce n ratacire. Aceasta acopera lum
ea a?a cum este, cu ceea ce va imagina?i sa fie - ceva existent independent de t
ine ?i totu?i ndeaproape mostenita, sau modele dobndite. Exista o contradic?ie adnc
n atitudinea ta, care nu vad ?i care este cauza durere. : vazator ?i vazut: sunt
ei unul sau doi? M: Nu se vedea numai; att vazator ?i vazut sunt con?inute n ea. N
u crea diferen?e n cazul n care nu exista. 57. Dincolo de minte nu exista Suferin?
a M: Eu vad dupa cum vede?i, auzi?i dupa cum auzi, gustul dupa cum gustul, mnca d
upa cum mananci. Ma simt de asemenea, setea ?i foamea ?i a?teapta mncarea sa fie
servit la timp. Cnd au murit de foame sau bolnav, corpul ?i mintea mea merge slab
. Toate acestea vad destul de clar, dar ntr-un fel eu nu sunt n ea, ma simt ca ?i n
cazul n care plutesc peste ea, distant ?i deta?at. Chiar nu distant ?i deta?at.
Exista aloofness ?i deta?are, deoarece exista setea ?i foamea; exista, de asemen
ea, con?tiin?a de toate ?i un sentiment de distan?a Imensa, ca ?i n cazul n care c
orpul ?i mintea ?i tot ce se ntmpla cu ei erau undeva departe la orizont. (...) Se
ntimentul: "Eu nu sunt acest lucru sau ca, ?i nici nu este nimic a mea este att d
e puternica n mine ca de ndata ce apare un lucru sau un gnd, vine dintr-o data sens a
ceasta eu nu sunt . M: Uite, degetul mare atinge cel aratator meu. Ambele atingere
?i sunt atinse. Cnd aten?ia mea; este pe degetul mare, degetul mare este palpato
rul ?i aratator - sine. Shift n centrul aten?iei ?i rela?ia este inversata. Mi se
pare ca ntr-un fel, prin deplasarea n centrul aten?iei, am devenit foarte lucru m
a uit la ?i 62 experien?a genul de con?tien?a are; Am devenit martorul interior
al lucru. Eu numesc aceasta capacitate de a intra alte puncte focale ale con?tii
n?ei - iubire; va poate da orice nume dori?i. Love spune: ' Eu sunt totul . n?elepc
iunea spune: Eu sunt nimic ntre cele doua fluxuri de via?a mea. Deoarece n orice mom
ent de timp ?i spa?iu pot fi att subiectul ?i obiectul experien?ei, am exprimam s
punnd ca eu sunt ambele, ?i nici, ?i dincolo de ambele. M: Lansand ca eu sunt una
cu, ?i totu?i dincolo de lume, am devenit libera de orice dorin?a ?i frica. Nu
am motiv ca ar trebui sa fie liber - am gasit eu liber - n mod nea?teptat, fara c
el mai mic efort. Aceasta libertate de dorin?a ?i teama a ramas cu mine de atunc
i. Un alt lucru am observat a fost ca nu am nevoie sa faca un efort; fapta urmea
za gndul, fara ntrziere ?i frecare. Am gasit, de asemenea, ca gndurile devin auto-nde
plinirea; lucrurile s-ar cadea n loc fara probleme ?i pe buna dreptate. Principal
a modificare a fost n mintea; a devenit nemi?cat ?i tacut, raspunznd rapid, dar nu
?i perpetuarea raspunsului. Spontaneitatea a devenit un mod de via?a, real a de
venit firesc ?i natural a devenit reala. Culmea, afec?iune infinit, dragoste, ntu
neric ?i lini?te, radiaza n toate direc?iile, cuprinznd toate, ceea ce face toate
interesanta ?i frumos, semnificative ?i augur. M: Durerea este fizica; suferin?a
este mentala. Dincolo de minte nu exista nici o suferin?a. (...) Durerea este e
sen?iala pentru supravie?uirea organismului, dar nici unul nu te obliga sa sufer
e. Suferin?a se datoreaza n ntregime sau aga?ndu-rezistente; acesta este un semn al
refuzului nostru de a merge mai departe, sa curga cu via?a. Ca o via?a sanatoas
a este liber de durere, deci este o via?a sfnta liber de suferin?a. : Nimeni nu a
suferit mai mult de sfin?i. M: V-au spus, sau nu ai spus a?a singur? Esen?a este
saintliness acceptare totala a prezent, armonie cu lucrurile a?a cum se ntmpla. U
n sfnt nu vrea ca lucrurile sa fie diferita de ceea ce sunt; el ?tie ca, lund n con
siderare to?i factorii, acestea sunt inevitabile. El este prietenos cu inevitabi
lul ?i, prin urmare, nu are de suferit. Durerea el poate ?ti, dar nu-l distruga.
Daca poate, el face ceea ce e necesar pentru a restabili echilibrul pierdut - s
au el lasa lucrurile sa ia cursul lor. 58. Desavr?ire Destinul Toate Maharaj: Fap
tul observa?iei altereaza observatorului ?i observate. La urma urmei, ce previne
perspectiva ntr-o singura lui adevarat natura este slabiciunii ?i obtuzitatea mi
n?ii ?i tendin?a de a sari peste subtil ?i sa se concentreze pe singurul brute.
Cnd urma?i sfatul ?i sa ncerca?i sa pastra?i mintea pe notiunea de Eu sunt doar, dev
eni?i deplin con?tient de mintea ?i capriciile sale. Con?tientizare, fiind armon
ia lucida (sattva) n ac?iune, se dizolva ?i quietens dullness nelini?tea min?ii ?
i u?or, dar se schimba n mod constant nsa?i substan?a acesteia. 63 M: De pastreaza
constant n centrul con?tiin?ei Singurul indiciu ave?i: certitudinea ta de a fi.
Fii cu ea, se joace cu ea, medita ea, ngropa adnc n el, pna carapacea ignoran?ei pau
ze deschide ?i ie?i n domeniul realita?ii. M: Nevoia de a se gasi este un semn ca
sunt obtinerea gata. Impulsul vine ntotdeauna din interior. Doar daca a venit ti
mpul, va avea nici dorin?a, nici puterea de a merge pentru auto-ancheta toata in
ima. : Eu ar trebui cel pu?in sa-l a?tepte [Guru] pentru a fi un om de autocontro
l care traie?te o via?a neprihanita. M: O astfel vei gasi multe - ?i de nici un
folos. Un Guru poate arata drumul napoi acasa, la Sinele tau real. Ce legatura ar
e asta cu caracterul sau temperamentul persoanei pe care pare sa fie? Oare el nu
spune n mod clar ca el nu este persoana? Singurul mod n care se poate judeca este
prin schimbarea n tine atunci cnd sunt n compania lui. Daca te sim?i mai pace ?i f
ericit, daca n?elege?i-va cu mai mult de o claritate de obicei ?i profunzime, nsea
mna ai intalnit omul potrivit. Ia-ti timp, dar odata ce a?i facut pna mintea ta s
a aiba ncredere n el, ncredere n el absolut ?i sa urmeze pe deplin ?i cu fidelitate
fiecare instruc?iune. Ea nu conteaza prea mult daca nu-l accepta drept Guru si s
unt multumiti doar cu firma lui. Satsang singur pute?i lua, de asemenea, la obie
ctivul dvs., cu condi?ia sa fie neamestecata ?i netulburat. Dar odata ce accep?i
pe cineva ca guru, asculta, aminti?i-va ?i sa se supuna. Cu jumatate de inima e
ste un dezavantaj serios ?i cauza durere mult auto-creat. : Care este motivul? De
ce ia Guru probleme att de mult? M: Sorrow ?i sfr?itul durere. Vede persoanelor c
are sufera n visurile lor ?i el vrea sa se trezeasca. Dragostea este intolerant f
a?a de durere ?i suferin?a. Rabdarea unui Guru nu are limite ?i, prin urmare, nu
poate fi nfrnt. Guru nu da gre? niciodata. : Este primul meu Guru, de asemenea, ul
tima mea, sau nu trebuie sa treaca de la guru Guru? M: ntregul univers este Guru
tau. Ve?i nva?a de la orice, daca sunte?i de alerta ?i inteligent. Au fost mintea
limpede ?i inima curata, ai nva?a de la fiecare trecator. Este pentru ca e?ti in
dolent sau nelini?tite, care Sinele vostru interior manifesta ca Guru exterior ?
i te face sa ai ncredere n el ?i sa asculte. : Ce este mai mic ?i ceea ce este mai
mare? M: Uita-te la ea, n ceea ce prive?te con?tientizarea. con?tiin?a mai larga
?i mai profunda este mai mare. Tot ceea ce traie?te, lucreaza pentru protejarea,
perpetuarea ?i extinderea con?tiin?ei. Acesta este singurul sens ?i un scop din
lume. : Este perfec?iunea destinul tuturor fiin?elor umane? 64 M: Dintre toate f
iin?ele vii - n cele din urma. Posibilitatea devine o certitudine atunci cnd no?iu
nea de iluminare apare n minte. Odata o fiinta vie a auzit ?i n?eles ca eliberare
este la ndemna lui, el nu va uita, pentru ca este primul mesaj dinauntru. Aceasta
va avea radacinile ?i cresc n timp util, sa ia forma binecuvantata a Guru. : Deci,
tot ce ne preocupa este rascumpararea min?ii? M: Ce altceva? Mintea se abate, m
intea se ntoarce acasa. Chiar ?i cuvntul ratacit nu este adecvata. Mintea trebuie sa
se cunoasca pe sine n fiecare stare de spirit. Nimic nu este o gre?eala daca nu
repeta. 59 Dorin?a ?i Frica: egocentric Statele M: ??Daca te ui?i la tine n momen
tele de placere sau durere, ve?i gasi invariabil ca nu este lucrul n sine, care e
ste placut sau dureros, insa situatia care este o parte. Placerea consta n rela?i
a dintre enjoyer ?i savurata. ?i esen?a este de acceptare. Oricare ar fi situa?i
a, n cazul n care este acceptabil, este placut. n cazul n care nu este acceptabil, e
ste dureros. Ceea ce o face acceptabil nu este important; cauza poate fi fizica
sau psihologica, sau nedetectat; acceptarea este factorul decisiv. Invers, sufer
in?a se datoreaza neacceptare. : Durerea nu este acceptabila. M: De ce nu? Ai ncer
cat vreodata? ncerca ?i ve?i gasi ntr-o bucurie dureri care placere nu pot da, pen
tru simplul motiv ca acceptarea dureri va duce mult mai adnca dect placere o face.
Sinea personala prin nsa?i natura sa, urmare?te constant placerea ?i evitarea du
rerii. Finalul acestui model este terminarea sinelui. (...) Cnd durerea este acce
ptat pentru ceea ce este, o lec?ie ?i o avertizare, ?i profund analizat ?i luat n
seama, separarea dintre dureri ?i placere pauze n jos, ambele devin experien?a -
dureroase atunci cnd a rezistat, vesel cnd a acceptat. Q: sfatui shunning placere
?i urmarirea durere? M: Nu, ?i nici nu urmaresc placere ?i Shunning durere. Acc
epta?i att ca vin, se bucura att n ??timp ce ultima, lasat sa plece, a?a cum trebui
e. : Cum pot eventual bucura de durere? Durerea fizica cheama la ac?iune. M: Desi
gur. La fel ?i mentala. Fericirea este n con?tiin?a de ea, n scadere nu, sau n oric
e fel de cotitura departe de ea. Toata fericirea vine de la con?tientizare. Cu ct
suntem con?tien?i, cu att mai adnca bucuria. Acceptarea durerii, non-rezisten?a,
curaj ?i rezisten?a - acestor surse deschise adnci ?i perene ale fericirea reale,
adevarat fericirea. : Cum pot seta drept o incurcatura, care este n ntregime sub n
ivelul con?tien?ei meu? M: Fiind cu tine, Eu am ; urmarind-va n via?a de zi cu zi, c
u interes de alerta, cu inten?ia de a n?elege mai degraba dect de a judeca, n plin
65 acceptare, oricare ar ie?i, pentru ca este acolo, incurajezi adncuri sa iasa l
a suprafa?a ?i mboga?i via?a ?i con?tien?a cu energiile sale captive. Aceasta est
e marea lucrare de con?tientizare; elimina obstacolele ?i energiile elibereaza d
e n?elegere a naturii vie?ii ?i minte. Inteligen?a este u?a spre libertate ?i ate
n?ie de alerta este mama inteligen?ei. I: Exista un astfel de lucru ca perfec?iu
nii permanent? M: Da, exista, dar include toate imperfec?iune. Este perfec?iunea
de sine naturii, care face tot posibilul, perceptibila, interesant. Ea nu cunoa
?te suferin?a, pentru ca nici nu i place, nici n-au apreciat; nici nu accepta nic
i nu respinge. Crearea ?i distrugerea sunt cei doi poli ntre care tese modelul ac
estuia n continua schimbare. Fie liber de predilec?ii ?i preferin?elor ?i mintea
cu povara de durere nu va mai fi. 60. Situa?ia de fapt live, nu Frumu?eii Q: Vre
i sa spui sa spun ca ntre bine ?i rau nu exista nici un zid? M: Nu exista zid, pe
ntru ca nu exista buna ?i nici un rau. n fiecare situa?ie concreta exista doar ne
cesare ?i inutile. Ce e necesar este drept, inutile este gre?ita. (...) este bin
e ce e necesar ?i inutile este rau. n lumea ta placutul este bun ?i dureros este
rau. : Cine decide? M: Situa?ia decide. Fiecare situa?ie este o provocare care ce
re raspunsul corect. n cazul n care raspunsul este corect, provocarea este ndeplini
ta ?i problema nceteaza. n cazul n care raspunsul este gre?ita, provocarea nu este n
deplinita ?i problema ramane nerezolvata. Problemele tale nerezolvate - care est
e ceea ce constituie karma. le rezolva n mod corect ?i sa fie liber. M: Sfr?itul e
ste la nceput. Ajungi n cazul n care ncepe - n Absolut. : De ce toate aceste probleme,
atunci? Pentru a veni napoi de unde am nceput? M: cui probleme? Ce probleme? Ai m
ila samn?a care urmeaza sa creasca ?i sa se multiplice pna devine o padure puterni
c? Nu te omori un copil sa-l salveze de deranjul de a trai? Ce este n neregula cu
via?a, tot mai via?a? Elimina?i obstacolele pentru cre?tere ?i toate problemele
personale, sociale, economice ?i politice se va dizolva pur ?i simplu. Universu
l este perfect ca un ntreg ?i stradania piesei pentru perfectiune este o modalita
te de bucurie. sacrificiu bunavoie imperfect la perfect ?i vor exista mai vorbi
despre bine ?i rau. 61. Materia este 66 M con?tiin?a de unul singur: Fara imagin
atia nu exista nici o lume. convingerea ta ca e?ti con?tient de o lume este lume
a. Lumea percepe?i este facuta de con?tiin?a; ceea ce numim materia este constii
nta in sine. Sunte?i spa?iul (Akash), n care se deplaseaza, n momentul n care aceas
ta dureaza, iubirea care da via?a. Taiati imagina?ie ?i ata?ament ?i ceea ce ramn
e? : Lumea ramne. Raman. M: Da. Dar ct de diferita este atunci cnd se poate vedea cu
m este, nu prin ecranul dorintei si fricii. M: Totul se mi?ca n func?ie de natura
sa. n cazul n care este nevoie de un poli?ist? Fiecare ac?iune creeaza o reac?ie,
care echilibreaza ?i neutralizeaza ac?iunea. Totul se ntmpla, dar nu este o conti
nua anularea afara, iar n cele din urma, este ca ?i cum nimic nu sa ntmplat. M: Exi
sta doar imagina?ie. Inteligen?a ?i puterea sunt toate folosite n imagina?ia ta.
Te-a absorbit att de complet nct pur si simplu nu se poate n?elege ct de departe de r
ealitate ai ratacit. Fara ndoiala, imagina?ia este bogat creatoare. Universe n uni
versul sunt construite pe el. Totu?i, acestea sunt toate n spa?iu ?i timp, trecut
?i viitor, care pur ?i simplu nu exista. M: Ceea ce numim realizare este un luc
ru natural. Cnd sunte?i gata, Guru va fi de a?teptare. Sadhana este fara efort. n
cazul n care rela?ia cu profesorul tau are dreptate sa creasca. Mai presus de toa
te, ncredere n el. Nu te poate induce n eroare. : Chiar ?i atunci cnd el cere sa fac
ceva gre?it evident? M: Fa-o. Un Sanyasi a fost ntrebat de catre Guru-ul sau sa s
e casatoreasca. El a ascultat ?i a suferit amar. Dar cei patru copii au fost to?
i sfin?ii ?i vazatori, cea mai mare din Maharashtra. Fii fericit cu ceea ce vine
de la Guru ?i va va cre?te pna la perfec?iune, fara eforturi. : Domnule, ai vrea
sau dorin?e. Pot sa fac ceva pentru tine? M: Ce po?i sa-mi dai ca eu nu am? lucr
urile materiale sunt necesare pentru mul?umire. Dar eu sunt mul?umit cu mine nsum
i. Ce altceva am nevoie? : Cu siguran?a, atunci cnd ?i-e foame ai nevoie de mncare
?i atunci cnd bolnav ave?i nevoie de medicamente. M: Foamea aduce mncarea ?i boala
aduce medicamentul. Este de lucru toata natura lui. : Daca a? aduce ceva eu ??cr
ed ca ai nevoie, vei accepta? M: Dragostea pe care a facut va oferi ma va face s
a accepte. M: Sa-l, prin toate mijloacele. Sa-l cheltui o avere, angaja sute, mi
i hranesc. : Nu este o dorin?a? 67 M: Nu sunt deloc. Eu doar l cer sa o faca n mod
corespunzator, nu cu zgrcenie, pe jumatate inima. El ?i ndepline?te propria dorin?
a, nu a mea. Lasa-l sa-l faca bine ?i sa fie faimos printre oameni ?i zei. : Cum
sunt eu sa intru n samadhi? M: Daca sunte?i n stare dreapta, indiferent ce vezi te
va pune n samadhi. La urma urmei, samadhi nu este nimic neobi?nuit. Cnd mintea es
te intens interesata, ea devine una cu obiectul de interes - vazatorul ?i deveni
t una vazute n a vedea, ascultatorul ?i auzi devenit una n audiere, iubitul ?i-a p
lacut sa fie una n iubire. Fiecare experien?a poate fi motivul pentru samadhi. Q:
Te ntotdeauna ntr-o stare de samadhi? M: Binen?eles ca nu. Samadhi este o stare de
spirit, la urma urmei. Sunt dincolo de orice experien?a, chiar ?i de samadhi. E
u sunt marele devoratorul ?i distrugatorul: tot ce ating se dizolva in vid (Akas
h). 62. n Supremul Martorul Apare Q: Trebuie sa va aminti?i sa nu sa-?i aminteasc
a. Ce o sarcina! M: Nu se poate face, desigur. Aceasta trebuie sa se ntmple. Dar s
e ntmpla atunci cnd vezi cu adevarat nevoie de ea. Din nou, este seriozitate cheia
de aur. : Cum se face ca aici mintea mea este angajat n teme ridicate ?i gase?te l
ocuin?a asupra lor u?or ?i placut. Cnd m-am ntoarce acasa eu personal uitnd Am nva?a
t aici, ngrijorator ?i sa se framnte, incapabil sa-?i aminteasca natura mea reala
macar pentru un moment. Care poate fi cauza? M: Este copilarii, dvs. revenind la
. Nu sunt pe deplin crescut; exista niveluri ramase nedezvoltate, deoarece nesup
ravegheat. Tocmai dau mare aten?ie la ceea ce este n tine brut ?i primitiva, nere
zonabila ?i aspru, cu totul copilare?ti, ?i vei coc. Este maturitatea inimii ?i
a min?ii care este esen?iala. Ea vine fara efort, atunci cnd principalul obstacol
este eliminat - lipsa de concentrare, necunoa?terea. n con?tientizare sa creasca
. 63. Notiunea de Doership este Bondage M: Exista doar via?a. Nu este nimeni car
e traie?te o via?a. : Asta n?elegem, nca constant facem ncercarile de a trai vie?ile
n loc de doar traiesc. A face planuri pentru viitor pare a fi un obicei invetera
t cu noi. M: Indiferent daca ave?i de gnd sau nu, via?a merge mai departe. Dar, n
via?a nsa?i o mica vartej apare n minte, care se complace n fantezii ?i se imaginea
za domina ?i controla via?a. Via?a n sine este lipsita de dorin?e. Dar sinele fal
s doreste sa continue - 68 placuta. Prin urmare, este ntotdeauna implicat n asigur
area continuita?ii unei persoane. Via?a este fara frica ?i liber. Atat timp cat
ai ideii de evenimente influenteaza, Eliberare nu este pentru tine: Insasi de do
ership, de a fi o cauza, este robie. : De ce trebuie sa ma imaginez att de mizerab
il? M: Tu o faci doar obi?nuin?a. Schimbarea modului de a sim?i ?i de gndire, sa
ia stocul de ei ?i sa le examineze ndeaproape. Sunte?i n robie, din neaten?ie. Ate
n?ie elibereaza. Tu lua?i att de multe lucruri de la sine. ncepe sa puna la ndoiala
. Cele mai evidente lucruri sunt cele mai ndoielnice. : Cum este unul pentru a fi
liber de la I'-sens? M: Trebuie sa se ocupe de I'-sens daca dori?i sa fie liber de
ea. Viziona?i n func?ionare ?i la pacea, A?a ncepe ?i cnd nceteaza, ce vrea ?i cum
devine, pna cnd vedea n mod clar ?i de a n?elege pe deplin. La urma urmei, toate, or
icare ar fi sursa Yoga ?i caracterul lor, au un singur scop: sa te salveze de ca
lamitate existen?ei separata, de a fi un punct de sens ntr-o imagine vasta ?i fru
moase. : Am ambi?ii spirituale clare. Trebuie sa nu func?ioneze pentru mplinirea l
or? M: Nu este ambi?ia spirituala. Toate ambi?iile sunt de dragul de Eu sunt . Daca
dori?i sa faca progrese reale trebuie sa renun?e la toate idee de realizare per
sonala. Ambi?iile a?a-numitele yoghinii sunt ridicole 2. Dorin?a unui om pentru
o femeie este inocen?a n sine n compara?ie cu poftind o fericire personala ve?nica
. Mintea este un ieftin. Cu ct este mai pios se pare, mai rau tradarea. 64. Orica
re ar fi sa te multumeasca, te pazeasca M: momentul n care mintea accepta cuvinte
le Guru ca adevarat ?i traie?te de ei n mod spontan ?i n fiecare detaliu al vie?ii
de zi cu zi este pragul de realizare. ntr-un fel este mntuirea prin credin?a, dar
credin?a trebuie sa fie intensa ?i de durata. Cu toate acestea, nu trebuie sa c
rede?i ca credin?a n sine este de ajuns. Credin?a exprimata n ac?iune este un mijl
oc sigur de a realizare. Dintre toate mijloacele este cel mai eficient. Sunt pro
fesori care neaga doar credin?a ?i ncredere ra?iune. De fapt, nu este credin?a ei
neaga, dar credin?e oarbe. Credin?a nu este orb. Este dorin?a de a ncerca. : Dar
cine creeaza lumea? M: mintea universala (chidakash) face ?i unmakes totul. Supr
emul (paramakash) confera realitatea a ceea ce vine n fiin?a. A spune ca este iub
irea universala poate fi cea mai apropiata putem ajunge la ea n cuvinte. La fel c
a dragostea face totul reale, frumos, de dorit. : De ce de dorit? 2 Absurda = Abs
urdo, ridculo, despropositado. 69 M: De ce nu? De unde vin toate puternice atract
ii care fac toate fiin?elor create raspunda unul altuia, care aduc oamenii impre
una, daca nu de la Supremului? Shun nu doresc; a se vedea doar ca se varsa n cana
lele potrivite. Fara dorin?a e?ti mort. Dar, cu dorin?e mici e?ti o fantoma. : Cu
m se poate ajunge statul Suprem? M: Prin renun?area la toate dorin?ele mai mici.
Atta timp ct sunte?i mul?umit cu cea mai mica, nu po?i avea cea mai mare. Orice a
i place, te ?ine napoi. Pna cnd realiza unsatisfactoriness a tot ceea ce, efemerita
te ?i limitarea acestuia, ?i colecta energiile ntr-un singur mare dorin?a, chiar
primul pas nu este realizata. Pe de alta parte, integritatea dorin?a de Supremul
este de la sine un apel de la Suprem. Nimic, fizica sau mentala, va pot da libe
rtatea. Sunte?i liber odata ce a?i n?eles ca robia ta este de propria luare ?i sa
nceta?i forjare lan?urile pe care le leaga. M: Este suficient daca nu va imagina
?i sa fie organul. Este ideea I-am the organism , care este att de catastrofala. Ace
sta va orbe?te complet natura ta reala. Chiar ?i pentru un moment nu cred ca sun
te?i corpul. Da-te nici un nume, nici o forma. n ntuneric ?i realitatea tacerea se
gase?te. : Nu trebuie sa ma gndesc cu oarecare convingere ca eu nu sunt corpul? U
nde sunt eu sa gasesc o asemenea convingere? M: Se comporta ca ?i cum ai fi pe d
eplin convins ?i ncrederea va veni. Care este utilizarea de cuvinte simple? O for
mula, un model mentala nu te va ajuta. Dar ac?iunea altruista, liber de orice pr
eocupare cu corpul ?i interesele sale, ve?i purta n inima Realitatea. M: Pleasure
pune sa dormi ?i durerea te treze?te. 65. O minte lini?tita este tot ce trebuie
M: In timp ce cauta cu mintea, nu poate merge dincolo de ea. Pentru a merge mai
departe, trebuie sa te ui?i departe de mintea ?i con?inutul sau. : n ce direc?ie
sunt eu sa se uite? M: Toate direc?iile sunt n mintea! Nu va cer sa se uite n oric
e direc?ie special. Nimic departe de tot ceea ce se ntmpla n mintea ta ?i adu-l la
sentimentul Eu sunt . Eu sunt nu este o direc?ie. Este negarea tuturor direc?ie. n cel
e din urma chiar Eu sunt , va trebui sa mearga, pentru ca nu trebuie sa pastra?i pe
afirme ceea ce este evident. Aducerea mintea la sentimentul Eu sunt pur ?i simplu
ajuta la transformarea mintea departe de orice altceva. Q: Este foarte tentant,
dar cum sunt eu sa procedeze pentru a realiza fiinta mea universala? 70 M: Ai d
oua feluri: pot da inima si mintea la descoperirea de sine, sau accepta?i cuvint
ele mele pe ncredere ?i ac?ioneaza n consecin?a. Cu alte cuvinte, fie vei deveni c
omplet auto n cauza, sau total ne-auto-cauza. Acesta este cuvntul complet , care este
important. Trebuie sa fii extrem pentru a ajunge la Suprem. : Cum pot aspira la
astfel de nal?imi, mai mici ?i limitate ca eu sunt? M: Realizati-te ca oceanul de
con?tiin?a n care toate se ntmpla. Acest lucru nu este dificil. Un pic de aten?ie,
de aproape de observare de sine, ?i vei vedea ca nici un caz, se afla n afara co
n?tiin?ei tale. M: Ai dreptate, nu poate exista nici o experien?a dincolo de con
?tiin?a. Cu toate acestea, exista experien?a de a fi doar. Exista o stare dincol
o de con?tiin?a, care nu este n stare de incon?tien?a. Unii o numesc super-con?ti
in?ei, sau con?tiin?ei pure, sau con?tiin?a suprema. Este pura con?tiin?a libera
de nexus subiect obiect. : Daca eu sunt dincolo de minte, cum ma pot schimba? M:
n cazul n care este nevoia de a schimba ceva? Mintea se schimba oricum tot timpul
. Uita-te la mintea ta fara pasiune; acest lucru este suficient pentru a calma.
Cnd este lini?te, pute?i merge dincolo de ea. Nu-l pastra?i ocupat tot timpul. Op
re?te - ?i doar sa fie. Daca da odihna, se va solu?iona n jos ?i de a recupera pu
ritatea ?i puterea. Gndirea constanta aceasta degradare face. M: O minte lini?tit
a este tot ce ai nevoie. Tot restul se va ntmpla pe buna dreptate, odata ce mintea
ta este lini?tita. n timp ce soarele dupa ridicarea face lumea activa, deci nu a
utocunoastere afecteze modificari n minte. n lumina energiilor interne auto-con?ti
entizare ?i calma se trezeasca ?i minuni fara nici un efort din partea ta. : Vrei
sa spui ca cea mai mare lucrare se face prin faptul ca nu func?ioneaza? M: Exac
t. Nu n?elege?i ca va sunt destinate pentru iluminare. Co-opereaza cu destinul ta
u, nu mergi impotriva, nu-l mpiedice. Permite sa se ndeplineasca. Tot ce trebuie s
a face?i este sa dea aten?ie obstacolelor create de mintea nechibzuit. 66. Toate
Cauta Fericirea este Misery M: n general vorbind, exista doua moduri: interne ?i
externe. Ori traie?ti cu cineva care ?tie Adevarul ?i prezinta-te n ntregime infl
uen?a de ghidare ?i formare, sau sa caute ghidului interior ?i urma?i lumina int
erioara oriunde te duce. n ambele cazuri, trebuie sa fie luate n considerare dorin
?ele personale ?i temerile. nve?i fie prin proximitate sau de ancheta, pasiv sau
modul activ. Fie lasa?i-va purtat de rul vie?ii ?i a iubirii reprezentata de Guru
, sau a face propriile eforturi, calauzi?i de stea interior. n ambele cazuri, tre
buie sa mergi mai departe, trebuie sa fii serios. : O data am hotart sa gaseasca R
ealitatea, ce fac mai departe? 71 M: Depinde de temperamentul tau. Daca e?ti ser
ios, indiferent de modul n care o alege?i va va duce la obiectivul tau. Este seri
ozitatii ca este factorul decisiv. M: Ceea ce se contrazice pe sine, nu are nici
o fiin?a. Sau are doar fiin?a de moment, care vine la fel. Caci, ce are un ncepu
t ?i un sfr?it nu are nici un mijloc. Este gol. Ea are numai numele ?i forma dat
prin minte, dar nu are nici substan?a, nici esen?a. M: Este aruncarea peste bord
fals care se deschide calea spre adevarat. : Am n?eles, dar cum arata n via?a de z
i cu zi reala? M: Auto-interes ?i auto-preocupare sunt punctele focale ale false
. Via?a ta de zi cu zi vibreaza ntre dorin?a ?i frica. Urmari?i-l cu aten?ie ?i v
e?i vedea modul n care mintea ?i asuma numele ?i nenumarate forme, cum ar fi un ru
de spumare intre bolovani. Trace fiecare ac?iune pentru motivul sau egoist ?i ui
ta-te la motivul atent pna se dizolva. (..) Elimina?i orice motiv auto care cauta
de ndata ce este vazut ?i nu au nevoie de cautarea adevarului; adevar ve?i gasi.
M: Deci, nainte de toate abandoneze toate autoidentificare, oprire gndire de tine
, ca atare, ?i cutare, cutare, cutare sau cutare. Abandoneze toate auto-preocupa
re, nu va face?i griji bunastarea ta, material sau spiritual, abandoneze orice d
orin?a, brute sau subtil, stopa gndire de ndeplinire de orice fel. Sunte?i complet
aici ?i acum, ai nevoie de absolut nimic. Aceasta nu nseamna ca trebuie sa fie d
escreierat ?i foolhardy3, improvident sau indiferente; numai anxietatea de baza
pentru sine trebuie sa mearga. Ai nevoie de mncare, mbracaminte ?i adapost pentru
tine si a ta, dar acest lucru nu va crea probleme, att timp ct lacomia nu este lua
t pentru o nevoie. Live in ton cu lucrurile a?a cum sunt ?i nu a?a cum sunt imag
inate. M: Tot ce se poate spune despre tine este: Eu sunt. Sunte?i fiin?e pure - c
on?tientizarea - fericire. Pentru a realiza ca este sfr?itul tuturor cauta. Ai ve
nit sa-l vezi cand tot ce crezi tu pentru a fi la fel de simpla imagina?ia ?i ?i
n departe n con?tientizare pur a tranzitorie tranzitorie, imaginar ca imaginar, i
real ca ireal. Nu este deloc dificil, dar este nevoie de deta?are. Este aga?ndu-f
als care face adevarat att de dificil de a vedea. Odata ce a?i n?eles ca fals are
nevoie de timp ?i de ce are nevoie de timp este fals, esti aproape Realitatea, c
are este atemporala, mereu in acum. (...) Daca ave?i nevoie de timp pentru a rea
liza ceva, trebuie sa fie false. Reala este mereu cu tine; nu trebuie sa a?tepta
?i sa fie ceea ce sunt. : Trebuie sa nu fiu fericit? N-ar putea nevoie de un lucr
u, dar n cazul n care ma poate face fericit, ar trebui sa nu n?eleaga? 3 temerar =
imprudente, temerrio. 72 M: nimic nu se poate face mai fericit dect tine. Toate ca
utarea fericirii este mizerie ?i duce la o mai mare mizerie. Singura fericire me
rita numele este fericirea naturala a fiin?ei con?tiente. : Nu am nevoie de o mul
?ime de experien?a nainte de a putea ajunge la un asemenea nivel ridicat de con?t
ientizare? M: Experien?a lasa numai amintiri din spatele ?i se adauga la sarcina
, care este destul de greu. Ai nevoie de nicio mai multe experien?e. Cei din tre
cut sunt suficiente. ?i daca va sim?i?i ave?i nevoie de mai mult, uite n inimile
oamenilor din jur. Vei gasi o varietate de experiente pe care nu le-ar fi n stare
sa treaca printr ntr-o mie de ani. nva?a de la necazurile altora ?i de a salva-va
propriul. Nu este experien?a de care ave?i nevoie, dar libertatea de orice expe
rien?a. Nu fi lacom de experien?a; ave?i nevoie de nici unul. M: Via?a este demn
a de acest nume doar atunci cnd reflecta realitatea n ac?iune. No universitar va nv
a?a cum sa traiasca, astfel nct atunci cnd vine momentul de moarte, poti spune: Am
trait bine nu am nevoie pentru a trai o data. Cei mai mul?i dintre noi murim dor
indu-am putea trai din nou. Deci, multe gre?eli comise, att de mult ramas nefacut
e. Majoritatea oamenilor vegeta, dar nu traiesc. Ei pur ?i simplu aduna experien
?a ?i mboga?i memoria lor. Dar experien?a este negarea realita?ii, care nu este n
ici senzorial, nici conceptual, nici de corp, ?i nici nu a min?ii, de?i include
?i dincolo de aceste. M: Daca ma ntrebi: Cine e?ti tu? Raspunsul meu ar fi: Nimic n s
pecial. Cu toate acestea, eu sunt. : Asta nseamna ca trebuie sa renun?e la toate id
eii de via?a activa? M: Nu, deloc. Vor fi casatorie, vor exista copii, nu vor fi
c?tiga bani pentru a ntre?ine o familie; Toate acestea se va ntmpla n cursul natural
al evenimentelor, pentru destinul trebuie sa se ndeplineasca; va trece prin ea f
ara sa opuna rezisten?a, care se confrunta sarcinile cum au venit, ?i atent aman
un?ite, ambele n lucruri mici ?i mari. Dar atitudinea generala va fi de deta?are
afectuoasa, fondul comercial enorme, fara a?teptari de rentabilitate, oferindu c
onstant fara a cere. n casatorie nu e?ti nici so?ul ?i nici so?ia; esti iubirea d
intre cei doi. Sunte?i claritatea ?i bunavoin?a pe care o face totul ordonat ?i
fericit. Poate parea vag pentru tine, dar daca te gnde?ti un pic, ve?i gasi ca mi
sticii este cel mai practic, pentru ea iti face viata fericit creativa. Constiin
ta voastra este ridicata la o dimensiune mai mare, de la care vezi totul mult ma
i clara ?i cu o intensitate mai mare. ?i dai seama ca persoana pe care a devenit
la na?tere ?i va nceta sa mai fie la moarte este temporara ?i fals. Nu sunt perso
ana senzuala, emo?ionala ?i intelectuala, cuprin?i de dorin?e ?i temeri. Afla?i
fiin?a ta reala. Ce sunt eu? este ntrebarea fundamentala a oricarei filozofii ?i
psihologie. Du-te n ea profund. 73 67. Experien?a nu este un lucru real M: Nu ma
po?i gasi prin simpla negare. Sunt la fel de bine totul, ca nimic. ?i nici att, n
ici fie. Aceste defini?ii se aplica Domnului Universului, nu pentru mine. Q: Int
en?iona?i sa transmita ca e?ti pur ?i simplu nimic. M: Oh, nu! Sunt completa ?i
perfecta. Sunt trairii fiintei, cunoasterea de cunoa?tere, plinatatea fericirii.
Nu po?i reduce mi pustiului! M: Va ofer exact ceea ce ai nevoie - trezirea. Nu
sunt foame ?i ai nevoie de nici o pine. Ai nevoie de ncetare, renun?nd, descurcare.
Ceea ce considera?i ca trebuie nu este ceea ce ai nevoie. Nevoia ta reala Eu ?t
iu, nu tu. Ai nevoie pentru a reveni la starea n care sunt - starea ta naturala.
Orice altceva s-ar putea gndi este o iluzie ?i un obstacol. Crede-ma, ai nevoie d
e nimic n afara de a fi ceea ce esti. Sa-ti imaginezi va cre?te valoarea prin ach
izi?ie. Este ca imaginarea de aur pe care un adaos de cupru 4 va mbunata?i. Elimi
narea ?i purificarea, renun?area la tot ceea ce este strain pentru natura este s
uficient. Tot restul este de?ertaciune. : Desigur, fara minte, nu vor exista prob
leme. Dar mintea este acolo - cea mai tangibila. M: Este mintea care va spune ca
mintea este acolo. Nu va n?ela?i. Toate argumentele interminabile despre mintea
sunt produse de mintea n sine, pentru propria protec?ie, continuarea ?i extindere
a. Este semifabricatului refuzul de a lua n considerare convolutiile ?i convulsii
le min?ii pe care le poate dura dincolo de ea. M: Asculta?i ce am men?ine pe tin
e spunndu-i nu se ndeparteze de el. Gndi?i-va tot timpul ?i nimic altceva. Dupa ce
a ajuns att de departe, abandoneze toate gndurile, nu numai a lumii, ci de tine, d
e asemenea. Stai dincolo de toate gndurile, n tacere fiind con?tiin?a. : Deci, tu s
pui ca ar trebui sa ncercam sa nu ma mai gndesc ?i sa ramna constanta ideii: Eu sunt .
M: Da, ?i orice gnduri vin la tine n legatura cu Eu sunt , le goleasca de orice sens
, le acorde nici o aten?ie. M: Experien?a, cu toate acestea sublima, nu este un
lucru real. Prin nsa?i natura sa vine ?i pleaca. Auto-realizare nu este o achizi?
ie. Este mai mult de natura n?elegerii. Odata ajuns la, nu se poate pierde. Pe de
alta parte, con?tiin?a este changeful, care curge, n curs de transformare de la
un moment la altul. Nu ?ine?i pe con?tiin?ei ?i con?inutul acestuia. Constiinta
a avut loc, nceteaza. Pentru a ncerca sa perpetueze un flash de n?elegere, sau o ex
plozie de fericire este distructiva a ceea ce vrea sa pastreze. Ceea ce vine tre
buie sa mearga. Permanenta este dincolo de toate plecarile ?i venirile. 4 Cupru
= cobre. 74 Du-te la radacina tuturor experien?ei, n sensul de a fi. Dincolo de a
fi ?i nu-fiin?a sta imensitatea real. ncerca?i ?i ncerca?i din nou. : Trebuie sa e
xiste o cale pentru to?i sa calce - fara condi?ii ata?ate. M: Exista un astfel d
e mod, deschis tuturor, la fiecare nivel, n fiecare plimbare de via?a. Toata lume
a este con?tienta de el nsu?i. Aprofundarea ?i extinderea con?tiin?ei de sine est
e calea regala. Suna?i-l mindfulness, sau martorii, sau doar o aten?ie - este pe
ntru to?i. Nici unul este necopt pentru ea ?i nimeni nu poate da gre?. Dar, desi
gur, dumneavoastra nu trebuie sa fie doar de alerta. mindfulness dvs. trebuie sa
includa, de asemenea, mintea. Marturisirea este n primul rnd, gradul de con?tient
izare a con?tiin?ei ?i a mi?carilor sale. 68. Seek Sursa Con?tiin?ei M: mbunata?i
rea locala ?i temporara este ntotdeauna posibil ?i a fost realizat din nou ?i din
nou sub influen?a unui mare rege sau profesor; dar va veni n curnd la un capat, l
asnd omenirea ntr-un nou ciclu de mizerie. Este n natura tuturor manifestare ca bin
ele ?i raul urma?i reciproc ?i n egala masura. Adevaratul refugiu este numai n Nem
anifestatul. : Nu te consiliere de evacuare? M: Dimpotriva. Singura modalitate de
a rennoire se afla prin distrugere. Trebuie sa se topeasca n jos bijuteriile vech
i n aur informa nainte de a putea modela unul nou. Numai oamenii care au trecut di
ncolo de lumea poate schimba lumea. Niciodata nu sa ntmplat altfel. M: Dupa ce a t
rait o via?a lunga ?i fructuoasa va sim?i?i nevoia de a muri. Numai atunci cnd su
nt aplicate n mod gre?it, dorin?a ?i teama sunt distructive. Prin toate mijloacel
e doresc dreapta ?i sa se teama gre?it. Dar atunci cnd oamenii doresc ceea ce est
e gre?it ?i se tem de ceea ce este drept, ei creeaza haos ?i disperare. : Ce este
bine ?i ce este gre?it? M: Relativ, ceea ce cauzeaza suferin?a este gre?it, cee
a ce alina este corect. Absolut, ce te aduce napoi la realitate este bine ?i ceea
ce estompeaza realitatea este gre?ita. M: Mai presus de toate, vrem sa ramna con
?tient. Vom purta fiecare suferin?a ?i umilin?a, ci mai degraba vom ramne con?tie
nt. Daca nu ne revolta mpotriva acestei pofta de experien?a ?i da drumul cu totul
manifestat, nu poate fi nici o u?urare. Vom ramne prins n capcana. M: Fi?i con?ti
en?i de a fi con?tient ?i sa caute sursa con?tiin?ei. Asta e tot. 75 69. Efemeri
tatea este Dovada Irealitatea M: Nu este nimic n neregula cu tine, ca Sinele. Est
e ceea ce este la perfec?iune. Este oglinda care nu este clar ?i adevarat ?i, pr
in urmare, va ofera imagini false. Nu trebuie sa corecta?i-te - doar seta corect
ideea ta de tine. nva?a sa te separi de imagine ?i de oglinda, sa pastreze pe am
intindu: Eu sunt nici mintea, nici ideile sale: o fac cu rabdare ?i cu convinger
i ?i vei ajunge cu siguran?a la viziunea directa a tine ca sursa a fiin?ei - cun
oa?terea - - iubitor, etern, atotcuprinzator atot-. Tu e?ti infinit concentrat nt
r-un corp. Acum vede?i numai corpul. ncerca?i cu seriozitate ?i va va veni pentru
a vedea numai infinit. M: Toate experienta este necesar tranzitorie. Dar motivu
l ntregii experien?e este imobile. Nimic care poate fi numit un eveniment va dura
. Dar unele evenimente purifica mintea ?i unele pete ea. : Pna n prezent, am urmari
t tine. Acum, ce am a?teptat sa fac? M: Nu este nimic de facut. Doar sa fie. Nu
face nimic. Fi. Nu alpinism mun?i ?i stnd n pe?teri. Nici macar nu spun: fii tu ins
uti , din moment ce nu te cunosc. Doar sa fie. Dupa ce a vazut ca nu e?ti nici lum
ea exterioara a perceivables, nici lumea interioara a thinkables, ca nu e?ti nici co
rpul, nici mintea - sa fie la fel. M: Nu poate fi doar progrese n pregatirea (sad
hana). realizare este brusca. Fructul se coace ncet, dar cade brusc ?i fara ntoarc
ere. M: Cum poate cineva va spune ce va deveni atunci cnd nu exista din ce n ce? A
ici trebuie doar sa descoperi ceea ce e?ti. Toate turnarea sine un model este o
pierdere dureroasa de timp. Gndi?i-va nici din trecut, nici de viitor, doar sa fi
e. : Exista vreun loc special, pe care mi-ar sfatui sa mearga la pentru realizare
a spirituala? M: Singurul loc propriu-zis se afla. Lumea exterioara nu poate aju
ta nici sa mpiedice. Nici un sistem, nici un model de ac?iune va va duce la obiec
tivul tau. Da tot de lucru pentru un viitor, sa se concentreze n totalitate pe ac
um, sa fie preocupat doar cu raspunsul la fiecare mi?care a vie?ii a?a cum se ntmp
la. M: Efemeritatea este cea mai buna dovada de irealitate. 70. Dumnezeu este sfr
?itul tuturor Dorin?a ?i cuno?tin?e Q: Ai fost sa se ntlneasca Ramana Maharshi Whl
a s-ar ntmpla? 76 M: Probabil ne-ar sim?i destul de fericit. Putem face schimb chi
ar ?i cteva cuvinte. : Dar v-ar recunoa?te el ca un om eliberat? M: Desigur. Ca un
om recunoa?te un om, deci un Jnani recunoa?te un Jnani. Nu po?i aprecia ceea ce
nu au experimentat. E?ti ceea ce crezi tu nsu?i sa fii, dar nu se poate gndi te p
entru a fi ceea ce nu ai experimentat. M: Toate dorin?ele trebuie sa fie dat n su
s, pentru ca prin dorind sa lua?i forma dorin?elor tale. Atunci cnd nu dore?te sa
ramna, reveni?i la starea ta naturala. : Cum sunt de a practica desirelessness? M
: Nu este nevoie de practica. Nu este nevoie de orice acte de renun?are. Doar rnd
ul sau, mintea departe, asta este tot. Dorin?a este doar fixarea min?ii pe o ide
e. Ia-l din canalul prin negarea aten?ie. : Asta este tot? M: Da, asta e tot. Ori
care ar fi dorin?a sau frica, nu starui asupra lui. ncearca sa vezi pentru tine.
Aici ?i acolo s-ar putea uita, nu conteaza. Du-te napoi la ncercarile tale de pna d
eparte de orice dorin?a ?i frica periajul, de fiecare reac?ie devine automat. : C
um se poate trai fara emo?ii? M: Pute?i avea toate emo?iile pe care dori?i, dar
feri?i-va de reac?ii, de emo?ii induse. Sa fie complet auto-determinate ?i a con
dus din interior, nu din afara. Doar renun?area la un lucru pentru a asigura o m
ai buna una nu este adevarat parasire. Da-l n sus pentru ca vede?i valuelessness
sale. Pe masura ce continua?i sa da?i n sus, ve?i gasi ca va cresc n mod spontan n
inteligen?a ?i putere ?i iubire inepuizabila ?i bucurie. : De ce att de mult insis
ten?a asupra renun?nd toate dorin?ele ?i temerile? Nu sunt ele naturale? M: Nu su
nt. Ele sunt n ntregime facut-minte. Trebuie sa renun?e la tot pentru a ?ti ca ai
nevoie de nimic, nici macar corpul tau. Nevoile dumneavoastra sunt ireale si efo
rturile tale sunt lipsite de sens. : Nu karma ma obliga sa devin ceea ce sunt? M:
Nimic nu obliga. Sunte?i ca te consideri a fi. Nu mai crede. : Aici sunt a?ezat
pe scaun ?i sa vorbe?ti cu mine. Ceea ce obliga este karma ta. M: Nimic nu ma ob
liga. Fac ceea ce trebuie facut. Dar tu faci att de multe lucruri inutile. Este r
efuzul de a examina care creeaza karma. Este indiferen?a fa?a de propria suferin
?a care perpetueaza. : Ni sa spus despre karma ?i rencarnare, evolu?ia ?i Yoga, de
masterat ?i de ucenici. Ce trebuie sa facem cu toate aceste cuno?tin?e? 77 M: L
asa totul n spatele tau. Uita. Du-te mai departe, unburdened cu idei ?i credin?e.
Abandona?i toate structurile verbale, toate adevar relativ, toate obiectivele t
angibile. Absolutul poate fi atins doar prin devotament absolut. Nu fi cu jumata
te de inima. : Trebuie sa ncep cu un anumit adevar absolut. Exista vreo? M: Da, ex
ista, sentimentul: Eu sunt . ncepe cu asta. : Nimic altceva este adevarat? M: Tot alt
ceva nu este nici adevarat, nici fals. Se pare real, atunci cnd apare, dispare at
unci cnd este refuzat. Un lucru tranzitorie este un mister. : n cazul n care forma d
e lucruri este doar aparen?a, ceea ce sunt ele n realitate? M: n realitate exista
doar percep?ia. ?i cel care percepe, sunt percepute conceptuale, faptul de a per
cepe este real. : De unde provine Absolut? M: Absolutul este locul de na?tere al
percepnd. Aceasta face posibila percep?ia. : n tot universul exista un singur lucru
de valoare? M: Da, puterea iubirii. 71. n auto-con?tientizare va Afla?i mai mult
e despre M-te: Persoana este doar rezultatul unei nen?elegeri. n realitate, nu exi
sta nici un astfel de lucru. Sentimente, gnduri ?i ac?iuni nainte de cursa privito
rul ntr-o succesiune fara sfr?it, lasnd urme n creier ?i crend iluzia de continuitate
. O reflectare a privitorului n mintea creeaza sentimentul de Eu ?i persoana care d
obnde?te o existen?a aparent independenta. n realitate, nu exista nici o persoana,
doar privitorul identificndu-se cu I ?i mina . Profesorul spune privitorul: nu sunte?
i acest lucru, nu este nimic de-a ta n acest lucru, cu excep?ia pu?in punctul de E
u sunt , care este puntea dintre privitorului si visul lui. Sunt acest lucru, eu su
nt ca este vis, n timp ce pur Eu sunt are ?tampila realita?ii pe ea. A?i gustat att d
e multe lucruri - toate au venit la zero. Numai sensul Eu sunt persistat - neschim
bat. Stai cu neschimbtor printre changeful, pna cnd nu sunt n stare sa mearga mai de
parte. M: rupe legaturile de memorie ?i de auto-identificare ?i shell-ul se va r
upe de la sine. Exista un centru care da realitatea la orice percepe. Tot ce tre
buie este sa n?elegem ca sunte?i sursa realita?ii, pe care le da realitatea in lo
c sa-l, ca ave?i nevoie de nici un sprijin ?i nicio confirmare. Lucrurile sunt a
?a cum sunt, pentru ca le accepta?i a?a cum sunt. Opri?i acceptarea ei ?i vor di
zolva. : n cazul n care toate lucrurile vin la capat, de ce acestea apar la toate?
M: Crea?ia este n nsa?i natura con?tiin?ei. Con?tiin?a provoaca apari?ii. Realitat
ea este dincolo de con?tiin?a. 78 : Dar de ce a venit con?tiin?a corpului n fiin?a
? M: Nu ntreba de ce , ntreaba cum . Este n natura imagina?iei creatoare sa se identific
cu crea?iile sale. Pute?i opri orice moment prin oprirea aten?ie. Sau prin anch
eta. : Cum pot goli mintea mea? M: vizionndu-l necontenit. Neaten?ie mascheaza, at
en?ie clarifica. : De ce profesorii indieni sus?in inactivitate? M: Cele mai mult
e dintre activita?ile oamenilor sunt lipsite de valoare, daca nu pur ?i simplu d
istructive. Dominat de dorin?a ?i de frica, ei nu pot face nimic bun. ncetnd sa fa
ca rau precede nceput sa faca bine. De aici nevoia de oprire toate activita?ile p
entru un timp, pentru a investiga ndeamn una ?i motivele lor, vezi tot ceea ce est
e fals n via?a cuiva, purjarea mintea tuturor relelor ?i apoi reporni?i numai de
lucru, ncepnd cu atribu?iilor de evidente. Desigur, daca ave?i o ?ansa de a ajuta
pe cineva, prin toate mijloacele face acest lucru ?i cu promptitudine de asemene
a, nu-l lasa sa a?tepte pna cnd sunt perfecte. Dar nu deveni un facator de bine fa
ce- profesionist. M: Toate modificarile con?tiin?ei se datoreaza ideii 'I-am-the
-organism'. Cesionarii acestei idei mintea devine constanta. Exista fiin?a pura,
fara a se confrunta cu nimic, n special. Dar sa-l realizeze, trebuie sa faci cee
a ce profesorul tau iti spune. ascultare Mere, chiar ?i memorarea, nu este sufic
ient. Daca nu se lupta din greu sa aplice fiecare cuvnt din ea n via?a de zi cu zi
, nu se plng ca nu a facut nici un progres. Orice progres real este ireversibil.
Sui?uri ?i cobor?uri doar arata ca nva?atura nu a fost luata la inima ?i tradus n a
c?iune pe deplin. M: Cnd sunt infectate cu virusul 'I-am-the-organism'; un ntreg u
nivers ia fiin?a. Dar cnd ai avut suficient de ea, ai pre?ui unele idei fantezist
e despre eliberare ?i urmari linii de ac?iune complet inutil. Te concentrezi, te
meditezi, te tortura mintea si corpul tau, faci tot felul de lucruri inutile, d
ar ?i-e dor esen?ialul, care este eliminarea persoanei. : La nceput am putea avea
sa se roage ?i sa mediteze pentru ceva timp nainte suntem gata pentru auto-anchet
a. M: Daca crede?i acest lucru, du-te mai departe. Pentru mine, toate ntrziere est
e o pierdere de timp. Pute?i sari peste toate pregatirea ?i du-te direct pentru
cautare final n termen. Dintre toate Yoga este cea mai simpla ?i cea mai scurta.
72. Ce este pura, neligheirate, Unattached este real M: La fel ca o roata se ntoa
rce n jurul unui ax, astfel nct trebuie sa fie ntotdeauna la axul din centru ?i nu nv
olburat la periferie. 79 : Cum pot sa merg despre asta n practica? M: Ori de cte or
i un gnd sau emo?ie de dorinta sau teama vine in minte, trebuie doar sa se ntoarca
de la ea. : Prin suprimarea gndurile ?i sentimentele mele voi provoca o reac?ie.
M: Eu nu vorbesc de suprimare. Doar refuza aten?ia. : Trebuie sa nu folosesc un e
fort pentru a aresta mi?carile min?ii? M: Nu are nimic de-a face cu un efort. Do
ar rndul sau departe, uita-te ntre gndurile, mai degraba dect la gndurile. Cnd se ntm
sa mearga ntr-o mul?ime, nu lup?i fiecare om te ntlni - ai gasi doar drumul tau in
tre. : Ct timp mi va lua pentru a ob?ine libera a min?ii? M: Este posibil sa dureze
o mie de ani, dar ntr-adevar este nevoie de nici un moment. Tot ce trebuie este
sa fii serios mort. Aici voin?a este fapta. Daca e?ti sincer, o ai. La urma urme
i, este o chestiune de atitudine. Nimic nu te opre?te de la a fi un Jnani aici ?
i acum, cu excep?ia fricii. ?i-e frica de a fi impersonal, de a fi impersonal. E
ste totul destul de simplu. Rndul sau, departe de dorin?ele ?i temerile ?i de gndu
rile pe care le creeaza ?i va afla?i la o data n starea ta naturala. : Nicio chest
iune legata de recondi?ionare, modificarea sau eliminarea mintea? M: Absolut nic
i unul. Lasa mintea ta singur, asta este tot. Nu merge mpreuna cu ea. La urma urm
ei, nu exista nici un lucru, cum ar fi mintea n afara de gndurile care vin ?i plea
ca supunndu propriile lor legi, nu a ta. Ei te domina doar pentru ca sunte?i inte
resat de ele. Este exact a?a cum a spus Hristos Nu va mpotrivi?i raului . mpotrivindu
raul pe care-l pur ?i simplu ntari. Q: o numesc Vairagya, renun?area, renun?are?
M: Nu este nimic sa renun?e. Destul daca va opri?i achizi?ionarea. Pentru a da
trebuie sa aiba, ?i sa aiba trebuie lua?i. Mai bine nu iau. Este mai simplu dect
sa practica renun?are, ceea ce duce la o forma periculoasa de mndrie spiritual . : Po
ate martorul sa aduca lucrurile martori? M: Exista ntotdeauna ceva de martor. Dac
a nu este un lucru, atunci absen?a acestuia. Marturisirea este natural si nici o
problema. Problema este interesul excesiv, ceea ce duce la auto-identificare. I
ndiferent ce sunt prin?i n voi lua pentru a fi real. : Este Eu sunt martorul? Este r
eal martor sau ireal? M: Martorul care este n ceea ce gasesc n ochiurile percepe e
ste persoana; martorul care sta deoparte, nemi?cata ?i neatins, este turn de veg
he al realului, punctul n care gradul de con?tientizare, inerente n nemanifestate,
contactele manifestate. Nu poate fi nici un univers fara martor, nu poate exist
a nici un martor fara univers. M: Un taciune aprins, mutat rotund ?i rotund sufi
cient de repede, apare ca un cerc luminos. n cazul n care mi?carea nceteaza, jarul
ramne. n mod similar, Eu sunt n mi?care creeaza lumea. Eu sunt la pace devine absolut.
80 : Lumea este plina de lucruri dezirabile ?i oameni. Cum pot imagina inexistent
a? M: Lasa?i de dorit cei care doresc. Modificarea curentului de dorinta ta de a
lua pentru a da. Pasiunea pentru a da, pentru partajare, se va spala in mod nat
ural ideea unei lumi exterioare din mintea ta ?i de a da, de asemenea. Numai str
alucirea pura a iubirii va ramne, dincolo de a da ?i a primi. : n dragoste trebuie
sa existe dualitate, iubitul ?i iubit. M: n dragoste nu este cea mai, cum poate f
i acolo doua? Iubirea este refuzul de a separa, de a face distinc?ii. nainte de a
putea gndi la unitate, trebuie sa crea?i mai nti dualitate. Cand iubesti cu adevar
at, nu spui: Te iubesc ; n cazul n care exista o punere, exista dualitate. M: Nu se p
oate merge dincolo de gunas? De ce sa alege?i sattva? Fii ceea ce esti, indifere
nt unde va afla?i ?i nu va face?i griji cu privire la Guna. : n India, via?a spiri
tuala este u?or. Nu este att n ??Occident. Unul trebuie sa se conformeze mediului n
tr-o masura mult mai mare. M: De ce nu crea?i propriul mediu? Lumea are doar atta
putere asupra ta ca te da. Rebel. Du-te dincolo de dualitate, nu fac nici o dif
eren?a ntre est ?i vest. : Ce se poate face una atunci cnd cineva gase?te sine ntr-u
n mediu foarte nespirituala? M: Nu face nimic. Fii tu insuti. Nu te baga. Uita-t
e dincolo. : Pot exista ciocniri acasa. Parin?ii rareori n?eleg. M: Cnd ?tii adevar
ata ta fiin?a, nu ave?i probleme. Este posibil sa va rugam parin?ii sau nu, casa
tori sau nu, sa faca o mul?ime de bani sau nu; este la fel pentru tine. Doar ac?
ioneaza n func?ie de circumstan?e, dar n strnsa legatura cu faptele, cu realitatea n
 orice situa?ie. : Nu este o stare foarte mare? M: Oh, nu, este starea normala. S
uni-l de mare pentru ca se tem de ea. n primul rnd sa fie liber de frica. A se ved
ea ca nu este nimic sa se teama de. Fearlessness este u?a la Suprem. : Nici o can
titate de efort ma poate face fara teama. M: Curajul vine de la sine, atunci cnd
vezi ca nu este nimic sa se teama de. Cnd te plimbi pe o strada aglomerata, ocoli
?i doar oameni. Unii te vad, unii pur si simplu la scurt, dar nu se opresc. Este
oprirea care creeaza strangulare. Continua sa te misti! nume ?i forme nu ia n co
nsiderare, nu trebuie ata?ate acestora; ata?amentul este robia ta. : Va subliniin
d ntotdeauna nevoia de a merge mai departe, de aloofness, de singuratate. Nici nu
utiliza?i niciodata cuvintele dreapta ?i gre?it . De ce este a?a? 81 M: Este dreptul
de a fi sine, este gre?it sa nu fie. Tot restul este condi?ionata. Sunte?i dorn
ici sa separe binele de rau, pentru ca ai nevoie de o baza de ac?iune. E?ti ntotd
eauna dupa faci ceva sau alta. Dar, personal de ac?iune motivata, bazata pe o an
umita scara de valori, cu scopul de la un anumit rezultat este mai rau dect lipsa
de ac?iune, pentru fructele sale sunt ntotdeauna amare. M: Crea?i un Dumnezeu pe
ntru propria imagine, cu toate acestea sumbre imaginea. Prin filmul din mintea t
a te proiecta o lume ?i, de asemenea, un Dumnezeu pentru a da provoca ?i scop. E
ste orice imagina?ie - pas din ea. : Aici eu stau n fa?a ta. Ceea ce o parte din e
a este imagina?ie? M: ntreaga ea. Chiar ?i spa?iu ?i timp sunt imaginate. : Asta ns
eamna ca nu exista? M: Eu nu prea exista. Toata existen?a este imaginar. : Este p
rea imaginar? M: fiin?a pura, pentru umplerea ?i dincolo de toate, nu este de ex
isten?a, care este limitata. Toate limitare este imaginar, doar nelimitat este r
eal. : Cum sa se ocupe cu oamenii? M: De ce fac planuri ?i pentru ce? Astfel de nt
rebari arata anxietate. Rela?ia este un lucru viu. Fii la pace cu sinele ?i vei
fi la pace cu toata lumea. Dau seama ca nu sunte?i maestru de ceea ce se ntmpla, n
u po?i controla viitorul dect n ??chestiuni pur tehnice. rela?ie umana nu poate fi
planificat, este prea bogata ?i variata. Doar sa fie n?elegere ?i compasiune, li
ber de orice cautarea de sine. M: Nu se poate evita o ac?iune. Se ntmpla, ca orice
altceva. : Ac?iunile mele, cu siguran?a, eu pot controla. M: ncerca?i. Vei vedea n
curnd ca faci ceea ce trebuie. : Eu pot ac?iona n conformitate cu voin?a mea. M: ?
tii ca voia numai dupa ce a?i ac?ionat. : mi amintesc dorin?ele mele, alegerile fa
cute, deciziile luate ?i sa ac?ioneze n consecin?a. M: Apoi, memoria decide, nu. :
Unde pot intra? M: Ai face posibila dndu-i o aten?ie. M: fi ca tipa care pecks l
a shell. Speculatii despre via?a situata n afara carcasei ar fi fost de pu?in fol
os, dar ciugulea shell rupe nveli?ul din interiorul ?i elibereaza puiului. n mod s
imilar, rupe mintea din interior prin investigarea ?i expunerea de contradic?ii
?i absurdita?i sale. : Dorin?a de a sparge coaja, de unde provine? M: De la Neman
ifestatul. 82 73. Moartea min?ii este Na?terea n?elepciunii Q: Ce poate face pers
oana sa se pregateasca pentru venirea Guru. M: foarte dorin?a de a fi gata nseamn
a ca Guru a venit ?i flacara este aprins. Acesta poate fi un cuvnt ratacit, sau o
pagina ntr-o carte; harul Guru lucreaza n mod misterios. : Care este legatura dint
re relativa ?i absoluta? M: Acestea sunt identice. : Din ce punct de vedere sunt
ele identice? M: Atunci cnd se vorbe?te cuvintele, e lini?te. n cazul n care ruda e
ste de peste, rama?i?ele absolute. Tacerea nainte au fost spuse cuvintele, este d
iferit de tacerea care vine dupa? Tacerea este una ?i fara ea nu ar fi putut fi
auzit cuvintele. Este ntotdeauna acolo - la partea din spate a cuvintelor. Shift
aten?ia de la cuvinte la tacere ?i l va auzi. Mintea tnje?te experien?a, amintirea
care este nevoie de cunoa?tere. Jnani este dincolo de toata experien?a ?i memor
ia sa este goala din trecut. El este n ntregime nicio legatura cu nimic, n special.
Dar mintea tnje?te pentru formulari ?i defini?ii, ntotdeauna dornici de a stoarce
realitatea ntr-o forma verbala. Din tot ceea ce vrea o idee, pentru ca fara idei
mintea nu este. Realitatea este, n esen?a singur, dar mintea nu-l va lasa singur
- ?i se ocupa n schimb cu irealul. ?i totu?i este tot mintea poate face - descop
eri ireal ca ireal. : ?i vaznd real la fel de real? M: Nu exista nici un stat, cum
ar fi vazut real. Cine este de a vedea ce? Tu nu poate fi dect real - care e?ti,
oricum. Problema este doar mentala. Abandona?i idei false, asta e tot. Nu este
nevoie de idei adevarate. Nu exista a?a ceva. : De ce, atunci suntem ncuraja?i sa
cautam real? M: Mintea trebuie sa aiba un scop. Pentru ao ncuraja sa se elibereze
de ireal este promis ceva n schimb. n realitate, nu este nevoie de scop. Fiind li
ber de fals n sine este buna, ea nu vrea recompensa. Este la fel ca a fi curat -
care este propria sa recompensa. : Cnd ntreb de unde ?tii ca e?ti un Jnani, raspund
e?i: Nu gasesc nici o dorin?a n mine. Nu este aceasta o dovada? M: Daca a? fi plin
de dorin?e, a? fi fost tot ceea ce sunt. : Eu, plin de dorin?e ?i voi, plin de do
rin?e; ce diferen?a ar fi acolo? M: Va identifica?i cu dorin?ele tale ?i sa devi
na sclavul lor. Pentru mine dorin?ele sunt lucruri, printre alte lucruri, doar n
ori pe cer mentale, ?i nu ma simt obligat sa ac?ioneze asupra lor. M: A?i putea
spune nimic Jnani; ntrebarea lui va fi ntotdeauna: despre care vorbe?ti? Nu exista
nici o astfel de persoana . La fel cum nu se poate spune nimic despre univers deoa
rece include totul, astfel nct nimic nu se poate spune despre un 83 Jnani, caci el
este totul ?i totu?i nimic n special. Ai nevoie de un crlig pentru a nchide fotogr
afia pe; atunci cnd nu exista nici un crlig, ce se va nchide imaginea? Pentru a loc
aliza un lucru care ave?i nevoie de spa?iu, pentru a plasa un eveniment ai nevoi
e de timp; dar aspa?ial atemporal ?i sfideaza orice manipulare. Face totul perce
ptibile, dar n sine este dincolo de percep?ie. Mintea nu poate ?ti ce este dincol
o de minte, dar mintea este cunoscuta de ceea ce este dincolo de ea. : Cnd corpul
tau moare, va ramne. M: Nimic nu moare. Corpul este doar imaginat. Nu exista a?a
ceva. : Nu pot sa-l n?eleaga. M: Cine poate? Mintea are limitele sale. Este sufici
ent pentru a va aduce la nse?i frontierele cunoa?terii ?i sa va confrunta?i imens
itatea necunoscut. Pentru a se arunca cu capul n ea este de pna la tine. : Ce-marto
r? Este real sau ireal? M: Este att. Ultima rama?i?a a iluziei, prima atingere a
realului. Pentru a spune: Eu sunt doar martorul este att fals ?i adevarat: fals d
in cauza Eu sunt , adevarat din cauza martorului. Este mai bine sa spunem: exista ma
rtori . n momentul n care spune: Eu sunt , ntregul univers vine n fiin?a, mpreuna cu cr
orul sau. M: Dualitatea dureaza doar atta timp ct nu este pusa la ndoiala. Trinitat
ea: minte, de sine ?i spirit (vyakti, vyakta, avyakta), atunci cnd se uita n, devi
ne unitate. Acestea sunt doar moduri de a experimenta: de ata?ament, de deta?are
, de transcenden?a. Q: Din moment ce a?i gasit libertatea, va nu-mi dai un pic d
e ea? M: De ce pu?in? Ia ntreg. Ia-o, este acolo pentru a lua. Dar se tem de libe
rtate! M: Ata?amentul distruge curaj. Datatorul este ntotdeauna gata sa dea. Take
r este absent. Libertatea nseamna a da drumul. Oamenii pur ?i simplu nu-mi pasa s
a lase totul merge. Ei nu ?tiu ca finit este pre?ul infinit, ca moartea este pre
?ul nemuririi. maturitate spirituala consta n disponibilitatea de a da drumul tot
ul. Renun?area este primul pas. Dar real renun?area este n realiznd ca nu este nim
ic sa renun?e, pentru nimic nu este propriu. Este ca un somn profund - nu renunt
a la pat atunci cnd cad de somn - pe care tocmai a?i uitat. 84 74. Adevarul este
aici ?i acum M: Este adevarat ca acopera de multe ori ignoran?a pura. Mintea poa
te opera cu termeni de a face propriile sale, pur ?i simplu nu poate merge dinco
lo de ea nsa?i. Ceea ce nu este nici senzorial, nici mentala, ?i totu?i fara de c
are nici senzorial, nici mental poate exista, nu pot fi con?inute n ele. n?eleg ca
mintea are limitele sale; pentru a merge mai departe, trebuie sa accepta?i tace
re. : Sunt plin de dorin?e ?i temeri. nseamna ca eu nu sunt eligibile pentru adeva
r? M: Adevarul nu este o recompensa pentru un comportament bun, nici un premiu p
entru trecerea unor teste. Nu poate fi adus. Este primar, nenascut, sursa veche
de tot ceea ce este. Sunte?i eligibil pentru ca e?ti. Nu au nevoie de adevar mer
it. Este propria ta. Doar opri fuga rulnd dupa. Stai lini?tit, lini?te. : Pot sa m
a imaginez sa fie dincolo. Dar ce dovezi au eu? Pentru a fi, trebuie sa fie cine
va. M: Este invers. Pentru a fi, trebuie sa fii nimeni. Pentru a te gndi sa fie c
eva, sau cineva, este moartea ?i iadul. M: Corpul este fabricat din alimente, de
oarece mintea este facuta de gnduri. A se vedea-le a?a cum sunt. Non-identificare
, atunci cnd naturala ?i spontana, este de eliberare. Nu trebuie sa ?tii ce e?ti.
Suficient sa ?tii ce nu sunt. Ce e?ti tu nu va ?ti niciodata, pentru fiecare de
scoperire dezvaluie noi dimensiuni pentru a cuceri. Necunoscutul nu are limite.
75. n lini?te ?i pace va creasca Maharaj: Lumina cel mai interior, stralucitoare
pa?nic ?i atemporala n inima, este adevaratul Guru. To?i ceilal?i doar arata cale
a. : Este o amenin?are? M: Nu este o amenin?are, un avertisment. Guru interior nu
este angajat la violen?a non. El poate fi destul de violent uneori, pna la punct
ul de a distruge personalitatea obtuz sau pervertite. Suferin?a ?i moartea, ca v
ia?a ?i fericire, sunt uneltele sale de lucru. Numai n dualitate care ne-violen?a
devine legea unificator. : Ce ne face sa progreseze? M: Tacerea este principalul
factor. n lini?te ?i pace sa creasca. 85 M: Doar rndul sau, departe de tot ceea c
e ocupa mintea; face orice lucru trebuie sa completeze, dar evita noi obliga?ii;
sa pastreze goale, pastreaza disponibile, rezista nu ceea ce vine neinvitat. In
final se va ajunge la o stare de non-apucnd, de ata?ament non-bucurie, u?urin?ei
interioara ?i libertatea de nedescris, dar minunat reala. : Ce ciudat! Cu sigura
n?a faptuitorului vine naintea faptei. M: Este invers; fapta este un fapt, faptui
torul un simplu concept. foarte limba ta arata ca, n timp ce fapta este sigur, fa
ptuitorul este ndoielnica; schimbarea responsabilita?ii este un joc deosebit de u
man. Avnd n vedere lista nesfr?ita de factori necesari pentru ceva sa se ntmple, se p
oate admite numai ca totul este responsabil pentru tot ceea ce, cu toate acestea
de la distan?a. Doership este un mit nascut din iluzia de mine ?i mina . : Care este
valoarea car?ilor spirituale? M: Ele ajuta la risipirea ignoranta. Ele sunt util
e la nceput, dar devin o piedica n cele din urma. Unul trebuie sa ?tie cnd sa le ar
unca?i. : Ma simt ca un om n fa?a unei u?i. ?tiu ca u?a este deschisa, dar este pa
zita de cini de dorin?a ?i de frica. Ce ar trebui sa fac? M: Supune?i profesorul
?i curajos cinii. Se comporta ca ?i n cazul n care nu au fost acolo. Din nou, ascul
tarea este regula de aur. Libertatea este c?tigata de ascultare. Pentru a scapa d
e nchisoare trebuie sa se supuna instruc?iunilor transmise de necondi?ionat cei c
are lucreaza pentru eliberarea unei persoane. : Sunt foarte frica de a lua n?elege
re intelectuala pentru realizare. S-ar putea vorbi de adevar fara sa ?tie, ?i l p
oate cunoa?te fara un singur cuvnt a spus. Am n?eles aceste conversa?ii vor fi pub
licate. Care va fi efectul lor asupra cititorului? M: n cititorul atent ?i grijul
iu ei se vor coace ?i sa aduca flori ?i fructe. Cuvintele bazate pe adevar, daca
este pe deplin testat, au propria lor putere. 76. sa ?ti?i ca nu ?tiu este adev
arat cuno?tin?e : De ce sunt att de absorbi?i? M: Pentru ca sunte?i interesat. Q:
Ce ma face sa ma interesat? M: Frica de durere, dorinta de placere. Pleasant est
e terminarea durerii ?i dureroase sfr?itul placerii. Ei doar se rotesc ntr-o succe
siune fara sfr?it. Investiga?i cercul vicios pna cnd te afli dincolo de ea. : Nu am
nevoie de harul tau sa ma duca dincolo? 86 M: Harul Realitatea ta interioara est
e fara vrsta cu tine. Dvs. foarte cere har este un semn de ea. : Ce sunt eu sa fiu
serios cu privire la? M: investigheze tot ceea ce traverseaza asiduu cmpul de at
en?ie. Cu practica domeniu se va extinde ?i aprofunda ancheta, pna cnd acestea dev
in spontan si fara limite. : Nu ai face realizare rezultatul practicii? Practica
opereaza n limitele existen?ei fizice. Cum se poate da na?tere la nelimitat? M: D
esigur, nu poate exista nici o legatura de cauzalitate ntre practica ?i n?elepciun
e. Dar obstacolele n calea n?elepciunii sunt profund afectate de practica. : Care s
unt obstacolele? M: idei gre?ite ?i dorin?ele care conduc la ac?iuni gre?ite, pr
ovocnd disiparea ?i slabiciune a min?ii ?i a corpului. Descoperirea ?i abandonare
a Elimina fals ceea ce mpiedica realul intra n minte. M: Cuvntul se refera la o sta
re de spirit, nu la realitate. Rul, cele doua maluri, podul peste - acestea sunt
toate n minte. Cuvintele singure nu te poate lua dincolo de minte. Trebuie sa fie
imensa dorul de adevar, sau credin?a absoluta n Guru. Crede-ma, nu exista nici u
n gol, ?i nici o modalitate de a ajunge la ea. Sunte?i modul ?i scopul, nu este
nimic altceva pentru a ajunge n afara de tine. Tot ce trebuie sa se n?eleaga ?i n?e
legerea este nflorirea min?ii. Arborele este perena, dar nflorire ?i lagarul de fr
ucte vin n sezon. Schimbarea anotimpurilor, dar nu copac. Tu e?ti copac. Ai cresc
ut ramuri ?i frunze nenumaratelor n trecut ?i le poate cre?te, de asemenea, n viit
or - ?i totu?i sa rami. Nu este ceea ce a fost sau va fi, trebuie sa ?tii, dar ce
ea ce este. Al tau este dorin?a care creeaza universul. Cunoa?te lumea ca crea?i
a voastra proprie ?i sa fie liber. : Totul suna foarte frumos, dar nu raspunde la
ntrebarea mea. De ce exista att de multa suferin?a n lume? M: Daca stai deoparte c
a doar observator, nu va avea de suferit. Vei vedea lumea ca un spectacol. un sp
ectacol, ntr-adevar cel mai distractiv. : Oh, nu! Aceasta teorie Lila nu are. Sufe
rin?a este prea acuta ?i atotpatrunzator. Ce pervertire a fi distra?i de un spec
tacol de suferin?a! Ce Dumnezeu crud mi ofera! M: Cauza suferin?ei este identific
area cu care percepe perceput. Din aceasta dorinta se na?te ?i cu ac?iune oarba
dorin?a, nepasator rezultate. Uita-te runda ?i ve?i vedea - suferin?a este un lu
cru facut de om. : Daca eu sunt ca, atunci ce ma face sa se nasca? M: Memoria de
dorin?ele nemplinite trecute capcane de energie, care se manifesta ca o persoana.
Cnd sarcina sa devine epuizat, persoana moare. dorin?e nemplinite sunt reportate n
urmatoarea na?tere. Autoidentificarea cu corpul 87 creeaza dorin?e vreodata n st
are proaspata ?i nu exista nici un scop pentru ei, cu excep?ia cazului n acest me
canism de robie este vazut n mod clar. Este clar ca este eliberatoare, pentru ca
nu se poate abandona dorin?a, cu excep?ia cazului n cauzele ?i efectele sale sunt
vazute n mod clar. Eu nu spun ca aceea?i persoana este renascut. Ea moare ?i moa
re pentru totdeauna. Dar amintirile sale ramn ?i dorin?ele ?i temerile lor. Acest
ea furnizeaza energie pentru o noua persoana. Realul are nici o parte n ea, dar f
ace posibila, dndu-i lumina. M: gndurile ?i sentimentele, cuvintele ?i ac?iunile p
ot fi, de asemenea, o parte a evenimentului; te ui?i la toate nepasatori n lumina
plina de claritate ?i n?elegere. n?elegi exact ce se ntmpla, pentru ca nu te afecte
aza. Poate parea sa fie o atitudine de aloofness rece, dar nu este ntr-adevar a?a
. Odata ce sunt n ea, ve?i gasi ca va place ceea ce vezi, oricare ar fi natura sa
. Aceasta iubire choiceless este piatra de ncercare de con?tientizare. n cazul n ca
re nu este acolo, esti doar interesat - pentru anumite motive personale. : Atta ti
mp ct exista durere ?i placere, unul este obligat sa fie interesat. M: ?i atta tim
p ct unul este con?tient, nu va fi durere ?i placere. Nu te po?i lupta cu durerea
?i placerea la nivelul con?tiin?ei. Pentru a merge dincolo de ele trebuie sa me
arga dincolo de con?tiin?a, ceea ce este posibil numai atunci cnd te ui?i la cons
tiinta ca ceva ce se ntmpla cu tine ?i nu n tine, ca ceva exterior, strain, suprapu
se. Apoi, dintr-o data e?ti liber de con?tiin?a, ntr-adevar singur, cu nimic sa s
e amestece. ?i acest lucru este adevarat starea ta. Con?tiin?a este o erup?ie mnc
arime care te face sa te scarpini. Desigur, nu po?i ie?i din con?tiin?a pentru ns
a?i ideea de a ie?i este n con?tiin?a. Dar daca invatati sa se uite la con?tiin?a
ta ca un fel de febra, personale ?i private, n care sunt incluse ca un pui n cara
pace, din aceasta atitudine chiar va veni criza, care va rupe nveli?ul. M: Trebui
e sa o sufere doar pentru cuiva pacatele proprii? Suntem ntr-adevar separat? n ace
st vast ocean de via?a suferim pentru pacatele altora, ?i sa faca pe al?ii sa su
fere pentru pacatele noastre. Desigur, legea echilibrului reguli Supreme ?i cont
urile sunt patrat n cele din urma. Dar, n timp ce via?a dureaza, ne influen?eaza r
eciproc profund. M: La partea din spate fiecare experien?a este Sinele ?i intere
sul sau n experien?a. Numi?i-o dorin?a, numesc iubire - cuvinte nu conteaza. : Pe
ecranul de imaginile mele mintea se succed ntr-o succesiune fara sfr?it. Nu este n
imic permanent despre mine. M: Atunci o privire mai bine la tine. Ecranul este a
colo - nu se schimba. Lumina straluce?te n mod constant. Numai filmul intre se mi
sca si se face ca imaginile sa apara. A?i putea apela filmul - destin (prarabdha
). : Ce creeaza destin? M: Ignoranta este cauza inevitabilului. 88 Q: Ignorarea c
e? M: Ignorarea tine n primul rnd. De asemenea, ignorarea adevaratei naturi a lucr
urilor, a cauzelor ?i a efectelor acestora. Arati runda fara a n?elege ?i sa ia a
pari?ii pentru realitate. Tu crezi tu cuno?ti lumea ?i de tine - dar este doar i
gnoran?a ta, care te face sa spui: Eu ?tiu. ncepe?i cu admiterea ca nu ?tii ?i nce
pe de acolo. M: foarte admitere: Eu sunt ignorant este nceputul cunoa?terii. Un om
ignorant este ignorant de ignoranta lui. Se poate spune ca ignoran?a nu exista,
pentru moment, se vede ca nu mai este. Prin urmare, s-ar putea numi incon?tien?a
sau de orbire. Tot ce vezi in jurul si in interiorul vostru este ceea ce nu ?ti
u ?i nu n?eleg, chiar fara sa ?tie ca nu ?tii ?i nu n?eleg. Pentru a ?ti ca nu ?ti
i ?i nu n?eleg este adevarata cunoa?tere, cunoa?terea unei inimi umile. M: Odata
ce sunt integrate n interior, cunoa?terea exterioara vine la tine n mod spontan. L
a fiecare moment al vie?ii tale ?tii ce trebuie sa ?ti?i. n oceanul min?ii univer
sale toate cuno?tin?ele este con?inut; aceasta este a ta la cerere. Cea mai mare
parte s-ar putea niciodata nu trebuie sa ?tie - dar este a ta la fel. Ca ?i n ca
zul de cuno?tin?e, deci este cu putere. Indiferent ce sim?i nevoile fi facut se n
tmpla fara gre?. Fara ndoiala, Dumnezeu participa la aceasta afacere de gestionare
a universului; dar El este bucuros sa aiba nevoie de ajutor. Cnd Helper este alt
ruista ?i inteligenta, toate puterile din univers sunt pentru el sa comande. : Ch
iar ?i puterile oarbe ale naturii? M: Nu exista puteri oarbe. Con?tiin?a este pu
terea. Fi?i con?tien?i de ceea ce trebuie facut ?i se va face. Doar ?ine de aler
ta - ?i lini?tita. Dupa ce ajunge la destina?ie ?i cunoa?te natura ta reala, exi
sten?a devine o binecuvntare pentru toate. Poate ca nu ?ti?i, ?i nici nu va ?ti d
in lume, dar ajutorul radiaza. Sunt oameni din lume, care fac mai bine dect to?i
demnitarii ?i filantropi puse laolalta. Ei radiaza lumina ?i pace cu nici o inte
n?ie sau de cunoa?tere. Cand altii le spun despre miracolele care au lucrat, ei
sunt, de asemenea, lovit uimire. Cu toate acestea, avnd ca nimic nu propriu, ele
nu sunt nici mndri, nici nu implora pentru reputa?ia. Acestea sunt doar n imposibi
litatea de a dori ceva pentru ei n?i?i, nici macar bucuria de a ajuta pe al?ii ?t
iind ca Dumnezeu este bun ei sunt la pacea. 77. I ?i al meu sunt false Idei petentul
: Sunt foarte ata?at de familie ?i posesiunile mele. Cum pot cuceri acest ata?am
ent? Maharaj: Acest ata?ament este na?te mpreuna cu sensul de mine ?i al meu . Gasi?i
adevaratul n?eles al acestor cuvinte ?i ve?i fi liberi de robia. Ai o minte care
este raspndit n timp. Unul dupa altul toate lucrurile se ntmpla cu tine ?i memoria 8
9 ramne. Nu este nimic gre?it n ea. Problema apare numai n cazul n care memoria de d
ureri ?i placeri din trecut - care sunt esen?iale pentru toate formele de via?a
ecologice - ramane un comportament reflex, dominant. Reflexul ia forma de I ?i fol
ose?te corpul ?i mintea pentru scopurile sale, care sunt invariabil n cautare de
placere sau de zbor de la durere. Cnd recunoasca I , a?a cum este, un pachet de dori
n?e ?i temerile, ?i sentimentul de al meu , cuprinde toate lucrurilor ?i persoanelo
r necesare n scopul evitarii durerii ?i asigurarea de placere, ve?i vedea ca I "?ia
l meusunt idei false, care nu are fundament n realitate. Creat de minte, ei conduc
creatorul lor, att timp ct le ia sa fie adevarat; cnd a fost ntrebat, se dizolva. E
ul ?i mina , neavnd nici o existen?a n sine, au nevoie de un suport pe care le gasesc
n organism. Corpul devine punctul lor de referin?a. Cnd vorbe?ti de sotul meu ?i cop
ii mei , adica so?ului corpul ?i copii ale organismului. Renun?e la ideea de a fi
corpul ?i se confrunta cu ntrebarea: Cine sunt eu? La o data procesului va fi pus
n mi?care, care va aduce din nou realitate, sau, mai degraba, va lua mintea la r
ealitate. Numai, nu trebuie sa va fie teama. M: Vorbind nu este hobby-ul meu. Un
eori vorbesc eu, uneori, nu fac eu. vorbesc mea, sau nu vorbesc, este o parte di
ntr-o situa?ie data ?i nu depinde de mine. Atunci cnd exista o situa?ie n care tre
buie sa vorbesc, ma aud vorbind. ntr-o alta situa?ie am putea sa nu ma aud vorbin
d. Este la fel pentru mine. Indiferent daca sunt sau nu vorbesc eu, lumina ?i dr
agostea de a fi ceea ce eu nu sunt afecta?i, nici nu sunt sub controlul meu. Ele
sunt, ?i ?tiu ca sunt. Exista o con?tientizare bucuros, dar nimeni care se bucu
ra. : Cum po?i spune ca nu faci nimic? Sunt nu vorbe?ti cu mine? M: Nu am sentime
ntul ca eu vorbesc. Se vorbe?te ntmpla, asta este tot. : Eu vorbesc. M: ?i? Te auzi
vorbind ?i tu spui: Eu vorbesc. M: Toate acestea nu este foarte greu de n?eles ?i
de practica, dar trebuie sa fie interesat. Fara interes nimic nu se poate face.
Vaznd ca un pachet de amintiri ?inute mpreuna de ata?ament, ie?im ?i cauta?i din
exterior. Veti putea percepe pentru prima oara ceva care nu este amintire. Tu nce
ta sa mai fie dl-a?a-?i-a?a, ocupat despre propriile afaceri. Va afla?i n sfr?it n
pace. ?i dai seama ca nimic nu a fost niciodata n neregula cu lumea - ai fost sing
ur gre?it ?i acum este peste tot. Niciodata nu va fi prins n mrejele dorin?a nasc
ut din ignoran?a. 78. Tot Cunoa?terea este Ignoran?a 90 ntreaba: Ne permite sa so
licitam sa ne spui modul de realizare dumneavoastra? Maharaj: ntr-un fel era foar
te simplu ?i u?or, n cazul meu. Guru meu, nainte de a muri, mi-a spus: Crede-ma, s
unte?i Realitatea Suprema. Nu te ndoi cuvintele mele, nu ma tagaduiesc. Eu va spu
n adevarul - ac?ioneaza pe ea. Nu am putut uita cuvintele sale ?i prin faptul ca
nu uita - am dat seama. : Dar ce ai fost de fapt faci? M: Nimic special. Am trai
t via?a mea, asaltat meseria mea, privit de familia mea, ?i n fiecare moment libe
r mi-ar cheltui doar amintindu-gurul meu iar cuvintele lui. El a murit la scurt
timp dupa ?i am avut doar memorie sa cada pe spate. A fost de ajuns. : Trebuie sa
fi fost harul ?i puterea Guru dumneavoastra. M: Cuvintele lui erau adevarate ?i
a?a au devenit realitate. Cuvintele vin Adevarat ntotdeauna adevarat. Guru meu n
u a facut nimic; Cuvintele lui au ac?ionat pentru ca erau adevarate. Orice a? fi
facut, venea din interior, ne-a ntrebat ?i nea?teptata. : Guru a nceput un proces
fara a lua nici o parte din ea? M: Pune-l cum dori?i. Lucrurile se ntmpla a?a cum
se ntmpla - cine poate spune de ce ?i cum? Am facut nimic n mod deliberat. To?i au
venit de la sine - dorin?a de a da drumul, sa fie singur, pentru a merge n termen
. : A?i facut nici un efort fel? M: Nici unul. Credeti sau nu, eu nici macar nu e
ra nerabdator sa realizeze. Mi-a spus doar ca eu sunt Supremul ?i apoi a murit.
Pur ?i simplu nu putea sa-l disbelieve. Restul sa ntmplat de la sine. M-am trezit n
schimbare - asta e tot. Ca o chestiune de fapt, am fost uimit. Dar o dorin?a a
aparut n mine pentru a verifica cuvintele sale. Am fost att de sigur ca el nu ar f
i putut spus o minciuna, ca am sim?it ca trebuie sa dau seama nici sensul deplin
 al cuvintelor sale sau mor. Am fost sentiment destul de determinat, dar nu ?tia
ce sa faca. Petreceam ore gndesc la el ?i siguran?a lui, nu argumentnd, ci doar a
minte ce mi-a spus. : Guru a nceput un proces fara a lua nici o parte din ea? M: P
une-l cum dori?i. Lucrurile se ntmpla a?a cum se ntmpla - cine poate spune de ce ?i
cum? Am facut nimic n mod deliberat. Toate au venit de la sine - dorin?a de a da
drumul, sa fie singur, pentru a merge n interiorul. : Guru a nceput un proces fara
a lua nici o parte din ea? M: Pune-l cum dori?i. Lucrurile se ntmpla a?a cum se ntmp
la -, care poate spune ce ?i cum? Am facut nimic n mod deliberat. Toate au venit
de la sine - dorinta de a da drumul, sa fie singur, sa mearga n termen. : A?i facu
t nici un efort fel? M: Nici unul. Credeti sau nu, eu nici macar nu era nerabdat
or sa realizeze. El mi-a spus doar ca eu sunt suprema ?i apoi a murit. Pur ?i si
mplu nu putea sa-l disbelieve. Restul sa ntmplat de la sine. M-am trezit n schimbar
e - asta e tot. Ca o chestiune de fapt, am fost uimit. Dar o dorin?a a aparut n m
ine pentru a verifica cuvintele sale. Am fost att de sigur ca el, nu putea, event
ual, au spus o minciuna, pe care am sim?it ca vom da seama oricare sensul deplin
al cuvintelor sale sau mor. Am fost sentiment destul de determinat, dar nu a ?t
iut ce sa faca. A? 91 petrec ore gndesc la el ?i siguran?a lui, nu argumentnd, ci
doar ceea ce aminte mi-a spus. M: Am fost undeceived, asta e tot. Am folosit pen
tru a crea o lume ?i popula - acum nu-l face mai mult. : Unde locuie?ti, atunci?
M: In vidul de dincolo de fiin?a ?i nefiin?a, dincolo de con?tiin?a. Acest vid e
ste de asemenea plenitudine; nu mila de mine. Este ca un om spunnd: am facut munca
mea, nu este nimic de facut . : Sunte?i da o anumita data, pentru realizarea ta. ns
eamna ceva sa ntmplat cu tine la acea data. Ce s-a ntmplat? M: Mintea a ncetat produc
erea de evenimente. Antic ?i nencetata cautare oprit - am vrut nimic, nimic de a?
teptat - a acceptat nimic ca propria mea. Nu a fost nici un eu , a lasat sa depuna
eforturi pentru. Chiar ?i goale Eu sunt stins. Un alt lucru pe care am observat a
fost ca mi-am pierdut toate certitudinile mele obi?nuite. Mai devreme am fost si
gur de att de multe lucruri, acum sunt sigur de nimic. Dar simt ca am pierdut nim
ic daca nu ?tie, pentru ca toate cuno?tin?ele mele era fals. Meu nu ?tie era, n s
ine, cuno?tin?a de faptul ca toate cuno?tin?ele este ignoran?ei, ca nu ?tiu este s
ingurul lucru valabil mintea poate face. Ia ideea M-am nascut . A?i putea lua sa fi
e adevarat. Nu este. Nu te-ai nascut, ?i nici nu va muri niciodata. Este ideea c
a sa nascut ?i va muri, nu tu. Identificnd-te cu ea ai devenit muritor. La fel ca
ntr-un cinematograf totul este lumina, deci nu con?tiin?a devine vasta lume. Uit
a-te atent, ?i ve?i vedea ca toate numelor ?i formelor snt dect undelor tranzitori
i pe oceanul con?tiin?ei, pe care numai con?tiin?ei se poate spune ca, nu transf
ormari acesteia. n imensitatea con?tiin?ei apare o lumina, un punct mic, care se
mi?ca rapid ?i urme forme, gnduri ?i sentimente, concepte ?i idei, cum ar fi scri
erea stiloul pe hrtie. Iar cerneala care lasa o urma este de memorie. Sunte?i ace
l punct minuscul ?i de mi?care este tot mai re-creat lumea. Nu te mai mi?ca, ?i
nu va fi nici o lume. Uita-te n termen ?i ve?i gasi ca punctul de lumina este ref
lectarea imensitatea luminii n organism, astfel cum sens Eu sunt . Exista doar lumin
a, toate celelalte apare. Q: Am sa n?elegem ca mintea noastra sunt similare? M: C
um poate fi? Ai propria ta minte privat, ?esute cu amintiri, de?inute mpreuna de
dorin?e ?i temeri. Nu am nici o minte de propria mea; ceea ce am nevoie sa ?tiu
universul aduce n fa?a mea, deoarece furnizeaza mncarea mannc. : ?tii tot ce vrei sa
?tii? M: Nu este Vreau sa ?tiu nimic. Dar ce trebuie sa ?tiu, am venit sa ?tiu.
: aceste cuno?tin?e vin la tine din interiorul sau din afara? M: Nu se aplica. i
nterior meu este n afara ?i n exterior meu este nauntru. S-ar putea ob?ine de la vo
i cuno?tin?ele necesare n acest moment, dar nu sunt in afara de mine. 92 M: Const
iinta este pura la nceput ?i pura, n cele din urma; ntre ea devine contaminate cu i
magina?ia, care se afla la originea crea?iei. n orice moment con?tiin?a ramne acel
a?i. Pentru a-l stiu ca este este realizarea ?i pacea atemporal. M: Atunci cnd gr
adul de con?tientizare este activata n sine, sentimentul este de a nu ?ti. Cnd est
e activata n afara, a knowables luat fiinta. Pentru a spune: "Eu ?tiu eu este o c
ontradic?ie n termeni pentru ceea ce este cunoscut nu poate fi eu . M: Pentru a ?ti ca ?t
ie ca nu poate fi ?i nici nu mi-a mea, este destul de eliberare. Libertate de la
autoidentificare cu un set de amintiri ?i obiceiurilor, starea de mirare la e?a
loanele infinite ale fiin?ei, creativitatea inepuizabila ?i transcenden?a total,
nenfricare absolute nascut din realizarea illusoriness ?i efemeritate a fiecarui
 modul de con?tiin?a - - fluxul de la o sursa de profunda ?i inepuizabila. Pentr
u a afla sursa ca sursa ?i aspectul ca nfa?i?are ?i sine ca sursa numai ca este a
uto-realizare. M: Starea de sensibilizare deta?ata este martor con?tien?ei, ogli
nzi pe care-minte. Ea se ridica ?i stabile?te cu obiectul sau ?i, astfel, nu est
e destul de reala. Indiferent de obiect, acesta ramne acela?i, prin urmare, este,
de asemenea, reala. Ea mparta?e?te din att real ?i ireal ?i este, prin urmare, o
punte de legatura ntre cele doua. (...) Pentru a spune nu ma, nu a mea este sarcina
martorului. 79. Persoana, martor ?i M Suprema: O minte lini?tita, nedistorsiona
te de dorin?e ?i temeri, liberi de idei ?i opinii, clare cu privire la toate niv
elurile, este necesar pentru a reflecta realitatea. Fii clar ?i lini?tit - de al
erta ?i deta?at, orice altceva se va ntmpla de la sine. : A trebuit sa faca mintea
limpede ?i lini?tita nainte de a putea realiza adevarul. Cum ai facut-o? M: Nu am
facut nimic. Doar s-a intamplat. Am trait via?a mea, participarea la nevoile fa
miliei mele. ?i nici nu-l face gurul meu. Sa ntmplat, a?a cum a spus ca va face. :
Lucrurile nu se ntmpla pur ?i simplu. Trebuie sa existe o cauza pentru tot. M: Tot
ceea ce se ntmpla este cauza a tot ceea ce se ntmpla. Cauzele sunt nenumarat; ideea
unei cauze unic este o iluzie. : Trebuia sa va mintea limpede ?i lini?tita nainte
sa realizezi adevarul. Cum ai facut-o? M: Nu am facut nimic. Doar s-a intamplat
. Am trait via?a, participarea la nevoile familiei mele. ?i nici nu-l face gurul
meu. Sa ntmplat, a?a cum a spus ca va face. : Lucrurile nu se ntmpla pur ?i simplu.
Trebuie sa existe o cauza pentru tot. M: Tot ceea ce se ntmpla este cauza a tot ce
ea ce se ntmpla. Cauzele sunt nenumarat; ideea unei cauze unic este o iluzie. 93 :
Cum un c?tig de auto-control? Sunt att de slab la minte! M: sa n?eleaga mai nti ca nu
sunte?i persoana care considera?i a fi tu nsu?i. Ceea ce crezi tu nsu?i sa fie es
te o simpla sugestie sau imagina?ie. Nu ai nici parin?i, nu te-ai nascut, nici n
u vei muri. Oricum ai ncredere n mine cnd ?i spun eu asa, ori ajung sa-l de studiu ?
i de investiga?ie. Modul de incredere totala este rapid, celalalt este lenta, da
r constanta. Ambele trebuie sa fie testate n ac?iune. Legea privind ceea ce crezi
este adevarat - aceasta este calea spre adevar. : n?elegerea faptului ca eu nu su
nt corpul mi-a dat taria de caracter necesara pentru auto-control? M: Cnd ?tii ca
nu e?ti nici corpul, nici mintea, nu va fi influen?a?i de ele. Tu va urma adeva
r, oriunde te duce, ?i de a face ceea ce trebuie facut, cu orice pre? de a plati
. : Este o ac?iune esen?iala pentru realizarea de sine? M: Pentru realizarea, n?el
egere este esen?iala. Ac?iunea este doar incidental. Un om de n?elegere de echili
bru nu se va ab?ine de la ac?iune. Ac?iunea este testul adevarului. M: a prevazu
se ?i a?teptat este rareori adevarat. : Cum persoana intra n fiin?a? M: Exact ca o
umbra apare atunci cnd lumina este interceptat de corp, a?a ca nu apar atunci cnd
persoana autocunoastere pure este obstruc?ionata de ideea I-am-the-corpul . ?i, du
pa cum umbra ?i modifica forma ?i pozi?ia n func?ie de ouat a terenului, a?a ca nu
persoana pare sa se bucure ?i sa sufere, odihna ?i truda, sa gaseasca ?i sa pia
rda n conformitate cu modelul de destin. n cazul n care organismul nu mai este, per
soana dispare complet fara ntoarcere, numai resturile martor ?i Marele necunoscut
. Martorul este cel care spune Eu ?tiu . Persoana care spune eu . Acum, pentru a spune
Eu ?tiu nu este neadevarat - este doar limitata. Dar pentru a spune eu fac este cu
totul fals, pentru ca nu exista nimeni care face; Totul se ntmpla de la sine, incl
usiv ideea de a fi un mplinitor. : Atunci ce este o ac?iune? M: Universul este pli
n de ac?iune, dar nu este nici un actor. Sunt persoane nenumarate mici ?i mari ?
i foarte mari, care, prin identificare, se imagineze ca activitate, dar nu schim
ba faptul ca lumea ac?iunii (mahadakash) este un ansamblu unic n care totul depin
de de, ?i afecteaza toate. Stelele ne afecteaza profund si afectam stelele. Pasu
l napoi de la actiune la con?tiin?a, lasa masuri pentru corpul ?i mintea; este do
meniul lor. Ramn n calitate de martor pura, chiar pna la martorii se dizolva n Supre
mului. M: Dizolvarea personalitate este urmat ntotdeauna de un sentiment de mare
u?urare, ca ?i n cazul n care o sarcina grea a cazut. 94 M: Personalitatea da loc
martorului, atunci martorul merge si cu constiinta pura ramne. Pnza era alb la ncep
ut ?i este de culoare alba, n cele din urma; modelele ?i culorile sa ntmplat - pent
ru un timp. : Poate exista con?tientizare fara obiect de con?tientizare? M: Con?t
ientizarea cu un obiect am numit martori. Atunci cnd exista, de asemenea, auto- i
dentificare cu obiectul, cauzata de dorin?a sau teama, o astfel de stare este nu
mita o persoana. n realitate, exista doar un singur stat; atunci cnd distorsionata
 de autoidentificare este numit o persoana, atunci cnd colorat cu sensul de a fi,
este martorul; cnd incolor ?i fara limite, este numit Suprem. : Cum sunt eu pentr
u a ajunge la perfec?iune? M: Lini?te. Face munca ta n lume, dar n interior sa tac
a. Atunci to?i vor veni la tine. Nu va baza?i pe munca pentru realizare. Acesta
poate profit al?ii, dar nu. Speran?a ta consta n a pastra tacerea n mintea ?i lini
?tita n inima ta. oamenii au realizat sunt foarte lini?tite. 80. Con?tientizarea
Maharaj: Toate a?teptare este inutil. Pentru a depinde de timp pentru a rezolva
problemele noastre este auto-amagire. Viitorul, a lasat sa se limiteaza la a rep
eta trecutul. Schimbarea se poate ntmpla numai acum, niciodata n viitor. : Ce aduce
o schimbare? M: Cu o claritate de cristal vedea nevoia de schimbare. Asta este t
ot. M: Toate experienta este iluzorie, limitata ?i temporal. Asteptati-va nimic
din experien?a. Realizarea de sine nu este o experien?a, de?i aceasta poate duce
la o noua dimensiune a experien?elor. Cu toate acestea, noile experien?e, orict
de interesante, nu sunt mai reale dect cele vechi. Categoric realizare nu este o
noua experien?a. Este descoperirea factorului atemporal n fiecare experien?a. Est
e de sensibilizare, ceea ce face posibila o experien?a. La fel ca n toata lumina
culorilor este factorul incolor, astfel nct n ??fiecare con?tientizarea experien?ei
este prezent, dar nu este o experien?a. M: Totalitatea experien?elor con?tiente
este natura. Ca con?tient de sine esti o parte din natura. Awareness, e?ti dinc
olo. Vaznd natura ca o simpla con?tiin?a este con?tientizarea. : Exista niveluri d
e con?tientizare? M: Exista niveluri n con?tiin?a, dar nu ?i n con?tientizare. Est
e de la un bloc, omogen. oglindirea in mintea este iubire ?i n?elegere. Exista ni
veluri de claritate n n?elegerea ?i intensitate n dragoste, dar nu ?i n sursa lor. S
ursa este simpla ?i unica, dar darurile ei sunt infinite. Doar nu iau darurile p
entru sursa. Realizati-te ca sursa ?i nu ca rul; asta e tot. 95 M: e?ti, n acela?i
timp apare toate celelalte. M: Privi?i cu aten?ie ?i ve?i vedea ca vazatorul ?i
vazut apar numai atunci cnd exista nu se mai vede. Acestea sunt atributele de a
vedea. Cnd spui eu vad acest lucru , Eu sunt ?i acest vin cu seeing, nu nainte. Nu po?
vea o nevazuta asta , nici un credul Eu sunt . : Pot spune: "Eu nu vad. M: a ntuneric am
vazut eu vad acest lucru a devenit l-am vazut meu nu vad , sau. Vazul ramne. n triplici
y: cunoscu?i, cunoa?terea ?i cunoscatorul, numai ?tiutorului este un fapt. Eu sun
t ?i acest lucru sunt ndoielnice. Cine ?tie? Ce este cunoscut? Nu exista nici o cert
itudine, cu excep?ia faptului ca nu se ?tie. : Cum de a pune capat amintire? M: N
u este nici necesar, nici posibil. dau seama ca toate se ntmpla n con?tiin?a ?i sun
te?i radacina, sursa, fundamentul con?tiin?ei. Lumea este o succesiune de experi
en?e si esti ce le face con?tien?i, ?i totu?i sa ramna dincolo de orice experien?
a. M: Materia ?i mintea nu sunt separate, ele sunt aspecte ale unei energie. Uit
a-te la minte ca o func?ie de materie ?i ai ?tiin?ei; uite la conteaza ca produs
al min?ii ?i ai religiei. M: Nu esti victima limba? Vorbiti despre fluxul de ti
mp, ca ?i cum ai fi sta?ionara. Dar evenimentele pe care le-au asistat ieri altc
ineva poate vedea mine. Este voi, care sunt n mi?care ?i nu de timp. Nu te mai mi?
ca ?i timpul va nceta. : Ce nseamna - timpul va nceta? M: Trecut ?i viitor vor fuzio
na n eternul acum. M: Ce este nea?teptat pe un singur nivel poate fi sigur sa se n
tmple, atunci cnd este vazuta de la un nivel mai nalt. La urma urmei, suntem n limit
ele min?ii. n realitate nu se ntmpla nimic, nu exista nici trecut, nici viitor; tot
ul pare ?i nimic nu este. M: [lume, dupa realizarea ...] Ramne o lume de experien
?e, dar nu de nume ?i forme legate de mine de dorin?e ?i temeri. Experien?ele su
nt qualityless experien?e, pure, daca pot spune a?a. Eu le numesc experien?e lip
sa unui cuvnt mai bun. Ele sunt ca valurile de pe suprafa?a oceanului, mereu prez
ent, dar care nu afecteaza puterea pa?nica. : Vrei sa spui ca o experienta poate
fi fara nume, fara forma, nedefinit? M: La nceput toata experien?a este de a?a na
tura. Este doar dorin?a ?i frica, nascut din memorie, care dau nume ?i forma ?i
separat de alte experien?e. Nu 96 este o experien?a con?tienta, pentru ca nu est
e n opozi?ie cu alte experien?e, dar este o experien?a la fel. : Daca nu este con?
tient, de ce vorbim despre asta? M: Cele mai multe dintre experien?ele tale sunt
n stare de incon?tien?a. Cei con?tiente sunt foarte pu?ine. Tu nu sunt con?tien?
i de faptul ca dvs. numai pe cele con?tiente conteaza. Deveni?i con?tien?i de in
con?tient. : Poate cineva sa fie con?tien?i de incon?tient? Cum se face? M: Dorin
?a ?i teama sunt ntunecarii ?i factorii de distorsionare. Cnd mintea este liber de
ele incon?tientului devine accesibila. : nseamna ca incon?tientul devine con?tien
t? M: Este mai degraba invers. Con?tient devine una cu inconstientul. Distinc?ia
nceteaza, indiferent cum te ui?i la ea. : Sunt nedumerit. Cum poate cineva sa fie
con?tient ?i totu?i incon?tient? M: Con?tientizarea nu este limitata la con?tii
n?a. Este tot ceea ce este. Constiinta este de dualitate. Nu exista nici o duali
tate in constiinta. Este un singur bloc de cunoa?tere pura. M: orice lucru, sa s
e schimbe, trebuie sa treaca prin moarte, prin opacizarea ?i dizolvare. bijuteri
i de aur trebuie sa fie topite nainte de a fi turnat intr-o alta forma. Ceea ce r
efuza sa moara nu poate rena?te. : Restrictionarea moartea corpului, cum poate ci
neva moare? M: Retragerea, aloofness, da drumul este moartea. Pentru a trai pe d
eplin, moartea este esen?iala; fiecare final face un nou nceput. 81. Cauza Root F
rica Q: Exista vreo rela?ie ntre fiin?a pura ?i fiin?a special? M: Ce rela?ie poa
te exista ntre ceea ce este ?i ceea ce pare a fi pur ?i simplu? Exista vreo legat
ura ntre ocean ?i valurile sale? Realul permite irealul sa apara ?i o face sa dis
para. succesiunea momentelor tranzitorii creeaza iluzia de timp, dar realitatea
atemporala a fiin?ei pure nu este n mi?care, pentru toate mi?carea necesita un fu
ndal nemi?cata. Acesta este ea nsa?i fundal. (...) Este ca lumina zilei, care fac
e totul vizibil n timp ce n sine ramnnd invizibil. M: La fel cum fiecare val dispare
n ocean, la fel n fiecare clipa ntoarcerea la sursa acesteia. Realizarea consta n d
escoperirea sursei ?i care respecta aici. : Fiind nascut este un fapt. Dying este
un alt fapt. Cum apar martorului? M: sa nascut un copil; un om a murit - doar e
venimente n decursul timpului. 97 M: Karma este doar un magazin de energii nechel
tuite, de dorin?e nemplinite ?i temeri nen?elese. Magazinul este alimentata n mod c
onstant de noi dorin?e ?i temeri. Nu trebuie sa fie att pentru totdeauna. n?elege
cauza principala a fricile - nstrainare de la tine - ?i a dorin?elor - dorul de s
ine -, ?i karma ta se va dizolva ca un vis. ntre pamnt ?i via?a merge mai departe
cerul. Nimic nu este afectat, doar corpurile cresc ?i se dezintegreaza. : ntre per
soana ?i martorul, care este rela?ia? M: Nu poate fi nici o legatura ntre ele, de
oarece ele sunt una. Nu separa?i ?i nu cauta o rela?ie. M: Efortul de a te intel
ege este yoga. Fii un yoghin, da via?a pentru ea, puietului, mirare, cautare, pna
cnd ajunge la radacina de eroare ?i adevarul dincolo de eroarea. M: Medita?ia es
te o ncercare deliberata de a strapunge n starile superioare de con?tiin?a ?i n fin
al, du-te dincolo de ea. Arta medita?iei este arta de a deplasa centrul aten?iei
la niveluri tot mai subtile, fara a pierde aderenta unul pe nivelurile ramase n
urma. ntr-un fel este ca avnd moartea sub control. Una incepe cu cele mai mici niv
eluri: circumstan?ele sociale, datini ?i obiceiuri; imprejurimile fizice, postur
a ?i respira?ia corpului, sim?urile, senza?iile ?i percep?iile; mintea, gndurile
?i sentimentele sale; pna cnd ntregul mecanism de personalitate este apucata ?i ?in
ut ferm. Etapa finala a medita?iei este atins momentul sentimentul identita?ii m
erge dincolo de I-am-a?a-?i-a?a , dincolo a?a l-am , dincolo I-am locului martor-only , d
incolo nu-este , dincolo de toate ideile n fiinta impersonal personala pur. Dar treb
uie sa fii energic, atunci cnd lua?i la medita?ie. Acesta nu este cu siguran?a o
ocupa?ie part-time. Limita?i interesele ?i activita?ile tale la ceea ce este nec
esar pentru tine si nevoile tale strictul aflate n ntre?inere. Salva?i toate energ
iile ?i timpul acordat pentru spargerea zidului mintea a construit in jurul tau.
Crede-ma, nu vei regreta. M: La fel ca n fiecare picatura de oceanului poarta gu
stul oceanului, a?a ca nu fiecare moment transporta gustul eternita?ii. : Ce anum
e vrei sa fac? M: Da inima ?i mintea la clocit peste Eu sunt , ceea ce este, cum es
te, ceea ce este sursa ei, viata ei, intelesul. Este foarte mult ca sapat o fntna.
Tu respinge tot ceea ce nu este apa, pna cnd ajunge la izvorul datator de via?a. :
Cum voi ?ti ca eu sunt deplaseaza n direc?ia potrivita? M: Prin progresul n ncorda
ta, n claritatea ?i devotamentul fa?a de sarcina. M: a limitat doar perfectibile.
Nelimitat este deja perfecta. Sunte?i perfecte, numai tu nu stii asta. nva?a sa
te cuno?ti ?i vei descoperi minuni. 98 82. Perfec?iunea absoluta este aici ?i ac
um M: Lup?i altele tot timpul pentru supravie?uire ca un corp-minte separat, un
anumit nume ?i forma. Pentru a trai trebuie sa distruga. Din momentul n care a fo
st conceput ai nceput un razboi cu mediul - un razboi fara mila de exterminare re
ciproce, pna la moarte te elibereaza. M: Raspunsul final este acest lucru: nimic
nu este. Totul este un aspect de moment n domeniul con?tiin?ei universale; contin
uitatea ca nume ?i forma este numai o a?ezare mentala, u?or pentru a risipi. : Eu
ntreb despre imediat, efemer, aspectul. Aici este o imagine a unui copil ucis de
 solda?i. Este un fapt - uitndu-se la tine. Nu se poate nega. Acum, cine este res
ponsabil pentru moartea copilului? M: Nimeni ?i toata lumea. Lumea este ceea ce
con?ine ?i fiecare lucru i afecteaza pe to?i ceilal?i. Cu to?ii ucide copilul ?i
noi to?i murim cu ea. Fiecare eveniment are cauze nenumarate ?i produce efecte n
enumaratelor. Este inutil sa ?ina o contabilitate, nimic nu sa poata fi identifi
cat. M: Singura noastra speran?a: sa se opreasca, sa se uite, sa n?eleaga ?i sa i
e?im din capcanele memoriei. Pentru memorie hrane?te imagina?ia ?i imagina?ia ge
nereaza dorinta si frica. M: Martorul na?terii, via?a ?i moartea este unul ?i ac
ela?i. Este martorul de durere ?i de iubire. n timp ce existen?a n limitare ?i sep
ararii este trist, ne place. Ne place si ura-l n acela?i timp. Ne luptam, vom uci
de, ne distrugem via?a ?i proprietatea ?i totu?i suntem afectuosi si sacrificiu
de sine. Noi alapteze copilul cu tandre?e ?i orfan prea. Via?a noastra este plin
a de contradic?ii. Cu toate acestea, ne aga?am de ea. Acest aga?area este la rad
acina totul. Cu toate acestea, este n ntregime superficiala. Am apasat pe ceva sau
pe cineva, cu toata puterea noastra ?i clipa urmatoare vom uita; ca un copil ca
re formele sale noroi placinte ?i le abandoneaza fara griji. ele Touch - va stri
ga cu furie, devia copil ?i el le-a uitat. Caci via?a noastra este acum, iar iub
irea este acum. Ne place diverse, jocul de dureri ?i de placere, suntem fascina?
i de contraste. Pentru aceasta avem nevoie de contrarii ?i separarea lor aparent
a. Le-am bucura de o vreme ?i apoi obosesc ?i au nevoie de lini?te ?i pace a fii
n?ei pure. Inima cosmica bate nencetat. Eu sunt martorul ?i inima asemenea. M: Lu
crurile sunt a?a cum sunt ?i, n special, nimeni nu este responsabil. Ideea de res
ponsabilitate personala vine din iluzia de agen?ie. Q: nu ave?i probleme? 99 M:
Eu fac probleme. Ti-am spus deja. Pentru a fi, de a exista cu un nume ?i forma e
ste dureros, dar mi place. : Dar te iubesc totul! M: n existen?a totul este con?inu
t. nsa?i natura mea este de a iubi; chiar dureros este simpatic. : Nu face mai pu?
in dureros. De ce sa nu ramna n nelimitat? M: Este instinctul de explorare, iubire
a de necunoscut, care ma aduce n existen?a. Este n natura fiin?ei pentru a vedea a
ventura de a deveni, a?a cum este n nsa?i natura de a deveni caute pacea n fiin?a.
Aceasta modificare a fi ?i de a deveni este inevitabila; dar casa mea este dinco
lo. : Este casa ta n Dumnezeu? M: Sa iube?ti ?i sa se nchine unui zeu este, de asem
enea, ignoranta. Casa mea este dincolo de toate no?iunile, cu toate acestea subl
ima. : Dar Dumnezeu nu este o no?iune! Este realitatea dincolo de existen?a. M: P
ute?i utiliza orice cuvnt dori?i. Orice ai putea gndi la ora dincolo de ea. : Odata
ce ?tii casa ta, de ce nu stai n ea? Ceea ce te scoate din ea? M: Din dragoste p
entru existen?a corporativa se na?te ?i o data nascut, unul se implica n destin.
Destinul este inseparabila de a deveni. Dorin?a de a fi particular te face ntr-o
persoana cu tot trecutul sau personal ?i viitor. Uita-te la un om mare, ce om mi
nunat a fost! ?i totu?i, ct de tulbure a fost via?a lui ?i a limitat fructele sal
e. Cum totul este dependent de personalitatea omului ?i ct de indiferenta este lu
mea ei. ?i totu?i ne place ?i proteja?i-o pentru foarte inconsisten?a sale. M: N
u te uita la moarte ca o calamitate ca nu se bucure la na?terea unui copil. Copi
lul este afara pentru probleme n timp mor?i iese din ea. Ata?amentul fa?a de via?
a este ata?amentul fa?a de durere. Ne place ceea ce ne da durere. Aceasta este n
atura noastra. Pentru mine momentul mor?ii va fi un moment de jubilare, nu de fr
ica. Am plns cnd m-am nascut ?i voi muri de rs. M: Lumea a avut tot timpul pentru a
ob?ine o mai buna, dar nu a facut-o. Ce speran?a exista pentru viitor? Desigur,
au existat ?i vor fi perioade de armonie ?i pace, atunci cnd sattva a fost n asce
nsiune, dar lucrurile sunt distruse de propria lor perfectiune. O societate perf
ecta este necesar static ?i, n consecin?a, stagneaza ?i dezintegreaza. De la summ
it-ul toate drumurile duc n jos. Societies sunt ca oameni - acestea se nasc, ei c
reasca la un moment dat de perfec?iune relativa ?i apoi dezintegra ?i mor. : nu e
xista o stare de perfec?iune absoluta, care nu se dezintegreaza? M: Indiferent a
re un nceput trebuie sa aiba un sfr?it. n atemporalitate totul este perfect, aici ?
i acum. : Dar vom ajunge la etern n timp util? M: La momentul potrivit, vom reveni
la punctul de plecare. Timpul nu ne poate dura de timp, ca spa?iu nu ne poate s
coate din spa?iu. Tot ce ob?ine de a?teptare este mai mult de a?teptare. perfec?
iunea absoluta este aici ?i acum, nu ntr-un viitor apropiat sau departe. 100 Secr
etul este n ac?iune - aici ?i acum. Este comportamentul dumneavoastra ca va orbe?
te pentru tine. Neglijarea tot ce crezi tu sa fii ?i sa ac?ioneze ca ?i cum ai f
i absolut perfect - oricare ar fi ideea ta de perfec?iune poate fi. Tot ce ai ne
voie este de curaj. : Unde pot gasi un astfel de curaj? M: in tine, desigur. Uita
-te n interiorul. M: comporta ca cel mai bine stii, faci ce crezi ca trebuie. Nu-
?i fie teama de gre?eli; pute?i corecta oricnd, doar inten?ii conteaza. Forma luc
rurilor ia nu este n puterea ta; motivele ac?iunilor tale sunt. M: Ce se poate c?t
iga? Nimic fel. Dar este n natura iubirii sa se exprime, sa se afirme, pentru a d
epa?i dificulta?ile. Odata ce a?i n?eles ca lumea este iubirea n ac?iune, te va ui
ta la ea destul de diferit. Dar, mai nti atitudinea ta la suferin?a trebuie sa se
schimbe. Suferin?a este n primul rnd un apel pentru aten?ie, care n sine este o mi?
care a iubirii. Mai mult de fericire, dragoste dore?te o cre?tere, extinderea ?i
aprofundarea con?tiin?ei ?i de a fi. M: indiferen?a noastra fa?a de durerea apr
oapelui nostru aduce suferin?a la u?a noastra. 83. Adevarata Guru M: cuvintele u
nui om realizat nu pierde?i niciodata scopul lor. Ei a?teapta pentru condi?iile
potrivite pentru a aparea, care poate dura ceva timp, iar acest lucru este fires
c, pentru ca este un sezon pentru nsamn?are ?i un sezon de recoltare. Dar cuvntul u
nui Guru este o samn?a care nu poate pieri. Desigur, Guru trebuie sa fie unul rea
l, care este dincolo de corpul ?i mintea, dincolo de constiinta in sine, dincolo
de spa?iu ?i timp, dincolo de dualitate ?i unitate, dincolo de n?elegere ?i desc
riere. Oameni buni care au citit foarte mult ?i au o mul?ime de spus, va pot nva?
a multe lucruri utile, dar ele nu sunt reale Gurus ale caror cuvinte invariabil
devin realitate. Ei, de asemenea, pot sa va spun ca sunte?i realitatea ultima n s
ine, dar ce de ea? : [Despre Gurus] Cum pot face pe cine sa urmeze ?i pe cine sa
aiba ncredere? M: Nencrederea tot, pna cnd nu sunt convin?i. Adevaratul Guru nu te v
a umili, ?i nici nu te va nstraineaza de la tine. El va va aduce napoi n mod consta
nt la faptul perfec?iunii dvs. inerente ?i va recomandam sa caute n termen. El ?t
ie ca trebuie nimic, nu-l macar, ?i nu este niciodata obosit de a va reaminti. D
ar eul numit Guru este mai preocupat de sine dect cu ucenicii Lui. M: Cunoscatoru
l este doar o stare de spirit. Reala este dincolo. 101 : Daca nu exista nici un a
stfel de lucru ca cunoa?terea reala, atunci cum pot ajunge la ea [real]? M: Nu t
rebuie ajunge pentru ceea ce este deja cu voi. Dvs. foarte ajungnd face sa-l rate
zi. Renunta la ideea ca nu l-a?i gasit ?i pur ?i simplu lasa?i-l sa vina n centru
l aten?iei percep?iei directe, aici ?i acum, prin eliminarea tot ceea ce este mi
ntea. : martorul ramne? M: Atta timp ct exista con?tiin?a, marturia ei este, de asem
enea, acolo. Cei doi apar ?i dispar mpreuna. : n cazul n care martorul prea este tra
nzitorie, de ce a dat importan?a att de mult? M: Doar pentru a rupe vraja cunoscu
t, iluzia ca numai perceptibila este real. : Domnule, eu sunt un cautator umil, r
atacind de la guru Guru n cautarea de eliberare. Mintea mea este bolnava, arznd de
dorin?a, nghe?at de frica. Zilele mele de flit, de culoare ro?ie, cu durere, gri
, cu plictiseala. Varsta mea avanseaza, mi putrefac?ie sanatatea, viitorul meu nt
unecat ?i nfrico?ator. La aceasta rata voi trai n durere ?i mor n disperare. Exista
vreo speran?a pentru mine? Sau am venit prea trziu? M: Nimic nu este n neregula c
u tine, dar ideile pe care le ai de tine sunt cu totul gre?ite. Nu tu e?ti cel c
are dore?te, temerile ?i sufera, este persoana care a construit pe funda?ia corp
ului dumneavoastra de circumstan?e ?i influen?e. Nu e?ti acea persoana. Acest lu
cru trebuie sa fie stabilita n mod clar n mintea ta ?i nu a pierdut din vedere. n m
od normal, ea are nevoie de un sadhana prelungit, de ani de austerita?i ?i medit
a?ie. : Mintea mea este slaba ?i ?ovaielnic. Nu am nici puterea, nici tenacitatea
pentru sadhana. Cazul meu, este fara speran?a. M: ntr-un fel a ta este un caz ma
i multa speran?a. Exista o alternativa la sadhana, care este de ncredere. Daca nu
po?i avea convingerea nascuta din cautarea rodnica, apoi sa profite de descoper
irea mea, care sunt att de dornici de a mparta?i cu tine. Pot sa vad cu cea mai ma
re claritate pe care nu au fost niciodata, ?i nici nu sunt, ?i nici nu va fi nstr
ainat de imobila, ca e?ti plinatatea perfec?iunii aici ?i acum ?i ca nimic nu te
poate lipsi de mo?tenirea ta, din ceea ce esti. Tu nu sunt n nici un fel diferit
de mine, numai tu nu-l cunosc. Nu ?tii ce e?ti ?i, prin urmare, va imagina?i si
nele sa fie ceea ce nu sunt. Prin urmare, dorin?ele ?i teama ?i disperare cople?
itoare. ?i activitate lipsit de sens, n scopul de a scapa. Doar ncredere n mine ?i
traiesc de ncredere n mine. Nu te induc n eroare. Sunte?i Realitatea Suprema dincol
o de lume ?i creatorul sau, dincolo de con?tiin?a ?i marturia ei, dincolo de toa
te afirma?iile ?i negari. Aminti?i-va ca, cred ca de ea, sa ac?ioneze pe ea. Aba
ndona?i toate sentiment de separare, te vezi n toate ?i sa ac?ioneze n consecin?a.
Cu fericire ac?iune va veni ?i, cu fericire, convingere. (...) Doar prinde rost
de ceea ce ?i-am spus ?i traiesc prin ea. : Tu mi spui sa traiesc de memorie? 102
M: Locui?i de memorie oricum. Eu doar va cer sa nlocuiasca amintiri vechi de ami
ntirea a ceea ce ?i-am spus. Pe masura ce ac?iona pe amintiri vechi, ac?ioneaza
pe miie una noua. Nu-?i fie teama. De ceva timp nu este obligat sa fie un confli
ct ntre vechi ?i nou, dar daca te pune cu fermitate pe partea laterala a noului,
cearta va veni n curnd la un sfr?it ?i vei realiza starea fara efort de a fi sine,
de sa nu fie n?elat de dorin?e ?i temeri nascute de iluzii. M: Eu nu va cer sa ai
ncredere n mine. Ai ncredere n cuvintele mele ?i le ?in minte, vreau fericirea ta,
nu a mea. Nencrederea cei care ncearca o distan?a ntre tine si adevarata ta fiinta
?i ofera ca un mijlocitor. Eu nu fac nimic de acest fel. Nici nu face promisiuni
. Eu doar spun: daca ave?i ncredere n cuvintele mele ?i le-a pus la ncercare, ve?i
pentru voi descoperi modul absolut adevarate sunt. Daca solicita?i o dovada inai
nte de risc, eu pot spune doar: Eu sunt dovada. Am avut ncredere n cuvintele profe
sorului meu ?i ia ?inut n mintea mea ?i am gasit ca el avea dreptate, ca am fost,
sunt ?i vor fi Realitatea Infinita, cuprinznd toate, transcenderea toate. Dupa c
um ai spus, ai nici timpul, nici energia pentru practici ndelungate. ai o alterna
tiva ofer. Accepta?i cuvintele mele pe ncredere ?i de a trai din nou, sau traiesc
?i mor n durere. : Se pare prea frumos ca sa fie adevarat. M: Nu va lasa?i indu?i
n eroare de simplitatea avizul. \ Foarte pu?ini sunt cei care au curajul de a ave
a ncredere n nevinovat ?i simplu. Pentru a ?ti ca e?ti un prizonier de minte, ca t
raie?ti ntr-o lume imaginara a propriei creatii este nceputul n?elepciunii. Pentru
doresc nimic din ea, sa fie gata sa-l abandoneze n ntregime, este seriozitate. Num
ai o astfel seriozitate, nascut din disperare adevarat, va face sa ai ncredere n m
ine. Q: Nu suferit destul? M: Suferin?a te-a facut plictisitoare, n imposibilitat
ea de a vedea grozavia ei. Prima sarcina este de a vedea durerea n tine ?i n jurul
tau; situata lnga lungi intens pentru Eliberare. Intensitatea foarte dor te va g
hida; ave?i nevoie de nici un alt ghid. : Suferin?a ma facut plictisitoare, indif
erent chiar ea nsa?i. M: Poate ca nu este durere, dar placerea pe care te-plictis
itoare. Investiga. : Oricare ar fi cauza; Sunt plictisitoare. Nu am nici voin?a,
nici energia. M: Oh, nu. Ai suficiente pentru primul pas. ?i fiecare pas va gene
ra suficienta energie pentru urmatoarea. Energia vine cu ncredere ?i ncredere vine
cu experien?a. : Este corect sa se schimbe Gurus? M: De ce nu schimba? Gurus sun
t ca repere? Este firesc sa se deplaseze pe la unul la altul. Fiecare va spune d
irec?ia ?i distan?a, n timp ce Sadguru, etern Guru, este drumul n sine. Odata ce r
ealizezi ca drumul este obiectivul ?i ca sunt ntotdeauna pe drum, pentru a nu aju
nge la un gol, ci sa se bucure de frumuse?ea ?i n?elepciunea sa, via?a nceteaza sa
fie o activitate ?i devine naturala ?i simplu, n sine, un extaz. Q: Deci, nu est
e nevoie sa se nchine, sa se roage, pentru a practica Yoga? 103 M: Pu?in de zi cu
zi maturat, spalat ?i baie poate face nici un rau. con?tientizare Auto- va spun
e la fiecare pas ce trebuie facut. Cnd totul se face, mintea ramane lini?tita. Ac
um va afla?i n stare de veghe, o persoana cu nume ?i forma, bucuriile ?i necazuri
le. Persoana nu a fost acolo nainte de a te fi nascut, ?i nici nu va fi acolo dup
a ce mori. n loc de lupta cu persoana pentru a face sa devina ceea ce nu este, ce
nu depa?e?te starea de veghe ?i se lasa via?a personala cu totul? Aceasta nu nse
amna dispari?ia persoanei; aceasta nseamna doar sa-l vad n perspectiva corecta. : O
ntrebare mai mult. Ai spus ca nainte am nascut am fost unul cu fiin?a pura a real
ita?ii; daca da, care a decis ca ar trebui sa se nasca? M: In realitate, nu au f
ost niciodata nascut ?i nu va muri niciodata. Dar acum va imagina?i ca sunte?i,
sau au un corp ?i te ntrebi ce-a adus aceasta stare. n limitele iluziei raspunsul
este: dorin?a nascut din memorie te atrage la un organism si te face sa crezi ca
unul cu ea. Dar acest lucru este valabil numai din punct de vedere relativ. De
fapt, nu exista nici un organ, nici o lume sa-l con?ina; exista doar o stare men
tala, o stare de vis, u?or pentru a risipi prin semnul ntrebarii realitatea. : Dup
a ce vei muri, vei veni din nou? Daca a? trai suficient de mult, voi va ntlni din
nou. M: Pentru a va corpul este reala, pentru mine nu exista. Eu, dupa cum ma ve
zi, exista doar n imagina?ia ta. Desigur, ma vei mai vedea, daca ?i cnd ai nevoie
de mine. Nu ma afecteaza, a?a cum soarele nu este afectata de rasarituri ?i apus
uri de soare. Pentru ca nu este afectata, este sigur sa fie acolo atunci cnd este
 nevoie. Sunte?i ndoit pe cuno?tin?e, eu nu sunt. Eu nu am acest sentiment de ins
ecuritate care te face sa tnjesc sa ?tii. Sunt curios, ca un copil este curios. D
ar nu exista nici o anxietate sa ma caute refugiu n cunoa?tere. De aceea, eu nu s
unt n cauza, daca ma voi na?te, sau ct timp va ultima din lume. Acestea sunt ntreba
ri nascute din frica. 84. Scopul tau este de dvs. Guru : Ni se spune ca predarea
totala la Guru este de ajuns, ca Guru va face restul. M: Desigur, atunci cnd nu e
ste renun?are totala, renun?area completa a tuturor preocupare cu una trecutul,
cadouri ?i viitorului, cu o Centrul de securitate ?i n picioare fizice ?i spiritu
ale, o noua via?a ive?te, plin de dragoste ?i frumuse?e; atunci Guru nu este imp
ortant, pentru ucenicului a rupt coaja de auto-aparare. Completa predare auto de
la sine este de eliberare. : Cnd att ucenicului ?i profesorul sau sunt inadecvate,
ce se va ntmpla? M: Pe termen lung, totul va fi bine. La urma urmei, Sinele reala
att nu este afectata de comedie care joaca un timp. Ei vor sobru ?i se coc ?i tr
ecerea la un nivel mai ridicat de rela?ie. 104 : Este de accident pe care le-am c
unoscut ?i de un alt accident trebuie sa ne despar?im niciodata sa se ntlneasca di
n nou? Sau ntlnire mea ai o parte din unele model cosmica, un fragment n marea dram
a a vie?ii noastre? M: realul este pertinenta ?i plin de n?eles care se refera la
realitate. Daca rela?ia este semnificativa pentru voi ?i mine, nu poate fi ntmpla
tor. Viitorul afecteaza n prezent la fel de mult ca ?i n trecut. M: Lasa pe al?ii n
pace de ceva timp ?i sa examineze tu nsu?i. Sunt att de multe lucruri pe care nu
le stii despre tine - Ce, cine esti tu, cum ai ajuns sa te na?ti, ce faci acum ?
i motivul pentru care, n cazul n care ai de gnd, care este sensul ?i scopul dvs. vi
a?a, moartea ta, viitorul tau? Ai un trecut, ai un viitor? Cum ai ajuns sa traia
sca n criza ?i durere, n timp ce toata fiin?a voastra se straduie?te pentru ferici
re ?i pace? Acestea sunt chestiuni importante ?i trebuie sa fie au participat la
primele. Nu ai nevoie, nici timp pentru a gasi care este un Jnani ?i care nu es
te. : Nu raspund la ntrebare: cum de a gasi corect Guru? M: Dar i-am raspuns la ntr
ebarea ta. Nu te uita pentru un Guru, nici macar nu cred ca de unul. Asigura?i-v
a scopul guru. La urma urmei, Guru, ci un mijloc pentru un scop, nu la sfr?itul a
nului n sine. M: Acum, du-te n interiorul, ntr-o stare care s-ar putea compara cu o
stare de veghe de somn, n care sunt con?tien?i de tine, dar nu a lumii. n aceasta
stare ve?i ?ti, fara nici o urma de ndoiala, ca la radacina fiin?ei tale e?ti li
ber ?i fericit. Singura problema este ca sunte?i dependent de experien?a ?i va p
re?uim amintirile. n realitate este invers; ceea ce este amintit nu este real; re
alul este acum. : Toate acestea am n?eles verbal, dar nu devine o parte din mine.
Ramne ca o imagine n mintea mea sa fie privit. Nu este sarcina Guru pentru a da vi
a?a imaginii? M: nou, este invers. Imaginea este n via?a; mort este mintea. n ceea
ce mintea este realizata de cuvinte ?i imagini, astfel nct fiecare este reflec?ia
n minte. Acesta acopera realitatea cu verbalizare ?i apoi se plnge. Ce spui este
nevoie de un guru, pentru a face minuni cu tine. Tu joci cu doar cuvinte. Guru s
i discipolul sunt un singur lucru, la fel ca lumnarea ?i flacara ei. Excep?ia caz
ului discipolul este serios, el nu poate fi numit un ucenic. Cu excep?ia cazului
un Guru este tot iubire ?i daruire de sine, el nu poate fi numit un Guru. Numai
realitatea da na?tere la realitate, nu este fals. : Vad ca sunt false. Cine ma v
a face adevarat? M: Chiar cuvintele ai spus ca va face. Propozi?ia: Eu pot vedea
ca eu sunt false con?ine tot ce ai nevoie pentru eliberare. Meditafli peste ea, d
u-te n ea profund, du-te la radacina ei; acesta va func?iona. Puterea este n cuvntu
l, nu n persoana. 105 : Nu te n?elege pe deplin. Pe de o parte spui este nevoie de
un Guru; pe de alta parte - Guru poate da numai sfaturi, dar efortul este al meu
. Va rugam sa indica?i n mod clar - se poate realiza Sinele fara un Guru, sau est
e gasirea unui adevarat Guru esen?iale? M: Mai important este constatarea unui a
devarat discipol. Crede-ma, un ucenic adevarat este foarte rar, n cel mai scurt t
imp el merge dincolo de necesitatea unui Guru, gasind propria sine. Nu pierde?i
timpul pe ncercarea de a face daca sfat ave?i fluxuri de la cuno?tin?e sau numai
din experienta valabil! Doar urma?i-l cu fidelitate. Via?a va va aduce un alt Gu
ru, n cazul n care este nevoie de un altul. Sau ai lipsi de toate orientarile exte
rioare ?i va lasa sa propriile lumini. Este foarte important sa se n?eleaga ca es
te nva?atura care conteaza, nu persoana sau Guru. Ai o litera care te face sa raz
i sau plangi. Nu este postasul care o face. Guru doar va spune vestea buna despr
e Sine real ?i va arata drumul napoi la ea. ntr-un fel Guru este mesagerul. Vor fi
 multe mesageri, dar mesajul este unul singur: sa fie ceea ce sunt. Sau puteti p
une altfel: Pna cnd realizezi tu nsu?i, nu po?i ?ti cine este reala guru. Cnd ?i dai
seama, descoperi ca toate Gurus ai avut au contribuit la trezirea ta. Realizarea
ta este dovada ca Guru-ul a fost real. De aceea, lua?i-l ca el este, face ceea
ce el va spune, cu seriozitate ?i zel ?i ncredere inima sa va avertizeze daca cev
a nu merge bine. Daca ndoiala seturi, nu-l lupta. Lipi?i-va este, fara ndoiala, ?i
lasa n ndoiala singur. : Am un Guru ?i l iubesc foarte mult. Dar daca el este adeva
rat meu Guru nu ?tiu. M: Uita-te. Daca te vezi n schimbare, n cre?tere, nseamna ca
a?i gasit omul potrivit. El poate fi frumos sau urt, placute sau neplacute, va sa
u mustrari magulitoare; nimic nu conteaza cu excep?ia un fapt crucial al cre?ter
ii spre interior. Daca nu, ei bine, el poate fi prietenul tau, dar nu ?i guru. r
eac?ie a lui este: omul trebuie sa fie suparat pentru a preda astfel de prostii . C
e sunt eu sa-i spun? M: Du-l la sine. Arata-i, modul pic el nsu?i ?tie, modul n ca
re el ia declara?iile cele mai absurde aproximativ nsu?i pentru adevarului sfnt. E
l spune ca el este trupul, sa nascut, va muri, are parin?i, taxe, nva?a sa ca cee
a ce al?ii ca ?i frica ce altii tem. Totally o creatura de ereditate ?i societat
e, el traie?te de memorie ?i ac?ioneaza prin obiceiuri. Necunoscnd el ?i interese
le sale reale, ?i desfa?oara scopuri fals ?i este ntotdeauna frustrat. via?a ?i mo
artea Lui sunt lipsite de sens ?i dureroase, ?i nu pare a fi nici o cale de ie?i
re. Atunci spune-i, exista o cale de ie?ire la ndemna lui de u?or, nu o conversie
la un alt set de idei, ci o eliberare de toate ideile ?i modele de via?a. Nu-i s
pune despre Gurus ?i discipolii - acest mod de gndire nu este pentru el. Lui este
o cale interioara, el este deplasat prin nevoia interioara ?i ghidat printr-o l
umina interioara. Invita?i-l sa se revolte ?i el va raspunde. Nu ncerca?i sa impr
esioneze pe el ca cutare este un om realizat ?i poate fi acceptata ca un Guru. A
tta timp ct el nu are ncredere n sine, el nu poate avea ncredere n alta. ?i ncredere v
veni cu experienta. : Ce ciudat! Nu-mi pot imagina via?a fara un Guru. 106 M: Es
te o chestiune de temperament. Si tu dreptate. Pentru tine, cntnd laudele lui Dumn
ezeu este de ajuns. Nu ai nevoie de dorinta de realizare sau de a lua o sadhana.
Numele lui Dumnezeu este tot ce ai nevoie mncarea. Live pe ea. M: Ma uit tot ce
se ntmpla, inclusiv meu vorbesc cu tine. Nu eu cine vorbe?te, cuvintele apar n mint
e ?i apoi i aud zis. : Nu este cazul cu toata lumea? M: Cine a spus nu? Dar insist
a ca crezi, vorbe?ti, n timp ce pentru mine se gnde?te, nu vorbe?te. : Exista doua
cazuri sa ia n considerare. Ori am gasit un Guru, sau nu am. n fiecare caz, ceea c
e este un lucru bun de facut? M: Nu sunte?i niciodata fara un Guru, caci este at
emporala prezent n inima ta. Cteodata el externalises ?i vine la tine, ca un facto
r nal?atoare ?i reformare n via?a ta, o mama, o so?ie, un profesor; sau el ramne ca
un imbold interior spre dreptate ?i perfec?iune. Tot ce trebuie sa faci este sa
-l asculte ?i sa faci ce-?i spune. Ceea ce vrea ca tu sa faci este simplu, sa nve
?e con?tiin?a de sine, auto-control, auto-predare. Poate parea dificil, dar este
u?or daca e?ti serios. Si imposibil daca nu sunteti. Seriozitate este necesara
?i suficienta. Totul randamentele la seriozitate. Q: Ce face un serios? M: Compa
siunea este fundamentul earnestness. Compasiunea pentru tine si altii, nascut di
n suferin?a, propria ?i altele. : Trebuie sa sufere sa fie serios? M: Nu trebuie,
daca e?ti sensibil ?i raspunde la suferin?a celorlal?i, a?a cum a facut Buddha.
Dar daca sunte?i aspra ?i fara mila, propria suferin?a va face sa va pune ntreba
rile inevitabile. : Mi se pare eu suferin?a, dar nu suficient. Via?a este neplacu
t, dar suportabila. placerilor mele pu?ine ma compenseaza durerile mici ?i pe an
samblu sunt mai bine decat majoritatea oamenilor le cunosc. ?tiu ca starea mea e
ste precara, ca o calamitate ma poate depa?i orice moment. Trebuie sa a?tept o c
riza sa-mi pun n drum spre adevar? M: momentul n care ai vazut ct de fragila este s
tarea ta, e?ti deja alerta. Acum, priveghea?i, da aten?ii, ntreba, investigam, de
scoperi?i gre?eli de minte ?i corp ?i sa le abandoneze. : Ma simt cala mea pe cor
p este att de puternica nct eu nu pot renun?a la ideea ca eu sunt corpul. Se va aga
?a de mine, atta timp ct corpul dureaza. Exista oameni care sus?in ca nu este posi
bil, n timp ce realizarea n via?a ?i ma simt nclinat sa fie de acord cu ei. M: naint
e de acord sau nu, de ce nu investiga nsa?i ideea unui organism? Are mintea apare
n corp sau corpul n minte? Cu siguran?a trebuie sa existe o minte pentru a concep
e ideea I-am-the-organism . Un corp fara minte nu poate fi corpul meu . Corpul meu este
invariabil absent cnd mintea este n expectativa. Este de asemenea, 107 absent cnd m
intea este puternic angajata n gnduri ?i sentimente. Dupa ce realizezi ca corpul d
epinde de minte, iar mintea pe constiinta, iar constiinta pe sensibilizarea popu
la?iei ?i nu invers, ntrebarea despre a?teptare pentru autorealizarea pna cnd mori
raspuns. Nu este ca trebuie sa fie liber de I-am-corpul- idee mai nti, ?i apoi reali
za sinele. Este cu siguranta invers - te aga?a de fals, pentru ca nu ?tii adevar
at. Seriozitate, nu perfec?iunea, este o condi?ie prealabila pentru realizarea d
e sine. Virtu?ile ?i puterile vin cu realizarea, nu nainte. 85. Eu sunt : Temelia M
Experien?a: Este cunoa?terea completa ?i corecta a cunoscute care te duce spre n
ecunoscut. Nu po?i gndi la ea n ceea ce prive?te utilizarile ?i avantaje; care urm
eaza sa fie destul deta?at, dincolo de raza de toate auto-preocupare, toate cons
idera?ie egoista, este o condi?ie inevitabila de eliberare. M: Din Necunoscutulu
i vorbe?te doar tacere. Mintea poate vorbi doar de ceea ce ?tie. Daca investiga
cu srguin?a cognoscibila, se dizolva ?i numai resturile incognoscibil. Dar, cu pr
ima plpire de imagina?ie ?i de interes Necunoscutului este ocultata ?i cunoscuta v
ine n prim-planul. Cunoscutele, The schimbatori, este ceea ce trai cu - neschimba
tul este de nici un folos. Este numai atunci cnd sunt satui cu schimbatoare ?i lu
ng pentru neschimbat, ca sunte?i gata pentru ntorcndu-se ?i pa?irea n ceea ce poate
fi descris, atunci cnd este vazuta de la nivelul min?ii, ca de?ertaciune ?i intu
neric. M: Oricare ar fi experienta, adevarat sau fals, faptul de o experienta ca
re are loc nu poate fi negat. Este propria sa dovada. Urmari?i-te ndeaproape ?i v
e?i vedea ca oricare ar fi con?inutul con?tiin?ei, marturisirea de ea nu depinde
de con?inutul. Con?tientizarea este n sine ?i nu se schimba cu evenimentul. Even
imentul poate fi placute sau neplacute, minora sau importanta - sensibilizare es
te aceea?i. Ia act de natura deosebita a con?tientizarii pure, naturale de auto-
identitate, fara cea mai mica urma de con?tiin?a de sine, ?i du-te la radacina d
e ea ?i va va da seama curnd ca sensibilizarea este adevarata natura ?i nimic nu
va poate fi con?tient de , pute?i apela propriul. M: Cnd con?inutul este privit f
ara simpatii ?i antipatii, con?tiin?a este de con?tientizare. Dar totusi exista
o diferenta intre con?tientizare cum se reflecta n con?tien?a ?i pura dincolo de
con?tiin?a. con?tientizare Reflectata, sensul Sunt con?tient este martor, n timp ce
gradul de con?tientizare pur este esen?a realita?ii. Reflectarea soarelui ntr-o
picatura de apa este reflectarea soarelui, fara ndoiala, dar nu soarele n sine. ntr
e con?tientizare se reflecta n con?tiin?a ca martor ?i con?tientizare puritate ex
ista un decalaj, pe care mintea nu poate trece. 108 M: Nu exista nici un lucru,
cum ar fi experien?a reala. Reala este dincolo de experien?a. Toata experien?a e
ste n minte. ?tii real de a fi reale. : Am auzit ca vorbind de nezdruncinat ?i fer
icite. Ceea ce este n mintea ta atunci cnd utiliza?i aceste cuvinte? M: Nu este ni
mic n mintea mea. n timp ce aud cuvintele, asa ca le-am auzit. Puterea care face t
ot ceea ce se ntmpla le face, de asemenea, se ntmpla. : Dar vorbiti, nu eu. M: Acesta
este modul n care aceasta apare la tine. Dupa cum vad eu, doi corp-minte schimbu
l de zgomote simbolice. n realitate, nu se ntmpla nimic. M: ceas asiduitate via?a t
a n continua schimbare, sonda adnc motivele afara ac?iunile tale ?i vei n?epa curnd
balon n care sunt nchise. 86. Necunoscutul este casa de Real Q: Cum este persoana n
departata? M: Prin determinarea. n?elege ca trebuie sa mearga ?i doresc sa mearga
- va merge n cazul n care sunte?i serios despre asta. M: U?a care blocheaza, este
de asemenea u?a care va permite afara. Eu sunt este u?a. Stai la ea pna cnd se desc
hide. Ca o chestiune de fapt, este deschis, doar nu e?ti la ea. Sunte?i de a?tep
tare la u?i pictate inexistente, care niciodata nu se va deschide. M: Daca sta?i
cu ideea ca nu sunte?i corpul, nici mintea, nici macar martor lor, ci cu totul
dincolo, mintea ta va cre?te n claritatea, dorin?ele voastre - n puritatea, ac?iun
ile dumneavoastra - n caritate ?i interior distilare va va duce la o alta lume, o
lume a adevarului ?i iubirii nenfricat. Resist vechile obiceiuri de sim?ire ?i d
e gndire; continua sa-?i repe?i: Nu, nu att, aceasta nu poate fi att; Eu nu sunt ca
acest lucru, nu am nevoie de ea, nu-l vreau , ?i o zi va veni cu siguran?a atunci
cnd ntreaga structura de erori ?i disperarii va prabu?i ?i sol va fi libera pentru
o via?a noua. : A fost o vreme cnd am fost cel mai nemul?umit de mine. Acum am in
talnit gurul meu si eu sunt la pace, dupa ce-am predat-l complet. M: Daca te ui?
i la via?a de zi cu zi, ve?i vedea ca a?i predat nimic. A?i adaugat doar cuvntul p
redarea la vocabularul ?i Guru efectuate ntr-un cuier sa stea problemele pe. Real
predare nseamna a nu face nimic, cu excep?ia cazului determinat de guru. Tu pas,
ca sa spunem a?a, deoparte si lasa guru traiasca via?a ta. Aici trebuie doar sa
vede?i ?i ma ntreb ct de u?or a rezolva problemele pe care sa-?i pareau insolubile
. 109 M: ntreaba-te: "Cui totul se ntmpla? Utiliza?i totul ca o oportunitate de a m
erge n interiorul. Lumina-?i de drum prin ardere obstacole n intensitatea con?tien
tizarii. Cnd se ntmpla sa dorim sau teama, nu este dorin?a sau de teama ca sunt gre
?ite ?i trebuie sa mearga, dar persoana care dore?te ?i temerile. Nu exista nici
un punct n combaterea dorin?ele ?i temerile care pot fi perfect naturala ?i just
ificate; Este persoana, care este influen?at de ei, care este cauza erori, trecu
t ?i viitor. Persoana ar trebui sa fie examinate cu aten?ie ?i falsitatea sa vaz
ut; apoi puterea asupra ta se va sfr?i. La urma urmei, potoleste de fiecare data
cnd te duci la culcare. n somn adnc nu sunte?i o persoana con?tienta de sine, nca e?
ti n via?a. Cnd e?ti n via?a ?i con?tient, dar nu mai con?tienta de sine, nu mai su
nt o persoana. n timpul orelor va sunt, ca ?i cum, pe scena, joaca un rol, dar ce
ai atunci jocul este de peste? E?ti ceea ce e?ti; Ce ai fost nainte a nceput jocu
l sa ramne?i atunci cand este supra. Uita-te la tine ca performante pe scena vie?
ii. Performan?a poate fi splendida sau greoi, dar nu sunt n ea, tu doar sa o urma
ri?i; cu interes ?i simpatie, desigur, dar tinand cont tot timpul pe care l urmar
i?i numai n timp ce piesa - via?a - se ntmpla. 87. Pastra?i minte tacut ?i Tu desco
peri M: Tot ceea ce se ntmpla, se ntmpla ?i cu mintea, nu la sursa Eu sunt . Odata ce a
?i dat seama ca totul se intampla de la sine, (numesc destin, sau voia lui Dumne
zeu sau ntmplator), va ramne ca doar martor, n?elegere ?i se bucura, dar nu perturba
te. : ntr-un fel ma simt responsabil pentru ceea ce se ntmpla n jurul meu. M: Sunte?i
responsabil doar pentru ceea ce se poate schimba. Tot ce se poate schimba este
doar atitudinea ta. Acolo se afla responsabilitatea ta. M: Mintea modeleaza limb
a ?i limba modeleaza minte. Ambele sunt instrumente, dar le folosesc nu le abuz.
Words va poate aduce doar spre propria lor limita; pentru a merge mai departe,
trebuie sa le abandoneze. Ramne ca numai martorul tacut. M: Totul depinde de tine
. Este de consim?amntul ca lumea exista. Retrage credin?a n realitatea ?i se va di
zolva ca un vis. Timpul poate aduce n jos mun?i; mult mai mult tu, care sunt surs
a atemporal de timp. Pentru ca fara memorie ?i de a?teptare nu poate fi nici un
moment. M: Nu va fie teama de o lume pe care le-a?i creat. nceta?i de la cautarea
de fericire ?i realitate ntr-un vis ?i te vei trezi. Nu este nevoie sa ?tie de ce
?i cum , nu exista nici un capat la ntrebari. Abandoneze toate dorin?ele, pastra?i m
intea tacut ?i vei descoperi?i. 110 88. Cunoa?terea de Minte nu este adevarat Ma
haraj cuno?tin?e: Toate cele trei stari sunt dormi la mine. Starea mea de veghe
este dincolo de ele. A?a cum ma uit la tine, toate par adormit, visand cuvinte p
roprii. Sunt con?tient, pentru mi imaginez nimic. Nu este samadhi care nu este de
ct un fel de somn. Este doar o stare neafectata de minte, liberi de trecut ?i vii
tor. n cazul tau este distorsionata de dorin?a ?i de frica, de amintiri ?i speran
?e; n al meu este a?a cum este - normala. Pentru a fi o persoana este de a fi ado
rmit. : Suntem condamna?i sa se teama? M: Pna cnd ne putem uita la frica ?i accepte
ca umbra existen?ei personale, ca persoane suntem obliga?i sa se teama. Abandon
a?i toate ecua?iile personale ?i vei fi liber de frica. Nu e greu. Desirelessnes
s vine de la sine atunci cand dorinta este recunoscuta ca fals. Nu trebuie sa se
lupte cu dorinta. n cele din urma, este un ndemn la fericire, care este natural,
atta timp ct nu exista durere. Numai vedea ca nu exista nici o fericire n ceea ce d
oriti. : Ne rezolva de placere. M: Fiecare placere este nvelit n dureri. n curnd desc
operi ca nu po?i avea una fara cealalta. : A?a cum am asculta, mintea mea este to
t in acum si sunt uimit sa-mi gasesc fara ntrebari. M: Pute?i cunoa?te realitatea
numai atunci cnd sunt uimi?i. M: Nu vorbi de mijloace, nu exista nici un mijloc.
Ceea ce vezi ca fals, se dizolva. Este nsa?i natura iluziei sa se dizolve n cadru
l unei investiga?ii. Investigarea - asta e tot. Nu po?i distruge fals, pentru ca
voi crea?i tot timpul. Se extrage din ea, ignora aceasta, du-te dincolo, ?i va n
ceta sa mai fie. M: Eliberare nu este rezultatul unor mijloace aplicate priceper
e, nici de circumstan?e. Este dincolo de procesul de cauzalitate. Nimic nu poate
obliga, nimic nu se poate preveni. : Atunci de ce nu suntem liberi aici ?i acum?
M: Dar suntem liberi aici ?i acum . Este doar mintea ca imagineaza robie. : Ce se v
a pune capat imagina?iei? M: De ce ar trebui sa dori?i sa puna capat sa-l? Odata
ce ?tii mintea ?i puterile sale miraculoase, ?i ndeparta?i ce otravit - ideea un
ei persoane separat ?i izolat - pe care tocmai l la?i n pace sa faca activitatea
sa, printre lucrurile la care este potrivit. Pentru a pastra mintea n locul sau p
ropriu ?i pe cont propriu de lucru este eliberarea min?ii. : Eu nca nu am n?eles de
ce, n cazul n care nimic nu sta n calea de eliberare, aceasta nu se ntmpla aici ?i a
cum. 111 M: Nimic sta n calea de eliberare ?i se poate ntmpla aici ?i acum, dar pen
tru dvs. fiind mai interesat n altele. ?i nu te po?i lupta cu interesele tale. Tr
ebuie sa mearga cu ei, a se vedea prin ele ?i urmari?i-le se dezvaluie ca simple
erori de judecata ?i apreciere. M: Exista oameni buni printre prietenii - pute?
i afla mai multe de la ei. Rularea dupa sfin?i este pur ?i simplu un alt joc pen
tru a juca. Aminti?i-va n schimb, ?i urmari?i via?a de zi cu zi fara ncetare. Fii
serios, ?i nu reu?esc sa rupa legaturile de lipsa de concentrare ?i imagina?ie. :
Vrei sa se lupte singur? M: Nu sunte?i niciodata singuri. Exista puteri ?i prez
en?e pe care le deservi?i tot timpul cel mai fidel. Tu poate sau nu poate sa le
perceapa, cu toate acestea, ele sunt reale ?i activ. Cnd ?i dai seama ca totul est
e n mintea ta ?i ca e?ti dincolo de minte, ca e?ti ntr-adevar singura; atunci tot
e?ti tu. M: Pentru a pierde n ntregime orice interes n rezultatele cuno?tin?e n omni
scien?a. Este insa darul de a ?ti ce trebuie sa fie cunoscut, la momentul potriv
it, pentru ac?iunea de erori. La urma urmei, este nevoie de cuno?tin?e pentru ac
?iuni ?i, daca ac?iona n mod ntemeiat, n mod spontan, fara a aduce n con?tient, cu a
tt mai bine. M: Nu ncerca?i sa ?tie adevarul, pentru cuno?tin?e mintea nu este ade
varat cuno?tin?e. Dar po?i ?ti ce nu este adevarat - ceea ce este suficient pent
ru a va elibera de fals. Ideea ca ?tii ce este adevarat este periculos, pentru c
a te ?ine nchis n minte. Acesta este atunci cnd nu ?tii ca e?ti liber sa investighe
ze. Si nu poate exista mntuire fara investigare, pentru ca ne-investigare este ca
uza principala a bondage. M: Eu pot vedea, dincolo de cel umbra de ndoiala, ca nu
e?ti ceea ce crezi tu nsu?i sa fii. Logic sau nicio logica, nu po?i nega ceea ce
este evident. E?ti nimic ca e?ti con?tient de. Aplica?i-te cu srguin?a pentru a
smulgerii structura pe care au construit n mintea ta. Ce a facut mintea mintea tr
ebuie sa anula?i. 89. Progresul n via?a spirituala : Cine sunt oamenii din aceasta
camera? Sunt ucenicii tai? M: Cere-le. Nu este la nivel verbal ca unul devine u
cenic, dar n adncurile tacute ale fiin?ei cuiva. Nu deveni un ucenic de alegere; e
ste mai mult o chestiune de destin dect auto-voin?a. Nu conteaza mult cine este p
rofesorul - ei tot ce doresc bine. Este discipolul care conteaza - onestitatea ?
i seriozitatea lui. Ucenicul corect va gasi ntotdeauna profesorul corect. : Care s
unt semnele de progres n via?a spirituala? 112 M: libertate de anxietate; un sent
iment de u?urin?a ?i bucurie; pace profunda n interiorul ?i energie abundenta, fa
ra. : Cum ai n?eles? M: Am totul gasit n prezen?a sfnta a gurul meu - nu am facut ni
mic pe cont propriu. Mi-a spus sa tac - ?i am facut-o - la fel de mult ca am put
ut. : Este prezen?a dumneavoastra la fel de puternice ca a lui? M: Cum sunt eu sa
?tiu? Din mine - lui este singura prezen?a. Daca e?ti cu mine, e?ti cu el. Q: C
are este cursul de formare n con?tiin?a de sine? M: Nu este nevoie de instruire.
Con?tientizarea este ntotdeauna cu tine. Aceea?i aten?ie pe care le dau la exteri
or, porni?i spre interior. Nu este nevoie de noi, sau tip special de sensibiliza
re. 90. Renun?area la propria auto : O astfel de realizare vine ?i merge cu mine.
Nu am ajuns nca imutabilitatea completitudinii absoluta. M: Ei bine, atata timp
cat crezi acest lucru, trebuie sa continue cu Sadhana, pentru a dispersa falsa i
dee de a nu fi complet. Sadhana nlatura impuneri super-. Cand realizezi ca te mai
pu?in de un punct n spa?iu ?i timp, ceva prea mici pentru a fi taiat ?i prea scu
rta durata trebuie ucis, atunci, ?i numai atunci, toate teama merge. Cnd sunt mai
mici dect vrful unui ac, atunci acul poate nu strapungi - strapungi acul! : O astf
el de realizare vine ?i merge cu mine. Nu am ajuns nca imutabilitatea completitud
inii absoluta. M: Ei bine, att timp ct crezi acest lucru, trebuie sa continue cu S
adhana, sa se disperseze ideea falsa de a nu fi totala. Sadhana ndeparteaza impun
erilor super-. Cnd realizezi ca te mai pu?in de un punct n spa?iu ?i timp, ceva pr
ea mic pentru a fi taiat ?i prea scurta durata sa fie omort, atunci ?i numai atun
ci, toate teama trece. Cnd e?ti mai mica dect vrful unui ac, atunci acul poate nu s
trapungi - strapungi acul! : Eu recunosc ca acum vreau sa merg napoi ?i sa traiasc
a o via?a foarte activa, pentru ca simt plin de energie. M: Po?i sa faci ce-ti p
lace, atta timp ct nu te iau pentru a fi corpul ?i mintea. Nu este att de mult o ch
estiune de a da efective n sus a corpului ?i tot ceea ce merge cu ea, ca o n?elege
re clara ca nu sunte?i corpul. Un sentiment de aloofness, de emo?ionala neimplic
are. 113 M: Sunte?i casatorita ?i mama numai atunci cnd sunt om-femei con?tient.
Cnd nu te iau sa fie corpul, apoi via?a de familie a corpului, cu toate acestea i
ntens ?i interesant, este vazuta doar ca un joc pe ecranul min?ii, cu lumina de
sensibilizare ca singura realitate. M: Nu poate exista o continuitate n existen?a
. Continuitatea implica identitatea n trecut, prezent ?i viitor. Nr astfel de ide
ntitate este posibila, pentru foarte mijloacele de identificare fluctueaza ?i sc
himbare. Continuitate, permanen, acestea sunt iluzii create de memorie, pura pro
iec?iile mentale ale modelului n cazul n care exista tipar poate fi; Abandona?i to
ate ideile de temporare sau permanente, corp sau minte, barbat sau femeie; ce ra
mane? Care este starea de spirit atunci cnd toate de separare este cedata? Nu est
e vorba de renun?area la distinc?ii, pentru ca fara ele nu exista nici o manifes
tare. : Este placerea ntotdeauna gre?it? M: Starea dreapta ?i utilizarea corpului
?i mintea sunt intens placuta. Este cautarea de placere, care este gre?it. Nu nce
rca sa te face fericit, mai degraba sub semnul ntrebarii foarte cautarea pentru f
ericire. Este pentru ca nu e?ti fericit ca vrei sa fii fericit. Afla de ce e?ti
nefericit. Pentru ca nu bucuram ca caute fericirea n placeri; placere aduce n dure
re ?i, prin urmare, l numim lumesc; te apoi mult timp pentru o alta placere, fara
durere, care te sun divina. n realitate, placerea este nsa un ragaz de la durere.
Fericirea este att lume?ti ?i nelumesc, n interiorul ?i dincolo de tot ceea ce se
ntmpla. A face nici o deosebire, nu separa inseparabile ?i nu te nstraina de via?a
. M: Increzator Bhagavan este ncredere n tine. Fii con?tient ca orice se ntmpla, se n
tmpla cu tine, de tine, prin tine, ca tu e?ti creatorul, enjoyer ?i distrugatorul
tot ce percepi ?i nu va fie frica. Netemator, nu va fi nefericit, ?i nici nu va
cauta fericirea. n oglinda minte tot felul de imagini apar ?i dispar. ?tiind ca
acestea sunt n ntregime propriile crea?ii, urmari?i-le vin n tacere ?i du-te, sa fi
e atent, dar nu perturbata. Aceasta atitudine de observa?ie tacuta este nsa?i tem
elia yoga. Tu vezi imaginea, dar nu sunt imaginea. : Mi se pare ca gndul mor?ii ma
sperie pentru ca nu vreau sa renasca. ?tiu ca nimeni nu obliga, dar presiunea n
estavilite este cople?itoare ?i nu poate fi capabil sa reziste. M: Problema rezi
sten?ei nu se ridica. Ceea ce este nascut ?i renascut nu este tine. Sa se ntmple,
ai grija sa se ntmple. : De ce sa fie apoi vizate la toate? M: Dar sunte?i ngrijorat
! ?i vei fi n cauza, atta timp ct imaginea ciocne?te cu propriul sim? al adevarului
, dragoste ?i frumuse?e. Dorin?a de armonie ?i pace este n eradicat. Dar odata ce
este ndeplinita, preocuparea nceteaza ?i via?a fizica devine efort ?i sub nivelul
de aten?ie. Apoi, chiar ?i n corpul pe care nu se nasc. Pentru a fi realizata sa
u bodyless este acela?i lucru pentru tine. Ai ajunge la un punct cnd nimic nu se
poate 114 ntmpla cu tine. Fara corp, nu poate fi ucis; fara posesiuni nu poate fi
jefuit; fara minte, nu po?i fi n?elat. Nu exista nici un punct n care o dorin?a sa
u teama poate crlig pe. Atat timp cat nicio modificare se poate ntmpla, ce mai cont
eaza? : Ei bine, Dumnezeu va avea grija de mine. Eu pot lasa totul pentru el. M:
Chiar ?i credin?a n Dumnezeu este doar o etapa pe drum. n cele din urma te abandon
eze toate, pentru ca a?i venit la ceva att de simplu nct nu exista cuvinte pentru a
o exprima. : Domnule, unde ma duc oameni este nevoie pentru a fi de datoria lor d
e a gasi defecte cu mine ?i ma impinga pe. M-am saturat cu aceasta luare avere s
pirituala. Ce este n neregula cu prezenta mea ca ar trebui sa fie sacrificat pent
ru un viitor, cu toate acestea glorios? Spui ca realitatea este n prezent. l vreau
. Nu vreau sa fiu ve?nic ngrijora?i cu privire la statura mea ?i viitorul. Nu vre
au sa-?i alunge mai mult ?i mai bine. Sa-mi place ceea ce am. M: Ai dreptate; Fa
-o. Numai sa fie cinstit - doar iubire ce te iubesc - nu se straduiesc ?i tulpin
a. : Aceasta este ceea ce eu numesc predarea la Guru. M: De ce exteriorise? Aband
ona?i-va propriul sine, din care totul este o expresie. 91. Placerea ?i Fericire
: [sinucidere] ea nu este obligatorie pentru a trai o span natural al vie?ii? M:
natural - spontan - usor - da. Dar boala ?i suferin?a nu sunt naturale. Nu este
nobila virtute n anduranta nezdruncinat de orice veni, dar exista ?i demnitatea n
refuzul torturii sens ?i umilin?e. M: Oricum Guru puternica poate fi, el nu tre
buie sa impuna voin?a asupra ucenicului. Pe de alta parte, un ucenic care are ncr
edere ?i este obligat sa EZITA ramna nemplinita pentru nici o vina Guru-ul sau. : C
e se ntmpla atunci? M: Via?a ne nva?a, n cazul n care e?ueaza orice altceva. Dar lec?
iile vie?ii sa ia o lunga perioada de timp sa vina. O mare ntrziere ?i probleme es
te salvat de ncredere ?i ascultare. Dar o astfel de ncredere vine numai atunci can
d indiferen?a ?i nelini?te dau loc claritate ?i pacii. Un om care se ?ine n sine
scazuta, nu va putea sa aiba ncredere n sine, ?i nici nu nimeni altcineva. [...] Cn
d ncrederea n sine ?i ncrederea n profesor vin mpreuna, schimbari rapide ?i acum curs
n caracter ?i via?a ucenicului poate avea loc. : Nu pot dori sa se schimbe. Via?a
mea este suficient de bun a?a cum este. M: Tu spui acest lucru, deoarece nu a?i
vazut ct de dureros este via?a traie?ti. E?ti ca un copil doarme cu o acadea n gu
ra. Poate simti fericit pentru un moment fiind complet egocentric, dar este de a
juns sa aiba un aspect bine la fe?ele umane pentru a percepe universalitatea suf
erin?ei. Chiar propria fericire este att de vulnerabila ?i 115 de scurta durata,
la mila unei banci-accident, sau un ulcer de stomac. Este doar un moment de resp
iro, o simpla diferen?a ntre doua triste?i. Real fericirea nu este vulnerabila, d
eoarece nu depinde de circumstan?e. M: Eliberare este un proces natural ?i pe te
rmen lung, inevitabil. Dar este n puterea ta sa-l aduca n prezent. : Atunci de ce s
unt att de pu?ini oameni eliberat n lume? M: ntr-o padure doar unele dintre copaci
sunt n plina floare, la un moment dat, dar fiecare va avea randul ei. : Am n?eles c
a suferin?a este inerenta n limitare. M: Diferen?ele ?i distinc?ii nu sunt cauzel
e durere. Unitate n diversitate este firesc ?i buna. Numai cu separatismul ?i ari
vism ca suferin?a reala apare n lume. 92. Du-te Dincolo de l-am-corpul-Idea Mahar
aj: Ceea ce mpiedica cunoa?terea-te ca toate ?i dincolo de toate, este mintea baz
ate pe memorie. Ea are putere asupra ta, atta timp ct ave?i ncredere n acesta; nu se
lupta cu ea; pur ?i simplu ignora. Lipsit de aten?ie, ea va ncetini ?i dezvaluie
mecanismul sale de lucru. Odata ce ?ti?i natura ?i scopul sau, nu va va permite
sa creeze probleme imaginare. : Cum de a aduce mintea sub control? ?i inima, car
e nu stie ce vrea? M: Ei nu pot lucra n ntuneric. Ei au nevoie de lumina de con?ti
entizare pura pentru a func?iona n mod corect. Toate efort de control le va supun
e doar dictatelor memoriei. Memoria este un servitor bun, dar un maestru rau. Ac
esta previne n mod eficient descoperire. Nu exista nici un loc pentru un efort n r
ealitate. Este egoismul, ca urmare a unei identificari autonoma cu corpul, care
este principala problema ?i cauza tuturor celorlalte probleme. Si egoismul nu po
ate fi eliminat prin efort, numai prin n?elegere clara cauzele ?i efectele sale.
Efortul este un semn de conflict ntre dorin?e incompatibile. Acestea ar trebui sa
fie vazute ca acestea sunt - atunci numai ei se dizolva. : Nu trebuie sa fie una
n forma ?i eligibile pentru realizare? Natura noastra este animal la miezul. Cu
excep?ia cazului n care este cucerit, cum putem spera realitate pna n zori? M: Lasa
?i animalul n pace. Lasa?i-l sa fie. Doar aminti?i-va ce e?ti. Folosi?i fiecare i
ncidentul din zi pentru a va reaminti ca, fara tine, ca martorul nu ar fi nici a
nimal, nici Dumnezeu. n?elege?i ca sunte?i amndoi, esen?a ?i substan?a tot ce exis
ta, ?i sa ramna ferm n n?elegere. : este n?elegerea destul? Nu am nevoie de dovezi ma
i concrete? 116 M: Este n?elegerea dumneavoastra, care va decide cu privire la va
liditatea dovezilor. Dar ce dovada mai concreta ave?i nevoie dect propria existen
?a? Oriunde te du-te te gase?ti. Cu toate acestea de departe ai ajunge la timp,
tu e?ti acolo. : Evident, eu nu sunt omniprezenta ?i ve?nice. Sunt doar aici ?i a
cum. M: Destul de bun. Aici este peste tot, iar acum - mereu. Du-te dincolo de ide
ea I-am-the-corpul ?i ve?i descoperi ca spa?iul ?i timpul sunt n tine ?i nu te n spa
?iu ?i timp. Odata ce a?i n?eles acest lucru, principalul obstacol pentru realiza
rea este eliminat. M: Adevaratul profesor, cu toate acestea, nu se va ntemni?a di
scipolul sau ntr-un set prescris de idei, sentimente ?i ac?iuni; dimpotriva, el l
va arata nevoia rabdare fi liber de toate ideile ?i stabili modele de comportame
nt, sa fie vigilent ?i serios ?i du-te cu via?a oriunde l ia, nu sa se bucure sau
sa sufere, ci sa n?eleaga ?i sa nve?e. n conformitate cu profesorul corect discipo
lul nva?a sa nve?e, nu sa-?i aminteasca ?i sa asculte. Satsang, compania de nobil,
nu mucegai, se elibereaza. Feri?i-va de tot ceea ce te face dependent. Cele mai
multe dintre a?a-numitele daruieste Guru scop n dezamagire, daca nu n tragedii. Din
fericire, un cautator serios nsu?i se va descurca n timp, [i] mai n?elept pentru e
xperien?a. M: n via?a de yoga adhi n sine este Guru ?i mintea - discipolul. Mintea
se ocupa de via?a, nu dicteze. Via?a curge natural ?i fara efort ?i mintea elim
ina obstacolele pentru fluxul sau chiar. : Vazut ca serviciul vietii prin mintea,
yoga Adhi este o democra?ie perfecta. Oricine este angajata ntr-o via?a a capaci
ta?ii lui cea mai buna ?i cunoa?tere, toata lumea este un ucenic al aceluia?i Gu
ru. M: A?i putea spune. Acesta poate fi a?a - poten?ial. Dar daca via?a este iub
it ?i de ncredere, urmat cu rvna ?i coaja, ar fi fantezist sa vorbe?ti de yoga, ca
re este o mi?care n con?tiin?a, sensibilizare n ac?iune. : Dar n cele din urma exist
a o lume, sau exista nici unul? M: Ceea ce vezi este nimic, dar de sine. Spune-i
cum vrei, nu schimba faptul. Prin filmul de destin propriu lumina descrie imagi
nile de pe ecran. Sunte?i vizualizatorul, lumina, imaginea ?i ecranul. Chiar ?i
filmul destinului (prarabdha) este auto-selectat ?i auto-impus. Spiritul este un
sport ?i se bucura de a depa?i obstacolele. Cu ct sarcina adanca si mai lat sau
realizarea de sine. 93. Omul nu este mplinitor Maharaj: Atta timp ct exista corpul
?i sim?ul identita?ii cu corpul, frustrarea este inevitabila. Abia atunci cnd ?ti
i-te ca intregime strain ?i 117 diferita de organism, ve?i gasi ragaz din ameste
c de frica ?i dorin?a inseparabile de ideea "I-am the corpului. Doar temeri assu
aging5 ?i dorin?ele satisfacatoare nu va elimina acest sentiment de goliciune pe
care ncerca?i sa scape de; numai cunoa?terea de sine te poate ajuta. : Am att de m
ulte de facut. Eu pur ?i simplu nu ?i pot permite sa ?ina minte lini?tita. M: Est
e din cauza iluzia ta ca e?ti facatorul. n realitate, lucrurile sunt facute pentr
u tine, nu de tine. : Daca am lasa lucrurile sa se intample, cum pot fi siguri ca
se va ntmpla drum? Cu siguran?a, eu trebuie sa le ndoi?i la dorin?a mea. M: Dorin?
a ta doar se ntmpla sa va mpreuna cu mplinirea ei, sau non-mplinire. Pute?i schimba n
ici. A?i putea crede ca exercita?i le straduim ?i lupta. Din nou, totul se ntmpla
pur ?i simplu, inclusiv fructele lucrarii. Nimic nu este de tine ?i pentru tine.
Totul este n fotografie expuse pe ecranul Cinema, nimic n lumina, inclusiv ceea c
e ?ine-te pentru a fi, persoana. Tu doar lumina. : Daca eu sunt doar lumina, cum
am ajuns sa-l uit? M: Nu ai uitat. Este n imaginea de pe ecran pe care l ui?i ?i a
poi aminti?i. Nu ncetezi sa fii un om pentru ca tu visezi sa fii un tigru. Simila
r sunte?i lumina pura care apare ca o imagine pe ecran ?i, de asemenea, devenind
una cu ea. Q: Deoarece toate se ntmpla, de ce ar trebui sa ma ngrijorez? M: Exact.
Libertatea este libertatea de griji. Fiind con?tien?i ca nu poate influen?a rez
ultatele, sa acorde nici o aten?ie la dorin?ele ?i temerile. Sa-i vina ?i sa mea
rga. Nu le da hrana de interes ?i aten?ie. : n cazul n care via?a este att de minuna
t, cum ar putea ntmpla ignoran?a? M: Vrei sa trateze boala fara sa fi vazut pacien
tul! nainte de a cere despre ignoran?a, de ce nu ntreba?i mai nti cine este ignorant
? Cnd spune ca sunte?i ignoran?i, nu ?tii ca a?i impus conceptul de ignoran?a fa?
a de starea actuala a gndurilor ?i sentimentelor tale. Examina?i-le pe masura ce
apar, sa le dea toata aten?ia ?i ve?i gasi ca nu exista nimic asemanator ignoran
?ei, doar lipsa de concentrare. Da aten?ie la ceea ce ngrijoreaza, asta este tot.
La urma urmei, ngrijorare este durerea psihica ?i durerea este invariabil un ape
l pentru aten?ie. Momentul da aten?ie, apelul pentru nceteaza ?i problema ignoran
?ei se dizolva. n loc de a?teptare pentru un raspuns la ntrebarea dvs., pentru a a
fla cine este pus ntrebarea ?i ce l face sa-l ntreb. Vei gasi n curnd ca este mintea,
mboldit de teama de dureri, care ntreaba. ?i n frica exista memorie ?i anticipare,
trecut ?i viitor. Aten?ie te aduce napoi n prezent, acum, ?i prezen?a n acum este
o stare vreodata la ndemna, dar rareori observat. : Ne place doar n?ine. 5 assuage =
mitigar; atenuar; satisfazer. 118 M: Daca ar fi a?a, ar fi splendid! Dragostea
de sine cu n?elepciune ?i va va ajunge la summit-ul de perfec?iune. Toata lumea i
ubeste corpul, dar pu?ini place fiin?a lor reala. : fiinta mea reala nevoie de dr
agostea mea? M: fiinta ta reala este iubire n sine ?i multe sunt reflec?iile tale
iubirile sale n conformitate cu situa?ia n acest moment. : Cu toate acestea, eu nu
n?eleg de ce diferitele Gurus insista pe prescrierea sadhanas complicate ?i difi
cile. Nu ?tiu mai bine? M: Nu este ceea ce faci, dar ceea ce nu mai faci asta co
nteaza. Oamenii care ncep sadhana lor sunt att febril ?i nelini?ti?i, ca ei trebui
e sa fie foarte ocupat pentru a se men?ine pe pista. O rutina de absorb?ie este
bun pentru ei. Dupa un timp n care se lini?teasca ?i sa se ntoarca de la efort. n l
ini?te ?i pace pielea de I ?i se dizolva interior ?i exterior sa devina unul. Adev
arata Sadhana este fara efort. : Am uneori impresia ca spa?iul n sine este corpul
meu. M: Cnd e?ti legat de iluzia: Eu sunt acest corp , esti doar un punct n spa?iu ?i
un moment n timp. Cnd autoidentificare cu corpul nu mai este, tot spa?iul ?i timp
ul sunt n mintea ta, care este o simpla ondula?ie n con?tiin?a, care este cunoa?te
rea reflecta n natura. Con?tientizarea ?i materie sunt activa ?i aspectelor pasiv
e ale fiin?ei pure, care este n ambele ?i dincolo ambele. Spa?iul ?i timpul sunt
corpul ?i mintea existen?ei universale. Senza?ia mea este ca tot ceea ce se ntmpla
 n spa?iul ?i timpul se ntmpla cu mine, ca fiecare experienta este experienta mea,
orice forma este forma. Ceea ce ma iau sa fiu devine corpul meu, ?i tot ce se ntmp
la cu acel corp devine minte. Dar, la radacina universului este con?tienta pur,
dincolo de spa?iu ?i timp, aici ?i acum. ?tiu ca este fiin?a ta reala ?i sa ac?i
oneze n consecin?a. 94. Sunte?i dincolo de spa?iu ?i de timp M: Eu nu sunt legat
de lumea ta de vis. n lumea mea semin?ele de suferin?a, dorin?a ?i teama nu sunt
semanate ?i suferin?a nu cre?te. Lumea mea este liber de contrarii, de discrepan
?e reciproc distincte; armonie impregneaza; pacea sa este rocklike; aceasta pace
?i lini?te sunt corpul meu. M: Doar vezi persoana imagina?i-va sa fie ca o part
e a lumii te percep in mintea ta si uita-te la minte din exterior, pentru ca nu
sunte?i minte. La urma urmei, singura problema este dornic de auto-identificare,
cu tot ceea ce percepe. Renuntati acest obicei, aminti?i-va ca nu sunte?i ceea
ce percepi, folosi?i puterea de aloofness alerta. Vede?i-va n tot ceea ce traie?t
e ?i comportamentul dvs. va exprima viziunea. Odata ce ?i dai seama ca nu exista
nimic n aceasta lume pe care le pute?i apela 119 proprii, te ui?i la el din exter
ior ca te uiti la o piesa de teatru pe scena, sau o imagine pe ecran, admirand ?
i se bucura, dar ntr-adevar nemi?cat. Atta timp ct va imagina?i-va sa fie ceva tang
ibil ?i solide, un lucru printre lucruri, fapt existente n timp ?i spa?iu, de scu
rta durata ?i vulnerabila, natural, va fi nerabdator sa supravie?uiasca ?i sa cr
easca. Dar atunci cnd ?tii-te ca dincolo de spa?iu ?i timp - n contact cu ace?tia
doar la punctul de aici ?i acum, n caz contrar toate omniprezenta ?i toate- con?i
nnd, inabordabil, inatacabil, invulnerabil - va va fi frica mai. Cunoa?te-te ca t
ine sunt - mpotriva fricii nu exista nici un alt remediu. Trebuie sa nve?e sa gndea
sca ?i sa simta pe aceste linii, sau se va men?ine pe termen nelimitat la nivelu
l personal al dorin?a ?i frica, c?tiga ?i pierde, n cre?tere ?i descompunere. O pr
oblema personala nu poate fi rezolvata pe cont propriu nivel. Propria dorin?a de
a trai este mesagerul mor?ii, ca ?i dorin?a de a fi fericit este conturul durer
e. Lumea este un ocean de durere ?i teama, de anxietate ?i disperare. Placerile
sunt ca pe?tii, pu?ine ?i rapide, rareori vin, a trecut repede. Un om de intelig
en?a scazut crede, mpotriva tuturor probelor, ca el este o excep?ie ?i ca lumea i
datoreaza fericirea. Dar lumea nu poate da ceea ce nu are; ireale miezului, este
de nici un folos pentru fericire reala. Nu poate fi altfel. Cautam adevaratul c
a suntem nemul?umi?i de ireal. Fericirea este natura noastra reala ?i nu ne vom
odihni pna cnd vom gasi. Dar rareori ?tim unde sa-l caute. Odata ce a?i n?eles ca l
umea nu este dect o parere gre?ita a realita?ii, ?i nu este ceea ce pare a fi, su
nte?i lipsit de obsesiile sale. Numai ceea ce este compatibil cu fiin?a ta reala
poate face fericit ?i lumea, a?a cum o percepi, este negarea ei pur ?i simplu. :
Cum se poate ramna ferici?i printre atta suferin?a? M: Nu poate ajuta - fericirea
interioara este cople?itor reala. Ca ?i soarele pe cer, expresiile sale poate f
i ntunecat, dar nu este niciodata absent. : n cazul n care fericirea este independen
ta, de ce nu suntem ntotdeauna fericit? M: Atta timp ct noi credem ca avem nevoie d
e lucruri pentru a ne face ferici?i, vom crede de asemenea ca, n absen?a lor treb
uie sa fim neferici?i. Mintea se modeleaza ntotdeauna n func?ie de convingerile sa
le. Prin urmare, importan?a convingatoare sine ca nu este necesar sa se Prodded n
fericire; ca, dimpotriva, placerea este o distragere a aten?iei ?i o pacoste, p
entru ca pur ?i simplu cre?te convingerea falsa ca trebuie sa aiba ?i de a face
lucruri pentru a fi fericit atunci cnd, n realitate, este exact opusul. Dar de ce
vorbim de fericire, la toate? Nu crezi de fericire cu excep?ia cazului cnd e?ti n
efericit. Un om care spune: Acum, eu sunt fericit , este cuprinsa ntre doua triste?i
- trecut ?i viitor. Aceasta fericire este numai emo?ie cauzata de relief de la
durere. Real fericirea este extrem de dezinvolt. Acesta este cel mai bine exprim
at negativ ca: nu este nimic n neregula cu mine. Nu am ce sa te ngrijorezi. La urma
urmei, scopul final al tuturor sadhanei este de a ajunge la un punct, atunci cnd
aceasta condamnare, n loc sa fie doar verbala, se bazeaza pe experien?a reala ?i
omniprezenta. : Vidul ?i neant - cum ngrozitor! 120 M: Tu se confrunta cu cel mai
vesel, atunci cnd te duci la culcare! Afla?i pentru tine starea de somn ?i trezi
e ve?i gasi destul n armonie cu natura ta reala. Cuvintele pe care le poate da do
ar ideea, iar ideea nu este experien?a. Tot ce pot spune este ca adevarata feric
ire nu are nici o cauza si ce nu are nici un motiv este imobil. Ceea ce nu nseamn
a ca este perceptibila, ca placere. Ceea ce este perceptibila este durerea ?i pl
acere; starea liberta?ii de durere pot fi descrise numai negativ. Pentru a-l cun
osc direct, trebuie sa merge?i dincolo de minte dependent de cauzalitatea ?i tir
ania timpului. : Ce martori? M: este de Marturisirea min?ii. Martorul merge cu as
istat. In starea nondualitate toate separare nceteaza. Q: Ce despre tine? Ai cont
inua n con?tientizare? M: Persoana, Eu sunt acest corp, aceasta minte, acest lan?
de amintiri, acest pachet de dorin?e ?i temerile dispare, dar ceva ce numi identi
tate, ramne. Aceasta mi permite sa devina o persoana atunci cnd este necesar. Drago
stea creeaza necesita?ile proprii, chiar de a deveni o persoana. : Care este rela
?ia dintre realitate ?i expresiile sale? M: Nu rela?ie. n realitate, totul este r
eal ?i identic. Dupa cum ne-am pus-o, Saguna si Nirguna sunt una din parabrahman
. Exista doar Suprem. n mi?care, ea este Saguna. Nemi?ca?i, este Nirguna. Dar est
e doar mintea care se mi?ca sau nu se mi?ca. Reala este dincolo. E?ti dincolo. O
data ce a?i n?eles ca nimic perceptibile, sau imaginabil poate fi tu nsu?i, e?ti l
iber de imagina?ia. Pentru a vedea totul ca imaginatia, nascut din dorin?a, este
necesara pentru realizarea de sine. Ne e dor real de lipsa de aten?ie ?i de a c
rea nereal de excesul de imagina?ie. Trebuie sa da?i inima ?i mintea la aceste l
ucruri ?i puiet peste ei n repetate rnduri. Este ca alimente de gatit. Trebuie sa-
l ?ina pe foc pentru un timp pentru a fi gata. Q: Nu sunt eu sub influen?a desti
nului, karmei meu? Ce pot face contra? Ceea ce sunt ?i ceea ce fac este pre-dete
rminata. Chiar ?i a?a-numita mea libera alegere este predeterminat; numai eu nu
sunt con?tient de acest lucru ?i ma imagina sa fie libera. M: Din nou, totul dep
inde cum te ui?i la ea. Ignoran?a este ca o febra - l face sa vezi lucruri care
nu sunt acolo. Karma este tratamentul prescris divina. Primi?i-?i urma?i instruc
?iunile cu fidelitate ?i ve?i ob?ine bine. Un pacient va parasi spitalul dupa ce
recupereaza. Pentru a insista pe libertatea de alegere imediata ?i ac?iune va a
mna doar de recuperare. Accepta destinul si-o indeplineasca - acesta este cel mai
scurt drum spre libertatea de destin, de?i nu din dragoste ?i compulsiile sale.
Pentru a ac?iona din dorin?a ?i frica este servitute; de a ac?iona din dragoste
este libertate. 95. Accepta?i viata asa cum este 121 : Am unele proprieta?i n Sta
tele Unite, pe care am de gnd sa vnda ?i sa cumpere unele terenuri n Himalaya. Voi
construi o casa, afla o gradina, pentru a primi doua sau trei vaci ?i de a trai n
lini?te. Oamenii mi spun ca proprietate ?i lini?tita, nu sunt compatibile, ca vo
i ajunge imediat n bucluc cu oficiali, vecini ?i ho?i. Este inevitabil? M: Cel pu
?in va pute?i a?tepta la o succesiune nesfr?ita de vizitatori care vor face locui
n?a ntr-o pensiune libera ?i deschisa. Accepta-viata ta ca modeleaza, du-te acasa
?i avea grija de so?ia ta cu dragoste ?i grija. Nimeni altcineva nu are nevoie
de tine. Visele tale de glorie va va ateriza n mai multe probleme. : Nu este slava
pe care am cauta. Am cauta Realitatea. M: Pentru aceasta ave?i nevoie de o pace
bine ordonata ?i via?a lini?tita, a min?ii ?i seriozitate imensa. In orice mome
nt, indiferent vine sa te neinvitat, vine de la Dumnezeu ?i te va ajuta cu sigur
an?a, daca va face n cea mai mare utilizare a acesteia. Este doar ceea ce te stra
duie?ti pentru, din propria imagina?ie ?i dorin?a, care va ofera probleme. : Este
destinul la fel ca ?i har? M: Absolut. Accepta?i via?a a?a cum vine ?i ve?i gas
i o binecuvntare. M: Atta timp ct lua?i-va pentru a fi o persoana, un corp ?i o min
te, separat de fluxul de via?a, avnd o voin?a proprie, urmarind propriile sale ob
iective, pe care o traiesc pur ?i simplu pe suprafa?a ?i orice ai face va sa fie
de scurta durata ?i de o valoare mica, simpla paie pentru a alimenta flacarile
vanitate. Trebuie sa puna n valoare adevarat, nainte va pute?i a?tepta la ceva rea
l. Care este valoarea ta? : Prin ce masura trebuie sa-l masura? M: Uita-te la con
?inutul mintea ta. E?ti ceea ce crezi despre. Nu sunt cel mai mult din timpul oc
upat cu propria persoana mica si nevoile sale de zi cu zi? Valoarea medita?iei r
egulate este ca te duce departe de monotonia de rutina de zi cu zi ?i ?i aminte?t
e ca nu e?ti ceea ce crezi tu nsu?i sa fii. Dar chiar ?i aducere aminte nu este d
e ajuns - trebuie sa urmeze o ac?iune convingere. Nu fi ca omul bogat care a fac
ut o voin?a detaliata, dar refuza sa moara. : Eu recunosc ca este curajul pe care
le lipse?te. M: Este pentru ca nu sunt pe deplin convin?i. convingere completa
genereaza att dorin?a, ct ?i curaj. ?i medita?ia este arta de a realiza credin?a,
prin n?elegere. n medita?ia Considera?i nva?atura primit, n toate aspectele sale ?i n
mod repetat, pna de ncredere claritatea este nascut ?i, cu ncredere, ac?iune. Cond
amnarea ?i ac?iunea sunt inseparabile. Daca ac?iune nu urma?i convingerea, exami
na convingerile, nu te acuza de lipsa de curaj. depreciere Auto- te va duce nica
ieri. Fara claritatea ?i avizul conform emo?ionala ce utilizare este voin?a? : Ce
vrei sa spui prin aviz conform emo?ionala? Sunt pentru a nu ac?iona mpotriva dor
in?elor mele? M: Tu nu va ac?iona mpotriva dorin?elor tale. Claritatea nu este su
ficient. Energia vine din dragostea - trebuie sa iubesti pentru a ac?iona - indi
ferent de forma ?i obiect al 122 dragostea ta. Fara claritate ?i curaj caritate
este distructiv. Oamenii de la razboi sunt adesea minunat curajos, dar ce din ea
? : Eu vad destul de clar ca tot ce vreau este o casa ntr-o gradina, unde am trai n
pace. De ce ar trebui sa nu ac?ioneze n dorin?a mea? M: Prin toate mijloacele, s
a ac?ioneze. Dar nu uita inevitabilul, nea?teptat. Fara ploaie gradina ta nu va n
flori. Ai nevoie de curaj pentru aventura. : Am nevoie de timp pentru a colecta c
urajul meu, nu ma nghesui. Lasa-ma coc pentru ac?iune. M: ntreaga abordare este gr
e?ita. Ac?iunea ntrziata este o ac?iune abandonata. Pot exista ?i alte ?anse pentr
u alte ac?iuni, dar n prezent este pierdut - iremediabil pierdute. Totul este pre
parat pentru viitor - nu pute?i pregati pentru prezent. : Ce se ntmpla cu pregatire
a pentru viitor? M: Ac?ionnd n acum nu este mult ajutata de pregatirile. Claritate
a este acum, ac?iunea este acum. Gndire de a fi gata de ac?iune mpiedica. ?i ac?iu
ne este piatra de ncercare a realita?ii. M: Odata ce stii tu nsu?i, nu este import
ant ceea ce faci, ci pentru a realiza independenta, trebuie sa-l testa?i slujesc
, renuntand la tot ce erau dependente. M: Lini?te, netulburat, ?i n?elepciunea ?i
puterea va veni pe cont propriu. Nu ai nevoie de tnjesc. Stai n tacere a inimii ?
i a min?ii. Este foarte u?or sa fii lini?tit, dar dorin?a este rara. Tu oamenii
doresc sa devina supraoameni peste noapte. Stai fara ambitie, fara dorinta de pu
tin, expuse, vulnerabila, neprotejata, nesigura ?i singura, complet deschisa ?i
via?a primitor a?a cum se ntmpla, fara convingerea egoist ca to?i trebuie sa va ra
ndament placere sau profit, material sau a?a-numitele spirituala. : Eu raspund la
ceea ce spui, dar eu nu vad cum se face. M: Daca ?tii cum sa o faca, nu o va fa
ce. Abandona?i orice ncercare, doar sa fie; nu se straduiesc, nu lupta, sa mearga
n fiecare sprijin, ?ine?i pe sim?ul orb al fiin?ei, scuturndu toate. E de ajuns. :
Cum se face acest periaj? Mai mult am perie, cu att mai mult este vorba de supra
fa?a. M: Refuza aten?ie, lasa lucrurile vin ?i pleaca. Dorin?ele ?i gndurile sunt
de asemenea lucruri. le Ignora?i. Din timpuri imemoriale praful de evenimente a
fost acopera oglinda clara a mintea ta, astfel nct numai amintiri ai putea vedea.
Perie praful nainte de a timp sa se stabileasca; acest lucru va da n vileag strat
urile vechi pna se descopera adevarata natura a mintea ta. Este foarte simplu ?i
relativ u?or; sa fie serios ?i rabdator, asta este tot. Deta?area, deta?are, lib
ertatea de dorin?a ?i de frica, de orice auto-preocupare, simpla con?tientizare
- liber de memorie ?i a?teptari - aceasta este starea de spirit la care se poate
ntmpla descoperirea. 96. 123 Abandona?i amintiri ?i a?teptari : Mi-e teama de prop
ria mea minte. Este att de inconstant! M: n oglinda imagini mentale apar ?i dispar
. Oglinda ramne. Afla?i pentru a distinge imobil n mobil, neschimbatoare n schimbar
e, pna cnd realizezi ca toate diferen?ele sunt numai n aparen?a unicita?ii ?i este
un fapt. Aceasta identitate de baza - va numi Dumnezeu sau Brahman sau matricea
(prakriti), cuvintele conteaza mai pu?in - este doar realizarea ca totul este un
a. : Este ceva inutil n schema de lucruri? M: Nimic nu este necesara, nimic nu est
e inevitabil. Obiceiul ?i pasiune oarba ?i sa induca n eroare. Plin de compasiune
?i mntuie?te vindec de sensibilizare. Nu putem face nimic, putem lasa doar lucrur
ile sa se ntmple n func?ie de natura lor. : Sunt austerita?i ?i peniten?e de orice u
tilizare? M: Pentru a satisface toate vicisitudinile vie?ii este destul de penit
en?a! Nu ai nevoie de inventa probleme. Pentru a satisface cu bucurie tot ceea c
e aduce viata este tot austeritatea ave?i nevoie. : Ce sacrificiu? M: Partaja?i d
e buna voie ?i cu bucurie tot ce ai cu oricine are nevoie - nu inventa cruzimi a
utoprovocate. : Ce este auto-predare? M: Acceptare ce vine. : Vor concura solitudi
ne fi de nici un beneficiu? M: Depinde de temperamentul tau. A?i putea lucra cu
ceilal?i ?i pentru ceilal?i, alerta ?i prietenos, ?i sa creasca mai deplin dect n
??solitudine, care poate face sa va plictisitoare sau va lasa?i la mila palavrag
eala fara sfr?it mintea ta. Nu va imagina?i ca pute?i modifica printr-un efort. V
iolen?a, chiar ntoarse mpotriva-te, ca n austerita?i ?i peniten?a, vor ramne fara re
zultat. M: Este tot din cauza nen?elegere completa a realita?ii. mintea este cufu
ndata n obiceiurile de evaluare ?i achizi?ia ?i nu va admite ca incomparabila ?i
neob?inut A?teptam timelessly n propriul tau inima pentru recunoa?tere. Tot ce tr
ebuie sa faci este sa abandoneze toate amintirile ?i a?teptari. Doar ?ine-te gat
a n goliciune totala ?i neant. : Cine este de a face abandonarii? M: Dumnezeu o va
face. Doar vad nevoia de a fi abandonat. Nu rezista, nu ?ine de persoana pe car
e ia-te sa fii. : Daca am spus ce sa faca ?i cum sa faca acest lucru, ma simt pie
rdut. M: Prin toate mijloacele se simt pierdut! Atta timp ct te sim?i competent ?i
de ncredere, realitatea depa?e?te acoperirea. Daca nu accepta?i aventura interio
ara ca un mod de via?a, descoperirea nu va veni la tine. : descoperirea a ceea ce
? 124 M: Din centrul fiintei tale, care este lipsit de toate direc?iile, toate m
ijloacele ?i scopurile. Q: fie toate, ?tiu totul, au toate? M: nu fie nimic, nu
?tiu nimic, nu au nimic. Aceasta este via?a n valoare de numai viu, singura feric
ire merita sa. : Eu pot admite ca obiectivul este dincolo de puterea mea de n?eleg
ere. Lasa-ma sa ?tiu drumul cel pu?in. M: Trebuie sa gaseasca propriul drum. Dac
a nu-l voi gasi nu va fi propriul drum ?i te va duce nicaieri. Staruitor traiasc
a adevarul a?a cum a?i constatat - ac?ioneaza pe pu?inul ati inteles. Este ca se
riozitate te va lua prin, nu de?teptaciunea - propriul sau altuia. 97. Mintea ?i
Lumea nu sunt separate M: Mintea ?i lumea nu sunt separate. n?eleg ca ceea ce cr
ede ca este din lume este mintea ta. : Care este atitudinea ta fa?a de pacat? Cum
te ui?i la un pacatos, cineva care ncalca legea, interioara sau exterioara? Vrei
ca el sa se schimbe sau pur si simplu l-mila? Sau, sunt indiferen?i la el din c
auza pacatelor sale? M: Eu ?tiu nici un pacat, nici pacatosul. distinc?ie ?i pre
?uirea ta nu ma leaga. Toata lumea se comporta n conformitate cu natura sa. Nu po
ate fi ajutat, ?i nici nu au nevoie de ea sa fie regretat. : Al?ii sufera. M: Via
?a traie?te via?a. In natura procesului este obligatorie, n societatea ar trebui
sa fie voluntara. Nu poate exista via?a fara sacrificiu. Un pacatos refuza sa sa
crifice ?i invita moartea. Aceasta este a?a cum este, ?i nu ofera nici un motiv
de condamnare ?i mila. : n cazul n care un pacatos, o calci Legea, vine nainte ?i so
licita Alte?a, ce va fi raspunsul dumneavoastra? M: El va primi ceea ce cere. : n
ciuda de a fi un om foarte rau? M: Nu cunosc oameni rai, eu doar eu ?tiu. Nu vad
nici sfin?i, nici pacato?i, numai fiin?ele vii. Nu inmana har. Nu exista nimic
eu pot da, sau nega, care nu ave?i deja n egala masura. Doar sa fie con?tien?i de
boga?ia dumneavoastra ?i sa profite din plin de ele. Atta timp ct va imagina?i ca
ave?i nevoie de har, tu vei fi la usa mea cer?it pentru el. : To?i Buddha?ilor ?
i Rishi nu au reu?it sa schimbe lumea. M: Lumea nu cedeaza n schimbare. Prin natu
ra sa, este dureros ?i trecatoare. A se vedea, a?a cum este ?i cesioneze-va de t
oata dorin?a ?i frica. Cnd lumea 125 nu de?ine ?i va obligati, ea devine o laca?u
l de bucurie ?i frumuse?e. Po?i fi fericit n lume numai atunci cnd e?ti liber de e
a. : Ce este pe primul loc, fiind sau dorinta? M: Cu fiind care apar n con?tiin?a,
apar ideile ce este n mintea ta ct ?i ceea ce ar trebui sa fie. Acest lucru aduce
mai departe dorin?a ?i ac?iune ?i procesul de a deveni ncepe. Devenind are, apar
ent, fara nceput ?i fara sfr?it, pentru reporne?te fiecare moment. Odata cu ncetare
a imagina?iei ?i a dorin?ei, devenind nceteaza ?i fiin?a asta sau mbinata n fiin?a
pura, care nu este descriptibil, numai experimentabila.Fuzioneaza. Lumea pare sa
va att de cople?itor de reala, pentru ca stai sa te gnde?ti tot timpul; nceteaza d
e gndire de ea ?i se va dizolva n cea?a sub?ire. Nu trebuie uitat; atunci cnd dorin
?a ?i sfr?itul frica, robie, de asemenea, se termina. Este implicarea emo?ionala,
modelul place ?i ce nu pe care le numim caracterul ?i temperamentul, care creea
za robia. Q: Din moment ce conta stramosi spiritual de la Rishi Dattatreya, sunt
em chiar n a crede ca tu ?i to?i predecesorii tai sunt rencarnari ale Rishi? M: A?
i putea crede n orice dori?i ?i daca ac?iona?i pe credin?a ta, vei primi roadele
ei; dar pentru mine nu are nici o importan?a. Eu sunt ceea ce sunt ?i acest lucr
u este suficient pentru mine. Nu am nici o dorin?a de a ma identific cu nimeni,
cu toate acestea ilustru. De asemenea, nu simt nevoia de a lua mituri pentru rea
litate. Sunt interesat doar de ignoran?a ?i libertatea de ignoran?a. : Trebuie sa
existe unele cazuri fara speran?a prea? M: Nimeni nu este fara speran?a. Obstac
olele pot fi depa?ite. Ceea ce via?a nu se poate repara, moartea se va termina,
dar Guru nu poate da gre?. : Cnd a nceput visul? M: Se pare a fi de nceput, dar, de
fapt, este doar acum. De la fiecare moment pe care-l rennoire. Dupa ce a?i vazut
ca visezi, vei trezi. Dar nu vede?i, pentru ca dori?i visul de a continua. O zi
va veni atunci cnd va fi mult timp pentru ncheierea vis, cu toata inima ?i mintea
ta, ?i sa fie dispu?i sa plateasca orice pre?; pre?ul va fi despatimirea ?i deta
?are, pierderea interesului n vis n sine. : Cum neajutorat sunt. Atta timp ct visul e
xisten?ei dureaza, vreau sa continue. Atta timp ct vreau sa continue, va dura. M:
Dorind sa continue, nu este inevitabila. A se vedea, n mod clar starea dumneavoas
tra, foarte claritatea va va elibera. : Lumea este plina de necazuri, nu e de mir
are mintea mea prea este plin de ele. M: A existat vreodata o lume fara probleme
? fiin?a ta ca o persoana care depinde de violen?a altora. foarte corpul tau est
e un cmp de lupta, plin de mor?i ?i pe moarte. Existen?a implica violen?a. 126 Q:
Ca un corp - da. Ca o fiin?a umana - cu siguran?a nu. Pentru omenire non-violen
?a este legea vie?ii ?i a violen?ei de moarte. M: Exista pu?ine non-violen?ei n n
atura. : Dumnezeu ?i natura nu sunt umane ?i nu trebuie sa fie uman. Sunt preocup
at de om singur. Pentru a fi om trebuie sa fie plin de compasiune absolut. M: ?i
dai seama ca, atta timp ct ave?i un sine pentru a apara, trebuie sa fii violent? :
Eu fac. Pentru a fi cu adevarat uman trebuie sa fie auto-mai pu?in. Atta timp ct e
u sunt egoist, eu sunt sub-uman, doar un humanoid. M: Deci, suntem cu to?ii sub-
umana ?i doar cteva sunt umane. Pu?ini sau mul?i, este din nou claritate ?i de car
itate , care ne face uman. 98. Libertatea de auto-identificare Maharaj: Pentru a f
i, doar sa fie, este important. Nu este nevoie sa ntrebi nimic, nici nu nimic. O
astfel de mod aparent lene? de petrecere a timpului este foarte apreciat n India.
Aceasta nseamna ca, pentru moment e?ti liber de obsesia ce urmeaza . Cnd nu sunt n gr
aba, iar mintea este liber de anxietati, devine lini?tita ?i n poate fi auzit tac
erea ceva care este de obicei prea fin ?i subtil pentru percep?ie. Mintea trebui
e sa fie deschis ?i lini?tit pentru a vedea. Petentul: Cum nva?am sa taie griji?
M: Nu trebuie sa va face?i griji cu privire la grijile tale. Doar sa fie. Nu ncer
ca sa fii lini?tit; nu fac tacerea , ntr-o sarcina care urmeaza sa fie efectuata. Nu
fi nelinistit despre a fi lini?tit , mizerabil despre a fi fericit . Doar sa fie con?
tien?i de faptul ca sunte?i ?i ramn con?tien?i - nu spun: Da, eu sunt; ce urmeaza?
Nu exista nici o urmatoarea n Eu sunt . Este o stare atemporal. : Daca ma ?tiu, nu va d
oresc ?i de frica? M: De ceva timp obiceiurile mentale pot persista, n ciuda noii
viziuni, obiceiul de dorul cunoscut trecut ?i fricaing viitor necunoscut. Cnd ?t
i?i ca acestea sunt din mintea numai, pute?i merge dincolo de ele. Atta timp ct av
e?i tot felul de idei despre tine, te cuno?ti prin cea?a acestor idei; sa te sti
u ca esti, renunta la toate ideile. Nu va pute?i imagina gustul apei pure, pute?
i descoperi doar prin abandonarea toate aromele. Atta timp ct sunte?i interesat n c
ale actuala de via?a, nu o va abandona. Descoperirea nu poate veni atta timp ct se
aga?a de familiar. Este doar atunci realizezi pe deplin durerea imensa de via?a
?i revolte mpotriva ei ta, ca o cale de ie?ire pot fi gasite. : Atunci, ce sunt e
u sa fac? M: ncerca?i sa fie, doar pentru a fi. Toate importante cuvnt este ncerca . A
loca?i suficient timp de zi cu zi pentru a sta n lini?te ?i ncearca, doar ncearca,
pentru a merge dincolo de personalitatea, cu dependen?e ?i obsesiile sale. Nu ntr
eba?i cum, ea nu poate fi explicat. doar Continui pe 127 ncearca pna ce reu?i. Dac
a perseverezi, nu poate exista nici un e?ec. Ceea ce conteaza este sinceritatea
suprem, seriozitate; trebuie avut ntr-adevar surfeit de a fi persoana esti, vezi
acum nevoia urgenta de a fi liber de aceasta auto- identificare inutile, cu un p
achet de amintiri ?i obiceiuri. Aceasta rezisten?a constanta mpotriva inutile est
e secretul succesului. La urma urmei, esti ceea ce esti in fiecare moment al vie
?ii tale, dar niciodata nu sunt con?tien?i de ea, cu excep?ia, poate, la punctul
de trezire din somn. Tot ce trebuie este sa fie con?tien?i de a fi, nu ca o dec
lara?ie verbala, ci ca un fapt mereu prezent. Con?tientizarea faptului ca sunte?
i va deschide ochii la ceea ce sunt. Este foarte simplu. n primul rnd, sa stabilea
sca un contact permanent cu Sinele vostru, sa fie cu tine tot timpul. n con?tiin?
a de sine flux toate binecuvntarile. Incepe ca un centru de observa?ie, cuno?tin?
a n mod deliberat, ?i sa creasca ntr-un centru de dragoste n ac?iune. Eu sunt este o
mica samn?a care va cre?te ntr-un copac puternic - destul de natural, fara urma de
efort. M: Evil este umbra de lipsa de concentrare. n lumina con?tiin?ei de sine
se va usca ?i se desprinde. Tot dependen?a de o alta este inutil, pentru ce alte
le pot da altele va dura departe. Doar ceea ce este propria la nceputul va ramne p
ropria n cele din urma. Acceptarea nr orientativ, dar dinlauntru, ?i chiar ?i atu
nci cerne toate amintirile pentru ca ei te vor n?ela. Chiar daca sunt destul de i
gnorant caile ?i mijloacele, abtineti ?i privi n interior; orientare este sigur s
a vina. Niciodata nu au plecat fara sa ?tie ce ar trebui sa fie urmatorul pas. P
roblema este ca poate eschiveze. Guru este acolo pentru oferindu-va curaj datori
ta experien?ei ?i succesului sau. Dar numai ceea ce poate descoperi prin propria
con?tientizare, propriul efort, va fi de folos permanenta pentru tine. Aminti?i
-va, nimic nu te percepe este propria ta. Nimic de valoare poate veni la tine di
n exterior; este doar propria sim?irea ?i n?elegerea faptului ca sunt relevante ?
i revelatoare. Words, auzit sau citit, va crea numai imagini n minte, dar nu sunt
o imagine mentala. Sunte?i puterea de perceptie si actiune spatele si dincolo d
e imagine. M: Pentru a fi ata?at la numele cuiva ?i forma este egoismul. Un om c
are ?tie ca el nu este nici corpul, nici mintea nu poate fi egoist, pentru ca el
nu are nimic sa fie egoist pentru. [...] A fi mijloace egoiste poftesc, dobndesc
, se acumuleaza n numele par?ii mpotriva ntregii. M: Karma, sau destin, este o expr
esie a unei legi benefice: tendin?a universala spre echilibru, armonie ?i unitat
e. La fiecare moment, orice se ntmpla acum, este pentru cel mai bun. Acesta poate
parea dureros ?i urt, o suferin?a amar ?i fara sens, dar avnd n vedere trecutul ?i
viitorul este pentru cel mai bun, ca singura cale de ie?ire dintr-o situa?ie dez
astruoasa. M 128: Pentru a fi este de a suferi. Restrnsa cercul meu de autoidenti
ficare, mai acuta suferin?ele cauzate de dorin?a ?i frica. : Poate exista nici o
suferin?a, care este necesar ?i bun? M: durere accidentala sau accesorie este in
evitabila ?i tranzitorie; durerea deliberata, provocate chiar ?i cu cele mai bun
e inten?ii, este lipsita de sens ?i cruda. : Nu ai pedepsi crima? M: Pedeapsa est
e legalizat dar crima. ntr-o societate bazata pe prevenire, mai degraba dect repre
salii, ar fi foarte pu?in crima. Pu?inele excep?ii vor fi tratate medical, din m
inte ?i corp nesanatos. M: ncepe de la nceput: da aten?ia asupra faptului ca e?ti.
La nici un moment se poate spune nu am fost tot ce se poate spune: Nu-mi amintesc .
?tii ct de ncredere este memorie. Accepta?i asta, captivat afacerile marunte, ai u
itat ce este; incercati sa readuca memoria pierduta prin eliminarea cunoscuta. N
u se poate spune ce se va ntmpla, nici nu este de dorit; anticiparea va crea iluzi
i. n cautarea interna nea?teptate este inevitabila; descoperirea este invariabil
dincolo de orice imagina?ie. La fel ca un copil nenascut nu poate cunoa?te via?a
dupa na?tere, pentru ca nu are nimic n minte cu care sa formeze o imagine valida
, deci este mintea n imposibilitatea de a gndi reale n ceea ce prive?te nereal, dect
prin nega?ie: Nu acest, nu aia'. M: Un nivel de maturitate mintala este atins at
unci cnd nimic nu este externa de orice valoare, iar inima este gata sa renun?e l
a toate. Apoi real are o ?ansa ?i l apuca. ntrzierile, daca este cazul, sunt cauzat
e de mintea nevoind sa vada sau sa se debaraseze. Q: Este foarte dificil sa aban
doneze cuvinte. Via?a noastra mentala este un flux continuu de cuvinte. M: Nu es
te o problema de u?or sau mai greu. Nu ai nici o alternativa. Ori ncerca?i ori nu
. Depinde de tine. : Am ncercat de multe ori ?i nu a reu?it. M: ncerca?i din nou. D
aca va pastra?i pe ncercarea, se poate ntmpla ceva. Dar daca nu, e?ti blocat. Proba
bil ?ti?i toate cuvintele potrivite, citeaza Scripturile, sa fie genial n discu?i
ile tale ?i totu?i sa ramna un sac de oase. Sau poate fi ?i neostentativ umil, o
persoana nesemnificativa totul, dar stralucitoare cu bunatate ?i n?elepciune adnca
. 99. percepu?i nu poate fi Maharaj percepe: obiceiurile ?i adic?ii renunta tale
, sa traiasca o via?a simpla ?i sobra, nu doare o fiinta vie; aceasta este funda
mentul Yoga. Pentru a gasi realitatea trebuie sa fie reale 129 n cea mai mica ac?
iune de zi cu zi; nu poate fi nici un vicle?ug n cautarea adevarului. Spui ca gas
i?i via?a placuta. Poate ca este - n momentul de fa?a. Dar cine se bucura? : Martu
risesc ca nu cunosc enjoyer nici savurata. ?tiu doar placerea. M: Destul de drea
pta. Dar placerea este o stare de spirit - apare ?i dispare. foarte efemeritatea
sa l face perceptibile. Nu po?i fi con?tient de ceea ce nu se schimba. Toata con
?tiin?a este con?tiin?a de schimbare. Dar nsa?i percep?ia schimbarii - nu-l neces
ita un fundal neschimbatoare? M: ntre pomenite ?i real, exista o diferen?a de baz
a, care poate fi observata n fiecare moment. La nici un moment de timp este reala
a amintit. ntre cele doua exista o diferen?a n natura, nu doar n intensitate. Real
a este inconfundabil att. Prin nici un efort de voin?a sau de imagina?ie pot inve
rseaza cele doua. Acum, ceea ce este ca da aceasta calitate unica la real? : real
a este reala, n timp ce exista o afacere buna de incertitudine cu privire la amin
tit. M: Chiar a?a, dar de ce? Un moment napoi era real adus aminte, ntr-un moment
real va fi amintit. Ceea ce face actuala unic? Evident, este sentimentul de a fi
 prezent. n memorie ?i anticipare este un sentiment clar ca este o stare psihica
sub observa?ie, n timp ce n real sentimentul este n principal de a fi prezen?i ?i c
on?tiente. : Da, pot vedea. Este de con?tientizare care face diferen?a ntre real ?
i amintit. Sa ne gndim din trecut sau viitor, dar este prezent n momentul de acum.
M: Oriunde ai merge, sensul de aici ?i acum te duce cu tine tot timpul. Aceasta
nseamna ca sunt independente de spa?iu ?i timp, ca spa?iul ?i timpul sunt n voi,
nu n ele. Este dvs. autoidentificare cu corpul, care, fire?te, este limitata n tim
p ?i spa?iu, care va ofera sentimentul de finitudine. n realitate e?ti infinit ?i
ve?nic. : Acest sine infinit ?i ve?nic al meu, cum sunt eu sa-l cunosc? M: Sinel
e pe care dori?i sa ?ti?i, este cteva secunde de sine? Ai de facut din mai multe
sinele? Desigur, exista doar un singur sine ?i sunte?i ca auto. Sinele e?ti este
singurul sine exista. Scoate?i ?i abandoneze ideile tale gre?ite despre tine ?i
acolo este, n toata splendoarea sa. Este doar mintea ta care previne auto-cunoa?
tere. : Cum sunt eu sa scap de minte? Si este via?a fara minte, la toate posibile
la nivel uman? M: Nu exista nici un lucru, cum ar fi mintea. Exista idei, iar u
nele dintre ele sunt gre?ite. Abandona?i ideile gre?ite, pentru ca ele sunt fals
e ?i obstruc?ioneze viziunea ta de tine. : Ce idei sunt gre?ite ?i care sunt adev
arate? M: Sus?inerile sunt, de obicei gre?it ?i negari - dreapta. : Nu se poate t
rai prin a nega totul! 130 M: Numai prin negarea poate trai. Aser?iunea este rob
ie. Pentru a pune la ndoiala ?i nega este necesar. Aceasta este esen?a de revolta
?i fara revolta nu poate exista libertate. Nu exista nici o secunda sau mai mar
e de sine pentru a cauta. Tu e?ti cea mai mare auto, dau numai pna ideile false c
are le ai despre sine. Att credin?a ?i ra?iunea va spun ca nu e?ti nici corpul, n
ici nu dorin?ele ?i temerile sale, ?i nici nu sunt tu mintea cu ideile sale fant
eziste, nici nu societatea rol obliga sa joace, persoana pe care ar trebui sa fi
e. Renuntati fals ?i adevarat va veni n propria sa. : Mi se pare a fi n via?a o sta
re dureroasa. M: Nu po?i fi n via?a pentru tine sunt via?a nsa?i. Este persoana ca
re va imagina?i-va sa fie ca sufera, nu. Se dizolva n con?tientizare. Acesta este
doar un pachet de amintiri ?i obiceiuri. De con?tientizarea irealul la con?tien
tizarea natura ta reala exista o prapastie pe care le va trece cu u?urin?a, dupa
ce a?i nsu?it arta de pura con?tiin?a. : Tot ce ?tiu este ca eu nu ma cunosc. M:
De unde ?tii ca nu ?tii Sinele? informa?ia din interior directa va spune ca te c
uno?ti mai nti, pentru a exista nimic pentru tine, fara a fi acolo pentru a experi
menta existen?a. Sa-ti imaginezi nu stii Sinele, pentru ca nu se poate descrie S
inele. Pute?i spune ntotdeauna: Eu ?tiu ca sunt ?i te va refuza ca neadevarate decl
aratia: "Eu nu sunt. Dar orice poate fi descrisa nu poate fi Sinele, ?i ceea ce
nu poate fi descris. Pute?i ?ti doar Sinele fiind ei n?i?i, fara nici o ncercare d
e autodefinire ?i de auto-descriere. Dupa ce a?i n?eles ca nu sunt nimic percepti
bile sau imaginabil, ca orice apare n cmpul con?tiin?ei nu poate fi Sine, te va ap
lica la eradicarea tuturor autoidentificare, ca singurul mod n care pot duce la o
n?elegere mai adnca Sinelui vostru. Tu literalmente progresul prin respingerea -
o racheta adevarata. M: Crea?i lipsa de armonie ?i apoi se plng! Cnd dori?i ?i sa
se teama ?i sa identifice-va cu sentimentele tale, crea?i durere ?i angajament.
Cnd crea?i, cu dragoste ?i n?elepciune, ?i sa ramna neatasat la crea?iile, rezultat
ul este armoniei ?i pacii. Dar, oricare ar fi starea de mintea ta, n ce mod nu re
flecta pe tine? Este singura ta autoidentificare cu mintea ta care te face feric
it sau nefericit. Rebel mpotriva sclavie la mintea ta, a se vedea legaturile auto
reglementarii create ?i rupe lan?urile de ata?are ?i de repulsie. Re?ine?i scopu
l de libertate, pna cnd zorile pe tine ca e?ti deja liber, ca libertatea nu este c
eva n viitorul ndepartat pentru a fi ob?inute cu eforturi dureroase, dar perenitat
ea propria, pentru a fi utilizat! Eliberare nu este o achizi?ie, ci o chestiune
de curaj, curajul de a crede ca sunt liberi deja ?i de a ac?iona pe ea. M: Stop,
uite, investiga, pune ntrebarile potrivite, vin la concluziile potrivite ?i au c
urajul de a ac?iona asupra lor ?i sa vedem ce se ntmpla. Primii pa?i pot aduce aco
peri? n jos pe cap, dar n curnd agita?iei se va ?terge ?i 131 va fi pace ?i bucurie
. ?tii foarte multe lucruri despre tine, dar cunoscatorul nu ?tii. Afla?i cine s
unte?i, cunoscatorul cunoscuta. Uita-te n termen de srguin?a, aminti?i-va sa ne am
intim ca percepute nu poate fi cel care percepe. Orice ai vedea, auzi sau gndi, a
minti?i-va - nu sunt ceea ce se ntmpla, e?ti acela caruia se ntmpla. ngropa adnc n sen
ul Eu sunt ?i tu cu siguran?a va descoperi ca centrul este universala percepe, la
fel de universal ca lumina care lumineaza lumea. : Pot sa investigam doar mintea
cu mintea. M: Prin toate mijloacele folosi mintea sa ?tie mintea. Este, de aseme
nea, ?i perfect justificat cea mai buna pregatire pentru a merge dincolo de mint
e. M: Nimic din ceea ce faci tu se va schimba, pentru ai nevoie de nici o schimb
are. Este posibil sa te razgnde?ti sau corpul, dar este ntotdeauna ceva extern pen
tru tine care sa modificat, nu te. De ce deranjez la toate pentru a schimba? a r
ealiza o data pentru totdeauna ca nici trupul tau, nici mintea, nici chiar con?t
iin?a este ?i stai singuri n adevarata ta natura dincolo de con?tien?a ?i incon?t
ien?a. Efort pute?i duce acolo, doar claritatea n?elegerii. Trace nen?elegerile ?i
sa le abandoneze, asta este tot. Nu este nimic sa caute ?i sa gaseasca, pentru
ca nu este nimic pierdut. Relaxa?i-va ?i urmari?i Eu sunt . Realitatea este doar n s
patele ei. Pastra?i lini?tit, sa taca; va aparea, sau, mai degraba, se va lua n :.
: Nu trebuie sa scap de corpul ?i mintea mea intai? M: Nu po?i, pentru nsa?i idee
a te leaga de ei. Doar sa n?eleaga ?i sa nu ia n considerare. : Vrei sa-?i aminteas
ca sa uite! M: Da, se pare asa. Cu toate acestea, nu este fara speran?a. O po?i
face. Doar set cu privire la aceasta n serios. dibuite dvs. orb este plin de prom
isiuni. foarte Cautarea ta este constatarea. Nu po?i da gre?. : Pentru ca sunt de
zintegrate, vom avea de suferit. M: Vom suferi att timp ct gndurile ?i ac?iunile no
astre sunt determinate de dorin?e ?i temeri. A se vedea inutilitatea ?i pericolu
l ?i haosul care creeaza se va prabu?i. Nu ncerca sa te reforma, a se vedea doar
inutilitatea tuturor schimbarilor. Changeful continua schimbare, n timp ce neschi
mbator a?teapta. Nu va a?tepta?i ca changeful sa te duca la neschimbtor - nicioda
ta nu se poate ntmpla. Numai atunci cnd nsa?i ideea de schimbare este vazut ca fals
?i abandonat, neschimbator poate intra n propria sa. Q: Oriunde merg, am sa spus
ca trebuie sa se schimbe profund nainte de a putea vedea real. Acest proces de sc
himbare deliberata, autoimpus este numit Yoga. M: Toate schimbare afecteaza numa
i mintea. Pentru a fi ceea ce e?ti, trebuie sa mergi dincolo de minte, n propria
fiin?a. Este irelevant ce este mintea pe care le lasa n urma, cu condi?ia sa lasa
?i n urma pentru totdeauna. Acest lucru din nou, nu este posibila fara auto-reali
zare. : Care este pe primul loc - abandonarea min?ii sau de auto-realizare? 132 M
: realizare de sine cu siguranta este pe primul loc. Mintea nu poate merge dinco
lo de ea nsa?i de la sine. Acesta trebuie sa explodeze. Q: Nu explorare nainte de
explozie? M: Puterea exploziva vine de real. Dar sunt bine sfatui?i sa aiba mint
ea gata pentru ea. Frica poate ntotdeauna amna, pna apare o alta oportunitate. 100.
n?elegerea duce la libertate : Atunci de ce sunt prescrise sadhanas? M: Daca nu a
?i face eforturi enorme, nu va fi convins ca efortul te va duce nicaieri. Sinele
este att de sigur pe sine, ca daca nu este complet descurajat, nu va renun?a. co
nvingere verbala Simpla nu este suficient. fapte Hard singur poate arata nimicni
cia absoluta a imaginii de sine. M: Sunt de acord ca yoga, a?a cum este prezenta
t de tine, nseamna violen?a ?i nu sus?in nici o forma de violen?a. Calea mea este
total non-violenta. Vreau sa spun exact ceea ce spun: non-violente. Afla?i pent
ru tine ce este. Eu doar spun: este non-violenta. : Daca ramn pasiva, nimic nu se
va schimba. Daca eu sunt activ, trebuie sa fie violent. Ce este ce pot face, car
e nu este nici steril, nici violent? M: Desigur, exista un mod care nu este nici
violent, nici sterila si totusi extrem de eficient. Doar uita-te la tine cum es
ti, vezi ca esti, accepta-te ca esti si du-te tot mai mult n ceea ce esti. M: Ina
inte de mintea - Eu sunt. Eu sunt nu este un gnd n minte; mintea se ntmpla cu mine, eu
nu se ntmpla n minte. Si din moment ce timp ?i spa?iu sunt n minte, eu sunt dincolo
de timp ?i spa?iu, etern ?i omniprezenta. Q: Te serioasa? Vrei sa spui cu adeva
rat ca exista peste tot ?i n toate timpurile? M: Da, am. Pentru mine este la fel
de evident ca libertatea de mi?care este de a tine. Imagineaza-?i un copac cer o
maimu?a: ? Va spui serios ca pute?i trece din loc n loc ?i maimu?a spunnd: Da. Eu fa
c. Q: Sunteti, de asemenea, liber de cauzalitate? Po?i sa produca miracole? M: Lu
mea n sine este un miracol. Sunt dincolo de minuni - Sunt absolut normala. Cu min
e totul se ntmpla a?a cum trebuie. Eu nu interfereaza cu crea?ia. La ce folosesc m
inuni mici pentru mine atunci cnd cea mai mare de minuni se ntmpla tot timpul? : Cnd
practica auto-ancheta, sau du-te n termen cu ideea ca ma va profita ntr-un fel sau
altul, eu sunt nca ies din ceea ce sunt. 133 M: Ai dreptate. Adevarata ancheta e
ste ntotdeauna n ceva, nu din ceva. Cnd am ntreba cum sa ob?ine?i sau sa evite ceva,
eu nu sunt cu adevarat ntrebator. Pentru a ?ti ceva trebuie sa-l accept - total.
 : Da, pentru a cunoa?te pe Dumnezeu trebuie sa accepte Dumnezeu - ct de nfrico?ato
r! M: nainte de a putea accepta Dumnezeu, trebuie sa le accepta?i, care este chia
r mai nfrico?atoare. Primii pa?i n acceptarea de sine nu sunt deloc placute, pentr
u ceea ce se vede nu este o vedere fericit. Unul are nevoie de tot curajul de a
merge mai departe. Ce ajuta este tacere. Uita-te la tine n tacere totala, nu te d
escrie. Uita-te la fii tu crezi e?ti ?i aminti?i - nu e?ti ce vezi. "Aceasta nu
sunt - Ce sunt eu? este mi?carea de auto-ancheta. Nu exista nici un alt mijloc d
e eliberare, toate mijloacele ntrziere. Hotart respinge ceea ce nu sunt, pna Sinele
adevarata reiese n nimicnicia glorios, sa nu-o-thingness. M: Atta timp ct mpar?i?i eve
nimente n bine ?i rau, ai dreptate. De fapt, bun devine rau ?i raul devine bun de
propria lor mplinire. : Este Brahmacharya, continenta, imperativ n Yoga? M: O via?
a de constrngere ?i de suprimare nu este yoga. Mintea trebuie sa fie liber de dor
in?e ?i relaxat. Acesta vine cu n?elegere, nu, cu determinare, care nu este dect o
alta forma de memorie. O minte n?elegere este lipsit de dorin?e ?i temeri. : Cum
pot sa ma fac n?eles? M: meditnd ceea ce nseamna a da aten?ie. Devino pe deplin con
?tient de problema ta, uita-te la el din toate par?ile, ai grija cum afecteaza v
ia?a. Apoi lasa?i-l n pace. Nu po?i face mai mult dect att. : Va ma eliberat? M: Sun
te?i liberi de ceea ce a?i n?eles. Expresiile exterioare ale liberta?ii poate dur
a timp sa apara, dar ele sunt deja acolo. Nu te a?tepta la perfec?iune. Nu exist
a nici o perfec?iune n manifestare. Detalii trebuie meciul. Nici o problema este
rezolvata complet, dar pute?i retrage de la un nivel pe care nu func?ioneaza. 10
1. Jnani nu Apuca?i, nici Hold petent: Cum de Jnani procedeze cand are nevoie de
ceva de facut? Are a face planuri, sa decida cu privire la detaliile ?i sa le e
xecute? Maharaj: Jnani n?elege o situa?ie deplin ?i ?tie, la o data ce trebuie fa
cut. Asta e tot. Restul se ntmpla de la sine, ?i ntr-o mare masura incon?tient. Ide
ntitatea Jnani cu tot ceea ce este, este att de completa, ca n timp ce raspunde la
univers, deci nu universul raspunde la el. El este extrem de ncrezator ca, odata
ce situa?ie a fost au inteles, evenimentele se vor mi?ca n raspunsul adecvat. Om
ul obi?nuit este implicata personal, mizeaza riscul ?i ?ansele, iar Jnani ramane
distant, asigura ca toate se va ntmpla a?a cum trebuie; ?i nu conteaza mult ce se
ntmpla 134, pentru cele din urma revenirea la echilibru si armoniei este inevitab
il. Inima lucrurilor este n pace. M: Toate atributele sunt personale. Reala este
dincolo de toate atributele. : Cum este ca persoana, care sa va este destul iluzo
riu, pare real pentru noi? M: Tu, Sinele, fiind radacina tuturor fiin?ei, con?ti
in?a ?i bucurie, da realitatea la tot ceea ce percepe. Aceasta a realita?ii are
de mpar?irea loc invariabil n acum, n nici un alt moment, deoarece trecut ?i viitor
sunt numai n minte. A fi se aplica n prezent numai. : Nu este eternitatea fara sfr?it
prea? M: Timpul este fara sfr?it, de?i limitata, ve?nicia este n momentul splitar
ea acum. Ne dor, deoarece mintea este mereu naveta ntre trecut ?i viitor. Aceasta
nu se va opri sa se concentreze acum. Se poate face cu u?urin?a comparativa, n c
azul n care un interes este excitat. : Ce treze?te interes? M: Seriozitate, semnul
maturita?ii. : ?i cum maturitatea vine vorba? M: Pastrnd mintea limpede ?i curata
, traind via?a n cuno?tin?a de orice moment, a?a cum se ntmpla, prin examinarea ?i
dizolvare dorin?ele ?i temeri imediat ce acestea apar. : Este o astfel de concent
rare este posibil? M: ncerca?i. Un pas la un moment dat este u?or. Energia curge
din earnestness. : Mi se pare ca nu sunt suficient de serios. M: Self-tradarea es
te o problema grava. Putreze?te minte cum ar fi cancerul. Remediul consta n clari
tatea ?i integritatea gndirii. ncerca?i sa n?eleaga ca traiesc ntr-o lume de iluzii,
sa le studieze ?i sa descopere radacinile lor. nsa?i ncercarea de a face acest lu
cru va face sa te serios, pentru ca nu exista fericire n efort dreapta. : Am vazut
oameni presupune ca ar fi realizat, rs ?i plns. Oare nu arata ca acestea nu sunt
lipsite de dorin?a ?i de frica? M: Ei pot rde ?i plnge n func?ie de mprejurari, ci c
atre interior acestea sunt reci ?i clare, vizionarea detasat propriile reac?iile
spontane. Aparen?ele sunt n?elatoare ?i cu att mai mult, n cazul unui Jnani. : Ce s
unt eu exploata?ia pe care tu nu? M: E?ti o creatura de amintiri; cel pu?in va i
magina?i-va sa fie a?a. Sunt cu totul nebanuite. Eu sunt ceea ce sunt, nu identi
ficabil cu orice stare fizica sau mentala. : Un accident ar distruge calmul tau.
M: Faptul ciudat este ca nu. Pentru propria mea surpriza, eu ramn a?a cum sunt -
pur de sensibilizare, alerta la tot ce se ntmpla. 135 : Chiar ?i n momentul mor?ii?
M: Ce este pentru mine ca trupul moare? : Nu ai nevoie de ea pentru a contacta lu
mea? M: Nu am nevoie de lume. De asemenea, nu sunt eu ntr-o singura. Lumea te gndi
este n propria ta minte. Eu pot vedea prin ochii ?i mintea, dar eu sunt pe depli
n con?tient ca este o proiec?ie de amintiri; este atins de real doar la punctul
de con?tientizare, care poate fi doar acum. M: Dragostea este fara margini. Ceea
ce este limitat la cteva nu poate fi numit dragoste. : ?tii astfel de iubire neli
mitat? M: Da, l fac. : Cum te sim?i? M: Totul este iubit si adorabili. Nimic nu e
ste exclus. : Nici macar urt ?i penale? M: Totul este in constiinta mea; totul est
e propria mea. Este o nebunie sa se mparta prin place ?i ce nu. Sunt dincolo de a
mbele. Nu am nstrainat. Q: a fi liber de plac ?i displac este o stare de indifere
n?a. M: Se poate arata si se simt att de la nceput. Persevereze ntr-o astfel indife
ren?a ?i va nflori ntr-o iubire omniprezenta ?i atotcuprinzatoare. M: Discontinuit
atea este legea, cnd te ciocne?ti cu concrete: continuu nu poate fi experimentat,
pentru ca nu are grani?e. Con?tiin?a presupune modificari, adep?i schimbare sch
imba, atunci cnd un lucru sau starea vine la un capat ?i altul ncepe; ceea ce nu a
re limita nu poate fi cu experien?a n comun sensul cuvntului. Unul nu poate fi dect
el, fara sa ?tie, dar se poate ?ti ce nu este. Nu este cu siguran?a ntregul con?
inut al con?tiin?ei, care este ntotdeauna n mi?care. : n cazul n care imobilul nu poa
te fi cunoscut, care este sensul ?i scopul realizarii sale? M: Pentru a realiza
mijloacele de imobile pentru a deveni imobile. ?i scopul este binele tot ceea ce
traie?te. : Via?a este mi?care. Imobilitatea este moartea. De ce folos este moar
tea la via?a? M: Eu am vorbit inamovibilita?ii, nu de imobilitate. : Dupa cum am
uit mintea mea mi se pare schimba tot timpul, starea de spirit reusind starea de
spirit n infinitate, n timp ce par a fi mereu n acela?i chef bunavoin?ei vesela. M
: Moods sunt n mintea ?i nu conteaza. Du-te n interiorul, du-te mai departe. nceta?
i fiind fascinat de con?inutul con?tiin?ei tale. Cnd ajunge?i straturilor profund
e ale fiin?ei adevarata ta, vei gasi acea suprafa?a-play mintea afecteaza tine f
oarte mica. : Vor fi juca la fel? M: O minte lini?tita, nu este o minte moarta. 1
36 Q: Con?tiin?a este ntotdeauna n mi?care - este un fapt observabil. con?tiin?a e
ste o contradic?ie imobiliara. Atunci cnd vorbim de o minte lini?tita, ce este? N
u este mintea la fel ca ?i con?tiin?a? M: Trebuie sa ne amintim ca cuvintele sun
t folosite n mai multe moduri, n func?ie de context. Adevarul este ca exista o dif
eren?a mica ntre con?tient ?i incon?tient --- acestea sunt n esen?a acelea?i. Star
ea de veghe difera de somn profund n prezen?a martorului. O raza de con?tientizar
e lumineaza o parte a min?ii noastre ?i ca o parte devine visul nostru sau trezi
rea con?tiin?ei, n timp ce Con?tiin?ei apare ca martor. Martorul ?tie de obicei d
oar con?tiin?ei. Sadhana consta n martorul de cotitura napoi mai nti pe con?tient, a
poi pe el nsu?i n propria-i con?tiin?a. Constiinta de sine este yoga. M: Realitate
a este in constiinta, dar nu este con?tiin?a, nici oricare din con?inutul sau. :
Ce este fals, lumea, sau cuno?tin?ele mele de ea? M: Exista o lume n afara cuno?t
in?e ta? Po?i merge dincolo de ceea ce ?tii? Este posibil sa postula o lume dinc
olo de minte, dar va ramne un concept, nedovedita ?i de nedovedit. Experien?a ta
este dovada, si este valabil numai pentru tine. Cine mai poate avea experienta t
a, atunci cnd cealalta persoana este doar la fel de reala ca el apare n experien?a
ta? Q: Esti o parte a lumii pe care am n con?tiin?a, sau e?ti independent? M: Ce
ea ce vezi este a ta ?i ceea ce vad este al meu. Cei doi au pu?ine lucruri n comu
n. : Trebuie sa existe un factor comun care ne une?te. M: Pentru a gasi factorul
comun pe care trebuie sa abandoneze toate distinc?ii. Numai universalul este n co
mun. : Sunt ntr-o lume pe care nu o n?eleg ?i, prin urmare, mi-e teama de ea. Aceas
ta este experien?a tuturor. M: te-ai despar?it de lume, de aceea, durerile ?i te
nspaimnta. Descoperi?i ?i gre?eala sa fie libera de frica. : mi ceri sa renun?e lum
ii, n timp ce eu vreau sa fiu fericit n lume. M: Daca cere imposibilul, care te po
ate ajuta? LIMITATA este obligat de a fi dureros ?i placut n spire. Daca nazuin?a
reala, inatacabil ?i de neschimbat, trebuie sa ie?i?i din lume, cu dureri ?i pl
aceri n urma ta sale. : Ce este pacatul? M: Tot ce va leaga. 137 Anexa-1: Nisarga
yoga Maurice Frydman Pentru a fi, ?i sa ?tie ca unul este, este cel mai importan
t. ?i pentru a fi de interes, un lucru trebuie sa fie legata de o existen?a con?
tienta, care este punctul focal al fiecarui dorin?a ?i fricii. Din, scopul final
al fiecarui dorin?a este de a mbunata?i ?i de a intensifica acest sens al existe
n?ei, n timp ce toate frica este, n esen?a ei, teama de auto-stingere. Pentru a se
ngropa n sensul de I - att de reala ?i vitale - n scopul de a ajunge la sursa este nu
cleul de Nisarga yoga. Nefiind continuu, sentimentul de eu trebuie sa aiba o sursa
de la care curge ?i la care se ntoarce. Aceasta sursa atemporala a fi con?tient
este ceea ce Maharaj nume?te auto-natura, auto-fiinta, swarupa aceasta locuin?a
pe sens Eu sunt este simpla, usoara si fireasca yoga, The Nisarga yoga. Nu exista
nici un secret n ea ?i nici o dependen?a; este necesara nici o pregatire ?i nici
o deschidere. Oricine este nedumerit de nsa?i existen?a sa ca fiin?a con?tienta ?
i cu seriozitate vrea sa gaseasca propria sursa, poate n?elege mereu prezent sent
imentul de Eu sunt ?i locui pe ea asiduu ?i cu rabdare, pna cnd norii au ascuns mint
ea se dizolva ?i inima a fiin?ei este vazuta n toata splendoarea sa.