Curs1 histologie

Tesuturile epiteliale

Epi=deasuprea
Thylium=ridicatura
Memeb baza desparte tesutul epitelial de tesutul de sustinere numit tesut
conjunctiv
Tesutul epitelial este in stransa leg cu tesutul conjunctiv pt ca tesuturile epiteliale
nu sunt vascularizate si trebuie sa isi primeasca aportul nutritiv care se face de la
tesutul conjunctiv prin memebran baza astfel tesutul epitelial sunt foarte bine
vascularizate libere sau capsulate
In functie de rol epiteliile se calsifica in:
- de acoperire
- gandulare
- senzoriale (de receptie)
1. Epitelii de acoperire
Loc: sunt prezente fie la suprafata corpului fie tapeteaza cavitatile din organsim
care comunica cu exteriorul direct sau indirect la fel cum pot tapeta cavitati care
nu pot comunica cu mediul extern
Se clasifica in functie de 2 parametrii nr straturilor de celule care il alcatuiesc
epitelii simple dintr-un singur rand de celule
epitelii din 2 sau mai multe randuri celulare epitelii stratificate
Forma celuleleor care alcatuiesc aceste tesuturi
Epiteliii simple
o pavimentoase: -formate dint-un singur rand de celule turtite Localizare
:tapeteaza lumenul vascular endotelii , tapeteaza cavitati care nu
comunica cu exteriorul :pericardica.... epitelii mezotelii , tapeteza foita
externa a caplulei Bowman , corpusculul renal , tapeteaza alveolele
pulmonare , la niv ansei henle la niv lambirintului membranos din urechea
intrena , epiteliul de pe fata interna a timpanului, faciliteaza schimbul
dintre 2 medii (alveolar)
o cubice au celule pe un singur rand. Recunoastere au nucelu rotund iar cele
3 dimensiuni sunt aporximativ egale , nucleii celulelor sunt asezati
echidistant. Localzate: in ductele excretorii mici ale glandelor exocrine ,
canaliculul biliar , la nivelul tubilor uriniferi
o cilindrice: rand unic de celule de talie inalta columnare in care inaltimea e
mai mare decat celelalte 2 dimensiuni iar nucleul este ovalar si situat in
treimiea bazala a celulei. Frecvent o celula polarizata in care organite
secretorii se localizeaza subnuclear iar polul apical este ocupat de vezicule
secretorii . prezinta frecvnet in polulu apical microvili (absorbite) sau cili:
mobili si sunt impilcati in transportul diferitelor particule de pe fata
exterioara Localizare: epiteliul tubului digesti subdiafragmatic: stomacul ,
intestin subtire si intesinului gros, epitelilu uterin si trompelor uterine ,
epitelilu canalului ependimar
o Epitelui pseudostratificat- alcatuit din variate tipuri celulare cu dimensiuni
diferite, nuclei asezai pe nivele diferite (falsa stratificare ). Il mai numin si
epiteliu de tip respirator caracteristic cailor aeriene superioara de la
mucoasa nazala , trahee, ..... denumirea lui completa epit peudostratificat
 cilindirc ciliat cu celule caliciforme, face sa intre in clasificarea epiteliilor
simple. Toate celulele lui ating memerbana baza dar nu toate celulele
ajung la suprafata epiteliului.

Epiteliile stratificate
Clasificare se face dupa forma
Pavimentoase (turtite) in care celulele sunt asezate pe mai multe randuri stratul
fiind format din mai multe celule , princilalul rol e de protectie.
Este sub 2 forme :
o epit stratificat pavimentos fara cheratinizare localizat:in cavitatile in care
este prezent medilu umde: cav bucala , esofagiana, epit vaginal si epit
anal, daca nu au cheratina au nuclei
o epit stratificat pavimentos cu cheratinizare ex: epidermul (strat superf al
pieli) iar cheratinizarea inseamna acumulare de cheratina in celulele din
stratul superficial al pieli , cheratina fiind o scleroproteina care indeplineste
rol de bariera impotiva deshidratarii, celule lipsite de nucleu
Epitelii stratificate cubice- celule de forma cubica . localizare : ductele excretorii
mari ale glandelor salivare sau ale glandelor sudoripare
Epitelii stratificate cilindrice- cel cilindrice, rar intanlit (uretrei spongioase)
Epiteliu de tranzitie sau paramalpighian sau uroteliu se numeste de tranzitie pt
ca isi modifica aspectul si starea in functie de starea de vacuitate sau plenitudine
al organismului pe care il trateaza . format din celule piriforme si stratul
superficial e format din celule mari binucleare care acopera 2 sau mai multe
celule din straturile subdiacente si care prezinta o specializare a memb apicale
numita cuticula- o ingrosare a memeb apicale si nu permite reabsorbtia
produsilor toxice din urina inapoi in intestin tapeteaza caile renale
extrarenale:rinichi,uretre, urinara(parte din uretra).

Membrana bazala

Este o sturctura complexa care se dezv la granita dintre epitelui si tesutul conj la
care participa ambele tipuri de tesuturi . astfel de structuri sunt prezente si in
alte loc in jurul adipocitelor . fibrelor musculare si in jurul nevrogliilor. Greu de
indetificat. Pt evidentierea ei se folosesc coloratii speciale impreganre argentica
si care evidentiaza mb baz in negru si coloratia Pass care determina coloararea in
ros doarece evidentiaza gruparile zaharidice in moleculele de poliglicani alcatuita
din 2 straturi suprapuse trilaminat
Lamina lucida- ............................................................................
lamina densa contine fibirile de colagen de tip IX care ataseaza mb bazala de
fibrele de colagen din tesutul conj si zona profunda
lamina reticularis- contine fibrile subtiri de reticulina care apartin in fapt tes conj

contine : colagen de tip IV nefibrilar care asigura intregritatea structurala a

membranei bazale; molecule de proteoglicani cu caracter anionic puternic
hridatate asigura volumul necesar meb bazale si transportul ionic prin membrana
bazala ; laminina glicoproteina care face legatura intre meb baz si cel epiteliale ;
fibrilele de ancoraj alcatuite din colagen tip VII care stabilizeaza leg dintre lamina
densa si lamina reticularis

Functii :
1. Asigura legatura si ancorajul intre cel epiteliale si cel conjunctive
2. Asigura filtrarea selectiva fct indeplinita prin incarcatura ionica specifica
3. Responsabila de aparitia unei polaritati membranare specifice pe cel
epiteliale
4. Orienteaza si ghideaza formare epiteliilor atat in decursul embrilogiei cat si
in decursul de regenerare aparut in timpul vindecarii plagii

Numeroase boli care afecteaza structura si functia meb bazala :

o diabetul zaharat ,
o glomerulonefritelor ea devine mult mai permeabila si in acest fel
apar modificari semnificative a compozitiei urinei