SISTEMUL NERVOS

MADUVA SPINARII primul segment al sist nervos situata in canalul

rahidian, avand forma unui cilindru usor turtit antero-posterior, avand o
lungime intre 43 si 45 cm, avand ca limite
-superior un plan orizontal ce trece prin marginea sup a arcului posterior
al atlasului si jumatatea arcului anterior al atlasului
-inferior corespunde unui plan dus la nivelul vertebrei L2, maduva
prezentand aceleasi regiuni ca si coloana vertebrala maduva cervicala
are o lungime de 10 cm si corespunde primelor 3 vertebre cervicale
- maduva cervicala inferioara
/umflatura cervicala/brahiala corespunde vertebrelor C4-T1 si care
reprezinta de fapt originea plexului brahial
- maduva toracala lungime de 20 cm
si coresp vertebrelor T2-T10
- maduva lombara / umflatura
lombara coresp vertebrelor T20-L1 si care este originea plexului lombar
- conul medular segmentul terminal
are cam 2 cm si care coresp vertebrei L2
De la niv conului medular se desprinde o formatiune numita FILUM
TERMINALE de aprox 20 cm acoperita de pia mater ce coresp de fapt
spatiului subarahnoidian si care se va term pe fata dorsala a coccisului.
Datorita cresterii inegale a maduvei in raport cu coloana vertebrala, nervii
spinali ce se desprind din maduva au o directie oblica inferior, cu atat mai
mare cu cat emergenta lor se face mai aproape de conul medular. Astfel
nervii lombari si sacrali au o directie aproape verticala, formand impreuna
cu FILUM TERMINALE => COADA DE CAL.
CONFIGURATIE EXTERNA
Maduva are forma unui cordon cilindric usor turtit antero-post: o fata
anterioara, o fata posterioara, 2 fete laterale.
La supr prezinta o serie de santuri longitudinale care vor delimita fetele si
cordoanele medulare.
-FATA ANTERIOARA-cuprinsa intre santurile ventro-laterale de-a lungul
carora vor iesi radacinile ventrale motorii ale nervilor spinali
Aceasta fata prezinta fisura mediana anterioara, mai lunga si mai adanca
decat santul posterior, ce separa cele 2 cordoane anterioare (fisura).
-FATA DORSALA-cuprinsa intre santurile dorso-laterale, de-a lungul carora
patrund in maduva radacinile posterioare sau dorsale care sunt senzitive,
ale nervilor spinali.
Pe aceasta fata se obs santul median posterior ce separa cordoanele
medulare posterioare.
IN REG CERVICALA cordonul dorsal prezinta santurile paramediane /
intermediare ce separa fasciculele Goll/Gracilis situat medial de fasciculul
cuneat/Burdach situat lateral.
-FETELE LATERALE-cuprinse intre santurile ventro-laterale si dorso-laterale
si coresp cordoanelor laterale.
RAPORTURILE:
-anterior vine in rap cu corpurile vertebrelor si discurile vertebrale
acoperite de lig vertebral comun anterior
-lateral se afla pediculii vertebrali cu gaurile intervertebrale prin care
nervii vor parasi maduva
-posterior lamele vertebrale unite prin lig galbene
Acest complex prezinta de fapt peretele chirurgical al maduvei (cel
posterior).
DPDV STRUCTURAL pe sect transversala maduva apare formata din subst
cenusie dispusa sub forma literei H si subst alba dispusa la periferie sub
forma de cordoane.
Segmentul medial ce coresp unei perechi de nervi spinali se numeste
MIELOMER. Fiecare din cele 31 de perechi de nervi spinali sau mielomere
primeste prin radacina posterioara axonii neuronilor din ggl spinali,
reprezentand fibre somato-senzitive si viscero-senzitive. .
Teritoriul cutanat exteroceptiv de la care un nerv spinal aduce informatii se
numeste DERMATOM.
Subst cenusie este dispusa sub forma a doua brate orientate antero-
posterior si unite prin comisura cenusie ce prezinta in centrul canalul
ependimar. Forma caracteristica subst cenusii permite descrierea
coarnelor ventrale si dorsale diferite ca aspect si structura.
CORNUL DORSAL-este mai subtire, mai lung si ajunge in apropierea
peretelui medular de care ramane totusi separat printr-o banda ingusta de
subst alba numita zona marginala a lui LISSAUER / tractul dorso-lateral.
Cornului dorsal i se descriu un segment anterior sau baza, atasat comisurii
cenusii, apoi o portiune mai ingusta denumita COL, si un segment
posterior CAPUL cornului dorsal, ce proemina in zona marginala prin APEX.
Aspectul cornului dorsal este neomogen dinspre APEX spre BAZA,
descriindu-se succesiv urmatoarele zone:
-stratul zonal al lui WALDAYER apex
-subst gelatinoasa a lui ROLANDO
-nucleul capului cornului dorsal
-nucleul dorsal al lui CLARKE (spre baza)
CORNUL VENTRAL e mai voluminos, cu contur neregulat si distantat de
periferia maduvei.
De aici pleaca rad anterioara a nervului spinal repr de axonii neuronilor
somato-motori ce vor inerva un teritoriu muscular ce repr un MIOTOM.
Intre C8 si L2 maduva prezinta doua coarne laterale ce vor contine neuroni
vegetativi. Visceromotori in jum ventrala si viscerosenzitivi in jum dorsala.
In sens longitudinal subst cenusie e org sub forma de coloane extinse pe
mai multe segmente medulare, iar in sens transversal imbraca aspect
lamelar in special la niv cornului dorsal.
REXED a descris in 1952 10 lamine notate cu cifre romane, mult mai
evidente la nivelul cornului dorsa,l.
Str laminara apare astfel:
-incepand de la periferia cornului dorsal, laminele I-V apartin acestuia
-lamina VI corespunde bazei cornului dorsal, ea lipsind in segm T4-L1
-lamina VII coresp comisurii cenusii si cornului lateral
-lamina VIII cu pozitie variabila in dif regiuni medulare este plasata in
general in baza cornului ventral
-lamina IX este discontinua, fiind intrerupta de laminele 7 si 8, ea fiind
situata in capul cornului dorsal
-lamina X este situata in comisura cenusie din jurul canalului ependimar
DPDV FUNCTIONAL aceste lamine sunt grupate in lamine senzitive, motorii
si intermediare.
Laminele 1-6 au fct senzitive, primind aferente somatice si vegetative prin
rad dorsale ale nervilor spinali.
Unii axoni ai acestor neuroni formeaza tracturile ascendente, in special
cele spino-talamice.
Laminele 7,8 si 10 alcatuiesc subst fundamentala a maduvei care prezinta
cateva caracteristici:
-functional reprezinta partea cea mai veche a maduvei ce primeste fibrele
sens proprioceptive inconstiente si contine neuronii de origine ai tracturilor
spino-cerebeloase; aceasta zona contine neuroni vegetativi preggl si este
sediul unor reflexe integrative medulare, pt ca DPDV topografic se
interpune intre cornul dorsal si cel ventral, reprezentand zona integrativa
sau intermediara intre zonele motorii si senzitive.
Lamina 9 este somato-motorie, contine neuroni alfa si gamma, ai caror
axoni intra in rad anterioara al nervului spinal. Neuronii alfa sunt de talie
mare cu axoni mai grosi si cu viteza de conducere mai mare, se distribuie
fibrelor extrafusale, fiind raspunzatori de contr musculara, tonusul
muscular si de metabolismul acestor fibre, de aceea lezarea lor duce la
hipotonie, paralizie, areflexie si chiar atrofie musculara.
Neuronii gamma se vor distribui portiunilor periferice ale fibrelor
intrafusale ale fusului neuromuscular.
Axonii neuronilor motori vor forma 2 coloane medulare:
-UNA MEDIALA- subimpartita in 2 nuclei:
=ventro-medial
=dorso-medial
Prin axonii lor ce constituie ramul dorsal al nervului spinal, vor asigura
constractia muschilor paravertebrali, iar prin ramurile ventrale vor inerva
m intercostali si m anterolaterali ai abdomenului.
-UNA LATERALA:
=ventro-lateral
=dorso-lateral
Vor asigura (nucleii) contr musculaturii membrelor, fiecare grupa fiind
subdivizata intr-un segment ventral destinat m extensori (antagonisti) si
un segment dorsal destinat m flexori (agonisti).
Neuronii nucleului ventro-lateral vor inerva m dispusi in jurul articulatiilor
proximale ale membrelor, axonii din nucleul dorso-lateral vor inerva m
dispusi in jurul articulatiilor intermediare, iar axonii din nucelul retro-dorso-
lateral vor inerva m ce mobilizeaza articultiile distale.
Intre coloana medulara mediana si cea laterala la niv segmentelor
cervicale 3,4, si 5 exista un nucleul central la niv caruia isi au originea
fibrele nervului frenic.
La niv seg medulare cervicala 1-4 exista de asemenea un nucleu in care isi
are originea nervul spinal.
Iar in seg sacrate S2-S3-S4 se afla un nucleu anterior pt m perineului.
NUCELII VEGETATIVI sunt repr de coloanele simpatice situate in special in
laminele 7-8, mai evidente la niv segmentelor medulare C8-L2 si coloana
parasimpatica evidenta la niv segmentelor S2-S4.
Coloanelor simpatice li se descriu 2 zone:
-inter-medio-mediala- dispusa in vecinatatea canalului ependimar ce
asigura inervatia musculaturii netede si a glandelor din teritoriul somatic
-inter-medio-laterala- va cuprinde urmatorii nuclei:
=ciliospina/pupilodilatator in segmentele C8-C12
=cardioaccelerator T1-T5
=bronhopulmonar T2-T6
=mediastinali posteriori T3-T4
=visceral abdominal T6-L2
=genital L1-L3
=veziculospinal L2-L4
=vasomotorii
=sudorale
=piloerectorii TOATE 3 C8-L2
Coloana parasimpatica se gaseste in segmentele medulare S2-S4 fiind
localizata in partea mediala a bazei cornului ventral si ea va cuprinde
centrii defecatiei, mictiunii, erectiei si ejaculatorii.
SUBSTANTA ALBA este organizata sub forma de cordoane anterioare,
posterioare si laterale, in fiecare cordon aflandu-se fibre scurte sau de
asociatie si fibre lungi grupate in tracturi care in fct de sensul de
conducere vor fi ascendente adica aferente sau senzitive, descendente
sau motorii, intersegmentare sau de asociatie.
Caile ascendente se gasesc in toate cordoanele medulare si transporta
spre etajele superioare informatiile aduse pe calea radacinii dorsale a
nervilor spinali.
Primul neuron este situat in ggl spinal. Acest ggl va contine neuroni
pseudounipolari ai caror axoni vor constitui rad ventrala ce va patrunde in
maduva prin santul postero-lateral si se imparte in 2 manunchiuri:
-unul medial format din fibre groase mielinizate cu viteza mare de
conducere, vor transporta sensibilitatea epicritica si proprioceptiva
constienta
-cel lateral format din fibre subtiri slab mielinizate sau amielinizate. Vor
transporta sensibilitatea protopatica, tactila, termina si dureroasa. +
sensibilitatea viscerala
Fibrele ascendente se vor organiza dupa dispunerea in cordoane in 3
sisteme cordonale:
-unul dorsal sau spino-bulbar
-unul lateral sau spino-cerebelos
-unul ventro-lateral sau spino-talamic
SISTEMUL CORDONULUI POSTERIOR este format din fibre lungi,
ascendente, provenite din manunchiul medial al rad dorsale al nervului
spinal ce va conduce sens tactila fina si proprioceptiva constienta prin
fasciculele GOLL si BURDACH.
Axonii acestor tracturi (protoneuroni) patrunsi in maduva in cordonul
posterior prin zona marginala a lui LISSAUER o parte se dispun medial
formand fasciculul GOLL, alta parte se dispun lateral formand fasciculul
BURDACH.
Axonii vor face sinapsa in bulb cu deutoneuronii din nucleii gracilis si
cuneat, iar axonii deutoneuronilor vor forma lemniscul medial cu traseu
talamo-cortical, intalnind al treilea neuron in talamus, iar axonul acestuia
se va proiecta pe scoarta cerebrala in aria SOMESTEZICA I situata in
girusul postcentral din lobul parietal.
Leziunile de la niv cordonului posterior vor produce o abolire a sensibilitatii
epicritice = ATAXIE TABETICA.
SISTEMUL CORDONULUI LATERAL contine tractusurile spino-cerebeloase si
cuneo-cerebeloase.
Tractul spino-cerebelos DORSAL sau DIRECT sau FLECHING va transporta
sensibilitatea proprioceptiva inconstienta de la niv membrelor superioare
si jum sup a trunchiului.
Primul neuron este in ggl spinal, axonul lui patrunde in maduva in cornul
posterior si face sinapsa in nucleul dorsal al bazei al lui CLARKE, axonii
acestuia vor trece in cordonul lateral de aceeasi parte formand fascicului
spino-cerebelos direct, care, dupa ce urca prin segmentele medulare
ajunge la niv bulbulu, trecand prin pedunculul cerebelos inferior si
terminandu-se in zona paleo-cerebelului.
Tractul spino-cerebelos VENTRAL are primul neuron tot in ggl spinal.
Axonul lui patrunde in maduva culegand inf de la niv membrelor inferioare
si jum inf a trunchiului. Va face sinapsa la niv laminei 7. Axonii celui de-al
doilea neuron vor incrucisa linia mediana trecand in cordonul lateral de
parte opusa, urcand prin segmentele medulare si prin etajele trunchiului
cerebral, pana la niv mezencefalului, de unde prin pedunculii cerebelosi
superiori ajunge la paleo-cerebel.
Fascicului cuneo-cerebelos e format din fibre ce transporta sensibilitatea
proprioceptiva inconstienta de la membrele superioare si jum sup a
trunchiului, se alatura cordonului dorsal si ajung in bulb unde fac sinapsa
cu neuronii din nucleii cuneat accesor ai caror axoni vor trece prin
pedunculul cerebelos inferior si vor ajunge de asemenea la paleo-cerebel.
CALEA CORDONULUI VENTRAL
Este format din mai multe tracturi, ai caror neuroni se afla in cornul dorsal:
-fasciculele spino-talamice lateral
-spino-talamic anterior
LATERAL / neospinotalamic-transporta in special sens protopatica, termica
si dureroasa si partial pe cea tactila grosiera.
Primul neuron e in ggl spinal, axonul lui patrunde in maduva si face
sinapsa in laminele 1,4, si 5, dupa care axonii incruciseaza linia mediana si
se dispun in cordonul de parte opusa, urcand prin segmentele medulare si
apoi prin trunchiul cerebral pana la niv talamusului unde face sinapsa cu
cel de al treilea neuron, axonul lui proiectandu-se in aria somestezica I.
VENTRAL / paleospinal-transporta predominant sens protopatica si partial
pe cea termina si dureroasa.
Primul neuron in ggl spinal, al doilea in cornul dorsal-laminele 4,5,6,7.
Axonii lor incruciseaza linia mediana preependimar si trec in cordoanele
ant de parte opusa, urcand pana la niv talamusului si de acolo proiecteaza
in aria somestezica I.
In CORDONUL ANTERO-LATERAL exista si niste fascicule cu origine in
laminele cornului dorsal si terminate in subst reticulata = fascicul spino-
reticulat, sau care se termina in coliculii cvadrigemeni = spino-tectal, in
oliva bulbara = spino-olivar, in nucleii vestibulari= spino-vestibular.
CAILE DESCENDENTE- repr de fibre cu origine corticala in ariile motorii ce
vor forma fasciculele cortico-spinale si din fibre cu origine subcorticala ce
vor controla motilitatea involuntara, miscarile semiautomate.
Fibrele cu origine corticala sunt formate din axonii neuronilor din ariile
motorii care in traseul lor medular strabat piramidele bulbare, de aceea
poarta denumirea si de cai piramidale, care sunt constituite din aprox 1
milion de fibre cu origine in aria corticala IV neuroni mari ai lui BETZ, dar
si cu origine in ariile motorii 6 si ariile 3a, 3b si 1 din girusul precentral.
Axonii acestor neuroni trecand prin trunchiul cerebral, se opresc o parte
din ele la nucleii motori din tr cerebral formand fasciculul cortico-nuclear, o
alta parte (85%) se incruciseaza in 1/3 a bulbului formand decusatia
piramidala, dupa care se plaseaza in cordoanele laterale de parte opusa,
pt a se termina in moto-neuronii medulari, din coarnele anterioare.
??O parte din aceste fibre cortico-spinale nu se incruciseaza, ci coboara
direct prin tr cerebral si apoi prin cordoanele anterioare, pana la niv
segmentelor medulare la care trec in cordonul anterior de parte opusa,
axonii neuronilor din coarnele anterioare distribuindu-se musculaturii
scheletice prin rad ant a nervului spinal.
Cam 2% din fibrele ce alcatuiesc fasciculele piramidale nu se incruciseaza,
ajungand la maduva prin cordoanele laterale, formand fasciculul cortico-
spinal ventro-lateral (al lui DEJERINE-MURATOW).
Lezarea neuronului motor central sau a fibrelor piramidale pe traiectul lor
produce sindromul de neuron motor central caracterizat prin pareza sau
paralizie initial cu pierderea tonusului muscular urmat apoi de hipotonie pe
m agonisti.
CAILE EXTRAPIRAMIDALE
Au origine in trunchiul cerebral:
-fasciculul tectospinal origine in lama tectala. Axonii se incruciseaza in tr
cerebral formand decusatia MEYNERT, dupa care se plaseaza in cordoanele
anterioare prin care ajung la cornul anterior.
-fasciculul rubrospinal origine in nucleul rosu din mezencefal. Axonii se
incr si formeaza decusatia lui FOREL, dupa care se plaseaza in cordonul
lateral.
-fasciculul interstitiospinal orig in 2 nuclei din trunchi: nucleul lui CAJAL si
EDINGER-WESTPHALL se dispun in cordonul ventral.
-fasciculele vestibulo-spinale- orig in nucleii vestibulari lateral si medial vor
merge prin cordonul anterior
-fasciculele reticulo-spinale- orig in s reticulata a trunchiului in special in
cea pontina, va merge prin cordonul lateral, iar cea din s reticulata bulbara
vor merge in cordonul ventral
-fascicucul fastigio-spinal- din nucleul fastigial al cerebelului prin cordonul
lateral
-fascicului olivo-spinal
TRACTUSURILE DE ASOCIATIE vor conecta segmentele medulare in sens
ascendent si descendent, ele au origine in interneuroni, fie sunt fibre ale
radacinii dorsale a nervilor spinale si care se dispun topografic in sensul ca
tractusurile descendente ocupa o pozitie mai apropiata de periferia
maduvei, iar cele ascendente sunt dispuse spre centru.
La tr ascendente incrucisarile fibrelor lungi, din seg caudale, se dispun
periferic, iar tr directe se dispun mai aproape de linia mediana.
ACT REFLEXA A MADUVEI este motorie si vegetativa, reflexul reprezentand
rsp motor simplu stereotip la un stimul motiv, suportul sau anatomic fiind
reprezentat de arcul reflex.
Aceste reflexe medulare se clasifica in fct de nr sinapselor de pe traiectul
lor in monosinaptice si polisinaptice si in fct de complexitatea structurala.
-monosinaptice osteotendinoase reflexul rotulian, bicipital, tricipital,
Ahilean. Sunt cele mai simple reflexr avand centrul reprezentat de sinapsa
dintre neuronul senzitiv si cel motor
-polisinaptice au arcul reflex din cel putin 3 neuroni. Intre neuronul
senzitiv si cel motor interpunandu-se cel putin un neuron intercalar. Nr
neuronilor intercalari e in fct de intensitatea stimulului.