LSEx S 04.O.026.14 RE.

: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 1 / 11

1. Caracteristica fibrelor chimice i proprietile lor.
Fibrele chimice se obin pe cale chimic din polimeri naturali sau sintetici.
Fibrele artificiale se mpart n:
fibre celulozice-Fibrele artificiale celulozice se fabric din celuloza extras din lemn, paie, stuf, linters
(fibre foarte scurte de bumbac). Celuloza nu se topete i nu se dizolv n solveni uor accesibili. Din acest
motiv, este strict necesar modificarea chimic a celulozei pentru a fi dizolvat i filat, adic, supunerea ei
unui nou tratament chimic n urma cruia celuloza se regenereaz i precipit, sau, prin evaporare se
elimin solventul i celuloza se modific
fibre proteice-se fabric din proteine vegetale sau animale. n prezent s-a renunat la fabricarea lor
industrial datorit unor proprieti nesatisfctoare cum ar fi tenacitatea redus i scderea pronunat a
rezistenei la traciune n mediu ud.
fibre din ali polimeri-Exist posibilitatea de obinere a fibrelor pe baz de acid alginic extras din alge.
Cele mai bune rezultate s-au obinut prin filarea alginatului de beriliu. n aceast grup de fibre poate fi inclus
i cauciucul natural. Din cauciuc nu se fabric fibre textile propriu-zise ci numai filamente grosiere ce se
includ n diverse articole n scopul mririi elasticitii acestora.
Fibrele sintetice se fabric din polimeri sintetizai din substane mic-moleculare. S-au descoperit foarte muli
polimeri filabili din care se pot fabrica fibre, de unde rezult o gam sortimental de fibre sintetice foarte
variat, gam ce se amplific datorit faptului c din acelai polimer se pot realiza fibre de diverse lungimi,
grosimi, culori, cu diferite grade de luciu i de ondulare, cu diferite forme ale seciunilor transversale etc.
Practic, rezervele de obinere a fibrelor chimice sunt considerate inepuizabile.

2. Sistematizarea, structura i compoziia chimic a fibrelor textile.

Fibrele textile sunt numai acele fibre care ntrunesc o serie de proprieti ce fac posibil transformarea lor n
produse textile i care confer produsului finit caracteristici specifice domeniului de utilizare Fibele textile
sunt definite n principal de urmtoarele
caracteristici:
dimensiuni grosime i lungime;
higroscopicitate;
proprieti termice, optice, electrice;
proprieti mecanice mod de comportare i stabilitate la
diverse solicitri;
proprieti chimice.
Dupa structura fibrele textile sunt
1)elementre-nu pot fi impartite in 2 sectiuni transversale fara distrugere
2)compexe sunt alcatuite din 2 sau mai multe fibre elementare
Dupa compozitia chimica sunt
1)oraganice
2)minerale

3. Clasificarea, caracteristica i calitatea fibrelor textile naturale.

Exist mai multe criterii de clasificare a fibrelor textile, dar
cel mai uzual este cel care ine seama de natura polimerului sau a
materialului anorganic care intr structura fibrei. Conform acestui
criteriu fibrele se clasific n:
fibre naturale;
fibre chimice;
fibre prelucrate din materiale anorganice.
Fibre naturale, n funcie de regnul n care se formeaz, se
grupeaz n:
fibre naturale vegetale;
fibre naturale animale;
fibre naturale minerale.
Fibrele naturale vegetale, n funcie de partea anatomic a
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 2 / 11

plantei n care se dezvolt, se grupeaz n:
fibre de pe semine bumbac, capoc;
fibre din tulpini in, cnep, iut, ramie, etc;
fibre din frunze manil, sisal;
fibre de pe fruct cocos.
Fibrele naturale animale se grupeaz n dou mari categorii: pruri i filamente din secreie glandular.
Prurile formeaz nveliul protector al animalelor. Pricipalul pr utilizat ca fibr textil este lna. Pe lng
ln, n industria textil se mai utilizeaz prul produs de cmil, de anumite rase de capre (mohair, camir),
de iepure (angora) etc. Filamentele din secreie glandular sunt produse de viermii de mtase, de o
anumit specie de pianjeni i de scoici. Principalele filamente naturale sunt cele produse de viermi,
respectiv mtasea domestic produs de viermii de mtase care se hrnesc cu frunze de dud i mtasea
slbatic (Tusah) produs de viermii slbatici care se hrnesc cu frunze de mesteacn, ricin, stejar etc.
Fibrele naturale minerale s-au format din materiale anorganice n timpul topirilor magmatice i se gsesc sub
form de fascicule n diferite roci. Astfel de fibre sunt fibrele azbest, care n prezent sunt interzise de ecologi,
fiind considerate cancerigene. Fibrele chimice se obin pe cale chimic din polimeri naturali sau sintetici.
Transformarea polimerilor n filamente presupune aducerea acestora n stare fluid, de mobilitate (dizolvare
sau topire) i trecerea soluiilor sau topiturilor prin orificiile unor piese numite filiere. Operaia poart
denumirea de filare. Filarea din topitur este mai avantajoas, dar nu toi polimerii din care se fabric fibrele
se topesc fr a se descompune. Din filamentele rezultate n urma operaiei de filare se pot realiza fire
filamentare, ceea ce presupune reunirea i nfurarea pe un format a unui numr determinat de filamente,
sau prin segmentarea filamentelor la lungimi prestabilite, acestea pot fi transformate n diferite tipuri de fibre
cu lungime determinat (fibre tip bumbac, tip ln etc.), care pot fi prelucrate n filaturi. Deci, din acelai
polimer se poate obine o gam sortimental foarte variat de fire filamentare i fibre scurte. n funcie de
natura polimerilor fibrele chimice se mpart n:
fibre artificiale, care se obin din polimeri naturali;
fibre sintetice, care se obin din polimeri sintetici.
Fibrele artificiale se mpart n:
fibre celulozice;
fibre proteice;
fibre din ali polimeri.
Fibrele artificiale celulozice se fabric din celuloza extras din lemn, paie, stuf, linters (fibre foarte scurte de
bumbac). Celuloza nu se topete i nu se dizolv n solveni uor accesibili. Din acest motiv, este strict
necesar modificarea chimic a celulozei pentru a fi dizolvat i filat, adic, supunerea ei unui nou
tratament chimic n urma cruia celuloza se regenereaz i precipit, sau, prin evaporare se elimin
solventul i celuloza se modific.
Fibrele sintetice se fabric din polimeri sintetizai din substane mic-moleculare. S-au descoperit foarte muli
polimeri filabili din care se pot fabrica fibre, de unde rezult o gam sortimental de fibre sintetice foarte
variat, gam ce se amplific datorit faptului c din acelai polimer se pot realiza fibre de diverse lungimi,
grosimi, culori, cu diferite grade de luciu i de ondulare, cu diferite forme ale seciunilor transversale etc.
Practic, rezervele de obinere a fibrelor chimice sunt considerate inepuizabile.
4. Clasificarea fibrele chimice i proprietile lor.

5. Mutaii n producia i comerul cu fibre i mrfuri textile.

6. Principiile generale ale metodelor de obinere ale fibrelor textile
. Firele textile sunt obtinute prin reuniunea mai multor fibrea scurte sau continue, consolidate prin
torsionare. Ele se folosesc pentru obtinerea tesaturilor, tricoturilor si a altor produse textile.

in vederea obinerii esturilor se remarc att operaii de pregtire a firelor de urzeal ca: depnare, urzire,
ncleiere i nvdire, ct i operaii pregtitoare a firelor de bttur: canetare (trecere a firului pe evi de
forme speciale ce se introduc n suveic), dublare, rsucire. Procesul modern al esturii se realizeaz cu
maini (rzboaie) de esut cu mecanisme i dispozitive cu nalt grad de automatizare. n ultimele decenii
mainile de esut clasice au suferit perfecionri eseniale, au fost realizate maini de esut cu proiectil, cu
duze, cu graifere etc. S-au realizat maini de esut care pot ese limi pn la 450 cm, cu viteze mari de
lucru. Firme de prestigiu n domeniu au perfecionat noile sisteme neconvenionale pentru nserarea
btturii: maini de esut cu jet de aer, maini de esut cu tij i maini de esut cu proiectil etc. pentru
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 3 / 11

obinerea unor produse cu o gam larg de aplicaie, de la esturi pentru confecii, la articole de tapiserie i
articole tehnice. Tehnologia de esere cu aceste noi realizri tehnice permit: productivitate ridicat a muncii,
msuri pentru mbuntirea calitii materialelor, scurtarea Merceologie duratei de reglare a mainii, lrgirea
domeniilor de utilizare, reducerea cantitii de deeuri i diminuarea zgomotului i a vibraiilor.

7. Indicatorii de calitate ai firelor.

In totalul produselor textile, o pondere importanta o detin confectiile textile, deoarece au un

grad de prelucrare ridicata si o cerere mare pe piata.

Principalele caracteristici de calitate a confectiilor textile sunt:

Caracteristicile estetice - se refera la model, aspect, tuseu, culoare, grosime,

capacitatea de pastrare a formei;

Caracteristicile de durabilitate - se refera la frecare, rezistenta la cusut, la indoiri

repetate, rezistenta la actiunea agentilor chimici;

Caracteristicile fiziologice si de confort - se refera la comoditatea la purtare si

usurinta in intretinere

8. Clasificarea i utilizarea firelor textile

uzual este cel care ine seama de natura polimerului sau a
materialului anorganic care intr structura fibrei. Conform acestui
criteriu fibrele se clasific n:
fibre naturale;
fibre chimice;
fibre prelucrate din materiale anorganice.
Fibre naturale, n funcie de regnul n care se formeaz, se
grupeaz n:
fibre naturale vegetale;
fibre naturale animale;
fibre naturale minerale.
Fibrele naturale vegetale, n funcie de partea anatomic a
plantei n care se dezvolt, se grupeaz n:
fibre de pe semine bumbac, capoc;
fibre din tulpini in, cnep, iut, ramie, etc;
fibre din frunze manil, sisal;
fibre de pe fruct cocos.
Fibrele naturale animale se grupeaz n dou mari categorii:
pruri i filamente din secreie glandular.
Prurile formeaz nveliul protector al animalelor. Pricipalul pr
utilizat ca fibr textil este lna. Pe lng ln, n industria textil
se mai utilizeaz prul produs de cmil, de anumite rase de capre
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 4 / 11

(mohair, camir), de iepure (angora) etc.
Filamentele din secreie glandular sunt produse de viermii de
mtase, de o anumit specie de pianjeni i de scoici. Principalele
filamente naturale sunt cele produse de viermi, respectiv mtasea
domestic produs de viermii de mtase care se hrnesc cu frunze
de dud i mtasea slbatic (Tusah) produs de viermii slbatici
care se hrnesc cu frunze de mesteacn, ricin, stejar
Fibrele naturale minerale s-au format din materiale
anorganice n timpul topirilor magmatice i se gsesc sub form de
fascicule n diferite roci. Astfel de fibre sunt fibrele azbest, care n
prezent sunt interzise de ecologi, fiind considerate cancerigene.
Fibrele chimice se obin pe cale chimic din polimeri naturali
sau sintetici.
Transformarea polimerilor n filamente presupune aducerea
acestora n stare fluid, de mobilitate (dizolvare sau topire) i trecerea
soluiilor sau topiturilor prin orificiile unor piese numite filiere.
Operaia poart denumirea de filare. Filarea din topitur este mai
avantajoas, dar nu toi polimerii din care se fabric fibrele se topesc
fr a se descompune.
9. Obinerea esturilor i influena acestor asupra calitii i a posibilitilor de diversificare.
Tesatura este un produs textile formal prin legarura, imbinarea a celor putin 2 sisteme de
fire(sisteme de fire de urzuala si de batatura )dispuse in pozitie receproca perpendicular. Sistemul de
fire carae participa la obtinerea tesaturilor se obtin in baza unui anumit desen de legatura a
sistemului de fire urzeala dispusein plan vertical cu sistemul de fire de batatura dispuse in plan
orizontal in structura de tesatura .sistemul de fire de urzeala este form dintrun nr relative de fire ce
sunt dispuse in scheme tesaturii in plan fertical ocupind pozitii paralele si echidistante
10. Structura esturilor i influena ei asupra calitii domeniilor de utilizare.
Structura tricotului este determinate de modul de formare al ochiurilor,forma si desenul de legatura
respective de modul cum evoluiaza firul in momentul depunerii lui pe organelle de form a
ochiurilor structura tricotului evidentiaza modul de intarire a firelor in procesul de obtinere a
tricotului .Din punct de vedere a structurii tricotului se grupeaza in tricoturi simple si din urzeala
11. Finisarea esturilor i influena ei asupra calitii.

Finisarea tesaturilor cuprinde un ansamblu de operatiuni care are ca scop conferirea unor proprietati estetice precum si
modificarea unor proprietati. y6j22jt
Finisarea cuprinde 2 grupe mari:
1.Operatiuni de finisare clasica;
2.Operatiuni de finisare moderna.
1.In aceasta grupa se cuprind: a.Albirea este operatiunea de distrugere a pigmentilor naturali existenti in fibra cu ajutorul
unor substante reducatoare sau oxidante. Se utilizeaza hipoclorit de sodiu, hipoclorit de calciu, clorit de sodiu sau
peroxizi (apa oxigenata, peroxid de sodiu).
Indiferent de substante, agentul activ de albire este oxigenul in stare atomica.
Albirea depinde de concentratia baii de albire, de temperatura, de raportul de flota (raport dintre greutatea materialului si
volumul de apa), de prezenta luminii, de durata de albire. Albirea se realizeaza pana la un grad de alb de 85%. O albire
mai densa ar duce la degradarea materialului. De aceea, de multe ori, dupa albirea chimica se realizeaza corectarea
gradului de alb prin operatia de azurare si albire optica.
Azurarea consta in tratarea materialului textil cu un colorant albastru (de regula ultramarin), care impreuna cu nuanta
galbena ramasa in materialul textil formeaza o nuanta cenusie deschisa, neobservabil de ochiul omenesc, dand impresia
de alb placut.
Albirea optica consta in tratarea materialului textil cu substante flourescente care retin radiatiile ultraviolete si le
transforma in radiatii vizibile albastre ce se aditioneaza la cele galbene din materialul textil, dand nuanta de cenusiu
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 5 / 11

deschis care este nedecelabil (neobservabil) de ochiul omenesc. Astazi pe plan european, se utilizeaza procedeul
vopsire, care prezinta avantajul ca reduce timpul la jumatate, reduce consumul de substante chimice, abur, energie,
apele reziduale sunt in cantitate mai mica si mai putin impurificate si creste productivitatea muncii. b.Vopsirea are ca rol
conferirea culorii, respectiv imbunatatirea esteticii. Se realizeaza in bai de vopsire cu coloranti si procesul chimic al
vopsirii se realizeaza in 2 faze:
-difuzia - trecerea colorantului din baia de vopsire pe suprafata fibrei;
-fixarea chimica a macromoleculei colorantului de macromolecula fibrei, ce arata ca exista forte de atractie si se
stabilesc legaturi intermoleculare.
Rezistenta culorii materialului vopsit se apreciaza prin schimbarea culorii materialului si prin cedarea colorantului pe
materialul albit si nevopsit.
Rezistenta vopsirii se apreciaza la diversi agenti fizico-chimici si mecanici (la spalare, la transpiratie, la frecare).
c.Imprimarea este o vopsire locala prin care se transpune pe suprafata tesaturii anumite culori realizate cu pasta de
imprimat. Pasta este constituita dintr-o solutie de colorant si substanta de ingrosare (amidon, clei), care mentine
desenul.
Imprimarea se apreciaza dupa suprafata acoperita cu desen, dupa numarul de culori al desenului si dupa fondul de
imprimare care poate fi alb, pastelat sau inchis.
Imprimarea se realizeaza prin 3 metode:
-imprimare directa care se realizeaza cu cilindri gravati sau sabloane si desenul se transpune de pe suprafata cilindrilor
gravati pe materialul textil.
-imprimare prin corodare consta in vopsirea tesaturilor si apoi aplicarea in conturul unui desen a unei paste care distruge
culoarea existenta. Este o metoda revenita in actualitate din cauza progreselor din industria chimica. Se utilizeaza pentru
imprimari in culoarea alb si o alta culoare.
-imprimarea prin rezervare care consta in aplicarea locala pe tesatura cu o pasta de protectie (ceara) care impiedica
patrunderea si fixarea chimica a colorantilor, dupa care tesatura este vopsita. Si aceasta metoda este revenita in
actualitate. d.Mercerizarea este operatia de tratare cu hidroxid de sodiu 26% a tesaturilor de bumbac timp de 1-2 minute
la rece (15-20?C) si urmata de o intindere, cand se obtine un luciu matasos si creste activitatea fata de coloranti. Ca
efect secundar creste rezistenta cu 10-20%, creste absortia de apa si higroscopicitatea. Fibrele sunt mai aspectuase si
mai rezistente. e.Apretarea are ca scop conferirea unei anumite consistente si tuseu. Se utilizeaza bai de apretare cu
substante naturale (amidon, derivati celulozici) sau substante chimice.
2.Operatii de finisare moderna: a.Apretarea chimica consta in tratarea materialelor textile cu polimeri ca polipropilena,
polietilena, polioretani in emulsie sau in dispersie, ce formeaza o pelicula macromoleculara in jurul fibrei cu scopul
imbunatatirii estetice, confortului, cresterea durabilitatii si a intretinerii usoare, a inlaturarii unor efecte negative.
Dupa efectele realizate apreturile sunt:
-apreturi de utilizare care au ca scop imbunatatirea durabilitatii si usurarea operatiei de intretinere. Se cuprind tratamente
de nesifonabilitate, de antimurdarire, antipilling, de stabilitate dimensionala.
-apreturi de protectie se refera atat la protetia fata de structura proprie a fibrei cat si protectia fata de mediul inconjurator.
Aici se cuprind apreturi de impermeabilizare, antimicrobian (biocid), .
-apreturi organoleptice care imbunatatesc tuseul, realizarea de emoliere, de stralucire, de brianta (pentru tesaturi albite).
-apreturi chimice care realizeaza tratamente si imbunatatesc proprietati de confectionare, usureaza albirea optica,
anumite tratamente de scamosare, de gofrare. b.Samforizarea este tratamentul de scurtare fortata a tesaturilor de
bumbac si tip bumbac in scopul reducerii si chiar a indepartarii tendintei de scurtare in conditiile confectionarii si
exploatari. |esaturile samforizate au contractia dimensionala sub 1%. c.Scamosarea -; tratament mecanic de
transformare a suprafetei netede intr-o suprafata pufoasa care-i confera moliciune si izolare termica superioara. Se
aplica la paturi, la finet, la tricoturi. d.Gofrarea -; tratament de comprimare a tesaturii intre 2 cilindri, unul avand goluri, iar
celalalt avand zone in relief, ceea ce realizeaza un joc de contraste intre luciu si mat. e.Plisarea consta in formarea de
cute mici intre 1,5 mm - 22 mm si termofixarea acestora la temperaturi de 180 - 250?C. f.Calandrarea (calcarea) are ca
scop realizarea unei suprafete netede si compacte prin presare la cald si umed. Uneori se obtin si efecte speciale de
sifonare, de strivire a suprafetei, de obtinere a unui luciu.

12. Principalele defecte ale esturilor.

Defectele de aspect ale esturilor au o importan deosebit, deoarece ele afecteaz cerinele estetice. n
funcie de natura i dimensiunile defectelor i avnd n vedere condiiile tehnologice de obinere a esturilor
i de prelucrarea lor n confecii, defectele de aspect se grupeaz n trei clase: - clasa A, defecte tolerabile
care nu prejudiciaz confecia finit; - clasa B, defecte care, n anumite limite de dimensiuni i numr, implic
sczminte; - clasa C, defecte inadmisibile. n clasa A se cuprind defecte: nopeuri, flameuri, crcei, fibre
strine, striaii uoare, aspect nelinitit al culorii, fire ngroate, biezare, urme de ace etc. n clasa B se
cuprind defecte ca: fir gros vizibil, fir lips, pat, dungi sau blende de la vopsire, abateri de la dimensiunea
laturii caroului, ngustare a limii, fire uleiate .a. n funcie de mrimea lor, aceste defecte se clasific: - de
tipul 1, care au dimensiuni reduse i nu afecteaz aspectul comercial al esturii, sunt tolerabile i nu se
marcheaz; - de tipul 2, defecte care, fie prin dimensiune, sau fie prin frecvena mai mare de un defect la 3
cm, nu sunt tolerabile, ele necesitnd un sczmnt. n clasa C intr defecte care, prezente pe estur,
afecteaz calitatea confeciei i conduc la cuponare. n clasa C se cuprind: fir tensionat, striaii n urzeal,
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 6 / 11

zone lucioase, zone mpslite, zebrare, desime neuniform, flor lips, diferen de nuan a lizierei etc.
Prezentarea principalelor defecte ale esturilor i cauzele apariiei lor sunt prezentate n tabel 7.2.
13. Calitatea esturilor. Sistemul de indicatori de calitate.
n aprecierea calitii esturilor se utilizeaz un sistem de indicatori, iar nivelul valorilor lor, pentru fiecare tip
de estur, este prevzut n norme interne sau standarde de stat. Controlul calitii se realizeaz prin
determinarea efectiv a acestor indicatori de calitate, pe baza unor probe prelevate din loturi, n condiii date.
Sistemul de indicatori cuprinde: indicatori estetici i de prezentare, indicatori fizico-mecanici, indicatori
igieno-sanitari i de confort i parametrii ecologici. Principalii indicatori estetici i de prezentare Aspectul este
dat de culoare, desen, contextur, fineea firelor, defecte, luciu. Defectele pot influena negativ calitatea i,
din aceast cauz, este limitat gradul de admisibilitate, n funcie de tipul esturii. Draparea (mularea). Este
proprietatea de a forma cute dorite i dungi. Caracterul acestor cute i stabilitatea lor n timp depind de
proprietile fibrelor, de legtur, proprietile mecanice, gradul de torsionare al firelor etc. esturile fine
formeaz cute mici. Gradul de alb. Este specific esturilor albite i nevopsite. El trebuie s aib valori ntre
85-86%. Se determin (cu leucometru) prin metoda bazat pe msurarea factorului de reflexie sau prin
metoda bazat pe msura componentelor tricomatice X, Y, Z ale culorii materialului textil. Caracterizarea
merceologic a esturilor textile Rezistena vopsirilor i imprimrilor. Reprezint stabilitatea vopsirii la
aciunea diferiilor ageni fizici i chimici ca: lumina zilei, ap, ap de mare, frecare n stare uscat, frecare n
stare umed, transpiraie, splare etc. Rezistena vopsirii se apreciaz prin: - modificarea (schimbarea)
culorii, nuanei culorii i strlucirii ei; - cedarea colorantului pe material albit i nevopsit. Aprecierea
rezistenei vopsirii la lumina zilei se realizeaz cu scara de albastru cu opt trepte de apreciere, de la unu la
opt, cifra opt reprezentnd rezistena vopsirii celei mai bune. Pentru toate celelalte ncercri rezistena
vopsirii se apreciaz cu scara de gri, cu cinci trepte de apreciere (unu-cinci), cifra cinci corespunznd vopsirii
celei mai rezistente. Modificarea dimensional la splat. Const n modificarea dimensiunilor, n procente, a
unor epruvete, n condiiile splrii standard, n funcie de destinaia esturii i compoziia fibroas. Se
apreciaz separat pe direcia urzelii i separat pe direcia btturii, iar valoarea modificrii dimensionale este
nsoit de semnul minus cnd dimensiunile se micoreaz i cu semnul de plus dac dimensiunile se
mresc. Modificarea dimensional la umiditate i uscare const n modificarea dimensiunilor, n procente,
dup urmtoarele ncercri: - meninerea timp de cinci zile la temperatura de 80o C i o umiditate relativ de
50%; - scufundarea n ap, un timp determinat; - meninerea alternant timp de dou ore la temperatura de
60o C i apoi dou ore n ap la temperatura de 20o C, dup care urmeaz uscarea la 60o C. Principalii
indicatori fizico-mecanici Sunt indicatorii care ne ajut la aprecierea rezistenei i durabilitii materialului,
precum i stabilirea consumului de material pentru confecionare (tabelul 7.3). Indicatori igienico sanitari i
de confort Sunt indicatori ce au o pondere nsemnat pentru anumite grupe de esturi, ca de exemplu
pentru lenjerie, stofe de mobil, pturi, prosoape etc. Capacitatea de absorbie i cedare a umiditii.
Exprim capacitatea de a absorbi umiditatea de pe corp i a o ceda mediului. Viteza schimbului depinde de
Merceologie natura fibrei (repriza), legtur, finisaj i condiiile mediului exterior. Se apreciaz prin
capilaritate (nlimea la care se ridic apa n capilarele esturii, n mm, n timp de 30 min) i prin durata de
absorbie a picturilor de ap (secunde).
14. Clasificarea i caracteristica sortimentului de esturi.
criterii care stau la baza elaborrii nomenclatoarelor de produse dup care se
face comercializarea lor (tabelul 7.5).
Clasificarea sortimentului de esturi
Tabel 7.5
Nr.
Crt. Criterii de clasificare Grupe de esturi
012
1 Natura materiei prime
(felul fibrelor)
- esturi din bumbac i tip bumbac;
- esturi din in i tip in, tip cnep i tip iut;
- esturi din ln i tip ln;
- esturi din mtase i tip mtase.
2 Compoziia fibroas - esturi omogene (care nu conin mai mult de 10%
din alte fibre dect cele de baz);
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 7 / 11

- esturi neomogene;
- esturi pure sau 100%.
3 Dup sistemul de
filare al firelor
utilizate
- esturi din fire cardate;
- esturi din fire pieptnate;
- esturi din fire semipieptnate;
- esturi din fire virgine (groase);
- esturi din fire filamentare.
4 Caracterul finisrii - esturi crude (nu sufer tratament de nnobilare);
- esturi albite;
- esturi vopsite: - n masa fibroas,
- n fir
- n estur;
- esturi mercerizate;
- esturi imprimate;
- esturi sanforizate etc.
5 Destinaie - esturi pentru mbrcminte:
- lenjerie de corp;
- mbrcminte exterioar;
- esturi pentru uz casnic i decorativ;
- esturi pentru ambalaje;
- esturi pentru furnituri de croitorie;
- esturi pentru uz industrial .a.
15. Aspecte ale dezvoltrii produciei i consumului de tricotaje.
16. Clasificarea tricotajelor.
17. Principalii indicatori de calitate ai tricoturilor.
18. Materialele textile obinute prin procedee neconveionale.
19. Confecionarea mbrcmintei. Influena principalelor operaii de confecionare asupra calitii
produselor.
20. Procesul tehnologic de confectiuonare reprezinta totalitatea
operatiilor si fazelor tehnologice desfasurate intr-o ordine
logica pentru confectionarea bluzei de pijama model
M5.Procesul de confectionare cuprinde operatii de prelucrare a
detaliilor,operatii de asamblare a detaliilor si operatii de
finisare a produsului finit.

Nr. Denumirea Reprezentarea frontala a fazei Reprezentarea inUtilaze si

fazei sectiunea fazei dispozitive
Art. folosite
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 8 / 11

1 Prelucrarea -masina
fetei triploc
Surfilarea
fetei pe toate
liniile,mai
putin la
delcoteu.

2 Prelucrarea -masina
spatelui triploc
Surfilarea
spatelui pe
toate
liniile,mai
putin la
rascroiala
gatului.

3 Prelucrarea -masina
benzeii textile triploc
-Surfilarea
benzi pe latura
exterioara si
linia umarului.

4 -Coaserea -masina
benzi prin simpla de
tighelire pe cusut
linia umarului.
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 9 / 11

5 -Descalcarea -masina
cusaturi. simpla de
calcat

6 Asamblarea -masina
detaliilor simpla de
-Coaserea cusut
fetei cu
spatele pe
linia umerilor.

7 -Descalcarea ________________ ____________ -masina

cusaturi. simpla de
calcat
8 -Coaserea -masina
fetei cu simpla de
spatele pe cusut
liniile laterale.

9 -Descalcarea ________________ ____________ -masina

cusaturi. simpla de
calcat
10 -Indoirea -masina
simpla si simpla de
tighelirea la cusut
derminatia
manecii.
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 10 / 11

11 -Inchiderea ______________________ ______________ -masina

simpla si simpla de
tighelirea cusut
benzi la
terminatia
inferioara.
12 -Fixarea _____________________ ______________ -masina
benzii la simpla de
decolteu cu cusut
primul tighel.
13 -Intoarcerea ______________________ ______________ -masina
benzi spre simpla de
interior si calcat
calcarea.
14 -Fixarea benzi ______________________ ______________ -masina
cu al doilea simpla de
tighel. cusut
15 Finisarea ______________________ ______________ -foarfec
produsului.
-Curatirea
bluzei de ate.
16 -Calcarea ______________________ ______________ -masina
finala. simpla de
calcat

21. Principalii indicatori de calitate ai confeciilor.

22. Metodica de calculare a ponderii indicilor de calitate: Metodele evalurii
cu experii se folosesc n cazul, cnd este imposibil utilizarea unor
metode mai obiective la soluionarea unor situaii. La evaluarea calitii
produciei metodele cu experii cel mai frecvent se folosesc la
determinarea nomenclaturii indicilor , dup care se efectueaz
evaluarea calitii pentru determinarea semnificaiei (ponderea
coeficienilor indicilor selectai, pentru evaluarea global la
determinarea calitii produciei), de asemenea pentru determinarea
caracteristicilor indicilor, evaluai prin metoda organoleptic. Evaluarea
cu ajutorul experilor include urmtoarele etape principale:
crearea grupului de specialiti-experi;
pregtirea experilor pentru sondaj;
sondajul experilor;
prelucrarea evalurii cu ajutorul experilor.
 LSEx S 04.O.026.14 RE.: 01
LISTA SUBIECTELOR PENTRU EXAMEN LA DATA: 24.05.2012
DISCIPLINA
,, MERCEOLOGIA NEALIMENTAR II Pag. 11 / 11

Ctre cerinele generale, care se nainteaz specialitilor, implicai n

calitate de experi, se refer calificarea nalt-profesional, activitatea i
obiectivitatea. Dac deciziile se iau prin vot, atunci numrul de experi
pot fi:
numrul de experi...7, 8, 9, 10, 11, 12;
numrul minimal de voturi dup acre se poate lua decizia.5,6,7,8

23. Clasificarea i caracteristica sortimentului de confecii textile.

Din punct de vedere al Confectii ce vanzare sezoniera.
frecventei cererii.
Dupa materia prima.
Dupa destinatie.
Confectii cu vanzare in tot timpul anului.
Confectii din tesaturi. Tesautri din bumbac si tip
bumbac.
Tesaturi dinin si tip in.
Tesaturi din lana si tip lana.
Tesaturi din matase si tip
matase.
Confectii din tricoturi Tricoturi tip bumbac
(tricotaje). Tricoturi tip lana
Tricoturi tip matase
Tricoturi tip fire PNA.
Confectii din textile netesute.
Confectii din materiale textile impregnate si apoi acoperite cu
materiale plastice.
Confectii pentru copii si adolescenti.
Confectii pentru femei.
Confectii pentru barbati