Sunteți pe pagina 1din 48
Tema 2, Starea de nutrifie a organismului uman gi metodele de studiere t in multe investigatii a fost stabilita relafia dintre starea sindtatii si gradul de nutritie al organismului. Insa la ctapa actuali de dezvoltare a societatii umane, cnd progresul tehnico-stiintific re- duce in mare misuri CE, au apdrut noi probleme, legate de riscul imbolnavirii in legatura cu utilizarea unei alimentatii cu o valoare energetica sporita, dar cu valoarea biologicd sc’izuté din cauza unor procedee tehnologice (rafinarea etc.) folosite la fabricarea alimentelor in obiectivele industriale. Situatia poate fi agravata si de faptul, c pentru multe profesii moderne este caracteristicd starea de hipochinezie. In felul acesta rolul alimentatiei in asigurarea activitatii vitale a organismului si a sindtapii este in mare masurd decisiv la diferite etape de dezvoltare a societifii, inclusiv la etapa modern’. Prin urmare studierea modului de alimentatie prezinta un interes permanent. Sub nogiunea «stare de nutritiey mai multi aurori tnreleg starea sndtajii in leg’turd cu alimentafia reali a organismului, Se mai considera (V.D. Vanhanen, 1987), c& aceast notiune include alte dou notiuni si anume — «statutul dietologic» si «statutul alimentary. La rindul sau sub nofiunea «statutul dietologic» se injelege starea realé a alimentatiei, adicd alimentatia la momentul concret, in timp ce sub notiunea «statutul alimentary ~ starea stnatayii in legaturd cu alimentatia, Starea de nutritie se studiaza in colectivitati si diverse grupuri de populajie in conformitate cu «Recomandarile metodice privind studicrca alimentafici reale 51 starca sénatatii populatici in Jegatura cu modul de alimentafie» nr. 2967-84 Pentru studierea alimentatiei reale se folosesc diferite metode in dependenta de scopurile puse. Toate metodele acestea se deosebesc una de alta dupa egantioane, autenticitatea si precizia rezultatelor objinute. in acelagi timp ele au un singur scop: aprecierea cantitatilor de alimente intr-o perioada anumita de timp (0 zi, o lund, 33 un an), in medie, pentru o persoana, pentru diferite grupe de oameni, localitai, judefe sau, in general, pe toat tara. Alimentatia real populatiei poate fi studiata prin 2 grupuri de metode: social-economice si social-igienice, Grupul metodelor social-economice include 2 metode: de bilant si de buget. Menirea principal a metodei de bilant este evidenta produselor alimentare in general pe fard, jude}, oras sau alti localitate. in acest scop sunt folosite materialele statistice despre intrarea de produse alimentare si folosirea lor in tari, judet sau localitatea concreta, in afara de informatiile oferite de organizatiile de comer} se iau in vedere gi alte informajii despre producerea alimentelor pe loc: intrarea alimentelor de import, exportul alimentelor din tard sau transportarea lor din localitatea data etc. Trebuie de stiut si toate datele despre numérul gi structura populatiei. Pe baza tuturor rezultatelor se calculeaza cantitatea medie de ite alimente pentru un singur om intr-o anumitd perioada de timp. Momentul pozitiv al ‘metodei consti in earaeteristicn grupului de alimente folosite. Prin metoda aceasta, ins&, este imposibil de studiat alimentatia realé al unui grup concret de populatie, a unei colectivititi. Rezultatele obfinute sunt izolate de datele despre nivelul dezvoltirii fizice si smatatii populatici. Este limitata si posibilitatea evaluarii conginutului cl al rafici alimentare. Prin metoda de buget se urmareste scopul de a studia structura utilizarii produselor alimentare in familii, care difera atdt dupa starea social-economicd, cat si teritorial, Pentru aceasta se apreciaza toate sursele de existent a familiilor studiate. Metoda permite de a analiza situatia mai ales in diverse grupuri sociale, de a scoate la iveald unii factori, care influenteaza aceasta situatic. Dar si cu aceasti metoda este imposibil de a studia influenta alimentatiei asupra sAnatatii. Grupul metodelor social-igienice include metoda chestionarului sau anchetarea, metoda ponderala si metoda mixta. Metoda chestionarului este utilizatd pe larg in diferite {&ri. Ea 34 consta in culegerea de informatii despre alimentatie prin utilizarea nei anchete alimentare. Valabilitatea datelor obtinute depinde in mare mésurd de claritatea intrebarilor puse. Ancheta poate fi completati att de persoana anchetati, adica in mod pasiv, cat si de un cercetator, adica in mod activ. in ultimul timp mai des este folosit modul activ si de intervievare sau de imbinare a acestor dou’ metode. Deoarece calitatea interogatoriului alimentar depinde in mare masura de expe- rienfa anchetatorului, personal! medical incadrat in aceste investigatii (de preferinta asistentele—dieteticiene) e obligat si treacd un instructaj special. Echipa de cercetitori (anchetatori) trebuie sl fie condusi de ‘un responsabil, care s exercite controlul asupra intregii activitati a ‘grupului. in conformitate cu documentul sus-mentionat pentru studierea alimentatii reale in diverse colectivitati, grupuri de populaie sunt clabo~ rate 4 feluri de anchete unificate: 1) pentru nou-niscuti si copii pind Ja 1 an; 2) pentru copiii de la I an si pand la 7 ani; 3) pentru elevi si adolescenti si 4) pentru maturi (anexa nr. 1). Pentru femeile gravide gi care alapteaza copii se completeaza o fis suplimentara. in scopul obtinerii unor date mai precise se recomanda informatia despre folosirea diferitelor ustensile din bucdtérie (pahare, linguri) pentru ‘masurarea masei a celor mai raspandite alimente (tab.18) sau produse alimentare (tab.19).. Metoda ponderala asigura o exactitate foarte mare in investigatiile efectuate cu scopul studierii alimentatiei reale. Ea consti in cAntarirea zilnicd la fiecare luare a mesei a tuturor ali- mentelor consumate de o familie sau de fiecare persoand in parte Zilnic se cintarese si resturile neconsumate, Pe lang alimentele consumate in familie, se cintarese (uneori in masura posibiltaftlor) si alimentele consumate in afara ei. Metoda, insd, este costisitoare si necesita un personal calificat. 35 Tabelul 18 ‘Masa aproximativa (in g) a alimentelor mai des utilizate Gintr-un pahar, o lingurd sau lingurif) Ne Denuriren Pate Tingurd | Lingurté do alimentelor nated [eunchii] demasi| de ceai Produse cerealiere si leguminoase pentru boabe 1] Fain 160 [130] 35 3 2 [Gi 210 | 160_[_25 3 3._| Arpacas, orez 230_[185_ [25 8 4._| Crupe de hrised 210 [170 [25 8 S| Crupe de mei 220 [180 [25 8 6._| Crupe de oviz 170 |135_| 18 8 7. | Crupe de porumb, de | 180] 145 | 20 6 oz B_| Mazire decortieati [230 | 1a5__[~ 22 = 9 | Fasole 220), 175_| = a To. [Lime 210 | 170 |= = 200 | 160 [25 a 2._| Miere natural =| = 30 9 3._| Cacao (pra) 25 9 Lapte si produse lactate, grisimi alimentare 1. | Lapte si figed 250 | 200 [18 3 2._ | Smantind 250 | 200_| 25 1 3._| Branzi de vaci =| - 17 3 4, Produse lactate acide lichide 250 | 200 | 18 5 3. | Lapte condensat, ea- fea sau cacao cu lapte cnndensat alate 30 2 G._| Unt de vact topit = [= 7 5 7._| Margarind == 15 4 8._| Maionezi == 15 4 9._| Ulei vegetal = [= 17 s Legume, fructe 1] Visine, ete rc Ee = 36 Comtinuare 7 [Amde Ts] 155] E 3._| Couctat rosie 175-[_140_[ = z 4_| Coaciza neagré 155| 125_[ = S| Zmeura 130] _143_|_— fe 6. | Agri 210 165 = = 7 | Macey uscat 22 ee 6 Conserve din legume, frucie T._] Sucuti din fucte, legume 2so| 200 | 18 s Z| Duleeath = [=| 45 20 3. | Magiun mle a1 38 12 4._| Tomat-pasta = 5 30 10 $__[Tomatpireu =| Spas 4 Tabelul 19 Masa unor produse alimentare, ¢ a Denumirea produsului alimentar aries seen Painea si produsele de panificatic 1._[ Paine «Chisinau» 780 2._| Paine albi_ 500 3._| Franzela din faind de calitate 1 500 4._| Franzela «oraseneasci» 400. 5._| Covrig obignuit 100 6.__| Covrig subire uscat_ 10 7,_| Paine (0 bucatica, felic, hrinca) 50. Produse de cofetarie 1__| Bomboane cu umplutura 6 2. | Bomboane glasate ou ciocolaih Rs 3. | Bomboane fri glazura de ciocolats 15 4._| Batona 5 5._| Marmelada 12,5 6._| Bezele EY 7._| Biscuit 10 8._| Biscuit cu zahir BS 37 Continuare | Priors 75. 10. [ Napolitane. 4 Produse lactate T | Brinza topits 3051100 2. Linghejaté 100 ‘Legume i fructe T_| Cartoft 30 $1100 2. | Ceapi 75 3.__| Morcov 75 4 | Castravet 100 S._| Patligele rogit 50 — 100 6._| Caise 26 7.__| Mere cu diametral 5 em 90 8._| Mere eu diametrul 6.5 em 130 9._| Mere-cu diametral 7.5 em 200 10__| Pere 135; 1. | Caise: 26 12. | Prune: 30 Derivatele cirnii, oud - 1] Crenvursti 50 2.__| Polonez 100 3.__| Oud de gang 50. Metoda mixta consti in imbinarea celor dou metode sus- ‘menjionate Indiferent de metoda utilizaté dupa colectarea datelor se face verificarea lor, iar apoi si prelucrarea statisticd, Evaluand rezultatele objinute se poate aprecia alimentatia reala, iar pe baza asta ~ imbundtitirea si rafionalizarea ei. [ns& si separat mai exist o metoda de prelucrare statistici a meniurilor de repartitie. Cu aceasta ‘metoda poate fi studiatd alimentatia in diverse colectivititi (gradinite, scoli-intemnat, grupuri de muncitori din industrie si agricultura, care se alimenteaza in cantine etc.). Metoda statistic’ prevede utilizarea tabelelor «Compozitici chimice si valorii energetice a produselor alimentare» in scopul 38 calcularii continutului de proteine, lipide, glucide, vitamine si siruri minerale. Lucrul se incepe cu selectarea meniurilor de repartitie, care prezinta retete de bucate, adica lista alimentelor, care intra in componenfa felului de bucate concret, masa fiecdrui aliment in parte si masa finali a felului de bucate preparat. Un moment important in metoda statistic’ este selectarea meniurilor de repartiie in blocurile alimentare, adic& acolo unde este organizati alimentatia colectiva. in scopul evitarii factorului sezonier documentul sus-mentionat prevede studierea meniurilor de repartitie in doua perioade: iarn’-primAvara si vard-toamna in lunile, care caracterizeazi mai bine aceste perioade. in fiecare perioad’ se copiaza meniurile si meniurile de repartitie pe parcursul a 7 zile la rand, inclusiv zilele de odihna, in acest caz perioada de investigatie dureazi nu mai putin de un an. Copiind meniurile de repartitie, se va fixa data, numirul persoanelor care se alimenteaz, masa finalii a fiecarui fel de bucate, denumirea lui deplina si exacta, calitatea gi ‘masa fiecdrui aliment in grame pentru 0 porfie. Pentru carnea de vité, de exemplu, se serie «carne de viti» calitatea II (sau alt calitate), pentru lapte si produsele lactate — felul produsului gi continutul de grasime etc. Pe baza datelor sus-mentionate se poate analiza mai sortimentul de produse alimentare, care s-a inclus in decursul unei anumite perioade, apoi repetarea acestui sortiment in perioada de investigatie, cat si respectarea normelor la fiecare aliment pentru colectivitatea data (tab.20). Diversitatea bucatelor pentru o anumita perioada de timp poate fi analizata, introducdnd datele despre toate bucatele din meniuri in rubrica a doua a unui tabel (tab.21); in continuare cu semnul «+» se va indica cénd au fost servite aceste bucate si la care mas& (dejun, prinz, cind). in felul acesta se va stabili cat de des se repeti unul gi acelasi fel de bucate la cantina sau la blocul alimentar dat. Pentru a calcula compozitia chimica si valoarea energetica a ratilor alimentare trebuie fixate datele despre greutatea produselor alimentare 39 tai = Tea purosied mmowowye | op © nued wenwnusg | aN oN aavjuamye asnposd ap njuaupaos ydnp YeXANs—[O9 uN JaruUOWNE HoNSHA}IeID oz imeqny 40 map prog ma wn POW SaUTE Tempered seyravawe ssynoner lor} x} Iz meqny sojayeang yigHssaatp ezyEUy 41 care intra in componenta fiecdrei mese, edt sia celor din componenta meniurrlor de repartitie intr-o anumita perioada de timp (0 siptamani de exemplu) pentru ca ulterior sa se obtind prin calcule date medi adicd rafii zilnice medii. Calcularea compozitiei chimice si valorii energetice a acestei rai zilnice medii (tab. 22) se efectueaza, utilizand, ‘dupa cum s-a mentionat, diferite tabele. Mai des sunt utilizate cele 3 volume ale «Tabelelor compozitiei chimice a produselor alimentare» (vol. si I sub red. Ini LM Senrihin si MIN. Volgariov, Moscava, «Arpo- yomitsitaP», 1987; vol. II, sub red. lui LM. Scurihin gi V.A Saternicov, Moscova, Wlérkaa H niueBas npombiuienHocrs», Moscova, 1984) si indreptarul «Compozitia chimic& a produselor alimentare» sub redactia lui A.A. Pokrovski, Wlérkas m nuuesas mpomsnnnen- Hocr»; Moscova, 1984. Trebuie de avut in vedere, insd, ci toate da- tele «Tabelelor» sunt pentru 100 g de masa neta a alimentului (extras in tab. 23). De aceea masa bruti, indicat ca regula in meniurile de repartitie, trebuie mai intai transformata in masa neta. Aceasta are important in special, pentru care, peste si derivatele lor, pentru legume gi fructe gi se efectueaza prin sediderea masei deseurilor objinute la pregitirea bucatelor, adied in procesul prelucrarii preliminare a produselor alimentare. Informatia despre aceste deseuri este ancxati la tabelele sus-mentionate (extras in tab. 24). In dependenté de provenienta alimentului datele pentru proteine si lipide se introduc in rubricarespectivis a tabelului despre compozitia chimica (tab, 22) — ade provenienti animaliy sau «de provenienta vegetal», Valoarea energetic’ poate fi calculati de fiecare dati, adic8 pentru fiecare aliment, ins, in seopuri practice poate fi calculat& pentru fiecare masa, inmultind suma proteinelor, lipidelor, glucidclor cu coeficientii enengetici respectivi (4,9 514); apoi datele obinute se compara cu recomandirile existente pentru repartizarea rationala a valorii energetice a ratiei alimentare zilnice ca in cazul cand masa se ia de trei ori pe zi (tab. 25). a2 nied ye fa Es es ae ee aoe eo wa waa Ge ee = zr c ea a] ey 3 yew [33 oyu a laa vf [ez fos [ow a ‘gon fgg} opncune | o ih FEST IPOT we [swe | esr | ON, cz meqny (qpow) aoquy aavyusu aries w eopodisus vosvoyes 1S syuNYD maNUIUOD 43 ‘au Suma yenum mw 23 uti arian 0 [az jaro [sco 0 [repo | sr] ec] oe BL] ET | LOT Tr suwoseoey [11 0 ict [roo [aro 0 [sips fiefery me [ese rr [eal ase ‘suvoxoey [01 0 [it] BO [060 wo [OL] oc pasos rie | Cos] 91 [ec] woo azo | 6 0 fort (Zoo [ero TO [Teper | 9efocl ore [OSL] eT [ows] _ qumuod apadnun |g Oo [rez [x00 [70 CO ES ZNO o fori [110 [oro vso| 69 [ett] apadn |-9 0 [007 [90% [zo cee] i | 6 Seedy |S 0 |sst [roo [cro E69 | 87 | Oct [PaaPadND [y 0_ferr [oco [ero Oxo| ee [Fer PH Te 0 Jos [roo [R00 74 mo [Te 0 fort [roo [ rro ee} co [en HOTT DONT ops ar eT ee z r F ota tala -enp| » oN aamyuaumye asnposd sown ¥ YoHaB10Ua wazRoTwA 6 HOHUNYD ep\FZodWWOD &¢ Im2qn1 SO JOEO [OCD | SOO ]OrO | 90 ] HO] SIC] ec] ost | Cec | SHC] OR [OM] wumpE op vat £0 [sro iro [ao] sro 90 | co | 09 [oa] os | ooe [ eel oor | we | vanums #0 [ero fero|roo] = | = | ro] so [si] oer] oc | stlsoo| or Is araeq_ sacle ¥0 [Pro ve [er] ter] 8 | rel ee | ee Seer anpq_adey Zo [Fro 56 oe | sel soo] or | asm 1 Lo_[rro, 56 6s rr] ce [ee | searayens [ oT [oro 16 es | Ce] ce | 8c | wamened sade] SEE pa TET 0 [se [ir0 ]e0] 0] 0 | ¥e]ollrs] ee] ce rele) et] Timms 2p vary np aured 0 [est || oro] 0 | oO | 91 | ew [sel oc | vee 0 [az [pro ceo) 0 [0 | ee | rar fecl ee ace 0 occ [ero [seo] 0 [0 [tcf si [wy ez | oct 0 fort [av [cro] 0 [0 [ev] os orf at | cee aupnusn10.3 a [re [ero [eso] — = [FT] or é Sst —Tore [ori] eqvis cod ‘9p aun | “6 mw }ez joro [oro | = = [et] or 9 ear =[eor [FIT] weit aod ap aun |p w/t [oro | 070 ——at] car |e] 8 | sie ~|ete | ror woDoq, snmod a1od ap awe |“¢ woe jaro [loo] ™ | — [scl orc] ecjor| ver =] Or feo] em op aun | -z a [ee [sro | ooo] ™ | — [oe] aor| ic] o| cer [rar] oars 2p suey | +1 SIN TP aVwAOP Kw = ITO 00] Wo] oro, oF |co] Oc | elm] a9 eopsiz] eT Teas asoueme) wal 21 eo [aro [Ze0 | wo] oro] eco | — | oss | — per] ose = |r 9 [Ose] __ ewOSy ap_avatey [11 FE [oro [seo | cOO]ico | 910 | — | rer] — fom) oe = | eve [Fe anor “epario ap_peavose) | 01 50 [sro |sco | wo] too] — [rol esr|rcloa| a8 | sei 0 [oer] eames 6 SO foro [cco | w0]s00| coo |ro| occ | eclro| ost | eT Ed aupnusnuoy, = = | wi TNT ao = =a i nn oro foro wo, = [vol wef fer] xf | 90 [st sone MICA ITT Tae HO HUT] WO FT] se [ess] ast OT TTS HO [i aod oo = == =~ [ee | ee “ae = [ste — TTT [ero [svo | = TEE or [ole up. auojog = =[> >= Te =e aii 3) tout — [art [aro [sco | TOE ~— [ose [ter — Ter [oro [ro | oe 61] et | LOL st [st [rio | 200 [00 ast Fo] 78 | $0T ap our a |sz [oro [ooo | — CT —[ 06 [807] 11 129 “outao} 2p aan a [sz [ero [800] — 07 —YTesr Pear] 1 1es “auao| 2p uty aupnunnuoy a” 48 po wo] wo] | oT] wala, a yy zany sp oid wo [wol aol — | 100 [sof — BIS foro [roo [evo | — | 900 si__[ or [= Taxensey foort {zoo [s0'o | = | core tor [10 AOSION Her ot loco {zo |soo | - | sy | se | - ap eda | “b ‘o¢ [oeo| oro] zoo] = | ot we tr | ‘pier weed |e, oc [oso [soo [cre | — [zoo o out os foro [sve foro t — [200 80 are FARA “hte lel) Tanne) @ 1 wee ap € n [zolio| + | - | ro f-|[ 8 [tla rel o1 [eee | 0 ap puursioin | z THT T= Te T_T ee jareos away 9p seuss nn |“ STENT TST = oer [e[oo] isc] — [wer TSP AHT i = = Tartar 96 se aay 7 a f= elope, esr | — [oe “aw 9p axquunsogs = == Teo oe [st Pos es =] 60 a [ere weer auonuyuo3 49 =[Ta[= T= T= T= eT orl ee oe ro [rev Te STS Sta of ie fone a | cere ss ef aise i aniez | “C #1 [oro | oro = Weil [os far] sor [eee [ean | eve | geoweg | x9 aeosn) S2ouyy ze oro ‘Bifeou werono9 |-12 ar nou [Oe a ynsnns [or oro. Sat [ST sro BILD FLL sand fOr and [st apn [Pr 259 [et sem repiy Fz oz |o'o loo’ |soro | - | to lst] cs Jivfos| se |e} - [ee acomuuod Informatie despre partea necomestibi Tabelul 24 unor alimente, care se inlituri in procesul prelucririi culinare preliminare (in % fat de masa brat) ae ‘Alimentce Parteu necomestil, | Legume, culturi bostinoase T_| Andei grasi 2 2. | Bostani 30 3._| Canofi 28 4. | Castravest 7 3._| Ceapi verde 20 6._[ Ceapa 16 7._| Dovlecei 25 ‘8._| Fasole, pistdi 10, 9._| Maeri 20 10._| Marar 26 1 _| Morea 20 12._| Patlagele rosit 3 13._| Paitrunjet (i 20 14,_| Patrunjel(ridacini) 25 15._| Pepeni galbeni 36 16,_| Pepeni verzi 40 17._| Revent 25 18._| Ridiche 25 19. he de fund 20 20._| Salata 20 21, | Sfecli 20 22._| Telina, radacing 30 23._| Telina verde 16. 24. | Usturoi 20 25._[ Vara 20 26. | Vinete 10 Fructe, ciuperei T_| aise 4 2. | Citese 15 50 Continuare 3] Buretigalbeni proaspei 30 4. | Ciuperci albe proaspete 24 5._| Coaciza neagra 3 6.__| Coacizi rosie si alba & 7._| Gutuie 28 8._| Limi 40. ‘9._ | Mandarine 26 10 | Mere. 12 II. Pere 10 12. | Piersici 20 13. | Portocale 30 14._| Prune 10 15._| Visine 15 16. | Zmeurd 2 ‘Carnea, derivatele ei T._| Care de bovine, calitatea 1 25 2.__| Came de bovine, calitatea IT 29 3._| Care de iepure 27 4.__| Came de ovine, calitatea T 26 5.__| Came de ovine, calitatea I 32 6.__| Came de poreine, grasi 12 T._| Came de poreine, slaba 15, 8._| Ficat 3 ‘9. [ nim 9 10._| Limba I U1. Plamani 8 12. | Sune 16 ‘Carne de pasire (semicinituite, cinituite), oui T._| Came de curcan, calitatea 1 3723, 2.__| Came de curcan, calitatea I 4327 3.__| Came de giind, calitatea [ 3925 4._| Came de gin, ealitatea IT 47730. 5._| Came de gased, calitatea L 40/22, 6,_| Came de gisci, calitatea I 45/25 7.__| Came de rat, calitatea1 4022 8.__| Came de rati, calitatea It 47/26, 9. Oui de ging 3 51 Continuare ‘Peste | Crap, 34 2._| Guvid 48 3._| Serumbie 40. 4_| Stiuea’ 37 ‘Cascavaluri T_| de Costroma 2 2._| de Estonia 3 I 3.__| de Letonia 6 4.__| de Litwania 3 5._| de Olanda 4 Tabelul 25 Repartizarea valorii energetice a ratici alimentare zilnice pentru fiecare masi Wr Reparizarca | Se recomanda | Diforenta (caren o | Luarea messi reali | derepartzat_| surplus) Feat | % | keal | % [teal] % 1] MicuT dejun 2._| Gustarea 3._| Pranzul 4_| Cina Datele de la aprecierea parti cantitative a rafiei alimentare zilnice oferd posibilitatea de a clarifica atat aportul substantelor nutritive, cat si aportul alimentelor de proveniena animalai in valoarea energetica (tab. 26) Pe baza rezultatelor objinute la calcularea compozitiei chimice a ratiei alimentare zilnice se poate analiza intr-un mod mai detaliat partea alitativa, inclusiv compozitia organicd (tab.27), aportul de vitamine (tab.28) si sdruri minerale (tab.29). Se va avea in vedere, ins, c& in procesul prelucrarii culinare, in special, al tratamentului termic, se pro- 2 Tabelul 26 Aportul substantelor nutritive si a alimentelor de provenienti animali in valoarea energetici a rafiei alimentare zilnice Diferenta ‘cae [surplus rena Ne. do Continutul | Norma Indicatorit real | individual 1. | Aportul proteinelor in valoarea energs ratiei alimentare zilnice, keal = aceeasi, % | Aportul Tipidelor in valoarca energetic’ rafiei_ alimentare nice, keal = aceeasi, % 3._| Aportul glucidclor ia valoarea energeti rafiei_alimentare nice, keal = aceenyi % | Valoarea energetica totalé a ratici alimen- tare zilnice, keal S.__[ Aportl alimentelor de provenient ani- ‘mala in valoarea enengeticl arated ali- ‘mentare zilnice, keal = acecasi, % duce o distrugere partial a vitaminelor. in medie, in rezultatul acestui tratament se distruge 25% de vitamina A si caroten; 50% de vitamina C; 35% de vitamina B,; 20% de vitamina B, si vitamina PP. La calcularea vitaminei A se va folosi coeficientul-6, deoarece din sase micrograme de betacaroten in organismul uman se objine un micro- 53 Unmérind tabelele de mai sus, alimentatia reald studiata prin metoda statisticd poate fi analizata de pe diferite pozitii. Rezultatele cApatate vor servi pentru unele recomandatii privind corectarea deficienjelor depistate, Tabelul 27 Compozitia organici a ratiei alimentare zilnice NE Conginutal | Norma | Difrenja do | __ India real | indus [en ua 1. | Proteine, total g in- clusiv de provenien a animal, g = aceeasi.% 2_| Lipide, total, gael siv de provenien vegetal, ¢ —aceeasi.% ‘Glucide, total, & 4. [ Raportul intre masa protcinelor, lipielor siglucidelor Tabelul 28 Confinutul unor vitamine in raia alimentari zilnici, mg Difsenia N 1— Vinminee, | PT Neer [eae na u T._| Retinol 2._| Tiamini 3._| Riboflavin 4. | Acid nicotinic 5._[ Acid ascorbic 34 Tabelul 29 Continutul unor elemente minerale in raia alimentara, mg Ne Elomenisle Conjinutal 7 Necesarut’ |_—_Diferenta Wo rminerale real carenja | sur plus I 2 3 4 5] 6 1_| Caleta 2. | Fosfor 3._| Magneziu 4. | Raportul caleiu/fos- for/magneziu 3._[ Fier Starea organismului in legiturd cu alimentatia sau «statusul alimentary poate fi investigata prin examenul somatometric (antropometric), clinic general, de laboratorsi prin studierea morbiditai. Nivelul dezvoltin ¢, stabilit prin metodele examenului somatometrie, oglindeste corespunderea, in primul rand, a valorii energetice a rafiei alimentare zilnice necesititilor organismului. Interpretarea rezultatelor examenului antropomettic se face in functie de tabelele normative, Se recomanda, ins, ca rezultatele obfinute si fie comparate cu standardele regionale, care la noi in mare masura lipsesc. De aceea la evaluarea rezultatelor sunt folosite standardele recomandate de OMS sau indicate de unii autori. Pentru compa- rabilitate se recomandi ca toate misurarile incluse in examenul soma- tometric sa fie efectuate in conditii identice. Programul examenului antropometric include, in special, urmato: inltimea (talia), ‘masa corpului, perimetrul braf-media, grosimea pliului tricipital (piele plus grasime), perimetrul toracie, pentru copii —circumferinta fronto- occipital sau perimetrul cranian, Rezultatele acestor misuriri se pot folosi pentru calcularea altor indicatori, si prin urmare ~ pentru aprecierea mai exactd a «statusului alimentary. indicator 38 Se recomanda, incepand cu varsta de 3 ani (dupa unii autori ~ de a2 ani) talia 88 fie masuratd in pozitie verticald. Pentru masurri sunt folosite dispozitive speciale — antropometre. in timpul masuririi taliei corpul se atinge de antropometru in 3 puncte: ciledie, fese, coloana vertebrala ta nivelul omoplajilor. Capul nu trebuie s& se ating’ de antropometru, El trebuie si fie pufin inelinat in asa fel, ca partea superioara a conductului auditiv extern si se giseasc’ pe o linie cu partea inferioard a orbitelor. Lucritorul medical, ludnd pozitia dintr-o parte a antropometrului coboard plangeta de pe scara gradatd pani la atingerea capului persoanei, indljimea cdreia este misuratd, Rezultatele se citese pe scara gradati la intersectia cu partea inferioard a plansetei. Masurarea taliei in pozitie culeat se efectueazi pana la varsta sus-mentionatd. La nastere talia (inltimea) este de 48-54 cm. Cresterea in primul an este, de obicei, eu 25 em (5 em in prima lund, 3 em in cea dea doua, cate 2 cm pe lund de la 3 pang la 7 Juni gi cite 1 om pe lun de la 8 la 12 tun). CAntirirea in scopul aprecierii masei corpului se face pe cantare medicale, Masa copiilor de varsta frageda este apreciat& culcat ori pe seaute pe cAntarul special destinat pentru aceste scopuri (pentru copii) cuo precizie de 20 g. Ceilalti copii si maturi sunt cAntariti pe edntarul medical de alta constructie cu o precizie de 100 g. Este recomandata cAntarirea fara imbracaminte. in cazurile, cdnd aceasta-i imposibil, se seade masa imbricimintei. Necesitijile energetice ale organismului sunt, de regula, calculate, pornind de la asa-numita «masa ideal» ori «masi normal a corpului, «amas optima», «masa recomandabili, ultimul termen fiind intalnit ‘mal des tn literatura, Datele despre masa optima a corpulul, care dupa cum se considera permite o longevitate maxima, sunt folosite des de citre companiile de asigurare (tab. 30). A fost propusi si «masa maxima normaliy (tab. 31) a corpului. Se considera, c& rajia alimentara, alcdtuitt dupa acest principiu, permite o functionare satisfcdtoare a organismului in conditiiobignuite. De aceea rezultatele cntiririi, adic& masa realf a corpului intotdeauna vor fi comparate cu 36 «masa ideal», «optima recomandabila ori «maxim normalin a corpului, fiindca pentru o persoana cu masa reala a corpului marita valoarea energetic a rajiei alimentare este excesivi, adicd este posibil o pletora alimentara si invers~in cazul unei valori scazute a masei reale a corpului—o carenta de energie, furnizata cu alimentele, in scopul aprecierii «masei ideale» normale, optime ori recomandabile a corpului, a gradului real de nutritie (partea energetic’) au fost propuse gi diverse formule, cca mai veche find formula ori indicele lui Broca: masa normald in kg (Mn) = indltimea (talia) in cm (T em) ~ 100. Propust fiind de antropologul francez Pierre Paul Broca ined in 1868, formula a suportat o serie de sehimbari legate de rezultatele masurdrii indltimii, varstd, sex gi constitutia organismului. Aga in functie de indltime s-a propus ca indicele Broca si fie prezentat in felul urmator: Mn=T,,-100 (pentru T,,155-165em); Mn=T,,-105 (pentru T,,-166-175 em); Mn=T,,-110 (pentru T.,, mai mare de 175 em). in Institutul prelungirii vietii (Life Extension Institute) din SUA a fost propus asa-numitul «indice corectat» al lui Broca. ‘Aga, pentru persoanele cu constitutia normostenic acest indice este urmatorul: pentru barbati: A-2/5 x (A-S2); pentru femei: A-1/5 x (A~52), unde A ~ indicele Broca. Pentru persoanele cu constitutia astenicd din indicele corectat a lui Broca se scade 6% de masi iar pentru persoancle cu constitutia hiperstenicd, din contra — la rezultatele obtinute se adauga 7%. Indicele Bongard permite caleularea masei normale ori optime a corpului dupa formula: T,,,X perimetral toracelui, em Ma = “t= 240 37 Conform fui Ian Taton masa recomandabila (Mz) a corpului este calculatd in functie de sex: T,,-100 Mr = T,, ~ (100 + —————}, pentru birbati; 20 T,,,~ 100 T,,~ (100 ++", pentru fomei. 10 M. Breitman a propus pentru calcularea masei recomandabile a corpului unui adult urmatoarea formulé (indicele Breitman): Mr=T., x 0,7-50, inacelasi scop Lorentz a propus formula (indicele Lorentz): Mr=T,,,~ 100 -0,25 x (T,,, - 150) ori T,,- 150 Mr=T,,- 100-—"—_. 4 Compania Metropolitana de Asiguriri din New York foloseste pentru calcularea masei recomandabile a corpului unui adult for- ‘mula: Mn = 50 + 0,75 (I, + 150) x V ~ 20/4, unde V - varsta in ani. Pentru femei valoarea objinutd se inmulfeste cu 0,9. Se consider’, c& cel mai bine coreleaz3 cu masa totala de fesut adipos al organismului indicele Quetelet (IQ) ori indicele masei corporale (IMC), care prezinti raportul dintre masa corporalé real in kg gi talia in metri ta pitrat: 58 Ti9-65S ase Fisrer T-T09 Gistts Gus 6h S19-109 Piswes 99-965 Gus-res 099-065, EUS-LeS eso-sas | eorers | ss Sr-oas | s1-rbs TIOPLS | 6RS-8ES Leg-69s_| castes EPS Or, Cars Z 3 ¥ = Z BIST DEssouOT BI BiBSaig | prEsomer [BRST Upniswos TOMST tringisuos TWeqiva of miaqny (661 140K MON) EEEANsISY ap aueppodoayayy faruedu10> 40]9;ep uELOJUD MyNdaod & EPGEpUEUNODaZ ESET 59 “L8-9UL O'OR-8'ZL SPL-TOL T98-LOL O6L-V2L ObL-¥69 Forse | oT a S6L-TOL 1 x SH8-T'SL Te-L'0L, 9 8L-$°69. ESS PL TLL-6'69 [eaess9 LTS EL £9L-7'69 S°OL-1°89. PSL-S'R9 CSL-9L9 SH-819 OSl-999 FEL-TL9 T'¥L-659 BZL-S'99 TEL-7S9 ¥8L-L'69 OCL=L'S9 [ea=sto_|79-F09 eIRcis | Su-069 | Fleer | ror ceo S1L-R ED 99-165 O1-OLS 9L-E'RD FOL-T9. FSF 19 SOL-Te9 359-065 EOI E'9S TH-FLO 669-SE9 SF9-8°09 VOL-E79_ 1'S9-€'8S. F6S-SSS SSL-699 169-879. Tr9-109 Foro | _eP-SUs eas-ers | rri-099 | ea9-re9_| Feo-F os 99-609 | 969-895 resres | Femrso | Pirie | co-ses 619-C09 | _ 679-195 suspes | snes | 99-009 | 09-61s Tis-s6s_| tase soscres | 0ec-9¥9 9-65 | F19-TUS soorwes |S iocHs 95-075 a A sores | _Loo-ovs esis | toneco | res8s | Goss VS9-ELs F6S-E ES PSS F69-L19 LES-T'8S Tes-¥'Ss PPI-L9OS o8S-9TS ES-ES 89-719 O'E9-TLS S8S-C PS SaoMTUED T1608 Cie FOL | SONNSL O16 BL] _TOsTSL T98-0'8__|_€6/-¥ PL eseree | 9Rc-9 EL POR TOL | OLLOTL Sesese | CLc ce CaP OL FRPP. | SOLS IL O'RS=SRL EleseL | 8S 0L ‘TaD 61 Ter_]_os oar wee | €6e. O60. fo. | eRe 7 osc | 690 se fee | OL CEL Sic_| eve SIL Oo eee $0 $99 | Te 589, ore | c89 9 Fo | 09 19 09 | 6e9 s19 oes | 619 Tes ess_| £09 Oss xrs_|_ eis oes ws_| 6s ee Pug | Teqirel Puy 09 OE Te Tsien 1g meqny (F9GL “PISHAIT “WW “7 §8 A403 “N “N) 8 16 awpiyeuy op gluopuodop uy owas 16 Heqayq nayuod ynyndio9 & yyeuLLOU-WwIXELE Us 1 suo mo 9[99 nujuod sot ndiog wsew UIP %E-¢ apEEs as poIuaISe “ygc-1 pepe 95 wojusisiadiy 109 n9 djouvosind nnudg “B10 N ore | 896 | 956 | vee | Fue | Lo] 996 366 | ete | 16 | oer was_| sie | ste _| os6 | #56 | 086 | v6 | ole | 816 | #56 | sar eis | Oox | 90s | seo | oes | 796 | O16 | ose | ces | res | 981 wss_| 08s | rus | 916 | 606 | oco | vos | ovo | ssa | (os | ver ows [ ros | sos [ sos | cos | rie | cus | 906 | ees | cus | ca ois_[ vrs | res | sus [res] cos | ote ‘oes | 60s_[_rss_[_ogr eon | wee | pew | sos oes | Fes oss | ca | oes | scr aupnupuo 63 M real a corpului, kg T IMC ‘wy Conform recomandirilor OMS (1995) valorile IMC pentru persoanele adulte normoponderale se incadreazi in limitele 18,5-24,99, in cazul valorilor IMC mai mici de 18,5 se considera ca stare de hipoponderabilitate sau hipotrofie de diferite grade: IMC 17,0-18,49 (hipotrofie usoara); IH-IMC: 16,0-16,99 (hipotrofie moderata); L-IMC < 16,00 (hipotrofie sever). Starea de hiperponderabilitate este, de asemeanea, divizatl in3 grade: IIMC 25,0-29,99 (exces ponderal usor), I-IMC 30,00-39,99 (exces ponderal moderat) si II-IMC 2 40,0 (exces ponderal sever). ‘Valorile IMC sunt asociate cu riscul pentru sindtate, in special, cu apa- ritia unor accidente cardiovasculare (rise moderat pentru IMC = 30 ke/in?; inalt 35 kg/m, foarte inalt ~ 40 kg/m’). Utilizand indicele Davenport (D) se consider’, 8 persoana are obezitate, efind aceasta esto mai maro de 2. Acest indice se caleulea2i dupa formula: ‘masa reali in grame D Ta? La noi in fara, ins, deocamdata existd alt concept in privinta aprecierii gradului de obezitate. Excesiva sau supraponderala este considerati masa corpului, care o depageste pe cea recomandabita («idealin, normal, optima) pana la 10%, Pentru gradul I de obezitate ‘masa reala a corpului o va depasi pe cea recomandabila cu 11 ~ 29%; MI 30-49%; III ~ 50-99%; IV ~ 100% si mai mult De mentionat, insa, c& un exces de mas a corpului poate avea Joc nu numai in caz de pletord alimentara ori obezitate, dar si din cauza unei musculaturi bine dezvoltate. De aceea sunt recomandate sialte investigatii. Aga, cu ajutorul unui calibror (fig. 1), care prezint& 64 FigeL, Calibrorul pentru misurarea grosimii pliului cutanat © modificatie a sublerului, se poate masura grosimea pliului cutanat in diferite parti ale corpului, Pentru objinerea unor date comparabile este necesarca calibrorul sa corespundai unor anumite conditi (suprafata contactului ~ 20-40 mm si valoarea unei diviziuni ~ 0,1 mm), iar presiunea in procesul misurarilor si fie permanent (10 g/mm?). Mai des este masurat pliul cutanat tricipital (PCT). Aceasta misurare se face la jumitatea distanfei dintre acromion si olecranon. in timpul misurarii bratul (sting) trebuie s& atarne liber pe flancul corpului. Rezultatele obtinute se confrunti cu standardele de referinta in functie de varsti gi sex (in RM Ia ora actuala lipsese). Se considera, ca in cazul unei stiri de nutritie normale grosimea pliului tricipital va fi de 15 mm Ia barbati si 25 mm Ia femei Este recomandat, de asemenca, masurarea pliului cutanat pe piept si abdomen. fn primul caz aceasté mAsurare se face pe linia axilara la nivetul mamelonului, iar in al doitea ~ ta intretdierea perpendicularei, care trece peste mamelonul drept si orizontalei care trece peste ombilic. Perimetrul brat-mediu (PBM) se misoard, de asemenea, la jumatatea distanjei dintre acromion si oleeran cu o panglica centimetrica. Valorile medii in eazul unei stiri de nutritie normale se considera: 29,3 pentru barbafi si 28,5 pentru femei. Perimetrul muscular al bratului (PBM) poate fi calculat dupa formula: 65 BM, ~ (0,314 + PCT, leo om) PMB... Micgorarea PMB, ca reguli, este 0 dovada a carentei de proteine, iar miegorarea PCT ~ a earentei proteino-energetice Circumferinfafronto-occipitalé ori perimetral eranian (PC) la copii se masoard cu 0 banda centimetricd, care se aplicd supraorbitar, trecand peste procminenta occipitald. Masurarca se face cu precizie de 0.1 em. La nastere valoarea PC este 34,3, la 6 luni ~ 42.4, 1a 1 an = 45,5, la2 ani ~48,1 a3 ani—49,3, la 4 ani - 50,4, la S ani -50,8 em Determinarea perimetrului toracelui la maturi se face in stare de repaus cu © panglicé centimetrica (Iucratorul medical se gaseste in spatele persoanei investigate), care la birbafi cuprinde pieptul sub mameloane pufin acoperind segmentele inferioare ale areolelor mamare, iar din spate ~ sub unghiurile inferioare ale omoplajilor. La femei panglica centimetricd cuprinde pieptul ta nivelul marginii superioare a coastei a patra, Se recomanda de a sustrage atentia persoanei investigate, propundndu-i si numere de la 1 pind la 15, rezullatul numdrarii fiind fixat undevs la numerele 5-8. Precizia mésuririlor trebuie si fie de 0,5 em. Examenul clinic general este efectuat de o echipa de medici- specialisti, care vor atrage atenfia atat la semnele de carenta, dar mai ales precaren{a in principii nutritive, eat si la cele, care sunt cauzate de abuzurile alimentare. in ultimul caz situafia trebuie analizata si in legiturd cu diferiti factori de rise (sedentarismul, alcoolul, fumatul s. a.). Semnele clinice cauzate de dereglarite in alimentafie sunt deseori depistat, fiind mai evidente la examinarea tegumentelor ochilor, mucoaselor oculare si bucale, a sistemult nervos central si periferic, a sistemului osos, glandelor 5.2. Manifestirile cutanate sunt cauzate in mare mésura de carenta in diferite vitamine. Asa, hemoragiile perifoliculare, cauzate de carenta vitaminei C, se manifesta prin petesii si echimoze pe piele. Aceasta caren{& provoacd gingiviti acuta periodontalé, care se manifest prin edeme, singerare a gingiilors.2. Seboreea nasolabial, dermatita 66 serotald gi vulvara injectia perikeratiea si leziunile angulare bilaterale ale ochilor, cheilita mucoasei labiale, limba rosie dureroasa, cedematiata, denudata sunt caracteristice pentru carenta riboflavinic&. Seboreca nasolabiala, cheilita mucoasei labiale, leziunile angulare bilaterale ale ochilor de rand cu stomatita gi glosita de aspect rosu, congestiv, edematiat cu ulceratii multiple si persistente mai mult sau ‘mai putin cenusii, fisuri ale limbii dermatita simetricd a tegumentelor expuse gi sindromul neuropsihie au loc in cazul carentei de niacin’, Xeroftalmia, keratomalacia gi petele Bitot, depistate la examinarea ochilor, hiperkeratoza foliculara depistati la examinarea tegumentelor au loc in cazul carenfei de vitamina A. Prin examinarea atent’ a tegumentelor, mucoaselor vizibile, ochilor ete. se pot depista si alte dereglari legate de starea de nutritie. Astfel, carenta de proteine se ‘manifesta si prin aspectul general edematos, edeme ale tegumentelor, parotidele tumefiate, parul friabil, uscat, decolorat si care cade usor. De obicei, in caz de anemii mucoasele vizibile sunt palide, la ‘examinarea ochilor se observa o poluare conjunetivala, iar limba este neteda, pala, atroficd. Hipertrofia glandei tiroidiene are loc in cazul carentei de iod in organism. Aspectul general obez si tesutul adipos subcutanat dezvoltat au loc in caz de obezitate si invers — aspectul general edematiat, fesutul adipos subcutanat foarte scazut, ori chiar ipsa acestuia sunt caracteristice pentru malnutritia proteino- energetic exprimati sau marasm. Examinarea sistemului osos permite depistarea semnelor de carenti a vitaminei D (largire epifizara, in special tibiald inferioard, bose craniene, craniotabes, plagiocefalic, «matanii» condrocostale). «Matiniilen condrocostale por fi depistare i in carenti de vitamina C. Absenfa sensibilitatii vibratorii, alte dereglari ale sistemului nervos, edemele tegumentelor sunt conditionate de carenta tiaminei. Tulburarile neurologice au loc gi in alte carente, de exemplu, de piridoxina, riboflavina, vitamina B,,, acid pantotenic .a, Este im- portant si examenul stomatologic, La examinarea copiilor se noteazi o «data aparitiei dentitei, numarul de dingi temporari si permanent. Atit la ‘adult, ft ila copiii mai mari trebuie de notat care dint lipsesc, mobilitatea lot, modul de implantare in alveole, alterarea dinfilor in legatura cu caria dentard ori luoroza 5.a. Dentitia este alteratin cazul consurmului exagerat de zahar i produse zahiaroase, in rahitism etc. in studiul starii de nutritie pentru a depista unele carente in principii nutritive pot fi folosite si metode instrumentale. Asa, de exemplu, poate fi folositi metoda (proba) de apreciere a rezistentei vaselor sanguine. Aceasti prohi este 0 metod indirect de depistare a carenjei in vitaminele C si P. Metoda prin scdderea presiunii foloseste aspiratia cu ventuza si deriva din metoda Bordely, ciutdndu-se objinerea unei scideri de presiune suficiente pentru a rupe capilarul. Determinarea poate fi eficienta cand se utilizeazi capilarodinamometrul Lavollay si angiosteriometrul Parrot, cu modificaiile lor sau sfigmomanometrul de mercur si alte aparate. Angiosteriometrul (angiorezistometrul) Parrot si modificatiile acestuia este compus din trei celemente: 0 ventuzi, o pomp’ si un manometru, Pentru aparatul Lavollay comul de depresiune este format dintr-o ventuza cu diametrul de 2 em; aceasta provoac’ o scidere a presiunii pana la 30 mm col. mercur. in cazul caren(ei in vitaminele C si P pe suprafaja pielii supuse depresiunii par multe petesii pang la hemoragii care ocup tot sectorul investigat. in Republica Moldova se foloseste adesea aparatul lui Nestero (fig.2). Acesta find previzut cu2 ventuze, permite determinarea asigurarii organismului cu vitaminele C si P concomitent a2 persoane, Depresiunea (vacuumul) se obfine prin transferarea mercurului dintr-o parte in alta a sistemului de vase din aparat. Condifiile de efectuare a probei sunt urmatoarele: diametral intern al ventuzei ~ 15,8 mm; presiunea negativa (vacuumul) ~ 240 mm col, mercur; expozitia—3 min.; sectoral de piele examinat-partea anterioari a antebrafului (cu 1,5~2.em mai jos de plica cotului). Se considers stare normal a organismului (gradul I de rezistenta a capilarelor), daca pe suprafuta investigat& au apdrut pang la 15 petesi ‘ici. Dela 15 pana la 30 de petesii mici si mijlocti apar fn eaz de antehipo- vitaminoze C si P (gradul II de rezistenga a capilarelor). in sfargit, in caz 68 Fig. 2. Aparatul lui Nesterov de hipovitaminoza pe suprafata investigatd a piel spare mai mult de 30 de petesii de marimi diferite pind la 0 suprafatd hemoragicd total in caz de avitaminoza (gradul IIt de rezistenta a capilarelor). Examenul de laborator (biochimic si hematologic) completeaz celetalte investigatii si aprecieri biochimice. BI reflecta in special modificarile in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, vitaminie si hhidromineral, modificari aparute in cazul unei alimentajii dezechitibrate. Depistarea modificarilor metabolice precoce este deosebit de valoroasa, Prin examenul clinic general nu se poate aprecia usor o deficient concreta de alimentatie. in acest caz se recurge la analize de laborator. Se recolteaza probe de snge si uring. Acestea vor fi luate pe nemancate dupa un repaus digestiv. Pentru determinarea metabolitilor de proteine urina se recolteazii timp de 24 ore. Toate probele se pastreaza la temperaturi joase, Frotiurile sanguine se coloreaza eu hematoxilina- eozini, apoi se examineaza, In dependenté de scopul pus programut analizelor de laborator 0 poate fi mai restrans sau mai larg. Programul obligatoriu al investigatiilor de Laborator in studiul stirii de nutritie a populatiei este expus in tabelul 32, Metodele examenului de laborator sunt elucidate in indreptarele respective. in randurile de mai jos se descrie cea mai simpli metoda gi anume metoda de determinare a vitaminei C in urind, mai exact, in portia de rind, recoltatd pe neméncate. Se consider, c& cantitatea de acid ascorbic eliminata timp de 0 ord dimineata dupa o pauza digestiva este in relatie direct, adicd depinde de concentratia vitaminei C in plasma Tabelul 32 Programul obligatoriu al investigatiilor de laborator la studierea stirii de nutritie a populatiei Wr Tndicatort Grupele de popalaie wo 1, | Analiza gencrald'wsangela’ | Toate grupele (le Wate per soanele investigate) 2_| Analiza generall a urine’ ‘Glucoza in singe $i uring i 4 | Proteinele totale in seral | Adulfy gi elevi (selectiv 8-10 sdngelui persoane) S_| Albuminele EES 6._| Trigliceridele 7 7. | Activitatea fostotazei aca | Copit de varsti_prescolard, Hine femei_gravide, persoane de ‘vst inaintaa | Vitamnina Cin singe gi uriad | Copii do virata prejeolart, clovi si adulfi (selectiv. 8-10 per- soane). Turina | Copii de varsts prescolars, elevi si adulti (Selectiv 8-10 persoa- ne) TO_[Vitamnina A fn serul Singelur oe TI._| Frotiul singelui “Toatt populatia 9._| Vitaminele By si By 70 sdngelui. E de mengionat, c& pentru aprecierea exactd a metabolismului vitaminic este necesar a efectua determinarile direct in singe Determinarea eliminirii din organism a acidului ascorbic impreund cu urina dup metoda N. S. Jelesneakov Dimineata, dupa desteptare, se fixeaza timpul primei mictiuni. Apoi dup 30 min—o ord se propune persoanei examinate a doua mictiune. Se recolteaza urina, se masoari volumul ei. Intr-un balon se introduce 0.4 ml de acid acetic glacial, 4 ml urina de analizat si 10,6 ml api distilat, Folosind microbiureta, urina se titreazi cu solugie 0,001 N de 2,6 diclorfenolindofenol (reactivul Tillmanns) pana cind apare o coloratie oz pala. Coloratia nu dispare timp de 30 secunde. Exact aga se procedeaza si cu proba-martor (0,4 ml acid acetic glacial gi 14,6 ml apa distlata, Conjinutul de acid ascorbic, eliminat cu urina intr-o ora (x) in mg, se caleuleaza dupa formula: (a—b) x K x 0,088 x C Xe dxe inca a ~ volumul reactivului Tillmanns, cheltuit la titrarea probei de analizat, ml; b—volunmul reactivului Tillmanns, cheltuit la titrarea probei-martor, ml; K —coeficientul de rectificare a titrului; €~volumul total al urinei recoltate, ml; d—volumul probei de urind, supuse analizei, ml; e~timpul inire 2 mietiuni, ore; {UO88 ~ cantitatea de acid ascorbic in mg, care corespunde I ml de solutie 0,001 N reactiv Tillman. in cazul unor investigafii mai profunde vor fi necesare analize suplimentare de laborator: azotul total, ureea si creatinina in urina zilnicd; colesterolul total si fractiunite lui (colesterotu! lipoproteinelor cu densitatea foarte joasd si inalt@), acidul piruvic si cel lactic in ser; n corpii cetonici in urind; caleiul, fosforul neorganic si fierul in singe sa. Se vor calcula, de asemenea, echilibrul azotat si indicele creatininie (IC). Ultimul permite de a aprecia sporirea, sau din contra, micsorarea musculaturii corpului intr-o anumita perioada de timp, Exprimat in procente IC reprezinta raportul dintre cantitatea totald de creatinina excretati cu urind in 24 ore la cantitatea optima, care ar trebui si fie excretaté in aceeasi perioada. Cantitatea real de creatinina este determinaté, dupa cum s-a mentionat, prin metoda de laborator. Pentru calcularea cantitatii totale, optime de creatinind, care ar trebui si fie secretatd in 24 ore se inmul{ese 2 valori si anume masa ideal pentru persoana investigati cu asa-numitul coeficient creatininic (CC), care prezinta excretia optima de creatinina in 24 ore pentru | kg de masa a corpului. in conditii optime CC la copii de la nastere si pana la varsta de 2 ani este de 22,0; de la 2 pand la 18 ani ~ 25,0; pentru un barbat adult ~23,0 si pentru o femeie ~ 18 mg/kg. Mirirea concomitenta intr-o anumitd perioadi de timp a masei corpului sia IC, chiar daca IC raméne la nivelul inital, reflecta o sporire a masei musculare a corpului. Micgorarea IC concomitent cu sporirea ‘masei corpului este o dovada a depunerii grisimii in organism. IC se calculeaza dupa formula: excreia real de creatinina in 24 ore, mg Ie =§ ——__________—- x 100. exerefia optima de creatinina in 24 ore, mg Rezultatele examenului clinic si celui de laborator se introduc int-o fisi a controlului medical (anexa 2). ‘Studiul morbidititii se face utilizind metodele in vigoare. Analizind rezultatele investigatiilor, incluse in cele 4 grupuri de ‘metode sus-mengionate (examenul antropometric, clinic general, de laborator, studierea morbiditatii), se face concluzia despre starea sinatati in legiturd cu alimentafia, Dupa confruntarea acestor rezultate cu datele despre alimentatia reald se face o incheiere generald despre starea de nutritie n Anexa I Ancheta nr. ___ de studiere a alimentatiei la adulti Datainvestigatiei___200 1. Date de pasaport: 01. Numele, prenumele, patronimicul 02. Varsta ani. 03. Sexul [7] m. f 04, Nationalitatea 05. Componenta familie 06, Salariul (sialte surse financiare) mediu al familici_ choltuiolile pentru alimentatic 07. Profesia 08. Noxe profesionale 09. Vechimea in munca: total pespecialitate 10, Domiciliat pe adresa Cat timp locuieste in localitatea dati ani. I. Informa despre alimentajia real (pentru 7zile consecutiv). Malian cae Tile | Tia tiers contas | Utne contin Es i [| 2 Prima i | 3, 4 5. Pine de gr 6. Paine de scar, B Continuare Pranzul Cina ‘Alimentare suplimentare K x z Reguli de completare: a) Rugtim si inscrieti datele despre alimentatia D-voastra in decurs de 7 zile, inclusiv inzilele nelucritoare. b) in patratele /x indicafi timpul servirii mesci. ©) inserieti denumirea exact a produselor alimentare sau a bbucatelor, masa sau volumul acestora, Pentru bucatele in form lichida ‘nscrieti cite farfurii, pahare, linguri au fost consumate pentru felurile doi de bucate ~ numarul si volumul acestora, de exemplu o parjoala ~ 75 g ete; pentru gamituri, terciuri, brinza de vaci ~ volumul lor in linguris pentru zahar —numérul de lingurte s.a. 4) in rubrica «Alimentarea suplimentari» se vor indica produsele alimentare, folositeintre orele de servire a meselor, de exemplu, mere— 1; inghefata ~ 0 cutie ete. ) in cazul alimentatiei in condii casnice se vor inscrie produsele alimentare folosite pentru pregitirea bucatelor fierbis ‘aia patratul in felul urmator [SZ] 11. De eate ori pe zi va T] Cum va alimentatiin alimentafi schimbul de 2. noapic {de ite of ta ce timp) " 12, De cate ori pe zi va folositi de cantina 13. Cand mancayi maimult 14, Preferati mancare 15. Volumul de bauturi aleoolice, folosite ‘in decurs deo SSptmani (in 1 sau ml). 16 Fumati 17. Folosit adi vvitamino-minerali aI mai des rmicul dejun prinz ina siirata condimentati duleiuri vin rachiu bere da vitamine, (Geindicatdenuminea) Preparate cu confinut de fier. (e indicat denumirea) 18 alte preparate (de indicat enumirea) IIL. Grupa profesional 41,11, IL, 1Y, V. dupa CE (subliniat). IV. incheiere despre alimentafia reala. Anexa 2 Fisa controlului medical al adultulut Data investigatiei__200_ 01. Numele, prenumele, patronimicul 02.Constitujia [7] normostenica [J hiperstenica O hipostenica 04, Masa corpului masa excesiva a corpului___; kg kg fala de masa ideal; oti ; fata de % rn % masa maxim-normalé 05. Perimetral toracelui 06, Perimetrul brat — mediu (PBM) 07, Pliul tricipital (PT) ‘ (8. Maladie eupertats ———— 09. Breditaten 16 10. Pielea 11. Parul 12. Unghiile ‘ira schimbari far schimbari = [__] fara schimbari palida |sunt schimbari coilonichie hiperkeratozi (de indicat schimbarile) plagi puroioase seboreea adipoasé a fejei seboree nasolabial dermatita seboreic’ hemoragii [sei echimoze xerodermie descuamare 13. Buzele 14, Mucoasa bueali 15. Gingiile fir schimbai far schimbairi fara schimbari Jeziuni unghiulare [_]patiaa hemoragice, laxe n cheilita cianotic’ tumefactia papi- Jelor interden- hiperemiatd tare 16. Limba 17. Dingit 18. Ochii Tard schimbari sindtogi fra sclimbri papilele afectati de carie — [_] conjunctivele atrofiate in numar de palide hiperemie ori schimbarea culorii xeroftalmie hipertrofia papilelor «geograticioy acuitatea vizwal sedizutd senzayie de arsura placi xerotice (usturime) Iskerski-Bitot edem, amprenta injectie pericor- dingilor neand blefarita 19. Glanda tiroida 20, Sistemul osos 21. Sistemul cardiovascular ffir schimbairi [—] fra schimbiri [7] fara schimbari marta sunt schimbari —inima [[]_marita (Geindicatschimbanie) pulsul [] tahicardie 8 bradicardie tensiunea arterial 22. Aparatul digestiv 23. Alergie alimentara 24, Sistemul nervos fra schimbari | iconic L] st sents apetit L] sport — 1 suntsehimbasi sunt schimbari micsorat perfa- tigabilitate dispepsie iritabilitate L] itestinele dureroase L_] capacitatea de la palpare muned sedzuts hepatomegalie proba Romberg splenomegalie testul indice- nas scaunul constipatie sensibilitatea ccutanata (no- ciceptiva, ter- mica) diaree LJ. demografism (caracterl) (caracterul) ~ somnul adane super- ficial 25. Analiza general a urine 26. Analiza singelui Hemoglobina, eritrocitele, leucocitele, indicele de culoare, Continutul de zahar Conginutul de zahat. Suplimentar, confinutul de Suplimentar. Vitamina C Frotiul sanguin B, Coninutul total de proteine in ser Albuminete. Trigliceridele, Vitamina C5 A. caroten Fosfataza alealind: (persoane de varsti inaintatd, femei gravide) 27, incheiere clinica despre starea sinatatii, Tema 3. Studierea si evaluarea alimentatiei reale in colectivititi prin examenul de laborator Studierea alimentatiei prin metoda statistic’, ca regula, se completeazi cu examenu! de laborator al rafiilor alimentare in scopul evaluarii compozitiei chimice si valorii energetice. Se considera ci examenul de laborator este metoda cea mai obiectiva de studiere a alimentatiei reale. Prin examenul de laborator se studiazd continutul principalilor factori nutritivi (proteine, lipide, glucide) si valoarea lor 80