7 tian $e Tunas jou SE IMPRURUY SCRItTORI GRECI $1 LATIN! v VITRUVIU DESPRE ARHITECTURA EDITURA AGADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE 1964Aceasté traduecere cea dintii in limba romind a tratatului Despre arhi- tectura al lui- Vitruviu a fost fdoutd de arhitectul G. M, Cantacuzino tntr-o primd versiune pe care n-a putut-o desdvirgi, din pricina disparifiet sale premature in toamna anului 1960. Forma in care se preaintd aowm publi eului se datoregte arhitectului Grigore Ionescu gi tui Traian Costa. Arhi- tectul Grigore Ionescu s-a ocupat gi de tlustrarea teatului, Traducind si completind ou ouplicafii suplimentare legendele a nowdzeci gi patru de plange din marca edifice a lui Auguste Choisy, el a addugat acestora gase plange noi, anume nr. 3, 44, 97, 98, 99 gi 100. Ca gi in cazul plangelor, la bava intregii traduceri std edijiu Choisy (Vitruce, T—IV, Paris, 1909); pentru inldturarea wnor neclaritafi s-a finut seama gt de editia lui Krohn (Vitrunit de architectura libri decem, Lipsiac, 1912). S-a semnalat de fiecare daté cind s-au utilizat lecfiunile propuse de cercetitorii de dupa edifiile lui Choisy gi Krohn, preaum gi cole ofteva con- jecturi care s-a considerat o& pot fi faoute. Pasajele interpolate s-au pus ‘intre paranteze drepte [ }, ouvintele adéugate de editori tntre paranteze ascufite <>, tar laownele sint semnalate ou asterisowri****. Teatul vitruvian find adesca obscur gi de cele mai multe ori prea strins redacial, traducdtorii s-au vileut silifi sd completeze unele frace spre a le face inge- lese ; pentru a nu tngrewia lectura, aceste completari nu au fost date tn note. Impirtirea in capitole ¢ accea din edifia lui Choisy (diferité de @ altor edifit) ; mumerotarea paragrafelor se datoreazé in ‘ntregime arhitectului Grigore Tonescu, care a finut seamd, de desfasurarea logicd a ideilor, nu de fraze san de membre de frazd ; diversele edifit gi traduceri se deosebesc destul de mult din acest punct de vedere, asifel cd diviziunea precentaté in versiunea romi- neased, nu poate fi invinuitd od s-ar abate de la um sistem unanim aceeptat. Lrimiterile din prefafd gi din note se referé la numerctarea folosite in traducere. ‘Editura gi traduodiorié tin sd mulfumeased in mod deosebit profesorului D.M. Pippidi, membru coreapondent al Academiet R.P.R., pentru sugestiile $i prefioasele sale indicatit, pe baza cdrora aceastd versiune a operei lui Vitruviu a fost sensi bunettapita. -—s——--. BILIOTECA Chat. te REGION AL SUCE AN LE DéVITRUVIU OMUL SI OPERA Tratatul Despre arhitecturd al Jui Vitruvin e singura Incrare de acest fel care ni s-a pistrat din antichitate, desi, cel putin in literatura greaci, au oxistat numeroase opere asupra subiectului. Totugi, in secolul al KIX-lea mai eran unii invaitati care se indoiau de yechimea serierii lui Vitraviu; Chr. L. F. Schultz, intr-o serisoare din 6 mai 1829, ii impartiigea lui Goethe plrerea ch De architectura nue decit productul unui falsificator care a triit cel mai devreme in secolui al X-lea. Peste citva timp insi, aflind e& manuscrisul e mai vechi eu cel putin un secol dectt data atribuitss de el autorului, gi-a schimbat p&rerea, afirmind o& tratatul dateaz’ din seco- lul al TV-iea. Merit oare si fie amintitd fantezista ipotezd a unui contem- poran e& opera a fost alcdtuit’ abia in secolul al XV-lea? Dar Vitruvin figureazi printre izvoarele Istoriet naturale a lui Pliniu cel Biitrin, nobil& jertfé a curiozitStii stiinfifice tn timpul eruptici din 24 august 79 on. ‘@ Vezuviului. Numele Vitruvius Polfljio apare Ia inceputul rezumatului pe care La aledtuit, in secolul al II-lea, Cetius Fauentinus; praenomen-ul pare 8& fi fost Lucius’. Biografia Ini ne este cunoscutd numai din informatiile pe care auto- ral insusi ni Te di in citeva locuri din opera sa. fn prefata clirtii a TI-a el se plinge ci ,,bitrinetea mi-a uritit' fata gi proasta siinitate mi-a secat puterile”” ; ii fusese eunoscut lui C. Tulins Caesar‘, care murise in 15 martie 44 i.e.n. De aici se poate trage concluzia ch Vitruviu s-a niscut in primele decenii ale veacului I i.e.n. Pirintii Ini s-au ingrijit si-i dea o educatic gi © invititurs aleas’, pentru eare el Je pistreazi si la bitrinete ,,o adincd gi nemArginita reounostint&”®; viitorul arhitect a inviitat ines din tine- } Francesco Pellati, Vitruvio e la fortuna del suo tratiato nel monda antico, tn Rivista di Mologia e di tetrastone elassica, 49 (1921), p, 310311, 2 Dacd L, Vitruvius L, |, Cerdo archilectus din CIL, V, 3464 e intr-adevir libertul seri- torah, 3 § 4: faciem deformauit actas, uatetudo detrazit wires, 41 praef. 2; ef. $1.2, 9, 457 * 6 praef. 5.8 TRAIAN COSTA Toe cil, nu-i nevoie s& ai prea mult gi cl adevarata bogkfie ¢ toomai si nu doresti nici o bogiifie” . Iu cred ck acest ugor dispref al bogitiel, manifestat de Vitruvin gi mai tirziu?, dovedeste e& ati el cit si pirinfii Ini s-au bucus tat intotdeauna de o stare material destul de bund. Nu e mai putin ado. Yarat c& in firea acestui om mic de staturd® intra mult& modestie : nu ¢ de mirare c& pentru cei mai multi eu sint atit de mecunosont. Alfi azhi- {oct BMbLA gi Se roags pentru a i se da Incréti; ou ins& am invajat de la dascalii mei et trebute si primosti o lucrare ragat, nu rugindute (rogatum non roganiem oportere suscipere curam, ckei obrazal ourat soinro., feste cind ceri un Incru banuielnic "4, Aceasth triisitur’ de caracter o Yizibilé gi in opera lui serist; ori de cite ori se iveste prilojul, Vitruviu subliniazé o& datoreaz’ foarte mult scriitorilor din trecut : ju inlitu- rind urmele celorlalfi gi adingind numele meu [neque alients indicibus mutatis interposito nomine meo| infifigex acest tratat [... ] clei adue nestirsith recunosting& tuturor seriitorilor pentru c& [ ... ] Ae-au proga fit [ -.. J bogate materiale, dn care ne adiipim ca la apa izvoaelor™; iat tn alté parte, anunfind c& va arkta cine a nAscocit fiecare fel de oro” login, adauga : ,,nu se cade nici simi laud eu ale altora ca fiind ale mele”, ‘Tot aga, la sfirsitul multor capitole revin cuvintelo ,,am explicat, pe eit am putnt”, ,,cit mi-a putut veni in minte”, ,,am expus ceca ceam putnt”? ; autorul nu are fatuitatea de a se crede complet gi profund original. Na 6 de mirare deci ei, socotindu-se gi pe sine poate printre ei, e cuprins de melancolie vorbind despre cei care ,,nu gi-au cucerit un Joe in amintire”, Pentru od ,,au fost lipsifi nu de talent, nici de iscusinta in arta lor, oi dé noroc™ gi c& in alt loc so intristeazi, comparind suecesul facil al atletilor cu condifia mediocri a seriitorilor si a infelepfilor : ,,Ce foloseste omenirii c& Milon din Crotona a rimas netnvins, el san alfii care an biruit ca gi el, dectt e& ei insisi au avut faim printre concetiifenii lor cit timp au tr8it” j pentru binefacerile pe care infelepeiunea lor le daruiesto omenirii, scrii. torii sint cei care ar trebui si eapete premii si coroane, ba li se harizeasci chiar triumfuri si sii fie judeeati vrednici de {in locagurile zeilor””, Dar modestia care fi earacterizeaz’ pi invajafi nu Ie ingkduie s& lupte impotriva neqtintorior aroganfi gi imba- tafi de suecese ou armele folosite de acegtia. In loc si vineze favoarea. si comenzite concet&tenilor, arhitectul tsi elaboreazé opeta in ,,indelungi * 6 pract. 6; eamgue esse proprielatem diuitiarum mazime nihil desiderare, * Ibid, 8: ,,Eu, Cezar, dimpotrivi, nu mam striduit st adun bani cu arta mea, find de pirere cf trebulie urméritA mal degrabi o stare modest [tenuitatem] tnsotita de nume bun, dectt. belgugul tnsofit de dezonoare”, © 2 prac. 4: mihi [...] staturam non tribuit natura, 46 praef. 9, 57 praef. 9, * 9, 7, 20: neo aliena pro meis praedtcanda uidentur, 76, 8 21; 7, 14, 3; 8 6, 15 ete, § 8 praef. 7: non ab industria neque artis sollertia sed a felicitate fuerunt deserti, "9 praef, 35 4,. ‘VITRUVIU, OMUIL. SI OPERA a meditatii”', nddajduind c& va fi cunoseut mai ales de urmayi, dack pint acum faima s-a legat prea putin de el’, Dup& moartea Ini Cezar, Vitruviu a intrat tn serviciul Ini Octavian. Imprenni cu Marcus Aurelins, Publius Minidius si Cnaeus Cornelius el a Iuerat la construirea maginilor de rizboi; mai tirau va deserie ami- muntit aceste masini, bazindu-se tocmai pe activitatea Ini de constractor’. Octavian, pe ling’ ck i-a incredintat supravegherea apeductelor’, la rugimintea surorii sale, Octavia, -a incdireat de binefaceri scutindu-1 pind la sfirgitul viefii de teama sirsciei. In schimb, Vitruvin i-a nehinat serierea sa. Tratatul Despre arhitecturd e una din numoroasele eloxywyat® aloi- tuite in toate perioadele antichititil. Scrise in versuri (Luordri gi zile ale lui Hesiod, Georgicele lui Vergiliu gi, mai tirziu, Arta postied a Ini Horatin) sau in prozit (Agricultura Ini Cato si a Ini Varro), aceste introducer aveau, mai mult sau mai putin, o insemntate practic’, de manuale. E de ta sine inteles e& Arta poeticd uu poate fi judecatd in acelagi fel cu tratatul Despre arhitecturd, dar seopul tuturor seriorilor isagogice era identic. Vitruviu vorbeste in mai multe rinduri despre scopurile pe care le-2 urmirit. Primul scop pe care-1 pomeneste ¢ gi cel mai putin griitor. La sfirsitul prefetei cirjii I, adresindu-se Ini Octavian, dupi ce aminteyte vasta activitate de construetii 2 acestuia®, autorul spune: ,,Am seris reguli precise, pentru ca, cercetindu-le, si poti cunoagte prin tine insuti insusirile lucrarilor ficute pind aici gi ale celor viitoare”. Mai convingiitor e insi, Vitruviu cind se gindeste la ,,folosul vegnic al tuturora” pe care il fintesc toti invitatii”. Mai mult decit lui August, cartea lui ¢ folositoare acelor ,,capi de familie care, intarifi de credinta in citi [Litleraturae fiducia confirmati}, eladesc ei ingigi, judecind in felul urmator: daci trebuie si 80 lase po mtinile anor nepriceputi, mai yrednici sint ei ingisi si-si chel- tuiased suma de bani dupS propria lor vointé, decit dup’ a altora [ ... ]. De aceea am crezut de datoria mea si scrin cu cea mai mare grijé un tratat de arhitectur’ ou teoriile pe care le comport& socotind c& acesta va fi un dar plicut pontra toath Inmen [munus omnibus gentibue non ‘ingratum}"*, Ca lordnl Bacon peste gaisprezece sute de ani, Vitraviu socotea deci eX fiecare om e un debitor al profesiunii sale. Dar el se socotea. 34 pract, 1: magnis cogitationibus expticata. ® 6 praef, 8: ideo notities parum est adsecula, sed tamen his woluminibus editis, ut spero, etiam posteris ero notus, * 10, 11, 4: quae ipse faclundo certa eognouti. 4 Dac se accept conjectura Ini Krohn semnalatd ta nota de la 1 praef. 4. § Feraucesco Pellati (Vltravio, in colectia ,,Res Romanae”, Edizioni Roma, 1988, p. 7) socoteste c& genul isagogic a fost inifiat Ia romani de Horatiu, cu Epistata ad Pisones; dar aproape toatd lumea e de acord ck ad Pisories dateazt din anul 20, dack nu 1 mai tirziv, pe cfnd Vitruviu si-a scris opera cu cftiva animal devreme, eum demonstreazi insusl Pollati, * Ct. TH. Neomario (= Theodor Niemeyer), Gesehiclile der Stadt Rom, Kiel 1931], p. 259-261. 7.9 pracf. 28: ad omnium utititalem perpetuo, "6 praef. 135 15,10 TRAIAN COSTA dator gi si-i apere pe concetitenii sii de ignoranfii lipsiti de serapule si avizi de bani: ,,C&ci nepricepufii n-ar mai umbla prin lume nepedepsiti [non sine poena grassarentur imperiti], ei numai cei inzestrati eu desdvirgita eunoagtere a specialitatii s-ar numi firs sfials arhitecti. De asomenea eapii de familie n-ar mai fi tiriti in nesfirgit de lungi cheltuicli, ajungind ping a fi seogi din bunurile lor”, In felul acesta autorul isi apna gi breasla sa%, cum si propriile lui interese®, A intrat Ins’ in joc gi mindria romanului : Cum dar gi batrinii nostri, destul de multi dupi amintirea noaatri, se afli a fi fost arhitecti mari nn mai putin decit grecii, dar dintre ei pufini au lisat serieri, am crezut de datoria moa si nu pastrez téicerea’. Pentro toate acestea Vitruviu a ,,socotit of e un lucru vrednic gi foarte util a pune in desiivirgits orinduialé materialul unei stiinte atit de vaste si de a dezvolta aspectele particulare ale celor sorise de inaintagii* lui, de a sistematiza si completa adic& toate acele tnviitituri si edrti de insemnari abia schitate si necoordonate, ca niste particule riticitoare pe care le lisaseri, veacurile trecute. Cind si-a seris Vitruviu opera? Cercetind aceasté problemi, isto- vieii literari se refer’ de obicei la primele rinduri ale prefetei cartii T: Cind divinul tin genin gi atotputernicia ta, impirate Cezar [ = Octa- Vian], lu& in staipinire pimintul intreg [dupa lupta de la Actium, din 2 septembrie 31 fe.n.}, eind tofi vrijmasii ford ripusi de neinfrinta-ti vitojie si cetitenii se fHleau cu triumful (13 — 15 august 29 Len.) gi victoria ta [...], nu cutezam si-ti trimit [edere], tntre atitea treburi, scrierile mele despre arhitectur’ [ ...]. Dar cind mi-am dat seama o& tu aveai griji [...] yi de bundstarea cliidirilor publice, m-am gindit e& nu mai puteam sovai si-ti trimit [tibi ederem] eit mai devreme cele scrise despre aceste lucruri”®. Tn cinda indoielilor lui W. Kroll’, mie mi se pare limpede ci aici e vorba, nu do aleStnirea, ci de publicarea lucrarii, prefe- ele find addugate in momentul edit&ril. S-a ficut uncori® 0 apropiere intre inceputul acestei prefete qi epistola 2, 1 a lui Horafiu; dar epistola lui Horatiu dateaz’ din ani 14 — 13°, iar prefata lui Vitruviu nu poate fi atit de tirzie, desi Joseph Gregor"? socoteste ch Despre arhitecturd a * 40 praet. 3, * 3 pracf. 11: ,,nlei favoarea si nici intriga n-ar avea prectidere, ci celor ajunsi, prin ‘mune adevarata gi hotarit, la cea mai adines cunoastere a doctrinelor, acelora Ii s-ar incre- ainta, spontan, lucrdrile”. * 2 praef. 4: ,,hidijduiese totusi si dobindese bundvointa ta [commendationem] cu aju- Aorul stilnfel $4 al scrierilor mele”, “7 praef, 26, 4 praef. 1. * 1 pract, 1-2, » Teuffels Gesch. d. rim. Lit., vol. 11, ed. VI¥, 1920, 264, 1. * fl citez numai pe Arthur Schramm, Die Vorreden in Vitruvs Architectura, tn Philolo- gische Wochenserift, 52 (1932), 861. * CL editia a ILa a Epistolelor de Remlgio Sabbadini, Torino, 1928, p.105, % Das Theater des Vitruv. Nach den Handschriften und Drucken der Nationalbibliothek in Wien, in Philobibtion, 9 (1936), Heft 7-8, p. 285,VITRUVIU, OMUL SI OPERA cy fost seris& intre anii 16 — 13. I, M. Tronski? 0 crede scris& in jural anilor 25, HL. Degering, la capiitul unei lnngi cercet&ri®, o atribuie anilor 27 — 23, jar Pellati®, anilor 27 — 22, poate chiar anului 27. Faptul c& Vitruvin 41 numeste pe Octavian de fiecare data (émperator) Oacsar, si mu Augustus, tithn acordat la 16 ianuarie 27, mio mi se pare ch demonstreazé pe deplin pirerea ci De architectura, inckusiv prefetele, a fost incheiat& inaintea acestei dates. ‘Cum am aritat deja, Vitraviu s-a folosit_ de Iucrarile inaintagilor sai, fark a nega aceasta. In prefaja cArtii a Vil-a, el insirk doudizect de autori greci care au scris despre diferitele parti ale arhitecturii sau care ‘au descris numai cite un monument mai de seam. Dintre romani nu-i poate pomeni decit pe Fuficius, ,,cel dintii care a publieat o carte admi- Tabil& despre aceste Iuerari”, pe Terentius Varro, care ,,din cele nous cirfi alo tratatului sia, inchinat celor nou’ stiinte, a comsacrat una arhi- tecturii” si pe Publius Septimius, autoral a dowd cirti’. Toate aceste lucriri s-au pierdut, astfel cd astiizi nu se poate judeca in ce msuré depinde Vitruvin de ele. Cereotitorii nu pun Ja indoiali intinsa culturi, de specia- Titate si general, a celui care pretinde arhitectilor nu numai scrisul, dese- nul gi geometria, ei gi ,,si stie multe legende, si-i fi ascultat ou sirguinta pe filozofi, s& ytie muzick, si nu ignoreze modicina, s& cunoased solutiile jurisconsulfilor, s& aibé cunostinfe de astrologie si de legile cerului”. Pentru exemplificare, ered ci e suficient si citez capitolul al TH-lea din cartea a [I-a sau inceputul prefetei cArtii a VIIJ-a, locuri in care Vitravin ne descoperii un colf al cunostintelor sale filozofice. Nu-l putem invinui pentrn c% acorda aceeasi crezare ca gi contemporanii adi unor discipline tare igi invegmintau strburele gol in aparente stiintilice; dac& toata Tumea credea de pilda, in astrologie gi fiziognomonie, Vitraviu explica gi el’ prin teoria climatelor superioritatea romanilor, cu atit mai mult cu cit invijase aceasta de bun seam’ de la Posidoniu din Apameia. Daci de cunostintele livresti ale Ini Vitruviu nu s-au indoit cercetitorii, in schimb Lau invinuit e& nu & ounoseut monumentele cele mai de seamé ale propriei sale arte. Wilhelm Kroll merge pind acolo incit, socotind of s-a seris opera intre 25 — 13 f.e.n., fl aeuzi ci nn vorbegte despre mate- Halele de constructie gi despre constructiile augustee, numai fiinded cle + Hemopua anmuwiok sumepamy pu, ed. a Ua, Leningrad, 1951, p. 121. = Wann schrieb Vitruo setn Buch ber die Architektur’, in Berliner philotogiscke Wochen- schrift, 27 (1907), 1971-1376, 1404-1407, 14391440, 1462—1472, 1499-101, 1533--1536, 1564—1588, * Vitruoio, p. 35. 4 Neautenticitatea pasajului 5, 1, 14—29 tn care e vorba de aedes Augusli, a fost argu- mentata filologic de Krohn (p. 11I—Vi a editiet sale), Vezi si Suetoniv, Aug., 52, 5 § 10-16, Cf, Gaston Boissier, Bude sur la vie et les onvrages de M. T. Varron, Paris, 1861, p. 336, “4,4, 7. 76, 1, 4-5; 10; 15_-21. Ch. J. Couissin, Suétone physiognomoniste dans les Vies cos XII Gésars, in Revue des éttdes latines, 81 (1953), p. 239. 8A. Grenier, Le génie romain -.., Paris, 1925, p. 245,2 TRAIAN COSTA nu erau pomenite in izvoarele lui, mai vechi'. Noi nu stim dac’ Vitrovin a putut vedea atitea monumente importante cite sint pomenite in cartea Jui, dar destul de multe ii puteau fi cunoscute din cirtile pe care le pome- neste: templul ionic din Samos al Herei ti era eunoseut cel putin din cartea Ini Theodorus; celebrul templu al Artemidei din Efes tl cunostea micar din cirtile lui Chersiphron si Metagene, iar Mausoleul din cdrtile Ini Satyrus gi Pytheos*, Fie c& Vitruviu a vizut cu ochii, fie c& autorii folositi de el i-au meritat increderea, rezultatele sipaturilor arheologice confirms, descrierea, vitruviand, de pild’ in cazul templului din Efes al zeitei Artemis. Amuzant este e&, dintre teatre, identice sau foarte asemindtoare cu tipu- tile indicate de Vitraviu sint teatrele grecesti, de pild’ al Ini Dionysos din Atena, cel mai vechi teatra de piatrS cunoscat, cele din Hpidaur, Priene, Sikyon, Magnesia, Assos, teatrul mare de la Pompeii, teatrul now din Pireu si cel din Pergam', pe cind teatrele romane se deosebesc, adesea mult, de proportiile ardtate de Vitraviu. In schimb, teatrul lai Marcellus, ridieat la Roma in jural anului 11 i.e.n., respects cu atita strictefe doctrina vitruvian’ inctt Wilhelmina Lepik il crede construit de nu chiar.de Vitra- viu, cel putin dupi instructiunile Ini#. Daci aver inst in vedere c& De architectura nu e un Baedeker, cio eloxywy) care oferk cititorului o schema, comod’ gi usor de inteles a constructiei unui teatru, ne dim seama oi nu necunoasterea monumentelor pricinuieste discrepanta dintre ,,planul ideal” al teatrului elenistic infitigat: de Vitruvin gi datele arheologice’. In ce priveste ims templele etrusce, descrierea Tui e confirmat& de arheologie’. Nici in privinta monumentelor etrusce gi nici in privinta celor Tomane Vitraviu mu merité s4 fie invinnit c& a fost un arhitect de biblio- tei; dac& operele de arts grecosti igi aflaserd corcet&torii gi dac& ordinul ionic al lui e tipic alexandrin, doricul Ini e net roman’, Neavind igi o bibliografie pentru aceasté romanizare, el a sivirgit-o numai dup’ invite turile dascililor sai? gi de bundsoama prin cercetarea vie a monumentelor. Dup cum a spus la ineoputul cirtii sale, arhitectura ,,se nagte din prac- tied yi din teorie” [ew fabrica et ratiocinatione] ; ,,cei ce s-awincrezut numai in ealenlo gi scrieri, par a fi wmarit 0 wnbri, nu un Ineru. Dar-cei care Je-aw adincit pe amindoua, ca inzestrati eu toate armele, au atins [ . ceea ce gi-au propus”®. in aleituirea operei Ini Despre arhitecturd, Vitru- viu a intrunit rezultatele cercetarilor sale teoretice cu cele ale activititii lui practice. \ tn Teuffels G.R.L., vol. I, ed. VIL, 264, 1 (p. 150). 27 praef. 11. * Withelinina Lepik, Mathematical planning of ancient theatres as revealed tn the work of Vitruvius and detected in anclent monuments, Wrockaw, 1949, p. 14-15. a 4 Dbid., p. 1820; dar et. Joseph Gregor, Das Theater des Vitruv, p. 291-202. * Homopus epereenoit sumepamypy, vol. I, Moscova-Leningrad, 1946, p. 202, ° A Grenier, Le génie romain, p. 25. * Fe, Pellati, Vitravio, p. 75. . ’ "4, 3, 9: quemadmodum a proeceptoribus accepimus. 11,15 4-5,YTRUVIU, OMUL $1 OPERA 13 De altfel, cum s-a vizut mai sus, insugi scopul Iucérii este emina- mente practic. Prin gura lui Alexandru cel Mare, Vitruvin e acela care il ironizeaz& pe Dinocrate; acesta, furat de grandoarea planurilor sale de a zidi o cetate uriags pe muntele Atos, sc&ipase din vedere ei in jur nu se gisea ogoare care ai furnizeze hrand oragului, atrigindu-gi astfel mus- frarea regelni: ,,Pretuiese minunata conceptie a planului tu, care mi ineint, dar observ cl, dack eineva ar instala o colonie in acest loc, jude- cata iar rimine de ocark [fore wt iudiviwm eius uituperetur}” *. Din ‘acelagi punct realist de vedere fi judeck Vitraviu gi pe cei ce picteazi, gi pe cei ce admir% perefii pe care, spre deosebire de vemurile vechi, nu’ sint infi- figate imaginile ,,a ceea ce e san ar putea si fie”, ci ,,candelabre susti- nind imaginea wnor clisufe de po frontoancle cirora ies, din ridicini, flori fragede cu volute, avind deasupra lor, impotriva bunului simt, sta~ tnete gezinde ; sint chiar gi lujere pe eare stan statuete despartite in dona, 0 jumitate fiind cu cap de om, cealalté cu cap de animal [ ...]}. Recu- noseind c& aceste Iucruri sint false, oamenii totusi nu Je resping, ci se des- fat& cu ele si nu se preocups daci ceva din ele e posibil ori nu ; dar noi nu trebuie si gisim bune pieturile care se departeazs de adevar, gi nici fiinded sint fcute cu cleganfii, din punct de vedero artistic, si le judecim indat& cu ingaduinfa, ci numai dac& se justific’ prin temeiuri prezentate fér% tneSlearea bunului sim{”*, Aceasti, judecats realist’ gi stiniitoasti ¢ in deplind concordant’ eu earacteral autorulai gi cu caracternd operei. Pentru cititoral nespecialist, partea cea mai interesant’ a trata- tului Despre arhitecturd 0 alestuiese eele zece prefete, una numai de citova rinduri (cea de la cartea a IV-a), altele de mai muite pagini (Ja cirtile a Via, a VILa gi a IX-a). La slirgitul fiecirei prefete, autorul rezumi, in citeva cuvinte, confinutul respective’ cirti (aga cum, la sfiryitul fie c&rei cirti aproape, aminteste cuprinsul tuturor cirtilor anterioare). De obicei, aceste fraze nu au legiturd strinsk cu restul prefetelor, ineit am putes crede ed ele mu fac parte din prefat’, ci od sins mai mult samarul cSrfii. Iati un singur exemplu. In prefata cdrtii a VI-a, Vitruviu ne rela- tear naufragiul lui Aristip in Rodos, cuvintele lui Teofrast si Epicur despre invitati, laudele aduse mesteyugarilor de comicii greci ; urmeazi amintiri din tinereyea autorului, pirerile Ini despre etica profesional a athitectulni, citeva envinte despre arhitectii amatori’, dup& care prefata propriu-zist se incheie cu cuvintele, deja citate : ,,De aceea am crozut de datoria mea 8% seria cu cea mai mare griji un tratat de arhitectur’ cu teoriile pe care lo comport socotind ce avesta va fi un dar plicut pentra toatt Iumea”. Urmeazd ins& ined o frasdi : ,,Astfel, cum in cartea @ V-a am vorbit despre Iucririle. de utilitate publica, in aceasta voi explica teoria clidirilor particulare gi raporturile lor de simetrie”. Zoil cel pomenit de Vitruviu in prefata cirjii a VIT-a! ar fi avut de ce se lega in asemenea 12 pract. 2, * 7, 5, 2575 9-10, * §'14: ,.Nimenj nu ge incumeti s& practice acash vreun mestegug ca acela de cizmar, de piuar sau altele mat ugoare, ei numai arhitectura”’; socoteste oare Vitruviu medicina, 1a care se prleepe toatd Tumeay printre meytepugorile mal uyoare? §7-8.4 TRAIAN COSTA fraze. Si la sfirgitul cartilor antoral a avut de grija si ne anunte subiectul celor urmatoare ; cel putin, multumita acestor repetate precautiuni, ordi- nea cArfilor ¢ in afar de orice indoialé, precum e sigur gi c& tratatul ne-a parvenit in intregime*, Tn ce priveste continutul propriu-zis al prefefelor, m& opresc numai la douii. Tn prefata edrtii a V-a, Vitruviu se seuzi ci ariditatea subiec- tului nu-i ingdduie si-si impodobeaso’ serierile cu toate acele lucruri care, in povestiri si poezii, incinté simturile cititorilor si ii fac s& nu se poata opri din lecturi. ,,Insd un tratat despre arhitecturd nu se serie ca 0 poves- tire sau ca un poem” [non enim de architectura sic scribitur uti historia aut poemata], deoarece ,,cuvintele ivite din necesitatile megtegugului opun infelegerii obscuritatea unui limbaj neobignuit” ; de aceea el ¢ obli- gat si explice termenii necunoscuti [occultas nominationes] gi, tiinded ycotditenii sint harbuiti de ocupatii obstesti si de treburi particulars”, se striduieste si-gi serie invat&turile pe scurt, ,,pentra ca ei, citindu-le in putinele ceasuri de rigaz, si le poatd infelege repede”. Aceast& concizi- une e singura calitate literari pe care o vizeazi autorul; pentru absenta altor insugiri, el se seuzase incd de la inceputul cartii I : ,,Cer iertare, Cezar, gi tie gi celor care vor citi aceste carti, dacd se va gasi in ele ceva care nu e prezentat dup regulile artei gramaticale [si guid parwm ad regulam artis grammaticae fuerit explicatum]. Caci nu m-am striduit a serie ca mare filozof, nici ca retor elocvent, nici ca grimitie versat in foarte inal- tele teorii ale megtegugului, ei ca un arhitect pitruns de aceste invila- turi [ud architectus his litters imbutus}"?, Cealalt& prefaj& la care vreau 88 ma oprese e a penultimei cdrti. Cum am aritat mai sus, acest prefati, incepe cu compararea succeselor usor dobindite de atlefi cu meritele fara de margini ale invitatilor. Pentru a-gi intemeia spusa ci acestora Hi se cuvin mai degrabi onoruri gi rispliti, Vitruviu ingiri eiteva din desco- peririle importante ale oamenilor de stiinta din trecut. Ne arata intii prin ce metoda a construit Platon un pitrat: cu o suprafat& de dond ori mai mare decit altul, apoi vorbeste despre echerul lui Pitagora, pe a cérui ipotenuz’ se poate construi un. patrat eu o suprafaté egal cu suma pitratelor con- strnite pe celelalte don laturi, indieind si cum poate folosi arhitectul acest) echer la profilarea treptelor. Mai departe ne povesteste cum gi-a dat seama Arhimede cA faurarul coroanei Ini Hieron sustrisese o parte din aurul primit de la rege, punind argint in loc; dupa cite stin, aceasta e prima relatare, am&nunfité, a descoperirii celebrului principiu al lui Arhimede. E pacat cd nu se spune la fel de detaliat cum au reugit Archytas din Tarent si Eratostene si dubleze, numai pe cale geometric’, volumul unui cub dat, problemi socotit& si astiizi insolubila. In incheiere, vorbeste. cu edlduré despre intimitatea plin’ de veneratie in care traiesc studiogii eu marii cugetdtori ai trecutului: ,,De aceea, cei cu mintea, pitrunsé de farmecul literelor nu pot si nu poarte in mintea gi inima lor, ou aceeagi 19, 10, 19: ,,pentra a termina [...], Im cartea urméatoare voi Incepe a serie” ; 10 praef. jin aceasta, care Infatiseaza tncheierea Iucrarii” ; 10, 16, 16: ,,corpul Intreg al arhitecturii ‘si toate partile lui componente s4 se gdseascd explicate in zece clirti”. #4 1, 48,VITRUVIU, OMUL $1 OPERA 15, evlavie ca pentru zei, chipul poetului Ennius, iar cei care se desfaté zelogi eu poemele lui Accius nu se poate si nu simth prezenta ling’ ei nu numai puterea cuvintelor, ci gi infiitigarea Ini", Asemenea povestiri care dep%- gese subiectul lucrarii se afld si in alte prefete, ba uneori si in capitolele tratatului, unde cititorul are din eind in cind p'Scerea sii dea peste cite o povestire, gingask ea aceea a fecioarei pe al cdrei_mormint s-a niscut capitelul corintic®, naiva ca cea despre apatitia vorbirii, de interes istoric ca cea a luptei dintre Artemisia, viduva Ini Mausol, si rodieni* gi cele despro ingeniozitatea asediafilor’ sau pur si simplu anecdotice ca cea despre pifania pictorului Apaturius din Alabanda®. Dar cite alte Incruri interesante nu aflé cititorul? de pild& despre lemnul caro nu arde gi e mai greu decit apa’, despre apa care sparge vasele de motal in care e pus, apa. care imbati ca vinul, apa care taie pofta de vin, care ii timpeste pe cei ceo bean, care face s& cada dintii sau care d& trumusete vocii®, Peste citeva decenii, Zsioria naturald a lui Plina va abunda si ea in informatii de felul acesta, mai mult sau mai putin vrednice de crezare, Greselile proprin-zise de informatie sint relativ putine; 0 semnalez pe coa din prefata cirtii a VIT-a, unde Vitruviu ne spune c& biblioteca din Alexandria a fost inte- meiati: dup’ cea din Pergam, cind in realitate lucrurile stau invers. In alti parto’ i se atribuie Ini Temistocle ridiearea Odeonului din Atena, cind in realitate el a fost ridieat de Pericle; dar in cazul acesta s-a, afirmat ci idea constructiei ii apartine Ini Temistocle si oi deci _greseala Ini Vitru- yin nue decit o jumiitate de greseali™, Nu poate fi vorba nici de gregeal gi nici de contradictie in descri- erea bazilicii din Fanum. Cum am pomenit deja, acest pasaj pare inter- polat. Ni se spune c& Vitruviu nu putea ilustra doctrina Ini in ce priveste construirea bazilicilor eu un exemplu care ar inc&lea aceasté doctrin’ ; de altfel textul (5,1,14-29) nu numai eX se deosebegte de limba si de atilul lni Vitruviu, ci, mai mult, pare seris de un profan a cirui ignorant ele- mentari, dupi spasele lui Krohn, ar fi trezit risul arhitectului. Teza neau- tenticitatii, sustinuté de Krohn, mai ales cu argumente de ordin filologic, a fost acceptaté de unii corcetiitori moderni", Contraargumentul lui A.W. de Groot? il socotese neconvingitor : faptul ci multe fraze din acest pasaj 24,1, 27~29, #2, 4,1—6. Cf. Al, Graur, Vitruuius $i originea graiutui, tn Cum vorbim, 3 (1951), 9—10, p. 34—35, 42, 8, 46-48, 5 10, 16. © 7,5, 11-12, 72, 9, 41-49, #8, 3, 27; 33-40. *5,9,2. 3 A, Sogliano, Di un preteso errore storico di Vitruvio, in Atti della Reale Accademia di areheologia, lettere ¢ belle arti (Napoli), Nuova serie, 10 (1928), p. 85—89, 31 De exemplu F. Pellati, Vitravio, p. 76-78. 4% Phitologie und Mathematik, IT, ta Philotogisehe Wochenschrift, 41 (1921), p. 504,18 TRAIAN COSTA au clauzula preferaté a lui Vitraviu (— vo —~) um e suficient pentra a justifica antenticitates, textului, Deschid la intimplare Gromatici weteres* la p. 88 gi gisese, intr-un text de naturi inruditd, nu mai putin de patra asemenea clauzule, Paternitatea vitruvian’ a pasajului incriminat trebuie judecat in primul xind nu dupé criterii filologice, cum face Krohn, ci in punetul de vedere al corectitudinii tehnice a ideilor pe care le euprinde. Exist gi interpoliri incontestabile in tratatul Despre arhitecturd, dar ele se redue aproape intotdeanna la citeva cuvinte; lacuncle propriu-zise sint pufine, in sehimb in numeroase rinduii copistii au sirit cite un cuvint, ceea ce de multe ori face anevoioasi intelegerea textului, Obseuritatea si dificultatea multor pasaje nu se poate datora ins& numai defectaoasei tradifii. Rditorul Arhitecturii in eolectia Panckoucke? era deznAdajduit c&, in felul in care ne e cunoscut, lipsit. de figuri expli- cative, textul despre maginile de rizboi e pur si simplu de neinteles. Lucral e adevirat gi pentrn alte eapitole. Editorii au incercat si remedieze acest neajuns, adesea pe calea cea mai simpli, adick modificind textul. Acest procedeu L-a folosit uneori gi A. Choisy, incercind inst de fiecaro dati, si-1 argumenteze. In ce priveste limba Ini, Vitruviu a avut de griji sii-gi dezarmeze de la bun inceput critieii, cerind indulgent’ pentru toi cea ce ,.n-a fost prezentat dupa regulile artei gramaticale”. De architectura nu © o opera’ on adevarat literaré i Vitravin nu cel mai bun eunoseator al limbii literare. Dact nu nitim of el e un tehnician care a triit mult pe gantiere, alituri de lueritori, de sclavi, nu ne putem mira cind gisim in scrierea lui forme ,,vulgare” (1,11, 14°: caurus, quem plures uocant corum ; totusi in acelasi capitol, la § 34, caurus gi corus sint doud vinturi diferite) sau numeroase cuvinte grecesti cum e colossicotera (10, 2, 12; in 3, 6, 10 acelasi cuvint e conjectura, in manuscrise find alteeva); aceste cuvinte tpi pis- treazk uncori declinarea greceasci: aatfel citim graphicoteran [ ...] delectationem (4, 4, 15) sau acuzativele plurale oeous (6, 9, 18; olxouc), Iypacthrus (ibid. 19; Snaidgous); gisim chiar cuvinte grecesti nefolosite niciodati in literatura greack, de pildi propnigeum gi elacothesium (5,11, 7). Pentra morfologia latin pomenese numai genitivele materies (2,9, 51) gi species (3, 3, 59). Din limba vorbité trebuie si vin’ gi confuzia intre uncle prepozitii : dnter in loc de tira’, folosirea lui practer in loc de nisi (10, 8, 17), maaime urmat de un comparativ', Foarte freevent e ple- “——TBx recensfono Caroll Lachmanni, erolini, 1848, + Ch, — L. Mautras, vol. II, Paris, 1847, p. 5. Dar deja Perrault se plingea: ,,La de- scription dela Catapulte n’a esté entendué de personne, quoique quantité de grands personnages s'y soient employez avec beaucoup de soin, comme Lipse remarque. [...] Jocundus [...] avou8 qu'il ne comprend rien ny A sa figure ny au texte de Vitruve’’, Les dix livres d'architecture de Vilruve corrigez et traduits nouvellement en Frangols,...Seconde Edition... Par M. Perrault..., A Paris..., MDG LXXXLY, in folio, p. 332, * 5, 12, 6; 10. E probabil cel mai vechi exer 3 ef. Erik Wistrand, De Vitruwii ser- ‘mone ,,parum ad regulam artis grammaticae explicate”, tn Apophorela Gotoburgensia Vilelmo Lundsirém oblata, Gotoburgi, 1936, p. 27, 0. 1. 41, 1, 10: mazime facilius, Dup& Vietor Mortet, Remarques sur fa langne de Vilruve, tn Revue de philologie, de littérature ef d'histoire anciennes, 32 (1908), 205, aceasti constructie reapare abia dup& trei secole, la Lactantiu.VITRUVIU, OMUL si OPERA ww onasmul, ca gi in vorbire; din girul de exemple culese de Wistrandl, citez unul singur: wna secum coniunctum canalem (10, 4, 6). Wistrand e indrep- tatit deci s& tragi concluzia c& limba Ini Vitruvin poate fi numitt sVulgari”®, iar Kroll il agaz& alituri de antorii lui Bellum Afriewm gi Bellum Hispaniense®. Desi ,operi fSrk pretentii a unui tehnician modest”, Avhitectura Ini Vitruvin a seiipat din marele naufragin al literaturilor antice. Cum am mai spus,ea ne-a fost pistrat& in intregime ® si aeesta nn e cel mai mic merit al ei. E regretabilé ins pierderea desenelor pe care antorul le-a agezat fic fn josul paginilor *, fic, mai des, Ia sfirgitul cdirtilor’ . Cind el redit 0 figuri aledtuiti de un inaintas al Ini, nu exitit si somnaleze acest Incra 8, Desigur ch pistrarea ilustratiilor ar fi salvat textul de modificarile arbi- trare si nepricepute ale copistilor si ar fi ujurat mult intelegerea pirtilor obscure, Cunoseut de Plinin cel Biitrin ° side Frontinus", tratatul Ini Vitravin # fost rezumat in Liber artis architectonicae de Marcus Cetius Fanentinas. In prefaf, Cotius declart eX vrea sii fact accesibil celor mai putin invé- tati (humilioribus ingeniis) ceca ce Vitruviu gi alti autori au scris cu pri- cepere gi cu foarte multi stiin{a (peritia ; scientissime). Dar rezumatul lui Cetius se limiteaz’ la eonstructiile private, ceea co ne araté limpede cui era destinat. Ela fost utilizat de Palladius la sfirgitul secolului al TV-lea", Cetius Fauentinus insugi va fi trdit in secolul al TIT-lea%?, Arhitectura a fost folositi ins, desigur de la aparitie, in imperiul roman; diferite temple din Galia meridional’, din Noricum, respectd 1 Op. cit., p. 338; 43—46. * Bid, p. 51. ® Teuffels G.R.L., vol. UL, ed, VII, 264, 8 (p. 151). 4A. Grenier, Le génie romain, p. 236. 5 Numai rispindita Histoire de la littérature latine a lai René Pichon (ed. a V-a, Paris, 1912, p. 310), pomenind la coada unei note De archilectura, afirma c& mi s-au pastrat doar gapte ear din cele zece!... Caractorizarea care urmeazii ¢ tot atft de bine informata. 99 pract. 8: wll schema subseriptum est in ima pagina, 73, 3, G0: in extremo libro erit forma et ratio eius [...] subscripla; 3, 4, 19: item in eatremo libro forma et demonstratio erit descripta; la fel 8 5, 42 etc, #5, 5, 92: hace autem si qui uoluerit ad perfectum facile perducere, animaduertat in extreme libro diagramma musica ratione designatum, quod Arisloxenus magno uigore’el industria generatim diisis modulationibus constitutum reliquit, * Niciteazd ca pe unl din izvoarele cirtilor 16, 35 yf 36 ale Istoriei naturale, 2 De aquaeductu, 25, 1: postea modulus nee ab uncia nee abd alterutro digitorum originem accipiens inductus, ut quidem putant, ab Agrippa, ut alit, a plumbarits [= tabricanyii de jevi de plumb] per Vitruuium architectum, in usum urbis exclusis prioribus uenit. Ct. Vitz. 8, 6, 10-12. M Gensel, Cetizs, tn Pauly-Wissowa, Real-Eneyelopddie. 38 F, Pellati, Vitruvio, p. gee ae8 TRAIAN COSTA iin plan si tn decoratie clasicismul codifieat de Vitraviu!. ‘eatral ridient jurul anului 155 e.n. la Aspendos e gi el foarte apropiat de indicatiile tratatului?. VRATAN COSTA 2 Bugéne Albertini, L’empize romain, Paris, 1929, p. 147. 2 W. Lepik, Mathematical planning... p. 19, Nu mi-a fost accesibilé cartea tut Herbert Koch, Yom Nachieben des Vitrao, 1951, nici studiile lui G. B. Poleakov, Bumpyauil u Aeeyem, 1n Beem Opesreit wemopuu, 4/1938,s1 A.V. Mignlin, Hemowuxt mpaxmama Bumpyus +06 apzumesmype, tot ta Becmraue Opeeneit wemoput, 4/1946, Pasajul 4, 1, 18-26 I-am gasit, tradus, tm seria de articole despreisioria arielor a lui Gr, HL. Grandea tn revista Familia, anul THT, nz. 3, 15/27 fanuarie 1867, p. 30—S1. Se pare c& © cen mai veche redare ta romineste a unui text vitruvian; Grandea s-a folosit, probabil, de versiumen francezd a lui Maufras din colecjia Panckoucke,VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIF Desi activitatea in domeninl-eenstructiitor'a fost nespus de bogaté gi ined, din ‘tilenfal al TV-lca Len. foarte intinsd tn multe regiuni de pe glob, serieri despre arhitectur& semnalate documentar sint extrem de putine si, pe elt se poate afirma, vechimea lor n-a depasit veacul al VI-lea fen. Tnainte de aceste vremuri, arta de a construi se transmitea oral, in cadrul gantierelor, de la mesteri Ja ucenici, adesea de la parinti la urmagi: Cei dintii care au seris, comentind si teoretizind arhitectura, au fost grecii,,§ ————--— ~ Printre lucririle de acest fel mentionate de Vitruvia in prefata Ja cartea a VII-a a proprinlui siu tratat, amintim lucrarea lui Chersiphron din Cnosos gi a fiului siu Metagenes, constructori, intre altele, ai templului zeifei Artemis din Efes; descrierea templului Herei din Samos, facuté de Theodoros, fiul lui Rhoicos; memoriul asupra Partenonului, intocmit de Ictinos ; tratatul in care Hermogene isi expune propriile inovatii in domeniu! arhitecturii, in legiturd cu construirea templului zeitei Artemis din Magnezia peMeandru ; memoriul lui Filon din Eleusis privind constructia arsenalului din Pireu; descrierea templului rotund din Delfi, facutd de Theodoros din Focea; tratatul despre simetriile edificiilor dorice, seris de Silenos ; tratatul despre proportiile corintiene, intocmit de Arcesios, athitect gi, pe eft se pare, gi sculptor al templului lui Asclepios din ‘Trafles ; in sfirsit, descricrea mausoleului din Halicarnas ficut& de arhitectii Pytheos si Satyros, Dintre putinii antori romani ai unor astfel de scrieri amintim pe Fuficius, P. Septimins si, in special, pe M.Terentius Varro, din ale carui numeroase scrieri, de caracter mai mult literar, una — Dis- ciplinarum libri nowem — era consacrata $i arhitecturii. 2 Initiatorul traducerii in romtneste a tratatului Despre arhitecturd al lui Vitruviu, arhitectul G, M. Cantacuzino, schitase pentru accast Inerare o scurtA introducere, pe care ‘ami aVut prilejal s-o diseutim ou putin tnainte de neasteptata-i moarte. In pagintle ce urmeazd am pistrat si o parte din idetle pe care regretatul disparut le formulase cu gindul de a le dezvolta in cuvintul séu introductiv.20 GRIGORE 1ONESCU Toate aceste scrieri gi altele de mai mick importanté, dispdrute probabil o dat& cu risipirea bibliotecii din Pergam si cu nimicirea celei din Alexandria, au fost cunoscute gi folosite, dups cum singur o marturi- seste, de Vitruvin la intoemirea tratatului’ si De Arehitectura. »;Dindu-mi seama — spune el in prefata la cartea a TV-a, adresindu-se impiratului ciiruia i-a dedicat mntreaga Inerare — o& mulfi au lisat despre arhitecturd invitaturi si carti de insemniiri abia schijate gi necoordonate, ca niste particule mitdcitoare, am socotit e& e un Ineru vrednic gi foarte util a pune in desivirgitd orinduiali materialal unei stiinte atit de vaste gi de a dezvolta aspectele particulare ale celor scrise de inaintasii mei, consactind cite o carte fiecdrui subiect”. Procedind astfel, Vitruvin a redactat, dup’ spusele sale, cel dintii / pentru arhitectur’ — aga cum alti scriitori antici faenser’ pentru literaturd, medicini gi alte discipline — un tratat general compus din zoce cirti, ‘in care, pentru ugul specialistilor, dar si pentru informarea profanilor, @ expus cu compotenfi gi adat Ia iveali, cam spune dinsul, ,,toate { regulile artei”. Tmbratisind intregul cimp de cunostinge socotit necesar profesionistului in domeniul construcfiilor, cele zece elirti despre arhitecturd ne dau o imagine complet a experientei practice si a doctrinei arhitectilor greci sixomani din faza de sfirgit a epocii republicane gi a celei de inceput a epocii imperiale. De lucrul acesta ne putem da seama sintetizind triaiturile particulare ale arhitecturii despre care se vorbeste in tratat. —Anhitectura infitisaté in tratatul Ini Vitruviu e de proportii gi pro- grame relativ modeste. Tehniea coustructiei mu cunoaste decit in mod accidental bolfile gi anume numai pe cele semicilindric’ si somisfericé. Do altminteri, titr-o epocd in care materialele mirunte de constructie crau piatra sparté: si, cirimida useath la soare — cdrdinida arsi find ariitai& ca un thaterial exceptional —, metoda construirii de bolti de genul celor care acopers spatii vaste in edificiile epocii imperiale nu putea fi constituita. Nu eta cunoscnt& nici arcada gsprijinitd pe coloane. Singurele bolfi de piatri, apareiate, pe care le mentioneazi, Vitruviu sint arcadele degedireate pe masive compacte de zidarie’. Vorbind despre teatre, pe care grecii le construiau trainie din piatra, si cutind exemple aseménitoare in Inmea romana, Vitruvin afirm’ 4 singurul teatra zidit din piatri la Roma era teatrul lui Pompei, ridicat in anul 55 i. e, n. (dar Ja sfirsitul veacului I Len. Roma avea deja trei agemenea teatre). Faptul e& Vitruviu nu pomeneste de termelo publice gi de amfiteatre ne indreptiiteste si afirmam c& vremea la care se refer el nu poate fi deci docit aceea a sfirgitului Republicii, perioadi in eare Roma, frimintaté de Iupte civile, nu aservise ined Iumea intreagi a Orientului gi nu pridase suficient pentrn a putea sd-gi dureze podoaba de monumente de piatré si de marmuri, caracteristicd epocii imperial, Roma vremii Ini Vitruviu era un orag in care piatra fituitS constituia un lux regervat zidurilor de apirare, 1 GL Cartea a Vi-a, cap. X, 916,VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIT a porticurilor din jurul templelor si, in mod eu totul exceptional, vreunui edificin public. “Pentru Vitraviu, arhitectura insemneaz% inainte de toate stints aplicatds, arta fiind — cel putin arta de a clédi — 0 consecinti armonica @ apliciirii mai multor stiinte. Stiinta arhitectului — precizeazi el in. primal capitol al cri I — este insofité de cunostinfe multiple gi de invitiituri variate ; ea se naste din practicd gi teorie, practica bazindu-se pe teorie, iar experienta fiind verificatd si dirijat% de stints. De aci ne- cesitatea ca arhitectul si posede 0 cunoagtere enciclopedicd a tuturor stiintelor, caci, cum precizeaz mai departe autorul enciclopedicului tratat, nici geniul fara sting, nici stiinja fard geniu nu pot si fack un artist perfect. Si pentrn ca sé fie intr-adevir perfect, artistul-arhitect trebuie 8% stie si serie, si fie expert in desen, erudit in geometric, st stie multi istorie, s& fie versat in stiinfa numerelor, cunoscitor in ale filozofiei, si stie muzica, sinu ignoreze medicina, nici optica, si cunoascd dreptul, si stic astro- logia gi si stipineasci legile cerului!. Aceasta impresionant’ enumerare de discipline nu e o simpla figurd de stil; in opera lui Vitruviu fiecare din ele isi gisegte o aplicare precisé legata de exercitarea profesici de arhitect. Astfel, de pildi, determinarea calititilor materialelor de constructie nu se poate face firs cunoasterea geologici si a botanicii?; alegerea locului potrivit, orientarea si claborarea planurilor unui orag sau ale wnei locuinte nu se pot face far cunoasterea igionei, a fiziologiei gi a climatologiei : un teatru corespunzitor nu poate fi proiectat gi executat fir’ eunoasterea teorici muzicii si a acustictit; construirea maginilor de ridicat greutati sau a Dalistelor nu se poate inchipui fri stipinirea mecanicii gi a teoriei pirghiilor; si aga mai departe. Cultura unui arhitect al acelei epoci era, cum vedem, atoteuprinza- toare : stiinfifies, artistic’ gi moral’. Arhitectul nu trebuia sé fie un simpla tehnician, un constructor de case gi de temple. Profesia Ini era de o mare important’ social, ciei notiunea de arhitectur’ includes o serie intreag& de discipline care, in epoca moderna, s-au separat in diverse gi multiple specialitéti ingineresti. In domeniul arhitecturii, redusé la scara complexului constructiv al unei cetiifi, ale cdrei nevoi urbanistice, edilitare gi militare arhitectul trebuia si le cunoascd gi si le poatd indeplini, aplicatia principal’ a cuno3- tinfelor mai sus amintite era compositia feluritelor edificii. Sapte din cele zece cérti ale tratatului vitruvian aint consacrate studiului chestiunilor practice de arhitecturd : alegerea gi calitatile materia- lelor i & terenurilor; metodele folosite pentra a exceuta fundatii bune modul de exccutic a zidariilor, « planseclor, a pardoselilor gi a tencuieli- Jor ; preparares. culorilor ; analiza ordinelor gi a edificiilor publice gi private. 1 Gt, Cartea T, cap. 1, 7 ® Ct, Cartea a Ila, cap. I-X. # Gf. Cartea I, cap. VII, VIII, IX gi Cartea a VE-x, cap. I, VI, VIEL. 4 Cf, Cartea a V-ay-cap. U,V, VIL iy * Gt. Cartea a X-a, Pentru toate, sub forms rezumativa, Ct., Carteg 1, Cap I.22 GRIGORE IONESCU Intregul studiu consacrat arhitecturii se bazeazi pe ideea ‘unitatii & trei atribute, care constitaia pentru Vitruviu criteriul de bazi pentru aprecierea oricirei clidiri: soliditatea, utilitatea gi frumusetea !. Soliditatea depinde de buna calitate a fundatiilor, de alegerea ma- terialelor, de tehnica eu care acestea sint puse in operd. Utilitatea consté intr-o distribufie a tuturor pieselor cerute de program ficuté cu mare chibsuialé, aga fel ca nimic si nu impiedice buna folosire a intregului edificiu, ale edrui elemente gi piirti se cuvin agezate in locul potrivit gi si fie prevazute cu tot ce le e necesar gi specific, In sfirgit, frumusetea desivirsitd a unui edificia const’ in infSti- sarea gi formele Ini plicute gi elegante, calititi ce se obtin printr-o potrivire corespunzitoare a proportiilor si simetriilor tnturor partilor lui componente. Despre materialele de constractii, despre tehnici, despre modul de distribugie a feluritelor clidiri in conformitate eu programele carac- teristice epocii, precum si despre alte felurite probleme in legitura cu arta de @ construi, cu specificul si justa dimensionare ordinelor, eu evolutia clementelor csentiale ale acestora, en istoricul lor ete., se fac studi ample, se formuleazi principit si se dau exemple limuritoare in 64 din cele 63 de capitole ale celor sapte cirti consacrate arhitecturii, Desi socotite deosebit de importante, problemele de estetie’, in schimb, sint tratate doar in foarte scurtul capitol al doilea al cdrfii 1, unde se gisese Formulate ase categorii estetice, resultate din examenul obiectiv al operei de arhitecturd, si in primul capitol din cartea a III-a, in eare se vorbeste in special de simetrie gi proportii, pentru care sint infXtisate si citeva date concrete deduse din legile eompunerii corpului omenesc. Din intregul text—care din punet de vedere al compozitiei literare gi al clarititii expunerii e departe de a fi ireprosabil—pasajele referitoare la com- ponentele estetice ale arhitecturii au fost cele mai discutate de comentatori. In general, pe lingd folosirea unui mare numér de termeni tehnici — Tueru de altfel firese intr-un tratat de specialitate — Vitruviu minuieste un vocabular cu multe grecisme gi se exprima intr-un stil care, pretinzindu-se concis, ¢ mai degrabi plat gi pe alocuri emfatic, ca in unele din intermi- nabilele digresiuni interpuse sau juxtapuse analizelor gi expunerilor tehnice®, ee priveste pasajele referitoare la estetica arhitecturalé, lipsa Jor de claritate se datoreste in primul rind unei conciziuni excesive, in a] doilea rind incoerentelor de doctrini care trideazi—cum observa Choisy* = diversitatea izvoarelor din care Vitraviu s-a inspirat, si, in al treilea, vind, faptului ci unele din categoriile estetice sint definite nu numai in fraze excesiv de scurte, dar si in forme ambigni, eusceptibile si: determine identitdfi intre termeni care in fapt sint diferenfiati. 2 Gt. Gartea T, cap. 1, 2 Vorbind despre limba si stilul intregului tratat, Leone Battista Alberti spunea ei Vitruviu a seris intr-un mod atit de lipsit de cleganld, tnctt Intintl Lau acuzat ed a volt si pard a fi grec, iar grecil e& a Incereat si vorbeascd latineste ; tn realitate tnsi so arati a nu fi fost nici latin nici gree, iar de scris n-a sorls desigur pentru nol, efet nul putem infelege”, Ct. De Re Aedificatoria, VI, 1, cltat la F. Pellati, Vitruoio, Roma, 1938, p. 84. * Vitruoe, Paris, MDCCCCIX, tome I, p. VI.