ta
fe
Lik
fC
ui
a
2
=
oC
rf
@ TABLA DE MATERII
is Pag,
AMrc lea rinp cing 2 aug gga veg Ge deme aria) 2g
PAGS USLOTUL cies Goues S CUE Bul ale g ea eae
cesta 2 ae ey &
Mojicul -. -- +. . Ao ea ea 3
~ Derntarul - a ioe SO Ae ee
Neruginatul -- 6.0 esses eee cele ea
Tlie ge eee ele
Plismuitorul de tin Dg a Pe Bee
Neobrazatul «- .- .. Peete tee tte TR,
Harsitorul Be a ea T4
; Desmitatul pe ere by cee aeee gear ae gece an eee TS
Tontul «+ -6 ee ee eee eee. ify
Decatur 6 66 ee eee lees eee 17
PTA DS UGE Par eae ee ee eee eee i.
Necioplrty! ae scence eg pd TRE MEEL Su gleeutn ae eee ae
Sipere laa n le eee ee ee 19
CATUIOTYL (e385 ee eee PERS aL BERy 20
ORE tniarad gee ee aaa aa ee a ar
Nespalatul ge ee EASE coe
Nesimtitorul .. .. ... am Ba
Jirbanmratil ee ee ee ee 23
Carpanosul .- =. .....0-. eee: 25
LE RPSHE Se aaa aee 2h
Ingamiatul ED ee EE a ore
Speriosul 6. oe ee ak
FAUBRCH ERSENEE ike Ecce ce eee ga Gs c rg eu apenas 29
Cel cu Ee iaee fae ee ee ee 30
» BMRGOCHL ie Sook ced i D ar
Prietenul ailor | © ee eee Rg
Avarul «5 65 66 22 bee bee sell. 34. | Mam: gandit alesea. si acum si mai de. mult si ma
vot mira cat voi-trii, de ce in Grecia, en acceagi clima
$i aceeasi erestere pentru toli Grecii. de pretutindeni,
exista totisi asa de mari difercnje in felul nostru: de
a fi. FE mult timp, dragi Polycles; de cand. observ fi-
Pea oviencescd + am 99 de ani si am avut-de-a-face cu
fel de fel de caractere foarte deoschite, Aga am ajuns
ca, privind cu mare griji faja in fafa si pe cei huni
ogi pe cei rai, sti caut st i insemn felul de puritate, prin
care | se curacterizeaga si unit si aljii in viala lor.
Am sa-ti Inflltises deci, insirandu-le pe clasa difen-
_delor forme de caractere, cu care te poti tatalni, i felul
Jor de puritaie. Socot, dragi Polycles, va pe urma acestor
“jnsemmari, pe care le voi lisa lor, fii nostri vor ajunge
mai buni si gasind inirinsele modele, wi vor mai ciula
ost aiba a face gi sa s¢ ia decat dupa oamenii superior,
spre a nu le rithanea mai pre jos.
Vin acum Ja subiertul meu: tu -cereetcazi-l cum se
cade si vezi, daca cé spun eueste drept. Voi Inecpe
deci de-a-drepiul, fara introducere si. vorba multa, cu
eel viclean, lit yal prezenta, _asttel viclenia > 0. -voi de-
‘fini, i{i voi arifa vicloanul, ve este el si ce caracter. re~
‘prezinia. Si tot: aga en éelelalte patimi, voi incerca a
le pune in lumina dupa. planul hotiirit, fiecare la Tocul
ot La vandal el VICLEANUL
Vielenia privitit. 1 in general este umilinfa Mincingask
in Japta si -vorba. Si iata& cam cum se araia cel viclean :
Te dugmaneste, dar Vine la tine, peniru ca nu cum¥a
sa vezi ch te uriste.Te landi mereu pe faji, dar te
sapi necontenit pe ascuns. Ai pierdur un proces & in-
data mare el vine en regtetele Ini. L-a vorbit cineva de.
riu ? El tace,. gi. dugmiinia ardlaid nu o ia in sama,
Ai tras cumya un necaz gi ie tanguesti Ini ? Te asculti
rece si nepasitor, AL neyo mare sii-i spul o-vorba ime-
diat, Ti trimete rispuns, sa vii ‘alitidara. Despre fre-
borile Tui nn sufla niminui nimic. ,,Are 3% mai vada.
»Doar de abia a sosil'.... .Apoi era si cam ‘tarviu™,
Sh a fost gi cam bolnay”.... Vine vremeq sa-i ceri um
imprumut cohaenaal ori. prietenese, wbi, Dn prea are. Sa
mai vada !” A vandut ceva in targ 7 ,.Dar de unde; nici
nu sa gandit®. Altidati n'a vindut nimic, ,Cum ae
nu? Ba ined cum!" A auzit ceva ? EI, sa anda (7
viezut ceva? El ga vada!” Dar poate isbutesti a
aduci sa recunoased singur cd este imposibil sh fie chisr
aga. +E, mai stii ? Se prea poate. Dar, vezi, iaca hu-gi
mai aduce aminte!* Si toata vorha lui este. ha ci. are
si se mai gandensea: ba ci nu stie alisulut mimic ;
ha ci de ana ca asta habar nu are; ba cd, ehei, de
cate ort ma avul si el gandul accsia! Po scurt ele
omul) a cirui verbire se poduec numai la imtorsaturt
de acestea ; .lact, ziu, qm vine si cred. Ce temei
pot sé pun pe o vorbi ia? Drepi si-{i spun, sun
uiinit, Dupi “cite spui parca n’ar mai fi acclal _
Alata, ci el pared altfel ti cinta mie odata! Ki, dracia
asla nu pot s'o inteleg nigf in ruplul _capului: Ta lasd-mi
dragi, cu vorbe de acestga. Vezi, imi vine tare greu,.
sa nu ie cred.’ Dar-tot asa de greu, si vid, cum mi-l
4
UUM Une air er oe pr ep fn me AY Toa eT mama vera ne! @rali tu. Zu, la pres incuredturii m& mai pui | la vezi de
mu te loa aga de usor dupa toate '”.
Cam acesies sunt vorbele, sucitwrile si Risuciturile la
deare te poli agiepia dela cel viclean. Tar de uni ¢a
acesHa- pururea ascunsi gi cu doud fete si te feresti.
- amai tare decai de mste vipere.
Il.
LINGUSITORUL
Lingugires..s'ar putea privi-ca o purtare josmica, dar
-aidncatoare ale Toles, celui ee o intrebuintcaz’. Si iat’
cen cum se previnli lingugitornl. eh
> wNoe veri, deaga, ii ziee ela primblare, cum teath
Jumea sid in admiratie imprejurul tau? Ei, ia spuné-mi,
ane mature parte de aga ceva in tot oragul ? Chiar eri
se facea elogiul tiu la -Portic. Erau acolo poste treizeci
de persoane gi venind vorha despre cinc-i ccl mai mare
om din iot oragu! nostru, toti ci de faji intr'un gand —
si intr'un glas au ‘fost de -pirerea mea asnpra mumelny
fi’ | Si zicind acestea culege pe rand: cel mai mic
pufisor de po haina ta si cel mai mic firigor-de pleava
prins de barba ta. ,.Nu vezi, drag, ziee el, zambind =
No s'au implinit. inch dona zile,-de cand na’ ne-am
wal vezni si a si ineepui acti caront barba! Si. doar
‘ecmm {ii timpul sa ai parol negra!” Tar daed. sc inm-
dampla, s& incepi-a vorbi ceva, el porunceste imediat
iuturor celor de fa(s : ,Tacere !” Daca tu cant cumva ie
-inneacd inaplause, sirigindu-tila tot pasul: ,.Bravo!”
N'ai apucat bine a arunca’d biati glum searbida. gi él
@ 1 povesteste pc un ras. nebun; tinandu-si gura cu
méneca, asa-ca unul ce nn se: mai-poate opri, Toli treca-
dori din cales ta sunt rnga{i, sa se dea repede lao parte
~ea sé treaca Domaul !" Copilagilor din east el le cum-
para sicle atluce toi felul de mere si pere pe care le
> impurte sub ochii taighiui siruiandu-i si strigandn-le
»Numai la ‘aga tata aga copii!" Tava merge cn tine la
‘asinar Ce are a face frumusejen picioralui tau, zice
el indata, cu astfel de incaltaminie !" Te pregiivesti sa.
mergi la un prieten : el a yi ia rasna inainie: {Sti ca
tine la tine Domnul Cirtare’™ ! . a
$i tot intr’e fugit: se intearce iariisi inapoi : 5h 6&8
am sl anuntat visita ta!" zice el. Nici vorba ca el este
fn stare si ia de-a-randul colinddnd magazinele de
mode Teminine. Niéi nau apucat inci musafirii a gusie.
vinul si el asi inceput : .vin ca acesta nu se mat afla!"
_ Dap gust-aga de ales ca la tine!” Si ridicand | ceva
de pe masit: 1, unde gi cine mai are avi aga ceva 27
Si mereu isi desmeardi gazda cu varbe ca acestea: la
ve2l Si mu rieesti, draga:; pone ie rog haina mea pe.
umere !" Si intr’o clipa |i-o gi asaza pe spate. Apoi ves
nic cu gura la urechea fa'nn tc mai slibeyte en driga-
lisia §i-mai ca nu te mai lasd.din ochi si-mai schimhi
o yorbi cu aljii, La teatru, el tnhati imediat perinele- :
din mana sclavalui gi ti le agterne paturindn-le bine pe _
banck. Apoi te ineact iardgi intr’un potop de complic
mente asupra arhitectnrei fairl pereche pe lume a casei
‘dale: asupra frumusctei parcurilor dimprejur §i asipra
eee uimitoarci aseminiri aidoma a: portretului (iu; vin, de
f 4 ee pare ca sulli. -
Ps peices Pe seurt, nu-l vei vedea niciodati pe lingusitor, de-
Bee i eat ciutand ca gi cu vorba si cu fapta si se fact plicut
Perea ai lipicias:
Il.
TRANCANITORUL
‘Trancinirea este pasiunea: ciitre vorbii multa si ne- ©
socolita ; $l lata cam cum se arath irincanitorul. ae
AF andu-se langa tine, firit a te cunoagte el gi incepe a oe iindafemeia hui Apot trece ia un ‘vis pe care
visal noaptea frecuté. Dupi aceea incepe a ingira pe
rand tet ce a mancat la vremea prinzului. $i tot aga
-fnainte, din vorba in-vorba, el te asiguraé ca oamenii din’
‘viva dé azi nu mai au aface on cei din vremea veche ;
« graul a ajyuns foc de scump in piaji.; ci tare mare
forfota de streini a umplut oragul dela o vreme incosee; |
e& dupi Ssrbiitorile Dionisiace se deschide iar marea _
pentru corabii; ¢& daci ar da Dumnezen o leaca de —
ploaie tare bine ar mai prinde pamantului ; ca gi-a pus
si el in gam) sé are si sa. semene. cntarc ogor la anal:
ch tare-i greu de trait in vremea de azi; ci, iaca, Da-
imip a adus cea. mai mare faclie la Siirbalorile Deme-
drei: ci el siie exact numarul coloanelor dela Odeon ;
ch ,gtii ci ieri am avut nigte varsdturi ?” ca ,,oare in
ee vi suntem azi ?” ci intre Septembrie si Octombrie cad
‘Miaterele ; ci intte Octombrie si: Noembrie ‘cad Apatn
rile ; ci intre Decembrie si Tannarie cad Sarbitorile Dio- —
pisiace sitegti. Si daca-i dai drumul sa {ol mearga ase,
fu mai scapi de trinciineala lui. :
De aceea, do trincilii de acegtia si fugi cat te fin
picioarele si brajele, ciel nu-i nsor so poli seoate la
copit ‘co camen: care tu stiv nici de -voe, nici de DEFOE.
NV.
MOJTCUL
“Mojicia ar fi parci ‘grosolania care habar n’are de
buna cuviin|i, Si iata tipul mojicului,
‘Mercind Ja o adunare el isi infulech mujdeiul luk si
-gice cd nu se aflé po lume miros mai. plient deca al
~—ustoroiuini, Poarta inctljamintea totdeatna mai larga |
dechi piciorn! lui. Cand yorbeste, parc mugeste. N'are -
ncredere nici in prieienii nici in neamurle lui, dar des-
tainveste celor imprejur cele mai mari locruri, iar cand
oo vine dela.vreo adunare, povesteste de pe camp, tol ce
sa pettecut acolo. Cand se agazi pe scaun isi irage
haina deasupra genunchilor fara pic de rugine penten
goliciunea lui. Po drum nu vede si n’aude nimica, dar
daca da de un bon, sin magar, ori un tap, se opreste,
privindu-i cu gura eascata. Dack a nemetit in camer’,
mindncd de le ingrozesie si lea de pripadeste. Pised
pe-ascuns pitarija si.o ajuti apoi la rdsnitul fainei pen-
iru dansul yi toaté casa lui, Se pune la mash, dar sare
apoi si dea fin la vite. Daca haji la poarl%*el ifi des
chide singur, tindnil cainele dé boi, cu cuviniele ': ,.Ehet,
asla-i siracnl, siréjerul neadormit al casei, si loedni!
Tse aduce un imprumni inapor ?-El nu primesic: hanii,
penicucd ar fi avand lipsi la cauiar si pretinde alii. —
Ai imprumulat comva dela dansul un plug, un cog: un”
sac ? Nu mai poaie adormi de grija lor si se scowli Ja
miezul nop{ii ca sa (i le ceari. inaper. Scoborind spre
orag, intreabape cine-i iese inldi in cale :..Fi: cum se
tai var picile ? Da straturile 2". :
Apoi adauga. ch mumeai si ayungd in orag gi are sa
se ferchezuiasci o leacd : si pe. tira’, flinded tot ii este
in ‘drum, are si cumpere dela: Archia si nigte serumbii.
In hae rage ca 0 vita, ior lilpile ferccaie ii climpinese
meren. pe lonie drumurile,
MV.
DORTORUL DE A PLACEA
Dorinja de a placea, luati: inir'un cuvant, este: Wa-
sarea Ja o parte a hinelui, pentru a plicca Ja toti. Si iala
cam cuve fel de om avem a fare aici.
Abin te-a xdrit de departe si ie si salut lipicios pe
mume, tc proclama cel mai ingestrat dinire Gament: te:
inearei de complimente, se inclesieazé de tine eu aman-
doua mainile gi nici ef-fi mai da drumul sii ireci. Si
8
Fem mmc ET eA ti puniai dupi ce te-a final mult pe loc si's'a intrebat me-
reu, citid va mai avea oare lericirea dé a le mai vedea
iar’, iji di drormul cu mare greutate, incarcandu-te din”
nou de toate laudele. Luat ca arbiiru, el vrea si-placd de
fo potriva. iu nomai celui ec la ales, ci-gi parfel adverse,
ca si vada 1ofi ci om aga de nepdrtiniior nick ca mai
este pe lume. {n discutie cu sireimii, el le da -dreptate
contra alor sii. ee ae
Poltit lawn ospat, el te roaga si chemi de fafit si
copiil. Sin’au apucat incé a intra bine, cdmd ‘clsi strig
in gura mare, ci nu se afli pe lume smoching inai
~wsemanalonre cu alta, decat civew titieul lor Sisunde: :
inecpe a-i upuca de, ménuje, ai silta in braze gi at
ageza deo parte si de alta a-lnt Paui cand tot juean~
du-se asa, cand eu veut dea-burdutul, cind cn altul
de-a-barbila, ecilal{i-inchini steagul; Msandu-si Bd
eek erele de soma po panrecele lui.
1
VI.
NERUSINATUL
Nerusinare este nepisarea totala, vorba san fapta ri.
sindasa. lar ‘nerusinatul se-arata: cam asa:
De dimincati pana in sears sudue in’ sura mare, Ne-
avand nicio sfiala’ de nimeni este loideauna pata la
aruneat oricul o insulti. Crescut inire haimanale, des-
ma{at, macrou- gata la ‘orice, el jt joaca dansul cel mai
ruginos inainte de masa.:La iarmaroace fl vezi pe la
ugile comediilor, alergand, pentru strangeren gulegani-
Tor de intrare, dela un cast-euri Ja‘ altul; meren ou
puronul sns, gata a turti dintrn dati :pe ‘cel ee se in-
qleasa si priveascd dezeaba, Stasi fine criigma, maine
deschide casi de inialnire, polndine ajunge strangitor
de biruri. $1 tot asa. la dansul tieallandu-se rugine, il pofi
vedea indaié $i crainic public si bucatar, si jucditor la
1 9 : i a
Sai
noroc, Isi lash mama sa moara de ‘foame, st dese ori ha
arest pentru talharie $i viata lui se peirece inte'una mai
mult la inchisoare decét‘acasa. [i place si se) theon-
joare de haimanale si apui cu glas gros si ragusit sa se
rasieasca racnind la treciitori, provocindwi si jnsultan-
du-i-din doui vorbe. Si ustfel, unii sasind meren, iar
alfit pleednl inainte,unul sevalege cu incepntul, altil
cu starsitul, altul doar cu cate u frantura’ de ici, de colo
st la urmaurmel nimenen nu stic bine dé cei vorba,
Jar pentry a-si-arita gi mai bine totala Jipsiode rusine
igtalege omul wai alcy calle ou 2i de sirbitoare. Incole,
tracgie vesnic: numai fn procese, cand p&rit, cind pé-
rind, cind scipand cu jurimantul. cand tndesindu-se
la judecaté cu sinul plin de dovezi scrise si-cu maAinile
pline de hartoage legate cu afi. Nu-i este rusine a sc
pune in frontea baimanalelor de pe la hale: ba SURES
‘st le dea si ban cu imprumut. cu. procent de 356 Co Pe
zi Il vex apoi cutrecrand cragmele de-a-raindul, ca si
pe vanzilorii de serumbii $i sarituri spre a-si aduna
dobanzile. Lar hanul eapatal in palm, il arunci in-
dati in gura.
SH te fereasca Dumnezen de oameni de acestia en
limba vesnic ca sulita $i en gura harfagoasi si tiionsi
ea (trambifa, de urla merew gi pia{a si targul: de racne-
tele lor,
MIL
LIMBUTUL
Limbutia este; tale un cuvanl. neputinta enivea de a-si
siipani limba si dact vrefi au lip, iati-L:
Orice-i-ai spune,dach al dat peste dansul:.,.Ei, nu-i
asa, ice el: stai sat spun. on toata istoria, cum a fost ;
si tumaisi m'asculligi- ai si vexi, cum sta ircaba”, lar
10 Sern A eS Pe TC
dacé iji urmezi vorba fnainte, el ie si upreste repede :
»Wapoi aici mui este ceva de adaus. nu wiia! Multu-
mesc. ch mi-ai adus aminie de asta! Mare Luerui sii
albeu cme sta de verba: ca vexi de asia chiar titasem.
Dar bine si mai prins iswia chestinnea, Si, ziu. de nrult
salepiam si vind. d asa ne potrivim din pirere Ja
ura”. Sicu vesmie jilreraperi de acestes miu mai pot
rasufla de ritul luk Jar duct te-a dat gaia pe tine. irece
lot asa repede In aljii, pani cand ajunge a se incalei
Ja vorbi, cu eSte o grimads intreaga de vameni ady-
na{icundeva spre a vorbi de treburile lor. silincdu-1 ca
pe rand si-si in Jumea in cap, fugind care inestro.
Mniveid prin svoli si prin arene, el iulburi copii: dela
leejiile lor, tindnd meren de vorba pe invaliiori si maes-
tri de gimnastied. Daca vrei sii ie desparti de dansul
se fine scai de tine pr
recandu-te pani acasi. Daci il
intrebi, ce sa mai petrecut pe la acunare, el © incepe
dela fromoasa lupta orateriea de pe vremes Tui Aris-
tophan, ori dela alla de pe vremea lui Lysander, si a
Spactanilor: apol trece le discursurile pe care le-n tinnt
el odaia cu aldta sueces inaimiea poporulni, aruncénd
pe unde poate gi edte o sigcati asupra muljizilor.
pana cind cei de fa
witand pe ec lume sunt ineep
a clipoci de somn, eiscand si apurdnd unul dupa altul
care incotro, De :
a Ini la mideciitorie nu poli judeca :
Ja teatru mu poti asenlin ; la masii mn pofi manca. De-
parece pentru wn limbut ca day
ul iaecrea © o impusi-
bibtate, iar limba Ini s’are odihnii ca pestele in api:
si-chiar de ial spune ca inlrece pana si ciripitul uni
vandinele, cl to! mu poate theca. Si na se da batut
nici in fata rasuliu copiilor sit, care clipocind de somn,
Wroagt : Vaid. ia mai spune-ne vree istorie, doar vom
putea adorimi indati !"
it Vi
PLASMUITORUL DE STIRI
Plasmuirea este o ingirare de vorbe si fapte inchipuite,
pe cere plasmuticrul vrea sa le treaca drept adevirate.
Privifi-l :
Com te-a intalnit in cale te si ia la intrebat, radios
sl cu surisul pe buse, Fi, da din cotre? Si es ama
aici ? Dar de infimplarea de avi dimincari se vede, ca
wai auvil inci!” Apoi grav si apasal: Cam. nmomai
ataia ? Si eile mai sunt ines Doamne [" Si fara-a te
lasa sa-i raspunzi: Ziu, spnne drept? Se poate, sa no
sii uimic ? Er atunci slai, dragi, ca am s&-{i spun
lucruri mari. cum nai auzit de carl esli!” Si, tol ce
stie el, porneste ori dela un biei soldat. dela scla-
vul lui Asteios, flantistul ; ori dela Tyeon, misiiul, abia
ar fi sosit dela lupta. Caci, peniru ce de spusele lui
sa nu se indoiasea nimeni, el are nevoe de martori si-
ent. Si spune deci pe marturia lor, ca Polyperchon si
Regele au fost birniferi, dar Casandru a clizut in
prinsoare, lar daca-l intrebi : ..Si veri una ca asla ?”
Cum nu. daci-i adevirala!" ii rispunde tndala, Caci
1ofi Tipa in oras, ca vesten se lafesie im ioale paryile ;
dar absolué loji, sunt de acecasi pdrere, cum
ch toll.
cé lipta a fost un maecl general. Jar proba categurica
sunt si mutrele cclor care stan in [roniea treburilor : Nu
Si
Je veri cum sau lungil $i san intunecat tout
unde mai pui, ci cl a aflat in taina. ci ci ar fi tinand
ascuns, wndeva intro casi, pe cineva sosil acum cinci
zile din Macedonia, care glie josie cum san petreent
de-a fir a pir. Si pentru ca tote sa para, ci merge in
picioare, amesteca in istoria Ini si exclamajii patetice.
ca: .Bieiul Casandru | Nenorecitul | Si cine mai era
ca dansul ? Asa i-a fost seris! Vezi puterea Destinului -
12 Darie rog, ni mai spune |x nimenea : sa rinse toaie
intre noi!” Si o si ia la fuga, deucdud vesiea la alii,
Si tiimdne sd te mirio viata inireaga de oameni ca
tia. Cevor ei cu vesnicele lor plasmuiri nancinoase ?
ae
Caci pede o pare traesc im minciunaé, jar pe de alta
ae Ga, la cati nu ho se
eld (igen dumea in spericti prin
localurile de hae cu brasoavele lor, sa li se fore heinele
uitate ! Si tot asa, altii, edstigand meren pe la Portie
eelo mai strilucite victorii pe uscat si pe apa, sau Levit
a doua zi condammnali grea, in lipsé. la un proces, de
eare uitase. Si ec sa mui zicem de vei care, cucerind cu
vorba cetate dupa cette, lise arde acasi, asteptiind,
mancarca pe foc!
Blesiemat neam de ommeni, intr'aderar.
Si lolusi- nu existe hala, mahala om local, in care sii
nu-i vezi cu duiumul, din zori si pana noaptea tirziu
amelind meren lumea cn plismuirile lor, eare de eare
mat mincinonse |
oau niciun folos de peu
si fntamplat, cf pe
IX.
NEQBRAZATUL
Neobrazarca cste, intrun cuvant, dispretul oricarer
pareri penirn folos ruginos. Si iaté un neobriizat :
Inainie de ioaie, daca le-a inselal odat& amarnic, sa
sii ea lot Ta dine vine din nou, sa-l mai imprumuti a
dowa oar. Cfind aduce sacri Fcilor, el aduce feu-
musel acasi carnea rdmesi, pundand-o la pistrare in sa-
ramuuril, yi se duce si menance pe la alfii. Aeolo, chrama
sclavul, va carc a venit si luand carne +i paine de pe
masi. i de intinde zicind in anzul tuturura: fa da-le
pe gat, Tibi rinteste casapului,
eat bine i-a faeui el odatii si dindu-se pe lang cantar,
piindeste cand poate arunca o bucali pe sub mineca,
‘Le farguilud cartel
13 fie macar un biet os pentru ciorba. si este incdulal daca
treaba merge; dacii nu, inha{ii dintr'un cui macar um
capat de mat umplut si pleach rézdnd, femecil.
Daca are oaspeli si se duce sé Je facd rost de bilete de
intrare da teairu, vine si el peste dansii, fara bilei : ba
adoua vi mai aduce inca si copii cu pedagog cu tol,
Ai faeut o afacere huni :imediai ilauzi: Fi, dar pentru
mine nu ies nimie ?” Vine sa-i imprumuti niste orz ori
pac: Dar. vexi. ai simi le dueci gi acesa !” La hae bagi
singur gileata ia cildarea cu apa ferbinte si cu toate
sirigatele baiasului, el si-o toarna singor in cap, iar la
plecare: ..aca mam spiilat singur, fiird tine. si cum
vezi, n'ai bacsig dela mine !”.
A,
HARSITORUL
Harsenia este economia impinsa dincolo de orice li-
mila, Si iati cam ce fel de om este harsitul.
Furi a astepta sfargitul lunei, el si bate la usa ta, ce-
rand achitarca unet jumiiifi de ohol, procent cnvenit.
Laun ospat cl mindne’ pe cand mesenii desarii: paha-
rele, dar ramane cel din urmi eu paharul de inchinat Ar-
femidei, Daca dupa o cumparituré i se prezinta socn-
teala : Dar ce-mi mai urobli si cu fleacuri de aslea *”
iti riispunde cl. Dac&d un servilor i-a strieat o oalé, or
un blid, el i le si scade indata mare din maneare, Dach
a seapai nevasia Ini un biet binuf pe jus, cl intoarce
toala casa pe dos, gata a senate si podeala, numai sa-l
fasensci. Dacia viindut ceva, este cu nepuiinta ca bie-
jul eumpirator si mai poata eastiga un ban peste cost.’
Siapoi, sa le fereasca Dummezeu, a rupe o sinoching din
gradina Ini, ori a-i trece prin livadi, ori a ridiea de jos
a maslinag ori o curmala cizuii. Si meren tot cearea sa
vada daca pictrele de hotar dimprejur nau [ost eumyva
i4 mutate dela locul Jor, A rémas un daiornic o zi in urmi
eu plata? Tl si da in judeeata, cerand dohanda la do-
banda. li vin neamurile Ja masi? Le pune dinainie
buecajele de fripturi, de mai nu le vezi eu ochii. Se
duce dupa cumpariiuri, dar vine cu mana foala ca
fare mal sum scumpe ioaie 1” Nevasta lni ware voe si
imiprumnte nimadnui nici sare, nici festila de opait, nici
marar, niei magheran, nici orz, nici cordeluie, nici coe
liva, chet iaca din nimicuri de acestea muli bined mai
icse In sfarsital anului |”
Pe scurt, la hargifi de acegtia liditele cu arginiiirie
coclese ; cheile ruginese ; hainele se rod seurtindu-se
pani la solduri ; 0 biati sticlnja de unidelemn le este
prea deajuns penirn Treeat: pairul le este mercu tuns
chilug ; inciljiminica mu se poarti deedt dela amiazii
in jos. jur haina dalj la eurd{it raméne si lie toati
masa cu hlei, mai bine deeat si mai capete din nou
pete si #4 fie nevoe de curatil a doua oark.
Xl.
DESMATATUL
Desmiterea nue grea de definit ca un mod de glum’
neTusinala, care canta s4 alraga atentia cu orice pret.
Miath cam cum se poarlit desmitatul.
In fajx unor femei cum se cade, el isi ridicaé poala,
lasind sa ise vada ceea ce nu se cade. La teatru aplau-
da vebunesic, cand toli an incelal, Pe actorii chemat
cu aplauze cl ii sueri. Cand e tacerea mai mare, el se
iolaneyte pe spate si cu un raégdit-szomoins intoarce
deare feiele la © parte. Ta pialii, in toiul dargului el se
da pe angi ifritbile en nuci, ori bobite de mirt si 1i-
nand vanvalorul de vorbii, tot sterge pe furig gi da pe
sub maneca, ce poate. Trece cimeva, necunoseut, el il
siriga in gura mare pe numec. Vine aliul alergand gra-
as bit; el il opreste, dimandu-l de verbi cu [eacuri. Tese
dela iribunal unul amarit de picrderea unui mare pro-
ees; el ii ajine calea felicitandu-l. Din piafa el cum-
park si aduce toate singur, Flautistele le tocmeste tot
singur ; si pe toli. efi midlneste in calc. ii pofieste la
wast, ariidndu-le cc aduce, si fiecdndu-tle cn ochiul. Se
opresle apoi pe la birbierie ori parfumerie si striga in
cura mare tuturora, ci iaga, avi, asa i-a venit lui, sa-si
jaca de cap !
Ad.
TONTUL
‘Tonfia este nepriceperta a Geea ce sc poiriveste, orl
nu, la un moment dat, prin care cineva poate uimi po
cei cn care are a face. Si iafa eum se araia tontul.
Tu nu-ti veri capul de trebari ; el vine sa-{i poves-
toasea ce si cum a fost viaja lui! Mandria loi seme seu-
turati grou de fnguri: cl ii canta afar un canter de
dragoste, Ai garanial un imprumat al cuiva si te-al
ruinat pierzfndu-ti teat’ averea ; hop gi el, tol la tine,
wi Tit garant si pentru dansal. Lai citat ca marior la
judecatorie ; el vine curand dupa pronuntarea howrirei.
1] poftesti la o nunia ; cl nu mai manine cu eritica sexu-
lui frumos.
Abia ai sosit dela un drum Jung si grea: el te imbie
lao primblare eu dansul. A apueat cineva sé vandi
ceva, cum a puiut ; hop si-el imediat en unul, care di
mai mult! La adunare s’a inchis diseutia si s'au luat
hotiiririle ; el se ridici gi ia toai chestiunea dela ca-
pat. Te indeasi mereu cu servicii, pe cate nu i Teal
ccrnt, dar din polijeti nici nu le poti respinge. Te affli
intr'un prasnic la sfarsitul unui sacrificiu ; in toiul me-
sci cl vine si-i achili niste procente intarzinie. Uw sclay
primeste cdteva bice de fala cu daneul ; el ineepe ime-
16 digi in gura mare o isiorie cu un scelay al lui. care fiind
bictuil tot asa s'a spancurat. Allandu-se intre dei la o
intercare de impacare, cl intarita si-mai strasnie unul
contra altuia pe bietit oameni, care veniserda cu gand bun
fd ajunga la o intelegere. Trecut cu biiutura, el te in-
haja da jocr-cu daéusul, nedandu-si seuma, ¢%
wbis ar sea
Sit Si nich Wai apticat inca a vusta din vin.
All.
SECATURA
Sar putea defini cu o mare beni VON Sead Tn
vorba si lapra. lati am tip.
Fagadueste mereu toate si nu face nimic. S’a luat wae
deva o hotarire socotita de fofi dpepi cea mai inteleapla;
hop si el, de tole cn o piirere anapoda, care se potri-
veste ca nuca in perete, Poftit la masa. el se amesieed
pe la piverfi si fece pe pivnicer sa odued mai muh
vin decal pot bea oaspetii. Se intampli si se incaere
undeva doi la batae : numaidecat © in mijloen! lor, desi
nu-i cunoaste pe nicrunul, Ai gresit cumva calea : ine
data vine si el si#-ji arate o cAaravea mai bun: dar peste
putin bagi de seaina. ci nu este in stare i miscasel nici
drumul batnt. La ogtire se iuvarte mercy cantind cl nu taspunde, Cand vinde
tae . mip tT q il
mpardtorulwi cer alata seb
18 intreaba : Cat dai!” Ti trimeti lao zi mare un dar :
wel, $line cu, asta nu-t degeaba !° ice el) L-ai lovit. Lai
Ampins. ort l-ai caleat, din gresala; la dinsul nu este
nici scuzi, nici icriare. li ceri un imprusut prietenesc ;
«Nu dan nimie”, raspumle el: iar peste putin se in-
toarce si da, mariind : le, bani pierduti!*. Si la toate
pictrele, de care se lovesic pe drum. le trage cate ou su-
dalma. Sa-l fi vizut cineva asteplind pe aliul din anna,
ori sa-l fi auzit eantand, ori reeitand vreo strofa poelica,
eri pringindu-se im joc, — ferease} Dumnezén! Ba par-
caomai-mai mei de Dumnexen n'a auzit in viata lui!
aM
SUPERSTITIOSUL
Superstijia este. pe eat se pare, o fricd mare de pu-
jerile divine si iata felul de purtare al superstitiosula..
Tu gina VWoelor, dupi ce s'a spilat pe mani si aa stro-
pit cu aghiasma, el iese dela templu si umbla toata ziua
cuo crengulii de maslin in gura.
A trecut o nevistuica de-a-curmezsul drumului ?
Fl nu mai face un pas pana ieee aliul. ori n'y aroneat
inainte tei pietviccle. A varil un serpe in ease? Daca
e unul boghiet, face rugaciuni la Sabazios ; dact e unul
consacral, inalja numaidecdt pe locul acela un aliar mic.
Cand tree pe dinaintea pietrclor unse de pe la raspaniii.
warsa peste dansele toate sticlutele eu unidelemn, ce are.
si nu trece inainte decat dupa ce a siatanult in genunchi
in fata lor. j-au ros soarecii un sac de faina ? Repede
la eacitor, ca si vada ce-i de fMicut. Tar dacii acesla ii
gice si-l dea la carpit, el tot nu se lasi pani nu face un
sacrificin de purificare in toataé forma, E im stare, sa-s
tie casa intro purificare nesfarsilé, temindu-se si nu
fie atinsi de Heeate. cu dalwrile et rele. Aude cucuvecica
in tale ? [ndata se opreste 1 nu mai face un pas. pang
19 na restit: formula: 2. Mare este. Athena Nu pageste
peste tn mormant, nu se apropie de un mori, arn deo
bolnava. a sa nu se spurce cumva, Doamne fereste 1"
La 4 si-]a 20 ale Tiecarci lomi cl putte pe ais
aduca vin cald ; apot aduce ercngute de mirt, timdée
si turte sfingite si st4 foata zina in easd, asevareal cununi
pe chipurile lui Hermafrodil. Cum a visal un vis, repede
(la taleniteri, le gaeitori, la vrajitori, ca si vada la ce
yeu seu veith trebue si fack rugiciuni, Tn fiecare lind,
i innoj imiticren. Tl vezi duecadndu-se la preotii
orfiel cu sofia, sau, dacé ea nu poate, cu didaca si co-
pill. Fe malul marei il vezi pururea pierdat in migé
loase spalaturi nesfargiie. A zirit eumva, vreuril dintre
acela ce umbla pe da raspaniii incununati cu usturol 7?
Repede ein casi, turnandu-si api din cap, pand in pi-
cloare 3i cheama vrafitoarcle ca sa-l purifice cu ceapi
de mare ori cu un chiclus mort rotit imprejurul fui, In
fine. dacti vede un nebun ori un epileptic, intra in toli
sperielit si-gi slupeste merew in san.
i, S@i-k
pernirn
AMAL.
CARTITORUL
Cartires este o dispozitic de nemultumire a coiva tata
de tot cei se da. St iata un eartitor :
Ca pricien bun irimedi o parte din masa ta la o ai
mare ...Va s§ #ied, siapanu-idu, zice el aducitorulai. mu
ma crede yrednic de ciorba si-vinul lui, deoareee nu ma
poliesie Ia masa hu!” Mandra {ui il sarula, desmer-
dandu-l; ..Moas mira, si vie asta din suflei”, ziee el
Da vina pe Dumnezeu, nu ef n'a ploual, dar de ce wa
plowat mai de muli. Ciisesie pe drum o pungh : .Pi, da
de ce war fi gésito romoara 2° A cumparat iefim un
sclay bun, dupi o lungaé targuiala ; ..Marfa ieftina, mar-
fi rea!” gice el. .Guenra-te, ca ii sa oaseut un capil’,
20 i
a rinse co
il vesiegte cineva : .Atunci, mar adauga, ch va dus jue
matate din averea mea, ca sd fie sebean oul intres {" zite
el A Casiigarun proces on unanimitatca vaturilor : EA
dar ai lisui alAt imputi cl apa-
ratorului. Mai mulfi pricicni pun mani dela mana ca
sd-t vie in ajutor Ci 0 iinpruamnirt. 4. acu eptigmul-
fumil ? i] intreaba unul: ..Mul{umil ? Si de ce? Ca wi-
man dator cu atita amar de bani pe atita timp? Si
imech si eu atdta recunostinjia pe deasupra ?” raspunde cl.
ANIL
NEINCREZATORUL
moive la i parte
Neinerederea este inclinarea ile a banui toati limea
de necinsic. Si inti un neincrezdtor.
Trimite béiatul la targuit, dar irimele si pe altul pe
urma hui casi veda ee preturi a plalil. La drum poarta
bani ta dansul si la ficeare staciu se opreste ca sa sy-
coteascéa din nou, cali mai are. Suindu-se in pal. imreaba
nevasta. daca a inchis bine sipetul: daca lidita cu ar-
fintarie este bine incuiath: daci va tras bine zavorul la
poaria de din dos, Cum nu? Toate sau faeut cum ire
Lue”, raspunde ca. siguraé de sine. Tolusi cl sare din pat
desbricar, aprimde lampa si alearga descult, cereetand
cu-ochir lui toate de-a-randul ; si mai-mai si nu poaté
inchide ochii de gra nici dupa aceca! Li daroresti niste
hani; el cere sé-i aduci martori, cand ti aduci procen-
tele, pentru ca nu cumya odata si odaii sti-i Ggiduesti
caperele | La curatit haina, cl nwo da celui mai Mester,
ci acelnia, care 1 se pare mai sigur. Ca si-ii imprumute
el argintaric, — nici de gandit, Doar numai daca esti
prieten ori rudi de aproape; si atunci mai-mai ca ar
treec-o prin foc, cintirind exact bucaticed eu bucapiea
si vorha e; Ce garantie dai?” Sclavul luat cu dansul
fpebue sit ineargd inaintca lui si ou in urma. ca no cumva
sd piari undeva! Daca la o afacere cumparatorul il
21 intreaba : Cand sa achit pretul, eici acum au prea am
hmp ?". Nal grija”, rispunde cl...Ma tin eu de tine,
pana vei avea timp!”
XA
NESPALATUL
Nespilares esle uilarea de ¢rija corpului pana a
ajunge grepos penira a!fit, Tata un specimen.
Plin de lepra side hube rele si cu unghiile negre, el
icse la plimbare. ,.Acestea-s, zice el, boale mostenite -
si lata si bunicul le-au avut: in familia nousira nu se
poate Turiga user un strein !” O rang la picioare. ori 9
yulitura la degete. el le last, din nepiisare, si se infec-
ieze regulat. Are subsuorile' piroase ca un animal, pani
mai citre coapse, iar dintil totl near si siricapi, de t-i
ereu sa te uiti la dénsul. Si ca si nu lipseasc’ nimica,
isi mai suflii si mnasul intre degete la masa. Cand jert-
Teste, se manjeste de sange. Cand vorbeste, te stropeste
tu balele. Cand bea, iti rAgde in nas, Acasa la dansul:
pat murdar, femeie murdari. In bae: unidelemn ran-
ved. La adunare vine cu tunied de iarndi si mania de
vari, toatii numai-pele. Cand mami-sa se duce la augur,
el rosteste cuvinte ce mencse a riiu. In mijlocul jertfei
si al rugdciunilor el seapa jos potirul. razand, ca si com
ar fi facut mare lucru! Asculiand o llautisia, ajunge
so aplaude cl singur si, ingfindind melodia, incepe a o
mustra ci a terminat prea degraba. Si vrand sé stu-
peasci pe deasupra mesei, isi trimeie stupitul drept tn
baisial ce aduce paharele cu vin.
BA.
NESIMTITORUL
Nesimfires este. ini un covanl, o purtare nevitiimi-
ioare. dar pliclisitoare. Si itd cum se cunoaste Desim-
titorn|,
22 é
Abia ai alipit de scmus el te desteapia stametes .ca
sib mal stan o leact de worba'”
Sti corabia fala NUAI-Duimet sa porneasci: el te
fe ocusverba cacscainl Vii sa-l vezi; cl vice s'astep|i
si-si tanniue ital primblarea. Ca prieten cl ifi ia en-
pilul din lraicte dadecer il hraneste cu bueiicle mes-
teeate din gura ha, il cdesmiarda, il alimté eu tichitul
simulirilor si-l cheama ..Margaritarul tater". La masa
povesteste, com a dual niste buriewe, care i-au adus o
panticirie strasnica sl sa Ti vaxul. cd diareea luiera mai
rieagraé decat sosul cela de pe masa! Este
intrebe in fura mare | spune-mi, mami, ce bepress
at avut in give naslerel mele, efmd mai faent ) Apoi
rispunzand cl singur in locul ei, zice ci, bucuric si su-
ferinfiti in acelasi timp, dar ci acesie doud contrarit sunt
soarta intrege: omeniri, Invitat Ja masa. el povesteste
CUM Acasa ale O cisterna co api loarte rece; ed gradina
th da clin beleue leefumele cele mad fragede : Ca ict 10
bucatar eare face bureie minunale: ca. apoi, casa lui
este o adevaraia ospaiirie pururea pling si ci prietenil
Ini snvi ca nisie saci fara fund : orieadt ui tourna inirinsii,
ou-i meiumpli nictadati |
Daca da elon
stare. sa.
. laud singur inaintea mesenilor
vul chidusulut siiu si, Indemnandu-i eu paharele, ti
asigura ch a nat toate masurile, ca peirecerea si fie
eum na mai fost si ne-i nevoe decal de un semen din.
partea lor, pentru ca baiaiul si adueh si o flautista. Fa
sa cante, dar not sa ne dim peste cap |
AKL,
iINFUMURATUL
Infumurarea este, pe cht se pare. o dorin{i oarba de
distinclie en orice pret.
lata an tip: lnvitat lao masi. cl versa numaidecdt primul loc
laneu gazda. Ca sa tundii parul liuhii sau la mafjoral,
unde credefi ea il duce ? Ta Delfi’ dar. ca sa iasa pe
stradi. de ce eredeti ca arc abscluta nevoe ? De un selay
negra! Cand achita valoatea unei mine (= 100 drahine}
el nu. plateste decdt cu bani noi-nouji! Acasii are a
fafa imblangita, carcia i-a curmpiiral o scarisoara si un
scutisor de brenz. peulru ca si aihii pe ce tupai in sus
si in jos. A adus jertlii un bow ? Atune: inrueste dea-
supra inirarei casci piclea capului, impodebita cu Fei
de Tel de cordeluie, pentra ca nimenes simu poalli tre-
ec, fara a sti, ca el a saerifical un hou! Intorcanda-se
dela o plimbare cilare, el intinde selavului costumul
de cilire|. ca si-l duea acasa, dar aruncandu-si manawa
pe umeri el pleaca sé-si plimbe pinteni’ prin Piata pu-
hlicé. Daci i-u murit un catelus de Malta, pe care il
. i ridich un mormant eu o eoloani mick deasupra
pe care sapa cuvintele > De neam dela Malia”, Dac
adnchinat un degei de brong da picinarele Tui Asele-
pios, nu mai este zi. in eare si nu-l lustruiased, tnmpo-
dohindu-l cu Flori si stropindu-b cu parfumuri, Dacd
face parte din Prytaneu, se face lunire si punie pe lan-
chain.
Si atunci eu mantana siralucitoare si en capul incunu-
nat, cl inainteaga ma
ga colegi, sa fie cl insarcinat cu sirigarea sac
Hos Tnnintea poporului: .Woi,
cellent al Athenci, iafi noi, Pevlanii, adus-am astazi
Maieci Zeilor. Jertfa Laptelui : sus se araié semncle bi-
nelui, de care, voi sii aveli parte deapururea ["" Si ter-
minind, se duce acasi si povestease’a nevested extraar-
dinarul succes
pe car
: ea avut. Isi Gunde regular parul
cu ingrijire ; are grija mare de albeaia dintilor: este
fotdeatna la imbracaminte dupa uliima modi si toides-
tna parfumat. Ta Piala publica se inwarteste mai a
pe langa banci si bancheri. Dintre ginmazii v
mai ales pe acelea in care se formeaza cfebii. La teairu
24 eee eam La rae gE ET ae Pea =O ane UT
nu sla. decat alituren de loja generalilor, Nu prea cum
para pentru sine, dar este vesnic co gandul la cadouri
pentru alti, mai ales de departe; de aceen. meren ex-
‘wediaza. cand mastline la Bysanjin: cAnd caini de La-
toma la Cysie, cand micre de Hymet la Rodos: Nici
vorba ca are prija. ca rot orasul sa stie de toale acestea.
Kste fotdeauna le ortlinea zilei, ba eu matmutoint pe
care i cresie: ba eu papagalul adus de curind : ba en
porumbeii de Sicilia: ba cu arsiecle de gazeli + ba co
siielutele bomhate de Thurium: ba cu bastoanele ri-
sucite spaitane : ba cu covourele eu figuri persane. Are
apote mica sala de gimnastica. cu joe de mingii aster-
muita cu nisin si mercu se da peste cap, ca sa poala
inchiria, cand sofistilor ambulan{i, cind maestrilor de
scrima. cand muzicantilor vestili, peniru productiile lor
publice. La toate. dar jotdeanna ceva mai tirzin, soscste
gi el in lirapul sedinjelor pentru ca to(i cei de fata sé
“lca: .lata-l acesta ec stapanul silei!”
HM.
CARPANOSUL
Carpunosia este lipsa de demnitaie cind ¢ vorba de
hant de cheltuit. Si iati un carpanos :
A iesit invingator la coneursul de tragedie ; inching
Ini Dionysos o scandurica de lenin, cu numele sin dea-
supra. ti Adunarea Poporului se face apel la punga tu-
turor: el se scoali incetisor si piere pe usd. La nunta
fiicei sale, el vinde pe hani carnea dela jerlfa. lastinel
numal partea euvenila preojilor.1ar personalul de ser-
viciu necesar uuniei. el il docmeste fara hrana. Dach
enmiva cate capiian de corabie, el se enlea pe-punte, bi-
valindu-se cu palura carmaciului, ca si erute pe a lui.
La Sarbittoarea Muselor cl epreste copii dela scoala
r
sub cuvant ca ar fi bolmay. spre a scapa de plata oho-
25 fului cuvenir, Vine din piata aducand SINfUF tarnea in
poala maniilei si leznmele la subsuoara. Cand sta dat
haina la spilat, niei gand si ma a cuoce ies din cash,
A virit pe vreun pricten cu o lista de subscriptic ? Re-
pede cérmeste drumul
este la damsul cu toate inentajirile il apuca in braje
vite, in graba, a uiat
Se
sore a-l sprijini ; apoi ji acopere rana, il sterae de san-
ge, gt se agaza jos la capul Ini. apirdudu-l de muste.
Inie'ur cuvani. la toate e pata ai la inpli nu-i sla
eandul de loc. lar dacé trambifa sunk eu forie alan.
cl se tot invarte prin cor! mariind: Da mancaie-ar
corbit: ca nu mai are omul acesla cap. sa se odihneascd
o leack de {ipetul iu!” Sime mult si iali-l si pe dan-
sul. plin de sangele din rana alluia, alergand inaintea
invingatorilor, care se intorc si povestind tnflacdeat
fn, pundindu-si viata in cumpani mare, a scipai an
pricten dela moarte sigura. Si aducdand in fata ranita-
lui pe toji cei din, neamaul si tribul sin, el spune si arata
la feeare pe rand ca wiaca cl, si numai el. cu mainile
fat. a adus rinitul fa eort™
AW,
ABSOLUTISTUL
Tendinja absolutisi este, pe cat sc pare. dorinja de
putere si avere. Si iaté cam cum se preginta absolutisiul,
in ziua cand poporul discuté asupra alegerei celor
re trebue si ajuie pe Arhont. spre a pregati provesiunea
cea mare, cl se ridici la iribuna si cere sé li se acorde
depline puleri: apoi. dacd s'au propus zece nume, el
sustine ci unul singur este deajuns Cu singura condi-
fie, adauga el. ca acela si fie un om!” Din toata upera
2g lui Omer, eb fine minte HumaL acest vers [singural, de
altfel) :
»u-i bige cu capete multe : ei unul sé fie lacdr
Apoi la orice moment el are: in eura formule ¢a aces-
fea: Prehue sa ne adanim singuri, noi in de noi. pen-
iru a hori in aceasta chestiune. La o parte co miulti-
mea si-cu adunares poporului! Si inceiam de a mai
aspira la mariri sl Si tu mai primim dela acesti oameni
nici insulie, nici onoruri! Din dow, una: ori se duc er.
ort pleedm noi din Cetate!”. Incolo absolutistul nu iese
pe sirada decd: pe la amiaza. Cu maniaua in falduri,
cucbarba taiati poirivit. cu unghiile taiate Truomos, ef
rece inainle. .Denuntitorii, declara el dramatic. ne fac
viata imposibilé in Cetate! Tn cibunale au ajuns sa ne
judece gloata. care-gi bate joe de noi!
Nhu inteleg de loc pe oamenti, care mai fac azi poli-
tied! Ma rog. ce vreau ef ? Cine zice poper, gice doar
nerecumosiinfa ; edi ti dai, 7] ai: musi mai dai: m-l mai
ai! Si ce umilinta, sa ai de stat in Adunare aldturca cu
cine stie ce nespalal ripiines! Si cand se va iermina care
pacastea dirilor si inarmiirilor de vase, care ne doboara?
Afurisiii lepra st demagogia aceasta! Si inchipue-ti,
ca toemai Thescu este cel dintai cayul nenorocirilor
noastre clin giua, cand concentrand toati pepulatia celor
doniisprezece orage laolalti, a dat la o parte toate rea
litatile ! De sceca si-a meritat soarta : poper a ridicar,
poporul la alungat!" Si tor aga insinie, meren cu pa-'
reri de atestea sustinute cand tnainies sireiniler, cand
in fata celor deo parere side un partid cu dausul.
AML
CEL CU INVATATURA TARZIE
lnyitatura tarzie sar putea numi desiepiarea cuiva
la invittat, cind i-a trecut vremea. Si iati cam cum sé
araiio un astfel de om.
30 Le 60 de ani cl memoreaza strofe poetice, dur cand
si le spuc pe de rosi, le picrde girul si rimane cu gura
& a. Dela baisiul sau el cauta sa invefe instrucjia
miilera + La drceapta |! — La sianga! — Semi-oeolire!”
La Sérbaloarea Eroilor el se inserie cu taxa alaiuri de
bneret spre a putea Ina parte ja alergarea en lorte aprin-
se. Fiind invitat la un sacrificiu in templul lui Herenle
aruneA mantaua de pe umeri si trage el singur boul.
casi intinda edrul la eutit. Nu-si mai afla loc din avenii
in arend pentru a invata lupta. La corlurile de prin
jlarmaroace cl casch gura la Lrei-patru reprezenta|i in
gir, doar wa prinde ceva din cantecele lor, La Mislerele
Jui Sabazios el vauta sd eapete prin atitudinea lui
admiratia preovului, care i le destdinnesie. Tndragind o
curtezana. di nivala irmantu-i wsa, mi-
manca o balae strasnicé dela un rival si se alege cu un
proces. Tmprumutand un cal spre a merce cilare la
fara, socoate ci nar sirlen cu aceasti ocazie si cdleva
exereiii de calirie: cade si se alege cu capul spart.
Membru. al Sociera fei Deeadistilor, cl da un banchet a-
celora dintre coleri. care an meritat ca si déinsul titlu]
de ..Promotori” ai operet, Se exercité, ludnd atitudini
de statue in fata selayului siu. Tntreeindn-se din are
si din lance cu pedagogzul eopiilor ii d& leelii ca unui
ineepitor,-Tn localorile de bai isi foi roteste soldurile,
ritoindu-se imprejur. pentru ca sa-l vada ioli, ch ure
educatic. Cand vine la cornrile de dans feme ae
cearca sa imiie pasii lor, lalaind singur hiiaile tactului.
inlaunimn s
RVUL
BARFITORUL
Barfires este a pornire rea oe safledulit aratata prin
vorbe. Si iat cam cum se araté barfitorul,
Tl intrebi, buniicara : vice de Ciare 2 Ei.
31
"SAE relates raspuude el. atunci so Inam dela capai, ca istoriei, Arm
sa ineep deci din eapnul Joeulai en familia he. Vaial
sau erada inceput Sasins + la oaste a devenit Sosistrat :
in-registrele civile # ajuns Sosisdemos. Dar mama? Nie
maiomuli, nici mai potin-decdt cu
cia.) chemi, saraca, Krinckoraka, chei ase se chisa
and mere lin Tra-
cucoanele de neamanare in tara accea, Tar acesta, de care
ma inirebi. ce poale Ti oare decar finl vrednie de astfel
de parinfi ? Un rau, uemai bun de pus in gireang | Si
daca-l intrebi: Dar femeile acestea din casa de alitu-
rea? Cum, ta nu stiinimic ? Atunci stai si spun
ee stiu cu! Si incepe :.,Vichloasele acesiea inslach pail
sl trechtorii de pe sirada, Eo casa in: care, picioarele.
sc ridica sus de tol! Si sf nu erest cai asa, a vorlsi
poala : se tin de oameni ca si catelele pe tonite sirizik
oe
Niste puite, In toala puterea cuvantului ! Bare numat la
poarta din dos si vezi cum vin singure indati si des-
chida !° Daci ie aude seipand un cuvant rin de altul,
repede vine si-l complectexe, .Omul acesia ru poate
fr mimanui mai urét deeal mie: nitd-te numai la dan-
sul si-ti trece de toate! Cat despre ticdlosia lui, nici cf
mat are pereche! Inehipueste-ti, ed femeia lui ta adus
a gestre mare de nu stin cali talanti si i-a mai dat si un
fiu pe deasupra. el mu-i di decat trei banuii pe zi pen-
iru brani si nu-i dai voe si faced decat numai bai rect
in woiul tui Decerbrie !
Ai fost intro societate si la un moment ai plecal :
nicl Wal apucal a teyi bine si el (e-a si luat in primire in
lips. Dar daca a apucat a da drumul guret, si sti ci
tot neamul tau este depinat si scirmainai pe rand. De
altfel de gura Ini wu seapi nici prietenii si nici rudele,
— ha nici chiar mortii din morminte! Nnmai ci aceasta
se chiam’ la damsul sineceritate, democratic. indepen-
dena! Si nici ci exista la dinsul placere mai mare de
cat asta.
32
ion oe nmin vieasead pana la iesirea din fire,
y iaté cum ménedrunen gurei rele duce prosiia ome-
RAI,
PRIETENUL RAILOR
Simpatia pentru cei réi nu este decat airac(ia riiu-
Ini. $i iata modul de prezeniare al pricienulni celor rai.
Daca cxisté indivizi osindili pentru crime si scosi din
randul oamenilor de ireaba, el tormai dintre acestia igi
face societaiea lui, chutand ca prin intrarea la scoala
Jor s& ajunga mai de iemut in lume. Vine vorba de un
um Cinstit ? ..Cinslea nu exis!i in naturi, sustine el;
varnenit sunt doar toji dot nna gi este o gozomanie [irk
margini, sa vorbesti in lumea asta de wun om cinslit’
In realilate, strigg cl, omul rau nu este decdt un om
liber, care di cn piciorul aga numiiei morale de toate
zilele. Si daci plulesie asupra cuiva vreo hinuiali de
acestea, ¢ de parere, ci chiar daca, pe ici, pe colo ar
fi cate ceva adevirat, cl are pentru infree cazul acesta
rezervele Ini. .,Este vorha doar de un biiat istef, bun
cainarad si care stie s& se deseuree 1” Si asigura, ci
drept vorbind, cl n'a intalnit incg in viata lai un om
mai de nidejde. Are un ticdilos de dat seami in fata unei
adunari, sau de aparat in fafa unui tribunal ? Dela in-
ceput el este de partea lui, si cu tot
S-ar putea să vă placă și
- Andre Cohen Talmudul in Limba Romana Din Anul 1999Document508 paginiAndre Cohen Talmudul in Limba Romana Din Anul 1999Alina Georgia Marin92% (74)
- v1 Bac Bio Xi Xii e 2005Document2 paginiv1 Bac Bio Xi Xii e 2005ursuceÎncă nu există evaluări
- Istoria FotbaluluiDocument11 paginiIstoria FotbaluluiursuceÎncă nu există evaluări
- 000.Vitruviu-Despre Arhitectura PDFDocument463 pagini000.Vitruviu-Despre Arhitectura PDFursuceÎncă nu există evaluări
- Aristotel Statul Atenian PDFDocument47 paginiAristotel Statul Atenian PDFUrsu Constantin-Emil100% (4)
- Motivatie Si Personal It Ate A H MaslowDocument500 paginiMotivatie Si Personal It Ate A H Maslowdan_ioanmihail968994% (32)
- Teofrast - CaractereleDocument35 paginiTeofrast - Caractereleursuce67% (3)
