I.1.

NECESITATEA INTRODUCERII COMENZILOR NUMERICE

Creterea cerinelor de precizie a prelucrrii, corelata cu creterea productivitii muncii

la prelucrarea prin achiere, au dus la evoluia mainilor- unelte, evoluie att din punct de
vedere al constructorului, ct i al utilizatorului. Aceast evoluie sa datoreaz dezvoltrii
componentelor electronice, ct i a aplicrii informaticii industriale in acest domeniu.
Maina-unealt convenional nmagazineaz o cantitate de informaii creia i se atribuie
sub diferite forme nc din faza de proiectare. Informaia din faza de execuie face ca aceasta s
capete o anumit individualitate cu o destinaie tehnologic bine definita.
Informaiile nmagazinate sunt n cea mai mare parte fixe, modificarea lor parial
necesitnd modificri constructive. Prin caracterul de permanen al informaiilor pe care
maina-unealt le-a nmagazinat n faza de proiectare i execuie, aceasta capt o rigiditate n
ceea ce privete posibilitile de utilizare pe care le au, grupa de flexibilitate atasata mainii,
complic construcia i costul.
Pentru a mri posibilitile mainii-unelte convenionale, acestea sunt prevzute cu
instalaii electrice, electronice, hidraulice sau pneumatice sau combinaii ale acestora. Acestea
aduc un plus de informaii fixe, mrind i ele la rndul lor, contribuia de informaii pe care
maina-unealt le poate transmite piesei de prelucrat, crescnd astfel flexibilitatea mainii.
Intervenia muncitorului, rmne totui un factor determinant n obinerea piesei, el d
comenzile necesare i supravegheaz procesul.
Complexitatea mainii i a piesei de prelucrat reclam o mn de lucru calificat i mai
contiincioas. Aceste nsuiri sunt dominate de subiectivismul specific uman: oboseal,
neatenie, lips de promptitudine n situaii critice, care fac din om un operator nu tocmai perfect.
Posibilitile omului sunt limitate (de exemplu: n manevrarea simultan a dou sau mai
multe axe ale mainii i n plus s le i coreleze) astfel nct s poat obin piesa de
complexitate i de calitate ridicat.
Toate aceste argumente au determinat crearea unor echipamente i dispozitive capabile s
ndeplineasc aceste cerine. O astfel de soluie o reprezint comanda dup program a mainii
unelte.
Industria constructoare de masini CNC este puternic influenata de capacitatea unui producator
de a se adapta la schimbarile tehnologice, ca si la viteza de realizare a unui nou produs.
 Practica a demonstrat ca operatorul uman a trecut in spatele terminalelor, intervenind
inteligent in adaptarea roboilor si a sistemelor flexibile la gradul de organizare a produciei, la
caracterul de unicat si la planul de fabricaie.
Particularitaile si tendinele fabricaiei in construcia de masini CNC pot fi caracterizate prin:
1. Scurtarea duratei de via a produselor si tehnologiilor, datorat puternicului impact al
revoluiei tehnico-stiinifice:
-costul ridicat al mainii de lucru cu calificare superioar;
- exigenele sporite in domeniul calitii si preciziei de prelucrare;
- dificultatea de a acoperi cu operatori umani cel de-al treilea schimb al zilei de lucru;
- faptul ca 70-80% din volumul produciei are caracter de serie mic si mijlocie, in loturi
repetitive (sub 50 buci), la un tact de 1-20 piese pe or.
Aceste argumente, atat de ordin tehnico-economic cat si social, influenteaz tendinele ce se
manifest in prezent, in concepia actualelor masini unelte CNC.
Se doreste cresterea productivitaii munci si calitai prin flexibilitate, fiabilitate si eliminarea
interveniei operatorului uman.
2. Studiile efectuate au artat ca utilizarea unor regimuri intensive de aschiere nu reprezint
o soluie eficienta pentru cresterea productivitai muncii, aceasta, pe de o parte, din cauza
limitarilor tehnice si tehnologice condiionate de vitezele optime de aschiere din acest procent,
restul fiind necesar reglajelor, poziionrilor, controlului, mersului in gol. In acest context,
reducerea timpilor auxiliari insoit in paralel de maximizarea gradului de incrcare si a
coeficientului de utilizare a masinilor-unelte CNC au constituit soluii menite sa conduca la
automatizarea fabricaiei.
3. Automatizarea flexibil a proceselor de prelucrare reprezint in prezent coloana
vertebral a procesului de integrare pe baza tehnicii computerizate a produciei. Ea se
realizeaza prin asocierea unor dispozitive si utilaje complexe cu sisteme de informatizare
evoluate, integrand intr-o viziune ierarhic unitar funciile de control, manipulare, transport
si depozitare.