Idei si regimuri totalitare

Scderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai

perioadei interbelice, reaciile fa de modul cum s-au pus
bazele pcii au condus la apariia unor micri extremiste i la
instaurarea, n multe state euopene a unor regimuri
dictatoriale. In context i fac apariia ideologiile
extremiste: fascist, nazist i comunist.

Fascismul
A aparut n Italia i a mbrcat forma corporatist. Acesta
preconiza o societate organizat n grupuri profesionale, numite
corporaii. Pe plan politic corporatismul urmrea nlocuirea
Parlamentului cu o Adunare a delegaiilor corporaiilor, noua
organizare urmnd, n concepia iniiatorilor ei, s asigure
prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Fascitii au pus mare
accent pe naionalism si pe promisiunile de restaurare a
"onoarei naionale". Ei considerau ca statul naiune avea viaa
sa proprie, diferit de vieile fiinelor umane care-1 compuneau.
Regimul fascist a fost instaurat n Italia de Benito Mussolini.
Deceptionat n privina ambiiilor sale teritoriale, zguduit de
ample micri sociale, provocate si susinute de stnga
socialist, care amenina cu instaurarea dictaturii
proletariatului, democraia liberal italian a devenit incapabil
s rezolve problemele rii. In faa acestor primejdii fascismul a
aprut ca singurul capabil s apare ordinea n stat.
Fascitii organizeaz marul asupra Romei,
determinndu-1 pe regele Victor Emanuel al III-lea, care se
temea de tulburri sociale, s demita guvernul si sa accepte
numirea lui Mussolini ca prim-ministru la 29 octombrie 1922. O
lun mai trziu Parlamentul i acord puteri depline, iar n urma
alegerilor din 6 aprilie 1924 Camera Deputatilor devine
majoritar fascist, asigurndu-i lui Mussolini toate prghiile
puterii.
Mussolini a organizat statul dup principiile
corporatismului. Activitatea sindicatelor a fost redusa la tcere,
libertarea presei a fost suprimat, activitatea partidelor politice
a fost interzis. Adversarii politici ai regimului au avut de
nfruntat represiunea miliiilor fasciste "Ovra" si rigorile
Tribunalului special nfiinat n 1925, care stabilea ani grei de
nchisoare mpotriva adversarilor politici.
Propaganda fascist susinea c a luat natere "statul
corporatist" care asigura prosperitatea tuturor categoriilor
sociale. Pentru atragerea maselor Il Duce a impus adoptarea
unor masuri si programe care s-au bucurat de sustinere
popular: a ncercat sa controleze marele capital, sa stavileasc
abuzurile si corupia, a luat masuri mpotriva Mafiei. Printr-o
propagand abila fascistii au urmarit sa redetepte n sufletul
italienilor mndria de a fi demni urmai ai Romei.
Antrenarea Italiei in agresiuni externe si in al doilea razboi
mondial a determinat scaderea popularitii lui Mussolini si
retragerea sprijinului popular. A fost nlaturat de la putere in
iulie 1943.