BIOLOGIA MICROORGANISMELOR

1.Bacteriile
Microorganisme monocelulare de tip procariot care poseda un singur cromozom dispersat n
citoplasma si care se reproduc asexuat prin sciziune binara (divizare n doua parti identice).
Bacteriile reprezinta prima forma de viata aparuta pe Terra.

Raspndire

Ca urmare a capacitatii de adaptare la conditiile de mediu, n cursul evolutiei si a selectiei

naturale, bacteriile s-au raspndit si n prezent se gasesc n cantitati mari n toate mediile
naturale.

n sol bacteriile au un rol foarte important n mineralizarea compusilor organici cu formarea

unor saruri (azotati, sulfati, fosfati) folosite n nutritia autotrofa a plantelor. Actinomicetele
confera pamntului culoarea nchisa.

Numarul bacteriilor din apa variaza:

10 bacterii/cm3 n apa de izvor

1012 bacterii/cm3 n apa de spalare a cerealelor

n regnul vegetal bacteriile fac parte din microflora epifita a plantelor, din microflora rizosfera
a plantelor - zona radacinii foarte bogata n substante nutritive. O parte din bacterii sunt parazite
si conduc la bacterioze obturnd vasele liberolemnoase si conducnd la ofilirea plantelor.

Bacteriile s-au adaptat si conditiilor regnului animal. n organism, microorganismele au rol n

degradarea bolului alimentar, stimuleaza sistemul imunitar al organismului. Din microflora
intestinala sunt eliminate mpreuna cu materia de dejectie cu un continut de 109 bacterii/gram.
n rumenul animalelor erbivore s-au adaptat si exista bacterii capabile sa degradeze celuloza.
Unele bacterii sunt parazite si se cunosc peste 300 de boli datorate acestora: tuberculoza,
bruceloza, antraxul, tetanosul sunt cteva dintre acestea.

Bacteriile sunt agreate de aer, ramn suspendate timp ndelungat, se fixeaza pe particulele de
praf. Dintre ele o parte mor datorita radiatiilor ultraviolete.
 Caractere morfofiziologice generale

Din punct de vedere al formei exterioare se disting cinci tipuri de baz, dup cum urmeaz:

Bacterii sferice denumite coci, cu genul principal Coccus;

Bacterii cilindrice sub form de bastona drept sau uor curbat din care face parte genul
Bacillus;
Bacterii spiralate sau elicoidale, n care se cuprind trei categorii de germeni i anume:
vibrionii, spirilii i spirocheta;
Bacterii filamentoase, cu celule alungite n care se cuprind actinomicetele;
Bacterii ptrate, sunt foarte rare, ntlnite n apele saline.

Formele de baza ale celulelor bacteriene sunt: sferica, cilindrica, curbata, spiralata, iar prin
scindare pot rezulta forme derivate:

1)Bacteriile sferice sau cocii, au form sferic, ovoidal, sau elipsoidal, cu cele dou diametre
aproximativ egale. n funcie de poziia celulelor fiice dup diviziune, cocii prezint
urmtoarele moduri de grupare:

Cocul simplu, izolat, la care celulele rmn independente dup diviziune (ex.
Micrococcus ureae).
Diplococul, la care diviziunea se face dup planuri succesive paralele, celulele rezultate
rmnnd grupate cte dou (ex. Diplococcus pneumoniae).
Streptococul, la care diviziunea se face dup planuri succesive paralele, iar celulele
rezultate formeaz lanuri de lungimi variabile (ex. Streptococcus lactis).
Tetracocul, la care planurile de diviziune sunt perpendiculare unele fa de altele, iar
celulele rezultate sunt dispuse cte 4 la un loc (ex. genul Gafkia).
Sarcina, la care planurile de diviziune sunt orientate dup cele trei direcii ale spaiului i
reciproc perpendiculare unul pe altul, rezultnd o grupare de celule sub form de cub (ex.
Sporosarcina ureae).
Stafilococul, la care planurile succesive de diviziune sunt dispuse n mai multe direcii,
iar celulele rezultate se grupeaz ca un ciorchine (ex. Staphyllococcus aureus).
2)Bacteriile cilindrice, cunoscute sub denumirea de bacili au form de bastonae, cu raportul
ntre cele dou axe foarte diferit, de la forme cu aspect filamentoase, pn la unele cu aspect
aproape sferic. Unele dintre bacteriile cilindrice au proprietatea de a forma spori.

3)Bacteriile spiralate, sunt elicoidale cuprind trei subtipuri morfologice:

Vibrionul, n form curbat, cu un singur tur de spir.

Spirilul, n form de spiral cu mai multe ture de spir, rigide ca un baston.
Spirocheta, sub form de spiral cu mai multe ture de spir dar flexibile, care se poate
strnge i relaxa.

4)Bacteriile filamentoase, au ca prototip actinomicetele, microorganisme cu asemnri

morfologice cu fungii, cu particularitatea de a forma hife, cu tendin de ramificare, de unde i
aspectul lor de miceliu.

n unele cazuri, spre exemplu la Sphaerotilus nutans aspectul filamentos este determinat de
aezarea celulelor individuale n lanuri de celule reunite printr-o teac delicat, cu perete neted.

5)Bacteriile ptrate, evideniate n apa hipersalin din peninsula Sinai, au forma unor ptrate cu
latura de 1,5-11 m i o grosime de 0,1 m. Formeaz placarde de 8-16 celule ptrate rezultate
n urma diviziunii.