1

Absenteismul scolar
cauze si masuri de prevenire

Mutatiile din societate si din familia contemporana (problemele economice, problemele de relationare
intre parinti si copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social si emotional redus,
supraincarcarea profesionala a parintilor sau munca in strainatate) determina mai multe probleme emotionale la
copii decat in trecut.

Atitudinea copilului fata de scoala este diferita in functie de varsta si de mediul in care se dezvolta acesta.La acestea
se adauga presiunea grupului, riscul consumului de droguri si a altor forme de dependenta, metodele din partea
parintilor sunt slabe, inconstante, supraincarcarea scolara, disfunctiile in evaluare si notare, frica de a fi
examinati constituindu-se in adevarati stresori pentru elevi care, din pacate, uneori evita confruntarea cu
,,problema prin fuga de la ore. Vazut din aceasta perspectiva, absenteismul devine o problema sociala, un
semnal tardiv al existentei unor probleme, o conduita care reflecta atitudinea structurata a lipsei de interes,
motivatie, incredere in sine.

Din pacate, absenteismul este in crestere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesiva pot
doar contribui la cronicizarea fenomenului.

Absenteismul scolar poate fi definit ca o problema sociala explicata din ce in ce mai des drept o
caracteristica socio-culturala a mediului din care provine elevul. Este prezent mai frecvent in mediul urban, in
cadrul familiilor sarace. Absenteismul mai poate fi inteles si ca un tip de conduita evazionista stabila,
permanenta ce reflecta o atitudine lipsita de respect, interes, motivatie si incredere in educatia scolara.

Absenteismul este folosit de elevi ca o forma de agresiune pasiva impotriva scolii, fara a le mai fi frica de
posibilele pedepse ce ar surveni atat din partea conducerii institutiei, cat si a parintilor. Absenteismul este primul
factor asociat in mod direct cu abandonul scolar. In general, cei care ajung sa abandoneze scoala sunt elevii care
invata la scoli profesionale.

O parte dintre devierile comportamentale manifestate n mediul colar, printre care se numr i
absenteismul i abandonul colar, se afl n legtur cu greelile de educaie ale cadrelor didactice i cu
stabilirea relaiilor incorecte ntre elevi. Ele pot fi prevenite printr-o organizare corect a vieii i a raporturilor
intracolare, deoarece un bun climat colar influeneaz totdeauna pozitiv sfera emoional a strii psihice a
elevului. Educarea contiinei i a conduitei morale nu e posibil fr ncredere, relaii principiale, disciplin
bun i evitarea oricror traume psihice. Activitatea de prevenie a absenteismului i abandonului colar este
legat nu numai de igiena activitii intelectuale, dar, n egal msur, i de asigurarea unei dezvoltri
echilibrate a vieii afective n cadrul relaiilor intracolare. Greelile de educaie privind sfera afectiv, comise
n perioada formrii personalitaii, ntarzie maturizarea trsturilor pozitive de caracter i, prin aceasta,
genereaz deficiene n reglarea manifestrilor emoionale n procesul de integrare social. Prerea profesorului
cntrete adesea greu, dar important este ca elevul s fie convins de lipsa unui viitor n cazul renunrii la
coal, astfel nct schimbarea, decizia final, s vin din interiorul acestuia. Organizarea n coal a unui regim
de activitate disciplinat prin supraveghere i control, prin gradarea sarcinilor, prin neadmiterea abaterilor, a
dezordinii, precum i prin cultivarea constant a aciunii ferme, perseverente, principiale i prompte a
colectivului de elevi, cu scopul meninerii unui nivel ridicat de ordine i munc, are o mare importana n
prevenirea situaiilor de absenteism i abandon colar. O alt soluie ar putea fi i crearea unor clase de adaptare,
n care cei vizai s fie supui unui program diferit, mai uor, n trepte, astfel nct s-i dea seama n final de
necesitatea continurii studiilor.
 2

Familia are i ea o covritoare importan n luarea acestei decizii. Ea trebuie s-l sprijine permanent pe
cel care are tendina de abandon, s-l neleag i, cel mai important, s nu ia msuri drastice, severe, mpotriva
acestuia. n anumite cazuri, chiar i familia poate fi consiliat pentru formarea unei atitudini potrivite, pozitive,
care s se aplice cu succes n astfel de situaii. Vizita dirigintelui/consilierului colar acas la elev, poate crea
premisele unui dialog mai liber, unei relaii mai apropiate, bazate pe sinceritate i ncredere reciproc. Sporirea
numrului de activiti comune coal familie, realizarea unor proiecte mpreun, sunt foarte importante
pentru ca elevul s neleag c ambele instituii att coala, ct i familia actioneaz doar n interesul su.
Multe studii au ajuns la concluzia c diminuarea abandonului colar se poate face prin mbuntirea
parteneriatului coal familie. n unele coli se recurge chiar la asigurarea mijlocului de transport necesar
elevului pentru a ajunge la coal.
Prevenia devianei n mediul colar, determinat de: insuficienta pregtire anterioar a elevului n
procesul instructiv-educativ, de defecte in organizarea regimului de zi, de conflicte relaionale, de reacii
afective, este perfect posibil cu ajutorul unui consilier colar bine pregtit.

La unii elevi, dupa 3-5 ani de scolarizare, se observa o schimbare radicala in atitudinea sa fata de scoala.In
locul dorintei, al placerii, apare uneori dezinteresul manifestat printr-o atitudine negativa fata da scoala. Aceasta
schimbare in atitudine nu apara in mod brusc. Exista totdeauna indicii relevante al aparitia ei. Orice esec care nu se
observa la timp poate antrena un proces de inadaptare. Elevul se resemneaza sau renunta, devenind indiferent fata de
scoala sau se revolta impotriva insucceselor pe care nu reuseste sa le invinga, incearca anumite compensari prin care
vrea sa dovedeasca pentru el insusi ca poate sa reuseasca in unele lucruri, ceea ce uneori duce la fapte de
indisciplina sau la evitarea anumitor ore.

Elevul incearca sa evite insuccesul preferand sa isi petreaca timpul intr-un rnediu in care, crede el, se
poate remarca.Din pacate, de cele mai multe ori acest mediu il reprezinta strada.
Acest fenomen numit ABSENTEISM are o determinare multicauzala.

Absenteismul este o problem social; conduit evazionist, cronic, care reflect atitudinea structurat
a lipsei de interes, motivaie si ncredre n educaia colar
-fuga de la ore este o problem predominant emoional (conduit de tip evazionist; evadare fizic i
psihologic din situaia perceput ca traumatizant)
-form de manifestare a devianei colare (semnal tardiv al existenei unor probleme)
-reducere a ataamentului i a integrrii, identificare sczut cu obiectivele i aspiraiile grupului (de
elevi)

Forme:

absenteism selectiv (fuga de la coal este frecvent la o singur disciplin sau doar la cteva discipline)
absenteism generalizat (fuga de la coal este frecvent i generalizat, prefigureaz abandonul colar)
cutarea singurtii (reacie la tensiunea puternic intra- sau interpersonal)
dorina de a fi cu partenerul (la adolesceni)
dorina de apartenen la grup (,,ritualuri de iniiere)
atitudine defensiv fa de autoritatea unui sistem
- semnificaiile psihosociale ale fugii de la coal: funcia de separare / individualizare (mai ales la
adolesceni)
 3

Cauze:

1. care tin de personalitatea si starea de sanatate a elevului: motivatie scolara scazuta, lipsa de interes,
incredere scazuta in educatia scolara, oboseala, anxietate, autoeficacitate scazuta, imagine de sine
deteriorata, sentimente de inferioritate, abilitati sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere
facuta de altii (reactie la presiunea exercitata de dorintele adultilor)

2. care tin de familie, conditiile socio-economice ale familie: saracia, stil parental indiferent, neglijent, familii
dizarmonice, parinti foarte ocupati sau plecati in strainatate

3. care tin de contextul scolar specific (inclusiv relatia profesor-elev): presiunea grupului, supraincarcarea
scolara, comunicarea defectuasa elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectiva, frica de
evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante,
incompatibilitate intre aspiratiile, trebuintele de invatare si oferta educationala a scolii; forma de aparare
impotriva disciplinei excesiv de rigida si severa, politici proabsenteiste ale scolii la elevii din clasele
terminale (in scolile de ,elita)

Cauzele social-familiale

-in primul rind elevul dimineata pleaca de acasa de frica parintilor dar poate uita sa mai ajunga la scoala,se
poate ratacii pe la cluburile de internet care sunt destule in orasul nostru sau se mai poate ratacii prin baruri
unde isi vor petrece timpul pina la orele 14 sau 15,iar cind ajunge acasa spune parintilor ca a fost la scoala si
este foarte obosit. Acest gen de absenteism se poate intimpla de mai multe ori intr-un an scolar si pot aparea un
numar foarte mare de absente dar pentru stoparea si indreptarea elevului relatia dintre parinte si diriginte este
una principala.

- dezorganizarea familiei,

- stari conflictuale dintre parinti, care genereaza o atmosfera nefavorabila pentru copii,

- indiferenta unor parinti fata de situatia scolara a copiilor.

- lipsa de supraveghere din partea parintilor

- starea materiala precara,

Dupa cum este normal, familia joaca un rol important. Ea trebuie sa il sustina moral pe copil evitand expresii de
genul:

-,, sa inceapa oda.ta scoala, sa scap de tine' -,, lasa ca incepe scoala si vezi tu ce o sa patesti Aceasta
imprima in mintea elevului teama si dezorientare. Scoala trebuie intiparita in mintea copilului ca un mediu
interasant, frumos, atractiv.

- foarte importanta este si variabila varsta:

 4

la elevii mici - fuga de la scoala poate fi o manifestare a ,,fobiei scolare; cauze: dependenta crescuta de
parinti, parinti care valorizeaza excesiv educatia scolara; stiluri parentale supraprotectoare, autoritare sau
indiferente; strategie defensiva fata de colegii violenti, esecul scolar, situatii umilitoare

la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei optiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot
fi: frica de evaluare, de esec, fobia / anxietatea sociala (frecventa in perioada adolescentei, manifestata prin
anxietate fata de situatia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi in public, teama de a interactiona cu
persoane de sex opus, teama de critica, stima de sine scazuta); teama de pedeapsa, teama de pierdere a
statutului in grup

riscurile fugii de la scoala: depresia, consum de toxice legale si ilegale, acte delictuale, abandon scolar.

De aceea ca in calitate de parinti ar trebui sa ne gindim mai intii la binele copiilor nostri si sa colaboram din ce in
ce mai des cu dirigintii ca sa inlaturam aceasta problema a absenteismului scolar care poate avea consecinte destul
de grave, pentru ca de la un abesenteism regulat numai este decit un pas pina la abandon scolar. Numai
dumneavostra ne puteti ajuta sa-i aducem pe cei pierduti pe calea cea dreapata. Elevul trebuie controlat tot timpul
nu trebuie sa ne multumim numai cu ce ne spune el pentru ca ar putea sa ne minta in majoritatea cazurilor.
Influenta grupului social: posibilitatea ca frecventa scolara neritmica sa se manifeste este mai
mare daca din anturajul elevului fac parte personale care au, sau au avut probleme la scoala. Elevii au nevoie de
un climat concurential in care sa isi puna in valoare aptitudinile si calitatile.Lipsa acestuia ii descurajeaza si,nu
de putine ori ii alunga din scoala in fata calculatorului sau da-a dreptul in gastile de cartier.

Imbunatatirea frecventei se poate realiza prin:

-colaborarea mai stransa scoala-familie

- schimbarea mantalitatii elevilor privind actul de invatare

- respectarea stricta a regulamentului privind sanctiunile date elevilor pentru absente nemotivate

Desigur ca numai profesional , neajutat de familie nu poate rezolva toate problemele adolescentului,
dar noi cu tact si maiestrie pedagogica, trebuie sa le oferim modele si daca nu-l vom ridiculiza si nu-l vom
umili, daca nu-l vom nedreptati; daca vom reusi sa-l disciplinam pe elevii turbulenti in loc sa-l dam afara de la
ore, daca nu le vom mentiona prin nota abateriile disciplinare si daca vom folosi cat mai des incurajarea si
lauda poate ca vom reusi sa creem o relatie afectiva pozitiva care va determina o scadere a numarului de
absente nemotivate din catalogul scolar.

Noi profesorii, pentru cei care trebuie sa dam dovada de sensibilitate si dragoste pentru tineri, de
capacitate de anticipare si de cunoastere a elevilor, de empatie si echilibru afectiv,sa acordam atentie
problemelor pe care elevii trebuie sa le clarifice , sa nu minimalizam problemele care ii framanta, sa le acordam
respect si, poate asa vom reusi sa ii readucem in banci pentru a contribui in mod pozitiv la propria lor
formare.