MIHAI
1
Bujia, acest mic organ cu apa-
ren nensemnat i pe neElrept punct de vedere al
neglijat uneori, se dovedete a avea
o nrurire foarte mare asupra co-
rectei funcionri a motorului, ca
i asupra performanelor sale de
putere. Este nendoios demonstrat
c reaua comportare numai a u-
neia din bujiile unui motor cu
cilindri poate mri de
benzin cu pn la 30% Uneori n-
s, chiar dac bujia este bun,
tehnic vorbind, ea totui poate s
se arate nesatisfctoare, datorit
proastei sale alegeri, fiind nepotri-
vitpentru motorul respectiv 'din
cifrei termice
sau calorice.
Dar ce este, de fapt, aceast
mult discutat cifr termic i ce
importan practic prezint ea?
Pentru a rspunde la aceast
ntrebare, s examinm interiorul
unei bujii, privit n seciune n
1 a.
cea mai supus solicitrii
termice este poriunea central,
constituit din izolatorul ceramic.
Spre deosebire de corpul metalic,
care cedeaz cldura primit de la
gazele tierbini din cilindru ctre
chiu Ias prin izolatorul
central nu evacueaz dect
prin micul inel de etanare dispus
ntre el corpul metalic. De aceea,
parte a bujiei se Inclzesite
ternpercrrulra ei de
de "U!JHlia~a
cu
este
bujia se va nclzi mai
repede,. va fi mai cald, i invers.
Modelnd lungimea izolatorului, se
pot obine, prin urmare, bujii cu
diferite temperaturi de regim. Dar
care trebuie s fie temperatura de
regim a prii centrale a unei bujii?
Experienele au dovedit c,
tru o bun funcionare, t",rnn,pr~,tlli'''''
poriunii inferioare a
central trebuie s fie cuprins
400 i 800C. La temperaturi
mici, pe prile interioare
se depun reziduurile provenite
ardere, alctuind ceea ce se
mete i
din uleiul camera de
n
dere (mai la motoarele
uzur avansat). Cnd grosimea
stratului calaminos
trozi
lichide, deoozlt,sie
ductoare olt:,,,t."r.t::>.l'o
circuitind deiPO;~lte
ci prin incandescen.
InflalT'area necomandat ames-
tecului carburant, de obicei cu un