Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema 7 Culoarea in Imagine
Tema 7 Culoarea in Imagine
Fig.184
www.photocami.ro
Urmarind repartitia culorilor pe cerc observam ca cea mai mare din
circumferinta acestuia este ocupata de culorile rosu, verde si albastru .
Suma culorilor din spectru formeaza culoarea alba ( ne reamintim despre
dispersia luminii albe prezentata in Tema VI Lumina in fotografie )
Un alt cercetator in domeniul sistematizarii culorilor a fost Munsell care a
dispus culorile pe cerc, pe portiuni egale si simetrice. Cercul de baza al acestuia
contine 6 culori, insa prezentand si culori intermediare il putem extinde la 12, 24,
etc. nuante. In Fig. 185 este prezentat cercul lui Munsell cu cele 6 culori principale:
( rosu; galben; verde; azuriu = cyan; albastru; purpuriu = magenta )
Fig.185
www.photocami.ro
7.1.2 Saturatia
ALB
1 2 3 4 16 Fig.186
7.1.3 Stralucirea
www.photocami.ro
Fig. 187 Fig. 188
Fig.189 Fig.190
www.photocami.ro
Se observa ca fiecarei culori fundamentale ii corespunde in opozitie o culoare
complementara. Daca proiectam cu doua surse separate de lumina o astfel de
pereche de culori, vom observa ca prin amestecul acestor fascicole, vom obtine la
mijloc o pata luminoasa, care la un capat are culoarea funda-mentala iar la celalalt
culoarea complementara . Trecerea de la o culoare la cealalta se face gradat, cu
albul in mijloc. ( Fig.191 )
Fig. 191
Alegand din spectrul luminii albe culorile rosu, verde si albastru , ( culorile
fundamentale ) si proiectand fascicole luminoase cu aceste culori dozate diferit,
putem obtine toata gama de culori a spectrului vizibil.
( vezi Fig. 192 )
Fig.192
www.photocami.ro
7.3.2 Sinteza substractiva a culorilor
Fig.178
Fig.193
Dupa cum s-a prezentat, pe cercul lui Munsell, ( Fig. 185 ) fiecarei culori i s-a
repartizat cate un segment egal si tot egal, acestea au fost situate fata de centru,
ceeace nu corespunde cu realitatea.
Deasemenea, trebuie precizat , ca cele trei culori fundamentale, sunt un
anumit rosu, un anumit verde si un anumit albastru- indigo, care trebuie definite si
determinate prcis ( 610 nm; 535nm; 445 nm ).
Din aceste motive, Comisia Internationala de Iluminare a adoptat o diagrama
speciala de reprezentare, cu trei axe, numita triunghiul culorilor .( vezi Fig. 194 )
In aceasta diagrama, fiecare culoare se raporteaza la trei axe de coordonate,
respectiv are trei componente x , y, z numite si coeficienti de distributie cromatica a
culorilor fundamentale. Legatura dintre coeficienti va fi intotdeauna: x + y + z = 1
Pe aceeasi diagrama, este reprezentata si o curba a luminii albe, functie de
temperatura de culoare. Punctul W reprezinta lumina de zi . Fata de acest punct se
va raporta saturatia fiecarei culori.
www.photocami.ro
verde Fig.194
y 520nm
556nm
galben
495nm
z
589nm
temperatura de culoare
portocaliu
albastru W 627nm
6000K
rosu
780nm
420nm
purpuriu
violet
380nm x
Dupa cum am prezentat anterior, filtrul lasa sa treaca prioritar culoarea sa,
blocand preponderent culoarea opusa de pe cercul lui Munsell. Acest efect se va
extinde intr-o oarecare masura, asupra tuturor culorilor.
Pentru blocarea unei culori, in locul filtrului complementar se pot utiliza filtrele
simetric vecine acestuia:
www.photocami.ro
verde galben + verde albastrui ( Y + C )
verde albastrui verde + albastru
albastru verde albastrui + purpuriu ( C + M )
purpuriu albastru + rosu
Metoda prezinta un mare avantaj deoarece selectand densitatea celor doua
filtre pe langa faptul ca se pot bloca culorile lor opuse , se pot bloca selectiv si
culorile intermediare dintre ele.
Filtrele subliniate, respectiv culorile purpuriu ( Magenta ), galben ( Yelow )
si verde- albastrui ( Cyan ), sunt filtre special confectionate, in truse cu densitati
controlate care se folosesc la copiere cu corectia culorilor prin metoda substractiva :
Nuanta culorii se obtine prin schimbarea densitatii filtrelor iar saturatia culorii
prin adaugarea celui de al treilea filtru. Trei filtre de aceeasi densitate au efectul unui
filtru gri ( in practica nu se utilizeaza niciodata al treilea filtru deoarece se micsorea-
za contrastul imaginii ).
400 450 500 550 600 650 700 400 450 500 550 600 650 700 400 450 500 550 600 650 700
400 450 500 550 600 650 700 400 450 500 550 600 650 700 400 450 500 550 600 650 700
www.photocami.ro
Urmarind graficele observam urmatoarele:
s t r a l u c i r e
CULOAREA
deschisa medie inchisa
alb 0,80- 0,85
galben 0,70 0,50 0,30
bej 0,65 0,45 0,25
gri 0,60 0,40 0,20
orange 0,50 0,40 0,20
verde 0,50 0,30 0,15
ocru 0,40 0,30 0,15
albastru 0,40 0,20 0,10
maron 0,30 0,15 0,10
oliv 0,20 0,10 0,05
rosu 0,20 0,10 0,05
violet 0,20 0,10 0,05
www.photocami.ro
In fotografia color, reflexia unei lumini cu dominanta este nefavorabila. Un
portret executat langa un frunzis, are pe fata o dominanta verzuie, un pulover rosu
reflecta pe gatul, umerii si obrajii persoanei care-l poarta o nuanta rosietica,
utilizarea luminii reflectate de un perete zugravit intr-o tonalitate coloreaza subiectul
cu o nuanta nefireasca, etc.
www.photocami.ro
alb - provoaca expansivitate, veselie, usurinta, insa repartizata pe
suprafete prea mari este rece si obositoare , agreseaza prin reflexie de prea multa
lumina.
Semnificatie - in cantitati mici, sugereaza suavitate, puritate, exuberanta
www.photocami.ro
Cele mai puternice contraste de culoare le dau, in ordine, perechile :
www.photocami.ro
- culorile radiante plasate in partea dreapta sau in partea de sus a cadrului,
vor minimaliza restul imaginii , cele plasate in partea de jos sau in partea stanga ,
vor favoriza explorarea intregului cadru
Culoarea are o actiune integranta, astfel incat , daca o imagine prezinta o
dominanta de culoare, aceasta dominanta, va favoriza legarea tuturor elementelor
din cadru, intr-o unitate cromatica. Se utilizeaza des tehnici pentru obtinerea unor
imagini intr-o singura tonalitate cromatica. Bineinteles ca unitatea cromatica, trebuie
justificata si corelata atat cu unitatea care se realizeaza prin claritate, iluminare, cat
si cu unitatea ideatica a cadrului respectiv .
Dupa cum s-a prezentat anterior, spectrul luminos, respectiv cercul culorilor,
se constituie dintr-o succesiune de culori intermediare avand ca repere, culorile
principale. Echilibrul de culoare armonia, se obtine prin tranzitia naturala si lenta
de la o culoare la alta si din repartitia egala a suprafetelor colorate.
Efectul obtinut prin alaturarea intr-o imagine a doua culori, il vom analiza
referindu-ne la cercul lui Munsell cu 12 culori reprezentat in Fig. 201
Fig.201
www.photocami.ro
tranzitie ( care vibreaza intre cele doua culori initiale ). Fenomenul este mai pregnant
la culorile calde ( intre rosu si galben vom percepe si culoarea portocalie ) si
influentat de suprafata ocupata de aceste culori ( un portocaliu mai rosiatic daca
suprafata rosie este mai mare, sau un portocaliu mai deschis, daca suprafata
galbena este mai mare
Fenomenul descris mai sus, isi pierde din intensitate ( pana la disparitia lui
completa ), odata cu distantarea culorilor intre ele.
Alt fenomen care se petrece, este acela ca, daca se alatura o culoare calda
uneia reci atunci prima isi mareste suprafata prin iradiere in detrimentul celei
de a doua.
Armonie subtila si rafinata se obtine si prin difuzarea unele in altele a unor
culori nesaturate care produc in final o dominanta generala.
e. Nu se armonizeaza in nici un caz, culorile, care apartin unor domenii
alaturate.
f. Se armonizeaza dificil culorile calde sau culorile reci intre ele.
g. Se armonizeaza dificil trei culori apartinand aceluiasi domeniu sau situate
prea apropiat intre ele pe cercul lui Munsell.
In principiu se practica doua tipuri de armonizare a culorilor:
- dupa nuanta cromatica
- dupa complementaritatea culorilor
In cazul armonizarii dupa nuanta cromatica se pot introduce variatii de
saturatie in timp ce la armonizarea dupa complementaritatea culorilor, variatiile de
saturatie se vor evita. Reamintim faptul ca perceptia umana este foarte diferita.(
functie de dispozitie, temperament si educatie )
www.photocami.ro
Fig. 202 Fig. 203
Evident nu orice subiect isi gaseste cea mai fericita prezentare in fotografia
alb-negru cum nici solutia color nu este ideala in toate cazurile. Aflandu-ne in fata a
doua limbaje diferite, va trebui sa subordonam mesajul modului de exprimare ales.
Cand exista intentia de a se realiza imagini in alb-negru este recomandabil
ca vizarea sa se faca printr-un filtru albastru care face o convertire mai apropiata a
valorilor de straluciri.
Comparandu-se imagini realizate in alb-negru cu imagini realizate in color, se
pot face urmatoarele observatii:
- imaginile realizate in alb negru sunt mai grafice, mai contraste, mai
sarace in nuante, mai realiste produc un impact vizual mai intens ( acest impact
vizual, se poate regla prin modificarea contrastului din imagine )
- imaginile alb negru sunt mai conventionale adresandu-se puterii de
analiza si ratiunii
- imaginile realizate in alb negru evidentiaza mai bine campul de
profunzime si caracteristicile suprafetelor
- exista dificultati la conversia imaginilor alb - negru in imagini color.
Imaginile a / n nu sunt mai usor si mai ieftin de realizat ( avantajele sunt
numai la copierea tip xerox ), dar la fotografiere nu este necesar sa se tina seama
de temperatura de culoare a luminii.
Referindu-ne la imaginile color:
- imaginile color sunt mai fidele si mai sugestive adresandu se direct
simturilor si nu ratiunii ( sunt mai usor de perceput )
- combinatiile de culoare si contrastul de culoare actioneaza mai puternic fata
de contrastul de griuri
- conditiile de iluminare si calitatea luminii, produc denaturari si atenuari ale
culorilor scazand uneori dramatismul si dinamismul imaginilor
La fotografiere exista dificultati cu temperatura de culoare a luminii care
denatureaza si vireaza culorile
Conversia imaginilor color in imagini a / n este usor de realizat in schimb
printarea este mai pretentioasa si mai scumpa
La reprezentarea formelor din natura se ai pot face si urmatoarele comentarii:
liniile si formele apartin unui domeniu al logicii binare ( da-nu ) in timp ce culorile,
lumina si umbra apartin unui domeniu al gradualului, al continuului. Rezulta ca
formele si liniile se exprima prin existenta sau inexistenta lor, in timp ce culoarea,
www.photocami.ro
lumina si umbra prin calitatea lor. In aceste conditii, puterea de sugestie a culorii
luminii si umbrei este mai mare fata de forme.
Cum in realitate liniile si formele sunt la randul lor colorate, luminate si
umbrite, acestea vor trece la randul lor din domeniul simplei perceptii in domeniul
mai complex al sugestiei. In acest mod, formele din natura nu vor mai fi percepute
individual, izolat ci contextual, asociate in diferite configuratii in care se vor influenta
si se intrepatrunde reciproc.
www.photocami.ro