Proiect de lecie

Competene generale:

1.Utilizarea conceptelor specifice filosofiei.

2.Aplicarea cunotinelor de filosofie n rezolvarea de situaii problem.

3.Manifestarea unui comportament activ i responsabil, adecvat unei lumi de schimbare.

Competene specifice

1.Identificarea unor concepte i categorii specifice filosofiei;

2.Analizarea i compararea principalelor tipuri de cunoastere si adevar;

3.Utilizarea argumentrii, a analizei de text etc. n caracterizarea problematicii cunoasterii

Obiective operaionale

Evidenierea principalele caracteristici ale principalilor autori studiai la temaOpinie si

cunoastere

Comparea ntre conceptele fiecrui filosof;

Formularea opinii personale i judeci de valoare asupra conceptului de cunoastere;

Realizarea de conexiuni ntre cunotinele dobndite la filosofie i situaiile reale

ntlnite.

Metode i procedee:

conversaia, lucrul pe grupe, explicaia, problematizarea, lucru in echipa,expunerea

Material didactic

1.Manual de Filosofie pentru clasele a XII-a, Corint, 2007.Fise de lucru

DESFASURAREA LECTIEI
Momentele leciei

I.Moment organizatoric: Notarea absenilor, controlul ordinii, pregtirea clasei 2 min

II.Captarea ateniei elevilor: 10 min

Prezint un filmulet cu Mitul pesterii a lui Platon din lucrarea Republica

Lipesc pe tabla o eticheta pe care este trecut cuvantul Cunoastere si rog elevii sa gaseasca un alt
cuvant care le vine in minte atunci cand se gandesc la cuvantul mentionat mai sus.

III.Predarea noilor cunotine: 8 min

Prezint primult text din Platon Republica

Prezint al doilea text din John LockeEseu asupra intelectului omenesc

Prezint al treilea text din Rene Descartes Discurs despre metoda

IV. Fixarea: 30 min

Impart clasa in 3 echipe si le distribui foi de flip-chart pe care trebuie sa-si exprime pozitia
despre textul primit.Cele trei echipe se formeaza dupa preferinte .Cu ajutorul unor avioane din
hartie colorata aleg liderii fiecarui grup .

Echipa 1-sustinatorii lui Platon

Echipa 2 sustinatorii lui Locke

Ecipa 3 sustinatorii lui Descartes

Dezbatere cele trei echipe au cate 5 minute sa expuna in fata celorlalte echipe care sunt motivele
pentru care sustin un anumit filosof.In final vom aprecia care echipa si-a sustinut cel mai bine
filosoful si punctul de vedere.

TEXTUL NR 1

Stiinta,nestiinta si opinie

Stiinta are ca obiect ceea-ce-este,adica a cunoaste ceea-ce-este in felul in care este?

Opinia,spuneam,are ca obiect opinarea?Oare ea cunoaste acelasi lucru ca stiinta?Sau e cu
neputinta?Dar este oare opinabilul ceea-ce-este?
Insa ceea-ce-nu-este ar trebui,pe drept,numit nu ,,ceva,ci,,nimic
Necunoasterea,deci ,o vom raporta la ceea-ce-nu-este,in chip necesar,iar la ceea-ce-este vom
raporta cunoasterea?Atunci nici ceea-ce-este,nici ceea-ce-nu-este nu sunt opinabile?Opinia n-ar
fi,deci nici necunoastere,nici cunoastere?Ar mai ramane de cautat acel domeniu-pare-se-care
participa la ambele-si la ceea-ce-este si la ceea-ce-nu-este,domeniu pe cae,pe drept,l-am putea
numi,cu indreptatire, ,,opinabil.Vom afirma deci ca aceia ce privesc multe lucruri frumoase,dar
nu vad frumosul insusi si nu sunt in multumirea faptelor drepte,dar nu si dreptatea insasi si la fel
cu toate,vom afirma,deci,ca acesti oameni opineaza asupra tuturor lucrurilor,dar ca nu stiu nimic
legat de obiectul opiniilor lor?Dar ce spui despre cei care privesc fiecare dintre aceste entitati
care raman mereu la fel?Oare nu acestia sunt cei care stiu si nu opiniaza?Iar cei care indragesc
fiecare din ceea-ce-este trebuie numiti iubitori de intelepciune si nu iubitori de opinie?

PLATON,REPUBLICA

TEXTUL NR 2

JOHN LOCKE ,ESEU ASUPRA INTELECTULUI OMENESC

Toate ideile vin pe calea senzatiei sau a reflectiei.Sa presupunem,deci,ca mintea este oarecum
ca si o coala alba de hartie,pe care nu sta scris nimic,ca e lipsita de orice ide; cum ajunge ea sa
fie inzestrata?(...)de unde are ea toate elementele ratiunii si ale cunoasterii?La aceasta eu raspund
intr-un cuvant: din experienta.Pe aceasta se sprijina cunoasterea noastra si din aceasta provine in
cele din urma ea insasi.Observatia noastra,indreptata fie spre oiectele exterioare sensibile,fie spre
procesele launtrice ale mintii noastre,pe care le percepem si asupra carora reflectam,este ceea ce
procura intelectul toate elementele gandirii.Acestea doua sunt izvoarele cunoasterii,de unde se
nasc ideile pe care le avem sau pe care le putem avea in chip natural.

TEXTUL NR 3

RENE DESCARTES,DISCURS DESPRE MEODA

Caci in sfarsit ,fie ca suntem treji,fie ca dormim,nu trebuie niciodata sa ne lasam convinsi decat
de evidenta ratiunii noastre.Si trebuie subliniat ca spun:de ratiunea noastra si nu de imaginatia
noastra sau de simturile noastre.Dupa cum,desi vedem soarele foarte clar,nu trebuie sa deducem
de aici ca el are marimea pe care o vedem;si ne putem inchipui in mod foarte distinct un cap de
leu asezat pe trupul unei capre,fara a trebui sa conchidem,din aceasta pricina,ca ar exista in lume
o himera;caci ratiunea nu ne spune ca ceea ce vedem sau ne inchipuim astfel este adevarat.Dar
ea ne spune neaparat ca toate ideile sau notiunile noastre trebuie sa aiba un temei de adevar;caci
nu ar fi cu putinta ca Dumnezeu,care este in totul perfectiune si adevar,sa le fi pus in noi fara ca
ele sa fie adevarate.