Sistemul cardio-vascular

La om singele se misca prin organism in urma lucrului inimei prin doua circulatii:
1. Circulatia mica incepe de la ventricolul drept prin trunchiul pulmonar se ramifica
in arterele pulmonare, care se ramifica in artere lobi, lobii se impart in segmente si
acinusuri, care formeaza alveolele. Artere: de calibru mare, mediu, mic. Dupa
artere merg arteriole. Arterele sunt elastic formate din tesut cartilaginos elastic,
arterele de calibru mic in perete au un strat de muschi netezi, care perminte sa
schimbe luminul activ in dependenta de necessitate. Arteriolele tot au peretele
format din strat muscular, neted, cu continut cartilaginous mai redus ca la artere.
Stratulul vasului sangvin:
- tesut conjunctiv (adventitia)
- stratul muscular
- strat epithelial, care formeaza endoteliu.
La capilare avem numai endoteliu, care sta pe o membranan bazala.
La venule si vene, lipseste stratul muscular.
In circuit mic prin artere se misca sange venos, iar prin vene singe arteriar.

2. Circulatia mare aorta se ridica in sus, dupa care se intoarce inapoi lipinduse de
coloana vertebrala, apoi aorta toracala, abdominal

Structura inimii inima la om e compusa din 4 camere, 2 atrii si 2 ventricule. Peretele

inimii e format din trei straturi de baza, de la exterior epicard o punga care inveleste
inima. Catre peretele inimii:
1. Pericard membrane formata din tesut conjunctiv, care acopera si tapeteaza inima
la exterior.
2. Miocard repezinta stratul doi format din muschi speciali numiti muschi striati
cardiac, care se deosebesc de muschii striati, acest strat de muschi e dezovoltat
neuniform in diferite regiuni ale inimii, in atrii stratul muscular e dezvoltat mai
slab, iar in ventricule e dezvoltat mai bine, in sa tot neuniform, in ventricolul drept
stratul muscular e mai slab dezvoltat ce cel din sting, fiinda ventricolul sting
indeplineste un lucru mai mare. Stratul muscular are o orientare diferita, dea
lungul inimii merge stratul intern muscular. Miocardul este muschi scheletal
cardiac.
Diferentele structurale si functionale dintre muschiul scardiac si scheletic
- Are aceiasi structura ca si muschiul scheletal, e format din actina si miozina cu
reticol sarcoplasmatic, insa aici reticolul sarcoplasmatic e mai slab dezvoltat.
 - Mecanismul de contractie e tot ca la muschiul scheletal, insa la contractii la
muschiul cardiac nu ii ajunge calciu din reticolul sarcoplasmatic si o parte din
calciu il ia extracelular.
- Miocitele muschilor scheletati sunt separate, iar la inima ele se unesc una cu
alta prin nexusuri. Fiecare cardiomiocit se unesc unul cu alta prin nexusuri
(sinapse electrice) formind o structura comuna sincitiu. Particularitatile de
structura enumerate permite cardiomicoitelor sa raspunda cu raspuns maximal
la excitatiile de diferite valori, dupa legea totul sau nimic, pe cand la muschiul
scheletal raspunsul va fi de tipul fenomenul scarita.
- In muschii cardiac in afara de fibrele tipice contractile, avem fibre atipice, care
indeplinesc functia de sistem conductor al inimii, aceste cardiomiocite se
deosebesc prin aceia ca ele contin mai putine elemente contractile, seamana cu
carddiomiocitele tinere la care este bine dezvoltata sarcoplasma si contine mai
multe elemente energetic de tip ATP.
- Cu cat mai tare extindem cardiomiocitul in diastole cu atit se va contracta cu
putere mai mare in urmatoarea sistola cu o forta mai mare legea inimii.
3. Endocard tapeteaza inima din partea interna, partea interna a miocardului din
contul muschiului miocardului e foarte pronuntat reliefat, formeaza asa numite
trabercule si muschi papilari.
Valvulele cordului si rolul lor
In inima intre atria si ventricule avem valvule, valvulele atrio-ventriculare care sunt
formate dintrun strat dublu al endocardului, in partea dreapta avem trei valvule, valvule
tricuspide, in stinga avem doua si se numesc bicuspide, aceste vulvule permit circulate
singelui din atriu in ventricule.
La iesirea aortei din ventricolul sting avem valvule, din ventricolul drept iese
trunchiul pulmonar, unde tot sunt valvule aceste sunt valvule semilunare, nu permit ca
sangele din aorta si trunchiul pulmonar sa se intoarca inapoi in ventricul. Rolul de baza
al valvulelor este de asigura miscarea unidirectioanala a singelui prin tot corpul.

Inima poseda:
1. Automatism;
2. Excitabilitate;
3. Conductibilitate;
4. Contractilitate;
5. Refracteritate capacitatea miocardului de a nu raspunde la excitatie adaugatoare,
daca el deja raspunde;
6. Plasticitate

Ciclul cardiac
Inima la om lucreaza ciclil, observam perioada de contractie a atriilor, apoi a
ventriculelor, care se numeste sista atriilor si a ventriclulelor si perioada de relaxare,
diastole atriala si diastoala ventriculara. Sistola si diastola se parcurge intr-o ordine bine
definite. Ciclul 0.8 sec.
1. Sitola atriilor 0.1 sec
2. Diastole atriilor -0.7 sec
3. In timul diastole atriilor are loc sistola ventriculelor 0.33 sec
4. Diastole ventriculelor 0.47 sec
5. dupa care urmeaza o pauza comuna, cand ventriculele si atriile se afla in diastole.

Inima in fiecare sistola expulzeaza 60-80 ml de singe volum sistolic. Volumul sistolic
inmultit cu frecventa cardiac o sa obtinem minut-volumul. 70ml sange * 75 batai pe
minut = 4, 6, 8 litri.

Presiunea sangvina in timpul sistolei atriilor ele dezvolta o presiunde de 8-12 ml/Hg,
in timpul sistolei ventricolelor, in ventricolul sting 118-120 ml/Hg, iar in ventricolul drept
25-30 ml/Hg. In timpul diastolei presiunea in toate cavitatile este la zero. La efort fizic
valorile sistolice vor creste. Cresterea presiunii mai sus de norma se numeste hipertonie,
mai jos hipotonie si in norma e normotonia.

Reglarea activitatii cardiace:

Inima este enervate de catre nervul simpatic centrul caruia se afla in coarnele laterale,
segmentele toracale 1 5, se afla neuronul, axonul caruia iese prin coarnele anterioare
care se intrerupe in ganglionii paravertebrali, in ganglion se incepe in doilea neuron pe
care il enerveaza, la excitatarea caruia se obtine intesinficarea activitatii cardiace.
Efecte:
1. Cronotop pozitiv cresterea frecventei
2. Inotop pozitiv cresterea amplitudinei
3. Gromotop pozitiv cresterea vitezei de conducere a excitatiei
4. Batmotrop pozitiv cresterea excitabilitaii

Enervatia parasimpatica se efectueaza prin fibrele nervului vag. Primul neuron efector se
afla in bulbul rahidian, axonul acestui neuron in component nevului vag se duce la
inima, unde se intrerupe in ganglionii intramurali, tot prin sinapsa, unde se incepe
axonul celui de-al doilea neuron, de unde se duce in inima si o enerveaza. Excitarrea
nervului vag va frina activitatea cardiac, toate efectele vor fi negative. Daca prelungim sa
excitam nervul parasimpatic(vag) inima se va opri, va fi stop cardiac, daca mai prelungim
si mai departe inima stopata incepe se activeze efectul alunecarii inimii de sub
influenta nervului vag. Reglarea nervoasa a activitatii cardiac are loc in mod reflex.
La excitara puternica a peretelui abdominal sau a intestinelor observam stoparea inimii,
experimental Holt. Experimental danine astir, daca apasam pe globul ocular inima isi
incetineaza activitatea. Reflexul bein-brich, la retinerea singelui in sistemul venos si
cresterea presiunii in venele cave are loc intensificarea activitatii cardiac.
Asupra activitatii cardiace mai influenteaza si scoarta cerebral prin intermediul
reflexelor conditionate:
- Inainte de examen se intensifica activitatea cardiac
- La sportive inainte de start se intensifica acticitatea cardiac

Reglarea inimii poate fi efectuata si pe cale umorala, descoperita de Otto-lever.

A luat si a izolat o inima pe care le alimenta cu rengen, calea umorala care se transmite
prin lichid, in sinapsa sa eliminate acetil colina care frineaza activitatea cardiac, ionii de
caliu.
Adrenalina, noradrenalina, tiroxina, ionii de calciu care intensifica activitatea
cardiac. Ambele mecanisme (nervos si umora) mecanisme extra cardiace de reglare a
activitatii inimii.

Mecanisme intracardiace;
1. Mecanism heterometric, la extinderea cardiomiocitelor, cu cat il extindem mai tare
cu atit el se va contracta mai puterni in urmatoarea sistola legea inimii.
2. Cu cresterea frecventei cardiac puterea de contractie a miocardului va creste. In
timpul diastolei nu tot calciu din reticolul sarcoplasmatic e intors inapoi in reticol,
la fiecare urmatoarea excitatie avem un surplus de calciu din contractia precedent
care mareste puterea de contractie care urmeaza.
3. Savantul Cositki a depistat areflex-periferic de reglare a activitatii cardiac.

Legile hemodinamice:
- Inima serveste ca pompa;
- Trebuie sa fie sange si sa aiba pe unde curge
- Trebuie ca inima sa asigure o diferenta de presiune
Q=(P1-P2)/R
P1>P2
P1=120 mm/hg
Q=P/R; P=QR
Viteza liniara = Q/pi*r2

Determinarea presiunii sangvine se poate efectua pe doua cai:

1. Singeroasa se foloseste la animale, la un animal se introduce o canula in artera
carotida
 2. Asingeroasa la om.
- Metoda rivaroce pe brat se fixeaza o manjeta in care se poate de pompat aer,
unita cu un manometru, se pompeaza aer pina cand se comprima artera catre
os se determina presiunea sistonica.
- Metoda rivaroce in modificarea lui korotkov, brat se fixeaza o manjeta in care se
poate de pompat aer, unita cu un manometru, se pompeaza aer pina cand se
comprima artera catre os apoi ii dam drumul aerului sa iasa.
Avem presiune sistolica, distolica, medie.
Presiune pulsativa presiune sistolica minus prestiune diastolica
La inceputul capilarului 20-30 mm/Hg
La sfirsitul capilarului 8-12 mm/Hg
Datorita acestei presiuni medii are loc schimbul de substante, care se numeste
microcirculatie.

La sectionarea nervului simpatico tonusul scade si vasele se dilate. Centrii vazomotori au

fost depistati in regiunea bulbului rahidian care are doua portiuni:
1. Nuroni preso care maresc tensiunea arteriara
2. Neuroni nopreso care dilate vasele si micsoreaza tensiunea arterial

Reglarea presiunii arteriale se mai efectueaza pe cale umorala, acetil colina, caliu, dilata
vaselel sangvine si micsoreaza presiuna arterial.
Adrenalina, tiroxina maresc presiunea sangvina

Reglarea tensiunii sangvine are loc pe cale neuroumorala. Vasele sangvine in unele
organe, la bifurcatia arterei, la cirja aortei se afla zone reflexogene, locul unde se afla
aglomeratie de bara, chemo si osmo receptori, la modificarea presiunii osmotic a
singelui, acesti receptori excitinduse transmit informatie la centri vazomotori care
modifica presiunea si viteza singelui dupa necesitatile organismului. La excitarea
peretelui abdominal scade presiunea arteriala.