Case pasive-sisteme de termoizolaie

1.)Descriere case pasive

Prima construcie pasiv a fost realizat la nceputul anilor
1990 n Darmstadt, Germania, urmnd principiile elaborate de
cercettorul german Wolfgang Feist. Scopul su primordial a
fost scderea la minim a necesarului de energie pentru
nclzire a cldirii. Dr. Feist i-a atins scopul prin aplicarea
ctorva principii simple combinate n mod judicios.
Casa pasiv reprezint un standard de confort superior.
Primul aspect prin care se difereniaz o cas pasiv este
calitatea superioar a ferestrelor care reprezint punctul cel
mai vulnerabil al anvelopei termice a oricrei case, deci i a
celor passive. Acestea ne ofer condiii extrem de confortabile:
putem s stm n vecintatea lor fr senzaie de frig chiar i
n zilele cele mai geroase de iarn (calitate superioar a
tmplriilor cu trei straturi de geam: suprafaa interioar a
acestora este cald min. 16C). Graie sistemului de ventilaie
putem beneficia toat ziua de aer proaspt filtrat de praf i
alergeni. Casa pasiv este deci pasiv datorit calitii sale de
a putea fi nclzit cu un consum minim de energie practic
prin energie solar , iar vara temperatura interioar poate fi
inut sub 25C fr a utiliza sistem de climatizare, doar prin
sistemul de umbrire.
Confortul termic ridicat al caselor pasive l demonstreaz
urmtoarea ntmplare: o echip internaional de cercettori a
ajuns la descoperirea c iarna, ntr-o cas pasiv, temperatura
interioar ntr-o noapte de iarn nu scade sub 16C nici dac
ferestrele sunt lsate ntredeschise.
Nu in ultimul rand un aspect esential al caselor pasive este
sistemul de termoizolatie utilizat. In continuare va vom
prezenta 4 tipuri de termoizolatii ecologice: lana de oaie,
pluta, perlitul si canepa.
2.) Izolatie termica cu lana de oaie
Izolaia din ln de oaie este un bun izolator termic si fonic
pentru construciile rezideniale, fiind fabricat din materii
prime naturale, regenerabile, cu efect zero asupra stratului
ozon, se poate refolosi si este biodegradabil.
Izolaia de ln nu este toxic, se poate monta fr
echipament de protectie i nu produce iritaii la piele sau la
ochi.
Nu conine substane periculoase sau praf, deci nu
reprezint un pericol pentru locuitorii casei.
Lna este un material higroscopic, ceea ce nseamn c
acesta are capacitatea de a absorbi pn la 30% 40% din
propria greutate n umiditate, fr a deveni umed la atingere.
Aceast proprietate este specific doar izolatiei de ln si
reprezinta un avantaj major fa de celelalte material
izolatoare.
Practic, astfel se reduce necesitatea de a regla nivelul nclzirii
sau rcirii tot timpul, izolaia de ln pstrnd cldirea mai
rece n timpul zilei i mai cald n timpul nopii.

Termoizolatia se gaseste pe pia n dou variante:

rola cu dimensiunile 75cm/10m la grosime 5cm
 sub form de puf n casete de confecionate din lemn
3.) Izolatie termica cu pluta
Izolatia din pluta este fabricata din coaja de pluta care este
recoltata de la copaci la fiecare 25 de ani. Granulele de pluta
sunt expandate si formate in blocuri, utilizand rasina lor
naturala, printr-un proces cu temperatura si presiune inalta.
Pluta este un material termoizolant fabricat din surse
regenerabile, poate fi reutilizat daca nu i se adauga adezivi, are
o rezistenta naturala la insecte si rozatoare, de asemenea este
rezistent la compresie si e impermeabil.
Cea mai comuna aplicatie a izolatie de pluta este la
acoperisurile plate si in sistemele de izolare, ambele sunt
avantajate de stabilitatea dimensionala a plutei si de rezistenta
la compresie.
Pe piata o putem gasi sub forma de placi de diferite
dimensiuni si grosimi. (ex: pluta expandata 3 mp- 50 mm;
pluta exapandata 7,5 mp-20 mm).

4.) Sistem de termoizolatie cu perlit

Perlitul sau perlitul expandat este la baz o roc vulcanic
prezent n stare natural n cteva ri printre care i Turcia.
n esena ei, perlitul, pe lng faptul c este 100% natural, este
un produs ecologic, lipsit de substane organice, impuriti,
netoxic, necombustibil, nepoluant pentru sol i excelent
termoizolant i fonoizolant. O alt calitate deosebit i
important a perlitului, este c NU se degradeaz n timp prin
aciunea factorilor atmosferici i nici nu putrezete, ceea ce se
traduce printr-o rezisten pe via. De asemenea, perlitul are
clasa A de rezisten la foc si o densitate de numai 100 Kg/m3.
Acest sistem de termoizolatie se poate folosi atat pentru pereti,
cat si pentru pardoseli.
5.) Izolatie termica cu canepa
Panourile termoizolante ale acestui sistem sunt evident
alcatuite din canepa sau o combinatie de bumbac reciclat sau
fibre de lemn, care sunt legate cu un poliester si ulterior tratate
impotriva focului.
Produsul natural din CANEPA nu conine substane de adaos
duntoare mediului nconjurtor. Astfel sntatea nu este
periclitat nici n faza de producie i nici n faza de montare a
izolaiei. Materialele naturale izolante si de constructii
cuceresc in mod permanent teren si noi domenii de utilizare.
Acest lucru este cu atat mai valabil in cazul materialului
izolant din fibre naturale de CANEPA, care se distinge prin
calitatile sale tehnice deosebite, respectand normele in
vigoare. Materialul garanteaza atat o protectie impotriva
inghetului pe timp de iarna cat si o protectie adecvata
impotriva temperaturilor inalte in lunile de vara. Astfel,
contribuie la reducerea necesarului de energie pentru
incalzire / climatizare, si implicit a emisiilor CO2 dar si a
facturilor aferente.
Capacitatea excelenta de difuzie a CANEPII garanteaza
reglarea automata a umiditatii, ceea ce permite crearea unor
conditii climatice foarte placute si sanatoase in interiorul
incaperii.
Izolatia din canepa este utilizata in pereti care respira,
acoperisuri ventilate, tavane si podele.
Curiozitate- Un hectar de cultura de canepa asigura izolatia
termica pentru 100 mp.

Concluzie: Se tie faptul c europenii i petrec 90% din viaa

lor n spaii interioare nchise, sntatea acestora poate fi
afectat chiar si la o concentraie redus a substanelor
duntoare din spaiile de locuit. Acesta este motivul pentru
care, materialele de construcie ecologice i fr nici un risc
asupra sntii devin att de importante din punct de vedere
al unei dezvoltri sustenabile.