Sunteți pe pagina 1din 2

O reteta simpla de clatite

3 oua
300 de grame de faina
300 de ml. de lapte
250-300 de ml. de apa minerala
3 linguri de unt topit (optional)
1 praf de sare
optional: 1-3 (maximum) linguri zahar
arome (numai daca faceti clatite cu umplutura dulce): 1 lingurita extract de vanilie sau 1 plic
de zahar vanilat, coaja rasa de lamaie (daca va place)
in plus: aproximativ 50 de ml. de ulei pentru prajit

Preparare Clatite:
Inainte de toate, vreau sa subliniez faptul ca aluatul de clatite e foarte adaptabil: nu aveti lapte? Nu-i
nimic, faceti clatitele doar cu apa minerala, vor iesi poate chiar mai fragede decat cele cu lapte,
diferenta de gust va fi minima, doar ca vor fi ceva mai poroase clatitele, cu o textura spongioasa. Nu
aveti 3 oua? Merge si cu 2 la fel de bine, poate chiar si cu un singur ou mare sau 1 ou si 1 albus, 1
ou si doua galbenusuri etc.
Daca nu aveti apa minerala si aceea se poate substitui cu apa simpla sau lapte. Un lucru minunat
este ca clatitele de post sunt la fel de bune: renuntati la ou, renuntati la lapte, pastrati doar faina, apa
minerala si un pic de ulei, vor iesi niste clatite bune-bunute care cu un gem bun vor fi un deliciu.
In aluat se poate pune un pic de grasime, care la fel de bine poate fi unt sau ulei (eu am folosit 3
linguri de unt topit), dar nu e niciun bai daca nu se pune nimic. In fine, clatitele se pot praji intr-un
strop de ulei sau de unt topit, eu prefer un amestec de unt topit si ulei, dar tigaile moderne cu strat
antiaderent de calitate permit coacerea clatitelor fara pic de grasime.

Prepararea aluatului de clatite:


1. Ouale intregi se sparg intr-un castron si se bat cu sarea (poza 1).
2. Se adauga faina toata deodata, extractul de vanilie, zaharul, daca se foloseste (atentie, nu puneti
mult zahar in compozitie pentru ca veti obtine clatite negricioase, zaharul se caramelizeaza in tigaie
si le inchide la culoare) si se amesteca totul cu telul, cu mixerul sau cu lingura de lemn (poza 2).
Insistati asupra cocoloaselor sa se desfaca bine, cand compozitia incepe sa fie greu de amestecat,
incepeti sa adaugati putin cate putin din lichide.
Evident, daca faceti compozitia cu mixerul, lucrurile vor fi mult mai simple si cocoloasele mult
mai putine, pur si simplu puneti toate ingredientele intr-un castron si le mixati bine pana ce obtineti
un aluat neted, curgator.
3. Putin cate putin, se incorporeaza in aluat lichidele si anume laptele, apa minerala si untul topit dar
rece, amestecand insistent si energic (poza 1). Lichidele se adauga treptat, pentru a adapta
consistenta aluatului de clatite.
4. In final, aluatul trebuie sa fie matasos, fara urma de cocoloase, cu o consistenta destul de lichida
daca vreti clatite subtiri sau ceva mai grosut daca le vreti mai groase. Eu prefer clatitele fine si
subtiri, pentru asta adaptez consistenta aluatului pana la una asemanatoare inghetatei topite (poza
2).
Tineti cont ca aluatul pe masura ce se odihneste are tendinta de a se ingrosa, una dintre abordarile
posibile este sa-l lasati la frigider 1 ora, apoi sa-l diluati cu apa minerala sau lapte pana la
consistenta dorita, o alta este sa incepeti sa prajiti clatitele imediat, adaugand cate putin lichid de
fiecare data cand simtiti ca si-a schimbat consistenta.
O tigaie buna este importanta pentru pregatirea clatitelor. Tigaia de clatite trebuie sa aiba o coada
lunga, peretii laterali putin inalti si mai ales sa nu aiba tendinta sa prinda. Tigaile moderne cu
suprafata antiaderenta sunt ideale, dar si cele vechi, de tabla neagra, isi fac treaba nemaipomenit de
bine. Diametrul tigaii va dicta dimensiunea clatitelor si evident, a cantitatii de aluat turnate in tigaie
pentru fiecare clatita in parte: daca aveti o tigaita mica, cantitatea de aluat va fi mai mica, daca
tigaia este mare, se va dapta si cantitatea de aluat. Eu prajesc clatitele intr-o tigaie cu 24 de
centimentri diametru, destul de mare, care imi permite sa obtin clatite marisoare.

Prajirea clatitelor:
1. Incingeti bine tigaia, apoi ungeti suprafata tigaii cu grasime (daca folositi, daca nu, sariti peste
acest pas). Eu ung tigaia cu o pensula, pentru ca nu imi place sa fie prea unsuroase clatitele (poza
1).
2. Tinand tigaia ridicata de pe foc in mana stanga, turnati cu polonicul sau cu o cana aluatul de
clatite in tigaia bine incinsa (trebuie sa sfaraie) in timp ce cu stanga rotiti tigaia asa incat aluatul sa
alunece pe toata suprafata, formand un strat uniform (poza 2).
3. Nu puneti mai mult aluat decat e nevoie sa se acopere uniform suprafata tigaii (poza 3).
4. Asezati inapoi tigaia deasupra focului, care trebuie sa fie potrivit. Cand suprafata vizibila a
aluatului isi pierde luciul si devine opac iar marginile clatitei incep sa devina aurii, e semn ca
trebuie intoarsa clatita pe partea cealalta (poza 4).
5. Clatitele se intorc de pe o parte pe cealalta cu o spatula de lemn sau se pot arunca in sus cu tigaia,
rasucindu-se in aer, moment pe care nu am reusit sa-l imortalizez in fotografie oricat am incercat.
Incepatorilor nu le recomand, insa, niciun fel de acrobatii cu clatitele, pentru ca acestea se pot solda
cu accidente sau intr-un caz mai putin grav cu clatite distruse si mizerie in bucatarie, asa ca spatula
de lemn ramane sfanta si abordarea cea mai la indemana (poza 5).
6. Dupa ce se intoarce, clatita se mai coace putin, pana cand are usoare urme de rumenire pe partea
expusa la foc (poza 6).
7. Clatitele se scot din tigaie pe masura ce sunt coapte, lasandu-le sa alunece unele peste celelalte pe
o farfurie intinsa.
8. Se continua la fel pana ce aluatul se epuizeaza.
Clatitele obtinute se pot unge cu gem, cu crema de ciocolata, cu nuca si miere, cu branza si cu o
multime de umpluturi dulci sau sarate, se pot rula, impacheta sau aranja sub forma de tort. Asta e
minunat la clatite, se pot adapta foarte usor gusturilor fiecaruia. :)

S-ar putea să vă placă și