Sunteți pe pagina 1din 12

Tulburare mixta, anxioasa si depresiva

Prezentarea cazului:

Maria n vrst de 34 ani, cstorit de 11 ani, are o feti de 6 ani, se prezint la cabinetul
psihologic i declar* urmtoarele:
- de aproximativ 3 luni nu m mai pot odihni noaptea, adorm destul de greu, m
trezesc n timpul nopii uneori, m simt obosit, nu m mai pot concentra la serviciu
- nu am poft de mncare , mnnc mai mult forat pentru ca stiu ca trebuie.
- nu prea mai ies din cas, nu mai am chef s m ntlnesc cu prietenii notrii, i evit
- Celorlali nu le pas de mine; nu am cu cine s vorbesc despre starea asta.......
- nu mai fac nimic; am stricat totul; nu sunt o mam bun
Din anamnez se identific faptul c n urm cu trei luni, n var Maria a rmas nsrcinat
i a fcut un avort. Ea nu si dorea copilul pentru c nu aveau mijloace materiale suficiente
pentru a mai creste nc un copil. Soul si-a dorit acest copil dar nu a ncercat s-i
modifice decizia.
Mariei ii este frica de intuneric. Nu poate sa stea singura in casa noaptea, din momentul in
care incepe sa se nsereze. De asemenea i este frica sa se apropie de fereastra sau sa
priveasca pe fereastra n orice moment al zilei. Aceasta frica de intuneric si de a sta
singura in casa a debutat in urma cu un an si jumatate. Atunci o colega de servici a
incercat sa se sinucida aruncandu-se pe geam in timpul orelor de program.Tot in aceasta
perioada a debutat si frica de a se apropia si a privi pe fereastra. Aceste frici au
determinat-o sa se mute in alt cartier si sa-si schimbe locul de munca.

* Sunt enumerate aspectele eseniale din discursul pacientei

Evaluarea cazului din punct de vedere cognitiv-comportamental

1. Operaionalizarea problemei - descrierea tulburarii depresive n termeni

- Comportamentali: retragere social, evitarea contactului cu prietenii,


- Emoionali: tristee, culpabilitate, inutilitate, sentimentul lipsei valorii personale,
- Cognitivi: ruminaii cognitive gnduri negative am stricat totul nu sunt o mam
bun, nu mai fac nimic
- Somatici: insomnie, inapeten, oboseal, scderea capacitii de concentrare a
ateniei

2. Analiza funcional a tulburarii depresive


Comportament retragerea social, evitarea contactului cu prietenii

Antecedente
a. Experiene timpurii nefavorabile
- abandonul tatlui la vrsta de 2 ani
- comparaii cu sora mai mic
- ncredinarea creterii ei bunicilor
b. Convingeri disfuncionale care deriv din aceste experiene
- Sunt o persoan lipsit de valoare
- Nu sunt important
- Ceilali nu m plac, m resping
c. Incidentul critic
- certurile (discuiile) cu soul din var, n urm cu trei luni
- situaia de pierdere avortul
d. Activarea convingerilor disfunctionale
- Nu sunt o persoana valoroasa, importanta
- Celorlalti nu le pasa de mine
e. Gnduri negative automate
- Am stricat totul
- Nu sunt o mam bun
- Sotului nu-i pas de mine

f. Consecine Comportamentale: retragere social, evitarea contactului cu oamenii


Afective: tristee, culpabilitate, inutiliate, singurtate
Cognitive: alte gnduri negative confirmatoare Nu mai fac
nimic;nimic nu fac bine; sunt o fraiera, etc.
Somatice: insomnie, inapeten, oboseal fizic

Consecine Frecven Durat Intensitate De cnd dureaz


(1 -100)
Comportamentale
Retragere social In fiecare zi 3-4 ore/ zi 4 saptamani

Afective
- Tristee 4-5 ori/ zi 50-60 min 80 6 sapt
- Culpabilitate 7 zile / sapt 3-4 ore/ zi 75 8 sapt
- Inutilitate 4-5 zile/ sapt 1-2 ore/ zi 60 3 sapt
- Singurtate 7 zile 1-2 ore/ zi 80 4 sapt
- Lips de valoare 7 zile 12-14 ore/ zi 100 10 sapt
- Frica 2-3 zile/ sapt 100 15 luni

Cognitive- ganduri negative


- Am stricat totul In fiecare zi 90 5 sapt
- Nu sunt o mam 95 10 sapt
bun
- Sotului nu-i pas 98 3 luni
de mine
- Nimic nu fac bine 88 2 sapt
Somatice 2 ore-
- Insomnie 5-6 nopi/ sapt adormire 100 6 sapt
30-40 min
-tranziie

12 ore/zi
- Inapeten 7 zile/sapt 3-4 ore/zi 80 3 sapt
- Oboseal 3-4 zile/sapt 5 min 70 5 sapt
- Scderea 1- 2 ori/ zi 50 2 sapt
concentrrii atentiei

3. Descrierea tulburarii anxios-fobice (frica de intuneric) in termeni:


Comportamentali: comportamente de asigurare: aprinde luminile in toata casa, cheama o
prietena sa doarma cu ea;
Emoionali: frica, iritabilitate, neliniste
Cognitivi: ruminaii cognitive: daca imi trece prin cap sa-mi fac rau; daca ma loveste
cineva; pot sa mor; Ina ramne fr mam
Fiziologici: tremuraturi, incordare musculara, transpiratii, tahicardie

4. Descrierea tulburarii anxios-fobice (frica de a se apropia, privi pe geam) in termeni:


Comportamentali: comportamente de evitare: nu se apropie de fereastra, nu deschide
fereastra, schimba locul de munca; reactie de fuga
Emoionali: frica, neliniste, tensiune
Cognitivi: ruminaii cognitive: daca fac o miscare gresita si cad pe geam; daca mi se face
rau si cad pe geam; pot ramne invalida etc.
Fiziologici: tremuraturi, tahicardie

4. Obiective
Obiective generale:
A. Creterea speranei de via a pacientei i a activismului social
B. Creterea ncrederii n sine a pacientei
C. Diminuarea anxietatii
Obiective specifice:
1. Reducerea simptomelor depresive
afective: combaterea sentimentului lipsei valorii personale, a tristeii,
culpabilitii, inutilitii
- somatice: insomnia, inapetena, oboseala
- cognitive: nlturarea gndurilor negative automate; restructurarea convingerilor
disfuncionale
- comportamentale: creterea activismului social;
2. Reducerea simptomelor anxietatii de tip fobic
- afective: frica, iritabilitate, neliniste, tensiune
- cognitive: inlturarea gndurilor negative automate
- comportamentale: diminuarea comportamentelor de asigurare
- fiziologice: tremuraturi, incordare musculara, transpiratii

Abordare psihoterapeutica cogntiv comportamentala a tulburarii anxios -depresive

Planul psihoterapeutic vizeaza mai intai ameliorarea simptomelor depresive si cresterea


increderii in sine a pacientei, iar in a doua etapa a psihoterapiei sunt abordate simptomele
anxietatii.

I. Creterea speranei de via a pacientei i a activismului social

Pe termen scurt :
1. Ameliorarea dispoziiei depresive
Pentru ameliorarea strilor afective se vor combina tehnicile cognitive cu cele
comportamentale
Tehnici comportamentale angajarea n activiti placute care s-i creasc gradul de
satisfacie, s nlture sentimentul inutilitii, al singurtii
Ex:- s alctuiasc o list cu activiti care-i plac i s efectueze pe rnd cte una dintre
ele; s-a evalueaz gradul de satisfacie n urma desfurrii fiecrei activiti n parte
- S-i cumpere un obiect vestimentar care-i place i pe care s-l mbrace; s invite cea
mai bun prieten n ora.
Tehnici cognitive s identifice n istoria de via o amintire placut, frumoas alturi de
familia actual, apoi s evalueze starea afectiv: m simt foarte ru, ru, bine, foarte bine.
2. Reducerea simptomelor somatice
- Pentru insomnie: sarcini comportamentale s fac o plimbare de o jumatate de ora
nainte de a adormi; s bea un ceai cald; s asculte o muzic plcut relaxant;
Sa diminueze cosumul de cafea
- Pentru inapeten: Alctuirea unei liste cu alimentele preferate; alctuirea unui meniu
sptamnal cu trei mese pe zi. n fiecare zi n meniu s existe la una din mese o mncare
preferat. S mnnce o mas pe zi mpreun cu fiica.
Exerciii uoare de gimnastic dimineaa, timp de 20 de minute pentru creterea tonusului
psihic i a poftei de mncare.
Sa invite o prieten n week-end s mnnce mpreun.

3. nlturarea gndurilor negative


Sarcini cognitiv- comportamentale:
- Identificarea gndurilor negative automate i modificarea lor
Se monitorizeaz gndurile negative automate dup modelul ABC
A = Eveniment activator, situaia cearta cu soul cu privire la sarcin
B= Convingeri iraionale Nu sunt o persoan important, valoroas
Gnd negativ Nu-i pas de mine

C= Consecine n plan afectiv (tristee, singurtate, etc. ), somatic( inapeten, insomnie,


oboseal), comportamental (retragere social, evitare)
- Se explic pacientei relaia dintre componentele acestui model, cum funcioneaz i unde
are posibilitatea s intervin pentru a ntrerupe cercul vicios.
- Se contraargumenteaz aceste gnduri negative automate; se evaluaez aceste argumente
pe o scala de la 1 100; se aleg argumentele cele mai bune i se testeaz n practic
- Se evalueaz efectele acestor argumente n plan afectiv, cognitiv, comportamental
- Se identific convingerile disfuncionale care stau la baza gndurilor negative automate
- Ex: Gnduri negative: Nu sunt o mam bun
Sotului nu-i pas de mine
Convingeri disfuncionale Sunt o persoan lipsit de valoare
Nu sunt important
- Pe termen lung - restructurarea convingerilor disfuncionale dup acelai model al
gndurilor negative automate; pacienta gsete alternative viabile la aceste convingeri
disfuncionale; se evalueaz noile convingeri ; se testeaz n practic i se evalueaz
dispoziia afectiv n urma verificrii n practic a convingerilor alternative
- Pe termen scurt se pot practica strategii de evitare a gndurilor negative automate cum ar
fi tehnica de distragere a ateniei (ex: s numere n gnd din 5 n 5 pn la 200)
- Analiza costurilor i beneficiilor: Ce va avea de ctigat sau de pierdut dac va menine
acest gnd negativ?
Ex: Ce vei avea de ctigat sau de pierdut dac va menine gndul negativ : nimic nu fac
bine?
sau s identifice un moment n care a facut ceva bun pentru a contientiza valoarea lui
nimic
sau s monitorizeze activitile timp de o sptmn pe care le desfoar n cas
La sfrit se evalueaz ct de mult mai crede n acest gnd negativ nimic nu fac bine
Alt gnd negativ automat Soului nu-i pas de mine s identifice momentele n care a
simit c soului i pas de ea; ce nseamn pentru ea sa-i pese soului etc.

B. Creterea ncrederii n sine a pacientei

- Traning de asertivitate s nvee s spun Nu soului, copilului; s mpart


sarcinile casei
- Exprimarea sentimentelor negative joc de rol
- Exprimarea dorinelor, nevoilor prin fraze care ncep cu Eu .....doresc .....,etc
- Exerciii de relaxare (antrenament autogen Schultz) cu inducerea unor sugestii de
ntrire ale Eului, de cretere a stimei de sine.
- Alctuirea unor obiective personale pe termen scurt, pe termen lung
- Alctuirea unui ghid de prim ajutor n care sunt descrise principalele metode folosite
pentru a face fa situaiilor problematice pentru a creterea gradului de
independenei i a ncrederii n sine.

D. Diminuarea simptomelor anxioase

Alcatuirea ierarhiei stimulilor anxiogeni pentru frica de intuneric


Alcatuirea ierarhiei stimulilor anxiogeni pentru frica de a se apropia de fereastra, de a privi pe
fereastra
Desensibilizare sistematica in plan imaginar
Sarcini comportamentale de expunere treptata in plan real la stituatiile anxiogene.
Automonitorizarea nivelului de anxietate in situatiile de expunere progresiva in plan real la
stimulii anxiogeni.
Identificarea gandurilor negative legate de comportamentele de asigurare si
contraargumentarea lor.
Diminuarea ruminatiilor cogntive cu continut anxiogen: provocarea gandurilor catastrofice
pana la capat

I. Sedinta nr.1

Interviu initial:
- prezentarea problematicii de catre pacienta
- anamneza
- Informatii referitoare la psihoterapia cognitiv comportamentala: detalii practice - nr.
sedinte 20-25, durata sedintei -50 min, frecventa -o data / saptamana, costuri.
- Recomandare consult psihiatric
Tema pentru acasa: sarcini comportamentale:
- pentru insomnie: s asculte o muzic plcut relaxant inainte de a adormi
II. Sedinta nr.2

- Discutie despre vizita la medicul psihiatru


Diagnostic psihiatric: Tulburare mixta, anxioasa si depresiva
Pacienta declara ca nu doreste sa ia medicatia indicata
Discuitie despre avantajele si dezavantajele acestei decizii in ceea ce priveste progresele in
cadrul sedintelor de psihoterapie.
-Evaluarea nivelului de anxietate (Scala de anxietate Hamilton) scor ridicat 38 pct.
-Evaluarea nivelului de depresie (Scala de depresie Zung)- scor mediu 59 pct.
- Inventar al simptomelor depresive
- Interviu de stabilire a obiectivelor sedintelor de psihoterapie si a motivatiei pacientei pentru
psihoterapie
- Alctuirea unei liste cu activiti (minimum 10 activitati) care-i plac i s efectueze pe rnd
cte una dintre ele; se evalueaz gradul de satisfacie n urma desfurrii fiecrei activiti
n parte
Lista Ce-mi place sa fac:
1. Sa ma plimb prin parc cu Irina
2. Sa mananc prajitura cu nuca
3. Sa merg la cinema
4. Sa ascult muzica clasica
5. Sa gatesc
6. Sa vorbesc la telefon
7. Sa fac cumparaturi
8. Sa ma imbrac elegant
9. Sa ma intalnesc cu prietenii mei
10. Sa merg la munte

Tema pentru acasa: sarcini comportamentale


- Pentru insomnie: s fac o plimbare de o jumatate de ora nainte de a adormi; s bea un
ceai cald; s asculte o muzic plcut relaxant;
Pentru nceput s dilueze cafeaua de la ora 15.00, apoi s renune la ea treptat
- Sa monitorizeze perioadele de insomnie
- Sa efectueze prima activitate de pe lista; sa evalueze gradul de satisfactie in urma
desfasurarii acestei activitati pe o scala de la 0 -10

III. Sedinta nr.3


Verificarea temelor pentru acasa
- pacienta s-a plimbat in parc cu fetita (gradul de satisfactie evaluat 9)
- a diluat cafeaua de la ora 15.00 in primele trei zile, dupa care nu i-a mai placut si a
preferat sa renunte la ea
- a adormit mai usor in ultimele patru zile dar s-a trezit in continuare in timpul noptii si
a stat treaza cam o jumatate de ora.

Alcatuirea in cadrul sedintei a unei liste cu alimentele / mancarurile preferate; ierarhizarea lor.
-Abordarea gandului negativ Nimic nu fac bine contraargumentarea acestui gand
I se cere pacientei sa evalueze cat de mult crede in adevarul acestui gand negativ pe o scala de
la 0-100 . Acesata crede in proportie de 80 % in adevarul acestui gand.
Pacientei i se cere apoi, sa enumere activitatile desfasurate in ultimile 2 zile si sa evalueze pe
o scala de la 0-100 cat de bine considera ca le-a indeplinit.
Activitati: Evaluare (0-100)
- am fost la piata si am facut 70
cumparaturi
- am gatit mazare, am facut o 80
prajitura pentru Ina
- am mers la servici, am facut 95
tratamente
- am facut curatenie in casa 50
am aspirat 60
am spalat pe jos 50
am strans hainele 70
am sters praful 30
- am spalat vasele 90
- am spalat rufe 80
- am ajutat-o la engleza pe Ina 70
- am luat-o de la scoala pe Ina 90
- am incalzit mancarea si am pus 80
masa pt. G

Dupa alcatuirea listei pacienta a fost incurajata sa aduca argumente pro si contra gandului
negativ nimic nu fac bine? S-a discutat fiecare activitate in parte identificandu-se ce anume
o determina sa creada ca nu a facut bine.
Gandul alternativ identificat in final a fost urmatorul : Fac multe lucruri bine in casa dar mi
se intampla sa mai scap, sparg diverse obiecte. Faptul ca sunt aeriana face parte din mine, este
sarmul meu.
Pacienta este invitata sa testeze in practica acest gand alternativ si sa evalueze starea
emotionala.

- Analiza costurilor i beneficiilor: Ce va avea de ctigat sau de pierdut dac va menine acest
gnd negativ, nimic nu fac bine??
T: Ce vei avea de ctigat dac vei menine gndul negativ : nimic nu fac bine?
P: atentia sotului, faptul ca el incearca sa-mi arate ca nu este asa
T: Ce vei avea de pierdut daca vei mentine gandul negativ: nimic nu fac bine?
P: Pierd din vedere faptul ca fac destule lucruri bine, aprecierea proprie
T: Ce vei avea de pierdut daca vei renunta la gandul negativ: nimic nu fac bine?
P: Posibilitatea de a ma lamenta......atentia celorlalti ... cred
T: Ce vei avea de castigat daca vei renunta la gandul nimic nu fac bine
La sfrit s-a evalueat ct de mult mai crede n acest gnd negativ nimic nu fac bine

- Sedinta de relaxare (Antrenamentul autogen Schultz) - 10 minute


Pacienta declara ca nu a reusit sa se relaxeze. S-a simtit tensionata (incordare la nivelul
umerilor si picioarelor). Evalueaza gradul de relaxare 4 pe o scala de la 0 - 10.

Tema pentru acasa


- Exerciii uoare de gimnastic dimineaa, timp de 20 de minute pentru creterea tonusului
fizic si psihic , a poftei de mncare.
- Alcatuirea unui jurnal zilnic al activitatilor pe care le desfasoara in casa, timp de o
saptamana
- Sa gateasca mancarea preferata de pe lista alcatuita in timpul sedinei
- Sa invite o prieten n week-end s mnnce mpreun
IV. Sedinta nr.4

Verificarea temelor pentru acasa


- pacienta a indeplinit temele pentru acasa
- se discuta despre jurnalul zilnic al activitatilor desfasurate in cursul saptamanii trecute

- Sa identifice un moment in care a facut ceva bine saptamana trecuta, sa evalueze gradul de
satisfactie pe o scala de la 0 -100. Pacienta relateaza un eveniment de la locul de munca unde
s-a descurcat foarte bine, s-a simtit apreciata. Evalueaza gradul de satisfactie la 100.
Se evalueaza apoi cat de mult mai crede in acest gand negativ nimic nu fac bine pe o scala
de la 0-100. Pacienta crede acum in acest gand negativ in proportie de 20%.
Alcatuirea meniului pentru 2 zile tinand cont de alimentele preferate enumerate in sedinta
anterioara. n fiecare zi n meniu a fost introdusa la una din mese o mncare preferat.
Se explica modelul ABC . Se exemplifica prin gandurile si starile negative traite intr-o situatie
din saptamana trecuta
A eveniment activator Discutie cu colega de servici
B Gand negativ: Nico nu ma place
Convingere disfunctionala activata : Ceilalti nu ma plac

C- Consecinte in plan afectiv (tristete, izolare) ; comportamental (retragere, incercari


de a-i face pe plac)
- Se explic pacientei relaia dintre componentele acestui model, cum funcioneaz i unde are
posibilitatea s intervin pentru a ntrerupe cercul vicios.
Identificarea unui gand alternativ Nico si-a exprimat gusturile personale, ei nu-i place
muzica pe care o ascult
- Se identifica in cadrul sedintei, comportamentele pe care pacienta le practica cu cei din jur
(sotul, fiica, colegii de servici) pentru a fi pe plac acestora, pentru a obtine recunoasterea si
aprobarea; comportamente care ii creeaza o stare de disconfort.
Ex:
- cand Nico imi cere sa-i fac un servici nu-l refuz, chiar daca nu-mi place sa fac lucrul
respectiv (aduc cafeaua, dau telefon, ma ocup de pacientii ei)
- nu o contrazic pe mama, pe G; schimb subiectul discutiei
- ma straduiesc sa fiu punctuala intotdeauna
- intretin imaginea de gospodina buna pt. prietenii lui G gatesc, fac curat

Sedinta de relaxare 15 minute (Jacobson) pacienta declara ca s-a relaxat de aceasta data in
proportie de 70 %

Tema pentru acasa


- completarea meniului saptamanal
- sa manance o masa pe zi impreuna cu fiica
- sa efectueze o alta activitate placuta de pe lista intocmita . Ex: - S-i cumpere un obiect
vestimentar care-i place i pe care s-l poarte in momentul in care o invita pe cea mai bun
prieten n ora.
- sa practice exercitiile de relaxare 5-10 minute
- sa identifice pe parcursul saptamanii comportamentele practicate pentru a obtine aprobarea
celorlalti
- Sa monitorizeze in fiecare zi gandurile negative dupa modelul

Data Situatia Emotii Ganduri negative automate


Descrieti situatia care va produce o 1.Notati tipul de stare 1.Notati gandurile negative care apar
stare negativa emotionala 2. Evaluati cat mult credeti in acest gand
2.Evaluati intensitatea (0-100)
emotiei (0-100)

V. Sedinta nr.5

Verificarea temei pentru acasa


- Pacienta declara ca a reusit sa manance o masa pe zi impreuna cu fiica, chiar daca nu a
terminat de fiecare data tot ce avea in farfurie
- A fost la cumparaturi, a iesit in oras cu prietena cea mai buna (gradul de satisfactie al
acestor activitati 92%)
- Comportamentele practicate pentru a obtine aprecierea in acesta saptamana au fost: nu
mi-am exprimat dezacordul fata de atitudinea lui G., am zambit vecinei.

In cadrul acestei sedinte s-a abordat gandul negativ Sotului nu-i pasa de mine care a
aparut in una din situatiile descrisa de pacienta, din saptamana trecuta
- Argumente pro si contra acestui gand negativ Sotului nu-i pasa de mine
Pacienta a identificat momentele din relatie in care a simtit ca sotului ii pasa de ea.
S-au identificat apoi momentele din timpul ultimei saptamani in care a simtit ca sotului i-a
pasat de ea (a condus-o la servici, a gatit, a intrebat-o despre psihoterapie, a luat-o in
brate, a sunat-o in fiecare seara la servici, ).
Se reia evenimentul din cursul saptamanii trecute si se identifica un gand alternativ
Situatie Emotia Gand negativ Ganduri Rezultat final
alternative
Giani se iuta la Durere Nu-i pasa de Probabil este Ma simt mai
TV, nu m-a Furie mine, nici foarte bine
salutat cand am macar nu ma concentrat la Pot sa-l salut eu
intrat in casa vede Tv si nu ma cand intru in
aude cand intru casa
in casa

Antrenament asertiv
- joc de rol: Tehnica scaunului gol
Tema jocului de rol: exprimarea nemultumirii fata de comportamentul sotului din saptamana
trecuta
- sa foloseasca fraze care incep cu Eu.....
Sedinta de relaxare progresiva (Schultz) cu centrarea pe o imagine a unui eveniment pozitiv
trait in relatia cu sotul, cu inducerea unor sugestii pozitive. (timp 20 minute)

Tema pentru acasa:


- sarcina comportamentala: sa-si exprime nemultumirea in fata sotului folosind fraze
care incep cu Eu......
- sa monitorizeze in continuare gandurile negative si sa le contraargumenteze dupa
modelul din cadrul sedintelor de psihoterapie
- practicarea exercitiilor de relaxare 5-10 minute

VI. Sedinta nr.6

Verificarea temei pentru acasa


- pacienta a discutat cu sotul despre evenimentul trait; a reusit intr-o proportie mai mica
sa foloseasca frazele care incep cu Eu...
- nu a reusit sa contaargumenteze gandurile negative automate identificate in aceasta
saptamana
Pentru ca pacientei ii este dificil sa gaseasca ganduri alternative la gandurile negative
automate, pentru flexibilizarea gandirii s-a propus urmatorul exercitiu:
Exercitiu de flexibilizare a gandirii: este un joc de rol in care pacienta experimenteaza patru
situatii (patru roluri). Pacienta joaca in fiecare situatie rolul unor persoane pregatite
profesional, care sunt investite cu autoritatea sa analizeze gandurile negative, convingerile
disfunctionale si sa spuna parerea (ce gandesc) despre aceste convingeri. Fiecare rol (situatie)
este jucat de pacienta in cele patru colturi ale camerei, cu fiecare rol va schimba locul. In
fiecare situatie va juca rolul altui analist care are urmatoarele caracteristici.
Situatia 1. roulul analistului nr.1 un analist investit cu competenta
Situatia 2 rolul analistului nr.2 competent, are experienta
Situatia 3 rolul analistului nr.3 competent, cu foarte multa experienta, intelept
Situatia 4 rolul Mariei

-Restructurarea convingerii disfunctionale Ceilalti nu m plac


Instructiuni: Acum esti un analist care ai competenta si autoritatea sa analizezi convingerile
disfunctionale ale celorlalti. Am sa te rog sa-mi spui ce crezi despre convingerea Mariei
Ceilalti nu ma plac
Situaia nr.1
T: Ce crezi despre ce a spus Maria?
P: Variante de rspuns:
- Ar trebui s fac ceva s schimbe dac nu-i place
- S se gndeasc de ce n-o plac ceilali?
- E cam flea
- S-i plac de ea nti i apoi celorlali
T: Ce sfat i-ai da?
- S te obinuieti cu tine
- S te recunoti aa cum eti chiar dac eti rea
- Ce dac greeti; toi greesc i tu ai voie s greeti

T: Cum te simi?
P:Imi place la col, m simt protejat
T: Ce vezi?
- scaunul, flip-chartul n ntregime, masa, ua, cutiile cu jucrii pe care nu le vzusem...,
pe dumneavostr dintr-o parte, v vd nclrile...

Situaia nr.2
T: Ce crezi despre ceea ce a spus analistul nr.1
Variante de rspuns
P:
- Ar fi putut s o bulverseze........i-a spus c e cam flea, fraier; dar pe de alt parte asta
ar putea s-i fac bine, s o provoace, s o motiveze. Depinde de ea.
- E foarte general i greu de aplicat

T: Ce crezi despre ceea ce a spus M?


P:
- Poate s fie doar o prere c n-o plac oamenii
- Dac o plac sau nu, e treaba lor
- Ar trebui s se gndeasc c e mai important ce crede ea despre ea.
- Trebuie s existe ceva bun, care merit s fie plcut
T: i cum ai sftui-o s fac astfel nct s gseasc acel ceva bun, care merit s fie
plcut?
P: S se observe. Partea ei bun ar putea s relaioneze cu partea bun a celorlali; ceea ce
vede bun n ceilali nseamn c exist i n ea.
T: Ce vezi acum?
P: Tot multe dar altfel...... flip-chartul, scaunele, un cablu pe care nu l-am mai vzut, cam
aceleai lucruri dar le vd dintr-o parte. Eu cred c pierd esenialul, pn la urm sunt n
mijloc, ar trebui s le vd# (pacienta remarc un scaun rou care se afla n mijlocul ncperii)
T: Cum te simi?
P: M simt foarte bine, liber, detaat

Situaia nr.3
T: Ce crezi despre ce a spus analistul nr .3?
P: Ceea ce a spus este mai bun i mai corect
T: Ce anume din ceea ce a spus el crezi c este mai bun?
P: A pus mai mult valoare pe acceptarea ei ca persoan aa cum este......s se accepte- asta
mi-a plcut.
T: Ce crezi despre ce a spus analistul nr.1?
P: Cred c ceea ce a spus a fost evaziv i superficial
P: ntrebarea cu ar trebui s se gndeasc de ce n-o plac ceilali?- ar putea s o ia ca pe o
critic, s-i fac i mai ru, nu cred c ar fi constructiv

T: Ce crezi despre ce a spus M?


P: Cred c acest gnd este important pentru ea
T: Ce ai sftui-o s fac cu acest gnd important pentru ea?
P: Mi-au plcut dou idei a celor doi de dinainte: 1. s se schimbe; 2. s se accepte.
Amndou variantele sunt de luat n seam, poate reuete cumva s le combine i s le
aplice n viaa de zi cu zi
T: Cum anume ar putea s fac asta?
P: Acum nu tiu
T: i dac ai tii....
P: S se ia aa cum este i pe oameni i pe ea. Eu cred c nu ai cum s-i mulumeti pe toi
oamenii, mai este cte unul care nu e de acord cu tine, sau poate nu-i place ce citeti, sau ce
muzic asculi, sau cu ce te mbraci.....asta e.....
Pe de alt parte eu cred c valorizez prea mult ceea ce cred i spun ceilali....prea pune la
suflet. Poate fi chiar enervant i obositoare dorina ei de a se arta mereu aa cum vor alii.
Asta cred ca ar putea s schimbe: dorina de a face pe plac celorlali
P: Cum ar putea s schimbe aceast dorin de a face pe plac altora
T: S se gndeasc la ea, la dorinele ei, la ceea ce-i place ei i s aib curajul s vorbeasc
despre asta. Data viitoare cnd ascult o melodie la radio s spun c-i place chiar dac
colegei de servici nu-i place ..... ce naiba......
T: Cum te simi?
P: M simt agitat ......simt c problema asta nu este att de important ... nu e o
problema....cred ca ma pot ocupa de ea sa o rezolv....

T: Ce vezi?
P: Vd lampa destul de bine, scaunele cu faa, florile, caloriferul, peisajul de afar casele.
Biserica, copacii

T: Cum te simi?
P: Bine acum, imi place ce vad

Situatia nr.4

Pacienta i reia din nou locul iniial

T: Cum te simi acum Maria?


P: Bine... un pic obosit
T: Doresti sa mai continuam?
P: Da, nu sunt chiar atat de obosita..
T: Ce crezi despre ceea ce au spus aceti analiti n legtur cu gndul tu iniial ceilalti nu
m plac
P: Am s m gndesc la multe lucruri, s le analizez, dar mi-a plcut. Nu-mi vine s cred, de
fapt tot eu le-am spus.....
T: Ce anume i-a plcut cel mai mult?
P: Ideea de acceptare i schimbare, faptul c le pot combina, eu le vedeam antagonice
T: Cum anume ai putea s realizezi o combinare acestor dou idei
P: Pot schimba felul n care m vd pe mine; din alt perspectiv i a m accepta. Pn la
urm ceea ce am de artat despre mine nu-i chiar aa de ru; ceea ce in ascuns din adevrata
mea personalitate i nu am curajul s art.
T: Ce anume din adevarata ta personalitate ii ascuns i nu ai curajul s ari ?
P: Responsabilitatea sunt o persoan responsabil n primul rnd
Competena profesional eu nu vorbesc deloc despre asta altora, tiu c sunt o
profesionist
Am gusturi bune la haine, m mbrac cu gust. Imi cumpr haine frumoase dar n-am curaj s
le port.
Faptul c mi place muzica clasic, merg la oper, dar nu recunosc asta n faa celor care
fac glume despre oper.

T: Pe o scal de la 0 100, ct de mult mai crezi n acest gnd Ceilalti nu m plac.


P: n proporie de 6-8 %

Tema pentru acasa


- practicarea exercitiilor de relaxare 10-15 minute
- monitorizarea gandurilor negative in continuare dupa modelul ABC si contraargumentarea
lor
- sa iasa in oras cu prietenii la un suc; sa evalueze gradul de satisfactie al desfasurarii acestei
activitati