URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Tema proiectului

S se elaboreze proiectul de urmarire special a comportrii in timp

pentru obiectivul cladire cu destinaia Cantin + spaii de cazare, avnd
regimul de nalime P+1E.

Proiectul va cuprinde:

a) Denumirea si amplasarea obiectului de construcie,

b) Motivele instituirii urmririi special,
c) Descrierea lucrarii pe scurt (tip de construcie,caracteristici
generale ale structurii,material folosite,dimensiuni,caracteristici ale
condiiilor de fundaie i ale mediului,etc)
d) Obiectivele urmaririi speciale
(proprietai),fenomene,marimi,criteria de apreciere,condiii de
calitate,limite de atenionare,avertizare si alarmare,etc,
e) Metode de msurar (determinare) si aparatura necesara,
f) Stabilirea concret a punctelor de masur,respectiv locul de montaj
al aparatelor,plan de amplasare cu cotele de montaj,
g) Condiii de recepie,verificare,depoyitare a aparaturii,
h) Stabilirea modului de arhivare a datelor (tabele tip,programe
calculator,etc),
i) Indicarea modului de prelucrare primar i de comparare cu valori
prestabilite (normale,de atenie,avertizare,alarmare) ct si
responsabilitatile in luarea de decizii in aceste cazuri,
j) Programul msurrilor,corelat cu fazele de execuie sau
exploatare,ct i msurile recomandate,la apariia unor evenimente
legate de factori de risc.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Noiuni introductive
Urmarirea in timp a construciilor se desfaoara pe toat perioada de viaa
a construciei ncepand cu execuia ei i este o activitate sistematica de culegere
si valorificare(prin urmtoarele modalitai:interpretare,avertizare sau
alarmare,prevenirea avariilor,etc) a informaiilor rezultate din observare si
msuratori asupra unor fenomene i marimi ce caracterizeaza proprietaile
construciilor in procesul de interaciune cu mediul ambiant i tehnologic.

Proprietaile de comportament,ca i fenomene i marimile ce le

caracterizeaza,se aleg pentru fiecare construcie in parte astfel nct cu ajutorul
unor criterii de apreciere i al unor condiii de calitate legate de destinaia
construciei,s permit aprecierea aptitudinii ei pentru exploatare,respectiv a
calitaii care o fac sa corespunda cerinelor proprietarilor i,sau utilizatorilor.

Scopul urmaririi comportrii in timp a construciilor este de a obtine

informatii in vederea asigurarii aptitudinii construciilor pentru o exploatare
normala,evaluarea condiiilor pentru prevenirea incidentelor,accidentelor si
avariilor,respectiv diminuarea pagubelor materiale,de perderi de viei i de
degradare a mediului ct si obinerea de informaii necesare perfecionarii
activitaii in construcii.Efectuarea aciunilor de urmarire a comportarii in timp a
construciilor se executa in vederea satisfacerii predeverilor privind meninerea
cerinelor de rezistent,stabilitate si durabilitate ale construciilor ct si ale
celorlalte cerinte eseniale.

Activitatea de urmarire a comportrii construciilor se aplica tuturor

construciilor si va fi asigurata de ctre
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

investitori,proiectani,executani,administratori,utilizatori,experi,specialiti si
responsabili cu urmrirea construciilor.

Urmarirea comportrii in timp a construciilor este de dou categorii:

Urmrirea curent;
Urmarirea speciala.

Categoria de urmarire,perioadele la care se realizeaza,precum i

metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de ctre proiectant sau expert,in
funcie de categoria de importana a construciilor si se consemneaza in Jurnalul
Evenimentelor,care va fi pstrat in Cartea Tehnica a constructiei.

Urmarirea curenta a comportarii constructiilor

Urmarirea curenta este o activitate de urmarire a comportarii care const
din observarea i nregistrarea unor aspecte,fenomene i parametri ce pot
semnala modificri ale capacitaii construciei de a ndeplini cerinele de
rezistena,stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte.

Urmrirea cuent a a construciilor se aplica tuturor construciilor de orice

categorie sau clasa de importanta si forma de proprietate de pe teritoriul
Romniei, cu excepia cldirilor pentru locuine cu parter si parter plus un etaj si
anexele gospodreti situate in mediul rural si in satele ce aparin oraelor,
precum si construciilor provizorii si are un caracter permanent, durata ei
coincide cu durata de existenta fizica a construciei respective.
Urmrirea curenta a comportrii construciilor se efectueaz prin
examinare vizuala directa si daca este cazul cu mijloace de msurare de uz
curent permanent sau temporare.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Instruciunile de urmrire curenta a comportrii vor cuprinde, in mod

obligatoriu, urmtoarele:
a. fenomene urmrite prin observaii vizuale sau cu dispozitive simple de
msurare;
b. zonele de observaie si punctele de msurare;
c. amenajrile necesare pentru dispozitivele de msurare sau observaii (nise, scri
de acces, balustrade, platforme etc);
d. programul de msurtori, prelucrri, interpretri, inclusiv cazurile in care
observaiile sau msurrile se fac in afara periodicitii stabilite;
e. modul de nregistrare si pstrare a datelor (ex. fise, dischete de calculator etc);
f. modul de prelucrare primara;
g. modalitati de transmitere a datelor pentru interpretarea si luarea de decizii;
h. responsabilitatea lurii de decizii de intervenie;" '
i. procedura de atenionare si alarmare a populaiei susceptibila de alertata in
cazul constatrii probabilitatii sau iminentei producerii unei avarii.

Urmrirea curenta se va efectua la intervale de timp prevzute prin

instruciunile de
urmrire curenta, dar nu mai rar de o data pe an si in mod obligatoriu dup
producerea de evenimente deosebite (seism, inundaii, incendii, explozii,
alunecri de teren etc.)
In cadrul urmririi curente a construciilor, la apariia unor deteriorri ce se
considera ca
pot afecta rezistenta, stabilitatea si durabilitatea construciei proprietarul sau
utilizatorul va comanda o inspectare extinsa asupra construciei respective
urmata daca este cazul de o expertiza tehnica.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

URMRIREA SPECIAL A COMPORTRII

CONSTRUCIILOR

Urmrirea speciala este o activitate de urmrire a comportrii construciilor

care consta din masurarea, nregistrarea, prelucrarea si interpretarea sistematica
a valorilor parametrilor ce definesc msur in care construciile isi menin
cerinele de rezistenta, stabilitate si durabilitate stabilite prin proiecte.
Urmrirea speciala a comportrii construciilor se instituie la:
a) construcii noi de importanta deosebita sau excepionala stabilita prin proiect;
b) construcii in exploatare cu evoluie periculoasa, recomandata de rezultatele
unei expertize
tehnice sau a unei inspectri extinse;
c) cererea proprietarului, a Inspeciei de Stat in Construcii, Lucrri
Publice, Urbanism si Amenajarea Teritoriului sau a organismelor
recunoscute de acesta pe domenii de specialitate.
Urmrirea speciala a comportrii construciilor se efectueaz cu mijloace
de observare si msurare complexe si specializate, adaptate obiectivelor
specifice ale fiecrui caz in parte si innd seama de prevederile reglementarilor
tehnice in vigoare, standarde, normative, instruciuni tehnice, ghiduri tehnice).
Organizarea urmririi speciale este sarcina proprietarului.
Activitatea de urmrire speciala are un caracter permanent sau temporar,
durata ei stabilinduse de la caz la caz, in conformitate cu prevederile proiectului
prin care a fost instituita urmrirea speciala a comportrii construciilor.
Urmrirea speciala a comportrii construciilor poate fi de scurta durata sau de
lunga durata.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Obiectivele urmririi speciale a comportrii construciilor sunt:

a) asigurarea siguranei si durabilitii construciei, prin depistarea la timp a

fenomenelor periculoase si a zonelor unde apar;
b) supravegherea evoluiei unor fenomene previzibile, cu posibile efecte
nefavorabile asupra aptitudinii in exploatare;
c) semnalarea operativa a atingerii criteriilor de avertizare sau a valorilor limita
date de aparatura de msur si control;
d) verificarea eficientei tuturor masurilor de intervenie aplicate;
e) verificarea impactului construciei asupra mediului nconjurtor;
f) asigurarea unui volum mare de date sigure si prelucrabile statistic (banca de
date) necesar pentru: stabilirea intervalelor valorilor corespunztoare unei
exploatri normale si sigure, in toate situaiile prin care trece construcia, in
decursul vieii sale, atat din punct de vedere al solicitrilor cat si al influentei
mediului. Aceste intervale de valori sunt necesare pentru a aprecia valabilitatea
Ipotezelor de calcul si pentru stabilirea intervalelor valorilor de "atentie",
"avertizare" si alarmare, pentru respectivii parametrii; modificri ale proiectului
de execuie sau de intervenii, in cazul in care situaia de pe teren nu corespunde
cu ipotezele de calcul; verificarea comportrii in condiii reale si complexe a
unor noi tipuri de materiale; verificarea experimentala a noilor metode de
calcul.
Urmrirea special se efectueaz pe baza unui proiect de urmrire
special care va cuprinde urmtoarele:

a) denumirea si amplasarea obiectului de construcie;

b) motivele instituirii urmririi speciale;
c) descrierea lucrrii pe scurt (tip de construcie, caracteristici generale ale
structurii, materiale folosite, dimensiuni, caracteristici ale condiiilor de
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

fundaie si ale mediului etc);

d) obiectivele urmririi speciale (proprieti), fenomene, mrimi, criterii
de apreciere, condiii
de calitate, limite de atenionare, avertizare si alarmare etc);
e) metode de masurare/determinare si aparatura necesara;
f) stabilirea concreta a punctelor de msur, respectiv locul de montaj al
aparatelor, plan de amplasare cu cotele de montaj;
g) condiii de recepie, verificare, depozitare a aparaturii;
h) stabilirea modului de arhivare a datelor (tabele tip, programe calculator
etc.) acordndose
mare importanta pstrrii si accesibilitii datelor;
i) indicarea modului de prelucrare primara si de comparare cu valori
prestabile (normale, de
atentie, avertizare, alarmare) cat si responsabilitile in luarea de decizii
in aceste cazuri;
j) programul msurrilor, corelat cu fazele de execuie sau exploatare, cat
si masurile
recomandate, la apariia unor evenimente legate de factori de risc;
grafice de ealonare a operaiilor de montaj al aparatelor, corelat cu
graficul general de execuie al construciei.
k) grafice de ealonare a operaiilor de montaj al aparatelor, corelat cu
graficul general de execuie al construciei.

Cantin + spaii de cazare i regim de nlime P+1E.

Motivul instituirii urmririi speciale este consumarea duratei normate
de viata a construciei.
Denumirea i descrierea obiectivului
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Obiectivul proiectat are destinaia de Cantin + spaii de cazare i

regim de nlime P+1E.
ncperile sunt dispuse n conformitate cu cerinele funcionale ale
beneficiarului:
la parter se gsesc urmtoarele: sal de mese (S=94.78m 2), camer
alimente uscate (S=13.93m2), camer legume i fructe (S=14.15m2), preparri
pete (S=4.82m2), preparri carne (S=4.53m2), buctrie (S=15.96m2), oficiu
(S=5.31m2), spltor (S=2.69m2), vestiar (S=8.07m2), grup sanitar 1
(S=3.30m2), hol (S=12.20m2), windfang (S=10.44m2), grup sanitar brbai
(S=7.80m2), grup sanitar femei (S=9.64m2), casa scrii (S=11.42m2).
la etaj: casa scrii (S=11.42m2), hol casa scrii (S=10.28m2), hol etaj
(S=36.64m2), hol (S=14.22m2), balcon (S=3.10m2), camer serviciu
(S=14.22m2), 5 dormitoare (S=18.00m2, S=18.00m2, S=18.00m2, S=18.00m2,
S=12.90m2), 6 grupuri sanitare (S=4.80m2, S=4.80m2, S=4.80m2, S=4.80m2,
S=3.80m2, S=3.80m2), 6 S.A.S-uri (S=3.80m2, S=3.80m2, S=3.80m2, S=3.80m2,
S=2.30m2, S=2.30m2.

Date despre amplasament

1.2.1 Locie:
Construcia este amplasat n parte de sud-est a Municipiul Iai. Terenul
este identificat potrivit planului de situaie autorizat de Oficiul Jude ean de
Cadastru, Geodezie i Cartografie Iai. Suprafaa de teren 1500 m2.
1.2.2 Zonare din punct de vedere al aciunilor: seism, vnt, zpad, adncimea
de nghe, etc;
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Clima.
Zona studiat se ncadreaz ntr-un climat temperat continental, cu nuan
excesiv.
Temperatura anului valoare medie anual 9,4C.
- valoarea maxim (iulie) 21 C,
cu extrem 40 C.

- valoarea minim (ianuarie) -4 C,
cu extrem -35 C

Adncimea maxim de nghe a amplasamentului este de 0.90 m de la
suprafaa terenului. ( Conform STAS 6054/77).

Seismicitatea amplasamentului:
Municipiul Iai este influenat de cutremurele de tip moldavin cu
epicentrul n zona Vrancea la adncimi de 120-125 km. Conform statisticilor se
produc cutremure cu magnitudinea 6-8 grade pe scara Richter la fiecare 32-45
de ani, cu posibile reduceri de 9-12 ani. Efectele cutremurilor sunt agravate de
existena straturilor de nisip i petri de la baza formaiunilor cuaternare.
Conform STAS 1100/1-77, corelat cu normativ P100/2013, Municipiul
Iai se ncadreaz astfel:
Clasa de importan : III, conform P100/1-2013 cu valoarea factorului de
importan i de expunere I,e = 1.
- ag 0.25g; cu IMR = 225 ani i 20% probabilitatea de depire n 50 de
ani.
- Perioada de control ( de col ) a spectrului de rspuns :
Tc = 0.7s
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

ncrcarea din zpad

Valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad, msurat la nivelul soluli
este:
Sk = 2.0 kN/m2, conform CR 1-1-3_2012
ncrcarea din vnt
Conform C107/3, cldirea se situeaz n zona climatic III, iar din punct
de vedere al zonei cu presiune de referin a vntului de q ref = 0.7 kPa conform
CR 1-1-4_2012

1.2.3 Condiii geotehnice: caracteristicile terenului de fundare,

stratificaie, prezena apelor agresive, etc.
La suprafaa amplasamentului se gsete un strat de sol vegetal, de
pmnt cenuiu, cu grosimi de 0.60 1.10 m. Urmeaz spre adncime un strat
de argil brun cenuie plastic consistent, cu intercalaii de nisip cenuiu i
incluziuni mloase cenuii negricioase, frecvente pe inervalul de 1.20 3.80
m i care trece lateral spre amonte n argila prfoas galben cenu ie plastic
consistent. Nivelul freatic al apelor subterane nu a fost intalnit in sondajele
executate, dar se afirm c aceasta ar fi contat la adncimi mai mari de 9.00 m.
Stratul de argil de culoare brun cenuie plastic consistent, cu
intercalaii de nisip cenuiu i incluziuni mloase cenuii negricioase este
caracterizat printr-o porozitate medie de 45.67%, indicele porilor avnd
valoarea de 0.838, greutatea volumic medie n stare natural fiind 18.05 kN/m 3
i n stare uscat de 14.68 kN/m3. Gradul mediu de saturare
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Sr = 56.9%, valoare la care pmnturile se comport practic ca i n stare de

saturare maxim 100%.
Cota de fundare va fi cu cel puin 20 cm sub adncimea de nghe a
terenului.
Amplasamentul pe care se afl construcia mai sus menionat are
stabilitatea general i local asigurat. Nu se semnaleaz pe amplasament
accidente subterane, materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi de grosimi
mari.
n zona din vecinti nu se semnaleaz fenomene de instabilitate active.

Caracteristicile fizico mecanice ale terenului de fundare

Din analiza documentaiei menionate rezult c terenul de fundare pe
care se va rezema sistemul de fundare prezint urmtoarele caracteristici:
Compoziie granulometric
- Argil: A = 28%
- Praf: P = 52%
- Nisip cu pietri: N = 20%
Umiditate, caracteristici de plasticitate i consisten:
- Umiditate natural: w = 23.5%
- Limita inferioar de plasticitate: wp = 21.5%
- Limita superioar de plasticitate: wL = 45%
- Indicele de plasticitate: IP = 23.5%
- Indicele de consisten: IC = 0.91%
Greuti volumice, poroziti, grad de umiditate:
- Greutatea volumic a pmntului = 18.05 kN/m3
- Greutatea volumic a pmntului d = 14.68 kN/m3
n stare uscat
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

- Porozitate n = 45.67%
- Indicele porilor e = 0.838
- Gradul de umiditate Sr = 56.9
Descrierea suprastructurii de rezisten:
Construcia este conceput n cadre spaiale din beton armat, avnd stalpii
marginali
de 40x40 cm, stlpii centrali de 45x45 cm, grinzile longitudinale i tranzversale de
30x60 cm. nchiderile perimetrale se vor realiza din zidrie crmid GVP ( 30
cm ).
Scrile sunt realizate din beton armat. Pentru grinzi a fost luat n calcul
conlucrarea cu planeul de beton armat.
Materialele folosite sunt:
- Beton armat C20/25 turnat monolit, n plci, stlpi i grinzi;
- Armturi din BST500S, OB37;
Stlpii se armeaz longitudinal cu bare BST500S i tranzversal cu etrieri
OB37.
Planeele au grosimea de 16 cm. Se armeaz pe dou direcii, cu bare
independente
BST500S, respectiv armare cu plase sudate de tip STNB ( studiu la partea
personal).
Grinzile cu limea de 30 cm i nlimea de 60 cm, se armeaz longitudinal cu
bare BST500S i tranzversal cu etrieri OB37.

Descrierea infrastructurii;
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Sistemul de fundare se realizeaz dintr-o reea de grinzi din beton armat sub
irurile de stlpi. Limea grinzilor de fundare este B=1.10 m, nl imea sec iunii
grinzii de fundare
Hc = 1.50 m, cu nlimea tlpii Ht = 40 cm, limea consolei Lc = 30 cm i limea
inimii
b = 50 cm.
La intersecia grinzilor de fundare sunt prevzute vute armate cu bare verticale
i bare orizontale necesare pentru realizare unei cutii rigide la nivelul infrastructurii
i pentru ancorarea armturilor din stlpi.
Adncimea de fundare este Df = 1.50 m
Materialele folosite sunt:
- Beton simplu C6/7.5 pentru stratul de egalizare de 5 cm;
- Beton armat C20/25 pentru grinzile de fundare;
- Armturi PC52, OB37;

Descrierea elementelor nestructurale;

Elementele nestructurale de construcie care trebuie s satisfac cerintele de
rezisten i stabilitate se ncadreaz n sistemele de toleran prevzute prin
reglementrile corespunztoare.
Pereii despritori din zidrie de crmid plin cu grosimea de 25 cm, zidrie
de crmid plin cu grosimea de 15 cm i perei realizai din gips carton cu
grosime de 10 cm.
Se vor realiza cofraje de bun calitate pentru toate elementele din beton i se
va asigura mana de lucru calificat la execuia zidriei pentru ca dup punerea n
oper a materialelor, s rezulte elemente de construcie cu suprafee de bun
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

calitate i cu abateri minime de la verticalitate i liniaritate pentru diminuarea

cantitii de mortar la finisaje i pstrarea gabaritelor libere proiectate.
La interfaa cu soclul se toarn un cordon de bitum care apoi va fi protejat de
tencuiala faadei.
Pentru finisaje vor fi folosite materiale de calitate, durabile i uor de ntreinut.
Finisajele care se propun sunt:
- Pardoseli din gresie pentru accese, holuri, grupuri sanitare, buctarii, camere de
depozitare, sli de mese;
- Strat de uzur pentru pardoseli ( mozaic ) pentru casa scrii;
- Pardoseli din parchet laminat pentru dormitoare, camer de serviciu i S.A.S uri;
- Pereii de zidrie i o parte din tavane vor fi finisate cu tencuieli obinuite, glet de
var i var lavabil, iar celelalte tavane vor fi finisate cu plci gips carton aplicate
pe profile metalice, vor fi finisate cu glet i var lavabil;
- n grupurile sanitare, se vor realiza placaje cu faian ( h = 2.10 m ) pentru protecia
la umezeal i pstrarea igienei;
- Tmplria exterioar va fi realizat din aluminiu, iar cea inerioar din lemn.
Trotuarele vor avea o pant tranzversal i longitudinal de 1.5%.

Descrierea sistemului de nchideri

nchiderile perimetrale se vor realiza din zidrie din crmid GVP de 30
cm, iar pentru eliminare punilor termice spre exterior se recomand izolarea
termic a structurii i anveloparea la exterior a cldirii cu termosistem din
polistiren expandat de 10 cm grosime.
Acoperiul este de tip arpant din lemn, iar pentru zonele de plan eu sub
pod necirculabil se va realiza izolarea termic prin dispunerea de polistiren celular
cu grosime de 30 cm peste care se vor monta dulapi din lemn.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Tmplria exterioar va fi executat din aluminiu cu geam termopan de

rupere a punilor termice.

Condiii de exploatare:
Iluminatul natural: va fi asigurat prin dispunerea ferestrelor la pereii
exteriori la parter i etaj. Toate ncperile din cldire au asigurat lumin natural
direct din exterior.

Termoizolarea cldirii: izolarea termic a pereilor exteriori se va face cu

polistiren expandat avnd grosimea de 10 cm. Izolarea termic a planeului peste
sol se va face cu polistiren extrudat de 20 cm, punndu-se peste stratul de
umplutur nainte un strat de hrtie Kraft. Aceast solu ie de termoizolare a fost
realizat penru reducerea pierderilor de cldur. Soluia adoptat este cea mai
uoar i economic metod de reducere a consumului de energie, a costurilor de
nclzire i rcire, precum i de protecia mediului.
Hidroizolarea cldirii: hidroizolarea elementelor propune adoptare unor
membrane hidroizolatoare pentru reele de grinzi, aflate n contact cu pmntul,
pn la cota terenului natural.

Sigurana la foc:
Soluiile adoptate prin proiect, realizate si meninute n exploatare, vor
asigura n caz de incendiu:
- protecia ocupanilor, starea lor de sntate si riscul de incendiu;
- limitarea pierderilor de viei omeneti i bunuri materiale;
- mpiedicarea extinderii incendiului la construciile nvecinate;
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

- prevenirea avariilor la construciile i instalaiile nvecinate, n cazul

prbuirii construciei;
- protecia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea
incendiilor, evacuarea ocupanilor i a bunurilor materiale.
Pentru realizarea acestora, principalele performane se asigur pe ntreaga
durata de utilizare a construciilor, pe baza scenariului de siguran ntocmit, avnd
in vedere:
- riscul de izbucnire a incendiilor;
- condiiile de siguran a utilizatorilor n caz de incendiu;
- comportarea la foc a construciei n ansamblu i a principalelor ei pri
componente;
- caracteristicile specifice ale elementelor i materialelor utilizate;
posibiliti de intervenie pentru stingerea incendiilor.

Accesul carosabil i pietonal la amplasament, conform planului de situaie,

se realizeaz din Drum de acces.
n zon exist reele cu ap, gaz, canalizare, electrice, pentru racordarea la
utiliti.

Fenomene urmrite prin observaii vizuate

1. Starea fundaiilor fenomene urmrite:

fisurare;
mcinare;
fisura evolutiva;
segregare;
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

tasari neuniforme;
nclinri;
sparturi;
armaturi aparente;
armaturi corodate;
existenta cailor de conducere a apei la talpa fundaiei;
stagnarea apei in gropi adiacente fundaiei;
infiltraii
fenomene evolutive eroziuni;
alunecri de teren;
excavaii accidentale.

3. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale

suprastructurii - fenomene urmrite:
schimbri in forma obiectelor prin deformaii vizibile verticale,
orizontale,
ndoirea barelor sau a altor elemente constructive;
aprecierea modificrii suprafeei betonului
existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton
existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizrilor de sruri,
compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafeele
din
beton
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

4. Starea integritii si continuitii hidroizolatiilor - fenomene urmrite:

fisurri aie stratului de protecie a hidroizolatiilor;
faiantari ale stratului de protecie a hidroizolatiilor;
degradri ale stratului de protecie a hidroizolatiilor (sapa);
dezlipiri ale hidroizobatiei;
crpturi ale hidroizolatiei;
alte deteriorri ale hidroizolatiei (bici, etc.).

5.Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor-fenomene

urmarite
pierderea rigiditatii
ruperea unor elemente
desprinderea unor elemente
lipsa sau deteriorarea organelor de prindere
pierderea protectiei anticorozive.

6. Starea conservrii mprejmuirilor - fenomene observate:

deteriorarea mprejmuirilor din cauze naturale:
deteriorarea mprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism
deteriorarea punctelor de acces (pori, usi);
deteriorarea elementelor de nchidere (lacate, zavoare, balamale);
deteriorarea fundaiilor de stlpi:
deteriorarea plasei de sarma:
deteriorarea protecie anticorozive;.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Drumuri de acces

7 .Starea conservrii drumurilor de acces

inundri bltiri;
surpri; v
inierbari;
deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8
cm);
alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devin
impracticabil.

Partea electrica

8. Starea de continuitate a elementelor de protecie mpotriva trsnetului -

fenomene urmrite:
deprecierea san lipsa elementelor de continuitate la protecia mpotriva
trsnetului;
deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potenialelor.

9. Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la pamant se

realizeaz pe desgroparea in poriunea de intrare in sol a legturii la priza pe o
adncime de 0,3 -0,7 m la priza de pamant (artificiala san naturala).
Nota: dup 5 ani de la ngropare.

Instalaii
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

10.Starea instatatiilor sanitare interioare si exterioare

Apariia unor zone umede pe perei si plansee
Conducte de alimentare cu apa defecte
Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala
Distrugerea hidroizolatiei dintre perete si caziie de baie
Scurgeri de apa pe langa preaplin
Condensarea umiditii din aer pe suprafaa rece la conducte neizolate
Condensarea umiditii aerului pe tencuiala care acopera conducte neizolate
san izolate necorespunzator
Tasarea locala a terenului pe traseul reelelor sau in jurul cminelor
Conducte de alimentare cu apa defecte
Existenta unui robinet deschis care debiteaz o cantitate mai mare dect poate
prelua conducta de canalizare
Presiunea sczut in reea
Blocarea pariala sau totala a unor armaturi
Neechilibrarea reelelor de distribuie
Controlul vizual al etanseitatii instalaiei

11.Starea instatatiilor de canalizare

Tasari ale terenului san pavajelor in jurul cminelor sau pe traseul conductelor
Depistarea unor anomalii in funcionarea .reelei de canalizare(refulari
periodice,reducerea debitului evacuat,)
Urmrirea gradului de etaneitate prin apariia de pete de umezeala
sau
bltiri
Existenta capacelor sau grtarelor de acoperire a gurilor de cmin
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Pereii si treptele cminelor sau fisurilor (alte degradri)

Pereii tuburilor au suferit fisuri, deformaii, eroziuni,
Controlul subsolurilor si canalelor termice pentru depistarea scurgerilor sau
infiltraiilor
Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor

12. Starea instalaiilor de stingere a incendiilor

Asigurarea in permanenta a rezervei de apa

Curirea de praf, scame,
Starea tehnica a celei de-a doua surse de alimentare cu energie a statiei de
pompelor

Starea pompelor de stingere a

incendiilor

Fenomene urmarite cu metode simple de masurare

Msurri realizate in timpul funcionarii.

1. Controlul tasarii fundaiilor

- urmrirea abaterii relative in inaltime a suprafeei superioare a plcii de sprijin
pe bloacul de fundaie
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

- urmrirea diferenei lungimilor distantei dintr-o seciune

- urmrirea rotaiei relative in seciunea superioara si intermediara

2. Controlul verticalitii
- urmrirea nclinrii axului in plan fata de axul teoretic
- urmrirea nclinrii axului tronsonului fata de axul proiectat

Imbinri cu uruburi
a) Control vizual
In examinarea vizuala se verifica daca niturile sau aibele, piuliele,
contrapiulitele (sau eventual alte piese care au scopul de a mpiedica
desurubarea piulielor), prevzute in proiect, daca capetele uruburilor sau
piulielor se sprijin cu toata suprafaa pe piesele strnse sau pe aibe si daca
partea filetata a urubului depete piuliele in afara cu 5... 10mm.
Controlul trebuie efectuat la toate uruburile mbinrilor.
uruburile care prezint defecte vor fl nlocuite.

b) Controlul dimensional prin care se verifica:

- corespondenta cu proiectul de execuie a poziionrii uruburilor fata de axele
mbinrii, a distantei intre uruburi si a poziionrii mbinrii fata de axele
elementului;
- grosimea totala a aibelor sa nu depasesca 70% din diametrul urubului
respectiv, iar capul urubului sa depasesca piulia cu doua psuri de filet;
- daca exista uruburi oblice, nu se admit uruburi a cror oblicitate depete
4% din grosimea pachetului de piese strnse; numrul de uruburi cu
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numrul total
de uruburi al mbinrii respective.
Controlul se face la toate uruburile imbinarilor. Masurarea se face cu
.sublerul sau cu rigla gradata, in mm.
Abaterile limita la poziionarea uruburilor si a distantei dintre ele
sunt:
- la maximum 30% din totalul uruburilor unei imbinari 0,5mm;
- la maximum 15% din totalul uruburilor unei imbinari 0,5 . . 1 mm;
- in total, abateri de cel mult 35% din numrul total al uruburilor din
element

c) Controlul prin desfacerea uruburilor:

La mbinrile cu uruburi pretensionate se va efectna controlul prin
desfacerea a 5% din numrul uruburilor fiecrei imbinari, dar cel puin a
unui urub la fiecare mbinare. Dup desfacere se verifica diametrul urubului
si al gurii. Daca unul sau mai multe din uruburile desfcute ale unei
imbinari, diametrele nu corespund prevederii proiectului, daca marginea
gurii dinspre capul de aezare nu este zencuita pe o lime de 1-2 mm, iar
marginea gurii dintre piulia nu este debavurata. La toate uruburile mbinrii
se vor remedia deficientele constatate.
La uruburile care lucreaz la forfecare, se verifica prin desfacerea
aibei, daca cptui interior al poriunii filetate a tijei urubului este situat cel
puin la mijlocul grosimii aibei. Numrul ncercrilor, tehnica controlului,
precum si masurile ce trebuie luate in cazul cnd nu sunt respectate condiiile
de calitate, vor fi identice ca la punctul b) de mai sus.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

d) Controlul prin strngerea cu chei obinuite:

Controlul prin strngerea cu chei obinuite se va efectua la 5% din
numrul uruburilor flecarei mbinri si cel puin la unul singur din fiecare
mbinare. Controlul se va efectua pentru efectuarea strngerii corecte a
piulielor prin rotirea lor in sensul de strngere. Daca la cel puin unul din
uruburile controlate se constata strngerea nesuficienta, se vor controla toate
uruburile mbinrii si se vor efectua strngerile corecte. Nu se admit uruburi
cu piulia sudata la tije.

EXEMPLE
OBSERVAII VIZUALE

NECORESPUNZATOAR
Starea fundaiilor CORESPUNZTOARE E
X
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Fenomenele urmrite: DA NU
Fisurare X
Fisurare evolutiva X
Segregare X
nclinri X
Sparturi X
Armaturi aparente X
Tasari neuniforme X
Armaturi corodate X
Tasari neuniforme X
Infiltraii X
Cai de conducere a apei in fundaii X
Mcinare X

OBSERVAII VIZUALE

ABATEREA IN NALIME A CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE

SUPRAFETEI FUNDAIEI X
(max 5 mm)
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

STAREA
TERASAMENTELOR CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE
IN ZONA ADIACENTA
FUNDAIEI X

Fenomenele urmrite: DA NU
Surpri X
Alunecri de teren X
Eroziuni X
Excavaii adiacente X

STAREA CONSERVRII CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE

MPREJMUIRILOR X
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Fenomenele urmrite: DA NU
X
Deteriorarea mprejmuirilor din
cauze naturale
Deteriorarea punctelor de acces X
Deteriorarea fundaiilor la stlpi X
Deteriorarea plasei de sarma X
X
Deteriorarea panourilor
prefabricate de gard
Acte de vandalism X.
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE
STAREA CONSERVRII
DRUMURILOR DE ACCES

Fenomenele urmrite: DA NU
Inundaii X
Bltiri X
Surpri X
Deteriorarea stratului de beton X

CONTROLUL TASARILOR
URMRIREA ABATERII IN NLIME A SUPRAFEEI SUPERIOARE A PLCII
DE SPRIJIN PE BLOCUL DE FUNDAIE
1,5mm
Valoarea obtinuta se nscrie in limitele
Valoarea maxima admisa admise
Valoarea
DA NU
determinata 1,4mm
X

URMRIREA ABATERII DIFERENTELOR LUNGIMILOR INTR-0 SECIUNE

Valoarea maxima 1/1000 Valoarea obtinuta se nscrie in limitele

admisa max. 2mm admise

Valoarea 1,5mm DA NU
determinata X

28 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

URMRIREA ROTAIEI RELATIVE IN SECIUNEA SUPERIOARA SI -

INTERMEDIARA
Valoarea maxima 1/1500 Valoarea obtinuta se nscrie in limitele
admisa admise
Valoarea 0,00 DA NU

determinata X

CONTROLUL VERTICALITII
URMRIREA ABATERII NCLINRII AXELOR STLPILOR

Valoarea maxima ! 1/1000 Valoarea obtinuta se inscrie in limitele

admisa max. 15mm admise
Valoarea 6,5mm DA NU
determinata X

STAREA INTEGRITII SI CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE

CONTINUITII

HIDROIZOLATIILOR
X

29 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Fenomenele urmrite: DA NU
X

Fisurri ale stratului de protecie al hidroizolatiilor

Faiantari ale stratului de protecie X

Degradri ale stratului de protecie X

Dezlipiri ale hidroizolatiei X

Crpturi ale stratului de protecie X

STAREA INSTALAIILOR
CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE
SANITARE INTERIOARE
X

Fenomenele urmrite: DA NU

Apariia unor zone umede pe perei si plansee X

Conducte de alimentare cu apa defecte X

X

Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala

X
Distrugerea hidroizolatiei dintre perete si cazile de
baie

Scurgeri de apa pe lenga preaplin X

X
Condensarea umiditii din aer pe suprafaa rece la
conductele neizolate
X
Condensarea umiditii aerului pe tencuiala care
acopera conducte neizolate sau izolate

30 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Fenomenele urmrite: DA NU
Tasari ale terenurilor sau pavajelor
X
in jurul cminelor sau pe traseul
conductelor
Depistarea unor anomalii in X
funcionarea reteiei de canalizare
(refulri periodice, reducerea
debitului
Urmrireaevacuat)
gradului de etaneitate
X
prin apariia petelor de umezeala
sau bltiri
Existenta capacelor sau gratareior
X
de acoperire a gurilor de cmin
Pereii tuburilor au suferit fisuri,
deformaii eroziuni X
STAREA INSTALAIILOR CORESPUNZTOARE NECORESPUNZATOARE
Controlul subsolurilor si canalelor
DE CANALIZARE X X
tehnice pentru depistarea
scurgerilor sau infiltraiilor
Controlul depunerilor de gunoaie
X
pe capacele de scurgere a apelor

31 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

MRIMI CARACTERISTICE ALE FENOMENELOR

Mrimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea

fenomenelor In cazul observrii vizuale:
fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al
existentei/non existentei), iar calificativele se vor acorda strii respective;
calificativul corespunztor se acorda unei stri in cazul in care nu se
observa existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
in cazul in care calificativul unei stri este necorespunzator persoana
desemnata cu urmrirea in teren va descrie la rubrica Observaii din Raport
fenomenele care au determinat aprecierea respectiva.
In cazul msurtorilor simple prin metode topografice:

Controlul tasarii funaatiior

- abaterea relativa in inaltime a suprafeei superioare a plcii de sprijin pe
blocul de fundaie se considera corespunztoare sub valoarea de 1,5mm
- abaterea diferenei lungimilor distantelor dintr-o seciune se considera

32 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

corespunztoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 2mm

- rotatia relativa in seciunea superioara si intermediara se considera
corespunztoare sub vatoareade 1/1500

Controlul verticalitii
- abaterea nclinrii axului unui element de construcie in plan fata de
axul teoretic se considera corespunztoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15mm
- abaterea nclinrii axului unui tronson al construciei in seciunea
intermediara se considera corespunztoare sub valoarea de 1/1500
In canal msurtorilor simple prin ncercarea la cuplu strngere;

* Calitatea prinderilor organelor de asamblare prin masurarea cu chei

- dinamometrice se considera corespunztoare peste vatoarea
nscrisa corespunztoare calitatii si diametrului uruburilor si
piulielor.

MASURAREA FENOMENELE URMRITE

Urmrirea speciala a comportrii construciilor se efectueaz cu mijloace de

observare sii msurare complexe si specializate, adaptate oboectivelor specifice
ale fiecrui caz in parte si innd seama de prevederile reglementarilor tehnice in
viguare,standarde, normative, etc.

1 .Controlul tasarii fundaiilor:

- urmarimea abaterii relative in inaltime a suprafeei superioare a plcii de sprijin de

pe blocul de fundaie;
- urmrirea abaterii diferenei lungimilor distantelor dintr-o sectinne;

33 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

- urmrirea rotaiei relative in seciunea superioara si intermediara..

2. Controlul vertiealitatii;
- urmrirea abaterii nclinrii axului in plan fata de axa teoretic;
- urmrirea abaterii nclinrii tronsonului in seciunea intermediara.

3. Controlul deformatiilor elementelor geometrice ale construciilor

- deformaii vizibile venticale la stlpi;
-deformaii vizibile orizontale la grinzi;
- ndoirea elementelor de rigidizare;
- forfecarea sau smulgerea;

4. Controlul consenvarii drumurilor

- inundri;
- bltiri;
- surpri;
- deteriorarea stratului de beton;

5. Controlul integritii hidroizolatiilor

- fisurri ale stratului de protecie;
- faiantari, dezlipiri;

6. Controlul instalaiilor sanitare interioare si exterioare

- aparatia de zone umede pe perei si plansee;
- conducte de alimentare defecte;
- scurgeri de apa pe langa preaplin;
- neechilibrarea reelelor de distribuie;

34 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

- controlul vizual al etanseitatii instalaiei;

7. Controlul instalaiilor de canalizare

- tasari ale terenului sau pavajelor in jurul cminelor sau pe traseul conductelor;
- refulri, reducerea debitului evacuat;
- pereii tuburilor de canalizare au suferit fisuri, deformaii, eroziuni;
- depunerea de gunoaie pe capacele de scurgere;

Mrimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor

In cazul observrii vizuale:

fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al existentei/non

existentei), iar calificativele se vor acorda strii respective;
calificativul corespunztor se acorda unei stri in cazul in care nu se observa
existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
in cazul in care calificativul unei stri este necorespunzator persoana desemnata
cu urmrirea in teren va descrie la rubrica Observaii din Raport fenomenele
care au determinat aprecierea respectiva.

In cazul msurtorilor simple prin metode topografice:

Controlul tasarii fundatiior

- abaterea relativa in inaitime a suprafeei superioare a plcii de sprijin pe blocul de
fundaie se considera corespunztoare sub valoarea de 1,5 mm;
- abaterea diferenei lungimilor distantelor dintr-o seciune se considera
corespunztoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 2mm
- rotatia relativa in seciunea superioara si intermediara se considera corespunztoare

35 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

sub vatoareade 1/1500

Controlul verticalitii
- abaterea nclinrii axului unui element de construcie in plan fata de axul teoretic
se considera corespunztoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15mm
- abaterea nclinrii axului unui tronson al construciei in seciunea intermediara se
considera corespunztoare sub valoarea de 1/1500

Zonele de observaie in cazul fenomenelor urmrite vizual sunt situate in

apropierea zonei observate astfel:

1. In cazul urmririi strii fundatiior, zona de observaie se afla in

perimetrul microteritoriului de proiecie.
2. in czui urmririi strii terasamentebor zonei adiacente fundaiilor, zona
de observare se afla pe o raza de pana ia 30 de metri de !a fundaia respectiva.
3. In czui urmririi strii de rigidizare a construciilor metalice, zona de
observare se afla in orice punct at structurii metalice,
4. In canal urmriri vizuale a:
strii de deformatie a elementelor structurale;
strii proteciei anticorozive;
strii integritii organelor de asamblare;
strii integritii si continuitii hidroizolatiilor;
strii rigiditii scrilor metalice si a balustradelor;
strii conservrii imprejmnirilor;
strii conservrii drumurilor de acces, zona de observare se afla in
apropierea elementelor respective
Amenajri necesare pentru dispozitivele de msurare sau observare

36 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

(unde este canal) in cazul msurrilor prin metode topografice, necesitatea

amenajrilor pentru dispozitivele de msurare se va determina in funcie de
condiiile fiecrui amplasament.
Beneficiarul va decide, acolo unde este cazul, cu privire la amenajrile
care se impun.
Programul de msurri
Programul de msurri si observaii din cadrul urmririi curente a
construciilor se va realiza in felul urmtor:
sub forma controalelor periodice; conform graficului de ealonarea
executrii acestei activitati;
sub forma controlului operativ, dup producerea unor evenimente
deosebite;
sub forma inspectrii de ctre responsabilul cu coordonarea activitatii de
urmrire;
atunci cnd se sesizeaz orice neregula, degradare sau avarie de ctre o
alta persoana din cadrul companiei san din partea proprietarilor, administratorilor
etc., cu care compania a ncheiat contracte de ncheiere etc.
Activitatea de urmrire in cadrul controlului periodic se va realiza conform
nomenclaturii de activitati.

MODUL DE PASTRARE SI INREGISTRARE A DATELOR

37 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Organizarea activitatii de urmrire in timp a constructiior poate fi asigurata de

ctre beneficiar print-un serviciu propriu sau printr-un contract cu o firma de
consultanta.

A fost aleasa varianta de organizare proprie a unui compartiment de urmrirea

comportrii in timp a construciilor pentru amplasamentul situat pe teritoriul
oraului Roman, judetutul Neam.
nregistrarea datelor privind urmrirea curenta va fi efectuata in Juranalul
evenimentelor si Fisele de observare. Persoana desemnata cu execuia
urmririi va completa fisele de observare innd cont de prevederile prezentului
Ghid. Constatrile nscrise in activitatea de urmrire vor fi analizate cu
coordonatorul activitatii, care isi insuseste raportarea si procedeaz conform
atribuiilor sale.
Documentele amintite mai sus, ntocmite, semnate si verificate, devin acte
oficiale ale companiei, care se arhiveaza la Cartea Tehnica a Construciei.
Pastrarea, completarea si gestionarea fiselor de observare si a jurnalelor intra in
atribuiile responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt obligai sa prezinte situaia
arhivei si a oricrui alt document persoanelor din firma, mandatate precum si
reprezentantior instituiilor statului care solicita verificarea respectivelor
documente.
In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in ideea
optimizrii activitatii de urmanire a comportarir construciilor au rezultat
urmtoarele:
Responsabilul cu urmanirea va fi numit prin decizie interna de ctre conducerea
firmei si va fi subordonat Responsabilului cu cartea tehnica a constructiior.
Responsabilul se recomanda a fi atestat de ctre Inspectoratul de Stat in
Construcii conform instruciunilor de autorizare.

38 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Prelucrarea i interpretarea fenomenelor

Dup constatarea apariiei unui fenomen defavorabil se analizeaza ponderea pe

care acesta o are asupra strii respective.
Intruct aprecierea de necorespunzator, nu poate definii ponderea pe care o
reprezint un anume fenomen, activitatea de urmrire curenta trebuie executata de
persoane cu experiena in domeniul respectiv. Anumite fenomene defavorabile se
pot afla in stri incipiente; din acest motiv persoana care efectueaz constatrile in
teren trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia:
viteza de producere a acelui fenomen
cum poate acesta sa declaneze si alte fenomene defavorabile.
De asemenea, unele fenomene sunt poteniale iar persoana care efectueaz
urmrirea trebuie sa ia acele masuri, ce decurg din responsabilitile cu care este
investit, astfel incat fenomenele respective sa nu se produc.

Dup constatarea fenomenului si determinarea strii asupra careia acesta are

efect, se analizeaza care anume din cerine (Rezistenta si stabilitate,
Sigurana in exploatare) este afectata.
Elaborarea proiectului de urmrire speciala - se va executa de ctre o firma de
specialitate in colaborare cu specialiti in domeniul cercetrii experimentale a
elementelor si structurilor de construcii, cu specialiti in domeniul aparaturii de
msur si control cat si specialiti in automatizri si prelucrarea automata a datelor.
In cazul construciilor noi elaborarea proiectelor de urmrire speciala se executa
concomitent cu proiectul de execuie, de ctre proiectant in baza unei comenzi
emise de investitor sau proprietar.

39 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

In cazul construciilor in exploatare la care s-a hotarat urmrirea speciala in baza

unei inspectri extinse sau a unei expertize, proprietarul sau utilizatorul va
comanda unei firme specializate elaborarea unui proiect de urmrire speciala.
Avizarea proiectelor de urmrire speciala se va face conform prevederilor legale
in vigoare 'cuprinse in Legea nr. 10/1995, privind calitatea in construcii.
Responsabilul din partea investitorului, proprietarului sau al utilizatorului care
se ocupa cu urmrirea speciala a comportrii construciei va fi autorizat pentru
aceasta activitate de ctre Inspecia de Stat in Construcii, conform "Instruciunilor
privind autorizarea responsabililor cu urmrirea speciala a comportrii in
exploatare a construciilor", aprobate prin Ordinul MLPAT 3I/N/1995.
In cazul in care urmrirea speciala incepe odata cu execuia construciei sau a
consolidrii, responsabilul cu urmrirea speciala a construciei respective mpreuna
cu executatul vor lua toate masurile pentru executarea proiectului de urmrire
speciala prin echipele specializate sau prin forte proprii.
A. Calificativul necorespunzator referitor la strile ce caracterizeaz Cerina
A, Rezistenta si stabilitate, vor avea ca efect una din urmtoarele decizii:

I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la construcia repectiva

(ce va fi, de asemenea, consemnata in Jurnatul evenimentelor) poate avea ca efect:
confirmarea primelor concluzii;
neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de
interpretare, neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete minuioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea
fi influenate de starea calificata in spea. La ancheta respectiva se recomanda sa
participe si un reprezentant din cadrul compartimentului de asistenta tehnica. In
urma acestei anchete se va ntocmi un raport care va conine cel puin;
cauzele care au produs fenomenul;

40 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

efectele pe care le-a produs fenomenul;

modul de soluionare a problemei aparute;
termenul de remediere;
dup caz, angajarea proiectantului care a realizat construcia pentru
adoptarea unei soluii autorizate;
modul In care se va avea in vedere eliminarea repetrii fenomenului;
dup caz, extinderea urmririi in mod special a fenomenulu respectiv si
alte construcii identice sau asemanatoare
declanarea urmririi speciale la recomandarea proiectantului expertului,
care va intocmi de asemenea si documentaia acestei activitati conform legii;
modul de receptlonare a activitatii de remediere, reparaie, modificare;
desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu
responsabiu! cu urmrirea curenta, precum si responsabiul cu reparaiile, remediile
asupra construciei.
III. In cazul in care evenimentele oimpun, se procedeaz la dezafectarea de
urgenta a zonei, astfel:
punerea in sigurana a persoanelor expuse;
punerea in sigurana a personalului;
punerea in sigurana a aparatelor;
anunarea imediata a conducerii companiei.

B. Calificativul necorespunzator referitor la strile ce caracterizeaz cerina B,

Sigurana in exploatare, va avea ca efect una din urmtoarele decizii:

I. Ordonarea de ctre responsabilul cu urmrirea comportrii in timp a unei noi

activitati de constatare cu privire la construcia respectiva, ce va fi, de asemenea,
consemnata in caiet.

41 | P a g e
 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Rezultatul acesteia poate avea ca efect:

confirmarea primelor concluzii;
neconfirmarea primelor concluzii ca rezultat al unor erori de
interpretare, neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:
cauzele care au produs fenomenul;
modul de soluionare a problemei aparute;
termenul de remediere, reparare etc.;
modul receptnare a lucrrilor de remediere, reparaii Etc.

42 | P a g e
URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR