O societate (uman) reprezint un grup de persoane ntre care se manifest rela ii

permanente sau o grupare social ce ocup un anumit areal geografic i care se

supune unei anumite autoriti politice i ai crei membri au n comun anumite
aspiraii culturale.

Termenul de Societate poate s nsemne:

Societate (sociologie), grupri mai mari de oameni care convieuiesc, triesc

pe un anumit areal geografic mpreun

Societate civil, societate deschis, societatea medieval

Societate (drept), grup de persoane care din punct de vedere economic sau
juridic au acelai el, de exemplu diferite firme sau familia

Societate comercial, Societate pe aciuni (SA), Societate pe aciuni

european (SE), Societate cu rspundere limitat (SRL)

Societatea Naional Cile Ferate Romne , Societatea Naional

a Lignitului Oltenia, Societatea pentru Exploatri Tehnice,
Bucureti, Societatea de transport Constana, Societatea Romn de
Radiodifuziune, Societatea Romn de Televiziune, Societatea Romn
de Geografie, Societatea Eurasiatic de Astronomie, Societatea
Germanitilor din Romnia, Societatea Romn de Science Fiction i
Fantasy - SRSFF, Societatea Studenilor n Medicin din
Bucureti, Societatea Studeneasc de Chirurgie din Romnia

Societate (cultural), grupare de persoane de aceeai cultur, religie cu

aceeai norm de via social.

Societatea lui Isus, Societatea Filarmonic Romn, Societatea

Filarmonic Lyra, Societatea Literar Romn, Societatea Scriitorilor
Romni, Societatea Academic Literar "Romnia Jun", Societatea
Academic din Romnia, Societatea Antroposofic

Societate de consum

Societatea informaional

Purttorii relaiilor sociale, creatorii valorilor materiale i spirituale snt oamenii. n

procesul complex al activitii i vieii lor comune, n calitate de membri ai societii ei
snt reunii n grupuri, clase sociale i comuniti, ncadrai n diverse structuri
organizaionale, n instituii care le mediaz la nivel de eficien raporturile lor cu
natura i relaiile dintre ei. De aceea, societatea nu se reduce la suma indivizilor care
o compun; ea reprezint o unitate calitativ distinct a acestora, caracterizat printr-o
organizare condiionat istoric i determinat de legi ale structurii i dezvoltrii sale.

a). Statut social

Fiecare om ocupa un anumit loc si joaca un anumit rol in societate. Locul

(statutul) pe care-l ocupa ii confera anumite drepturi si indatoriri.

Deoarece indivizii fac parte in acelasi timp din mai multe grupuri sociale, ei
vor avea mai multe statute. Asa de exemplu, adolescentii au statutul de elevi la
scoala, de copii in familie, de prieteni la joaca etc. Un medic poate fi in acelasi
timp tata, sot si sportiv etc.

Din ansamblul statutelor (pozitiilor sociale) pe care le detine o persoana,

unele sunt foarte importante, ii afecteaza viata in mare masura, altele sunt mai putin
importante. Astfel, in societatea moderna, statutul profesional si statutul familial sunt
statute majore. Pierderea unui astfel de statut ii poate provoca individului sentimente
de tristete, inutilitate, adanca suferinta, ii poate tulbura identitatea. Asa se poate
intampla, de exemplu, cand oamenii isi pierd statutul profesional, datorita intrarii in
somaj sau pensionarii. Chiar si modificarea majora a unui statut principal, cum ar fi
cel de parinte, este greu de suportat. Cand copiii cresc, se casatoresc, parasesc
locuinta parintilor, acestia din urma se pot simti mai putini utili, mai putin importanti in
viata copiilor lor.

Unele din statutele pe care individul le detine le-a primit la nastere, de la

societate: sexul, rasa, religia, nationalitatea etc.; nu le-a ales, i-au fost date. Ele se
mai numesc si statute atribuite. Pentru alte statute avem posibiliatea sa optam. Ne
alegem, de exemplu, profesia, prietenii, sotul /sotia etc. Aceste statute depind, in
mare masura, de preferintele, calitatile noastre. Ele se numesc statute dobandite.

Statutele pe care le detine o persoana pot fi concordante (armonice) sau

pot intra in conflict. Astfel, o femeie poate fi in acelasi timp o mama buna, o coafeza
priceputa, buna sotie si prietena. Statutele ei coexista in armonie. Daca insa profesia
i-ar ocupa tot timpul si si-ar neglija copiii si sotul, statutul profesional ar intra in
conflict cu cel familial.

Exista si statute conflictuale in sine, respectiv statutele intermediare cum ar

fi, de exemplu, statutul de subofiter sau de maistru. Subofiterul se poate simti mai
apropiat, mai solidar cu soldatii sau, dimpotriva, cu ofiterii. Maistrul poate oscila intre
a sustine, mai degraba cauza managerilor sau, dimpotriva, a muncitorilor.
 b). Rol social

De la persoana care ocupa un anumit statut, societatea asteapta un anumit

comportament. De la un vanzator asteptam sa ne serveasca cu amabilitate si
corectitudine, de la un medic, sa ne consulte si sa ne ofere tratamentul
corespunzator etc.

Rolurile se refera deci la comportamentele corespunzatoare unui

statut. Ele reprezinta punerea in act a drepturilor si indatoririlor prevazute de statutul
corespunzator.

Rolurile corespunzatoare unui statut nu au fost mereu aceleasi. Astazi,

rolul femeii a suferit schimbari esentiale fata de trecut. Femeile joaca azi un rol
important nu numai in familie, ci si in viata economica, culturala, politica a societatii.

Invatarea si indeplinirea rolurilor duce la formarea personalitatii individului

si asigura functionarea societatii umane, fiind deosebit de importante atat pentru
indivizi, cat si pentru societate. Asemenea statutelor, rolurile pot fi date, impuse sau
dobandite, achizitionate. In corelatie cu statutele sociale, fiecarei persoane ii sunt
proprii, la un moment dat, mai multe roluri sociale care pot fi concordante sau
discordante. Un exemplu de situatie care creeaza un conflict de roluri ar fi
urmatoarea: un prieten care trece printr-o perioada grea ne cere sa-i facem o vizita. A
doua zi avem insa un examen greu si trebuie sa invatam toata ziua. Ce facem in
aceasta situatie? Cum impacam rolul de prieten cu cel de elev?

Spre beneficiul individului si al societatii, conflictele dintre statute si roluri

trebuie rezolvate. Deseori se impune gasirea unor solutii de compromis care sa
impace ambele parti, sa regleze atitudinile divergente.