LUCRARE DE DIPLOMA

2007

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"

TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU

INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS

CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic acut

1)Definitie

2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament

CAPITOLUL II

Supravegherea bolnavului din momentul internarii pina la externare si

efectuarea tehnicilor impuse de infarctul miocardic acut

1)Internarea bolnavului

2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al bolnavului

7)Preagatirea,asistarea si efectuarea recoltarilor de produse

 bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului

CAPITOLUL III

Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV

Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie

MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei frecventa este in

crestere,afecteaza din ce in ce mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca
este o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc cat mai multe lucruri
despre cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul IMA si mai ales
profilaxia IMA.Cu un regim de viata si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si
alcoolul se pot preveni bolile cardiovasculare.

CAPITOLUL 1

Notiuni de anatomie si fiziologie a inimii

Inima este considerata ca organul central al aparatului cardiovascular,a carui

functionare asigura circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.

Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din patru cavitati:doua atrii si
doua ventricule.Intre atrii si ventricule se afla septul atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa care poarta denumirea de

pericard.Acesta inveleste si vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii
este format din miocard si endocard.
Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din fibre
musculare striate cu caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ subtire,fiind
in concordanta cu forta pe care trebuie sa o dezvolte in circulatia sangelui.In
peretii ventriculelor,care sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile inimii,prezentandu-se

ca o membrana foarte neteda si transparenta,fara vase sanguine.

Vascularizatia inimii

Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere coronare:artera coronara stanga
si artera coronara dreapta.

Artera coronara stanga vascularizeaza prin ramurile ei cea mai mare parte
a peretelui inimii stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o mica
parte din peretele ventriculului drept.

Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai mara parte a peretelui

inimii drepte,o parte a septului interventricular si o mica parte din ventriculul
stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele coronare care duc
sangele in atriul drept.Prin venele coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai
mare parte a sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase limfatice si ganglioni

limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie

Infactul miocardic reprezinta o zona de necroza ischemica in miocard,produsa

prin obliterare unei ramuri coronariene.

2.Etiologie

A.Factori determinanti

In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata de ateroscleroza

coronariana.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre cele mai frecvente

amintim:

a)Boli coronariene obstructive neaterosclerotice

 -Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu

-Ingrosare parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum
de contraceptive,fibroza dupa iradiere.

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus Valsalva

b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana subacuta,prolaps de valva

mitrala,mixom atrial,embolii intraoperatorii sau intracoronarografice.

c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi penetrante,disectie in timpul

angioplastiei si coronarografiei.

d)Anomalii congenitale coronariene

e)Tromboze coronariene "in situ":trombocitoza,coagulare intravasculara

diseminata.

f)Spasme coronariene

g)Disproportie cerere-oferta

-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia hipertrofica

obstructiva,insuficienta aortica

-Tireotoxicoza,feocromocitom

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu angina instabila,multiplii

factori cu risc coronarian si cei cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort digestiv,consum de

droguri.

Factori care cresc contractilitatea miocardica-simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni cunoscuti sau in timpul

interventiilor pe cord,sau proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce 232o149c

rebral,pneumonii severe la varstnici,tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii precipitanti.

Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre orele 5 si 10 in perioada

de hipercatecolaminemie motivata.

3.Patogenie
 In patogenia Infarctului miocardic acut intervine procesul de ocluzie
coronariana durabila,printr-un proces de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din
czuri.

4.Tablou clinic

Debutul IMA este brusc legat de anumite circumstante de aparitie sau fara o
explicatie imediata.

Durerea are sediu retrosternal si\sau epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang(pe marginea cubitala),in ambii umeri,in ambele
brate,ambele coate,mandibula,interscapulovertebral,epigastrica.

Caracterul durerii este de apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea

este foarte mare,adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura ore,de regula dispare

dupa 12-24 ore dupa definitivarea necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ
20% din pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu diabet
zaharat,la femei sau la varstnici).

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la alti nitrati,nu cedeaza la

analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt anxietate,neliniste,paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau hipotensiunea arteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de greturi,varsaturi(prin reflex

vagal),diaree,sughit prin iritarea nervului frenic.

Alte manifestari

Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori singurele simptome ale

unui infarct indolor.

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se mentine 7-10 zile.

Semne generale

Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)

Paloare,transpiratii,extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate in functie de

manifestarile sistemului nervos vegetativ.
La aparatul cardiovascular nu exista modificari specifice,in formele
necomplicate:tahicardie sinusala sau bradicardie in functie de dominanta
vegetativa.

5.Tratament

Obiectivele tratamentului

1.Prevenirea extinderii necrozei

2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului

Masuri generale

Oxigenoterapie,repus

Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.

Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina sublingual la 15 minute.

Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%

Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu hipertensiv,FIA,IVS acuta)

Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva coronariana.

Mijloace de tratament

Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de nitrat per oral dupa 24-48

de ore(izosorbit mononitrat sau dinitrat)

-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut cu hipertensiune

importanta

Tratament tromboembolic-Streptokinaza este antigenica,tratamentul nu poate fi

repetat sub 1 an.

-Urokinaza

Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se face cu Heparina.

Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12 ore de la debut in IMA

cu insuficienta de pompa sau tulburari de conducere.Se utilizeaza
Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic
In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni infarct miocardic va fi explorat prin
coronarografie in vederea stabilirii unei eventuale indicatii de by-pass aorto-
coronarian sau angioplastie transluminala percutana,cu instalarea unui stent.

Dintre masurile generale necesare a fi luate subliniem:regim alimentar

hipolipidic,fractionat in 5-6 mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale
optime,combaterea constipatiei,suprimarea fumatului,evitarea stresului.In paralel
se va aplica un program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului

1.Repaus absolut la pat in prima saptamana.

2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de

prezenta complicatiilor.

3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte complicatii,incepand chiar din

primele zile ,se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari acive ale membrelor.

5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea patului,sederea in

fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA

EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un eveniment important in viata bolnavului,el se

desparte de mediul sau obisnuit si in stare de infirmitate sau semiinfirmitate este
nevoit sa recurga la ajutorul cadrelor sanitare.

Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul.Acest prim contact

este hotarator pentru castigarea increderii bolnavului,factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborari sincere intre bolnav si personalul de ingrijire,in
vederea recastigarii sanatatii celui internat.

Bolnavul trebuie sa simta atentia cu care este inconjurat si sa fie convins ca

colectivul in mijlocul caruia a ajuns vrea sa-l ajute si ca va depune tot efortul
pentru a-l vindeca.

Bolnavii cu IMA sunt internati de urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi luati

in evidenta la serviciul de primire ,vor fi trecuti in registrul de internari,li se
intocmeste foaia de observatie clinica cu datele de identitate.La serviciul de
primire se pregateste bolnavul pentru examenul medical si li se preiau hainele si
efectele pe baza de bon.

Bolnavii cu IMA vor fi internati pe sectia de medicina de interna ,terapie

intensiva sau cardiologie.

2.2Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii bolnavilor,in majoritatea cazurilor,este vindecarea.Pentru

a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de
aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui de sub eventualeleinfluente
nocive ale mediului inconjurator.

Asistenta medicala va avea grija sa-i fie asigurat bolnavului un climat de

liniste,salon bine incalzit,ingrijit si aerisit.

Asistenta va aseza bolnavul intr-o pozitie cat mai comoda in pat,este bine
ca paturile sa fie prevazute cu somiere reglabile pentru a se evita pozitiile
fortate.Se vor inlatura toti excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu efecte negative
asupra sistemului nervos.

Tratamentul se face cu mare punctualitate deoarece intarzierile pot provoca

bolnavului emotii inutile.Se va respecta somnul bolnavului care prin inhibitia
scoartei cerebrale constituie un factor terapeutic important.Conditiile create in
spital trebuie sa asigure bonavului un somn mai bun decat cel obisnuit.

Asistenta medicala are datoria de a vizita bonavul frecvent,indiferen de

solicitari,fara insa sa deranjeze odihna acestuia.

Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si

amenajate ca sa se apropie cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavului.Foile
de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloane.

Personalul administrativ care intra in sectie in interes de serviciu,precum si

vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o
comportare modesta,linistita pe sectie.

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului

de vindecare.

A fi curat,ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necesitate

pentru a avea o tinuta decenta si pielea sanatoasa astfel incat aceasta sa-si
poata indeplini functiile.

Asistenta medicala are datoria de a verifica zilnic curatirea salonului.Acesta se

curata de doua ori pe zi si de cate ori s-a murdarit cu sange,alimente,secretii din
timpul procesului de ingrijire.Lenjeria de pat trebuie pastrata curata si bine
intinsa pentru a evita escarele.Atat lenjeria de pat cat si lenjeria bolnavului vor fi
shimbate de cate ori este nevoie.
 Bolnavii cu IMA transpira abundent,asistenta va sterge mereu cu un prosop
uscat regiunile transpirate.Baia generala si partiala se face la pat fara sa
oboseasca bolnavul,in primele zile fara sa fie ridicat.

Scopul toaletei corporale este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului

cornos,descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si
sudoripare,microbi care adera la piele.

Pentru efectuarea toaletei bolnavului asistenta trebuie sa respecte

urmatoarele:sa asigure o temperatura adecvata in salon pentru a feri bolnavul de
raceala,sa pregateasca materialele necesare astfel ca ingrijirea sa se desfasoare
in timp util,sa actioneze rapid cu miscari sigure dar totodata blande pentru a
scuti bolnavul de alte suferinte si oboseala,sa menajeze bolnavul protejandu-l cu
un paravan fata de cei din jur.Toaleta zilnica permite controlul regiunilor expuse
escarelor si actioneaza in vederea prevenirii acestora.

Observarea pozitiei pacientului in pat

Bolnavul cu IMA va sta in pozitie semisezanda.Repausul absolut la pat in prima

saptamana este obligatoriu.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de
evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Daca bolnavul nu are
dureri,febra sau alte complicatii incepand din prima saptamana se pot face chiar
miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.Durata repausului la pat in
pozitie semisezanda este 2-3 saptamani.

Schimbarea pozitiei si mobilizarea pacientului

Mobilizarea bolnavului se face progresiv,sederea pe marginea patului,sederea

in fotoliu,ridicarea din pat,sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale,initial in
prezenta medicului.

Captarea eliminarilor

Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet de cate ori este nevoie,fara sa fie

ridicat din pozitia sezanda.Asistenta va urmari tulburarile de mictiune,volumul de
urina in 24 ore si caracterele calitative ale urinii.Constipatia trebuie combatuta cu
ajutorul clismelor uleioase sau cu laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea

permanenta in primele zile a electrocardiogramei,a tensiunii arteriale si a ritmului
cardiac.

In sectiile obisnuite de boli interne,in lipsa aparaturii de

monitorizare,supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale,frecventei
pulsului si a respiratiei la o ora,la nevoie mai des,in functie de starea
bolnavului,inregistrarea electrocardiogramei precum si a temperaturii de cate ori
este indicat de medic.
 Tensiunea arteriala-valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice sau
maxime variaza intre 120-140mmHg,iar a tensiunii arteriale diastolice sau
minime intre 70-80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale se face cu ajutorul
tensiometrului.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare
rosie,pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 10 mmHg.

In cazul IMA,hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva

ore,precedata de o usoara crestere a tensiunii arteriale.Cand tensiunea arteriala
scade brusc pericolul socului cardiogen este iminent.

Pulsul-are valori normale la adult cuprinse intre 60-80 pulsatii/min,se

obtine prin comprimarea arterei radiale pe un plan osos si se noteaza in foaia de
temperatura cu un creion rosu,o linie orizontala corespunzand la 4 pulsatii.

Bolnavii cu IMA prezinta o usoara crestere a frecventei pulsului pana la 90-

100 pulsatii/min.

Respiratia-are frecventa normala cuprinsa intre 16-18

respiratii/min,prezentand usoare variatii in functie de sex si varsta.

Se noteaza in foaia de temperatura cu creion de culoare verde,pentru fiecare linie

orizontala considerandu-se o respiratie/min.

Bolnavii cu IMA prezinta dispnee cu polipnee,semn de disfunctie de pompa.

Temperatura-are valori normale intre 36-37C,se masoara cu termometrul

in axila,cel mai frecvent.Se noteaza in foaia de temperatura cu creion
albastru,pentru fiecare linie a foii se socotesc doua diviziuni de grad.

Bolnavii cu IMA prezinta o crestere a temperaturii,37,5-38,5C,datorita

substantelor piretogene produse in focarul de necroza.

2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati mari la o masa prin servirea meselor

fractionate.Se va face alimentatia pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la alimentatia activa in pat numai la recomandarea
medicului in pozitie sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului se poate servi masa in
sala de mese.Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.In primele zile va fi
alcatuit din lichide si pireuri date lent cu
lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,sucuri de fructe,oua moi dar si mai tarziu vor
fi evitate alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se interzice
total fumatul.

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea medicamentelor se face cu mare punctualitate,deoarece

intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat,in pozitie orizontala.Desi
medicamentale se dau strict la indicatia medicului,in unele cazuri de
urgenta,asistenta va trebui sa intervina cu unele medicamente cum este
Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele tratamentului in IMA sunt repausul la
pat,combaterea durerii si tratamentul anticoagulant.

Sedarea durerii se face cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau

intramuscular,eventual intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza10%.

Morfina se administreaza 0,01-0,02 g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau

intramuscular eventual intravenos,incet diluat in ser fiziologic,sub controlul
respiratiei.Morfina poate provoca o hipotensiune arteriala si deprimarea
ventilatiei pulmonare.Asocierea cu Atropina 1 mg subcutanat sau
intramuscular,eventual 0,5mg intravenos poate preveni aceste fenomene.

Fortral se administreaza 30mg intravenos sau intramuscular.

Tratamentul anticoagulant si trombolitic se face cu Streptokinaza care are

proprietati trombolitice si se administreaza in primele 6 ore in perfuzie rapida
150000 UI in 45 minute.

Heparina impiedica coagularea si se administreaza intravenos,initial 10000 UI

apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6 ore.Concomitent e
administreaza Trombostop 4-6 tablete pe zi in functie de timpul Quick.

In primele ore si zile se administreaza sedative si tranchilizante cum ar

fi Diazepam 2-5 mg de 1-2 ori\zi si Meprobamat 0,5-1 comprimat de 2-4 ori\zi.

Se urmareste tensiunea arteriala si pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se face

cu perfuziide Glucoza 5%,Dextran.

Corectarea extrasistolelor se face cu Xilina de uz cardilogic,200mg

intramuscular sau intravenos.

Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin aspiratie,la nevoie se

face oxigenoterapie.

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

In cazul bolnavilor cu IMA,asistenta medicala va recolta sange pentru probe

de laborator indicate de medic:fibrinogen,glicemie,leu-

cocite,VSH,colesterol,acid uric,transaminaze.

Recoltarea pentru aceste analize de laborator se face prin punctie venoasa la

nivelul plicii cotului in eprubete sterile si uscate sau prin punctie capilara prin
inteparea pulpei degetului.

Pentru determinarea fibrinogenului este necesar 0,5ml citrat de sodiu

3,8% si 4,5 ml de sange.Valorile normale sunt 200-400 mg%.La bolnavii cu IMA
fibrinogenul este crescut.
 Pentru determinarea leucocitelor se recolteaza sange prin inteparea
pulpeu degetului.Valorile normale sunt intre 4200-8000/mm.Bolnavii cu
IMA prezinta leucocitoza cu valori intre 10000-15000mm.

Pentru determinarea glicemiei se recolteaza 2 ml sange pe 4 mg florura de

sodiu.Valoarea normala este de 80-120g%.Bolnavii cu IMA prezinta hiperglicemie
in primele 24-48 ore.

Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o seringa de

2 ml care contine 0,4 ml citrat de sodiu3,8%.Valorile normale sunt 1-10mm/1h,7-
15/2h,la femei valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In IMA,VSH-ul este crescut.

Pentru determinarea colesterolului se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt intre 180-280 g %.In cazul bolnavilor cu IMA,colesterolul nu prezinta
modificari.

Pentru determinarea acidului uric se recolteaza 5-10 ml sange.Valorile

normale sunt intre 3-5 mg%.Acidul uric nu prezinta modificari in cazul bolnavilor
cu IMA.

Pentru determinarea transaminazelor sunt necesari 5-10 ml

sange.Valorile normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16 UI.Bolnavii cu IMA prezinta
TGO crescuta 25-40 UI.

Recoltarea sangelui se face dimineata pe nemancate,iar eprubetele vor fi

insotite de un buletin de analize care contine numele bolnavului,numarul
salonului si al patului,diagnosticul clinic,natura produsului,analiza ceruta,data
recoltarii si numele celui care a efectuat recoltarea.

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de

afectiune

Electrocardiograma EKG

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice

din cursul unui ciclu cardiac.

Inregistrarea EKG se face cu aparate speciale numite electrocardiografe.

Pregatirea bolnavului

Se pregateste psihic bolnavul pentru a-i inlatura emotiile,se transporta bolnavul

cu caruciorul in sala de inregistrare,bolnavul va fi culcat comod pe patul de
consultatii si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.

Montarea electrozilor pe bolnav

Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor.Sub

placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de
electrolit,o lingura de sare la un pahar de apa sau pasta speciala pentru
electrozi.Se fixeaza 4 electrozi pe membre si 6 precordial.
 Montarea electrozilor pe membre

Rosu la mana dreapta

Galben la mana stanga

Verde la piciorul stang

Negru la piciorul drept

Montarea electrozilor precordial

V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului

V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sernului

V3-Spatiul intre V2 si V4

V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara

V5-La intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga

V6-La intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod
conventional cu litere P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se inscrie linia de 0
potential.EKG eset interpretata intotdeuna de medic in lumina datelor clinice.

In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata unde Q anormale acestea

reprezentand cele mai importante semne electrocardiografice de infarct
miocardic acut,ele exprimand necroza,undele R sunt mai putin ample,iar
modificarile undei T reflecta notiunea EKG de ischemie.

2.9.Educatie pentru sanatate

Profilaxia IMA

La externare bolnavul este instruit asupra modului de viata:

-Bolnavul trebuie sa duca o viata ordonata evitand suprasolicitarile.

-Sa respecte regimul dietetic rational hipolipidic,fara sare,glucide,hidrocarbonate

si fractionat 5-6 mese pe zi.

-Se va reduce consumul de cafea.

-Se va evita fumatul si alcoolul.

-Se va respecta tratamentul medicamentos si modul de administrare a

medicamentelor.

-Sa practice sporturi usoare.

-Sa aiba un program rational de munca si viata.

-Sa se prezinte la controale periodice.

2.10.Externarea bolnavului.

Momentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medic.

Asistenta va aduna toata documentatia relativa a bolnavului si o va pune la

dispozitia medicului de salon,in vederea formularii epicrizei.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora exacta a plecarii,pentru a-i putea asigura

alimentatia pana in ultimul moment.

Externarea bolnavului se efectueaza pe baza biletului de iesir din spital.Pe

baza acestui bilet se elibereaza hainele si efectele bolnavului.

Asistente medicala instiinteaza familia bonavului privind indicatiile primite de la

medic cuprinse in biletul de iesire.Asistenta ajuta bolnavul la impachetarea
lucrurilor,la imbracare si incaltare.Bolnavul va fi condus pana la poarta spitalului
de catre asistenta.

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PLAN DE INGRIJIRE 1

Culegerea datelor

Nume:T

Prenume:R

Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures

Profesia:pensionar

Anamneza medicala

Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA
 mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic acut posteroinferior

Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6 ani,cu tratament neglijat,cu

antecedente de gastrita cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in membrul superior stang
prelungita peste 30 minute,care nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata
cu anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care solicita serviciul de
urgenta.

Motivele internarii

-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului

-dificultate in a respira

-circulatie deficitara

-deficit de volum lichidian

-dificultate in a se odihni

-alterarea integritatii fizice si psihice

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Dificultate in a Pacientul sa Pentru ca pacientul sa respire In urma interve

respira datorita durerii prezinte o liber pe nas voi umezi aerul pacientul respir
si anxietatii respiratie cu din salon usor,dispneea s
manifestat prin frecventa normala. reduce.
dispnee,bradi- administrez oxigen pe
masca,bron-hodilatatoare si
pnee si hipoventilatie. antialgice la indicatia
medicului,a-sigur pozitia
semisezanda

2.Circulatie deficitara Pacientul sa Masor si notez zilnic in foaia In urma interve

datorita alterarii prezinte un ritm de temperatura T.A.,pulsul, pacientul prezin
muschiului cardiac si cardiac in limite ritm cardiac nor
 pere- normale. respiratia, si tegumente no
colorate.
tilor arteriali temperatura,diureza,scaunul.E
fectuez masaj si miscari
manifestat prin pasive si active ale
bradicardie si membrelor.Administrez
tegumente usor medicatia indicata de medic si
cianotice. urmaresc efectul acesteia.

3.Deficit de volum Pacientul sa fie Supraveghez Pacintul este

lichidian datorita echilibrat volemic pulsul,T.A.,apetitul,semnele de echilibrat volem
transpiratiilor reci in decurs de 2-3 deshidratare,scaunul,greutata prezinta semne
manifestat prin zile. tea corporala.Fac bilantul deshidratare.
adinamie,neli- zilnic intre lichidele ingerate si
cele eliminate.Administrez pe
niste. cale parenterala solutii
perfuzabile prescrise de
medic.

4.Dificultate in a se Pacientul sa aiba Respect orele de somn ale Pacientul prezin

odihni datorita un somn odihnitor bolnavului,aerisesc somn odihnitor.
anxietatii,durerii si din punct de salonul,asigur o temperatura
dispneei manifestata vedere calitativ si adecvata,admi-
prin insomnie. cantitativ.
nistrez la indicatia medicului
somnifere.

5.Alterarea integritatii Pacientul sa-si Voi schimba pozitia bolnavului Pacientul prezin
fizice si psihice recapete indepen- in pat la fiecare 2 ore.Efectuez stare buna si
datorita efectului bolii masaj pe regiunile predispuse colaboreaza act
manifestata prin denta de la escare.Linistesc bonavul cu prezinta escare
durere,limita- miscare,in- privire la starea sa. decubit,se
credere in deplaseaza fara
rea miscarilor, ajutor.
personalul
frica. medical.Sa nu
prezinte

escare de decubit.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data T.A Puls Resp. Diureza Scaun

TC
2007

16.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml

N
82 17 36,8

17.05 150/100 78 17 37,7 1300 N

 79 16 37 ml

18.05 140/80 74 18 36,9 1350 N

73 17 36,8 ml

19.05 110/70 73 17 36,9 1450 N

70 17 37 ml

20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N

69 18 36,8

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de Na VSH=4/12mm VSH=1-10mm/h

3,8%,se aspira sange
pana la 2 ml. 7-15mm/h

Leucocite Inteparea pulpei L=10000mmc L=4200-8000

degetului.Se
Hemoglobina recolteaza 2 ml sange Hgb=13% Hgb=14-16g%

Trombocite pe cristale de EDTA. T=21500 T=150-400000mmc

Hematocrit Htc=42% Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=180mg% F=200-400mg%

Na3,8% si 4,5 ml
sange

Glicemie 2 ml sange pe florura G=130mg% G=80-120mg%

de Na 4 mg

Uree 5-10 ml sange,punctie U=80 mg% U=20-40mg%

venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=1-2mg% A.U=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange,punctie 260mg 180-280mg%

venoasa

Examen sumar de Recipiente sterile,din Normal

urina jetul mijlociu.

Enzime 5-10 ml,punctie TGO=25U/L TGO=2-20U/L

venoasa
TGP=13,5U/L TGP=2-16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioada Alimente permise Alimente interzise

16.05 In primele 24-48h regimul Alimente

este strict:sucuri de hipercalorice,alimente
fructe,ceaiuri 1000- care contin NaCl
1500ml

17.05 Ceaiuri,compoturi,supe,la Grasimi,prajeli,varza,faino

pte, ase in cantitate mare

Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri.

18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl

19.05 Lactate Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Data Medicamente Mod de administrare

16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral

Diazepam 1tb seara/oral

Mialgin 2ml iv

Heparina 1300 UI/H

17.05 Aspirina oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

18.05 Betaloc 100 mg

Aspirina oral

Trombostop 0-0-2 oral

Nifedipin 2*1 oral

19.05 Captopril 10mg oral

Betaloc 100mg

Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

20.05 Betaloc 100mg

 Trombostop 0-0-2 oral

Diazepam 0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE

Data Examene curente Pregatire pt examen Ingrijiri dupa

examen

16.05 EKG Bolnavul va fi asezat in decubit Nu necesita ingrijiri

dorsal,isi va relaxa speciale.
musculatura.

Montarea electrozilor:

-pe membre:rosu-mana
dreapta

galben-mana stanga

negru-picior drept,verde-picir
stang.

-precordial

VI-sp 4 intercostal drept

V2-sp 4 intercostal stang

V3-intre V2 siV4

V4-sp 5 intercostal,pe linia

medioclaviculara stg

V5-sp 5 intercostal stg pe linia

axilara anterioara

V6-sp 5 intercostal stg pe linia

axilara mijlocie.

17.05 Rtg toracic

EKG

18.05 EKG

19.05 Rtg toracic

EKG

PLAN DE INGRIJIRE 2

Culegerea datelor
 Nume:V

Prenume:A

Sex:M

Varsta:60 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei 20.

Profesia:pensionar

Anamneza-antecedente heredo-colaterale-tata(decedat)ulcer

-mama astm bronsic

-personale-neaga

Diagnostic clinic -IMA anterior

Motivele internarii-durere violenta retrosternala cu caracter de apasare

zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in umarul stg si de a lungul marginii

cubitale a membrului superior stg

Istoricul bolii:bolnav fumator,obez, prezinta in cursul diminetii dureri

retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat de
echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de
acestia(IOT,masaj cardiac extern).De mentionat prezenta durerilor toracice cu
caracter anginos in antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.

Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-anxietate

-alterarea mobilitatii fizice

-disconfort-durere

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si Pacientul sa fie Supraveghez Pacientul este echilib

respiratiei din cauza echilibrat circulator si
complicatiilor bolii circulator si T.A.,repiratia,pulsul respirator.Nu au apa
manifestate prin respirator. complicatii.
dispnee,hipotensiune temperatura din 2 in 2
arteriala,transpiratii reci. ore.Asigur pozitia
semisezanda
pt.favorizarea
respiratiei.ef-ectuez EKG.

2.Anxietate din cauza Pacientul sa fie Educ pacientul sa aiba o Pacientul este echilib
necunoasterii prognosticului echilibrat psihic,sa viata psihic.
bolii manifestata prin fie informat ordonata,echilibrata,port
ingrijorare ,teama. asupra regimului discutii linistitoare.
de viata si de
alimentatie care
trebuie respectat.

3.Disconfort din cauza Sa se amelioreze Asigur repaus fizic al Durerile se ameliore

alterarii muschiului cardiac durerile in 2-3 ore bolnavului in perioada la administrarea
manifestat prin dureri de la dureroasa.Administrez medicatiei,dar nu
retrosternale fara cedare la admin.medicatiei medicatia indicata de dispare in totalitate.
NTG. de urgenta. medic.

4.Alterarea mobilitatii fizice Pacientul sa-si Asigur pozitia Pacientul reuseste s

legate de deficitul motor si
senzorial manifestata prin
impotenta funcionala.
recapete indepen- semisezanda in repaus realizeze obiectivele
absolut la pat a impuse devenind ma
denta de miscare bolnavului.Mobilizez optimist.
afectata relativ. pacientul la 2
ore.Efectuez masaj al
membrelor timp de 10
min.Supraveghez
miscrile active ale
bolnavului.

5.Dificultate in a dormi si a Pacientul sa Se va favoriza odihna Pacientul prezinta un

se odihni datorita
durerii,anxietatii,
sressului manifestat prin
insomnie,oboseala.
beneficieze de din timpul zilei prin somn odihnitor.
confort fizic si creearea unui climat de
psihic pentru a se liniste.Se vor administra
odihni. sedative la indicatia
medicului.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun

10.04 82 19 145/95 36,6 1000 ml N

81 20 36,4

11.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N

 75 18 37,2

12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N

73 18 36,8

13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N

65 18 37

14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N

72 17 36,7

15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N

78 18 36.7

EXAMENE DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de VSH=10/23 VSH=1-10/h

Na3,8%,1,6 ml
sange VSH=7-15/2h

Leucocite Inteparea pulpei L=8800 L=4200-8000mmc

degetului,2ml
Hemoglobina sange pe cristale Hgb=14g% Hgb=14-16g/ml

Trombocite de EDTA T=220000 T=150-

400000mmc
Hematocrit Htc=45%
Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5ml citrat de Na F=180MG% F=200-400mg%

3,8%,4,5 ml sange

Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=110mg% G=80-120 mg%

florura de Na

Uree 5-10 ml sange prin U=27mg% U=20-40MG%

punctie venoasa
Acid uric A.U=2,67mg% A.U.=2-6mg%

Creatinina C=0,92mg% C=0,6-1.2mg%

Enzime 5-10 ml sange prin GOT=52 GOT=2-20 UI

punctie ven.
GPT=31,3 GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Primele 24-48 Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri 1000-1500ml Alimente
ore hipersodice si
hipercalo-

rice

Prima sapt. Regim cu 800-1000 calorii,supe,creme,pireuri de Fainoase in cantitat

legume,iaurt,budinci,lapte mari,NaCl

A doua sapt. Regim normosau Vor fi evitate

hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- elimentele care
produv gaze sau
cidic compus din pireuri de legume cu lapte,carne tocata intarzie tranzitul
fiarta,legume cu ulei intestinal

A treia sapt. Regim practic care trebuie respectat tot timpul,format Grasimi,prajeli,varz
din 55%glucide,15%proteine si30% lipide proportional cu
varsta,sexul,gradul de activitate.

INVESTIGATII PARACLINICE

Data 2007 Examene curente Pregatirea Ingrijiri dupa

pt.examen examen

10.04 EKG Se explica Nu necesita ingrijiri

bolnavului modul speciale.
RTG toracic de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea
se face in camere
linistite la
20C,bolnav in
repaus 20 min.

11-15.04 EKG

RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

10.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Xilina 200mg iv

Heparina 140u/h iv

Propranolol 1mg iv

Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb

Diazepam 0-0-1 tb seara

Propranolol 1mg iv

Trombostop -1/2-o tb

12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb

Propranolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol

14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE INGRIJIRE 3

Culegerea datelor

Nume:A

Prenume:S

Sex:M

Varsta:75 ani

Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.

Profesia:pensionar

Anamneza:

Antecedente heredo-colaterale -mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric

Antecedente personale-apendicectomie 1965

Diagnostic:IMA anterior,HTA

Istoricul bolii:Pacientul in varsta de 75 ani,fara antecedente cardiace se

prezinta de urgenta la clinica acuzand durere precordiala cu caracter constrictiv
cu iraduere in membrul superior stang insotita de dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie,ameteli.

Motivele internarii-durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in

membrul superior stg
 -dispnee paroxistica

-transpiratii reci

-adinamie

Problemele pacientului

-riscul alterarii circulatiei si respiratiei

-proces inflamator

-anxietate

-disconfort

-dificultate in a se odihni

Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii Evaluare

1.Riscul alterarii circulatiei si Pacientul sa fie Supraveghez temperatu Pacientul este

respiratiei din cauza complicatilor echilibrat ra,T.A. echilibrat
bolii manifestata prin dispnee circulator si circulator si
paroxistica,hipotensiune arteriala. respirator. respiratia,pulsul la respirator.
intervale egale de
timp.Efectuez
EKG,asigur pozitia
semisezanda pt
favorizarea respiratiei.

2.Anxietate,senzatie de "moarte Pacientul sa Port discutii linistitoare si Starea general

iminenta" din cauza lipsei de prezinte o stare incurajatoare cu bolnavului s-a
cunoastere a bolii manifestata prin generala buna. bolnavul.il educ cu imbuna-
agitatie si teama. privire la mentinerea
unui mod de viata tatit.
sanatos.

3.Proces inflamator datorita Pacientul sa Administrez antipiretice: Pacientul nu

focarului de necroza manifestat prezinte o prezinta modifi
prin sufebrilitate. temperatura in paracetamol ri ale curbei
parametri termice.
normali.

4.Disconfort din cauza alterarii Sa se amelioreze Asigur repausul fizic si Durerile se

muschilui cardiac manifestat prin durerile in 2-3 ore psihic al pacientului in amelioreaza la
dureri precordiale cu caracter de la admini- perioada dureroasa.Ad- admini-
constrictiv.
strarea trat. de ministrez medicatia strarea medica
urgenta indicata de
medic.Efectuez EKG. Tiei.
5.Dificultatea in a se odihni din Bolnavul sa La indicatia medicului se Pacientul prezi
cauza durerii,anxietatii,manifestat declare ca are un vor administra sedative un somn
prin ore de odihna insuficiente. somn odihnitor si somnifere,se va odihnitor,linisti
dupa 2-3 zile. diminua anxietatea prin dupa 2 zile.
discutii incurajatoare.se
va asigura confortul de
noapte.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Data 2007 T.A Puls Resp T Diureza Scaun

05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N

75 18 36,8

06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N

65 19 37

07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N

68 17 37,1

08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N

73 18 37,4

09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N

76 19 37

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de 6/14 1/10mm/h

Na3,8%,pe 1,6 ml
sange 7-15mm/2h

Leucocite Inteparea pulpei L=9700mmc L=4200-8000mmc

degetului.se
Hemoglobina recolteaza 2 ml Hgb=13g% Hgb=14-16g%

Trombocite sange pe cristale T=200000 T=150-

de EDTA 400000mmc
Hematocrit Htc=39,4%
Htc=40-45%

Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=170mg% F=200-400mg%

Na3,8%,pe 4,5 ml
sange
Glicemie 2ml sange pe 4 mg G=115mg% G=80-120mg%
florura de Na.

Uree 5-10 ml sange prin U=26mg% U=20-40mg%

punctie venoasa
Creatinina C=2,4mg% C=0,6-1,2mg%

Acid uric A.U=7,94mg% A.U.=2-6mg%

Colesterol 5-10 ml sange 260mg% C=180-280mg%

punctie venoasa

Sumar de urina Recipient curat Densitate 1017 Densitate 1015-

1025

Enzime 5-10 ml sange TGO=25U/L TGO=2-20 UI

punctie venoasa
TGO23,5U/L TGP=2-16 UI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente care contin NaC

sunt solide ca consistenta
Lapte,sucuri de fructe,oua moi,pireuri de
castane.

09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,varza,fain

acru,cascaval branza topita,mezeluri cantitate mare,alimente
necondimentate:parizer,sunca,carne hipersodate si hipercalori
slaba pasare,vita,peste,fructe si legume
proaspete

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

INVESTGATII PARACLINICE.

Data 2007 Examene curente Pregatirea pt Ingrijiri dupa ex.

examen

O5.04 EKG Se explica Nu necesita ingrijiri

bolnavului modul speciale.
RTG toracica de desfasurare a
examinarii.Se cere
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea
se face in camere
linistite,la
20C,bolnav in
repaus 20 min

O6-09.04 EKG
 RTG toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data 2007 Medicamente Mod de administrare

05.04 Glucoza 5% 500 ml iv

Propanolol 1mg iv

Xilina 200 mg iv

Heparina 1400 u/h iv

Diazepam 1 tb seara

Mialgin 2 ml iv

06.04 Aspirina 3*1/zi

Dipiridamol 0-0-1 tb

Propanolol 1 mg iv

NTG 0-1-1 S.L

Trombostop 1 tb/zi

07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

08.04 Acelasi tratament fara Aceeasi doza

Dipiridamol

09.04 Propanolol 1mg iv

Aspirina 3*1/zi

Trombostop Nifedipin 1tb/zi

0-1-1 SL

CONCLUZII GENERALE ASUPRA LUCRARII

Capitolul 1 al lucrarii se refera la IMA in general,definit ca necroza a muschiului

cardiac intr-o prima faza,iar ulterior aparitia unei scleroze cicatriciale.Deoarece
este o urgenta necesita acordarea ingrijirilor imediate in momentul spitalizarii dar
in faza prespitaldeosebit de important in evolutia bolii.

Consider ca pt o buna cunoastere a bolii asistenta trebuie sa cunoasca

simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investigatiile paraclinice si de lab,prognosticul.

Capitolul 2 trateaza modul in care se ingrijeste un pacient cu

IMA,interventiile pe care le acorda asistenta la internare in vederea asigurarii
conditiilor de spitalizare,igienei personale,pozitia pacientului in pat,urmarirea
faciesului si a functiilor vegetative,vitale,pregatirea si efectuarea
tratamentelor,alimentatia,recoltarea probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt sanatate,profilaxia,externare.

Capitolul 3 Bolnavul T.R. in varsta de 68 ani se prezinta de urgenta la

spital acuzand:durere precordiala cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul
superior stg,dispnee paroxistica,transpiratii reci,adinamie.In urma efectuarii
examinarilor clinice si paraclinice s-a pus diagnosticul de IMA posteroinferior.In
urma ingrijirilor specifice si a tratamentului aplicat durerea si anxietatea se
remit,parametrii functiilor vitale si culoarea tegumentelor se normalizeaza,starea
generale a bolnavului evolueaza spre ameliorare.

Bolnavul V.A. in varsta de 60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul clinic

al IMA complicat cu stop cardiorespirator.prin resuscitare si masaj cardiac extern
se reuseste mentinerea ritmului cardiac spontan,iar sub tratament fibrinolitic
anticoagulant si nitrati evolutia este favorabila fara complicatii.

Bolnavul A.S in varsta 75 ani s-a internat in sectia de Terapie

intensiva cu durere violenta precordiala,cu iradiere in membrul superior
stg,prelungita cu peste 30 min care nu cedeaza la NTG sublingual.Dupa
investigatiile clinice si de lab se pune diagnosticul de IMA anterior.

BIBLIOGRAFIE

1.Anatomia si fiziologia omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medicala 1964

2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002

3.Medicina interna pentru cadre medii,Corneliu Borundel,editura All,vol,2

4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol Mozes editura Medicala 2002