CUPRINS

Introducere
1. Obiectul si sistemul dreptului politenesc

2. Aspecte privind ordinea publica si securitatea publica .

3. Sistemul organelor politienesti

4. Particularitatile raspunderii politistului. raspunderea juridica, disciplinara,

administrativa, penala.

5. Principiile dreptului politienesc. etica si deontologia politieneasca.

6. Statutul juridic al functionarului de politie

Bibliografie
 INTRODUCERE

Stiinta dreptului politenesc da raspuns preocuparilor specifice, ambiantei de pregatire pentru o

specialitate atit de profund necesara si umana, cum este cea politeneasca, ea ofera citeva instrumente
fundamentale de cunoastere a domeniului politienesc. Acestea sunt: conceptele, categoriile, pricipiile
si notiunile generale in baza carora dreptul politienesc poate fi gindit si explicat . Dreptul politienesc
se gaseste scris in legi, decrete, hotariri si ordonante ale guvernului si alte acte normative, emise de
catre institutiile statului , pe cind stiinta dreptului politienesc se regaseste in monografii, carti, cursuri,
manuale, studii si articole. Obiectul de studiu al stiintei dreptului politienesc este insasi aceasta
disciplina cu totalitate normelor juridice ce o compun. De cele mai multe ori se foloseste insa o
singura denumire atit pentu ansamblul de norme juridice, cit si pentru stiinta despre aceste norme si
anume denumirea de Drept politienesc . Partea generala a stiintei dreptului politienesc studiaza esenta,
notiunile , formele, metodele si principiile fundamentale de organizare si functionare a organelor
politienesti , locul si rolul acestor organe in cadrul puterii executive , componentele si competentele
acestor orgaene . Partea speciala are un character mai dynamic , supunind studiului activitatea propriu-
zisa, desfasurata de organelle statului cu atributii politienesti, in practica sa curenta, cotidiana de
prevenire si combatere a fenomenului infractional. Dispozitiile cuprinse in partea speciala a dreptului
politionesc constituie obiectul de studio al diferitor discipline de specialitate se se aplica si explica la
nivel concret, casuistic aproape , reglementarii cuprinse in parte generala . De aici rezulta necesitatea
cunoasterii corelate si indivizibil legate a ambelor parti ale stiintei dreptului politienesc .
Adoptarea Codului de conduita a fuctionarilor responsabili de aplicarea legii elaborate de
Adunarea Generala a O.N.U. in 1979, a fost precedata de 4 instrumente internationale: 1.Declararea
Universala a Dreptului Omului ( 10.12.1948 ) 2.Pactele internationale privind drepturile omului
( 16.12.1966 ) 3.Declaratia privind protectia persoanei impotriva torturii si altor tratamente sau
pedepse crude,inumane si degradante ( 9.12.1975 ) 4. Congresul V al O.N.U. privind Prevenirea
crimei si Tratamentul delecventului (Geneva 1975). Declaratia cu privire la politie adoptata de
catre Adunarea parlamentara a Consiliului Europei in 1979 a marcat o prima tentative de stabilirea
normelor etice pentru politia europeana. Ea a fost, in numeroase State membre, o sursa de inspiratie in
cautarea raspunsurilor la chestiuni privind optiunile politice. Desi impartind puctul de vedere al
Adunarii asupra necesitatii pentru societatile democratice, de a aplica norme etice deosebit de exigente
pentru politie. Comitetul de Ministri nu a sustinut, in masa, Declararea care, de fapt, nu s-a
transformat intr-un instrument juridic a Consiliului Europei. Traditionala activitate normative
interguvernamentala a Consiliului Europei, aflata sub autoritatea Comitetului de Ministri s-a axat pe
politie in cadrul politicii in materie de justitie penala, drept penal si in criminology ( procedura penala,
prevenirea criminalitatii, protectia victemilor si martorilor, delecventa juvenila, crima organizata,
coruptia, minister public, detentia, etc. ) cit si dreptul public (integritatea personala,si protectia
datelor). Instrumentele juridice conventii si recomandari- care intereseaza politia a fost elaborate in
acest cadru.
 1: Obiectul si sistemul dreptului politenesc

1. Dreptul politenesc ca stinta

Stiinta dreptului politenesc da raspuns preocuparilor specifice, ambiantei de pregatire pentru o

specialitate atit de profund necesara si umana, cum este cea politeneasca, ea ofera citeva
instrumente fundamentale de cunoastere a domeniului politienesc. Acestea sunt: conceptele,
categoriile, pricipiile si notiunile generale in baza carora dreptul politienesc poate fi gindit si
explicat .

Dreptul politienesc se gaseste scris in legi, decrete, hotariri si ordonante ale guvernului si alte
acte normative, emise de catre institutiile statului , pe cind stiinta dreptului politienesc se regaseste
in monografii, carti, cursuri, manuale, studii si articole. Obiectul de studiu al stiintei dreptului
politienesc este insasi aceasta disciplina cu totalitate normelor juridice ce o compun. De cele mai
multe ori se foloseste insa o singura denumire atit pentu ansamblul de norme juridice, cit si pentru
stiinta despre aceste norme si anume denumirea de Drept politienesc .

Partea generala a stiintei dreptului politienesc studiaza esenta, notiunile , formele, metodele si
principiile fundamentale de organizare si functionare a organelor politienesti , locul si rolul acestor
organe in cadrul puterii executive , componentele si competentele acestor orgaene .

Partea speciala are un character mai dynamic , supunind studiului activitatea propriu-zisa,
desfasurata de organelle statului cu atributii politienesti, in practica sa curenta, cotidiana de
prevenire si combatere a fenomenului infractional. Dispozitiile cuprinse in partea speciala a
dreptului politionesc constituie obiectul de studio al diferitor discipline de specialitate se se aplica si
explica la nivel concret, casuistic aproape , reglementarii cuprinse in parte generala . De aici rezulta
necesitatea cunoasterii corelate si indivizibil legate a ambelor parti ale stiintei dreptului politienesc .

2.Definitia si obiectul de studiul al dreptului politienesc

Ca si pentru orice ramura de drept , dreptului pilitienesc ii sunt caracteristice trasaturile de baza
ale acesteea. In special , este vorba despre obiectul reglementarilor juridice , cu alte cuvinte
raporturile juridice reglementate de normele de drept , metoda reglementarii juridice privita ca
ansamblul procedeelor de influenta asupra acestor relatii (conduita oamenilor) , sistemul de dpret si
existenta bazei normative . Totodata , retinem ca obiectul reglementarii juridice este recunoscut ca
fiind caracterizarea prioritara a unei ramuri de drept .

Relatiile sociale reglementate de normele de drept politienesc , potrivit domeniilor de

manifestare , pot fi grupate in : relatii politienesti de ordin organizatoric, de
supraveghere ori tutela politieneasca , de stopare administrative si relatii politienesti intre
cetateni .

Definind dreptul politienesc , putem afirma ca aceasta ramura de drept reprezinta ansamblul
normelor juridice , referitoare la organizarea , functionarea si competentele politiei . Asadar ,
aceasta ramura de drept cuprinde acele dispozitii legale care se refera la activitatea politiei si care
reglementeaza raporturile sociaale ce formeaza obiectul activitatii politienesti .

3. Elementele constitutive ale dreptului politienesc .

Dreptul politienesc are urmatoarele elemente constitutive:

- dreptul politienesc de siguranta

- dreptul politienesc administrative

- dreptul politienesc judiciar
- dreptul politienesc contraventional
- dreptul de procedura politieneasca

Aceste parti componente ale dreptului politienesc se deosebesc din punct de vedere al ratiunii
juridice , al obiectului si chiar al izvorelor de drept.

a) Dreptul politienesc de siguranta este deptul statului de a-si apara la nevoie , cu forta ,
existenta legala si materiala, contra oricaror primejdii interne si externe.

b) Dreptul politienesc administrative sau de ordine , este dreptul statului de a veghea in mod
permanent la buna functionare a organizarii statale si a vietii sociale .
 c) Dreptul politienesc judiciar este dreptul statului de a asigura prevenirea si combaterea
infractiunilor prin intermediul organelor politienesti, imputernicite prin lege de a descoperi
infractiuni .

d) Dreptul politiemesc al contraventiilor este dreptul sttaului si al organelor sale cu drept de

politie de a constata si de a aplica contraventiilor sanctiuni legale ce se comit in diferite domenii de
activitate .

e) Dreptul de procedura politieneasca este dreptul statului de a fixa normele si mijloacele

legale pentru organizarea si functionarea politiei , cit si conditiile, atributiile si drepturile legale
pentru exercitiul functiilor politienesti .

2 : ASPECTE PRIVIND ORDINEA PUBLICA SI SECURITATEA

PUBLICA .

2.1. Suprematia principiului de ordine in stat

Asigurarea legalitatii si ordinii in stat constituie functii prioritare ale unui stat de drept, conform
carora trebuie sa se ordoneze activitatea tuturor organelor de stat , obstesti si a cetatenilor Republicii
Moldova , in particular .
Dezvoltarea continua a societatii presupune aparitia noilor relatii sociale, fapt care determina in
mod indubitabil intelegerea esentei si definirea notiunii de ordine publica .

In acest sens, vom remarca ca in literature juridical de specialitate nu exista o opinie unica
referitare la esenta si definirea notiunii de ordine publica . Aici gasim reflectate o serie de viziuni
pornite de la aspectul de relatii sociale cuprinse in continutul notiunii examinate, cu toate acestea,
formal ar putea fi divizate in doua directii, si anume :
- ordinea publica in sens larg
- ordinea publica in sens restrins ( ingust )
 Sensul gramatical am cuvintului ordine , provenit din limba Latina , de la ordo , inis ,
evoca ideea de dispozitie sau de succesiune regulata cu caracter spatial , temporar , logic, moral ,
estetic: organizare , insusire, rind , rinduire , orinduiala ori organizare, orinduire sociala , politica,
economica ; regim ; stabilitate sociala ,respectful intitutiilor sociale stabilite .

Ordine publica , ordine politica, economica si sociala dintr-un stat , care se asigura printr-un
ansamblu de norme si masuri deosebite de la o orinduire sociala la alta si se traduce prin
functionarea normala a aparatului de stat , mentinerea linistii cetatenilor si a respectarii drepturilor
acestora , iar in asociere cu alte expresii (de exemplu : juridic ,public, drept , stat,constitutie etc.) a
dobindit o semnificatie juridical , vorbindu-se ulterior despre astfel de notiuni ca: ordine
constitutionala , ordine de drept , ordine publica , ordine de procedure etc.

In viziunea noastra, dar si cu referire la opiniile savantilor in domeniul , ordinea publica , in sens
larg , poate fi definite ca fiind ansamblul, totalitatea , cumulul , sistemul tuturor relatiilor sociale ,
economice si politice , care se formeaza intr-o anumita comunitate si sunt determinate de epoca
istorica de dezvoltare a comunitatii, forma de guvernare , interesele generale si individuale ale
societatii, care sunt reglementate de intreg sistemul de norme sociale ( norme morale , etice , de
drept , de producere , tehnice etc) , in scopul asigurarii linistii publice , regimului politic ,
organizarii si functionarii serviciilor publice , sigurantei personelor si a bunurilor , salubritatii
publice etc.

2.2. Securitatea publica

Securitatea publica este strins legata de ordinea sociala , fiind constituita nu doar din ansamblul
regulilor de conduita cuprinse in legislata unui stat , ci si din relatiile sociale caracterizate prin
desfasurarea raporturilor juridice , in stricta conformitate cu normele juridice .

Securitatea publica mai este denumita si ordine de stat si presupune respectarea legilor, si
celorlalte acte normative de catre toate categoriile sociale , respect impus si asigurat de insasi
autoritatea de stat , investita cu acesta prerogativa . Securitatea publica nu este spontana si automata
ca ordine sociala, in literature juridical au fost avansate mai multe acceptiuni ale ordinii de
stat( drept) . Astfel, securitatea publica
 este un aangajament regulat, normal , durabil si combinat de asa maniera ca fiecare urmareste
respectarea drepturilor esentiale si cresterea securitatii tuturor facultatilor atit fizice , cit , si psihice .
Securitatea publica este asezarea intitutiilor si rinduirea regulilor neaparat necesare functionarii
statului.

Intr-o alta acceptiune, securitatea publica se refera la totalitatea relatiilor caracteristice pentru o
stare si o functionare stabile a tuturor elementelor orinduirii de stat( relatiile dintre stat , societatet si
individ , sistemul institutiilor puterii si administratiei publice , structura administrativ-teritoriala
etc.)

O alta opinie considera ca acest concept cuprinde totalitatea regulilor prin care se defineste
statutul juridic al conducatorilor si mentine aceasta distinctie cu toate efectele sale asigurindu-se
pentru toti existenta armonioasa si progresul potrivit necesitatilor societatii.

Securitatea publica presupune cooperarea tuturor factorilor , a tuturor indivizilor si a categoriilor

sociale , a structurilor si a intitutiilor din stat , pentru atingerea scopului comun care este binele
general.

3.SISTEMUL ORGANELOR POLITIENESTI

3.1.Evolutia organelor politienesti

La 13 septembrie 1990, Guvernul Republicii Moldova adopta Hotararea nr.321j

Cu privire la reforma organelor si Ministerului Afacerilor Interne al R.S.S. Moldova, care

prevedea crearea Departamentului Politiei si a sectiilor de politie rationale si se aproba
Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova. Conform Regulamentul
Ministerului Afacerilor Interne al RSS Moldova din 13 septembrie 1990, pct.. 24, MAI al RM
colaboreaza cu MAI al URSS in baza de contract. Astfel, locul militiei este ocupat de noile organe
ale afacerilor interne-Politia. La 18 decembrie 1990, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat
Legea cu privire la politie.

Procesul de reformare a organelor a afacerilor interne a continuat pe parcursul ultimilor ani. In

present Politia Republicii Moldova, de rand cu celelalte organe cu atributii politienest, reprezinta o
institutie democratica in slujba cetateanului, institutie menita sa apere valorile fundamentale ale
societatii: drepturile si libertatile cetatenesti, proprietate privata si publica, ordinea si linistea
publica.

3.2. Clasificarea institutiilor cu atributii politienesti.

Republica Moldova dispune de urmatoarele institutii cu atributii politienesti:

a. Consiliu Suprem de securitate ( C.S.S ) coordoneaza activitatea de aparare a tarii si

securitate nationala;

b. Ministru Afacerilor Interne ( M.A.I ) principala institutie politieneasca care asigura

mentinerea ordinii si a securitatii publice,
apararea drepturilor si intereselor fundamentale ale cetatenilor, paza avutului public si privat,
protectiea altor valori sociale;

c. Serviciul Informatii si Securitate ( S.I.S ) avand ca atributie de baza asigurarea

securitatii nationale, obtinerea datelor referitoare la actiunilor teroriste, la spionaj, acte de diversiune
subminare a economiei nationale etc. ;

d. Serviciul Protectie Paza de Stat ( S.P.P.S ) realizarea protectiea demnitorilor tarii si

straini, precum si a membrilor familiilor acestora, pe timpul sederii lor in Republica Moldova, cit si
asigurarea pazei sediilor si resedintelor acestora;

e. Departamentul Trupelor de Graniceri ( D.T.D ) exercitata paza frontierei de stat pe

uscat sip e apele de frontiera;

f. Ministru Apararii ( M.Ap ) asigura unitatea, integritatea, suveranitatea si teritoriul

Republicii Moldova, in cazul unor atacuri interne sau externe;

g. Centrul National Anticoruptie ( C.N.A ) asigura combaterea infractiunilor economice,

infractiunile de falsificare a banilor si altor hartii de valoare, a fraudelor si a coruptiei.
 4 PARTICULARITATILE RASPUNDERII POLITISTULUI.
RASPUNDEREA JURIDICA, DISCIPLINARA, ADMINISTRATIVA,
PENALA.

4.1.Consideratii generale privind raspunderea juridical a fuctionarului de politie.

Problema raspunderii juridice a fuctionarilor de politie se pune numai in legatura cu incalcarea

de catre acesta a normelor juridice,in calitatea lor de functionare publici sau in legatura cu fuctia
politieneasca pe care o detin.

Daca incalcarea normelor nu are nici o legatura cu fuctia ce o detine politistului, raspunderea lui
va fi o raspundere de drept comun,adica identica cu raspunderea oricarui alt cetatean,care nu are
calitatea de fuctionar al politiei.

In al doilea rind, raspunderea se impune numai daca s-a savarsit o abatere si daca nu exista o
cauza care, potrivit legii, ar inlatura raspunderea.

In al treilea rind, raspunderea si implicit, sanctiunea care i se aplica fuctionarului de politie are
atit un scop preventiv-educativ, cit si unul sanctionat si reparator al prejudiciului care s-a produs
prin fata (abaterea ) savarsita.

Incalcarea dispozitiilor legale, prin savirsirea unei fapte ilicite, de catre politest in legatura cu
serviciul poate atrage, dupa caz, raspundere penala sau disciplinara. Totodata, daca prin fapta s-a
produs o paguba materiala unitatii de care face parte politistul sau tertelor personae, poate interveni
raspunderea materiala a politistului.
4.2.Raspunderea disciplinara a politistului.

Pentru savirsirea abaterilor disciplinare,fuctionarilor de politie le poate fi aplicate urmatoarele

sanctiuni disciplinare;

- observatie;
- mustrare;
 - mustrare aspra;

- retrogradarea in gradul de calificare;

- retrogradarea in fuctie;
- retrogradarea in gradul special cu o treapta;
- avertizarea asupra corespunderii lor partiale cu serviciul;

- concedierea din organelor afacerilor interne;

Ministrul Afacerilor Interne este in drept sa aplice orce sanctiune disciplinara tuturor
fuctionarilor de politie,cu exceptiea:

-retrogradarii in fuctie a viceministrilor;

-retrogradarii in grad si concedierii din organelle afacerilor interne a persoanelor din corpul de
comanda suprema.

Daca seful considera ca,in legatura cu gravitatea abaterii savirsite de catre subordonate,
drepturile disciplinare cu care investit sun insuficiente,el face un demers sefului superior direct, ca
aceasta din urma sa aplice sanctiune cuvenita.

Seful poarta raspundere pentru depasirea drepturilor de aplicare a sanctiunilor disciplinare cu

care este investit; pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare care nu este prevazuta de Statul
disciplinar al organelor afacerilor interne sau pentru incalcarea procedurii de aplicare a acestora.
Sanctiunile disciplinare, aplicate cu depasirea drepturilor sau cu incalcarea procedurii urmeaza sa
fie anulate.

Sanctiunile disciplinare observatia, mustrarea, numirea in serviciu peste rind, privarea de

invoire din resedinta institutiei de invatamint sau a subdiviziunilor se anunta verbal sau in scris
prin ordin. Celelalte sanctiuni se aduc la cunostinta in scris prin ordin.

Ordinul de aplicare a sanctiunii disciplinare i se aduce fuctionarului de politie la cunostinta

contra semnatura in termen de 15 zile din data emiterii. Ordinul poate fi anuntat, de asemenea, in
fata fortiei in linie sau in cadru adunarii efectivului.
 Sanctiunea disciplinara se executa imedeat, iar in cazurile exceptionale, cind aceasta e cu
neputinta, se executa in termen de 30 de zile de cind a fost aplicata. Dupa exercitarea acestui
termen, sanctiunea disciplinara nu se executa, daca urmeaza a fi luata la evidenta.

4.3. Raspunderea penala a politistului.

Raspunderea penala este cea mai severa forma raspunderii juridice si consta:

a) pe de o parte, in dreptul care il are societatea, exercitat prin organelle competente de aplica
masuri de constringere impotriva persoanei vinovate in comiterea infractiunii si de a-i aplica o
pedeapsa;
b) iar pe de alta parte,consta in obligarea faptasului de a se supune acestor masuri si de
a executa pedeapsa pronuntata de instanta de judecata.

Politia raspunde penal ori de cite ori actiunea sa, savirsita cu vinovatie pune in pericol orce
vatama valorile sociale, ocrotite de legea penala.

Ca persoana fizica, politistul poate fi subiect al oricarei infractiuni prevazute de Codul penal al
Republicii Moldova. Ceea ce ne intereseaza pe noi insa este problema raspunderii penale a
politistului pentru infractiunile comise in calitatea ce o are si in legatura cu functia ce o indeplineste.

4.4.Raspunderea materiala a politistului.

Politistul poarta raspundere materiala pentru pagubele cauzate potrimoniului unitatii in baza
Legii Republicii Moldova cu privire la politie, Codul Civil al Republicii Moldova si a actelor
departamentale a Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Politistii raspund material pentru pagubele in legatura cu formarea, administrarea si gestionarea

resurselor financiare si materiale ale unitatii in care isi desfasoara activitatea.

Raspunderea materiala se fundamenteaza pe ideia repararii prejudiciului cauzat prin savirsirea de

catre politist a unei fapte ilicite, de aici rezulta doua fapte ale acesteia :
- fuctia de aparare a patrimoniului ministrului si a proprietatii publice;
 - fuctia de ocrotire a intereselor legiteme ale persoaneleor incadrate in minister, prin care se
asigura garantarea veniturilor cuvenite salariatilor ministerului, impotriva consecintelor
nefavorabile ale faptelor ilicite cauzate

de prejudicii.

Spre deosebire de raspunderea civila, cea materiala are o serie de trasaturi caracteristice care
definesc continutul, ea derivind din raporturi juridice de munca, disticte de raporturile patrimoniale
ce formeaza dreptului civil,fiind o institutie specifica dreptului muncii.
5. PRINCIPIILE DREPTULUI POLITIENESC. ETICA SI
DEONTOLOGIA POLITIENEASCA.

5.1.Clasificarea principiilor dreptului politienesc.

Principiile dreptului politienesc sunt acele idei si orentari generale, postulate democratice sau
precepte directorii care stau la baza intregului sistem politienesc dintr-un stat, in vedere indeplinirii
sarcinilor cu care sunt investite organelle de politie,orientind astfel, reglementarile juridice si
aplicarea dreptului in procesul activitatii sale executive si de dispozitie. Ele sunt reguli de conduita
de maxima generalitate, care stau la baza organizarii si fuctionarii organelor si institutiilor de profil
politienesc si activitatile fuctionarilor de politie,in special.

Caracterul lor de reguli de baza rezulta din faptul ca aceste principii isi gasesc reglementarea
expresa sau tacita in legea fundamentala a statului si in celelalte legi, hotariri, ordine, instructiuni,
regulamente, ce dirijeaza activitatea organelor cu profil politienesc.

Avand in vedere multitudinea aspectelor ce ni le prezinta, principiile dreptului politienesc le vom

clasifica in felul urmator:

A. din puct de vedere a continutului:

1. principiile politico-juridice, consfintite, de regula, in Constitutia Republicii Moldova si alte

acte normative, care-si gasesc o aplicare active si oportuna in activitatea organelor politienesti. La
aceasta categorie se refera:
 - principiul legalitatii;

- principiul umanismului si echitatii sociale;

- principiul conlucrarii si participarii cetatenilor in activitatea politieneasca;
- principiul realizarii activitatii politienesti din numele poporului.

2.principiile juridico-organizationale:
- principiul realizarii mentinerii ordinii publice ca un organism sistem ;

- principiu de distribuire optimala si manevrare operativa cu fortele si mijloacele subordonate;

- principiul combinarii particularitatilor teritoriale cu cele fuctionale ale activitatii politienesti:

- principiul combinarii cu dibacie a conducerii unice,a conducerii colegiale si a

responsabilitatii particulare a fiecarui fuctionar de politie;

- principiul orientarii profilactice activitatii politienesti;

- principiul planificarii;

- principiul imbinarii armonioase a cunostintelor teoretice si aptitudinilor practice.

B. din puct de vedere al sferei de actiune: 1.principii generale:

- principiul legalitatii;
- principiul egalitatii si impartialitatii;
- principiul protectiei drepturilor omului;
- principiul prevenirii faptelor antisociale.

2. principii speciale:
- principiul pastrarii sau respectarii secretului professional;
- principiul cooperarii in munca;
- principiul echidistantei politice;
 - principiul oportunitatii si operativitatii;

- principiul conlucrarii cu cetatenii;

- principiul oficialitatii.

Aceste principii
5.2.Etica si deontologia politienesti.

Adoptarea Codului de conduita a fuctionarilor responsabili de aplicarea legii elaborate de

Adunarea Generala a O.N.U. in 1979, a fost precedata de 4 instrumente internationale:

1.Declararea Universala a Dreptului Omului ( 10.12.1948 ) 2.Pactele internationale privind

drepturile omului ( 16.12.1966 )

3.Declaratia privind protectia persoanei impotriva torturii si altor tratamente sau pedepse
crude,inumane si degradante ( 9.12.1975 )

4. Congresul V al O.N.U. privind Prevenirea crimei si Tratamentul delecventului (Geneva 1975).

Declaratia cu privire la politie adoptata de catre Adunarea parlamentara a

Consiliului Europei in 1979 a marcat o prima tentative de stabilirea normelor etice pentru politia
europeana. Ea a fost, in numeroase State membre, o sursa de inspiratie in cautarea raspunsurilor la
chestiuni privind optiunile politice. Desi impartind puctul de vedere al Adunarii asupra necesitatii
pentru societatile democratice, de a aplica norme etice deosebit de exigente pentru politie.
Comitetul de Ministri nu a sustinut, in masa, Declararea care, de fapt, nu s-a transformat intr-un
instrument juridic a Consiliului Europei.

Traditionala activitate normative interguvernamentala a Consiliului Europei, aflata sub

autoritatea Comitetului de Ministri s-a axat pe politie in cadrul politicii in materie de justitie penala,
drept penal si in criminology ( procedura penala, prevenirea criminalitatii, protectia victemilor si
martorilor, delecventa juvenila, crima organizata, coruptia, minister public, detentia, etc. ) cit si
dreptul public (integritatea personala,si protectia datelor). Instrumentele juridice conventii si
recomandari- care intereseaza politia a fost elaborate in acest cadru.
 6. STATUTUL JURIDIC AL FUNCTIONARULUI DE POLITIE

6.1.Statutul juridic al politistului

Totalitatea normelor, referitoare la regimul ocuparii si exercitarii fuctiei publice, a drepturilor si

obligatiilor care privesc aceiasi categorie de fuctionari publici, formeaza statutul juridic al
fuctionarilor publici respectvi. De aici insa nu trebue trasata concluzia ca ar fi necesara adoptarea
unei multimi de statute, cu atit mai mult ca fuctionarii publici pot fi unificati in anumite categorii
asemanatoare, categorii care se interpatrund, avind unele zone de interferente.

O alta evidentiere a fuctionarului de politie se manifesta prin statutul special care este conferit
politistului de indatoririle si riscurile deosebite, de portul si folosirea armei, de uniforma,
legitematiei si celelalte diferentieri prevazute de lege. Exercitarea profesiei de politist inplica
indatoriri si riscuri deosebite fata de alte profesii.
Inafara de aceasta, pe linga statutul si regulamentele institutiei din care fac parte,politistul se
conformeaza unor legi nescrise, dar bine definite, pe care trebue sa le respecte neconditionat. Avem
in vedere faptul ca, prin comportamentul si actiunile sale, politistul confera in ochii cetatenilor
prestigiul institutiei din care face parte. Astfel, actiunile sale trebue sa se bucure, deci de
credibilitatea si sustinerea opiniei publice. Este important ca toti membrii comunitatii sa aiba dovezi
ca li se aplica un tratament echitabil, iar drepturile si interesele sale sunt aparate efectiv. In aceasta
ordine de idei nu trebue de uitat faptul ca masurile respective nu intotdeauna duc la eradicarea
criminalitatii sau a comportamentelor deviate, de aceea, politistul, prin tactul si modalitatile
specifice muncii sale, trebue sa previna aceste fapte, si nu prin intermediul fortei coercitive.
6.2.Atributiile politistului:

Pentru a realiza cu succes obiectivele puse in fata fuctionarilor de politie, disciplina in organele
afacerilor interne impune fiecarui politist anumite obligatii care se refera mai mult la statutul si
calitatea acestuia si anume:

a) sa respecte cu strictete Constitutia Republicii Moldova, legislatiea in vigoare si tratatele

internationale la care Republica Moldova este parte, sa execute intocmai si in termenul oportun
juramintului, prevederile statutelor, regulamentelor,instructiunilor,ordinelor, si dispozitiilor primate;
 b) sa suporte cu dirzenile toate greutatile si privatiunile de serviciu, pentru mentinerea ordinii
publice,apararea drepturilor si intereselor cetatenilor, inteprinderilor, institutiilor si organizatiilor de
atentatele criminale si alte actiuni inlegale,iar pentru indeplinirea indatoriilor de serviciu ,in caz de
necesitate sa nu-ti crute nici chear viata;

c) sa pastreze cu strictete secretele de stat si de serviciu, arma si munitiile din dotare, bunurile
materiale si tehnica incredintata;

d) sa-si perfectioneze in permanenta calificarea, sa-si ridice nivelul de cultura profesionala;

e) sa fie onest si obectiv;

f) sa se stimeze reciproc;

g) sa respecte sefii,superiorii in fuctie si in grad;sa le acorde ajutor in inlaturarea disciplinii si

asigurarea ordinii regulamentare, sa dea onoarea si sa respecte regulile de politie;

h) sa aiba o conduita demna de serviciu si inafara acestuia,sa fie echipat regulamentar si aiba o
tinuta corecta;

i) sa fie sobru si exigent fata de sine insusi, sa-i opreasca pe cei din jur de la incalcarea ordinii
de drept sis a contribuie activ la mentinerea prestigiului fuctionarilor organelor afacerilor interne si
a demnitatii cetatenilor.
definesc activitatea politiei.
 BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE

a) Acte internaionale i regionale

1. Constituia Republicii Moldova, adoptat la 29 iulie 1994.

2. Legea Republicii Moldova nr.416-XII din 18.12.1990 |Cu privire la poliie", republicat n
M.O.nr. 17-19 din 31.09.2002.

3. Codul Penal al Republicii Moldova,adoptat prin Legea Republicii Moldova nr.985-XV din
18.04.2002,publicat n Monitorul Oficial nr.128-129/1012 din 13.09.02.

4. Codul de procedur penal al Republicii Moldova,adoptat prin Legea Republicii Moldova

nr.122-XV din 14.03.2003, publicat n Monitorul
Oficial nr.104-110 (1197-1203) din 7 iunie 2003.

5. Codul Civil al Republicii Moldova, Legea nr.1107-XV din 06.06.02, publicat n Monitorul
Oficial nr.82-86/661 din 22.06.02.

6. Codul cu privire la contraveniile administrative al Republicii Moldova, adoptat prin legea

RSSM la 29 martie 1985 cu modificrile pn la 1 mai
2003.

7. Declaraia Universal a drepturilor omului din 10 decembrie 1948,adoptat i proclamat de

adunarea general a O.N.U. prin Rezoluia nr.217 A (III) din 10 decembrie 1948.Republica
Moldova a aderat la
 Declaraia prin Hotrrea Parlamentului nr.217-XII din 28.07.1990,
publicat n ediia oficial |Tratate internaionale" , 1998, volumul 1, pag.11.

8. Codul de conduit pentru poliiti adoptat prin Rezoluia Adunrii

Generale nr.14169 din 17.12.1979.

9. Declaraia cu privire la poliie elaborat n 1979 de ctre Adunarea

Parlamentar a Consiliului Europei.

10. Legea cu privire la activitatea poliiei i statutul poliistului nr.320 din

27.12.2012.

b) Literatur teoretic

1. Boesteanu C. s.a. Drept Politienesc. Chisinau 2006

2. Baltag D"Teoria general a dreptului i statului i statului,Cimilia.1996.

3. Barbu V."Introducere n dreptul poliienesc romn unificat, Oradea,1927.

4. Ghidul poliistului, culegere selectiv de acte normative viznd activitatea

poliieneasc.Vol.I.,Chiinu,2004.

5. Ghidul poliistului, culegere selectiv de acte normative viznd activitatea

poliieneasc.Vol.II.,Chiinu,2004,2004.

6. Popa N."Teoria general a dreptului, Universitatea Bucureti,Facultatea de drept, Ediia

1992.

7. Stelan I., Tudor I., Drept poliienesc, Bucureti, 1993.

 8. .. : / ... ..
.- .: - " ",2004.- 816 . 9. .,
..,2000.

10. ., .

.,1990.

11.x .., ., 1972.

12. .., .., .., ,

1 - , , 2002.

13.Boiestean C. Grati V. Custic V. I Dogotari, Drept poliienesc, Chiinu 2011.