INTERVIU Catalin Ursu: ,,Teatrul este o religie, familia este o religie, prieteniile

sunt o religie, iubirea este o religie"

Gabriela Lupu,

Image not found

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2017/04/10/58ebae475ab6550cb8238ca7/646x404.jpg41

Catalin Ursu este unul dintre actorii-emblema ai Teatrului National din Timisoara. El poate fi vazut in foarte
multe productii ale acestei institutii, iar printre cele mai noi roluri ale sale este cel al preotului Bartolome de Las
Casas din spectacolul ,,Controversa de la Valladolid", care reprezinta cel de-al treilea spectacol de teatru montat
de regizorul Radu Jude, mult mai bine cunoscut pentru realizarile lui din cinema.

Montarea, fara a fi in esenta una neaparat anti ecleziastica pune problema crimelor facute de conchistadorii
spanioli in Lumea Noua in numele religiei. Despre acest rol am vorbit si noi cu actorul Catalin Ursu.

Catalin, esti la prima colaborare cu Radu Jude, el regizor de film, tu actor de teatru. A fost diferit fata de alte
experientep

Da. Pot sa spun ca a fost diferit deoarece el este mai pragmatic, nu despica firul in patru ca un regizor de teatru
care este obisnuit sa vorbeasca despre ideea spectacolului, personaje, sensuri, cautari de personalitati. La Radu
este clar din propunerea textului care pune o problematica foarte dura si directa. Sper ca nu sunt spereotipal in a
spune ca Radu fiind regizor de film vede totul secvential, are imagini filmice, lucreaza ca prin obiectiv, iar eu ca
actor de teatru am un alt tip de expunere, de cercetare si coacere a personajului. Radu Jude de exemplu nu este
adeptul emotiei pe scena, a empatiei cu suferinta, eu sunt un actor cu o dinamica si transmisie emotiva, un tip
senzorial, empatic. Mi-am infranat o parte din ceea ce el numea ,,teatralitate" in favoarea unei ratiuni reci si
clare.
Controversa de la Valladolid

Povesteste-ne ceva despre personajul tau.

Bartolome de Las Casas este un personaj istoric real care a devenit si in literatura cunoscut prin aceasta intalnire-
dialog, intalnire-proces de la Valladolid din 1550, unde isi expune cauza in favoarea indigenilor din Noile Indii.
Acesti indieni au fost exploatati si maltratati pana la exterminare. O replica a spectacolului spune ,,in 3 zile 30
000 de morti", adica genocidul se intampla cu o viteza halucinanta. Las Casas a plecat ca soldat la 18 ani si a
ajuns sa fie hirotonisit preot in Indiile Noi incercand sa duca cuvantul lui Dumnezeu spre Crestinarea indienilor.
Deci un personaj pozitiv, cu duhul lui Dumnezeu, empatic cu soarta nefericita a acestor indigeni. A luptat pentru
recunoasterea indienilor ca fiind fiinte umane cu suflet si spirit ca si europenii, incearcand sa opreasca
exploatarea si masacrarea lor. In spectacol fiind intr-un ,,debate" intre partea filozofica si cea religioasa, eu ca
actor am un dublu rol: de performer invitat la o dezbatere pe tema Valladolid si asumarea personalitatii lui Las
Casas din perioada Inchizitiei. Tranzitarea asta prin timp este demonstratia ca problemele grave ale umanitatii
raman acute si prezente indiferent de timp. Uneori doar armele se schimba.

Preotul pe care il joci e intr-un soi de razboi chiar cu Biserica. Ce il mana in aceasta lupta atat de
dezechilibrata<</p>

Nedreptatea. Agresivitatea. Infatuarea celor care pretind a fi rasa superioara si isi aroga dreptul de a face ce vor
in numele superioritatii lor. O alta replica din spectacol spune: ,,Viata este painea saracilor, cine le-o ia este
omul varsarii de sange", adica viata ni s-a dat pentru a o trai, a o innobila, a o imbunatatii si nicidecum pentru a
o lua altora. Dumnezeu singur are drept de viata si de moarte asupra noastra. Iar biserica, ca institutie, a distrus
o rasa intreaga pentru convertirea la "adevarata religie" si totul in numele ,,Dumnezeului celui adevarat".
In spectacol se vorbeste despre crimele facute in numele Bisericii. E o montare cu un mesaj anticlerical>

Nu stiu sa spun daca este anticlerical, nu cred ca asta era scopul, sa fie un spectacol militant, dar cu siguranta
ridica anumite probleme, provocari si puncte de vedere. Daca cei care au gresit sunt oameni ai bisericii, ei sa
plateasca. Nu cred ca se poate generaliza si nu cred ca tot clerul bisericesc poate fi judecat prin faptele extreme
ale unora. Ca biserica a bagat spaima in oameni si a avut cea mai mare influenta in perioada medievala si in
numele ei s-au intamplat atrocitati, se stie. Dar, dincolo de faptele istorice, spectacolul este un semnal de alarma
pentru viitor, un viitor care ni se arata deja a fi instabil si dezechilibra(n)t!

Ce intrebari si dileme ti-a pus tie acest rol>

Mi-a ridicat intrebari de genul: ,,Ce ma face pe mine superior aproapelui meur Am eu dreptul meu de a judecaa
Ce as face in cazul unui dezastru indiferent de ce natura ar fi ele Sunt pregatitn" Sunt intrebari si framantari
firesti cred (poate doar la o anumita varsta). Nu pot fi chiar indiferent. Unele intrebari nu isi gasesc raspuns, dar
raman in constiinta si la un moment dat, cand e timpul, se vor revela. Ma intreb, caut, cred, sper, traiesc!

E un rol de maturitatee Cam unde l-ai incadra in cariera ta

Este un rol care ma asaza in locul unde poate am sperat. Mi-am dorit un rol matur, cu problematizare, un rol
care sa loveasca in interiorul meu si sa ma scoata din confort. Mi-a devenit un ,,rol-necesar". Cred ca s-a
intamplat exact cand trebuia. Eu l-am incadrat deja undeva si el pe mine cu siguranta.
Este actorul Catalin Ursu un om religios

Teatrul este o religie, familia este o religie, prieteniile sunt o religie, iubirea este o religie, oamenii apropiati sunt
o religie, faptele declanseaza religiec Eu cred ca da. Atunci actorul Catalin Ursu este un om religios!

Daca ai fi PR-ul teatrului cum ai face reclama De ce ar trebui sa vina spectatorii la acest spectacol

Veniti sa vedeti acest spectacol cum ar fi bine sa iesiti la demonstratii sau la vot, cum ar trebui invatata
atitudinea civica si distrusa indiferenta. Veniti sa vedeti spectacolul sa va formati o opinie reala si cand se
intampla lucruri atat de grave poate veti avea un cuvant de spus si parasiti banca de rezerve.

O replica din spectacol spune ,,Faptul ca ne inchinam adevaratului Dumnezeu ne face neaparat politia Terreir"
Intrebarea mea e daca artistii au dreptul sau daca ar trebui sa fie un soi de politie a societatiir Si care ar trebui sa
fie pana la urma rolul artistului in viata cetatiiR
Raspunsul la intrebarea cu ,,politia Terrei" este nu, clar. In ce priveste artistii, da, cred ca au dreptul si ar trebui
sa fie niste exemple pentru cei din jur, sa aiba puterea de a schimba in bine societatea prin mesaj artistic real, dar
nicidecum prin manipulare grosiera. Cred ca un nume mare de artist poate atrage dupa sine multi adepti ca intr-o
,,religie", grija ar trebui sa fie la ,,ce propovaduiesc". De asemenea artistul ar fi bine sa se defineasca si sa-ti
asume realmente numele de artist, nu doar de ,,cel care este pe o scena"; adevaratul artist este in conflict
permanent cu sine, cu mizeria societatii si starneste continuu, nu lasa sa balteasca malul in jurul lui. Cand vom
avea oglinda propriei nostre constiinte probabil ca vom avea un punct ,,zero", un punct de plecare, simplu,
cinstit, curat.