Scopul lucrrii:

1) Destinaia, clasificarea, construcia, principiul de funcionare i simbolizarea

grafic a distribuitoarelor pneumatice;
2) Comanda distribuitoarelor pneumatice;
3) Exemple de montaj a distribuitoarelor pneumatice

4. NOTIUNI GENERALE DESPRE DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

4.1 ROL FUNCIONAL

Un distribuitor controleaz curgerea fluidului de lucru pe traseele (cile) conectate la
orificiile sale. Controlul curgerii este de tipul "tot sau nimic" i se realizeaz prin comutarea sau
nchiderea traseelor interioare, in funcie de comenzile primite. Comenzile externe pot fi
manuale, mecanice, electrice, pneumatice sau de alt natur fizic.
n exemplul din Fig. 4.1a, n starea corespunztoare comenzii 1, curgerea are loc de la
sursa de presiune P ctre consumatorul B (camera din dreapta a cilindrului) i de la consumatorul
A ctre evacuarea R, in timp ce orificiul de atmosfer S este nchis.
Prin comutarea distribuitorului in starea 2, se obin conexiunile interioare P A i B
S, iar orificiul R este inchis. n acest fel, prin comanda 1 se presurizeaz camera B a cilindrului i
se depresurizeaz camera A, avand drept efect retragerea pistonului, iar prin comanda 2 se obine
avansul pistonului.

Fig. 4.1. Distribuitoare principale (a) i auxiliare (b)

n funcie de elementele pe care le controleaz in schemele de acionare, distribuitoarele

pneumatice se impart in dou categorii: distribuitoare principale i distribuitoare auxiliare.
Distribuitoarele principale controleaz direct micarea elementelor motoare (cilindri, actuatori
rotativi, etc.), comandand prin schema de conectare pe care o realizeaz, sensul de deplasare i,
in final, poziia organului motor de ieire. Aceste distribuitoare se dimensioneaz n funcie de
debitul necesar actuatorului controlat.
Distribuitoarele auxiliare, denumite i distribuitoare pilot, controleaz un alt element al
circuitului pneumatic (distribuitor principal, bloc logic, etc. ), fiind folosite, de regul, drept
componente de interfa la intrare pentru conversia unui semnal manual, mecanic sau electric
intr-un semnal de presiune in exemplul din Fig. 4.1b, distribuitorul pilot, de tip "buton
pneumatic", transform comanda manual intr-un semnal de presiune, prin care este controlat
distribuitorul principal, in acest scop, orificiul de consumator A este conectat la camera de
comand a distribuitorului principal, orificiul P la sursa de presiune i orificiul R la atmosfer.
n poziia normal, P este obturat (normal inchis - NC), iar A comunic cu R - camera de
comand este depresurizat. Prin apsarea butonului, se inchide R i se conecteaz A la sursa
de presiune. Pentru presurizarea camerei de comand este necesar o cantitate relativ mic de
aer, de aceea seciunile de curgere i, implicit, dimensiunile distribuitorului pilot pot fi reduse la
minimum.
4.2 CONSTRUCTIA SI SIMBOLIZAREA DISTRIBUITOARELOR
Dei sunt realizate intr-o mare varietate de forme constructive, la orice distribuitor se pot
distinge dou pri principale (Fig. 4.2.):
- partea de distribuie sau, pe scurt, "distribuia";
- partea de comand sau "comanda".

Fig. 4.2. Prile constructive ale unui distribuitor.

La randul ei, partea de distribuie este format dintr-o parte fix (corpul) i o parte
mobil- organul de distribuie. In corp sunt executate orificiile prin care distribuitorul este
conectat la cile circuitului pneumatic. Aceste orificii sunt denumite orificii principale i sunt
identificate prin litere mari, numere (conform ISO) sau semne, dup cum se arat in tabelul
urmtor.
Identificarea orificiilor principale. Tabelul 4.

Organul de distribuie poate ocupa in interiorul corpului numai un numr limitat (2; 3; 4)
de poziii bine determinate, denumite poziii de lucru. Partea de distribuie poate fi caracterizat,
sintetic, printr-un raport de forma 2/2, 3/2, 4/2, 5/2, 5/3, etc. , in care primul numr indic
numrul de orificii principale, iar cel de-al doilea numrul de poziii de lucru.
 Pentru fiecare poziie de lucru, in interiorul distribuitorului se realizeaz anumite
conexiuni intre orificiile principale. Poziia ocupat la un moment dat de organul de distribuie
depinde de comanda aplicat distribuitorului in acel moment sau la un moment imediat anterior.
Partea de comand este deci partea distribuitorului care acioneaz asupra organului de
distribuie, stabilind poziia de lucru pe care acesta trebuie s o ocupe, respectiv schema
conexiunilor interioare corespunztoare comenzii primite.
Dac partea de comand acioneaz direct asupra organului de distribuie, comanda se
numete direct. Dac aciunea se exercit prin intermediul unui circuit pneumatic de pilotare,
comanda se numete indirect sau pilotat. Circuitul de pilotare poate fi alimentat de la orificiul
principal de presiune (pilotare intern) sau pe un circuit separat, eventual la un alt nivel de
presiune (pilotarea extern).
4.2.1 Simbolizarea
Toate componentele i aparatele pneumatice sunt reprezentate in scheme prin simboluri
grafice standardizate (ISO 1219 -1/2006). Aceste simboluri furnizeaz informaii privind
funciile specifice i procedeele de comand, dar nu sunt concepute s arate forma constructiv
real a componentelor reprezentate.
n cazul distribuitoarelor, simbolurile grafice sunt realizate folosind urmtoarele reguli de
baz:
- partea de distribuie se reprezint printr-un dreptunghi avand un numr de "csue"
(ptrate) egal cu numrul poziiilor de lucru;
- la una din csue, reprezentand poziia preferenial sau poziia de repaus, se ataeaz
pe laturile mari semnele corespunztoare orificiilor principale (tabelul 4);
- presupunandu-se aceeai dispunere a orificiilor pentru toate poziiile de lucru, n
interiorul fiecrei csue se reprezint conexiunile ntre orificii prin sgei, iar orificiile obturate
prin semnul T;
- pe prile laterale, lang fiecare csu se reprezint comanda care realizeaz poziia
respectiv i, dac este cazul, poziia central.
Cateva exemple de simboluri sunt prezentate in tabelul 4.4.

4.3 TIPURI DE DISTRIBUITOARE

Distribuitoarele pneumatice pot fi analizate i clasificate dup diferite criterii. Aceste
criterii se refer atat la partea de distribuie (forma i micarea organului de distribuie, tipul
etanrii, etc.), cat i la partea de comand (natura semnalului de comand, capacitatea de
reinere a comenzii, comanda direct i indirect, etc.). O grupare sintetic a diferitelor tipuri
de distribuitoare este prezentat in Fig. 4.3.
Exemple de simboluri pentru distribuitoarele pneumatice. Tabelul 4.4.
 Tipul organului de distribuie este criteriul cel mai important din punct de vedere
constructiv i funcional, deoarece determin nemijlocit gabaritul i performanele
distribuitorului, precum i tipurile de comenzi ce pot fi utilizate.
Un alt criteriu important il reprezint tipul etanrii mobile organ de distribuie - corp, de
care depinde, in principal, durata de utilizare, exprimat prin numrul de cicluri de funcionare.
Soluia uzual const in folosirea garniturilor nemetalice (cauciuc, elastomeri), care
asigur o etanare bun i simplific tehnologia de execuie.
Etanarea metalic (metal pe metal) este mai pretenioas din punct de vedere tehnologic,
impune utilizarea unui aer mai curat, dar mrete considerabil durata de utilizare.

Fig. 4.3 Clasificarea distribuitoarelor pneumatice n funcie de tipul distribuiei.

 4.3.1 Distribuitoare cu supape
O supap simpl (Fig. 4.4.a) controleaz un circuit fluidic prin poziia piesei obturatoare
(supapa propriu-zis), in raport cu scaunul su. Dac supapa este aezat pe scaun, circuitul
este inchis. Pentru a obine o etanare perfect, de regul, una din piese este prevzut cu o
garnitur nemetalic. in plus, intre suprafeele de inchidere ale celor dou piese trebuie asigurat
o presiune de contact mai mare decat presiunea fluidului (pk > p).
Din acest motiv, durata de utilizare a garniturii depinde, in principal, de presiunea de
lucru i mai puin de numrul de cicluri de funcionare, uzura prin frecare fiind practic
inexistent.
n funcie de forma suprafeelor de contact, supapele se impart in urmtoarele categorii:
- supape plane cu scaun plan (Fig. 4.4.a i 4.4.b);
- supape conice cu scaun cilindric sau conic (Fig. 4.4.c);
- supape sferice cu scaun conic.
Cursa necesar pentru deschiderea complet a circuitului este relativ mic. De exemplu, pentru
supapa plan (Fig. 4.4.a), cursa teoretic rezult din condiia continuitii seciunii de curgere:
d 2
A= =dx sau x=d /4
4
unde d este diametrul interior al scaunului.

Fig. 4.4. Principalele tipuri de distribuitoare pneumatice cu supape.

n Fig. 4.4.b se prezint construcia de principiu a unui distribuitor cu trei orificii i dou
poziii de lucru, normal inchis (3/2 NC). Evacuarea la atmosfer se face prin orificiul R, executat
n plunjerul tubular. Pentru controlul celor dou circuite interioare (P A i A R) se folosete
o supap plan i dou scaune - un scaun fix in corp i un scaun mobil pe plunjerul tubular.
n poziia preferenial (de repaus), orificiul de presiune P este inchis, supapa fiind
presat pe scaunul fix atat de arcul de compresiune, cat i de fora de presiune. Prin acionarea
plunjerului n jos, se nchide mai ntai conexiunea A R i, apoi, se deschide conexiunea P
A. n acest fel, se elimin posibilitatea ca cele trei orificii s comunice intre ele in perioadele de
tranziie de pe o poziie pe alta, cum se intampl, de exemplu, la construcia din Fig. 4.4.C.
Fora necesar pentru acionarea plunjerului trebuie s inving atat fora de presiune, cat
i fora arcului i crete direct proporional cu presiunea de lucru i gabaritul. Totodat,
distribuia cu supape conduce la gabarite relativ mari, in special in cazul distribuitoarelor cu
patru i cinci orificii, pentru a cror realizare sunt necesare dou module de tip 3/2 executate in
acelai corp.
Din aceste considerente, soluiile din Fig. 4.4.a i 4.4.b sunt utilizate numai pentru
microdistribuitoare cu seciuni de curgere relativ mici (S < 2,5 mm2), folosite ca piloi cu
acionare mecanic, manual (butoane) sau electric.
 Un exemplu de modul 3/2 NC, bazat pe schema de principiu din Fig. 4.4.b, este prezentat
in Fig. 4.5, n cele dou poziii de lucru: a - neacionat (poziia preferenial) i b acionat
(poziia comandat).

Fig. 4.5. Minidistribuitor 3/2 NC cu supape modulul de baz.

La modulul de baz se pot ataa diferite mecanisme de acionare (butoane, parghii cu rol
unisens, etc.) pentru comanda manual sau mecanic. De asemenea, varianta 2/2 NC se poate
obine prin obturarea orificiului R.
Pentru micorarea forelor de comutare se folosesc supape echilibrate. in exemplul din
Fig.4.4.C, organul de distribuie este format dintr-o supap conic dubl i dou pistoane de
ghidare i echilibrare. in plus, aceast construcie permite inversarea orificiilor P i R. Poziia
preferenial este realizat de un arc de compresiune i/sau de un arc pneumatic, dac se
conecteaz camera arcului la sursa de presiune.
Un modul de baz 3/2, bazat pe aceast soluie, este prezentat in Fig. 4.6, n cele dou
poziii: a - neacionat (poziia preferenial) i b - acionat (poziia comandat). Prin inversarea
orificiilor P i R se pot obine distribuitoare 3/2 NC sau 3/2 NO, iar prin ataarea unui mecanism
de acionare cu indexare, distribuitoare 3/2 bistabile.

Fig. 4.6 Distribuitor 3/2 cu supap dubl de echilibrat modulul de baz.

Un dezavantaj major al distribuiei cu supape const n imposibilitatea realizrii

distribuitoarelor cu patru i cinci orificii cu o singur structur. Soluia uzual pentru a obine
astfel de distribuitoare const in utilizarea a dou module 3/2, NC i/sau NO, acionate simultan
sau independent.
n acelai timp, distribuia cu dou module 3/2 este soluia cea mai simpl pentru a obine
patru poziii de lucru. Pentru exemplificare, in Fig. 4.6 sunt artate simbolurile echivalente 5/3 i
5/4 obinute prin combinarea a dou module 3/2 NC. Cele patru poziii de lucru corespund
strilor notate 0, 1, 2 i 3. Numrul de poziii utilizate efectiv depinde de tipul mecanismului de
acionare. Fig. 4.7 arat un distribuitor 5/3, format din dou module 3/2 NC (Fig. 4.8), acionat
manual printr-un selector rotativ cu reinere.

Fig. 4.7 Realizarea distribuitoarelor 5/3 i 5/4 din dou module 3/2.

n concluzie, distribuitoarele cu supape prezint cateva avantaje importante (construcie

simpl, etanare perfect, curse mici i, implicit, timpi de comutare redui), dar i unele
inconveniente legate de dimensiunile de gabarit i forele de comutare mai mari, n comparaie
cu cele cu sertar. Se folosesc, mai ales, ca distribuitoare auxiliare (piloi) cu comand mecanic,
manual sau electric, precum i pentru controlul cilindrilor de mici dimensiuni.

Fig. 4.8. Distribuitor 5/3 cu supap format din dou module 3/2 NC.

4.3.2 Distribuitoare cu sertar de translaie cilindric

Distribuia cu sertar de translaie cilindric este cea mai folosit, avandu-se n vedere
urmtoarele avantaje:
- permite realizarea tuturor schemelor funcionale, cu dou i trei poziii de lucru (tabelul 4.1.);
- se poate adapta uor la toate tipurile de comenzi;
- permite miniaturizarea;
- forele necesare pentru comutarea sertarului sunt mai reduse, acesta fiind echilibrat static.
Dezavantajele sunt legate de tehnologia de execuie mai pretenioas, in special in cazul
etanrii metalice, i de cursele de lucru mai mari. Schemele cu patru poziii de lucru se pot
obine folosind dou module 3/2, la fel ca in cazul distribuiei cu supape (Fig. 4.6).
Spre deosebire de distribuia cu supape, poziiile de lucru se obin, in acest caz, prin
deplasarea axial a organului de distribuie (sertarul), in alezajul cilindric executat in corp.
Separarea conexiunilor interioare se realizeaz prin contactul dintre umerii sertarului i alezajul
fix.
 4.3.3 Distribuitoare cu sertar de translaie plan
La aceste distribuitoare, sertarul are suprafaa de etanare plan i se deplaseaz pe o
plac de baz in care sunt executate orificiile principale (Fig. 4.9). Conectarea orificiilor se
realizeaz atat prin camerele din sertar, cat i prin exteriorul acestuia. Pentru a menine contactul
intre sertar i placa de baz, orificiul de presiune (P) este intotdeauna conectat la spaiul exterior
sertarului.
De regul, placa de baz se execut dintr-un material mai dur (oel tratat termic, materiale
ceramice, etc.), iar sertarul din alam, nylon sau alte materiale plastice.
Pentru acionarea sertarului prin comenzile pneumatice y i z se folosete un ansamblu de
dou pistoane, cu garnituri nemetalice. Prin configurarea adecvat a geometriei sertarului pot
fi realizate distribuitoare cu cinci sau patru orificii i dou sau trei poziii de lucru (5/2; 4/2;5/3;
4/3).
Etanarea plan fr garnituri nu necesit prelucrri foarte precise, ca in cazul etanrii
cilindrice, dar conduce la construcii mai complicate i cu gabarit mai mare. Pentru aceste motive
este tot mai puin utilizat.

Fig. 4.9 Distribuitor 5/2 cu sertar de translaie plan.

4.3.4 Distribuitoare cu sertar de rotaie pian

Aceste distribuitoare folosesc aproape exclusiv comanda manual direct (de tip manet -
Fig. 4.10), deoarece momentul necesar pentru acionarea sertarului este relativ mare, iar
adaptarea pentru comanda pneumatic sau electric ar complica excesiv construcia.
Distribuia const dintr-o plac de baz, in care sunt executate orificiile principale i un
sertar circular cu dou camere, ce poate fi rotit in jurul axului central prin intermediul manetei.
Camera conectat la orificiul de pesiune (P) comunic permanent i cu spaiul de
deasupra sertarului, inchis etan de capacul asamblat pe plac. in acest fel, sertarul este presat pe
plac atat de arcul de compresiune, cat i de fora de presiune. Inversarea orificiilor de presiune
i atmosfer nu este permis din acest motiv.4
 Fig. 4.10 Distribuitor cu sertar de rotaie plan i comand manual direct.

Unghiul de rotaie este de 90, n cazul distribuitoarelor cu dou poziii (4/2 sau 3/2),
respectiv de 45 la distribuitoarele cu trei poziii (4/3), aa cum se arat in Fig. 4.11. Reinerea
poziiilor este asigurat de un indexor cu bil.
Pentru obinerea diferitelor scheme funcionale este suficient s se modifice numai forma
sertarului. Dup cum se vede in Fig. 4.12, pentru scheme 4/2 i 4/3 - centru nchis, se folosete
acelai sertar, iar pentru 4/3 - centru la atmosfer, sertarul are camera conectat la atmosfer
extins pe un arc de 180. Ultima form nu se folosete, de regul, pentru schema 4/2, deoarece
la trecerea prin poziia central ambii consumatori sunt conectai la evacuare.

Fig. 4.11 Scheme funcionale 4/2 i 4/2.

Distribuitoarele cu sertar de rotaie plan au o durat de utilizare practic nelimitat, avand

n vedere frecvena mic de comutare i autocompensarea uzurii suprafeelor de contact
(etanarea nu este afectat de uzur). Fora necesar pentru rotirea sertarului crete direct
proporional cu presiunea i suprafaa de contact. Dac fora devine inacceptabil de mare, se
poate "descrca" sertarul cu ajutorul unui piston de echilibrare.
Fig. 4.12 Formele sertarului.