Cultura n perioada intebrelic n Romnia

nvmntul constituie domeniul fundamental pentru ridicarea nivelului de

cultur a poporului, pentru formarea de cadre necesare economiei, vieii
administrative, activitii sociale, politice, tiinifice. Din aceste considerente, dup
1918 preocuparea tuturor guvernelor Romniei interbelice a constituit-o dezvoltarea
nvmntului primar, sporirea numrului tiutorilor de carte coala de 7 ani a
devenit obligatorie i a nceput s funcioneze i n limba minoritilor naionale, s-a
reintrodus bacalaureatul (1918), iar la Cluj, Cernui i Chiinu, capitalele
provinciilor istorice reunite, au luat fiin instituii de nvmnt superior.
Lund n calcul procentul mediu de cretere a tiutorilor de carte, se desprinde
concluzia c n 1939/1940 numrul acestora ajunsese la circa 80%. Acest procent
era mai mare dect al multor state europene: Portugalia - 34,8%, Uniunea Sovietic
- 51,3%, Grecia - 56,7%, Spania - 57% etc.
Literatura romn a atins performane cu adevrat excepionale, datorate unor
scriitori cu real vocaie universal, precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu,
Tudor Arghezi, Lucian Blaga.n critica i istoria literar s-au evideniat George
Clinescu (autorul monumentalei lucrri Istoria literaturii romne de la origini pn
n prezent, 1941) i Perpessicius, iniiatorul publicrii ediiei complete a operei lui
Mihai Eminescu.
Presa a cunoscut o diversificare spectaculoas. Numrul periodicelor a crescut de
la 16 (n 1918) la 2351 (n 1935), iar tirajele ei au atins cota de 4,5 milioane. Se
publicau periodice independente (Universul,Dimineaa, Adevrul) i de partid
(Viitorul PNL, Dreptatea-Partidul poporului.