www.referat.

ro

Filosofia moderna
1.Generalitati despre epoca moderna
2.Filosofia empirista
3.Filosofia rationalista
Nu exista un hotar ,intre epoca renasterii si epoca moderna.Inflorirea
filosofiei moderne este legata de procesul economic,politic si stiintific
in Epoca Occidentala.
Caracteristica filosofiei
Epoca modern cuprinde sec. XVII, XVIII i prima jumtatea sec.
XIX.ncepnd cu sec. XVII se dezvolt puternic tiinile naturale,
practic aceasta esteo explozie informaional, se acumuleaz o
mulime de fapte i se formuleaz noi
teorii.Torricelli demonstreaz presiunea aerului, a inventat barometru
cu mercur i pompa de aer.I. Newton descoper legile
fundamentale ale mecanicii. R . Boyle formuleaz
definiiaelementului chimic. W. Harvey descoper circulaia sangvin.
Un mare aport n dezvoltareamecanicii, fizicii i fiziologiei au adus
R.Descartes i G.Leibniz. T.Hobbes i G.Grotiusdezvolt teoria
dreptului natural. Sec. XVII este nu numai secolul tiinei i
revoluiilor tiinifice, dar si secolul revoluiei filozofice pe
parcursul a cteva decenii a fost efectuatlovitura decisiv filozofiei
scolastice. Au efectuat aceast revoluie F.Bacon i R.Descartes.n
filozofie are loc ruperea definitiv cu scolastica i religia. n lupta cu
dogmele religiei iautoritatea bisericii se formuleaz concepia
despre atotputernicia raiunii i posibilitilenelimitate a
cunoaterii. Temelia gndirii filozofice se transfer din sfera
religiei n sfera tiinei.
Filosofia moderna este deosebita de filosofia veche.Ea este indreptata
impotriva gindiri socialiste.
Pentru filosofia epocii moderne este caracteristic:
Gnoseocentrism
In centrul cercetarilor stiintele experimentale care se dezvolta foarte
puternic in aceasta perioada puneau in fata filosofiei problema
justificarii si fundamentarii metodelor de conoastere.In legatura cu

1
aceasta sau format notiunile de Subiect si obiect a cunoasterii,empirism
si rationalism.
Pentru filosofia din aceasta perioada este caracteristic tendinta
materialista si orientarea naturfilozofica ce se baza pe stiinta naturalista
experimentala si panteism.In aceasta perioada in societate au loc mari
schimbari social-politice si economice.Apar noi forte sociale ce nu sunt
legate de proprietatea funciara si biserica.Filosofia acestei perioade a
dat lumii o intreaga pleiada de ginditori mari si de scoli filozofice
originale.
In filozofia epocii moderne se evidentiaza doua paradigme:
Paradigma ontologica
Filozofii epocii moderne considerau ca principala sarcina a stiintei si
filozofiei este de a contribui la marirea puterii omului asupra
naturii.Aceasta paradigma avea intentia de a cunoaste
existenta,structura lumii,legitatile naturii.Intemeetorul aterialismului
F.Bacon(1561-1626)reesea din aceasta ca la baza lumii se gaseste
materia multicalitativa.Adica materia are forma si miscare.Miscarea
este o proprietare a materiei...si cum este vesnica materia asa este
vesnica miscarea.Alt filozof englez(1588-1679)considera materia ca
unica substanta a lumii,iar toate lucrurile ,fenomenele si procesele-
fenomene de manifestare a acestei substante...El considera ca materia
este ceva omogen,ea este lipsita de caracterictici calitative.Acestor
conceptii R.Descartes(1596-1650)contrapune viziunea sa dualista.La
baza lumii el pune doua substante,materiala si spirituala.El a
demonstrat ca metodele din stiinta contemporana nu sunt potrivite
pentru studiere.Deaceea el a lansat o noua viziune asupra metodei
stiintifice.Initial propunea 21 de reguli pentru cercetarea stiintifica
,apoi sa redus la 4, considerind ca cu cit sunt mai putine cu atit mai
usor de a le urma .Regulele spune el trebuie sa fie simple si usor pentru
utilizare.
Regula 1
Este numita regula evidentei.El ne trage atentia ca o cercetare nu poate
fi incepuna ,pina nu sunt clare premizele postulate de baza.Evidenta
ideilor ne-o deschide intuitia,lumina naturala a ratiunii.Primul spune

2
Descartes este de a nu primi un lucru cu adevarat inainte de a fi
cunoscut.Adica de a evita cu grija graba si prejudecata.
Regula 2
Ea ne demonstreaza importanta analizei in cercetare,anume ea aduce
gindirea la evidenta.El spunea...Intuitia percepe simplitatea...
Regula 3
Este necesara pentru restabilirea obiectului ratiunii,cerinta este
urmatoarea:de a conduce gindurile mele dupa o ordine,incepind cu
obiectele cele mai simple si cele mai usor de cunoscut,pentru a ma
urca putin cite putin,si in mod gradat pina la cunoasterea celor mai
compuse.
Regula 4
El propunea un control riguros ,atit a procesului de analiza cit si de
sinteza care ne-ar feri de greseli,si de a face peste tot enumerari atit
complete cit si generale incit sa fiu incredintat ca nu am lasat niciuna la
oparte.
Cunostintele vechi spune Descartes sunt de origine senzoriala,iar
senzatiile sunt adesea inselatoare.Si mai spunea elDaca ma
indoiesc,inseamna ca ma gindesc,iar daca ma gindesc inseamna ca
existAcesta este adevarul pe care Descartes trebuia sa construiasca
universul.E posibil de trecut de la o evidenta rationala la subiectiva la
exterior?Asta Descartes o rezolva prin apelare la Dumnezeu.Anume
existenta lui si asigura existenta lumii exterioare.Daca exista
Dumnezeu atunci exista si lumea exterioara pe care el a creato.
B.Spinoza(1632-1677)depaseste dualismul lui Descartessi pune la baza
lumii o substanta care are doua insusiri-Intindere si Gindire.Monismul
lui se manifesta ca panteism unde Dumnezeu si natura se
contopesc.Lucrurile sun moduri si substante materiale.
G.Leibni(1646-1716)explica lumea cu ajutorul monadelor-particule
indevizibile si nemateriale,microlumi in meniatura.Monadele sunt
vesnice si indistructibile,insusirea lor este miscarea si activitatea.orice
monata este unitatea sufletului si a corpului.
Paradigma gnoseologica
Era consecinta necesitatii capatarii cunostintelor adevarate si avea ca
scop fundamentarea metodei stiintifice,metodologiei cunoasterii.In
3
rezolvarea acestor probleme se formuleaza doua curente:empirism si
rationalism.
Empirism-doctrina in filosofie cu referire la domeniul cunoasterii ce
afirma ca experienta senzoriala este unica sau principala sursa a
cunoasterii.Toate cunostintele se bazeaza pe experienta sau se
dobindesc prin intermediul experientei.Continului cunostintelor se
reduce direct la experienta ori este o descriere a cestei experiente.In
dependeta de faptul de continut se introduce in notiunea de experienta
se distinge empirism materialist si idealist.
Empirismul mataterialist reprezentat de
F.Bacon,Th.Hobbes,I.Locke materialismul francez din sec 18.
considera ca sursa experientei senzoriale este lumea exterioara care
exista obiectiv.
Empirismul idealist in persoana lui G.Berkeley,D.Hume. reduce
experienta la totalitatea senzatiilor sau reprezentarilor negind faptul ca
la baza experientei se afla lumea obiectiva.Empirispul este aproape de
senzualism opus rationalismului.Contradictia dintre empirism si
rationalism rezida faptul ca empirismul deduce caracterul general si
necesar a cunostintelor nu din minte ci din experienta.Empirismul
subevalua rolul abstractiilor stiintifice negind independeta relativa a
gindirii.In noua sa lucrare F.Bacon Noul oraganon propune noi
,metode de cunoastere stiintifica-experimentul si inductia.
Pina la Bacon in stiinta domina deductia,care in principiu nu da noi
cunostinte ci numai le precizeaza.Stiinta trebuie sa fie orientata spre
cunoasterea naturii,sa se bazeze pe experiment si sa mearga de la
singular la general,de la fapte spre teorie.Ratiunea trebuie sa fie curatita
de diferite superstitii si erori(cei 4 idoli-pesterii,pietii,teatrului,si
genului)
Cunoasterea este o reflectare pasiva a activitatii luminii inconjuratoare
in creerul uman,cunoasterea in intregime depinde de obiect.de precizia
intiparirii lui in memorie.

4
Rationalism
Este un curent filosofic cu referinta la problema cunoasterii care
recunoaste constiinta drept baza a cunoasterii si comportarii
umane,adevarul deci se afla prin ratiune
..reprezentantii sunt:Descartes,Leibnitz,Spinoza.Kant,Schelling,Hegel.
Izvorul cunostintelor si criteriul verdicitatiilor se gaseste in ratiune, dar
nu in lumea exterioara cum considera empirismul.este contrar
empirismului si senzualismului.
Rationalistii supraapreciaza excesiv rolul cunostintei in
cunoastere,delimitind-o de experienta senzoriala.Totodata cunoasterea
senzoriala(empirica)ori se neaga ori se priveste ca imperfecta.Numai
ratiunea poate da cunostinte veridice.Momentul initial al cunoasterii
dupa Descartes este intuitia si gindirea.Toate ideile el le considera
aparute in senzatii si inascute,numai ultimele el le considera adevarate.
Unica metoda veridica de cunoastere este indoiala.Ma indoiesc deci
cuget,cuget deci exist.
Cunoasterea dupa Descartes o activitate intelectuala a subiectului de a
reproduce realitatea obiectiva in constructii mintale.Spinoza evidentia
trei feluri de cunoastere:cunoasterea senzoriala care da cunoastinte
neclare,cunoasterea rationala ce da cunostinte despre modurile
substantei si cunoasterea intuitiva care ne da adevarul.G.Leibniz
impataseste toate adevarurile in adevaruri necesare si intimplatoare.Ca
adevaruri necesare el considera
notiunile:substantei,existenta,cauzalitate,principiile logice si
morale.Unii rationalisti au inaintat conceptia despre ideiile inascute
(Decsartes,Leibnitz)ori invatatura desprea priorisi a
posterioriRationalismul se manifesta in diverse domenii a cunoasterii.
Astfel in psihologie pune pe primul loc functiile psihice intelectuale,in
etica-caracterul rational al creatiei,in teologie-orientarea spre
acceptarea acelor dogme pe care mintea le considera armonioase cu
logica si cu argumentele ratiunii.Rationalismul este in opozitie cu
iratianalismul sec 19 si 20,credinta in forta nemarginita a ratiunii a
decazut .Se dezvolta o critica a rationalismului clasic de pe pozitiile
curentelor irationaliste(freudism,intuitism,pragmatism,existentialism)

5
Idealismul englez
Berkeley George(1685-1753)filosof englez,idealist
subiectiv,episcop.In opera sa principalaTratat asupra principiilor
cunoasterii omenestiin 1710 a pus sarcina de a combate materialism si
cu ajutorul argumentelor filosofice de a intari pozitiile
religiei.Prelucreaza in mod indealist senzualismul si empirismul lui
Locke.Berkeley considera ca obiectele inconjuratoare nu exista
obiectiv,independent de om ci sunt niste senzatii ale omului.Obiectele
exista numai in masura in care sunt percepute.A exista inseamna a fi
perceput.Logica lui este logica solipsismului,conform careia in lume
exista numai subiectul care percepe,iar realitatea obiectiva inclusiv
oamenii nu exista decit in constiintaeuluicare percepe.Pentru a evita
concluzii solipsite Berkeley a nevoit sa treaca pe pozitiile idealismului
obiectiv si sa recunoasca ca lucrurile sunt o combinatie ale
senzatiilor,iar izvorul senzatiilor este Dumnezeu.
Prin urmare ,lumea nu este o reprezentare eului, ci consecinta unei
cauze spirituale supreme.o conexiune directa,interpretind materialismul
ca temelie filosofica a ateismului.Conceptiile lui a fost dezvoltate
ulterior in machism,pragmatism si ateismul,.Conceptiile lui au fost
dezvoltate ulterior in machism,pragmatism si alte numeroase scoli
idealiste.
Hume David(1711-1776)
Filosof,istoric,economist si publicist scotian.A formulat principiile
directoare ale agnosticimului european modern,precursorul
pozitivismului.Teoria cunoasterii a lui Home s-a format sub influenta
empirismului lui Locke si Berkely.El afirma ca toate cunostintele
noastre se prezinta ca o totalitate de impresii.,problema surselor
acestora nu este insa rezolvabila intrucit cunoasterea nu poate depasi
limiteleimpresiilor.Experienta nu poate demonstra cauza aparitiei
senzatiilor noastre.Daca J.Lokche vedea izvorul senzatiilor in
realitate,in lumea exterioara,iar G.Berkeley in spirit,ori
Dumnezeu,atunci Hume neaga ambele aceste reprezentari.Noi nu
putem demonstra ca ele provin din lumea reala,cum sustin
materialistii,si atunci nu putem demonstra ca ele provin din ratiune
cum afirma idealistii.Categiriile cauzalitatii si substantei au fost supuse
6
unei critici sceptice din partea lui Hume.Cauzalitatea nu este dupa el,un
fapt obiectiv ci are un temei pur pshihologic.
Experienta ne arata numai faptul ca un eveniment este urmat de
altul,dar nu si faptul ca primul il produce cu necesitate pe al doilea.Intr-
un mod similar a negat D.Hume si experienta unei substante materiale
sau a unee spirituale,cautind originea notiunii de substanta in
asociatiile Pshihologice.
D.Hume considera ca misiunea cunoatserii consta nu in patrunderea
existente.Ea este o probabilitatea care ne permite sa ne orientam in
viatza practica.Unicul obiect al cunoasterii autentice in constitue dupa
Hume obiectele matematicii,toate celelalte obiecte de cercetare se
refera la fapte care nu pot fi demonstrate in mod logic ,dar care provin
numai dein experienta.D.Hume sia extins scepticismul si asupra religiei
afirmind ca existenta lui dumnezeu nu poate fi dovedita.La baza eticii
lui sta conceptia naturii umane neschimbate.Omul dupa Hume-este
fiinta slaba predispusa erorilor si capriciilor.Estetica lui D.Hume se
reduce la pshihologia perceptiei artistice:frumosul,el il trata
preponderent ca o reactie emotionala a subiectului la faptul
oportunitatii practice a obiectului.In sociologgie Hume a fost
adversarul ait a ideii feudal-aristrocratice a puterii de la Dumnezeu
cit si conceptiilor contractuale de provinienta a statului.
Materialismul francez din sec XVIII-lea curent ideologic.o treapta
in dezvoltarea filosofiei materialiste.Pentru materialismul din aceasta
perioada este caracteristic umanismul,lupta cu clericalismul,legatura
cu problemele sociale,cu revolutia,enciclopedism si iluminism.
Reprezentantii Iluminismului au fost Voltaire(1694-
1778)J.J.Rouseau(1712-1778)Montescquieu(1689-
1775),enciclopedismul-P.Bayle(1647-1706)D.Diderot(1713-1784).
Iluminismul este un curent international care era orientat contra
feudalismului si religiei,credeau in progresul tehno-stiintific si pledau
pentru popularizarea cunoastintelor.I.Kant definea iluminismul ca
capacitate de a trai cu mintea sa proprie,de a se folosi de ratiunea sa
fara dirijare din partea cuiva.Problema principala era problema
omului,raportului lui cu societatea.Reprezentantii iluminismului

7
considerau ca omul dupa natura sa este blind si binevoitor.Rouseau
afirma, ca numai de natura rea si limitarea inceputului natural de catre
civilizatie duce la rau si nedreptate.
Iluministii incearca de a rezolva contradinctia dintre omul individual
care are interesele sale si Omul general-purtatorul ratiunii si dreptatii.
Purtatorul ratiunii si dreptatii nu-i subiectul individual care-i molipsit
de instincte egoiste, ci omul in genere ,reprezentantul ideal al
speciei,care la i.Kant capata denumirea de subiect
transcendental.Montecquieu in lucrarea Despre spiritul
legilor(1747) incearca de a gasi asa principii a orinduirii sociale,care
ar garanta o anumita stabilitate sociala si ar forma premise pentru
dezvoltarea virtutilor civile.
Voltaire analizeaza critic filosofia lui R.Descartes si Leibniz si
considera ca ea este o arma a ratiunii in lupta cu tot cei nerational,cu
orinduirea sociala invechita.J.J.Rouseau formuleaza teoria contractului
social conform carei statutul si institutiile sociale sunt rezultatul
intelegerii intre oameni pentru a limita interesele egoiste si dusmania
dintre oameni.
In contractul social omul pierde libertatea sa proprie si dreptul
nelimitat la totul,dar capata libertatea civila care este mai presus de
toate.
Materialismul din aceasta perioada a fost prezentat de
D.Diderot,Holbach,Helvetius,Lamettrie, ect.Ei au redat materialismului
o forma contemporana, la ei deacum nu se vorbeste despre substanta
ori natura in genere,ci depsre materie care are caracteristica atributiva-
miscare,timp si spatiu.Ei dau difinitie gnoseologica a materiei-ca
materia este tot ceea ce actioneaza asupra noastra si produce
senzatii .Materia se difineste in corelatie cu constiinta.Lumea nu numai
ca este materiala,exista obiectiv.sinestatator,dar si o interpreteaza ca un
tot intreg,ca un sistemsistemul naturiiformele superioare caraia sunt
rezultatul evolutiei,dezvoltarii istorice.
Mai pronuntat se dezvolta si se aplica dialectica la interpretarea naturii
si omului.

8
Materialismul francez a formulat mai clar contradictiile dintre
materialism si idealism ,ce dau o critica argumentata idealismului
subiectiv.
Considerabil sa dezvoltat estetica,categoriile ei si interpretarea
materialista a frumosului.Ei afirmau ca lumea,natura este izvorul
frumosului.In arta au dezvoltat realismul critic.cea mai importanta
critica a materialismului francez este dezvoltarea ateismului si a
religiei .Si totusi materialismul din aceasta perioada avea un caracter
mecanicist si metafizic.
La Mattrie a scris o lucrare omul masina(1748)in care
interpreteaza omul ca o masina ,bazindu-se pe principiile mecanice,el
presupunea ca studierea mecanicii corpului uman va contribui la
descoperirea esentei lui,specificului activitatii de gindire umana.
In epoca moderna tot mai mult se despart drumurile filosofiei si
stiintelor naturaliste.Ele au diferite obiecte de studii(natura nemijlocit
data in experiment la stiintele naturii si formele abstracte de gindire la
filosofie).Se deosebesc ele si prin metodele sale (experimentele in
stiintele naturii si logica in filosofie).Insa stiintele naturaliste
permanent cereau de la filosofie formularea si justificarea metodelor
generale de cunoastere,formelor universale de gindire.Pentru
rezolvarea lor filosofia din nou pune in centrul cercetarilor sale
omul,esenta lui.modurile activitatii vitale si de cunoastere a lui.Aceste
probleme devin obiectul de studii in filosofie.