Macroelementele (N, P, K, S, Ca, Mg, Fe ) i microelementele (Zn, Cu, Mn, Mo, Co,

B, Cl, .a.) necesare nutriiei plantelor sunt puse la dispoziia plantelor de complexul nutritiv
al solului. Rezerva de substane nutritive a solului variaz n funcie de tipul de sol i
substratul litologic, fiind influenat i de regimul apei din sol, de procesele de absorbie de
ctre plante i de procesele de descompunere i mineralizare a materiei organice moarte
Dup exigenele fa de fertilitatea solului se consider c exist urmtoarele tipuri de
specii :
1. Specii foarte exigente (eutrofe): catalpa, alunul, nucul negru, chiparosul de
California, platanul, paulovnia, salcmul japonez, glicina .a.
2. Specii cu exigene mijlocii (mezotrofe): brazii, laricele, molizii, tuia, ararii,
carpenul, caprifoiul, magnoliile .a.
3. Specii puin exigente (oligotrofe): ienuprul comun, jneapnul, pinul de pdure,
mesteacnul, salcmul, scoruul .a.
4. Specii cu amplitudine ecologica mare fa de fertilitatea solului (euritrofe) i
anume : cenuarul, amorfa, dracila, lemnul cinesc, salcia cpreasc .a.
Unele elemente nutritive au un rol ecologic nsemnat n instalarea vegetaiei lemnoase.
De exemplu, calciul din sol determin reacii diferite ale plantelor lemnoase. Unele pot
fi calcifile (paltinii, cenuarul, catalpa, alunul, smbovina, fagul, frasinul, nucul, salcmul
japonez .a.) iar altele calcifuge (mestecnul, castanul bun, salcmul comun, socul rou .a.).
Speciile calcifile sunt n acelai timp adaptate la alcalinitatea soluiei solului, pe cnd cele
calcifuge cresc bine pe soluri moderat acide.
Salinitatea solului excesiv ngreuneaz aprovizionarea cu ap a plantelor mai puin
adaptate, determinnd seceta fiziologic . Dintre cationi cel mai nociv este Mg urmat apoi
de Na, care sub form de carbonai cauzeaz o alcalinitate puternic, duntoare rdcinilor
plantelor. Dintre anioni cel mai toxic este ionul Cl. Salinitatea este suportat, ntre anumite
limite, doar de cteva specii: amorfa, ctina roie, slcioara, gldia, ctina alb, plopul alb,
.a.