1848 La Români - o Istorie În Date Și Mărturii PDF

-
eefseva' hex
. .
I ' .76 or. rg
ajz.Jp.... mee
o
-
3Ng:NOPOIF
--k.
: , Ya?n.cy e tn. At
' e.
5 :31.1:11?14:::.;
st .
..i..
CaL,421' lev. s. ;4*(1*

17 AS1 1 Tp
ifigtzehe,...
e,I.- a' 4, 4 tit

,:?i'l"Yia,'-
,
,.. 4
41
4: h-- .A
10 ,
;-i ravrea.
4.41, r
Corsiecti
Xcint:gr-4,04.
l93 Pfel. le,
Po r a,l
kti.74.1414,
TJP,
.'lledecrt.ra' are,
o
4.44, 44 rs /*et?'
,
e_
V Akft
c., 1, -10 ,k
if Z rat
e
,
rf /1 0 c' re:4
4'47"
r . .
.
Co J
.
t/ , (
L a 1-- B www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
I
www.dacoromanica.ro
Coperta i supracopertaa Gheorghe Moto ra
Redactori: Maria Elena Simionescu, Corina Buse

Tehnoredactor: Stef ania Mihai
Coli tipo: 48, planse: 32 pag.
Bun de tipar: 31 V 1982
c. 587-1. P. Informalia
Str. Brezoianu Nr. 23-25
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
0 ISTORIE IN DATE SI MARTURII
de
CORNELIA BODEA
M
EDITURA TIINTIFICA *I ENCICLOPEDICA
Bucureti, 1982
www.dacoromanica.ro
Revoltilia rontlind
de la 1848
n-a fost un fenornen
neregulat, efenzer,
f drd treeut i viitor,
f drei altd canal'
deeit voinla intimpleitoare
a tineir- otinoritli
sau mirarea generald
europeand.
Revolulla generald fu oeazia,
jar nu eatiza
revolu fiel romeine.
Cauza el se pierde in zilele veacurilor.
Uneltitorli ei
sint ofitOreze,ce veaeuri
de. trude, suferinle
si lucrare
a Poporzilui rontein asura lui insufi!
N. B etj'aes c
Mersul recolutiei in istoria romAnilor, 1850
www.dacoromanica.ro
n curs:it realizdrii acestei lucrari am intilnit pretios sprijin, colaborare solicitudine,
pentru care fin sit exprim alese mutt umiri
Conducerii Academiei de Stiinte Sociale ci Politice presedinte, Milznea
Gheorghiu si Institutului de istarie N, forgo, director, Stef an St ef an esc u;
Conducerii ci colegilor de specialitate din diferitele sect ii ale Bibliotecilor Arhivelor
din lard i sirinl ate:
Biblioteca Academiei R. S. Romania (Sec(iile Manuscrise, hnprimate, Ca.binetul
de stampe ), Biblioteca Centrald de Slat (Arhiva istoricd ), Biblioteca Universittii Babes-
Bolyai, Cluj-Napoca (Colectii speciale ), Institutul de 'ski* i Aiheologie, Cluj-IsTapoca
(Arhiva 1848"), Institutul de Istorie N. Iorga (Biblioteca);'
Directia Generale:" a Arhivelor Statului Bucuresti, Arhivele Statului Brasov,
Arhivele Statului Cluj-NaPoca, Arhivele Statului Arad Arhivele .Ekscopiei Aradului,
Mueeul judelean Arad;
Haus- Hof- ?end Staalsarchiv, Allgerneines Verwaltungsarchie fi Osterreichische
Bibliothek (Viena); Orszcigos Lealtar ci Hadtdrlinelmi Intzet Lealtdr (Budapesta );
Public Record Office (Londra ); Archives du MinisUre des Affair-es trangres (Paris );
Widner Library (Harvard University, Cambridge, Massachusetts )-si Boston Public Library
(Boston, Massachusetts, S.U.A. ).
Calda" fi colegiala recunoastere:
Mariei Elena Simionese u, pentru toatcl pasiunea, priceperea, ddruirea si
dragostea dovedite in intreaga colaborare la aceastd carte;
lui Matei Ionesc u, pentru pertinentele. sale sugestii impartdsite ou solicitu-
dine de-a lungul anilor, de la inceputtel lucrcirii
lui Dan Berindei, L e oni d Boicu )cijG.Em.Maricajpentrucolabora
rea de inceput;
Elenei Dumitresc u, pentru tot ajutorul ei, statarnic si neprecupetit, a
transcrieri, colationari, indici; Valeriei Calima n, pentru interesul ardtat tucreiri i
si pentru ajutorul competent oferit cu generozitate ; Georgetei Penele a, pentru
participarea la intoonirea indicilor ;
pentru traduceri sau verificari de traducen i : Sandei Boroianu (fran-
cezd); Liviei Bacdru, Aurorei Mogai luiG. A ndrdssy (maghiarcl);
Idr.Eva Pettrascanul. Ilenei Bdrbat-Sgarburd, fohannei
Henning (gerniana ) fi lui II. K. Gheorg hi ul(engleza ).
Cif pentru ca aceasta lucrare sit vadcl lumia tiparului, deosebitil gratitadine dr.
Ion Ardeleanu, dr. Mircea Musat, dr.Mircea Maciu i Editurii
f tiinfifice si enciclopedice.
Bucure.sti, martie 1982 C
VI
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
Lucrarea de -fat& are roitul de a reuni Intr-o singur viziune istoria revolutiei
romne de la 1848, desfasurat pe Ifitinsul pamIntului romanesc.
Ea concentreaz- Intr-o documentatie really restrinsl mrturii reprezen-
tative, oglind a anilor revolutiei, ca si a gindirii evenimentelor complexe care
au premers,a.
Conceput in trer prti PRECURSOR', REVOLLTTIA, EPILOGURI-
PERSPECTIVE lucrarea acopefl tematic trei sferturi de veac, de la 1789 la
1831, reflectate In aprciape patru sute le piese cunoscute i necunoscute pind
acum, edite 1,i inedtte, dflate In arhiVe i biblioteci ram'ne i strline.
Baza documentar o constituie izvorul contemporan, intern si strlin, in
diVersele lui (arme de exprimare : programe si proclamatii, memorii i cereri,
acte guvernamentale i rapoarte diplomatice, corespondent& oficiall i particu-
lark disciirsuri cu rsunet istoric, consemnri de atitudini. In articole de presa,
In brosuri san panfleto, note si Inserrinri scrise sub impactul momentelor trlite,etc.
Este de la sine Inteles c o mare parte din materialul Intrunit aici reprezintri
piesele majore cunoscute ale miscrii i luptei noastre nationale. Pin& acum ins&
ele au fost incluse fie In co1ecti i editii structurate separat pe Tara Romneascg,
Moldova, Transilvania, sau Principatele Mold ova i Tara Rornineasc.lmpre-
unk fie in publicatii san monografii diferite aprute cu multe decenii
in urm sau mai recent. Astfel dispersate, s-a putnt urn-15"i mai greu tr-
stura definitorio a revolutiei, caracterul sAu unitar, pregtirea ei comun de o
parte si alta a Carpatilor, /egAtUrile manifeste sau deliberat tAinuite dintre o
actiune si alta, de la o tarlf' la alta La rindul lor, cercetrile ulterioare au con-
'firmat el descoperirile documentare nu se pot considera Incheiate. Argumente
peremptorii le oler i noile serii de documente, istorice i literare. Exemple
semnificative se pot evoca cu gnerozitate atit Intr-un domeniu cItsi In altul, atit
pentru deceniile premergtoarei eit i pentru anii propriu-zisi ai revolutiei:
Un prim bilaat rebuitat din .Impletirea materialelor edite si inedite este
ceea ce am cautat s cuprind sinteza de fat. S5. reflecte unitatea de
idei i teluri ce au Inspflptit rninti alese si au ridicat poporul lalupta pentru
dreptate i libertate social si politick pentru unitate i neatirnare nationall ;
s ilustreze ecpurile venite de peste }Ware. i legturile cu gIndirea i miscrile
Inaintate ale v.remii ; s prezinte revolutia romn In contextul ei european. S
arate totodat i vicisitudinile, piedicile care i-au stat In cale ; reactiile si ingerin-
Vll
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.INI
tele, opresiunea sau mina forte simtite din partea imperiilor absoiutiste, hab-
sburgic, otoman, tarist.
Prima partePRECURSORII exemplificl in 92 de documente $i grupuri
de documente aspecte din acumularea treptat i momentele cheie ale drumului
ascendent care a pregAtit izbucnirea de la 1848. Sint consemnate in ea marile
afirmAri ale maselor conduse de Horca si Tudor Vladimire.scu ; supptex Libellics
sau revendicarea cArturarl a stavechilor drepturi (1791) ; farnintri sociale i
preocupAri ideatice pentru mai binele poporului, al neamului Intreg ; actiunea
din 1834-35 cuprinzind aria etnic..1 de o parte si alta a Carpatilor i dovedind,
In afara marginilor ei, frAtie si colaborare revolutionaxe. La acestea se adaugli mo-
mente semnificative din miscarea de dei In spirit panromknesc si de inflptuire a
statului unitar national din 1837 1840 si 1843 1847, precum sit din al kink-
rile pentru pAstrarea fiintei nationale tmpotriva incerckrilor de deznationalizare ;
nu lipsesc nici preocupan legate de mersut inainte i societatii si al vietii
economice.
Partea a II-a REVOLUTIA. anunt inceputul ei, asa cum a fost el
gindit si pregtit, ca o actiune simultanl i unitar, prin Dersteptarea Romania:
intregicunoscutul apel al lui V. Alecsandri Cefird ronsdni, lansat Inc& din luna
februarie 48. Desasurarea evenimentelor din anii revolutiei (doc. 93-339) este
urmAritA, in consecint, atit In simultaneitatea cit si In pluralitatea aspectelor sale.
Schematic, momentele petrecute sticcesiv in Moldova, in Transilvania si in Tara
RomAneasa alterneazA cu planurile si actiunile conjugate de dincolo i dincoace
de Carpati", sau din toatA rominimea".
Partea a III-a EPILOGURI, PERSPECTIVE oler deopotriv
bilanturi ale drumului strAbltut i jaloane pentru continnarea lui In viziunea
unitar& a viitorului.
InIuntrul fiec&rei pArti, materialul documentar este orinduit cronologic
tematic. Capitolele i subcapitolele sint individualizate prin titluri, concepute
defineasa momentul sau aspectul istoric ilustrat. La rindul lor, piesele documen-
tare, in afara titlurilor proprii, sint provAzute cu titluri i sintagrae, concentrind
In ele continutul, ideea central& a fiecAreia. Pentru a inlesni tntelegerea fenome-
nului sau faptului descris, in conexiunea cauzalii. a gIndirii si a legitturii dintre
evenimente ; pentru a surprinde mai usor filiatia dintre formulare si actiune, docu-
mentele sint Insotite si de scurte enunturi, glose si reflectii marginate. Un dez-
voltat Cuprins-Cronoiogie, tradus i In limba englezk, serveste de calAuz in
lumea de idei i fapte din aceste volume. Am c'autat astfel ca lucrarea sA capete
atributele j functia unci ISTORII IN DATE SI MARTURIL
Am folosit indeobste documentul original, din sursa lui primar, manuscrisi
sau, In cazul iraprimatelor contemporane, din tiparitura princeps. In reprodu-
cerea textelor, atit In limba rominA cit i a celor in limhi striline, am pAstrat
particularitAtile de limbA, precum i notele i inserantirile apartintrid documen-
tului, considerind util a reda eh mai nealterat amprenta timpului, culoarea lo-
cului, portrctul politic si social al autorului, al etnitentului sau al destinatarului
lui, san, dup& caz, al editorului contemperan.
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE
Am ales calea restituirii textului autentic i pentru ca din confruntarea cu
manuscrisul multe documente edite au cistigat valente noi de imedit. S-a
intImplat de asemenea ca si din confruntarea a doul redactari autentice
ciorna. inedita, text definitiv, edit, sau original si copie autografa etc. sa
reiasa completan i Intregiri de texte. Ele au putut fi omise sau alterate,
involuntar san deliberat, dar si din pricina gradului de deteriorare si
a conditiilor precare dc conservare ale documentului. Cu titlu de exem-
plu citarn: informarca colonelului Roth, cornandantul regimentului grani-
ceresc banatean, cu privire la miscarea secreta din 1834 si ramificatiile
implicatiile ei panromanesti (doc. 2 1) ; memoriul despre Politica Tarii.
Romanesti fata de Polonia" (doc. 26) ; scrisoarea lui loan Axente (Sever)
din aprilie 1848 (doc. 105) ; Petitia-proclamatie de la Iasi din martie-aprilie
1848 (doc. 93) ; corespondenta revolutionarilor moldoveni din vara lui 1848
(doc. 178, 182, 183) ; scrisoasca Ini G. Baritiu catre Ioan Maiorescu din 9/21
septembrie 1848 ((loc. 254); scrisorile prefectului loan Buteanu catre adrni-
nistratorul Hat.egului; Dimitrie Moldovan, din ianuarie 1899 (doc. 317, 318) ;
scrisoarea prefectulni Petro Dobra catre vicetribunul George Musescu (doc. 319) ;
relatarea corespondentului ziarului Nemzeti Politikai Hfrlap" din Pesta, datata
2/14 mai 1848 (doc. 111) ; memeriul din iunie 1848 cu cererile romanilor buco-
vineni (doc. 173) ; scri:erile cifrate trimise de Ion Ghica de la Constantinopol lui
N. Balcescu la Bucuresti, in E pt. =brie 1848 (doc. 231, 26 1) ; Proiectul de pacifi-
catie romano-maghiara din 2119 iulie 1849 (doc. 333) i multe altele.
Peste 6.5 de documente romane si straine vad pentru prima data lumina
tiparului din forma lor initialA, manuscrisa. futre ele : documentele secrete privind
framIntarile din Banat, la 1823-24 (doc. 12) ; scrisoarea lui Grigore Gradisteanu,
din 1838, catre Ion Ghica i I. Em. Florescu, atunci studenti la Paris (doc. 25) ;
memoriul redactat de Flix Colson, despre oameni i partide politice din Tara.
Romaneasca In decembrie 1838 ianuarie 1839 (doc. 29) ; dezvaluirea anonima.
In legatura cu miscarea de la 1890 (doc. 36) ; scrisoarea lui Pavel (Panaiot) Bals.
catre Ion Ghica despre miscarea din martie In Moldova (doc. 95) ; scrisoarea lui
Anastasie Panu, de la Hui, catre Lascar Rosetti si G. Sion, la Cernauti (doc.
179) ; scrisoarea lui G. Sion, de la Cernauti, catre G. Baritiu, 8/20 iulie 1848 (doc.
225) ; scrisoarea lui Eliade Radulescu catre G. Baritiu, din 16/28 iulie 1848
(doc. 233) ; Stefan Puris, de la Virset, catre Nicolae Man din Sibiu, 11/23 iunie
1848 (doc. 128). 0 serie de piese sInt legate de activitatea revolutionara a lui
Eftimie Murgu (interogatoriul luat lui In Inchisoarea de la Pesta, octombrie
decembrie 1845, doc. 61; o informare secreta, asupra activitatii sale ceruta. de
autoritatile imperiale habsburgice In 1846 1847, doc. 8 L III ; anchete premerga-
toare condamnarii lui din iulie 1850, doc. 345). 0 alta grup5. o constituie rapoar-
tele consulare engleze din 1839, 1843, 1849 si mai multe din 1848 (doc. 30, 42,
51, 55, 90, 96, 133, 160, 243, 256, 258, 263, 261); cronologia evenimentelor din
lunile ianuarie-august 1899 intocmita de John Paget (doc. 321 nota) ; scrisoarea
contelui Karacsay catre John Paget In legatura Cu condamnarea la moarte,
la 11 mai 1849, a lu Stefan Ludwig Roth (doc. 320). Inedite ca atare stilt de
asemenea i rapoartele autoritatilor sasesti din Brasov, din aprilie-mai 1848 (doc.
IX
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
106) ; raportul consilierului i administratorului domeniilor Zlatna, J. Nemegyei,
catre vicecomitele Tezaurariatului, mai-iunie 1848 (doc. 164) ; scrisoarea lui Ion
Ionescu, de la Semlin, catre A. G. Golescu, la Paris, despre conferinta de la
Zlatna, din ianuarie 1849 (doc. 3 16) ; roan Axente Sever catre cornisarul dis-
trictual al Sibiului, comitele Salmen, noiembrie 1850 (doc. 347) etc. intre piesele
majore noi se numarl i scrisoarea-memoriu adresata de generalul Gheorghe
Magheru presedintelui Ungariei, Ludovic Kossuth, la 4 116 martie 184 9 (doc.
327) si Memoriul statistic asupra Principatelor Moldovei i Tarii Romanesti
Intocmit de Alexandru G. Golescu, In decembrire 1848-ianuarie 1849, la Paris
(doc. 340) etc.
Sint de asemenea puse in circuitul istoriografiei noastre o serie de izvoare
de limb& maghiara i germana documente, apeluri, relatari din presa', capitole
din publicatii contemporane evenimentelorcontingente cu desfasurarea miscarii
nationale i Cu revolutia romilna ; altele.ilustreaza mouiente din lupta.proprie a se-
cuilor pozitia sasilor In 1848 1849. Citez Intre altele pagini despre dez-
nationalizare si asimilare din discursul lui S.z6ch.enyi Istvan tinut la_sedinta solemna
a Academiei de stiinte maghiara, 27. poiembrie 1842 (doc. scrisoarea lui
Wesselnyi Mikls &atm. Kossuth pe teme urbariale si.nationale, In august 1846
(doc. 78) ; Memoriul natiunii sasesti din Transilvania Cu privire la conditiile
uniunii ei cu regatul Ungariei", din 21 iunie/3 iulie 18.48 (doc,. 17 1) ; Anton Kurz,
corespondent& din Siebenbarger Wochenblatt" din septembrie 1848 (doc. 273) ;
proclamatia lui Kossuth catre romani, din 28 septembrie/ 10 octombrie 1848 (doc.
2 80) ; procesul-verbal al adunarii secuilor de. la Lutita redactat de contele Mik6
Imre, 9/16 octombrie 1898 (doc. 28 1) ; raportul lui Berzenczey Laszl catre Kossuth,
din tabara de la Lutita, 8/20 octombrie 1848 (doc. 309) ; proclamatia baronului
\ray Mikls, comisarul regal al Transilvaniei, adresata romanilor, 13/25 octombrie
1848 (doc. 3 11) ; pagini din cartea lui K. M. Pataky (Bem in Siebenbargen.
Zur Geschichte des ungarischen Krieges,1848 u. 1849), Cu privire la tratatul de
la Lugoj, august 1848 (doc. 336) etc.
Mai amintim si o serie noua. de relatar in limbile francez i engleza, care
adaugate celor cunoscute pina acum,.ilUstreaza i largesc aria de iradiere a ecou-
rilor produse de misarile rominilor In Apus 0, peste ocean, in Statele Unite
ale Americii. Subliniem cu deosebire amplele comentarii ale lui Francis Bowen de
la Universitatea Harvard (Cambridge, Massachusetts, S.U.A.) apasute in The
North American Review" din Boston, In ianuarie 1850 i ianuarie 185 1 (doc. 350,
353), precum i articolele semnate de cunoscutul publicist francez Hippolyte
Desprez, In Revue des Deux Mondes" de la Paris, In decembrie 1849 si ianua-
rie 1850 (doc. 329, 338).
Documentele stilt redate integral. In foarte rare cazuri, din unele piese cu con-
tinut. eterogen (corespondenta particulara sau diplomatica) s-a retinut numai
referirea la subiect. Asa am procedat cu : scrisoarea lui Moise Nicoara, din
18 10 (doc. 5), raportul consul ului austriac, von Timoni, din mai 1843 (doc. 50, 1),
scrisoarea lui N. Balcescu din decembrie 1847 catre Alexandra Florescu (doc.
88, I), scrisorile lui George i Alexandru Hurmuzachi catre fratele lor Eud oxiu
www.dacoromanica.ro
CUVINT INAllsfrE
(doC. 298, 299) htc. Acelasi eriteriu 1-am splicat i In cazul fragmentelor repro-
dUse din lucran i contemporane.
Pentru a deosebi adnotarile apartinind textului original de notele sau adden-
dele Miastre, am adoptat numerotarea celor dintii cu asterisc i respectiv,
Cu numere. Pentrit piesele care au cunoscut mai multe versiuni sau editii am indi-
eat pe cele reprezdntative. Am semnalat de asemenea deosebirile de lectura sau
de interpretare, fie direct si explicit In dazuri de nepotrivire esentiala, fie indi-
rect, prin indicarca editiei confruntate.
Toate docurnentele In limbi straine franceza, engleza, germana, maghia-
ra, latina. stilt Insotite prioritar de traducen In romina. Am socotit s ofe-
rim astfel posibilitatea urmarira Cursive 'a firului tematic lucrarea fiind
conceputa ca o istorie documentarksi complementar ca o coleclie de documente.
Ilustrafta, la rindul ei, cuprinde citeva piese netunoscute i rnesaje nesem-
nalate caatarb Tina. acum. Citarn Intre exemple : o marturie a miscarii pentru
unitatc nationala, din 1837., concretizat in adaptarea versurilor lui Iancu Vaca.-
rescu, scrise in 1818 de gravorul 'si popularizatoful lor, invatatorul banatean Stefan
Popovici Niagoe (fig. 37). 0 piesa de la sine graitoare este sigiliul melar oferit
omagial lui" G. .Baritiu in 1843, .pentru actiVitatea sa gazetareasca In slujba
intregii romnimi Lcgenda, Lui-G .B aritz , fiatzii moldoveni recunosedtori, i emblema
Tarii Mbldovei de pe sigiliu reprezinta. sinibol tare nu 'mai are nevoic de alta.
tAlma.cire (fig. 40,41).
Revelator est si Encomiul (fig. 107) atIresat la rindul satr, In septenlibrie
1840, de George Baritiu i Rdactia.Gaztei de Transilvania" batrinului Eudoxiu
Hurmuzachi gazda ospitaliera de. la Cernauca i tat5.1 frati/or Golesti" ai
Bucovinei.
Prea. putin 'se stie, de atemencav a chip& Revolutie, In numele princiPiului
egalei Indreptatiti nationale promisa de Habsburgi, romAnii au cenit Ministe-
rului de /a Viena de a se introduce in sterna Mansilvaniei un simbol care sa repre-
zinte i natiunea romana, alaturi de celelalte natiuni ale tarii, demult recunoscute.
Modelul heraldic propus dc romani, menit sa le ateste vechimea, originea si con-
tinuitatea pe teritoriul strabun, nu era altaceva decit emblema Daciei Felix de
pe una din emisiunile monetare locale ale PROVINCIEI DACIA (secolul III).
Vezi figurile 103-104. E de remarcat Insa., sau mai bine zis era de asteptat ca
dei romanii si-au pus toata prudenta In a explica Intr-un mod pro-imperial efigia
feminina din emblema, ca si initialele D. F. (Deo favente *i nu Dacia Felix)
cererca lor s nu fi Jost ascultata.... Tot asa cum n-a fost aprobar nici Petitia
din februarie 1849 (doc. 296) de a se constitui toti romanii din Imperiul
babsburgic Intr-o entitatc politico-administrativa.; fie aceasta i un ducat sub
direct conducere imperiall. E o dovada mai mult c aspiratia fireasca de uni-
tate national, era un cosmar politic pentru Imperiu. Dorinta legitima., de o parte ;
team explicabila, de cealalta.
Nola i necunoscuta. Ora acum In acest sens este Insasi harta politica figura-
tiva a EuropeiPolitische Charle vow Europa aparut. la Viena In atelierul lito-
grafic i editura lui Franz Werner, 1848. Executata alb-negru (marime 48 x 36 cm),
harta ilustreaz alegoric starea revolutionara sau reactionar-conservatoare,
XI
www.dacoromanica.ro
1 848 LA RONIJNI
caracteristica fiecArei tiri sau parti din continentul european pin in marginile
mediteraneene ale Africei, Asid i Delici si ale Orientului apropiat. Du$ cum se
poate observa din reproducerea ei pe Vorsatz"-ul volumelor d fa t& consem-
narea starii revolutionare de pe ambele versante ale Carpatilor romani atesta o
data mai mult vointa de unitate nationala, intruchipatt In atitudiaea romanului
transilvan, Imbracat In costum de soldat roman, cu privirea i bratul indreptate
peste Munti, inspre Iasi si Bucuresti. Este o realitate pe care o gasim exprimata
direct si far echivoc de -George Baritin In luna mai 1848 chid scria Soarta
romane se va hotarl In Bucuresti i in Ia,si, lar nu la Cluj, nici In Blaj.
nici In Buda". Si tot acelasi tel de uni-tate statala il confirma i istoricul Jakab
Elek, martor i cronicar al evenimentelor din 1848, chid descria. pancartele
*Ind harta Daco-Romaniei purtate la Adunarea din mai 1848 la Blaj (doc. 121).
O prefigurare a statului national unitar la '48 o atesta i interpretarea data de
Dimitrie G. Golescu (fratele lui Golescu-Negru), la 7(19 a.ugust 1848, unei harti
tiparita la Viena pe la 1828 (doc. 187). 0 astfel de harta este si cea reprodusa
din Illustrierte Zeitung", Leipzig, 1849, pe Vorsatz"-ul de Incheiere al
olumelor.
Si ca s5. Intregim mesajul his* al lucrarii tot cu un document scriptic.
de data aceasta inclus intre facsmile, semnalim informatia comunicata de consulul
austriac, von Timoni, Ministerului sin de la Viena; potrivit acesteia, Locotenenta
domneasca de la Bucuresti ar fi prima o delegatie din Transilvania ca propuneri
de ajutor din partea romanilor transilvani pentru infiintarea unui imperiu dacic"
{fig. 83). Cu o chemare a tinerimii romine din 1851, imprejurul stindardului
pe care e scrisa Unirea Romanilor" se Incheie i ultimele pagini ale lucrarii
(doc. 336).
Aceasta permanenta i multiforml Imparta,sire de ginduri, de planuri i aspi-
ratii de la un capat /a altul al romanimii este dominanta care se desprinde constant
din cugetul i faptele desfasurate de-a lungul deceolilor de la Horea la Unirea
cea mare.
Bucurefli, nutrilie 1982 C.B.
XII
www.dacoromanica.ro
CUPRINS - CRONOLOGIE
CUVINT INAINTE VII
PARTEA I
PRECUSORI
1784 1785 RASCOALA LUI ROMA
Horia Rex Daciae" Sigiliul atribuit lui Horea. Gravur.
cu explicatii contemporane. (Text roman 0 german) . . . 3
Obiective programatice. Ultimata tlranilor Conditiile

puse de Horea nobilimii 0 comunicate prin Carol Brdneck,
de la Ofichil sArii din Soimus. 11 noiembrie 1784. (Text
romin 0 maghiar) 4
Dreptul poporului la r5scoa15. J.P.Brissat, A doua serf.-

soare a Unt4i apdrdtor al poporului atre impcIratul Iosif al
II-lea. . . 1785. (Text romn 0 francez) 6
1791 4. Natiunea romini. din Transilvania cere restituirea str5,-

vechilor ei drepturi Supplex Libellus Valachorum. (Text
roman 0 latin) 31
18 10 5. Tara la care ni se cuvine a privi Din scrisoarea lui Moise

Nicoarg, din Buctuesti, lui Petra Maior, la Buda.
Decenibrie 59
18 12 6. RomAnii s5-0 cu,noasca adev5xatul 0 slAvitul lor baceput
Petru Maior, Istoria penlru incepulul romans:tor in Dachia.
Cuyint inainte 59
18 19 7. Ajung5. lacr5.raile patriei, ajung5. jugul robiei..." Gh

LazAr, nodal la inscdunarea mitropolitului Dionisie Lupu.
Bucure.lti, [29 mai] 61
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
1821 REVOLUTIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU
Fratilor lAcuitori ai Tgrii Rorninesti... Veniti in grabg"
Cea dintii proclamatie a lui Tudor Vladimirescu. Fades,
23 ianuarie 63
Patrie s chiaral poporul... Scrisoarea lui Tudor
Viadimirescu catre Nicolae Vgcgrescu. 11 februarie . . . 64
La un gind i Intr-un glas cu Moldova" Tudor Vladimi-
rescu cgtre mitropolitul Dionisie i vel-vistierul Al. Fili-
pescu-Vulpe. 5 aprilie 65
De peste Carpati... un nou crgisor s-a ivit" Din ancheta
notarului Makra Antal printre tg.raniihunedoreni. 24 martie/
aprilie. (Text romln i maghiar) 66
1823 1824 12. Agitatii revolutionre 1ntre grAnicerii bgngteni I. Adresg

personal trimisg comisarului cezaro-Crgiesc Dobrowollny,
la Comandamentul general cezaro-crgiesc banatic. din Timi-
soara. Viena 2/14 ianuarie 1824. IL Raport secret al co-
misarului cezaro-crgiesc, DobrowallnY. Timisoara, 24 de-
cem.brie 1823/5 ianuarie 1824. (Text roman si german) 73
1826 1832 TEMEIURI I TREBUINTE SPRE ,OBSTEASCA FERICIRE" 77

Cu fabrici fiecare stApinire. ti ibloseste norodul" Con-
stantin Radovici din Golesti (Dinicu Golescu), nsemnare
a calatorii meals 77
Pe smut, traiul diferitelor clase Dr. Constantin Caracas,
Clasificarea locuitorilor . . . 78
Familii a uneia lAcuintg * Costachi Conachi,
Temeiurile ci trebuinja desfiinjelrii vamii intre Moldova ,si
Tara Romaneascct 80
Fluggria, temeiul bogg.tiei i fericirii unei natii Plan
pentru un A,sclzilmint de agricultura spre imbundtaiirea
farinilor. Din Curierul rumgnesc'', Bucuresti, mai 1830 81
RAzvrAtirea lucrgtorilor de la ocnele Telega Vomicia
din Lguntru, Poruncg eltre dumnealui stolnicu Costache
Burchi, otclrmuitorul judetului Prahova. Z octombrie 1832 82
1829 1830 18. Valachia i Moldavia sg, facg amindou ira printipat de sine
neatIrnat Cererile ce ay fi putut face Valachia ,si Mol-
davia la un congres de prinii cre,stini pentru siguranfiia lor ceo
din afara ,si statornicirea ceo din launtru 84
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
19. Fratele e tot irate..." Tana]. Vacarescu, La Milcof.
Poezie, 1830 86
1834 1835 20. Unirea i neatirnarea Principatelor Bois-le-Corate, Temen

dorinfe ce mi-aufost exprimate de locuitori privitoare la viito-
rul fdrilor lor. Bucuresti, 17 mai 1834 (Text roman si francez) 87
21. Miscare secretd. panroma.neascd. pornitd. din Transilvania
si Banat I. Al doilea denunt Maschek comunicat de
lt.-colonelul Roth, com.andantul regimentului graniceresc
baratean, generalului coman.dant al Banatului, von. Schnel-
ler. Caransebes, 15/27 ianuarie 1835. IT. Nota lai Met-
temich catre contele J. Sedlnitzk-y, seful Politiei. Viena, 3/15
februarie 1835. (Text roman i german) 93
1837 22. Mihai Viteazul sau. ce poate s fact o natie unita" F

Aaron, Idee repede de Istoria Prinfipatului Trii Rumtine,sti 99
1838 PROGRES... REACTIUNE... 102

Pentru triumfui al tuturor romanilor" F. Aaron, din
Bucuresti, catre G. Baritiu, la Brasov. 7 februarie . . . 102
Ca si cei Arad cetitori s poata ave Istoria pentru incepu-
turile romdnilor fn Dachia" Iordachi Malinescu, din
Mihaileni, Moldova, cAtre G. Baritiu, la Brasov. 19 aprilie 104
Din viata Bucurestilor... Grigore Gradisteanu, de la

Bucuresti, catre Ion Ghica si Ion Em. Florescu, studenti
Ja Paris. 16/28 decembrie 105
1837 1841 IIISCAREA PENTRU UN STAT NATIONAL UNITAR

51 INDEPENDENT
I. MOMENTUL CA.MPINEANU 110

Pentru reconstituirea vechii Dacii Despre politica Tdrii
Romtine,sti fella' de Polonia (Opirtii romanesti In problema
unei colaboran i romdno-polone 1837. (Text roman i francez) 110
Declaratia de principii a Partidei Nationale din Tara Roma-
neascd. Act de Unire Independenid. 1/13 noiembrie
1838. (Text roman i francez) 118
Proiectul de Constitutie. Dupl. recunoasterea indepen.dentei
Osibitul act de numirea suveranutui rumiintior. 5/17
noiembrie 1838. (Text roman si francez) 123
XV
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMirlslI
29. Avint national, curente politice [F. Colson], Despre
ocuneni j particle politice fn Tara Ronidneascd. Decembrie
1838 ianuarie 1839. (Text roman i francez) 128
30. in cauza unirii Principatelor. Vizita lui N. Sutu, secretar
de stat al Moldovei, la Bucuresti Raportul consulului
britanic R. G. Colquhoun catre Lordul Palmerston,
Bucuresti, 7119 ianuarie 1839. (Text roman i englez) . . 146
II. PROGRAM CULTURAL TEL POLITIC 149
31. Unirea, f5x5. care bine nu vorn mai vedea" Costache

Negruzzi, de la Iasi, catre G. Baritiu, la Brasov. 23 martiei
4 aprilie 1839 149
32. Societatea pentrn InvItatura poporului roman Procesul
verbal de constituire. Paris, 20 august 1839 150
33. Pentra cele trii mari provincii a vechei Dacii"M. Kogal-

niceanu, Dacia Litterard". Introductie. 30 ianuarie 1840 151
34. Patriotice dorinte... A. Hajdeu, Suvenire de cele trecute,
idei de cele de fold ci ardtare de cele viitoare a Moldaviel".
lunie, noiembrie 1840 154
35. Sa ne tinem de limba, de istoria noastra" M. Nogalni-
ceanu, Introducjie la Arhiva Romaneasca". 184 1 . . . . 155
III. MISCAREA DIN 1840 159

36. Acest scop de revolutie s-ar fi organizind de trei ani
Dezvaluiri anonime 159
37. Pentzu o ,, ocirmuire republican5.... nou5. roman5." Conclu-
ziile din raportui Comisiei de ancheta adresat domnitorului
Alexandra D. Ghica. 10 decembrie 1840 160
38. ,,S5. sc5.parn pe Campineanul..." C. Bolliac, Marsilieza
ronanilor 162
39. Sentinta de condamnare data de Divanurile impreunate".

11123 aprilie 1841 164
40. Nevoia de reforme sociale si economice Mitic5. Filipescu,

Profesiune de credinjd politic& Aprilie 1841. (Text roman
fran.cez) 165
XVI
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
1839-1841 IV. ASOCIATII SECRETE IN MOLDOVA 177
Conjuratia confederativi a comisului Leonte Radu" I
Juramintul conjuratilor. II. List& de conjurati" sau
patrioti". 1839 177'
0 noul asociatie secreta. Societatea filantropica. I. Ra-
portul consulului britanic de la Iasi, Samuel Gardner, catre
R. G. Colquhoun, consulul general britanic de la Bucuresti,
9/21 ittnie 1841. (Text roman p englez). II. Secretaria-
tul de Stat al Moldovei catre consulatul britanic din Iasi.
13125 iunie 1841. (Text roman p francez) 178.
1842 IMPOTRIVA DEZNATIONALIZARII 184

Limba p nationalitatea Simeon Barnutiu, O tomneald de
rufine i o lege nedrcapId. Blaj, 13/25 februarie 184
Interesul vostru este si al nostru" Iordache

din Valeni (Moldova), catre G. Baritiu, la Brasov. 8/20 iunic 194
Aceasta se face romanilor in al 19-lea veac " Dimitrie

Jiaz3u, din C1mpu1ung(-111uscel), catre G. Baritiu, la Brasov.
Octombrie 196-
Limbo, e limba valala " St. Ludwig Roth,

Lupia pentru limbo (oficiald) St: Transilvania. O ldmurire
la : De uncle pi incolro? (Text roman p german) . . . 197
Ce cerlegile maghiare? Szchenyi Istvn, Din discursul

tinut la sedinta solemna a Academiei de stiinte maghiara.
27 noiembrie. (Text roman p maghiar) 199
1843 48. Trebuinta istoriei patriei... pentru ocrotirea driturilor

noastre" M. Kogalniceanu, nivint petting deschiderea
cursului de istorie nalionald in Academia Mihdileand. Iasi,
noiembrie 212
1843-1844 SOCIALE, ECONOMICE, NATIONALE . 225

,,Fabricile sa. fie aparate... tehurile a se stitpeasca."
Propuneri facute In Dicta din Cluj, decembrie 1842,
rezurnate In Gazeta. de Transilvania". 4 ianuarie 1843 225
0 victima a tiraniei : Mitiel Filipescu I. Raportul consulului
austriac, C. von Timoni, din Bucuresti, catre Principele
Metternich, la Viena. 10/22 mai 1843. (Text roman p gerznan).
39
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Lui Ditnitrie Filipescu,. jalnicul su vat- Costandin Gh.
Filipescu. Discurs de inmormintare. 9 maI. 1843 . . . . 226
Nemultumiri generale sub domnia lui Gh. Bibescu
Raportul consulnlui britanic R. G. Colquhoun, catre
Lordul Aberdeen, ministrul de Exteme britanic. Bucuresti,
15/27 octombrie 1843. (Text roman si englez) 227
Conflict intre Adunarea Obsteasca a. Tarn Romanesti
domnitor, In pricina instrainarii minelor. Raspunsul Adunarii
din 29 februarie 1844 la Ofisul domnesc din 14 februarie 231
loan Eliade Radulescu, Mciacul ci florile. Poezie-pamflet 232

Toti oamenii se nasc i slat slobozi" M. Kogalniceanu,
Desrobirea figanilor. Articol pe marginea decretului din
31 ianuarie 1844, in Foaia.stiintifica i literara", 6 februa-
rie 1844 , 235
Emanciparea tiganilor manastiresti i ai statului in Mol-
dova Raportul consulului britanic de la. Iasi, Samuel
Gardner, catre Lord Aberdeen,' la Londra. 18 februarie/ 1
martie 1844. (Text romn i englez) 237
Pedecile care se arati In drumul negustoriei" Transil-

vania. Comerciu. Dupa. Gazeta de Transilvania", 27 martie
1844 238
Pentru vremi mai bune i eftine impotriva cancelarului

Imperiului Austriei, printul Metternich 239
Planurile i speranta roman ilor : unirea intr-o natiune si o
tara Wesselnyi Mikls, Despre romanism, 1843. (Text
roman i maghiar) 240
Spiritul secolului : Pentru unire nationall puternica"
G. Baritiu, Nalionalitate. Articol in Foaie pentru minte",
decembrie 1844 248
1844 1845 EFTIMIE MURGU I BANATUL 250
Acuma vrem i noi a fi in tara noastra" Invatatorul

Vasile Bojinca, din Girliste, catre Eftimie Murgu, la Lugoj.
31 octombrie 1844 250
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
6 1. Pentru emanciparea nationalitatii romanilor" Intero-
gatorinl'hiat'lui Effimie NIurgu la Pesta, pentru incerea-
rea de a razyritti p9porul valah". 18/30 octombrie si 18/30
decembrie 1845, (Text romn i maghiar) 231
1845 1846 LA MINJINA 269.

A ne 1mpzti gindurile intre noi" Costache Negri si
V. Alecsandri, de la MInjina, catre Ion Ghica, la Bucuresti
Martie 1845 269
ifilcovuI, balaurul care trebuic strivit" C. Negri, de
alre Cthii Filipescu, la Bucuresti. 10 mar-
tie 1846. (Text reman i francez) 270
1846 MISCARILE DIN MOLDOVA 2-2

impotriva abuzurilor cirmuirii [M. Kogalniceanu],
Tulburdrile de la Ia,si din ianuarie-martie 1846. (Text manda
si francez) 772
Represiuni... ; AL I. Cuza, de la Galati, catre Iordache

Lambrino. 9 iunie. (Text ronidn i francez) 277
Epilog... Al. Savu, .secretar la Consulatul austriac din
Iasi, catre . Barifiu /a Brasov. 29 noiembrie/11 decembrie 279
1845 1846 FORME CULTURALE TELL-RI 'REVOLUTIONARE . . . 281

Istoria este cea dinti, carte a unei natii" [Prospect
pentruj Magazinu istoricu pentru *Dacia", sub redactia
lui . A. T: Laurian si N. Balcescu. Ianuarie 1845 . . . . 281
Zorlle pentru minte inima" A. Pop [Al. Papiu
Ilarian], Sd itivaplm rormine,ste, domnilor 1 Din revista manu-
scrisA Diorile...", Cluj, Martie 1846 283.
Pentru Inflorirea Mtelectuall moralil. a natiei Inte-

meierea Asociatiei /iterare a Romaniei, la Bucuresti, si a
Societ6tii studentilor romAni de la Paris. Februarie
decembrie 1845 285
A inlesni progresul literar in toat& romanimea" Socoteald
de lucrurile Comitetului .Asociafiei iterare a Romniei, pcntru
anul 2-lea, Bucuresti. 1846 286.
,,A. contribui de la unti phi& la 1 000 galbeni pe an" I

Studentii romani, de la Paris, aire Ion Ghica, la Bucuresti
XIX
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROIVIANI
Angust 1846. II. Ion Ghica, de la Bucuresti, ctre fratii
Hurmuzaki, la Viena. Septembrie 1846 289
Circulatia ideilor i a artilor 1ntre romini Atanasie
Salidor, de la Arad, cltre G. Baritiu, la Brasov. 4/16 martie
1846 290
Misia revolutionarS, a poeziei C. Bolliac, Poesia (capi-
tolul VII) . . . 292
T. Vasilovici, Limba noastrel cdrd noi. Poezie din Calen-
dar pentru Bucovina pe anul 1846" 294
N. Popea, /ubitoriul de nafta-Fi sau nalionalistul Poezie
din revista manuscris& piorile" Cluj, 1846 296
1846 1847 PROBLEMA REGLEMENTARII RELATIILOR DINTRE TARA-

NII IOBAGI I DOMINTI DE PAMINT 297
Privire general G. Baritiu, Urbariele in Transilvania 297

SI scriem mai patine si sl dregern mai ro.ultisoare"
G. Baritiu, Tdranii, urbariul Fi aparta periodic. Articol din
"Gazeta de Transilvania". Martie 1846 300
Dacl milioanele nemaghiare vor alcItui majoritatea

ce/or ca drepturi" Din scrisoarea, lui Wesselnyi
Mikls atre Kossuth Lajos. Jiblu, 1 august 1846. (Text
romAn i maghiar) 302
Veacul urbarelor au trecut..." Un estract din scrisoarea

baronslui Veseleni, in privinla urbariului. Din Gazeta, de
Transilvania". Noiembrie 1846 . . 306
tntr-o epohl unde se trateaz& despee indatorirne s&te-

nilor atre proprietari..." Catrina Varga. Ianuarie-
februarie 1847. Din Albina romineasch," (Tasi). 13 februarie 308
Cazul Murgu" preocup& autoritAtile habsburgice...

I. Dispozitie imperial& cltre contele Sedlnitzky, seful
Noiembrie 1846. II. Raport secret, din Timi-
Fiara, /naintat contelui Sedlnitzky, la Viena. 10 martie 1847
(Text roman si german) 309
NOASTRA UNITATEA NATIONALA." 315

Junimaa romanA, Intr-Insa natia nadajduieste" N. B51-
cescu, Privire asupra stdrii de ala, asupra treculului pi
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
viitorolui patriei noastre. Cuvintarea din noaptea Anului
Nou 1847, la Paris 315
Cu fierbinte zel national" Juristii romAni de la Colegiul
reforinat din Tg. Mures cAtre G. Baritiu, la Brasov. 19
ianuarie 1847 321
in clutare de sprijin... C. A. Rosetti, de la Paris, catre
ron Ghica, la Bucuresti. 1 martie 1847. (Fragment) . . 322
Pentru dulcea noasta lirart" Tinerimea rom.6.n de la
Liceul academic maghiar din Cluj cAtre G. Baritiu, la
13rasov. 2/14 octom,brie 1847 323
.. Pentru iatocmirea de scoli romine' Insocierea LazarianA :
actul de constituire al socictitii. Paris, noiernbrie 1847 324
/847 1848 PRELUDIT 326

Clnd omenirea 1ntreag5. intri In frAmintare Ditnitrie
BrAtianu, Cuvint improvisat la Societatea stude-nlilor
din Paris. Noiembrie 1847 326
Lucrurile tare se nrauresc". Programul Partidei tinerilor
L Din scrisoarea 1i N. BlIcescu, de la Paris, cltre Ale-
xandra Florescu, la Bucuresti. 3/15 decembrie 1847. H.
H. Desprez, Moldovalahia fi ntigarea romilneascd. Din
Revue des Deu.x Mondes". Ianuarie 1848. (Text rornin
francez) 335
Desliintarea vOrnii dintre Tara RomAneasa si Moldova
1 iattuarie 1848 Art. 8 din Actul de convenlie futre Give-
cinatele prinlipate a Tdrii Romitnefti gi a Moldovii. Bu-
letin, foaie decerarie 1847 340
Partida liberali din Tara RomAneasa Raportul
consulului britanic R. G. Colquhoun, de la Bucuresti, cl-
tre Stratford Canning, ambasadorul Angliei la Constanti-
nopol. 25 martie/6 aprilie 1848. (Text romAn i englez). . . 341
Pregitiri... ron Ghica, Note scrise sub dictarea lui

N. Bdicescu, asupra evenimentelor care au precedat revolulia
de la 1848 348
fn sensul vechilor capitul4ii Scrisori de acreditare si
instructiuni pentru ron Ghica, la Constantinopol. 7/19 mai
1848. (Text roman i francez) 351
XXI
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
PAItTEA A-II-A
REVOLUTIA
DESTEPTAREA ROMNIEI
Cdtrit ronaini, poezie-manifest de Vasile Alecsandri 357
MARTIE MAI IN MOLDOVA

Neaparatele imbunatatiri ce cere starea tarii Pctiliunca-
proclamatiune ntimele lutteror sttirilor :.111oldov.i. 28
martie/9 aprilie 359
Eata. judecata M. IiogalniCearru,
din luna lui martie 1848. Brour5, 364
Domnul nu era singurul vinovatv" P. Bals dare
Ion Ghica, Forcesti, 2/14 mai 1850. (Text roman i francez) 371
in drum spre exil. incercarea de evadare.la Galati si
Braila Raportul vicecousulului brdanic. 6 la Braila,
V.- Lloyd, catre R. G. Colqulaoun, consulul'general britanic
de la Bucuresti. 7/19..aprilie. (Text fOntan i euglez) . . . 37&
"
Ecouri In prea. apuseaiia. ifevolutia curopeand. Eveni-
mentele din Romeinia .(Moldova). Coresporidenta ziarului
La Dmocratie paoitique"., Papis,, 18/30 aprilie. (Text
roman i francez). - 382
Fratilor rOmard din toata Romania" V. Alecsandri,
Protestatie in numele' omenirei ci a lui Dumnezeu.
Brosura. Mai 1848 385
MARTIE APRILIE IN TRANSILVANIA.

CE VOIM 1 CE NU VOTM 1 398
Iobagii nu vor mai fi iobagi, ci.Oameni iiberi" G. Bari-
tiu, Stive despre desfiinlarea. iobgiai hotarita in Dieta
Ungariei. Din Gazeta de Transilvania", 15/27 martie 398
Libertatea; egalitatea i fratietatea", aceasta sfinta. deviza
Cr. Baritiu; Uncle idei practice *spry libertatca
Articol In Foaie pentru minte", 22 martie/3 aprilie . . . 399
Pentru dreptul natier romane. impotriva uniunii cu Unga-
ria Simeon Barnutiu, Provocafiune. (Manifest din 24-25
martief5 aprilie) 401
Romanul, roman trebuie s ramina In etern" Al. Papiu
Barian, Adresele de la Mut:ef-0,sorhei (Tg. Mures), 24-25
martie. Din Foaie pentra minie"..29 martie/10 aprilie . . . 403
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
.Drepturile ce avem sa lo cerem" Aron Pumnul, Procla-
matie .circularize pentru convocarea adundrii pe Dumineca
Tomei. 31 martie/12 aprhie 406
Cereri nationale si sociale de capetenie A.T. Laurian, de
la Bucuresti, -catre G. Baritiu, la Brasov. 8/20 aprilie 409
APRILIE MAI : DI.NCOAC.E SI DINCOLO DE CA.RPATI 410

ihainte de proiectata adunare nationala la Blaj roan
Axente, de la Bucuresti, catre Simeon. Barnutiu, la Sibiu
16128 aprilic 410
Planuri daco-i-Oznanesti" ale .,emisarilor" trecuti peste
CarpatiRaporte ale autoritatilor politienesti din Brasov.
Aprilie-mai. (Texte romane si germane, romane si maghiare) 413
107:. Confratii nostri din IVIoldova s-au i rasculat- Raport
confiden.tial adresat d J. Jablonczy autoritatilor corni-
tatului Bihor. Oradea, 20 main jume. (Text roman
si maghiar) 419
Program. pentru interesul corium al patriei" Ce sint
meseriaii? Brosur5.-prog,ram 421
Puncte de vedere si interese ale puterilor straine Austria

ci Principatele de la Duzziire. Articol din Wiener Zeitung",
14/26 aprilie ; traducerea lui T. Cipariu, in Organul
rei", Blaj, 28 aprilie/ 10 mai. (Text roman i german) . . 427
APRILIE MAI : BLA JUL iNTIIA SI A DOUA ADUNARE 434

18/30 aprilie, Durninica Tornii : intiia adunare la Blaj
T. Cipariu, Bla,siu, Zuni dupd Dzemineca Tomei. Dare de
seama in Organul luminarei". 21 aprilie/1 mai 434
1. In asteptarea. Dietei si deopotriva a marii Adunari de la
Blaj. Relatarea corespondentului ziarulgi Nemzeti
Politikai Hfrlap" din Pesta, datata [2]/14 mai. (Text roman
si maghiar) 435
Fratilor Acum puterea este in mina poporului" Apel
pentru a doga adunare la Blaj 444
La lumina istoriei, si a. libertatii" S. Barnutiu, Raportu-
rile romanilor cu ungurii ;si principiele nalionale.
Discursul rostit la 2/.14 mai in catedrala Blajului . . . . 446
XXIII
www.dacoromanica.ro
1848 LA 120.11.4NI
Jur ca roman" Forma jures' mfritultii Pus de Adunarea
generalO a naliei ?mane In Cfnipul Liberteilii la Blaj.
3115 snai 1848 484
Natiunea romn. A, rilzimata pe principiul Iibertatii, ega-
fraternitatii Punturile Parafine transilva-
ne votade In adunan fa nalionald de la Blof, In 15-17 mai c.n. 484
Blajul 1i avu a sale trei zile" T. Cipariu, Adunarea
Blasiu 15, 16, 17 maiu. Din Organu natiunalc",
12/24 mai 487
DIN ZILELE ADUNARII NATIONALE 493

Hai sa dam mina. cu mina" V. Alecsandri, Hora A rdea-
lului. Poezie. 493
Identificindu-ne soarta noastra cu a lor" G. Sion,
Suvenire contimporane 493
Un popor intreg..." Alecu Russo, Despre adunarca
de la Blaj 496
SimtarnInt fratesc ata de accst popor" St. Lud. Roth,
Romtini. (Text roman i german) 497
Despre aceasta vestita adunare" Jakab Elek, Un
martor ocular. (Text romn i maghiar) 499
A.,a ceva n-a prea vazut vreodata Europa" Mszaros
Kroly, Cronicar al evenimentelor, imputernicit de guvern
(Text romin i maghiar) 504
D UPA BLAJ 506

Doteaptel-te romline... Andrei Mureanu, Un rdsunet 506
Programul revolutionarilor moldoveni redactat la Braov
Prinjipiile asoastre Pentru reformare patriei. 12/24 mai 507
MAI IUNIE IN BANAT g PARTILE UNGURENE (PARTIUM) 509

Adunarea romnilor tizna la Pesta neamului
romdnes. c din Ungaria Fi Banat. 9121 mai 509
in duhul dragostei frateti" Fralilor concetelleni rondan:1
Proclarnatia lui Eftimie Murga dupa. eliberare i inaintc
de venirea In Banat 512
XXIV
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
Banatul in frOmIntare... Din Caras, din Lugoj. Cores-
pondent& cAtre ziarul Pesti Hrlap". (Text romn
maghiar) 513
Murgu Intre brulateni Stefan Puris, teolog in Vire,
atre Nicolae Man., preot la Sibiu. 11/23 iunie . . . . 515
SI se recunoasc prin lege nationalitatea romliniiAdu-
narea de la Timisoara, prezidatO de Mihai Cociuba.
13/25 iunie. (Text roinAn si maghiar) 517
A pOstra frAtietatea, patria si nationalitatea routinO
Resullatui Adunirei natirtnali ronzdne din Logosiu. 15/27 junio.
Dupl Orga.atil natiunale". 1/19 inlie 518
JUME IN TARA ROMANEASCX

INAINTE DE ISL.AZ 520
13f. S stie lumea toatA" G. Baritiu, Tara Ron:Ares:sal
si itfoldaria. Articol in ,.Gazeta de Transilvania". 3/15 iunie 520
132. in folosul tutulor si spre a nimnui stricare" Moldano-
Ranuinia. Corespondent& din Bucuresti catre Gazeta de
Transilvania". 10/22 iunie 522
433. Pentru inlliturarea temerilor Puterii suzerane I. Raportul
consulului britan.ic, R. G. Colquhoun, de la Bucuresti,
caro Lordul Palinerston. 20 iunie12 iulie. (Text romn $i
englez). ri. Memoriul remis lui Talaat Efendi In numele
Partidei liberale din. Tara Romfineasca. 5117 iunie. (Text
rouln si francez) 524
Cauza national5 va triumfa"Moldavo-Romnia. Corespon-
dentI In Gazeta de Transilvania". 14/26 iunie 531
in Bucuresti sunt toate gata... incepem" I. Eliade,

din TabOra nationall de la Islas, cAtre Gh. Magheru, la
Caracal. 820 ituii 532
POPORUL 15r PROCLAMA. DRF.PTUL SAU SUVERAN 533

9/21 iunie la Islas Proclama& ;si programul reno-
turionar 533
Adresa no. 1 a Guvemului proclamat la Islas, &are domni-
toral Gh. Bibescu. 9/21 iunie 541
11 iunie in Capital& Florian Aaron, de la Bucuresti,

c&tre G. Baritiu, la Brasov. 12/24 iunie 543
XXY
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0.11 .-IN
N..BA.Icescu..numit secretar al statului Adresa nr. 2 951
din 11/23 iunie 515
D. BrAtianu numit iigunt diplomatic pe dingS, guvernele
Austriei 5i Ungariei (Text. roman 5i irancez) 516
.Romania a rupt lanturilc. robiei" C. A. Rosetti,
Trdiasca Romiini4 .liberd Articol in. Pruncul romAn",
nr. 1. 12129 iunic 547
Uniti-vA,cu noi, fratide dine(*) de Milcov...," C. A. Ro-
setti, .Cdtrc.frafii .naistri.. din .11.oldoi.a. Articol in Pruncul
rom.ln", nr. 1. .12/24 .iunie . . . 548
O Constitutie legatl de intereselc interne ale tArii..."
Circulara ministrului de Externc N. BAlcescu, cAtre consulii
Puterilor straine.' iif23 unie. (TAt rnin'n' 5i francez) 549
114. Abdicarea lui Gh. Bibescu. Bucureti; '13/23' ilinie . . . 550
CONSTITUIREA GUVERNULUI PROVIZORIU. PRIMELE

MASURI 551
AstAzi, la 14 iunic.... " Publicatia Guvernului despre

constituirea sa. 14/2 lunie. 551
Decret nr. 1.; pentru.steagul national 5i deviza romAnA

14/26 hinie 551
-147. Decret nr. 2, pentru desfiintarea rangurilor civile. 14/26

iunie . . . . ,, 552
148. Decret nr. 3, oentru desiiintarea cenzurii. 14/26 iunic 552
119. DecrA nr. 4, pentru infiintarea gArzilor nationale. 14/26
iunie 553
Decret nr. 7, penti-u desfiirrtarea pedepsei cu bataia 5i a
peclepsoi .cu moartea....14/26 iunie 553
Dispozitii pentru forinarea unitAtiloi de panduri Cir-
culara ministrului din LAuntru, N. Golescu, cAtre admi-
nistratorii .de judcte . . . 554
Proiect pentru intocrnirea gArzii nationale Raportul
colonelului Scarlat Cretulescu. 14/26. iunie 554
PE CiMPUL FILARETULUI. 556

La sfintirea steagurilo? natipnale: Discursul rostit de Ion
Voinescu 4iunic ' 556
www.dacoromanica.ro
CUPRINSORONOLOGIE
Crediticios vointei natiei romArte" Jurnlni. . . 557
Spre . nestearsa aducere aminte. Schimbarea denurnirii
Cimpului Frlaretului. 17129 iunie 557
156. La toate se va face.indreptare... Prociamatie cal re
16/28 iunie 558
Pentru ridicarea stindardului libertatii..." Gheorghe
Magheru numit cdpitan general al trupelor nercgulate
de dorobanti i panduri. 18/30 iunie. 559
Natia noastra in raporturi cu Sublima Poarta" Ion
Catina, Opinic Articol in Pruncul roman", ni. 2,
17f29 iunie 559
CRbNICA PRIMELOR. ZIL REVOLUTIONARt 561

Ion Ghica, Note scrise clnpa relalarea lui D. Bolintineami 561
13 si 14 Wilde Raportul consulului britanic, R. G. Coign-

houn, catre Lordul Palmerston. Bucuresti, 15/27 iunie.
(Text roman i englez) 564
lUNIEIULIE IN TRANSILVANIA 570

Protestul n.atiunii romrin.e in fat-a opiniei publice din intreaga
lutne Uniwnea Transilvaniei cu Ungaria Proclanicad
samavolnic. Artic,o1 din Wiener Zeitung". 29 mai/10 junio
21 mai/.2 iunie. Dizolvarea" Comitetului National Roman
Varsar:ed de singe d la Mihalt i Colar G. Baritiu,
Cusa Illihalfului. Articol in Foaie pentru minte" din
5/17 Mlle 574
Slujbele domnesti, taxile, dejniele si alte danii urbariale
s-au Incetat..." de la 7119 junio Prein,stiiniare data de
guvernatorul Teleki Iozsef. 26 mai17 junio 1 577
Avram Iancu Comittul National din Sibiu. Motii si
i
padtlrile lor Consilierul si administratorul domeniilor
Zlatna, J. von Nemegyei, catre vicecornitele Tezauraria-
tului..23 maik4 iunie. (Text roman si .gernian) 578
Guvernul. maghiar sa elaboreze o lege de rccunoastere a
nationalitatii romnilor. . I. Ministrul de Extorne
rnaghiar, Pl Eszterhazy, catre primul ministnt Batthyny.
Innsbruck, 11/23 itinie. (Text rontan' i maghiar). II. Prea-
XXVII
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
frialta rezolujie oralil la a doua pailie a delegaliei ronuine
condusel de episcopul Andrei &igutia. Innsbruck, 11/23
iunic. (Text roman i german) 583
Oamenii-s at1tati asupra flicatorilor de nedreptate..."
Avram Iancu, de la CImpeni, catre Simeon Barnutiu, la
Sibiu. (Dupa 9/21 iunie). 585
Pururea patrioti credinciosi, insa pururca numai romani"
G. Baritiu, Transilvania. Cluj. Articol In Gazeta de
Transilvania", 14/26 innie 588
168 Priviti acum si spre Dunilre in jos..." G. Baritiu, Fralilor
roniani Iransilvani. Din Gazeta de Transilvania", 21
iunie/3 iulie 590
Una graita si alta implinita." Romanii din scaunul
Sighisoarei se piing episcopului Saguna, ca presedinte al
deputatici trimisa la imparatul. 1/13 inlic 591
Uniune silita... Petru Suciu, din Sibiu, .catre G. Baritiu.

la Brasov. 3/15 iuhe 594
Pozitia natiunii sasesti sise;s1i din

Transilvania cu privire la condijiile unitinii ei cu regalia
Ungarici. 21 iunic/3 itilie. (Text roman si german) . . . 595
IN BANAT 606
Autorizatia de Inarmare insurectiona/a data romanilor

din Caras, revocata Proccsul-verbal al sedintei Comisiei
Comitatului Cara, tinutri la 5/17 iunie. (Text roman si
maghiar) 606
IUNIESEPTEMBRIE. CAI'ZA BUCOVINENILOR 608
Pentru autonomia tarii Bucovinei, pentru pastrarea nationa-

litatii romanilor Mcmoriul din iunic cu cererile romanilor
bucovineni. (Text roman si german) 608
179. In trebile Ocolului... I. Scrisoarea deputatului Miron Ciu-

percovici catre frunta.sii din Ocolul Cimpulungului moldove-
nesc. Viena, 20 iunic/2 iulic. II. Memoriul prezentat Par-
lamentului liberal de la Viena. 8/20 septembrie. (Text
roman si geiman) 613
XXVIII
www.dacoromanica.ro
CUPRINSCRONOLOGIE
juNLEAUGUST : ,,WPREUNA. LUCRARE PENTRU BINELE
OB5TESC"
ACTIVITATEA REVOLUTIONARILOR N1OLDOVENI 622
Unire i barbatie" Apelul revolutionarilor aflati in Bucovina
catre locuitorii Moldovei. Iunie 622
Celtrd ronulnii din Moldova poezie raspindita ca foaie
volanta. runic 624
A ne intalege cu totii in pasirile trebuincioasa" Apelul
nr. 1 al Comitetului din Cerriluti catre cel din fi. Iunie. 625
Stari i fapte in Moldova... Venirea comisarului Portii
Comitetul din Iasi dare cel din Cernauti. 15/27 iunic 626
In razboi declarat cu tiranul..." Anastasie Panu, de
la Hui, catre Lascar Rosati si G. Sion, la Cernauti.
22 iunie/4 julie 627
Unirea Moldovei cu Tara Romneasca, unicul scop cc
trebuie sa-1 urmarim acurn" C. Htu-muza,chi, de la Dion-
braveni (Suceava), catre Lascar Rosetti, la Cernauti.
Unirca cu once pret" D. Cantacuzino, de la Baia
(Suceava), catre Lasci- Rosetti, la Cernauti. 16/28 iulie.
I.lcuitorii Inca au simtit ce poatc ca fic bun pentru
Gh. Dulcescu, de la Ia_si, care Comitctul din Cernauti.
17/29 iulie 634
Constitutia Valahiei... i rcunirea celor doul Princi-
pate" P. Mavrogheni, de la Iasi, catre Costache Negri,
la Centauti. 1913 1 iulie. (Text roman i francez) . . . . 636
Pentru viitorul fericit a Romaniei intregi" Comitetul
din Cernauti catre eel din Iasi. 18/30 iulie 638
Dreptate, Fratie", Tricolor lordache Malinuscu,
Voinjoi de pre urtntl ! 20 iulie/1 august G11
Pentru consolidarea tractatelor stramosilor cu Poarta"

Memoriul revolutionarilor moldoveni aflati la Cernauti
adresat lui Suleiman Pasa. 30 iulie/11 august. (Text
roman i francez) 6-12
5i in Moldova se asteapt o rascoala generala" Dim.
Golescu, de la Braila, catre Ion Ghica, la Constantinopol.
7/19 august. (Text roman si francez) 64$
Pentru libertatca i puterca de mai nainte" M. Kogal-
niceanu, Darin/tie Partidei Islationale fu Moldova Brosura-
program de la sfirsitul lui august. Cernauti 647
XXIX
www.dacoromanica.ro
CONTENTS - A CHRONOLOGY
FOREWORD VII
PART I
PRECURS ORS
11-S4 17,85 HOREA'S UPRISING
"Horia Rex Daciae" Seal attributed to Horea. Engra-
ving with contemporary explanation. (Text in Romanian. an.d
German) 3
The targets of the Programme. The- 'peasants' ultimatum
Conditions set forth by Horea to be delivered to the
nobility by Carol Brill:leek, from the *oinnq Saltmines
Office, on November 11, 1784. (Text in Romanian and
Hun.garian) 4
3. The people's right to rebel J. P. Brissot, The second
le/ter by a defender of the people addressed to Emperor Joseph
II... 1785. (Text in Rom.anian and French) 6
779 1 4. The Romanian nation. in Transylvania claims acknow-
ledgement of its ancient rights I. Supplex Libellus
Valachorum. (Text in Romanian and Latin) 31
I g 10 5. The land we are entitled to look at From the letter

sent by Moise Nicoarb., from Bucharest, to Petru Maior, in
Buda. December 59
13 12 6. For the Romanians to know their true and great beginnings
Petru Maibr, A history of the beginnings of the Roma-
nians in Dacia. Foreword 59
18 19 7. "Enough of tears in our Motherland, enough of slavery..."
G. LazAr's address at Dionisie Lupu's consecration.
Bucharest, May 29, 18 19 61
XXX
www.dacoromanica.ro
CONTENTSA CHRONOLOG-Y
1821 TUDOR VLADUIDRESCU'S REVOLUTION
"Brothers, people of Wallachia. .. Make haste and come
hither..." The first proclamation given by Tudor
Vladimirescu. Pades, January 23 63
."Motherland is the people..." Tudor Vladimirescu's
letter to boyar Nicolae Vaarescu. February 11. . . . . 64
Òne mind, one voice with Moldavia" Tudor Vladimirescu
to :Metropolitan Dionisie and A. Filipescu-Vulpe, Lord
Treasurer. April 5 65
From beyond the Carpathians . . "a new lord has arrived"
From the enquiry conducted by the notary Makra Antal
among the peasants of Hunedoara. March 24/April 5.
(Te.xt in Romanian and Hungarian) 66
1823.1824 12. Revolutionary agitation among border-guards in Banat

Personal note received by Dobrowollny, Imperial-Royal
Commissioner, at the I.-R. High Command for Banat
in Timisoara. Vienna, January 2/14, 1824. II. Secret report
f ik d by the Imperial-Royal Commissioner" Dobrowollny.
Timisoara, December 24, 1823/January 3, 1824. (Text
in,. Romanian and German) 73
1826-1832 REASONS AND NEEDS OF ENSURING "GENERAL HAPPI-

NESS" 77
13. "With factories government can employ the people"

Con.staiitin Radovici of Golesti (Dinicu Golescu), Notes of
my travels. 77
14: A brief overview of the life of various classes Dr. Con-
'stantin Caracas, A classification of inhabitants 7S
15, The family of one and the same... dwelling Costachi
Conachi, Reasons for abolishing customs between Moldavia
and Was lla'c'hia SO
Agriculture, the basis of a nation's wealth an.d happiness

Plan for an agricultural establishment charged with land
intfirdvement (From "Curierul Rurna'nesc", Bucharest, May
1830) 81
Revolt of the Telega salt-pit workers The magistracy
of .LAuntru commune. Injunction to Steward Costache
.13urchi, goVernor of Prahova county. October 2, 1832 82
XXXI
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
1829-1830 M'allachia and Moldavia should make together an
autonomous and independent principality Petitions
that (Vallachia and Moldavia could hirve submitted to a
congress of Christian princes do ensure external security and
internal stability 84
"A brother is still a brother" Iancu VficArescu, At Milcof.

A poem, 1830 86
1834 1835 10. The Union and Independence of the Principalities Bois-
le-Comte, The fears and desiderata for the future of their
countries, imparted to me by inhabitants. Bucharest. May 17,
1834. (Text in Romanian and French) 87
21. Secret pan-Romanian movement originating from Transyl-
vania and Banat I. Afaschek's sec.on.d drnuntiation con-
veyed by Lt.-colon.el Roth, comm.ander of the Frontier-
Guards Regiment of Banat, to General von Schneller, mili-
tary commander of Banat. Caransebes, January 15/27,
1835. II. Note by Metternich to Count J. Sedlnitzky,
Chief of Police. Vienna, February 3/15, 1835. (Text in
Romanian and German) 93
1831 21. Michael the Brave or "what a united nation can do" F
Aaron, Brief view of the history of the Principality of
Wallachia, 1837 99
4838 PROGRESS... REA.CTION 102

"For the victory of all Romanians" F. Aaron, from
Bucharest, to G. Baritiu, in Brawv. February 7 . . . 102
"So that even poor people could read The history of the
beginnings of the Romanians in Dacia" Iordache
;Malinescu, from Mihfiileni in Moldavia, to G. Baritiu, in
Brav. April 19 104
From the life of Bucharest city... Grigore Gradi.,teanu,
from Bucharest, to Ion Ghica and Ion Em. Florescu,
students in Paris. December 16128 105
1837-1441 THE MOVEMENT FOR A UNITARY INDEPENDENT NATIONAL

STATE
r. THE CXMPINEANU EPISODE 110
For the reconstitution of old Dacia On Wallachia's

policy toward Poland. (Romanian opinions concerning
www.dacoromanica.ro
CONTENTSA CHRONOLOGY
Rotnanian-Polish cooperation), 1837. (Text in Romanian
and French) 110
27. The National Party of Wallachia Declaration of Principles
Act of Union. and Independence. November 1113, 1838.
(Text in Romanian. and French) 118
28. The draft Constitution. After the recognition of Independence
Special act for the nomination of the sovereign of the Ro-
manians. November 5117, 1838. (Text in Romanian and
Fren.ch) 123
National impetus, political trends [F. Colson], About
the people and the political parties of Wallachia. December,
1838 January, 1839. (Text in Romanian and French). 128
For the cause of the union of the Principalities. Moldavia's
State Secretary N. Sutu's visit to Bucharest From the
report of R. G. Colquhoun, the British consul general in
Bucharest to Lord Palmerston. Bucharest, January 7[19,
1839. (Text in Romanian and English) 146
Ir. CULTURAL PROGRAMME POLITICAL TARGET . . . 149
"The Union, without which things shall no lon.ger go well"

Costache Negruzzi, from Jassy, to G. Baritiu, in Brasov.
March 23fApril 4, 1839 149
Society for the education of the Romanian people
Constitution report. Paris, August 20, 1839 150
For the "three provinces of old Dacia" M. KogAlni-

ceanu, "Dacia Litterard". Introduction. January 30, 1840. 151
Patriotic wishesA. Hajdeu, "Recollections from Lije past,
an image of he present and future prospects for Moldavia".
June, November, 1840 154
"Let us preserve our language and history" M. Kogg-
niceanu, Introduction to the magazine "Arhiva Romaneasa",
184 1 155
III, THE 1840 MOVEMENT 159

These revolutionary aim appear to have been organized
for three years now Anonymous revelations . . . . 159
For a "new Roman republican. government" The con-
clusions from the report of the Commission. of Enquiry to
Prince Alexandru D. Ghica. December 10, 1840 . . . . 160
www.dacoromanica.ro
784R LA ROMif.NI
"Let us release Cimpineanu" C. BoIliac, The .Rananians'
Marseillaise. A poem 162
The sentence passed by the " Joint Divans". April 11123,
1841 164
The need for social and economic reforms Mitia Fili-
pescu, Profession of political faith. April 184 L (Text in
Romanian and French) 165
1839 1841 SECRET SOCIETIES IN MOLDAVIA 177

"Equerry Leonte Radu's" confederative conQpiracy. I. The
oath of the conspirators. II. List of "conspirators" or
"patriots'". 1839 177
41. A new secret association. The Philanthropic Society
t. A report filed by Samuel Gardner, the British consul
in Jassy, to R. G. Colquhoun, the British consul general
in Bucharest, June 9121, 1841. (Text in Romanian and
English). 11. Moldavia's State Secretariate to the British
Consulate in Jassy. June 13/25, 1841. (Text in Romanian
and French) 178
1842 AGAINST DENATIONALIZATION 184

Language and nationality Simeon BArnutiu, A shameful
agreement and an injust law (Blaj, Febniary 13/25,
1842) 184
"Your interest is our interest, too" Iordache MIlinescu,

from VAleni, Moldavia, to G. Baritiu, in Braov. June
8/20, 1842 194
"And this is done to the Romanians in the 19th century"
Dimitrie Jianu, from Cimpulung(-Musce/), to G. Baritiu, in
Brasov. October 196
"The language of the country... is the Wallachian lan-
guage" St. Ludwig Roth, The struggle for official lan-
guage in Transylvania. An explanation of : IV1zetwe and
Whither? (Text in Romanian and German) 197
'What are these Magyar laws? Istvn Szchenyi, From

the speech made at the solemn session of the Hungarian
Academy of Science, November 27. (Text in Romanian
and Hungarian) 199
XXXIV
www.dacoromanica.ro
1843 43. "The need for the history of our Motherland. .. to protect
our rights" M. KogIlniceanu, Opeming address at the
course in national history at Academia Mihclileand. Jassy,
November 24 212
1893 1844 SOCIAL, ECONOMIC, NATIONAL 225

"Defend the factories.., liquidate the corporations"
Proposals made in the Cluj Diet in December 1842, sununed
up in "Gazeta de Transilvania", January 4, 1843 . . . . 225
A victim of tyranny : Mitici Filipescu I. Report by
C. von Timoni, the Austrian consul in Bucharest, to
Prince Aletternich, in Vienna. May 10/22, 1843. (Text in
Romanian and German). II. To Dimitrie Filipescu from
his grief-stricken cousin Constantin G. Filipescu. Funeral
oration, May 9, 1843 226
General discontent during G. Bibescu's rule Report
by R. G. Colquhoun, the British consul in Bucharest, to
Lord Aberdeen, the British Foreign Secretary. Bucharest,
October 15/27, 1843. (Text in Romanian and English) 227
The conflict between Wallachia's National Assembly and

the Prince caused by the foreign ownership of Romanian
mines Reply of the Assembly of February 29, 1844
to the Prince decision of February 14, 1844 231
53, loan Eliade RAdulescu, The wild rose and the flowers. A
poem 232
"All people are born free and are free" M. Kogllniceanu,

The emancipation of the Gypsies. An article occasioned by
the decree of January 31, 1844, in "Foaie Stiintifia s'i
literar6", of February 6, 1844 235
Emancipation of the monastery- and state-owned Gypsies

in Moldavia Report by Samuel Gardner, the British
consul in Jassy, to Lord Aberdeen, in London, February
18fMarch 1, 1849. (Text in Romanian and English) . . . 237
Obstacles raised in the way of (Transylvanian) trade-

Transylvania. Commerce. After "Gazeta de Transilvania",
March 27, 1844 238
For a better and more prosperous future Against Prince

Metternich, the Chancellor of the Austrian Empire . . 239
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
The plans and aspiration of the Romanians : the making
of a nation and a state Wesselnyi on the Romanian natio-
nal movement. 1843. (Text in Romanian and Hungarian) 240
The spirit of the age "for strong national unity" G.
Baritiu, Nationality. An article published in the magazine
"Foaie pentru minte", December, 1844 248
1844 1815 EFTLMIE MURGU AND BANAT 250

"Now, we too, wish to be masters of our own land"
Teacher Vasile BojincA, from Girliste, to Eftimie Murgu,
in Lugoj. October 31, 1844 250
"For the emancipation of the Romanian nationality"
Eftimie Murgu's questening in Pest for his "attempt to
stir the Wallachian people". October 18/30 and December
18130, 1845. (Text in Romanian and Hungarian) . . . 251
1845-1846 AT MiNJINA 269

"To impart our thoughts between us" Costache Negri
and V. Alecsandri, from Minjina, to Ion Ghica, in Bucha-
rest. March 1845 269
The .Milcov "a dragon that needs be crushed" C. Negri,
from Minjina, to CostAchit Filipescu. March 10, 1896
(Text in Romanian and French) 270
1896 MOVEMENTS IN MOLDAVIA 272

69. Against government abuses [M. KogMniceanu], Dis-
turbances in Jassy, January-March 18,16. (Text in Roma-
nian and French) 272
Repressions... A. I. Cuza, from Galati, to Iordache
Lambrino. June 9. (Text in Romanian and French) . . . 277
Epilogue... Al. Savu, Secretary at the Austrian Con-
sulate in Jassy, to G. Baritiu, in Brasov. November 29/
December 11 279
1845-1846 CULTURAL FORMS REVOLUTIONARY TARGETS 281

"History is the first book of a nation" Highlights for "Ma-
gazinu istoricu pentru Dacia" edited by A. T. Laurian and
N. Bincescu. January 1845 281
XXXVI
www.dacoromanica.ro
"The awakening of the mind and heart" A. Pop [A.
Papiu Ilarian], Let us learn Romanian, gentlemen! From the
magazine "piorile". Cluj, March 1846 283
For the na,tion's intellectual and moral development Foun-

dation of the Literary Association of Romania, in Bucha-
rest, and of thc Society of Romanian Students, in Paris.
February, December 1895 285
70, "To facilitate literary progress among all Romanians"

An account of the proceedings of the Committee of the
Literary Association of Romania, for the 2nd year. Bucha-
rest, 1846 286
"Contributing with one to 1000 gold coins per year"

I. The Romanian students, from Paris, to Ion Ghica,
in Bucharest. August 1846. II. Ion Ghica, from Bucharest,
to the Hurmuzaki brothers, in Vienna. September 1846 289
Circulation of ideas and books among Romanians Atha-
nasie Sandor, from Arad, to G. Baritiu, in Bra5ov. March
4/16, 1816 290
73, The revolutionary mission of poetry C. Bolliac, Poetry

(Chap. VII) 292
T. Vasilovici, Mother tongue speaks to us. Poem published

in the magazine "Calendar pentru Bucovina pe anul 1896" 294
N. Popca, He who loves his Motherland, or The Nationalist

Poem from the manuscript magazine "piorile" Cluj, 1846 296
1846 1847 TFIE SETTLEMENT OF THE SERF LANDOWNER RELATIONS 297

A general overview G. Baritiu, The "Urbana" in Tran-
sylvania (The regulations goveming serf landlord rela-
tions) 297
"Let us write less and do a little more" G. Baritiu,

The peasants, the urbarium and the periodical printings.
Article in "Gazeta de Transilvania", March 1846 . . . . 300
"If the millions of Non-Magyars ever became the lawful

majority" From the letter of Wesselnyi Mikl6s to
Kossuth. JibZiu, August 1, 1846. (Text in Romanian and
Hungarian) 302
XXXVII
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
"The age of the urbana has passed..." An excerpt
from Baron Wesselnyi's letter with regard (o the urbarium.
From "Gazeta de Transilvania", November 1846 . . . 306
"In an epoch when the peasants' duties to their la.ndown.ers
are discussed"... Katrina Varga. January-February
1847. From "Albina romineascA" (Jassy), February 13 308
"The Alurgu Case", a concern of the Habsburg authorities

I. Imperial order given to Count Sedlnitzky, chief of the
Police,November 1816. IT. Secret report, from. Timisoara,
submitted to Count Sedlnitzky in Vienna, March 10, 1847
(Text in Romanian and German) 309
1847 "OUR TARGET : NATIONAL UNITY" 315

N. BAlcescu, A survey of the present. the past and the future
of our Homeland. Speech made on New Year's Eve 1847,
in Paris 315
"With ardent national zcal" The Romanian law-students
at the Reformed College in TIrgu Mures, to G. Barititi, in
Brasov. January 19, 1847 321
Seeking support... C A. Rosetti, from Paris, to
Ion Ghica, in Bucharest. March 1, 1847 (Fragment) . 322
For "oux sweet language" The Romanian youth at the Ma-
gyar Academic Lyceum, in Cluj, to G. Baritiu, in Brasov.
October 2/14, 1847 323
For the establishment of Romanian schools The Laza-
liana Association : Constitution act. Paris, November. 1847 324
1847 1848 PRELUDES 326
"When all mankind is experiencing that unrest..."

Dimitrie BrItianu's improvized speech al (he Romanian Stu-
dents' Society in Paris. November, 1847 326
"Things are clearing up in the country". The Programme
of the Party of the Youth I. From the letter written in
Paris by BAlcescu to Alexandra. Florescu in Bucharest.
December 3/15, 1847. IL H. Desprez, Mold4o-Wallachia and
the Romanian movement. From "Revue des Deux Mondes",
January 1848. (Text in Romanian and French) . . . . 335
3{XXVITI
www.dacoromanica.ro
b9. Abo/ishing the customs between Wallachia and Moldavia
January 1, 1848 Art. 8 from The Convention between
the neighbouring Principalities of Wallachia and Moldavia.
In "Buletin, foaie oficiala", Jassy, December 1847 . . 340
The Liberal Party of Wallachia Report by R. G. Col-
quhoun, the British consul general in Bucharest, to
Stratford Canning, the British ambassador at Constan-
tinople. IVIarch 25/April 6, 1818. (Text in Romanian. and
English). 34 1
Preparations... Ion Ghica, Notes dictated by N. Bclicescu
on the events that liad precceded the revolution of 1848. . 348
On the line of the old capitulations Ion Ghica's creden-
tials and instruction.s for Constantinople. May 7/19, 1848
(Text in Romanian and French) 351
PART II
THE REVOLUTION
ROMANLA'S AWAKENING
N-asile Alecsandri's manifesto To he Romanians. A poem 337
MARCHMAY L'V 'MOLDAVIA 359

Cbligatory improvemcnts demanded by the situation of
the country Petition-proclamation on behalf of all of
the Moldavia estates. March 2 8/April 9, 1848 359
''Ilere is the judgement of the people " M. Kogalniceanu,
The evtnts... of March 1848. A pamphlet 364
The Prince was not the only one to blame P. Bals to
Ion Ghica. Forcesti, 3fay 2/14, 1850. (Text in Romanian
and French) 371
On the way of the exile. Attempts at escape in Galati and
13r5ila Report by V. Lloyd, the British vice-consul in
Braila, to R. G. Colquhoun, the British consul general in
Bucharest. April 7/19. (Text in Romanian and English) 378
Echoes in the Western press The Revolution in Europe.
Events in Romania (Moldavia). Report in the paper "La
Dmocratie pacifique", Paris, April 18/30. (Text in Roma-
pian and French) 382
"To Romanian Ibrothers across the whole Romania"
V. Mecsandri, Protestation in he name of Moldavia,
mankind and God. A pamphlet.May 1848 385
XXXIX
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMirNI
MARCHAPRIL IN TRANSYLVANIA
WHAT WE DESIRE! WHAT WE DO NOT ! 398
"Serfs will no longer be serfs, but free men" G. Baritiu,
Netos about the abolishment of serfdom decided by the Diet
of Hungary. In Gazeta de Transilvania", March 15/27 398
"Liberty-, equality, fraternity" that sacred slogan
G. Baritiu, Some practical ideas for a free press. Article
published in "Foaie pentru minte", March 22[April 3 . . . 399
For the right of the Rom.anian nation. Against the Union
with Hungary Simeon BArnutiu, An appeal (thc March
24-25/April 5 manifesto) 401
"The Romanian must remain for ever a Romanian"
Al. Papiu Ilarian, The petitions from Mures-0,sorhei (Tirgu
Mures), March 24-25, in "Foaie pcntru minte", March
29/April 10 403
"The rights we should claim" Aron Pumnul, A Circular-
p..oclanzation summoning the Avembly on Low-Sunday.
.March 31/April 12 406
Major national and social claims A. T. Laurian, from
Bucharest, to G. Baritiu, in Brasov. April 8/20 . . . . 409
PRILMAY : ON EITHER SIDE OF THE CARPATHIANS . 410
Before the planned Blaj meeting loan Axente, from

Bucharest, to Simeon 135.rnutiu, in Sibiu. April 16/20. 410
"Daco-Romanian" plans designed by the "emisaries"

who had crossed the Carpathians Reports by the
Police authorities in Brasov. April-May.(Texts in Ro-
manian and German, and in Romanian and Hungarian) 413
"Our brothers from Moldavia have already rebelled"
Confidential report addressed by J. Jablonczy to Bihor
county authorities. Oradea, May 20/June 1. (Text in Roma-
nian and Hungarian) 4 19
A programme for "the common interest of the hom.eland"

What are labourers? Anonymous programme in
pamphlet form 421
Viewpoints, and interests of Foreign Powers Austria
and the Danubian Principalities. Article published in the
XL
www.dacoromanica.ro
CONTENTS A CHRONOLOGY
"Wiener Zeitung", Aprll 14126, and translated by T. Ci-
pariu in "Organul lumirarei", Blaj, April 28/May 10. (Text
in Romanian and German) 427
APRIL MAY : BLA J THE FIRST AN D THE SECOND
ASSEMBLY 434
Low Sunday. April 10130. The first Blaj rally T. Ci-
pariu, Blaj, Monday after Low Sunday. An account pu-
blished in "Organul luminarei", April 21/May 1 . . 434
Waiting for the opening of the Diet yet also of the
great rally at Blaj Correspondence published in the
"Nemzeti Politikai Hirlap", Pest, dated May [2]/14. (Text
in Romanian and Hungarian) 435
"Brothers 1 Power now rests m ith the people" An
appeal for a second Blaj meeting 444
"In the light of history and freedom" S. 135snutiu,
The relations between the Romanians and the Magyars,
and the principles of national freedom. Speech made in
the Blaj Cathedral on May 2114 446
"I swear as a Romanian..." The oath taken by the
General Assembly of the Romanian nation an the Field of
Liberty, Blaj, May 3, 1848 484
The Romanian n.ation, based on the principle of liberty,
equality and fraternity The points of 1/te Transylvanian
Romanian nation voted by the Blaj National Assembly, May
15-17 484
So Blaj too had its three great days T. Cipariu, The
National Assembly. Blaj, May 15, 16, 17. From "Organul
Natiunale", May 12/24 487
ON THE DAYS OF THE NATIONAL ASSEMBLY . 493

"Let us join hands" V. Alecsandri, The Transylvanian
ring dance. A poem 493
"Identifying our destiny with theirs" G. Sion, Con-
temporaneous recollections 493
"A whole people..." Alecu Russo on. the Blaj meeting
"Brotherly feeling for this people..." Stephen Ludwig
Roth, Romanians. (Text in Romanian and German) 497
"About this famous meeting..." Jakab Elek, an eye-
witness, on the Blaj meeting. (Text in Romanian and
Hungarian) 499
XL.(
www.dacoromanica.ro
848 LA ROMANI
"Europe has not before witnessed the like of this"
Aftiszaros Kroly, chronicler of the events, goverinnent dele-
gate, on the Blaj meeting. (Text in Romanian. and Hunga-
rian) 504
THE AFTERMATH OF BLAJ... 506

Awaken Romanian. . Andrei Afuresanu, An Echo.
A poem. 506
The programme of the Moldavian revolutionaries edited in
Brasov, Afay 12124 Our views on the refinynations of our
homeland 507
ALkY JUNE IN BANAT, AND PARTrUM [CRISAN.A. AND

AURA:MURES] 509
The Romanians' meeting in Pest The petition of the
Romanian people from Hungary and Banat. May 912 1 . . 509
"In the spirit of brotherly love" Brothers, Romanian
countrymen! Eftimie Alurgu's proclamation after his re-
lease from prison and before coining to Banat 512
Unrest in Banat From Caras county, from Lugoj . .
Correspondence published in the "Pesti Hfrlap". (Text
in Romanian and Hungarian) 513
Alurgu among his countrymen in Banat... Stefan Puris,
theologist, from Virset, to Nicolae Alan, priest in Sibiu.
June 11,23 515
"Legal recognition of Romanian nationality..." Sta-
tement and claims at the Timisoara meeting. June 13125.
(Text in Romanian. and Hu.ngarian) 517
To preserve fraternity, the homeland and Romanian
nationality The outcome of the Romanian National
Assembly, Lugoj, June 15127. From "Organul Natiunale",
July 7/19 518
JUNE IN WALLACHIA
BEFORE ISLAZ 520
"Let the whole world know"... G. Baritiu, Wallachia
and Moldavia. Article published in "Gazeta de Transil-
vania", June 3/15 520
XLII
www.dacoromanica.ro
CONTENTS A CHRONOLOGY
"For the benefit of all and the detriment of none"
Mohlavo-Romania. A correspondence from Bucharest
published in "Gazeta de Transilvania". June 10/22 . . . 522
To appease the fears of the Suzerain. Power... I. Report
by R. G. Colquhoun, the British consul in Bucharest,
to lord Palmerston, British Foreign Secretary. June
20/July 2. (Text in Romanian and English). II. Memo-
randum submitted to Talaat Efendi, the Turkish Com-
missioner, on behalf of the Wallachian Liberal Party. June
3/17. (Test in Romanian and French) 524
'"fhe national cause shall triumph" ... Molclavo-
Romania. Correspondence published in "Gazeta de Tran-
silvania", June 14/26 531
"In Bucharest everything is ready... We begin"
I. Eliade, from the National Camp at Islaz, to G. Ma-
glieru, in Caracal. June 8'20 532
THE PEOPLE Ph.00LAIM THEIR SOVEREIGN RIGHT . . . 533

June 9 2 1 at Islaz The revolutionary proclamation and
Programme 533
13'. Address No. 1, issued by the Government proclaimed at
Islaz, to Prince G. Bibescu. June 9/21 541
June 11 in the Capital city Florian Aaron, from Bucha-
rest, to G. Baritiu, in Brasov. June 12/24 543
N. Bacescu appointed Secretary of S-ate Note No.
2951, June 11/23 545
D. BrAtianu appointed Diplomeic Agent to the Austrian
and Hungarian governments. (Text in Romanian and
French) 546
"Romania has thrown off the chains of slavery" C.A.Ro-
setti, Long live flee Romania! Article published in "Prun-
cul romiln", No. I, June 12/24 547
"Unite with us, brothers beyond the Milcov"...
C. A. Rosetti, To our brothers in Moldavia. Article pu-
blished in "Pruncul rom5n", No. 1, June 12/24 . . 548
"A Constitution tied to the country's domestic interests..."
Circular, issued by N. BilIcescu, Foreign Minister, to
the consuls of the Foreign Powers. June 11/23. (Text in
Romanian and French) 549
Prince G. Bibescu's abdication. June 13/23 550
XLII!
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
FORMATION OF THE PROVISIONAL GOVERNMENT
FIRST MEASURES 551
143. "Today, the fourteenth of June ..." Official announce-
ment of the formation of the Government. June 14126 551
Decree No. 1, concerning the national flag and the Romanian
motto. June 14/26 551
Decree No. 2, concerning the absolishment of civil ranks.
June 14/26 552
Decree No. 3, concerning the abolition ot censorship
June 14/26 552
Decree No. 4, concerning the establishment of the national
guards. June 14/26 553
Decree No. 7, concerning the abolition of corporal punish-
ment and of capital punishment. June 14126 553
Instruction.s for the establishment of the "pandour" units.
Circular issued by N. Golescu, IVIinister of Internal Af-
fairs, to county- administrators 554
132. Draft project for the establishment of the national guard

Colonel Scarlat Cretulescu's report. June 14/26.. . . 554
THE F1LARET FIELD 556

The blessing of the national flags Speech made by Ion
Voinescu If. June 15/27 556
"Faithful to the will of thc Romanian nation". The
oath 557
Lest we should ever forget Changing the name of Filaret
Field into the Field of Liberty. June 17[29 557
Everything is to be set right Proclamation lo he villagers

June 16128 558
"For raising the Liberty banner..." Gheorghe Magheru
appointed captain-in-chief of the irregular "dorobanti"
and "pandour" troops. June 18/30 559
"On our external diplomatic position". "Our nation's
relations with the Sublime Porte" Ion Catina, Public
opinion. Article published in "Pruncul romAn", No. 2,
June 17[29 559
XLIV
www.dacoromanica.ro
A CHRONICLE OF THE FIRST DAYS OF REVOLUTION
Ion Ghica, Notes written after D. Bolintineanu's account. 561
June 13 and 14 R. G. Colquhoun, the British consul, to
Lord Palmerston. Bucharest, June 15/27. (Text in Roma-
nian and English) 564
JUNEJULY, IN 'TRANSYLVANIA
The Romanian nation protesting before world public opi-
nion Transylvania's unification with Hungary arbitrarily
proclaimed. Article published in "Wiener Zeitung", May
29/ June 10. (Text in Romanian and German) . . . . 570
May 2 1/June 2. "Dissolution" of the Romanian National
Committee. Bloody events at Mihalt and Colar G. Ba-
ritiu, The cause of Mihalt. Article published in the "Foaie
pentru minte". July 5/17 574
"Duties, taxes, metayrage and other serf landlord obligations
have been abolished..." beginning June 7119 Prenoti-
fication by governor Teleki Jozsef. May 26/ June 7 . . . 577
Avram Iancu and the National Committee in Sibiu. "Motii"
(Romanians from a part of the Apuseni Mts.) and their
forests J. von. Nemegyei, the councillor and adminis-
trator of Zlatna estate, to the second Keeper of the Treasury.
May 23/June 4. (Text in Romanian and German) . . . 578
The Hungarian Government should elaborate a law for the
recognition of the Romanian nationality. . . L Pl Eszterhzy,
Hungarian Foreign Minister, to Prime-Minister Batthyny.
Innsbruck, June 11/23. (Text in Romanian and Hunga-
rian). II. The Imperial oral resolution to the second petition
of the Romanian delegation led by Bishop Andrei $aguna.
Innsbruck, June 11/23. (Text in Romanian and German) 583
"People are wrought up against the unjust"... Avram
Iancu, from Cimpeni, to Simeon. BArmitiu, in Sibiu. (After
Jane 9/21) 585
"Always faithful patriots, but always nothing else but
Romanians" G. Baritiu, Transylvania. Cluj. Article
published in the "Gazeta de Transilvania". June 14[26 588
"Now take a look downstream the Danube..." G. Ba-
ritiu, Transylvanian Romanian brothers ! From "Gazeta de
Transilvania", June 2 1/July 3 590
XLV
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
"One thing said, another done ..." The complaint of
the Romanians in Sighisoara See submitted to Bishop
Saguna, head of the delegation sent to the Emperor.
July 1/13 591
Forced unification... Petru Suciu, from Sibiu, to G. Bari-
tiu, in Brasov. July 3/15 594
June 21/July 3. The position of the Transy/vanian Sa..-Kon
nation-- The memorandum of the Transylvanian Saxon nation
stating the conditions of its union with the Hungarian
hinglom. (Text in Romanian and German) 595
N BANAT 606
Permission for the Romanians' insurrectional arming was
withdrawn Report on the Cara s County Commission
meeting held on June 5/17. (Text in Romanian and
Hungarian) 606
JUNE SEPTEMBER. THE CAUSE OF THE BUKOVINIANS 608

For the autonomy of the land of Bukovina and the preser-
vation of the Romanian nationality July memorandum
spelling out the claims of the Roma.nians of Bukovina
In. the affairs of the district... I. Deputy Miron
Ciupercovici's address to the inhabitants of Cimpulung
Moldovenesc district. Vienna, June 20/July 2. II. Memo-
randum submitted to the liberal Parliament in \-nna. Sep-
tember 8120. (Text in Romanian and German) 613
JUNEAUGUST : "ML PULL TOGETHER FOR THE PEOPLE'S

WELFARE".
THE ACTIVITY OF 'MOLDAVIAN REVOLUTIONARIES 622
"Unity and resoluteness" The appeal made by revolutio-
naries in Bukovina to the inhabitants of lfoldavia. June. 622
To the Romanians of Moldavia a poem circulated in the
form of leaflet. June 624
"Let us reach a common understanding of what must be
done" Appeal No. 1 of the Cernluti Committee to the
Jassy Committee. June 625
www.dacoromanica.ro
State of affairs in Aloldavia... Arrival of the Commissio-
ner of the Porte The Jassy Committee to the Cernauti
Conunittee. June 15/27 626
"At war with the tyrant..." Anastasie Panu, from
Hui, to Lascar Rosetti and G. Sion, in Cenauti. June
221Ju1y 4 627
"Unification. of Moldavia with Wallachia, our one and only
immediate goal" C. Htu-muzachi, from Dumbraveni
(Suceava), to Lascar Rosetti in Cemauti. (Text in Romanian
and German) 629
"Unification at all costs..." D. Cantacuzino, from
Baia (Suceava), to Lascar Rosetti, in Cernauti. July 16128.
"The people themseives know what is best for them..."
Gh. Dulcescu, from Jassy, to the Cernauti Committee.
July 17/29 634
"The Constitution of Wallachia ... and the unification
of he two Principalities..." P. Mavrogheni, from
Jassy, to Costache Negri, in Cernauti. July 19/31. (Text
in Romanian and French) 636
"For the future happiness of all Romania" The Com-
mittee of Cernauti to that of Jassy. July 18130 638
"Justice, Brotherhood", the tricolour Iordache
nescu, The last will ! July 20/August 1 640
166. "Strengthening our forebeareres' treaties with the Porte"
Memorandum of the Moldavian revolutionaries, in Cer-
nauti, addressed to Suleiman Pasha. July 30/August 11.
(Text in Romnnian and French) 642
"A general uprising is expected in Moldavia" D. Go-
lescu, from Braila, to Ion Ghica., in Constantinople. August
7119. (Text in Romanian and French) 645
Let us get back our earlier freedoms and power" M. Ko-
galniceanu, The Desiderata of the National Party of Moldavia.
Programme issued in pamphlet form at the end of August.
Cernauti 647
XLVII
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
PRECURSORI
www.dacoromanica.ro
1784
Rscoala rui Horea
HORIA REX DACIAE
SIGILIUL ATRInUIT LUI HOREA
-... .:41!1...."..","'"....,,,... :;:-.1,1`.7.'7..r.-.;'7',....::::::,..;?.a..t.:F.7":"'"'" , !.;..-

....._
: :...-2:::
-,--
,r;---7N,-777^.77-7, .. :77",,,;,1-,
.s.-"'"'"----",'-' '''':'; .24/(7\-1"-":".1'
,.... :;', ' 7-F;
1-.. .. i ... . .
A, It) -:,()):)1-1-0.;
...1 gb .1', 77
,7 .7e.;
V'
/
war. fi4T,
\\Ss: \\;?,,.1
;,
Traducerea inscriptiei gravate:

Sigiliul re care 1-a purtat Mona 0 care a fost gasit asupra sa."
Textul german:
Insigel so Horja gefiihrt, und bey ihme gefunden worden."
Colectia Bibl. Universit5tii Cluj-Napoca. Reproclucere clupA O. Beu, Aiscoala hii Hong In
area epocei, Bucuretti, 1935, detaliu din pl. I I ti p. 52. Auto.] presupus al gratrrii: Johann
Martin Will 0765-1900 din Augsburg.
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
11 noiembrie 1784
OBIECTIVE PROGRAMATICE.
ULTIMATUL TA.RANILOR
2
CONDITHLE PUSE DE HOREA NOBILIMII Si COMUNICATE PRIN CAROL BRONECK
DE LA OFICIUL SARD DIN 5OI1IUS
llustrisime i magnif ice liber baron comite suprem Presedinte !

Onorata Tab11 continua. judiciara I
Domnule preagratios patron si domni deosebit preaonorati !
stare dcosebit de amarnica, trista jalnica a ajuns o parte a

Intr-o
inobilei noastre patrii prin rascoala taranilor, care cu omoruri, cu foc si
alte stricari si-au varsat si ii varsa in voie furia si pe a caror cruzimi nu
sint in stare a le descrie Cu pana.
Dar acum, cuprins de tearna, sint silit, ca sa-mi salvez viata, sa, comu-
nic urmatoarele Mariei Tale si Onoratei Nobile Table, caci daca nu (dup
cum mi-au faga.duit) voi fi lipsit de viati : Azi au fost trimii la mine din
Criscior Giurgiu Marcu, Ion Abrudean si din Ruda Petru Abrudean, toti
Horea trci trimisi ca deputati de capitanul lor Horca, cu solia s scriu negresit
Marici Tale si Onoratei Nobile 'fable intentiile pomenitului capitan Horea
si ale poporului su, caci daca, nu, voi fi de bun scama lipsit (cum am spus)
de viata. La toate acestea si cu asa am socotit ca daca nu le-as aduce la
cunostinta Mariei Tale si a Onoratei Nobile Table, ati fi turburati cu
forta, far& ca Mariile Voastre sa fi luat nici o dispozitie. in al doilea
rind, dacil nu le scriu, si viata mi-o pierd, i erariul va suferi prin incendien,
pagube, si i Mriile Voastre ati fi fost fara nici o pregatire. De aceea Cu
umilint rog pe Mariile Voastre s nu luati In nume de rau sila In care
m aflu, ba mai curind s m faceti vrednic de indurarea Voastra.
Condijiile Solia sus-scrisului conducator al lor numit Homa si a poporului sau de
stis-scrisului rind e aceasta
conducator 1. Ca nobilul comitat i toti posesorii sili s puna juramint pe cruce,
cu toate odraslele lor.
Ca nobilime mai mult sa nu fie, ci fiecare unde poate primi o slujb
craiasca, din aceea sa traiasca.
Ca nobilii posesori s paraseasca pentru totdeauna mosiile nobiliare.
Ca si ei s fie platitori de dare tot asa ca i poporul contribuabil
de rind.
Ca paminturile nobiliare sa se imparta intro poporul de rind potrivit
poruncii imparatului, ce va urma.
Daca Maria Ta i Onorata Nobila Tabla impreuna cu nobilii posesori
ar sta pc acestea, fagaduiesc pace, in scmnul careia cer s se ridice atit pe
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
ectate, cit si pe la capetele orasului si pe a.lte locuri, pc prjini cit mai
lungi, steaguri albe.
lar pentru toate acestca cei troj deputati mai sus scrisi, din porunca Termen
capitanului lor co numele Horca, fixeaza termen, sk mearga de la Maria ultimativ
Ta, de la Onorata Nobila Tabla si de la Nobilul Posesorat raspuns Dumi-
neta, adica In 14 a acestei luni, scara, in Criscior, la Popa Danila. a Criscio-
rului, 0.6 daca nu (dup cum ameninta) se vor stradui, impreuna cu cdpi-
tanul lor si cu juramint, cu toata puterea sa nimiceasca orasul.
lar eu din nou ma rog de iertare alariei Tale si Onoratei Nobile Table
ca Indraznesc a le importuna cu de accstea, dar frica ingrozitoare i focul
in carc ma gasearn m-a indemnat ca toate aceste solii sa le scriu.
Recomandindu-ma gratiei milostive a Mariei Tale si a Onoratei Nobile
Table, ramin cu stima vesnic pina la moarte.
Al Mariei Tale si al Onoratei Table umil servitor, Car o 1 Br il n e c k
oinitis, 11 noiembrie, anul 1784
maghiar
P.P.
Elg keserves s szomorti statusra juta Nemes Haznknak egyik
rsze a parasztoknak tmodssa alkalmatossgval, a kik is gyil-
kossgokkal, tazekkel s egybfle romlsokkal dah ssgeket aka-
rattyok szernt kvettk s kvetik, a kiknek kegyetlensgeket pen-
naval karni ppen elgtelen vagyok.
'Most mr a flelemmel krnyill vtetvn kntelenittem letem
mentsgvel Nagysgodnak s a Tekintetes Nemes Tblnak s k-
vetkezendket kinyilatkoztatni, mert ha nem (igrettyck szernt) letemt6I
megfosztatva lszek ; sub hodierno dato Kristsorrl Dsurdsa Mark, Abrudjn
Juon, s rudai Abrudjn Petru, Horra nevii Kapitnyoktl mind a barman
kaldettettek n hozzlin Deputatussok illyetn izenetckkel, hogy Nagy-
sgodnak s a Tktes Nemes Tblnak szndkjokat emlftett Horra Kapi-
tanyoknak s npnek okvetetlent11 megfrjam, mert ha nem, letemtl
(a mint mondara) megfosztatva lszek bizonyossan. Mindezekre n is ugy
rgumentlodvan, hogy ha tudtra nem adnm Nagysgodnak sa Tktes
Nemes Tablinak mindea dispositijk nlkal Nagysgtoknak, craszakkal
meg haborgatnnak ; msodszor, ha meg nem from, letem elvsz s az
acrarium is gyujtsokkal kart szenved s Ngtok is minden ksziilet
lettek volna s azrt Nagysgtokat is alzatossan instlom, hogy ezen
kntelensgemet bal itletre ne vegyk s vllyk, st inka.bb kegyessgek-
ben bvenni alazatossan inst.lok.
A melly izenettyek a fenirt Horra nevii Vezrjeknek s kznpnek e
vala :
5
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0.31.4:VI
Hogy a neme.s Varmegye mindLn Poss ssoratussaival egyutt a kereszt
esktidjk, minden magzatt)ah al Lgytitt.
Hogy nemessg tObbet ne lgyen , hanem a ki hol haphat kirllyi
szolglatot, abbl llyen.
Hogy a nemes Possessorok a nettles j6szgbl lbokat ve&kppen
kivegyk.
Hogy st;ntn ollyan adt fizet6k lebyenek, valamint a koz contri-
bums npek.
Hogy a nemessi fOldek a k6znpek k6z6tt 1c6vetkeztnd6 Fchges
Csaszarunk parantsolattva szernt felosztoztassanak.
Ha ezLlu-e Ngod s a Tktes Nemes Tabla a nemes Possessoratusokkal
egyt1tt re llannak, bkessget igrnek, a me/ly bkessgre jelfil mind a
arra, mind a varos egeire s egybb hellyekre fejr zszlOt ment61 hosz-
s,abb rudra fcliiitani kivannak.
Mind ezekre pedigkn terminust praefigalanak e fen megfrt harona
Deputatusok Horra nev6 kapita.nyok parantso11attyab61, hogy Ngodt6/
s a TktLs NLines Ti...blat61 es a nemes Possessoratustl vlasz mennyen
Vasrnap, az az 14-a hujus estvre, Kristsorra, kristsori Popa Danilhoz,
mert ha nem, (a mint fenyeget6znek), egsz crvel kapitnyokkal e6flitt,
hitek lettelek rnellett semmiv tenni az helysget igyekeznek.
En pedig ujjabban is Nagys.god s a Tktes Nemes Tablanal: ktgyes
fr,ratijaban magamat ajnlanam, addig is 6r6k6s tisztelettel halc
Nagysgodnak s az Tktes N. Tablanak
M. Sollymos, die 11-a 9-bris 1784
alzatos Rzolgja, B r nek Kroly
Originalu] in Arh. St. Deva. 0 copie la Bibl. Univ. Cluj-Napoca. Jos. C. Kemeny Collectio
inaior manusaiplorum hisioricorunt, tom. XXXV A Hora Porhada, 1784. S-a reprod. s textul
maghiar dup, Szilgyi Fercocz, A Hora-Vildg Erdayben, Pcsta, 1871, p. 141-142. lextul in
traducer reprodes dup D. Prodan, Rdscoala lui Horca, vol. I, 13ucuresti, Edit. StiinlificS
Enciclopedia, 1979, p. 423-424. 0 priun traducere integrali la DensuSianu, Revolutiunta lui
Noria in Transilvania s Ungaria. 1784-1785, Bucuresti, 1884, p. 198-198.
DREPTLTL POPORULUI LA RASCOALA
[JACQUES PIERRE BRISSOT] A DOUA SCRISOARE A UNUI A PARATOR

AL POPORULUI CATRE 1MPARATUL IOSIF AL II-LEA ...
cei care au scris despre eascoala valahilor par a fi conspirat 1mpo-

Toti
triva nefericitului popor, pentru a te Incuraja, Principe, s5.4 pedepsti
pe conducatori prin cazne groaznice, slInatusezi poporul. Ba pe unii i-am
6
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
vazut chiar giumind despre roata p- care demagoguls Horia (cum li spuneau Cei care au scris
ci) trebuia stirseasca zilcle. Departe de mine doctrina josnica a acestor Impotriva
monstri care-si prostitticaza condLiul spre nenorocirea popoarclor. Faca nefericitvlui
cerul ca intr-o zi sa se adune deasupra capetelor lor toate grozavide servi- popor valah...
tritii pe care o propovaduiesc In chip atit de nesabuit !
Respectul datorat umanitatii este tot atit de sfint ca accla datorat
,.zeilor, si oricine se joaca. In discursurile sale cu drepturile pe care oamenii
le dctin de la natura trebuie sa ispaseascA accst sacrilegiu prin dispretul
color intelepti si prin pumnalul cclor oprimati"**.
Dar pentru a analiza adevaratul caracter al acestci rascoale, ar trebui Despre
cunoscutc o multime de fapte pe care publicul le ignora. Ar trebui cunos- starea
cute starea actuall a valahilor, obiceiurile lor, modul in care se cirmuiesc, valahilor
impozitele pe care lc platesc, proportia acestor impozite, Impreuna Cu pro- si
dusul culturii lor. Ar trebui cunoscute cauzele care i-au impins la rascoall, ,,cauzele care
nedreptatile ce li s-au facia, gradul de asuprire sub care gem. Ar trebui i-au 1mpins
cunoscut originea, mersul acestei rascoale, istoria ei; ar trebui stiut la riscoali"
slat, intr-adevar, vinovati de toatc omorurile ce li se pun In circa, daca
au fost siliti, din pricini de sigurantl sau de razbunare, sa verse atita singe ;
daca, varsindu-1, 1-au crutat pe cel al fiintelor neajutorate, al femeilor
copiilor. Mt& despre ce n-au suflat nici o vorba ziarele care povestesc cu o
exactitate atit de plicticoasa atitea fapte marunte, straine de accasta po-
veste.
daca ar vorbi, ar trebui care cr,:zute ? Aceste ziare nu reprezint
niste sursc corupte ? Nu sint ele vindute, in fiecare cirmuire, conducatori-
lor, ministrilor ? Persecutatii lor redactori n-au primit oare ordinul sa nu
pomeneasca despre adevarurile favorabile popoarelor, ca si despre greselile
.administratici ? in sfirsit, nu este care o noul conspiratie menita sa insele
posteritatea asupra evenimcntelor veacului de lata.?
Cu exceptia Statelor Unite ale Americii si Angliei, pretutindeni In alta
parte, poporul nu are, ca sefii sti, gaz ,tari la ordinele sale sau care sa.-i
apere interesele. Pretutindeni triste pecus este cel jecma.nit, omorlt, iar
ziaristii sint ca accle tobe care, asezate in jurul taurului Incins al lui Phala-
ris, umpleau vazduhul cu sunetcle lor zgomotoase pentru a inabusi striga-
tele victimelor.
Asa c nu trebuie sI. acordam nici un fel de incredere istorisirilorcel putin Niel un fe!
suspecte ale gazetarilor, In privinta insurectiei valahilor. Greselile lor vor de 1ncredere
gazetarilor
fi fost exageratc, mizcria lor trecuta sub taccre, Impotrivirea lor deghizata
In privinta
In a tac, apararea lor transformata in asasinate: totul va fi fost calculat, totul riscoalei
Demagog ente numele pe e_are aristocraiii, dspoliisau mai degrabi rnercenarii lor scriitori 11
dau cApeteniilor poporului care vor si-1 scoati din asuprire. Este foarte amuzant SS vezi aceste
slugi lase ale despotismului cum 11 timliazd pc demagogul Washington, fiindci este invingAtorul
tiraniei, i 11 trimit la esafod pe celllalt demagog sau aparitor al poporului, fiindcd a sucombat.
Daci Horia ar fi reusit, i-ar fi pus pe cap o cununi de lauri-
," Telephos, cartea 7. Citez aici pc acest roman pentru a aduce ornagiu unui scriitor putin cu-
noscut, care ar merita mai mult, si care a apirat en tirie drepturile umanitgii; regret numai
c.1, pentru a le rizbuna, s-a folosit de masca fabulei. A venit vremea ca apostolii libertitii si
se arate f Sri fnconjur. D-1 Plumejcat, care a murit a cum citeva luni, ocupa un loc aparte printre ei.
7
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMNI
va fi fost bine combinat pentru a-i scoate criminali i pentru a justifica pe
acesti ilustri nobili care i tiranizan i adrninistratia care se preta la jignirea.
lor.
O ! daca as avea in min& piesele acestui proces, clacl.as fi observat citva
timp soarta acestui popor, dac5, 1-as fi urmarit in muncile ca si in chinurile
sale, dacA as fi trait in cocioabele sale, in sinul pamintului, adeseori singurul
lui refugiu, (lac& as fi asistat la conspiratie si dac as fi fost martor la ruga-
mintile pe care le-a facut suveranului pentru a sfirsi cu mizeria, la luptele
duse de el pentru a-i pune capat el insusi, cu ce adevAr, Cu ce energie I-as
apara I Dar, departe de tcatrul acestui razboi, neavInd despre el &eft
amanuntele fie aride, fie mincinoase ale ziarelor, singur, aproape fax& lu-
mina., i nefiind sprijinit decit de zelul care ni5, Impinge sa apAr poporul
oriunde II vAd zvircolindu-se sub cutitul asupririi, ce pot face, dacit nu s
dovedesc, prin InsAsi relatarea partidei care a biruit, c5, valahii erau indrept5.-
titi in insurectia lor ? Da, nu vreau s consult aici decIt relatarea unuia
dintre acci scriitori caruia i-a placut s5.-i improaste cu noroi pe Horia .si pe
partizanii sai. Tocmai cu aceast5. relatare In min& vreau sa dovedesc ne-
dreptatea condamnarii lor.
Valahi
avcau
Valahii s-au rasculat ; deci aveau drcptate sa se rascoale. lata. prima
dreptate
mea dovada. ; ea va parea ciudata, dar este cit se poate de fireasca.
sd se Sa ne amintim ce am spus mai Inainte : ca. poporul, In pofida asupririi
rscoale" care-1 Incovoia, se lasa anevoie atras la rascoall, ca. obisnuit cu o anumitA
stare de lucruri, nu iesea din ea decit cu greutate, oricit de urit5. ar fi fost,
ca el se obisnuise s5. creadl ca. locul pe care i-1 menise tirania Ii era menit
de fapt de divinitate. El se lasa cu atit mai putin atras la rascoall cu clt
este mai ignorant. Deoarece atunci e departe de a-si Inchipui c este egalut
acestor nobili care il tiranizeaza, al suveranului care-i domin& pe tiranii
sai ; e departe de a-si inchipui ca. natura ii d dreptul de a se Impotrivi
autoritatii, cA divinitatea InsAsi i-o porunceste. El crede c5. divinitatca i-a
pus catusele si le sarutA, desi de-abia are puterea sa le ridice.
Cind un asemenea popor, cuprins de mnie, sfArIma. lanturile In ciuda
prejudecAtilor civile i religioase, trebuie s5. tragem concluzia ca. a avut
dreptate s5. se rAscoale din moment ce s-a rasculat.
Relatarea gazetarului confirm& aceast& concluzie In privinta valahilor
Starea de barbarie si de ignorantl pe care am descris-o este aidoma celei
In care se af15..
Supus de o multime de veacuri unui despotism mai mult sau mai putin
aspru, potrivit caracterului Principilor al cAror jug 11 purta, acest popor
a zacut, In mod constant, In mizerie i ignorant5.. OrInduirea feudala,
ale carei trAsAturi cumplite s-au sters aproape de pe toata fata pamintului,
mai pAstreaza. Inca toate rigorile In sinul acestui jalnic tinut. Ii reg&sim
aici pe vechii baroni englezi, pe acei conti francezi care, izolati in mide
lor fort&rete, Isi priveau iobagii ca pe niste obiecte de care dispuneau cum
8
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
vroiau, puteau sa-si bata joc, sa-i vind, sa le instraineze libertatea, truda
si viata insasi..
Potrivit relatarii, aversiunea lui Horia fate' de nobili ci dorinfa de a se
elibera pe sine fi pe compatriolii sdi dc violen/ele nobilimii au fost prim ele Violenlele
imbolduri ale aeliunii lui. asupririle
In altA parte se admite cii acesti nobili i-au silit pe supusii for sii se nobibmii
rdscoalc datorild asupririi lor.
Aceste cloud fraze slut de-ajuns, mi se pare mic, pentru a justifica as-
coala valahilor. Erau nenorociti, iata titlul care i-a inarmat, si daca acest
titlu nu valoreaza nimic, Brutus a fost vinovat ca izgonit pe Tarquinius
din Roma, celAlalt Brutus ca l-a strapuns pe Cezar, si toti cei care si-au
cliberat patria de sub jugul unora ca Nero, Phalaris si a altor monstri
care se adapau cu singele oamenilor, toti acesti eroi, zic, meritau oprobriul
si moartea in locul laurilor cu care i-au acoperit veacurile.
Nu oi mai repeta ceca ce am spus mai Inainte dcspre dreptul la ras-
N
coala. Mii marginesc sa urmcz aici naratiunea gazetarului, pcntru a extrage

din ea principalele fapte. Aplicarca principiilor va fi usor de facut.
Sc pare, potrivit acestui scriitor, ca Horia a adus plingerile najittnii sale floren la
sub ochii monarhului, care i-a fgduit cd va pune capdt tiraniei. impAraltil
Acest procecleu nu este deloc ccl al unui barbar ; este cel folosit de un
supus bun care, mai inainte de a recurge la drepturilc pe care natura i le
da, vrca sa evite o ruptur si varsarea de singe. Avertizat de el, Principe,
nu puteai sa ignori ca o parte din supusii tM zaccau in robie i, daca.
nu ti-ai tinut fagaduiala pe care i-ai facut-o, trebuie sa credem cii greu-
tatile s-au inmultit sub pasii ; trebuie sa credcm ca servitutea, nepu-
tindu-se sfirsi dccit prin nimicirea orir.duirii feudal, n-ai putut sa tai
toate capetcle acestci hidre ; trebuie sa credem ca ai fost silit sa inchizi
inlauntrui tau toatc vederile tale binefacittoare.
Dar, in sfirsit, oricare ar fi fost pricina care te-a putut impiedica sa
aduci ti,urare nefericitilor valahi, cel putin trebuie sa marturisim cii pur-
tarea lor a fost corecta. Horia si-a facut datoria, era rindul tau sa ti-o faci
pe a ta. N-ai putut, asuprirca a continuat sa dainuie, adica o stare de
razboi care dureaza din timpuri imernorialc, i atunci valahii au putut sa
se impotriveasca. Accasta stare de razboi i-a rcpus in ordinea naturala.
Eratt tiranizati de monstri, au putut sa li se impotriveasca, i daca au
fost vinovati, aceasta este din pricina a au astcptat atit de multa vremc
sa razbune natura jignita.
Calatoria pe care dorinta ta de a-ti cunoaste statele te-a indernnat sa o Calatoria
intreprinzi acum citiva ani in acest tinut te-a facut sa cunosti bine mizeria impAratuhti
carc dornnea acolo. imi amintesc continutul unci plingeri pe care ti-a partile
prezentat-o un valah. Ea suna astfel : valahilor
Principe, muncim patru zilc pe saptaminil pentru stapinii nostri ;
a cincea este pentru slujitorul Domnului, a asea pentru noi si a saptea
o folosim ca sa sarbatorim duminica".
9
www.dacoromanica.ro
1848 LA R 0 :if :I r
Nu, negrii din insulele noastie nu due o existenta atit de cumplita ;

un asemerka popor trebuic st mear dc dcznadt,jde, say si-i ucida pe ti-
rani*.
Scopul Nu voi spune nitnic despre stratagema folosita de Horia pentru a-i
tirmdrit ..ng-ja pe cornpatriotii sai In conspiratia pe care o urzea. El wia sa.-i eh-
de Noma bereze dc servitute si acest scop legitima totul.
I se atribuie rnari cruzimi de cind a inceput rascoala. 'Inca o data,
departe de tara, nu pot verifica acestc fapte. Aceasta operatie e simpla
pentru judecatorii thi si, spre a botan daca accste omoruri trebuic pedep-
site, e nevoie sa te supui regulilor pe care le-am stabilit mai inainte. Eran
ele necesare proiectului ? Erau ele represalii ? Nici un fe.I de pedeapsa.
Era un jac de barbari ? Moartea : in cazul ca supliciul mort.ii mai este in
statele talc pedeapsa pentru asasinat.
in secolele trecutc Anglia si Fraaita au fost martorele uncir rascoale ale
laramlor care, ca si valahii, eran satui de tirania nobililor hr. Mr..celul pe
care /-au lacut parea inerita.t t,i a fo,. nitilt mai mare. Si n-a tost pedepsit
&loc. Un popor blind pina in acel momcnt nu poate fi totodata o gloata.
dc ucigasi. Ca atare, el isi face dreptate, deoarece ea nu mai exist p ntru
si daca ar fi ped-psit, ar fi drcpt [sic !].
Puzitia Gazetarul pune c gu,..c.rriul prov;ircial, stinjcnit la hiccpiel, a cclulat
guvernului sil pololcascei luibuiclrile In parte prin blIhdefe, in pa; le prza anicninfiri.
Nu era nevoie nici de blind te, nici de amtnintari ; era nevok de drep-
tate. in aseracn,a caz, blindetLa pare o capcana, i adcseori chiar ccc, iar
amenintarea dczgusta.
Ll a trimis la conz.sari p episcopal pee.
Comisarii sint judecatori, i un popor in stare de razboi s, u re natu-
rala nu cunoaste nici superior, nki judtcator : trebute tratat ca cgal.
Un episcop ! Mertit preoti pe scula politici ! Probabil f iiiac cunosc
la perfectie prta de a arn4gi si de a inda.
Daca as fi pa tron i as fi avnt nefericirca sa-mi nemultutnesc
poporul, a.s actiona mai cinstit fata de el. As trata eu insrint Cu nemultu-
mitii, eu, fara armata, far comiri, far curteni i, mai ales, fara preoti.
Le-as spune : prieteni, nu xreau s fiu cillaul vostru ; sint numit parintele
vostru, i as vrca s fiu cu adevarat. Aratati-mi relele de care suferiti
si le voi taniaclui. Nu oferi rici krtare, nici lirisoave.
sint cci care trebuie s ierte si, in inc de un hrisov, as desfiinta pe loc
abuzurile, jigmiri/e, si i-as surghiuni pe micii tirani. Iat erni proceckaza
un parinte cu copiii si, un mare om cu oamcnii.
Guve/nul a anted sil-i scoaftl din grescalii pe rdweatiti.
Stratagema lui Horia nu era decit accesoriul ; trebuia sa li se
do tdeasca valahilor c greseriu crezindu-se nefericiti.
In sfirfil, el a filgcldnit o rasplalil de treizcci de florini pep!, u brincle,rea
fiealruia dinlre ei.
* Nu bah seniorii valahi erau rnici t;rani. Exicti Icri indoial5 vnii care emi,litt z pi. Attc le
publice au citat mai mull' carc, in ton.] rZscoalei, Ii tratati eu on.enie pc kr.
lo
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Mai incredeti-va, i acum inblindetea, minglierile, echitatea cirmuitori-
for ! Chid nu cazi In capcanele lor, atunci ei se demascA ; fi ce alt mijloc
rnirfav mai folosesc ? Ei invocA perfidia, trAdarea supufifor lor impotriva
rfizvratitilor. Eiii ineurajeaza pc cei dintii la crim, curnparindu-i cu bani.
Inca data., aceasta este cate calea pe care trebuie sa mearg o eirmuire
echitabil. ? Nu trebuie ea oare s acorde dreptate i s se margineasca
ia atit ?
De observat cA accasta cirmuire, punind un premiu pe capul rAsculati-
lor, ii silea la rdzboi, la omoruri, la perfidie, fi legitima astfel aceste crime
a ciror rufine trebuia s cad& numai asupra ei.
SA continuara istorisirea. Gcntilomii, care au crezut ca ocirmuirea
nu facea nitnic pentru a inabuf i rAscoala, s-au crezut autorizati ei
,,silfaca o insurectie. S-au adunat in ceata Impotriva rasculatilor, i-au ucis
uncle i-au intilnit ; fi au pus O. fie trafi pc roata, spinzurati, decapitati,
trafi in teap prizonierii fra. sA li se mai faca vreun preces. Prin aceasta
,gentilomii au actionat de-a dreptul Impotriva masurilor guvernului, care
tindcau sil readucl pacea prin indulgenta, i au sporit prin propria lor
,violenta mina rasculatilor".
ConsecinteLt acestor fapte pot fi desprinse Cu ufurinta.
Am avut dcci dreptatc cind am spus mai Inainte cil Intr-o insurectie
partida asupririi este intotdeauna cea mai feroce fi cea mai violent& Rascu-
latii omoara, ti-anii le prelungesc viata prizonierilor pentru a se bucura de
durerta lor. Nobilii au tras pc roat sau in teapA, pe chid valahii s-au mar-
ginit ucida. Firefte, clacA cele dorai partide sint vinovate, trebuie sa
reeunoaftern el cea a nobililor este de douA ori, fi, totusi, vom vedea
taranii au fost cei pedepsiti, In timp ce nici unul din nobili n-a avut
suferit.
Este, de asernenea, evident ca, prin torturile pc care le-au aplicat, Prin
nobilii ar fi legitimat rriscoala, in carvi In care ea nu ar fi fost deja legi- torturile
tul. pe care
Este, de asernenea, evident ea, presupunind-o criminala, torturile apli- le-au aplicat,
cate de aceti nobili fi moartea a mai mult de 600 de valahi trebuiau s-o nobilii
fi ispafit indeajuns. au legitimat
Este, in sfir:;,.it, evident ca. nobilii au actionat de-a dreptul impotriva rascoala
intentiei guvernului. Ei erau, afadar, vinovati fi totufi nici de data asta

n-au fost pedepsiti.
Si. nu uitam sA remarcain accas Li. indulgentri atribuitA cirmuirii.... Indid-
gent. d.piasat. Un suveran trebuie s'A fie, in primul rind, drept.
indulgenta presupone existenta unor ViCii, cusururi care trebuie suportate,
trecute cu vederea ; fi poporul era cel care avea nevoie de indulgenta pen-
tru guvern.
Cirmuirea socotea ca valahii aleatuiesc dou treimi din locuitorii tarii,
ca intre ei exist).* o legatura strinsa, cA. ei sint coi care-fi cultiva tara,
fi ci., exterminindu-i, provincia ar deveni un defert Ea i-a pretuit mai
11
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
bine pe oameni, i a simtit preferinta pe care trebuia si o dea celor doll&
miini ce muncesc fat& de o gura ce nu face decit sa consume".
Ce calcul ingrozitor e calculul acesta in fata caruia gazetarul pare sa
se extazieze ? Asadar, nu dup& justetea cauzei, ci dup& utilitatea partilor
in raport cu cirmuirea mascara aceasta dreptatea pe care o face, protectia
pe care o acorda ! asadar, ea ar fi favorizat tirania nobililor, daca ar fi
calculat ca nobilii ar fi fost mai utili pentru interesul ei ? N-aveam deci
hit resul dreptate s spun in precedenta mea scrisoare ca doar intercsul cirmuirii
cirmturn ..." si nu fericirea supusilor o calauzea in dLmersurile sale ? Spuneam : sa
ne lasam citu.si de putin amagiti de acest cuvint de prosperitate a statului
citat adeseori cu emfaza, i sa vedem ce se ascunde in spatele lui. Cu cit
mai multi oameni, Cu atit mai multi soldati ; cu cit mai multi oameni, cu
atit mai multa capitatie ; cu cit mai multi oameni, cu atit mai multa in-
dustrie i taxe ; in sfirsit, cu cit mai multi oameni, cu atit mai puternic este
Principele, trezorcria sa este mai bogata i tocmai din aceasta trezoreric
apare trasnetul care trebuie zdrobeasca pe nenorocitul destul de luminat
ca sa fie patruns de situatia sa etc.
insufletit de aceste principii, cirmuirea a dezaprobat insurectia i i-a
dojenit pe nobili".
Cu toate ca motivul cirmuirii era gresit, cu toate ca n-avea dreptul sa
se arate indulgent& sa.0 moderata, cu toate ca trebuia, in primul rind, sa
fie dreapta, totusi trebuie laudata pentru moderatia de care a dat do % ada,
pentni dojenile adresate nobililor. Odinioara, cind se trata cu rasculatii,
se incepea prin a se ridica esafoduri, unde erau ingramaditi sub securea
calaului i nevinovati i vinovati. Accasta era dreptatea pc atunci. Astazi
nu mai e atita cruzime. Este si acesta un cistig asupra tiraniei. Poate ca
pina la urma se va proceda drept cu rasculatii si sufletul tau luminat, Prin-
cipe, este destul de mare pentru a nu da exemplul pe jumatate, asa cum ai
fricut-o in aceasta. imprejurare.
Caci la ce bun iertarea oferita ? La ce bun interdictia de insurectie ?
La ce bun cealalta interdictie de a aplica pedcapsa cu moartea ?
Rascoala Iertarea, am mai spus-o, se acorda, unui vinovat, i 1.,alahii nu erau decit
e uu dr i t nefericiti. Rascoala este un drept al celui asuprit i nu-i poate fi intcrzis
al celui decit nimicind asuprirea. Pedeapsa Cu moartea era o nedreptate si nu
asuprit trebuia sa se renunte la ea din pricina de fndurare, ci din pricina de drep-
tate.
Numesti comisan i ; ii trimiti la rasculati si in acelasi timp pui sa se
stringa regimente pentru a-i Incercui, pentru a-i incatusa.
Nu era oare aici o contradictie ? Nu insemna sa spulberi efectul propu-
nerilor de pace facute rasculatilor ? Nu insemna sa le spui reintoarceti-va
la robia voastra, altfel va va sili sabia sa va reintoarceti ?
Valahii iti strigau : sintem asupriti, murim de foame, ne sfirsim sub
biciul calailor nostri; comisarii tai, regimentele tale le spuneau : fiti asu-
priti, muriti de foame, sfirsiti-va sub bici, de nu, va vorn spinteca, de nu,
Ii vom trage in teapa pc prizonieri si pe capeteniile voastre. Dumnezeule
12
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR)
mare ! ce dreptate, ce blindete ! cc indulgent& ! $i cirmuirile mai par foarte
uimite ca nimeni nu se mai increde in fagaduielile lor, c oamenii staruie in
rascoall ? Ele se arata. Mdignate, ameninta cu caznele, ca vi cum ar is-
pavi asuprirea lor surd& printr-o violenta deschisa ; ca vi cum nu vi-ar
agrava astfel propria lor crima.
Cirmuirea a fagaduit intr-adevar sa faca dreptate cererilor lor, sa in- Fdgadukli le
drepte abuzurilc, daca se va reveni la starea de pace. cirmuidi
Dar nu se vtie ca, in toatc timpurile, administratia a nesocotit asemenca
fagaduieli ? Furtuna trece, ea ivi ride de credulitatea poporului i continua
sa-1 zdrobeasca. Cititi istoria, yeti gasi mii de pildc asemanatoare in care
poporul a fost Intotdeauna Ocala in buna sa credinta.
Vreau sA trag din aceasta. fagaduiala a cirmuirii un rationament f Ara
putinta de riplica impotriva lui : din moment ce a promis sit indrepte abuzu-
rile, inseamna. cA ele existan, i valahii aveau dreptate sa se rascoale, vi
era nedrept ca ei sa fie pt.depsiti.
Fata. de Rigaduielile facute de cirmuire, valahii au prezentat urrnatoa- Condiiile
rele puncte de capitulare'. r:teulalilor
Comitatul i toti proprictarii nobili vor jura, probabil pe cruce, ea
vor exccuta proiectul propus.
Nu va mai exista nobilime.
Cine poat.- dobindi o slujb imperiala trebuic sa traiasca din ea.
Nobilii ca vi oamenii de rind trebuie sa plateasca contributia.
9. Nobilii trebuie sa-vi paraseasca posesiunile.
3. Paminturile nobililor, potrivit ordinclor pc care maiestatea sa le va
da, vor fi distribuite taranilor.
Exista ceva mai rational, mai natural decit toate aceste propuneri ?
Prin cea de-a doua se va secatui pentru totdeauna izvorul asupririi, datorita
nimicirii nobilimii. Caci trebnie sa fim convinvi ca ea nu poate exista decit
(lac& exista servitute i sprc nenorocirea societatilor.
A treia pare a fi fost dictata de politica cea mai sinatoasa. Slujitorii
Curtii trebuie sa fie platiti de Curte vi nu din singele popoarelor. Tiranii,
ale caror nevoi depavesc veniturilc lor, au adoptat aceasta maniera de a
plati serviciile pe care le primesc. Ei acorda slujitorilor lor exploatarea
puvilor lor, asa cum se acorda tunsul oilor sau taierca unei paduri. Ava au
obicciul sA procedeze marele Mogul vi suba indieni ; ei acorda spre jefuire
ovtenilor lor tinuturi intregi.
Exist& oarc vrcun om de bun sin t care sa ncge ca toti membrii unui
stat trebuie sa-i suporte povara proportional cu posibilittile lor ? Nu este
un adevar demonstrat, vi daca, in uncle regate, mai exista abaten i de la el,
aceasta e din pricina ca nedreptatea, care vi-a infipt adinc radacinile, este
grcu de stirpit ; accasta e din pricina cit poporul este prea blind, spune
Hut cheson.
Propuncrea a 9-a vi a 3-a sint cele care vor fi re% oltat far& indoiala cel
mai mult, i totuvi crau vi ele naturale. Deoarece fiecare ialah care reintra,
prin rascoala, in starea naturala, avca dreptul la pamintul pc care 1-a udat
13
www.dacoromanica.ro
1843 LA ROMANI
f5.cut sA rodeascd cu sudoarea sa. Fiecare avea dreptul la o proprictate
cuni toate proprietdtile se aflau in naiinile nobililor, este evident ca.' nu-i
putea fi inapoiat fiecdrui rdsculat ceca ce ii apartinca cleat lipsindu-i pe
nol)ili de ceea ce uzurpaserd.
Parcur_lcd Daca aceste propuneri erau nedrepte, trebuie s spunern cd declaxatiile
istoria Statelor Unite ale Americii erau si ele nedrepte, caci sint exact aceleasi.
zlicoalelor Egalitatea perfectA pe care Pensilvania, de exemplu, o vrea intre toti
membrii, spulberd once idee de noblete si duce la concluzia ca impozitele
trebuie sA fie impartite in mod eg-al.
Dacd amerieanii au avut temci s se rdscoale, pentru c5, se voia impu-
nerea lor la taxe far5. consimtainintul lor, Cu cit mai indreptAtiti eran
valahii, care n-aveau nici proprietate, nici libertate, care eran la cheremul
unor st5pini nemilosi.
Sub domnia tiranica a lui Richard al II-lea, in Anglia, o sutA de Ind
de tArani s-au nisculat din pricina impozitelor excesiva care Ii impovarau.
Au pornit spre Londra, avind in fnintea lor un maresal pe nume Walter.
Acosta i-a cerat regelui ca toti robii sd, fie pusi In libertate, iar Comunele
sil. fie deschise sdracilor ca i bogatilor. Walter a fost omorit, tdranilor
s-a acordat o cartil de libertti, iar cdpeteniile niscoalei au fost pedepsite.
Curind, carta a fost revocatil.
Parcur:lind istoria riscoalelor, ni-am convins de trei adevdruri primal,
ca poporul uu s-a revoltat decit atunci chid a fost asuprit i c n-a cerut
niciodata decit lucruri drepte ; al doilea, c suveranii fdgaduiau cu usurinta,
tineau cu greutate si acleseori nu-si tineau deloc fagAduielile ; In sflrsit,
al treilea, c, acordindu-i-se poporului ceea ce cerea, eran pedepsiti mai
intotdeauna conducatorii sal, ceca ce reprezinta o contraclictie cit se poate
de revoltAtoare.
Aceasta a fost soarta Grahilor la Roma, a lui Walter, a lui Cade in Anglia,
a lui Facie, a lui Lemaitre la Geneva,, a lui Horia in Valahia.
Cu toate acestea, trebuie addugat cd, desi popoarele rdsculate, din
P.poarol, pricina relei credinte a cirmuitorilor, nu se bucura multa vreme de ceca
au ce au obtinut, ele au intotdcauna ceva de cistigat rilsculindu-se. Cu fiecare
intotd,auna pas pe care-I fac, mai desprind o veriga din lantul lor i, chiar clac n-ar
de citigat reusi decit sperie pe conducatori, facd mai putin activi, mai circum-
rasculludu-se specti, si tot ar avea de cistigat.
SA se compare cererile moderate ale poporului cu cele ale stApInilor.
Singe si lan-turi, la aceasta se reduce totul.
si, totusi, dacd cineva avea dreptul s cearA singe si lanturi, oare
acesta nu era valahul ? Martirizat de atitea veacuri, n-ar fi fost de iertat sa
ceard, singele barbarului su stapin i s5.1 punA in lanturi ?...
Dar nu... omul din popor este indeobste bun si drept si mai drept cleat
bogatii atit de mindri de aurul i mintea lor.
Celebrul Vendme spunea ca', observind certurile dintre conducatorii de
catiri si catirii lor, bdgase de seania', ca. Intotdeauna dreptatea cra de partea
celor din urma. intocinai asa este si Cu istoria poporului si a guvernelor sale.
i4
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOfll
Reiau In continuare povestea valahilor. Propunerile lor n-a,u lost accep- Proptricrile
tate. Atunci s-an hotarit Pentru razboi valahii si-au impartit tinutul pe valahilor
care-I locuiau, dar nu s-au bucurat multa vreme de aceasta Impartire. nu au fost
A fost trimisa, o armata impotriva lor, au fost mpini inapoi in paduri, acceptate ..."
In munti, si, in sfirsit, spune gazetarul, s-a primit vestea ci, razmerita a
fost potolita, f r sa se fi folosit forta sau sa se verse singe... Horia, parasit
de compatriotii si, fuge, pe capul sau se pune un premio, e descoperit
curind, denuntat, predat i moare in chinuri.
S-a calculat ca rasculatii au omorit aproape 300 de oameni, ca. 5-600
dintre ei au pierit.
Ce concluzie se poate trage din aceasta, relatare, decit c forta a pus Concluzia
capat acestei rascoalc. Nu toti oamenii sint niste Saguntius. Reprezentantii la areast
Genevei le-au cedat francezilor i savoiarzilor libertatea lar; valahii o relatare
lasa. pe a lor trupelor imparatului, i lucrul nu prea-i de mirare. Lasitatea
deprinsa in robie paraseste anevoie un suflet pe care 1-a mutilat. Lipsit
de speranta de a invinge, robului ii place s creada in fagaduielile stapini-
'or si, li place sa creadd c aceasta proba a puterii si a drepturilor sale
11 va indrepta spre blindete.
De altfel, ce-ar putea s intreprinda valahii fa/A hrana, fr bani, fara
armata regulata, far& conducatori, fax-a pricepere, fatit de trupe deprinsc
cu razboiul ? Socotesc c5 luptind, moartea e neindoielnica. Cedind, mai
intrevad citcva raze de viata, i speranta vietii, chiar a celei mai mizera-
bile, are pentru multime farmecul ei. Trebuie sa. ai un suflet deosebit ca
preferi moartea, si in acest secol, unde fiecare capituleaza in fata tre-
buintelor a libertatii sale si le crede bine platite prin citeva bucurii,
aceste sufletc privilegiate sint rare. Pentru a-i face sa tremure pe tirani,
nu poti decit sa dispretuiesti viata. Daca cci asupriti ar avea curaj, In curind
n-ar mai exista asupritori ; dar, printr-o alta intimplare nefericit5 curajul
nu incolteste decit intr-o inima. libera'. Lasitatea e cladita pe rabio.
Principii nu ignora acest lucru, iata ce de au atit de putine scrupule in
a folosi forta pentru a readuce sub jug,u1 lor turma care se indeparteaza..
Daca s-ar astepta sii gaseasca oameni ca Brutus, Cromwell, Ludlow ar fi
mai economi Cu singele i lacrimile supusilor lar.
Succesui aproape general pe care-1 dobindesc prin sistemul lor de vio-
lenta i intaresc In aceasta i reuseste sa 11 legitimeze in ochii lor. Nu ezitam
s socotim drept ceca ce ne este folositor.
Sufletul ti-e prea luminat, Prncipe, ca si. te lasi orbit de iluziile despo-
tismului. Nu, tu nu ignori ca forta folosita pentru a potoli nemultumirea
este un mijloc nelegitim si care repugna dreptului supu.silor tai, un mijloc
care agraveaza delictul guvernului.
Forta nu-i face deloc mai fericiti pe cei ce nu eran; ea nu face cleat sa,
le dubleze deznadejdea, prezentind ca vesnice, ca iremediabile Telele pe care
le indura. Ei trebuie si. spun& : voi muri asadar inlantuit pe acest pat de
saferinta. pe care-I stropesc cu singele nieu i cu sudoarea mea. Pentru mine
15
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
nu mai exist& speranta. Cerul i oamenii par sa lupte impotriva libertatii
mele. S renuntam deci i s suferim.
,,Limbajul Acesta este limbajul deznadejdei folosit de mai mult de sase sute de
dernAriejdei mii de valahi in ceasul In care scriu aceasta scrisoare. Doamne Dumnezeule !
folosit Cine poate sustine aceasta idee ? Un singur om poate pricinui nenorocirea
de mai mult a milioane de oameni fr sa, fie coplesit de remuscari !... Nu, nu stiu ce
de ase sute suflet poate ascunde cel ce a urcat pe tron sau se apropie de treptele lui ;
de rnii de dar mie mi se pare ca., daca a avea nenorocirea sa fiu acolo, nu m-as
..." bucura de o clipa de liniste mai inainte a de fi sters lacrimile acestor ne-
norociti,
in serile de vark cind un apus blind de soare invioreaza atmosfera si o
:mpodobeste co culori stralucitoare, imi place sa contemplu acest spectacol,
sa-mi ador stapinul, ma bucur si-i multumesc pentru aceste bucurii gin-
gase care iti dan o constiinta neprihanita i te indeamna la meditatie. Privi-
rile 1mi cad pe o cocioaba si-mi spun : poate c acolo sint niste soti care au
muncit toata ziva pentru o bucat de piine pe care se bat copilasii lor
infometati. Poate ca acolo o mam varsa, lacrimi, un tatil e arnarit c nu-si
poate intretine Aceste idei imi sfisie Mima si a vrea sa, fiu
divinitatea insasi pentru a-i face pe toti muritorii fericiti.
Principe, cine e mai aproape de divinitate decit regii ? Ei au puterea
de a-i face pe oameni fericiti i ei dau socoteala in fata divinittii de toate
lacrimile varsate in impartia lor si pe care ar putea s le usuce.
Crei7eala de a Acestea sint, Ora indoialk simtamintele tale. Si daca ai intrebuintat
fi indbuit fata de valahi forta, ai facut-o ca sa-ti lasi timp de a cugeta la marele pro-
Tevolta iect care trebuie s le redea libertatea. Numai indeplinirea acestui proiect
prin poate ispi greseala de a fi inabusit revolta prin violenta.
Dar cine va putea repara nedreptatea ce li s-a facut conducatorilor
Cine acestei rascoale ? Daca plingerile compatriotilor lor eran intemeiate, daca
va putea tu insuti ai fagaduit el le faci dreptate, ca indrepti rebele indurate de valahi,
repara clack dindu-le aceasta speranta, i-ai potolit pe rascula,ti ; daca, departe
necireptatea de a-i privi ca pe niste criminali, tu i privesti ca pe victimele unei asupriri
ideutd? pe care vrei s-o desfiintezi, cum ar mai putea fi capeteniile acestor valahi
socotite vinovate ? Cum ar mai merita moartea ? Ele luptau pentru aceeasi
cauza. Trebuiau s impartaseasc' soarta compatriotilor lor ; sau, daca
meritau moartea, nu trebuia sa existe nici indurare, nici dreptate pentru
intreaga natiune.
I-ai pedepsit ca asasini ? I-ai pedepsit ca rasculati ? Nu m pot hotari
in privinta primei intrebari. Mi se pare totusi ca Horia putea, far% a fi
socotit criminal, sa verse singele tiranilor care l-au vrsat de atitea ori pe
cei al compatriotilor sai, c putea s uzeze de represalii pentru atitea orno-
ruri savirsite in acest razboi de nobilii nii. Cel putin, daca l-as condamna
pe Horia ca ucigas, pune sa urce pe esafod pe dusmanii care, ca si el,
si-au inmuiat miinile in singe, si nu mi-ar fi greu s arat c acestia din urma
erau cu rnult mai criminali. Si, fiindca nici unul n-a platit cu capul grozaviile
savirsite, am motive sa inchei, fara sa intru in nici un amanunt, ca este ne-
16
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
drept O. fie pedepsit cu moartea Horia ca ucigas, atunci chid le este 15sat5.
viata ucigasilor nobili.
A fost el oare pedepsit cu moartea ca rOsculat ? Este mult mai usor s5. StrImbatatea
se dovedeasc strimbltatea sentintei; si este de-ajuns sl-ti amintesti sentintei ..."
principiile privitoare la dreptul la rAscoali pe care le-am amintit mai inainte.
Clci
[1) valahii si conducltorul lor Horia aveau dreptul i il mai au si
acum s se r5scoale, fiinda sint lipsiti de drepturile inerente omului, de
aceste drepturi imprescriptibile, inalienabile.
In al doilea rind, valahii erau nefericiti i gemeau sub jugul asupririi,
acest al doilea titlu este aproape tot atilt de putemic ca i primul pentru
a legitima insurectia.
3. Ei au expus, nu o datI, cirmuirii plingerile lor.
40. Ei nu cereau cirmuirii cleat lucruri rezonabile, nu cereau altceva
decit sl reintre In drepturile /or de proprietate si de libertate. Nimeni n-a
luat in seam& plingerile lor. Cererile le-au fost respinse. Maltratati de eh--
muire, ei aveau asadar dreptul de a renunta la societate, reintrau la starea
naturall, si aveau dreptul de a pune mina pe arme pentru a-si asigura noua
lor stare ; aveau dreptul de a alcAtui o nou& societate, de a o sustrage vechii
guvernAri.
S-a hotdrit, spune codul Pensilvaniei, c5. oamenii au dreptul inerent
raturii lor de a constitui un slat nou in finuturile pustii sau pe un teritoriu
pe care-1 vor fi dobindit ori de cite ori 4i vor putea spori fericirea.
Dac& aceastl hotarire este adevArat5., ea este pentru toate popoarele, Valahii
valahii eran indreptItiti in r&scoala lor. Dac5. este fals5., toatc monarhiile erau
Europei trebuie s5. se ridice impotriva Statelor Unite ale Americii, trebuie
sl le proscrie constitutiile, trebuie s5. respingl, s5. urasc& once fel de aliant&
In rascoga lor"
cu acesti insurgenti, ca si cum ar fi niste infami. Dar, departe de a pros-
crie aceast& aliantl, ele o cautA ; departe de a proscrie aceste constitutii, le
las5. sa fie tipArite i s5. circule in statele lor si le sanctioneaz1 prin consim-
tAmintul pe care-1 dan acestei publicAri. Deci valahii au putut s& urmeze
principii pe care, In general, le-au v5.zut adoptate, care erau adoptate chiar
de monarh.i si care slut dealtfel dictate de natur5..
Principe, semenii tli se jucau odinioar5. cu viata supusilor lor ; au fost
vzufi monarhi condam.nind cu propria lor autoritate oameni, numai
nu le erau pe plac. Istoria a infierat numele acestor domnitori. Ei fac parte
din clasa obisnuitl a tiranilor.
Tu n-ai virsat aici cleat singele a doi oameni. Dar ei pot fi nevinovati Socoteall
ca ucigasi ; ei slut ca rIsculati. Vreau s5. fiu primul care, pe cenusa lor, pentru
s5. cearl socoteali pentru aceastl cenus1. Este de datoria mea, si am drop- cei anti
tul s-o fac. Clci, intrucit poporul nu mai are aplator, este de datoria f ilo-
jertf
zofului s5. vegheze asupra Magistratilor poporului, s5. le lumineze judec5.-
sl caute sA cunoascl dac5. cei in care lovesc merit& sO fie pedepsiti fortei
sau s5. fie rAzbunati. A ta, Principe, este si asculti plingerea mea, sA supu i
17
5 c. 587 23
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
unui examen mai profund acest proces judecat probabil dup principiile
gresite ale vechii jurisprudente a Monarhiilor.
Vreau s. fiu cel dintli care apr i mai departe cauza valahilor cAzuti
jertfl fortei in aceasta rascoala, si o repet, ei au dreptul de a se rAqcula,
atria vreme cit vor fi robi i nefericiti. A-i pedepsi pentni caIi exercit
acest drept inseamna a-i pedepsi pentru c slut oameni.
Sau esti convins de acest adevAr, sau nu crezi Inca In el ; In primul caz,
nu mai trebuie sA. pierzi nici o clipa pentru a /e reda valahilor libertatea,
pentni a le acorda o proprietate. Daca. socotesti ca trebuie sa respecti uzur-
parea savirsitl de nobilii lor, daca nu vrei sa le-o restitui, exista un mijloc
simplu de a face dreptate tuturor. YngAcluie-le acestor valahi sA emigreze
In alte state ale tale sau aiurea. Acorda-le parninturi, si o multime din ei
vor parlsi tara servitutii. $i ce se va IntImpla atunci cu acesti nobili m5-
runti in fortketelelor Inconjurate de pustiuri, de tarini acoperite de marAci-
ni ? Ciad ar trebui Inchiriate vase pentru a transporta poporul In America,
tu ar trebui s-o fati, dacA n-ai alt mijloc de a-1 duce la fericire... DacA
acesti nobili se Impotrivesc Cu forta vederilor tale umanitare, reda aceastA
far ei insesi ; lasa-le robilor dreptul de a se lnarma impotriva tiranilor
lor i conflictul se va sfirsit In curind.
Pentru DacA nu esti convins de aceste adevaruri, ai datoria sa citesti acea.trt
drepturile pledoarie pentru libertate.Daca Iti mai ramin indoieli, consulta-ti oamrnii
umanitStii legii, oamenii politici, dar nu te margini sa-i consulti in taina ; ei i-au dus
ale libertAjii prea adeseori la ratacire pe monarhi atunci cind acestia n-aveau a se teme
de lumina. SA-0 publice pkerea lor, sa poata fi discutata liber, sA-si spun A
pe nume, i mA ofer sa intru In arena, sA rezolv obiectiile lor. Dar ce spun
en, o multime de ruinti de bun& credinta vor aparea de indata pentru a
apara drepturile umanitAtii si ale libertAtii.
Textul trances
[JACQUES PIERRE BRISS0711 SECONDE LETTRE D'UN DEFENSEUR DU PEUPLE

L'EMPEREUR JOSEPH II:
Tous ceux qui ont dent sur la rvolte des Valaques semblent avoir cons-
pir contre le malheureux penple, pour t'encourager, Prince, h. punir les
chefs par d'horribles supplices, serrer les liens du peuple. J'en ai vn
mme qui plaisantoient sur les roues oh le demagogue* Horiah (comme ils
l'appeloient) devoit finir ses jours. Loin de moi la doctrine abominable de
ces monstres qui prostituent leurs ph/mes pour le inalbeur des peuples.
* Dbnagogus est le nom que les aristocrates, les despotes ou plut6t leurs mercenaires icriva es
donnent aux chefs du peuple qui veutent le tirer d'oppression. II est tr4i plaisant de voir ces
liches valets du despotisme donner de l'encens au demagogue Washington, parcequ'il est vainqueur
de la tirannie, envoier i l'chafaut tel autre demagogue ru dtenseur du peuple parcequ'il
a succomb. SI lioriah tt russi, ils auroient mis sur sa ote une oouronne de lauriers.
11
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Puisse un jour le ciel accumuler sur leurs ttes toutes les horreurs de la.
servitude qu'ils prchent avec tant des sclratesse I
"Le respect qu'on doit l'humanit est sacr comme celui qu'on doit
aux dieux, 8c quiconque se joue dans ses discours, des droits que les hom-
mes tiennent de la nature, doit expier ce sacrilge pour.le mpris des sa-
ges & le poignard des opprims".*
Mais pour juger des vrais caractres de cette rvolte, il faudroit connoitre
une foule de faits que le public ignore. n faudroit connoitre l'tat actuel
des Valaques, leurs mceurs, leur gouvernement, les impts qu'ils paient,
la proportion de ces impts, avec le produit de leur culture. 11 faudroit
connoitre les causes qui les ont ports b. se rvolter, les injustices qu'on
leur a faites, le degr d'oppression sous lequel ils gmissent. 11 fandroit
connoitre l'origine, la marche de cette rvolte, son histoire ; il faudroit
savoir s'ils sont rellement coupables de tous les meurtres qu'on leur prte,
s'ils ont t6 forcs pour leur saret ou leur vengeance b. verser tant de
sang ; si en le rpandant ils ont pargn celui des tres foibles, des femmes
8c des enfans. Voil ce que n'ont point dit les gazettes qui racontent avec une
exactitude si ennuieuse taut de petits faits trangers l'histoire.
Et quand elles en parleroient, devroient-elles tre crues Ces gazettes
ne sont-elles pas des sources corrompues ? Ne sont-elles pas dans chaque
gouvernement vendues ses chefs, A ses Ministres Leurs rdacteurs sou-
doIs, n'ont-ils pas ordre de taire les vrits favorables aux peuples, comme
les fautes de l'administration ? N'est-ce pas enfin une nouvelle conspiration
pour tromper la postrit sur les vnemens du sicle prsent.
Except les Etats unis de l'Amrique & l'Angleterre, partout ailleurs,
le peuple n'a point, comme ses chefs, des gazetiers ses ordres ou qui
cl4fendent ses intrts. C'est partout le triste pecus qu'on tond, qu'on gorge,
4.4c les gazetiers sont comme ces tambours qui, placs autour du taureau
bralant de Phalaris, remplissoient l'air de leurs sons bruyans pour touffer
les cris des victimes.
On ne doit donc ajouter aucune foi aux rcits au moins suspects des gaze-
tiers dans l'insurrection des Valaques. On aura exagr leurs fautes, til leur
misre, travesti leur rsistance en attaque, leur dfense en assassinats ;
on aura tout calcul, tout bien combin pour les rendre criminels, & pour
justifier ces illustres Nobles qui les tyrannisoient & l'administration qui se
prtoit A leurs vexations.
Oh 1 si j'avois en main les pices de ce procs, si j'avois observ pendant
quelque tems le sort de ce peuple, si je l'avois suivi dans ses travaux comme
dans ses tourmens, si j'avois vcu dans ses chaumires, dans le sein de la
terre souvent son unique asile, si j'avois assist A la conspiration, & j'avois
t tmoin de ses a supplications au souverain pour terminer sa misre,
Telephe, liar! 71 Je cite ici ce Roman pour rendre honneur I un derivain peu connu, qui mrita
plus de l'tre, & qui a vigoureusement dfeedu les droits de l'humanit6; je regrette seulement
que pour les venger, il ait pris le masque de la fable. Il est terns que les ap6tres de la libert
se montrent hardirnent. M. Pluniejact, mort depuis quelques mols, tenoit un rang distingu6 parmi euxi
19
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMINI
de ses combats pour la finir lui mme, avec quelle vrit, quelle nergie
je le dfendrois 1 Mais loin du theitre de cette guerre, n'alant sur elles que
les details ou arides ou mensongers des gazettes, seul, presque sans lumire,
& n'tant soutenu que par le zele qui m'entraine k dfendre le peuple par-
tout ot je le vois se dbattant sous le couteau de l'oppression, que puis-je,
fake, sinon de prouver par le rcit mme du parti qui a triomph, que les
Valaques toient fonds dans leur insurrection ? Oui, je ne veux consul-
ter ici que le rcit d'un de ces crivains qui s'est plu k couvrir de boue
Horiah & ses partisans. C'est ce rcit k la main que je prtens prouver
l'injustice de leur condamnation.
Les Valaques se sont rvolts ; done ils avoient raison de se revolter.
Voil ma premire preuve ; elle paroitra singulire, elle n'est que naturelle.
Qu'on se rappele ce que j'ai dit ci-devant que le peuple malgr l'oppres-
sion sous laquelle il toit courb se laissoit difficilement entrainer b. la re-
volte, qu'accoutum k un certain ordre de choses, il n'en sortoit qu'avec
peine ; quelque detestable qu'il Mt, qu'il s'habituoit k croire que sa place
marquee par la tirannie toit rellement marquee par la divinit. H se
laisse d'autant moins encore entrainer b. la rvolte qu'il est plus ignorant.
Car alors il est loin d'imaginer qu'il est regal de ces nobles qui le tiranni-
sent, du Souverain qui domine ses tirans ; il est loin d'imaginer que la na-
ture lui donne le droit de resister, k l'autorit, que la divinit meme lui or-
donne. Il croit ses fers divins & il les baise, alant, b. peine la force de les sou-
lever.
Quand donc un pareil peuple entrant en fureur, brise ses chaines malgr
ses prejuges civils & religieux, il en faut conclure qu'il a eu raison de se
revolter, puisqu'il s'est rvolt.
Le reek du gazetier confirme cette conclusion b. regard des Valaques :
L'tat de barbarie & d'ignorance que je viens de peindre est prcisment
leur tableau.
Soumis depuis une foule de sicles b. un despotisme plus ou moins severe,
suivant le caractere des Princes dont il portoit le joug, ce peuple a langui
constamment dans la misere & l'ignorance. Le regime fodal, dont les traits
horribles sont effaces presque par toute la terre, conserve encore toutes ses
rigueurs au sein de cette miserable contre. On y retrouve ces vieux Barons
anglois, ces Comtes francois qui, cantonns dans leurs petits forts, regar-
doient leurs hommes de Wipe comme des meubles dont ils disposoint b.
volont, dont ils pouvoient jouer, vendre, aliner la libert, les sueurs & la
vie meme.
Suivant le rcit, l'aversion d'Horiah pour les gentilshommes, & le dsir
de se dlivrer & ses compatriotes des vioknces de la noblesse, ont t les premi-
ers ressorts de son entreprise.
On convient dans un autre endroit que ces nobles avoient forc leurs
sujets el la rivolte par leur opPression.
Ces deux phrases suffisent, ce me semble, pour justifier la rvolte des
Valaques. Hs toient malheureux, voilk le titre qui les armoit, & si ce titre
20
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
ne vaut rien, Brutus toit coupable en chassant Tarquin de Rome, l'autre
Brutus en perant Cesar, & tons ceux qui out dlivr leur patrie du joug
des Nron, des Phalaris, & des monstres qui s'abreuvoient dans le sang des
hommes, tous ces hems, dis-je, mritoient l'opprobre & la mort, au lieu des
lauriers dont tons les sicles les ont converts.
Je ne rpterai point tout ce que j'ai dit ci-devant sur le droit de rvolte.
Je me borne k suivre ici la narration du gazetier, A. en extraire les faits prin-
cipaux. L'application des principes sera facile leur faire.
II paroit, suivant cet crivain, qu'Horiak mit les griefs de sa nation sous
les yeux du Monarque, qui lui promit de mettre fin la tirannie.
Ce procd n'est point d'un barbare ; il est celui d'un bon sujet qui,
avant d'avoir recours aux droits que la nature lui donne, veut viter une
rupture, & l'effusion du sang. Averti par lu, Prince, tu ne pouvois pas igno-
rer qu'une partie de tes sujets languissoit dans l'esclavage, & si tu n'as
pas rempli la promesse que tu lui avoit faite, il faut croire que les
difficuits se sont multiplies sous tes pas ; il faut croire que la
servitude ne pouvant finir que par la destruction du regime fodal, tu
n'eus pu couper toutes les ttes de cette hidre ; il faut croire que tu as
t force de renfermer dans ton sein tes vues bienfaisantes.
Mais enfin quelqu'ait t le motif qui a pu t'empcher de soulager les
malheureux Valaques, au moins il faut avouer que leur conduite toit
regulibre. Horiah avoit fait son devoir, c'toit toi faire le tien. Tu ne
l'as pu, l'oppression a toujours subsist, c'est b. dire un tat de guerre qui
dure depuis un terns immemorial & alors les VaIaques oat pu resister. Cet
tat de guerre les a replaces dans l'ordre naturel. Bs toient tirannises par
des monstres, ils ont pu leur resister, & s'ils ont t coupables, c'est d'avoir
attendu si longtems venger la nature outrage.
Le volage que ton dsir de connoitre tes Etats t'avoit port faire,
y a quelques annes ,dans cette contre, t'avoit mis b. port& d'y connoitre
la misre qui y regnoit. Je me rappele la substance d'une requte qui te
fut presentee par un Valaque. Elle toit ainsi :
Prince, nous travaillons quatre jours de la semaine pour nos maltres ;
le cinquime est pour le Ministre du Seigneur, /e sixime pour nous, &
le septime nous l'emploions clbrer le dimanche."
Non, les ngres ne trainent pas dans nos isles une existence aussi infer-
nale ; il faut qu'un pareil peuple meure de dsespoir, ou qu'il gorge ses
tirans.*
Je ne dirai rien du stratagme emplol par Horiah pour engager ses
compatriotes dans la conspiration qu'il tramoit. 11 vouloit les dlivrer de
Ja servitude & ce but lgitimoit tout.
On lui prte de grandes cruautes ,en commenant la rvolte. Encore une
fois, loin du pas, je ne puis vrifier ces faits. Cette operation est facile b.
Taus les seignevre valaques n'toient pas de petits tyrans. V en est sans doute faut
excepter. Les papiers publics en out cite plusieurs qui au milieu de la rvolte traitotent
bumainemeut leurs vassaux.
www.dacoromanica.ro
1848*LA ROMANI
tes juges, & pour decider si ces meurtres sont punissables, il faut s'astreindre
aux rgles que j'ai ci-devant poses. Etoient-ils ncessaires au projet ?
Eto it-cc reprsailles ? Point de peine. Etoit-ce un jeu de banbares ? La mort
toutefois si le supplice de la mort est encore dans tes ttats la peine de l'assas,
sivat.
L'Angleterre & la France ont t, dans les sicles passes, lmoins de re-
voltes de palsans qui, comme les yalaques, toient las de la tirannie de
leurs nobles. Le massacre qu'ils en firent, paroissoit mrit & fut plus con-
siderable. Il ne fut point puni. Un peuple doux jusqu'alors ne peut etre b.
la fois un amas d'assassins. Il se fait justice alors parce qu'il n'y en a point
pour lui, & si on le punissoit, ce seroit d'tre juste.
Le -o,azetier dit que le gouvernement provincial, embarrass d'abord, cher-
cha apaiser les troubles en partie par la douceur, en partie par les menaces
Il ne falloit ni douceur, ni menace ; il falloit la justice. En pareil cas, la
douceur, semblc un pige & l'est souvent, & la menace aigrit.
Il aurora des Commissaires & l'vtque grec aux rebelles.
Des Commissaires sont des juges, & un peuple dans l'tat de guerre ou
de nature ne connoit ni suprieur ni juge : il faut traiter l'gal.
Un vque ! toujours des pretres sur la scne politique 1 probablement
parcequ'ils connoissent pa.rfaitement l'art de sec:Juke & .de tromper.
Si j'tois sur le trne & que j'eusse eu le malheur de mcontenter mon
pcuple, j'en agirois plus franchement avec lui. Je traiterois moi-meme avec
les mcontens, moi, sans arme, sans commissaires, sans courtisans & sur-
tout sans prtres. Je leur dirois : mes amis, je ne veux point etre votre
bourreau, on me nomme votre pre, je veux Fare. Montrez-moi vos maux
je les gurirai. Je ne leur offrirois ni pardons, ni parchemins. C'est aux su-
jets malheureux pardonner &, au lieu d'un parchemin, j'abolirois sur le
champ les abus, les vexations, & je bannirois les petits tirans. Voilk comment
en azit un pre avec ses enfans, un grand homme avec des hommes.
Le gouvernement chercha tirer d'erreur les rebelles.
De stratageme d'Horiah n'toit que l'accessoire ; mais il falloit prouver
aux Valaques qu'ils toient dans l'erreur en se croIant malheureux.
fl promit eufin ecu prix de grange florins pour la capture de chacun d'eux.
Fiez-vous done b. present aux douceurs, aux caresses, 5, requite des gou-
vememens 1 quand vous ne tombez pas dans leurs pieges, alors ils se d-
masquent ; & quel autre molen infb.me emploient-ils ? c'est d'invoquer la
perfidie, la trahison de leurs sujets contre les rebelles. Ils encouragent les
premiers au crime prix d'argent.
Encore une fois, est-ce lk la marche d'un gouvemement quit able ? Ne
doit-il pas offrir justice & se borner lb.?
Observons que le gouvernement, en mettant la tte des rebelles prix,
les forcoit la guerre, aux meurtres, la perfidie, & lgitimoit ainsi ces cri-
mes dont la honte devoit retomber sur lui seul.
Continuous le rcit. Les gentilshommes, qui crurent que le gouverne-
ment manquoit d'activit pour rprimer la rebellion, sn crnrent autoriss
22
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
eux-memes une insurrection. Ils allerent en troupe contre les rebelles,
les assomrent o ils les rencontrrent, & firent rouer, pendre, dcapiter,
empaler les prisoniers sans autre forme de procs. Par l les gentilshon.mes
agirent directement contre les mesures du gouvernement, qui tendoient
ramener la paix par l'indulgence, & ils augmentrent par leur propre vio-
lence la fureur des rvolts.
Les consequences de ces faits sont aises firer.
J'ai donc eu raison de dire ci-devant que dans une insurrection le parti
de l'oppression toit toujours le plus feroce & le plus violent. Les rtbelles
donnent la mort ,les tirans prolongent la vie des leurs prisoniers pour jouir
de leur douleur. Les nobles faisoient rouer, ernpaler, lorsque les Valaques se
bornoient tuer. Certes, si les deux partis etoient coupables, il faut avouer
que celui des nobles l'toit doublement, & cependant on verra que les paisans
furent punis, lorsque pas un des nobles ne le fut.
Il est evident encore que par les supplices gulls infligeoient, les nobles,
auroient lgitime la rvolte, si d'ailleurs elle n'efit pas dj t lgitime.
Il est evident encore qu'en la supposant criminelle, les supplices in-
fligs par ces nobles, & la mort de plus de 600 Valaques devoient
suffisamment expie.
Il est evident enfin que les nobles agirent directement contre l'intention
du gouvernement. Ils toient donc coupables & cependant encore une fois
ils ne furent pas punis.
N'oublions pas de remarquer cette indulgence prete au gouverne-
ment. ...Indulgence deplace. ... Un Souverain doit etre juste d'abord.
L'indulgence suppose des vices, des &ants 5. supporter, excuser ; &
c'etoit le peuple qui avoit besoin d'indulgence pour le gouvemement.
Le gouvemement considra que les Valaques composent les deu-
tiers des habitants du pals, qu'ils ont entre eux une liaison troite, que
ce sont eux qui cultivent leur pals, & qu'en les exterminant, la province
deviendroit un desert. Il apprcia mieux les hommes, & sentit la prefe-
rence qu'il faut donner deux mains qui travaillent sur une bouche qui
ne fait que consommer.
Quel horrible calcul, que celui devant lequel le gazetier paroit s'exta-
sier ? Ainsi donc ce n'est pas sur la bonte de la cause, mais sur l'utilit des
parties par rapport au gouvemement, que celui-ci mesure la justice gull
rend, la protection qu'il accorde I ainsi il auroit favoris la tirannie des
nobles, s'il avoit calcul que les nobles fussent plus utiles 5. son intret ?
N'avois-je donc pas raison de dire dans ma precdente lettre, que l'intret
seu/ du gouvernement & non le bonheur des sujets /e dirigeoit dans ces
dmarches ? Je disois : ne nous laissons point eblouir par ce mot de pros-
perit de l'tat, qu'on cite avec emphase, & voions ce qu'il cache. Plus
d'hommes, plus de soldats ; plus d'hommes, plus de capitation ; plus d'hom-
mes, plus d'industrie & de taxes ; plus d'hommes enfin, plus puissant est
le Prince, plus riche est sont trsor, & c'est de ce trsor que sort la foudre
r23
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM ANI
qui doit craser le malheureux assez clair pour etre pntr de sa situa-
tion, &c.
Anime de ces principes, le gouvernement a desapprouv l'insurrection
a fait aux nobles des representations."
Quoique le motif du gouvernement ft errone, quoiqu'il n'efit pas le
droit de se montrer indulgent ou moder, quoiqu'il et d d'abord etre
justc, cependant il faut le loner de la moderation qu'il montra, des repre-
sentations qu'il fit aux nobles. Autrefois, quand on traitoit avec des rebelles
on commencoit par Meyer des chafauts, o l'on amonceloit innocens &
coupables sous la hache du bourreau. Telle toit la justice d'alors. On
n'est pas si cruel aujourd'hui. C'est toujours un gain sur la tirannie. Peut-
etre h la fin sera-t-on juste avec les rebelles, & ton me clairee, Prince,
est assez grande pour n'en pas donner l'exemple h. demi, comme tu l'as
fait dans cette circonstance.
Car pourquoi le pardon offert ? Pourquoi cette defense d'insurrection ?
Pourquoi cette autre defense d'infliger la peine de mort ?
Le pardon, je l'ai djh dit, s'accorde un coupable, & les Valaques
n'toient que malheureux. L'insurrection est un droit pour l'opprim &
on ne pent le lui interdire qu'en dtruisant l'oppression. La peine de mort
toit une injustice & il ne falloit pas s'en abstenir par grice, mais par justice.
Tu nommes des Commisaires, tu les envoies aux rebelles & en mme
terns tu fais assembler des regimens pour les envelopper, pour les ferrer.
N'toit-ce done pas une contradiction ? N'toit-ce pas dtruire l'effet
des propositions de paix faites aux rebelles ? N'toit-ce pas leur dire :
rentrez dans votre esclavage, sinon le sabre vous y fera rentrer ?
Les Valaques te croient : nous sommes opprims, nous mourons de
faim, nous expirons sous le fouet de nos bourreaux : tes commissaires, tes
regimens leur disoient : sol'ez opprims, mourez de faim, expirez sous le
fouct, sinon on vous sabrera, on empalera vos prisonniers & vos chefs.
Grand Dieu ! quelle justice, quelle douceur ! quclle indulgence ! & les gou-
vernemens paroissent tout surpris de ce qu'on ne croit pas 5. leurs promesses,
de ce qu'on persiste dans la rvolte ? Ils s'en indignent, ils menacent de
supplices, comme s'ils expioient leur oppression sourde par la violence
ouverte, comme s'ils n'aggravoient pas ainsi lcur propre crime.
Le gouvernement h la vrit promettoit de faire droit sur leurs griefs,
de remdier aux abus, si l'on rentroit en paix.
;Ibis ne sait-on pas que dans tous les tems l'administration s'est joue
de parcilles promesscs ? L'orage pass, elle rit de la crdulit du peuple,
& continue 5. l'craser. Lisez l'histoire, vous trouverez mille exemples sem-
blables oil le peuple fut toujours dupe de sa bonne foi.
Je veux tirer de cette promesse du gouvemement un raisonnement
sans replique contre lui. S'il promettoit de remedier aux abus, il y en avoit
donc, & les Valaques avoient eu raison de se revolter, & l'on avoit tort
de les punir.
24
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Sur les promesses faites par le gouvernement, les Valaques prsenterent
les points de Capitulation suivans :
10. Le comitat & tous les propritaires nobles prateront serrnent, sur
la croix probablcment, d'excuter le projet propos.
20. Il n'y aura plus de noblesse.
3. Qui pent avoir un emploi imprial en doit vivre. Les gentilshom-
mes comme le petit peuple doivent paler la contribution.
40. Les nobles doivent quitter leurs possessions.
50. Les terres des nobles, conformment aux ordres que Sa Majest
donnera, seront rparties entre les poisons.
Y a t-il ricn de plus raisonable, de plus naturel que toutes ces propo-
sitions ? Par la seconde on tarissoit jamais la source de l'oppression, en
anantissant la noblesse. Car il faut atre convaincu qu'elle ne peut exister
qu'avec la servitude & que pour le malheur des socits.
La politique la plus saine semble avoir dicta la troisime. Les valets de
la Cour doivent &re pals par la Cour & non pas du sang des peuples. Les
tirans dont les besoins surpassent les revenus, ont adopt cette manire
d'acquitter les services qu'ils reoivent. Ils accordent leurs serviteurs
l'exploitation de leurs sujets, comme on accorde la tonte d'un troupeau,
ou la coupe d'une fora. C'est ainsi que le grand Mogol & les Soubas indiens
en usent ; ils donnent des contres entires piller leurs soldats.
Est-il quelqu'un de bon sens qui nie que tous les membres d'un tat
en doivent supporter le fardeau proportionnellement leurs facults ?
N'est-ce pas une vrit demontre, & si l'on s'en carte encore dans plusieurs
rolaumes, c'est que l'injustice qui a pouss de profondes racines est
difficile extirper ; c'est que le peuple est trop traitable, dit Hutcheson.
La fne & la 3' proposition sont celles qui auront sans doute le plus
rvolt, & cependant elles toient encore dans la nature. Car chaque Vala-
que rentrant par la rvolte dans l'tat de nature, avoit droit la terre
que ses sueurs avoient arrose & fertilise. Chacun avoit droit b. une pro-
prit & comme toutes les proprits toient entre les mains des nobles, il
est vident qu'on ne pouvoit restituer chaque rebelle ce qui lui apparte-
noit, qu'en dpouillant les nobles de ce qu'ils avoient usurpe.
Si ces propositions toient injustes, il faut dire que les dclarations des
ttats unis d'Amrique toient aussi injustes, car elles sont exactement
les mames. L'galit parfaite que la Pensilvanie, par exemple, veut entre
tous les membres, dtruit toute ide de noblesse & entrame la consquence
que les impts doivent atre galement rpartis.
Si les Amricains ont t fonds b. se rvolter, parcequ'on vouloit les
taxer sans leur consentement, b. plus forte raison avoient-ils ce droit, les
Valaques, qui n'avoient ni proprit ni libert, qui toient A. la merci de
maitres impitolables.
Sous le rgne tirannique de Richard II en Angleterre, cent mine poisons
se rvoltarent b. cause des impts excessifs dont on les accabloit. Ils march-
rent vers Londres al'ant un Marachal nomm Walter leur tate. Il demanda
25
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
au Roi que tous les esclaves fussent mis en libert, que les communes fussent
ouvertes aux pauvres comme aux riches. Walter fut tu, on accorda aux
paIsans une charte de libert, & les chefs de la rebellion. ftirent punis. La
charte fut bientet apres rvoque.
En parcourant l'histoire des rvoltes, je me suis convaincu de trois
vrits : la premire, que le peuple ne se rvoltoit que quand il toit opprim,
& qu'il ne demandoit jamais que des choses justes ; la seconde que les
Souverains promettoient avec facilit, tenoient avec difficult & souvent
ne tenoient point leurs promesses ; la troisime enfin qu'en accordant au
peuple ce qu'il demandoit, on punissoit presque toujours ses chefs, ce qui
est une contradiction bien rvoltante.
Tel fut le sort des Gracchus Rome, de Walter, de Cade en Angleterre,
des Facio, de Lemaitre Geneve, de Horiah en Valachie.
Il faut ajouter cependant que, quoique par la mauvaise foi des gouver-
nements, les peuples rebelles ne jouissent pas longtemps de ce qu'ils ont
obtenu, ils gagnent toujours b. la rvolte. A chaque pas qu'ils font, ils dta-
client un anneau de leur chaine & quand ils ne feroient qu'effraIer les chefs,
que les rendre moins entreprenans, plus circonspects, ils auroient tou-
jours gagu.
Qu'on compare les demandes modres du peuple celles de ses maitres.
Du sang & des fers, tout se rduit lb.
Et cependant si quelqu'un avoit droit de dema.nder du sang & des fers,
n'toit-ce pas le Valaque ? Martiric depuis taut de sicles, n'auroit-I1 pas
t excusable de demander le sang de son maltre barbare & de le mettra
aux fers ?
Alais non.., l'homme du peuple est gnralement bon & juste & plus
juste que les riches si fiers de leur or & de leurs lumires.
Le clbre Vendeme disoit qu'en observant les querelles des muletiers
avec leurs mulets, il avoit toujours remarqu que la raison toit du cet
de ces derniers. Voil prcisment l'histoire du peuple & des gouvernemens.
Je reprens la suite de l'histoire des Valaques. Leurs propositions ne furent
point acceptes. On se rsolut b. la guerre : les Valaques se partagerent la
contre qu'ils habitoient, mais ils ne jouirent pas longtems de ce partage.
On envoIa une arme contre eux, on les relanca dans leurs bois, dans leurs
montagnes, & enf in, dit le gazetier, on recut la nouvelle que le soulevernent
avoit t apais, sans qu'on eat emploi la force ou verse du sang. ...
Horiah abandonn de ses compatriotes fuit, sa tte est mise prix, il est
bient6t dcouvert, dnonc, livr, & il expire dans les supplices.
On a calcul que les reballes avoient tu prs de 300 homilies, que
5 b. 600 d'entre eux avoient peri.
Que conclure de ce rcit, sinon que la force a termin cette rvolte.
Tous les hommes ne sont pas des Sigantius. Les Ganevois reprsentants ont
cede leur libert aux Francois & aux Savoiards ; les Valaques l'abandon-
nent aux troupes de l'Empereur. Et cela doit etre moins tonnant. La
pusillanimit dont on contracte l'habitude dans l'esclavage, quitte diffici-
26
www.dacoromanica.ro
7. PRECUPSORI
lement une Ame qu'elle a dgrade. Abandonn de l'espoir de vaincre,
l'esclave aime croire aux promesses de ses maltres, il aime . croire que
cet essai de son pouvoir & de ses droits le ramenera vers /a douceur,
Que pouvoient d'ailleurs les Valaques sans vivres, sans argent, sans
arme rgle, sans chefs, sans intelligence, contre des troupes aguerries ?
On voit la mort certaine en combattant. On entrevoit encore quelques
raions de vie en cdant, & l'espoir de la vie la plus miserable a des attraits
pour le vulgaire. Il faut avoir une Ame extraordinaire pour hii prfrer la
mort, & dans ce siecle ok chacun capitule avec ses besoins & sa libert &
les croit bien pales par quelques jouissances, ces Ames privilegies sont
rares. Pour faire trembler les tirans, on n'a qu'k mpriser la vie. Si les ppri-
mks avoient du courage, il n'y auroit bienta plus d'oppresseurs ; mais
par un nouveau malheur le courage ne germe que dans un cceur libre. La
lAchet repose avec la servitude.
Les princes ne l'ignorent pas, & voilk pourquoi ils ont si peu de scrupule
emploler la force pour ramener sous leur joug le troupeau qui s'en carte.
S'ils s'attendoient trouver des Brutus, des Cromwel, des Ludlow, ils
seroient plus conomes du sang & des pleurs de leurs sujets.
Le succes presque general qu'ils rencontrent dans leur systerne de
violence, les y confirme & parvient k le lgitimer leurs yeux. On ne tarde
pas k croire juste ce qui nous est utile.
Ton Arne est trop claire, Prince, pour te laisser aveugler par les
illusions du despotisme. Non, tu n'ignores pas que la force empIole pour
calmer le mcontentement est un moien illgitime & qui rpugne au droit
de tes sujets, un moien qui aggrave le &lit du gouvernement.
La force ne rend point heureux ceux qui ne l'toient pas ; elle ne fait
que doubler leur dsespoir, en leur offrant comme ternels, comme irrme-
diables, les maux qu'ils endurent. Ils doivent se dire : Je mourrai donc
enchalne sur ce lit de douleur que j'arrose de mon sang & de mes sueurs.
Il n'est plus d'espoir pour moi. Le ciel semble combattre avec les hommes
contre ma libert. Cdons donc & souffrons.
Tel est le langage de dsespoir que tiennent plus de six cens mille
Valaques l'heure ok j'cris cette lettre. Grand Dieu l qui peut soutenir
cette id& ? Un seul homme faire le malheur de milions d'hommes & n'etre
pas accable de remords 1 ... Non, je ne sais quelle Ame on revait en mon-
taut sur le treine ou en approchant ses degrs ; mais il me semble k moi,
que si j'avois le malheur d'y etre, je ne goOterois pas un seul instant de
repos avant d'avoir essul les larmes de ces malheureux.
Lorsque dans un soir d't, un doux crpuscule fralchit ratmosphere &
la dore de brillantes couleurs, j'aime contempler ce spectacle, b. adorer
mon maltre, je jouis & je le remercie de ces suaves jouissances que procu-
rent une conscience pure & la meditation. Mes regards tombent sur une chau-
migre & je me dis Lk peut-tre sont des poux qui ont travaill tout le
jour pour un morceau de pain que de petits enfans affams se disputent.
Lk peut-gtre une mere verse des larmes, un pere s'attriste de ne pouvoir
27
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROltittIVI
lever sa famille ... Ces ides me percent ramie & je voudrois tre la divi-
nit pour rendre tous les mortels heureux.
Prince ; qui davantage approche de la divinit que les Rois ? Ils oat le
pouvoir de faire des heureux & ils sont comptables h la divinit de toutes
les larmes qui se versent dans leur empire & qu'ils pourroient essiffer.
Tels sont sans doute tes sentimens. Et si tu as emploi la force contre
les Valaques, c'est pour te donner le tems de milrir le grand projet qui
doit les rendre h la libert. L'excution seule de ce projet peut expier la
faute d'avoir touff le soulvement par la violence.
Mais qui pourra rparer l'injustice faite aux chefs de ce soulvement ?
Si les griefs de leurs compatriotes toient fonds, si tu as promis toi-mme
de leur faire droit, de rparer les maux soufferts par les Valaques, si par
cette esprance donne, tu as calm les rebelles ; si loin de les regarder comma
criminels, tu les regardes comme les victimes d'une oppression que tu veux
abolir, comment les chefs de ces Valaques seroient-ils plus coupables ?
Comment mritoient-ils la mort ? Ils combattoient pour la mme cause.
Ils devoient partager le sort de leurs Compatriotes ; ou s'ils mritoient la
mort, il ne devoit y avoir ni grce ni justice pour la nation entire.
Les as-tu punis comme assassins ? Les as-tu punis comme rebelles ?
Je ne puis dcider la premire question. Il me semble cependant que Horiah
pouvoit verser sans crime le sang des tirans qui avoient taut de fois verse
celui de ses Compatriotes, qu'il pouvoit user de reprsailles pour tant de
meurtres commis dans cette guerre par les nobles eux-mmes. Au moins
si je condamnois Horiah comme assassin, je ferois monter sur l'chafaut
les ennemis qui, comme lu, avoient tremp leurs mains dans le sang, &
il ne me seroit pas difficile de prouver que ces derniers toient bien plus
criminels. Et puisqu'aucun n'a pal de sa tte ses atrocits, je suis fond
conclure, sans entrer dans aucun dtail de faits, qu'il toit injuste de
punir de mort Horiah comme assassin, lorsqu'on laissoit la vie aux nobles
assassins.
A-t-il t puni de mort comme rebelle ? il est bien plus ais de prouver
l'injustice de sa sentence ; ec il suffit de se rappeler les principes sur le
droit de rvolte que j'ai poss ci-devant. Car
[10] les Valaques & leur chef Horiah avoient le droit & l'ont encore de
se rvolter, puisqu'ils sont privs des droits inhrens l'homme, de ces
droits imprescriptibles, inalinables.
En second lieu, les Valaques toient malheureux & gmissoient sous
l'oppression, & ce second titre est presqu'aussi fort que le premier pour
fonder l'insurrection.
Y. Ils avoient expos plus d'une fois leurs griefs au gouvernement.
4. Ils ne demandoient au gouvemement que des choses raisonables,
que de rentrer dans leurs droits de proprit & de libert. Jamais on n'avoit
eu gard h leurs plaintes. On leur refusoit leurs demandes. Maltraits par
le gouvemement, ils avoient donc e droit de renoncer b. la socit, ils ren-
troient dans l'tat de nature, & ils avoient le droit de prendre les armes
28
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
pour assurer leur nouvel tat ; ils avoient le droit de former une nouvelle
socit, de la soustraire l'ancien gouvernement.
Arrt, dit le code de Pensilvanie, que tous les hommes ont un droit
it:Urn:1 leur nature de former un nouvel tat dans des contries vacantes,
ou sur un territoire qu'ils auront acquis Mutes les fois qu'ils pourront augmen-
Ier lcur bonheur.
Si cet arrt est vrai, il l'est pour tous les peuples, & les Valaques toient
fonds dans leur rvolte. S'il est faux, toutes les Monarchies de l'Europe
doivent s'lever contre les Etats-unis d'Amrique, doivent proscrire leurs
constitutions, doivent rejetter, abhorrer toute espce d'alliance avec ces
insurgens, comme avec des infames. Mais loin de proscrire cette alliance,
elles la recherchent ; loin de proscrire ces constitutions, elles les laissent
imprimer & circuler dans leurs ttats & les sanctionnent par le consente-
ment qu'elles donnent cette publication. Donc, les Valaques ont pu suivre
des principes qu'ils ont vu gnralement adopts, qui l'toient mme par
les Monarques, & qui sont d'ailleurs dicts par la nature.
Prince, tes semblables se jouoient autrefois de la vie de leurs sujets
on a vu des Monarques condamner de leur propre autorit des hommes,
uniquement parcequ'ils leur dplaisoient. L'histoire a fltri le nom de ces
Princes. Ils sont dans la classe ordinaire des tirans.
Tu n'as ici vers le sang que de deux hommes. Mais ils peuvent tre
innocens comme assassins ; ils le sont comme rebelles. Le premier, je viens
rclamer sur leurs cendres pour ces cendres mmes. C'est mon devoir, & j'en
ai le droit. Car puisque le peuple n'a plus de dfenseur, c'est le devoir du
philosophe de veiller sur les Magistrats du peuple, d'clairer leurs jugemens,
de chercher connoitre si ceux qu'ils frappent mritent d'tre punis ou
d'tre vengs. Le tien, Prince, est d'couter ma rclamation, de soumettre
un examen plus approfondi ce procs jug probablement d'aprs les prin-
cipes errons de la vieille jurisprudence des Monarchies.
Le premie, je dfens encore la cause des Valaques sacrifis b. la force
dans cette insurrection, & je le rpte, ils ont le droit de se rvolter, tant
qu'ils seront esclaves & malheureux. Les punir d'exercer ce droit, c'est les
punir d'tre hommes.
Ou tu es convaincu de cette vrit, ou tu n'y crois pas encore ; dans le
-premier cas, tu ne dois plus perdre un seul moment pour rendre la libert
.aux Valaques, pour leur accorder une proprit. Si tu crois devoir respecter
l'usurpation de leurs nobles, si tu ne veux pas leur faire restituer, il est un
niolen simple de faire justice b. tous. Permets b. ces Valaques d'migrer dans
tes autres ttats, ou ailleurs. Accorde-leur des terres, & ils quitteront en
foule la terre de servitude. Et que deviendront alors ces genti15.tres dan s
leurs forts environns de dserts, de friches converts de ronces ? Quand
faudroit loner des vaisseaux pour exporter le peuple en Amrique, tu le
devrois, si tu n'avois pas d'autre molen de le rendre au honheur. ... Si ces
nobles opposent la force A. tes vues humaines, rends ce pals b. lui-mme ;
29
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMAsNI
laisse aux esclaves le droit de s'armer contre leurs tirans & la querelle
sera bientt termine.
Si tu n'est pas convaincu de ces vrits, ton devoir est de lire ce plai-
doier pour la libert. S'il te laisse des doutes, consulte tes jurisconsultes,
tes politiques, mais ne te bornes pas les consulter dans le secret ; ils n'ont
que trop souvent gar les Monarques, quand ils n'avoient pas b. craindre
le grand jour. Qu'ils publient leur opinion, qu'il soit libre de la discuter, de
se nommer, & j'offre d'entrer dans la lice, de rsoudre leurs objections. Que
dis-je, une foule de bons esprits paroitront aussitt pour dfendre les droits
de l'hurnanit 8c de la libert.
Reproducere din : [Jacques Pierre Brissot]. Seccnde lellre d'un dfenseur du peuple d l'Empereur
JosePh II, sur son Rtgletnent concernant Pinagralicn, et principaleinent sur la rvolle des Valaques;
discute d fond le &oil de reolle du peuPle. Dublin. 11DCCLXXXV, p. 65-80.
It E vorba de candiliile cuprinse fa ultirnatul pranilor reprodus fu acest voluta sub doc.
nrE 4-5.
10
www.dacoromanica.ro
1791-1804
NATIUNEA ROMANA DIN TRANSILVANIA
CERE RESTITUIREA STRAVECHILOR
EI DREPTURI
4
SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM
Fericite Auguste Imparate I

riindca, In cirmuirea acestui imperiu, cea mai malta tinta i ce! mai In numele
Indreptatit gind al Maiestatii Voastre este acela ca, pretutindeni, dreptu- drepturilor
rile atit ale omului, clt si ale societatii civile, sA se extinda inainte de toate omului
la toti membrii care o alcatuiesc prin unirea lor i sustin i cu viata l cu oaie
avutul lor sarcinile conservarii ei, si ca o parte dintre cetateni sa. nu se societatii,
rupa <de cealalta>, pentru a o lipsi <pe aceasta> cu silnicie de drepturile ei natiunea
a o asupri ; de aceca natiunea roman& care traieste In Mamie Principat romini din
al Transilvaniei pe calca acestei suplici cade In mod public la tronul Maies- Transilvania
tii <-Voastre> i se roaga din toate puterile sa i se dea Inapoi str5.vechile cere
drepturi, care sint legate prin Insasi firea lucrurilor de toti cetatenii si de restituirea
care In sccolul trecut ea a fost despuiatk cum se va arata Indata, far5. nici strIvechilor
un drept, ci numai din cauza vitregiei acelor timpuri. ei drepturi
Natiunea roman& este cu mult cea mai veche dintre toate natiunile Vechimea el
Transilvaniei din vremea noastra, Intrucit este lucru sigur i dovedit, pe In
temeiul marturillor istorice, a une traditii niciodata Intrerupte, a asemanarii Transilvania
limbii, datinilor i obiceiurilor, ca ea Isi trage originea de la coloniile romane i originea el
aduse la Inceputul secolului al doilea de catre Imparatul Traian In nenuma- romana
rate rinduri In Dacia, cu un numar foarte mare de soldati veterani, ca sa
apere provincia.
Urmasii lui Traian Augustul au stapInit Dacia citeva secole. Sub a lor
neIntrerupta stapinire, In aceasta Provincie a fost raspindita si credinta
cretina dupa ritul bisericii rasaritene prin str5.duinta episcopilor Protogen,
Gaudentiu, Niceta i Theotin mai ales In secolul al IV-lea, dupa cum ne-o
arata aceasta intreaga istorie bisericeasca.
Intr-aceea, chiar din secolul al III-lea, ginti barbare Incepuserl Continuitatea
sa primejduiasca soarta <oamenilor> In aceasta bogata Provincie a
imperiului roman si ele au izbutit faca locuinte statomice un
timp oarecare In unele par ale ei; totusi, ele nu putusera merge
nicidecum asa de departe, 'licit sa sting& acolo cu totul numele sau
puterea romanilor ; caci este lucru sigur cA, In secolul al VI-lea chiar, mai
multe cetati Intarite, mai ales pe t5.rmurii Dunarii, eran supuse acolo
imparatilor romani din RAsIrit, dar pIrtile dinlAuntru ale Provinciei erau
pline de un numar asa de mare de locuitori romani, !nett chiar de prin
secolul al VII-lea, seuturInd jugul strainilor, ele vi-au faurit un stat propriu.
31
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMANI
Acest noroc 1-a avut mai ales acea parte a Daciei care astazi poarta
nu mele de Transilvania, i locuitorii romani ai acesteia, dupa ce au inlaturat
stipinirea altor ginti, au ascultat de principi proprii, alevi din sinul natiunii
lor, pin& la venirea ungurilor.
Vlah, A ramas apoi, durind pina in ziva de azi, acel vestigiu al stapinirii pe
',aka care, intre celelalte popoare straine ce s-au perindat dupa dinvii in aceasta
1nsearnni (parte de loc), au avut-o i unele ginti slave asupra locuitorilor romani ai
romas, Daciei, <vi anume> ca numirea de vlahi sau valahi, care pentru popoarele
italic slave denota, dupa marturia lui Luciu Dalmatul vi Cromer Polonul, once
sau lahin roman, italic sau latin, s-a pastrat in timpurile de mai tirziu numai pentru
locuitorii romani ai Daciei.
Venirea Ciad ungurii catre sfirvitul secolului al IX-lea, sub ducele <lor> Tuku-
snaghiarilor tum, au navalit in partile Transilvaniei, locuitorii romani ai acestor <parti>
se numeau cu numele, schimbat, de vlahi, dupa marturia celui mai vechi
scriitor al Ungariei, Anonymus, notarul regelui Bla : In fruntea lor se afla
In clipa accea ducele lor propriu, Gelu, cu putere suprema, nenorocos Ina
In lupta la care a pornit cu ungurii spre apararea patriei sale, de vreme ce
In acea lupta el vi-a pierdut i dornnia i viata.
Dupa aceasta trista soarta a principelui <lor>, locuitorii romani ai
Provinciei care apar cu numele de vlahi nu s-au mai impotrivit ungurilor,
ci, vazind moartea domnului lor (dupa cum povestevte Anonymus, notarul
regelui Bla, in Historia Ducum Hungariae", cap. VI), dindu-vi dreapta,
de buna lor voie vi-au ales ca domn pe Tuhutum, ducele ungurilor, vi vi-au
intarit credinta prin juramint.
Gyula cel Batrin, nepotul ducelui Tuhutura, vi el duce al Transilvaniei,
facind un drum la Constantinopol, a imbrativat acolo, in secolul al X-lea,
credinta crevtin dupa ritul bisericii rasaritene i, luind cu sine In Transil-
vania pe calugarul Ieroteu, inaltat dupa aceea In scaunul de episcop, a adus
In sinul aceleiavi biserici vi pe mai multi din poporul sau, dupa cum ne-o
arata aceasta Samuel Timon in Imago antiquae Hungariae", cartea
a III-a, cap. 5.
In secolul al XI-lea, dupa ce sfintul rege Stefan, invingind pe ducele
Gyula cel Dual-, a alipit Transilvania de regatul Ungariei, i ceilalti unguri
din Transilvania au trecut la religia cretina; prin straduinta ins a preo-
tilor credinciovi bisericii apusene care lucrau la convertirea lor, ei au fost
alipiti bisericii apusene ; i cum i ceilalti unguri, convertiti Inca din timpul
ducclui Gyula cel Batrin la religia lui Cristos, trecusera rind pe rind la bise-
rica apuseana, aproape numai locuitorii romani ai Provinciei au ramas in
sinul bisericii rasaritene.
Drept uri Aceasta deosebire In caca ce privevte riturile bisericevti nefiind intru
cet3iene,ti nimic o piedica, drepturile cetatenevti eran comune ambelor popoare, adica.
Immune i celui ung,uresc, i celui romanesc, din vremea In care, sub ducele Tuhu-
tum, ele s-au intrunit intr-o singura societate : ajung5., pentru a nu lungi
vorba, a aduce drept dovada a acestui adevar scrisoarea autentica a con-
ventului Fericitei Fecioare Maria din Cluj-Mcbulftur, scrisa In anul 1437, pe
32
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
care preailustrul Pray a dat-o la lumina In a VII-a Dissertatio Historico-
Critica, 8, cu urmatorul cuprins : Paul cel mare de Vajda Hdza, stegarul
o4tii locuitorilor Idrii unguri ci ronaini din pdriile Transilvanici etc.".
In acelasi loc, preailustrul autor observa ca., In aceast scrisoare a conven-
tului, obstea locuitorilor taxii unguri i romani se refera. lana act al sfintului
rege Stefan in care s-ar vorbi de imunitatile lor, ceea ce este o flora dovada
c amIndoul natiunile au avut aceleasi imunitati i s-au bucurat de aceleasi
drepturi regnicolare.
taca. In acelasi secol i In anul in care era data aceasta scrisoare a con- Uninnea
ventului, natiunea ungureasca facu, ce-i drept, o uniune cu totul particu- din
lar de ajutor reciproc atft cu secuii, conationalii lor, care in aceeasi vreme 1437
lncepusera a alcatui o natiune aparte, eft i Cu saii, adusi In provincie In
secolul al XII-lea aceast uniune a fost Innoita. In anul imediat urmator
1438, dup cum arat acest lucru scrisoarea de marturie, ernis cu privire
Ja aceasta, a vicevoievodului din acea vreme, Lorand Lepef.
Totusi, acea <uniune> n-a dannat Intru nimic drepturilor reg,nicolare Rom5ni
ale natiunii romane, ba soarta acesteia era cit se poate de Infloritoare chiar fulleSii
In secolul acela In care a fost Intemeiata amintita uniune ; In adevar, din demnitati
slnul acestei natiuni a fost promovat un loan Corvin de Hunedoara la cele inalte
mai Waite onoruri publice, mai Intli In Transilvania, si pe urma. ridicat
In slujba de capita.n suprem i guvernator in regatul Ungariei, iar nemuri-
torul su fiu Mafia Inaltat chiar In tronul tarii ; i, spre a ne fi permis sa
trecem sub tacere pe alti voievozi ai Transilvaniei, oameni din aceast
natiune, un loan Geczy, din a carui familie se zice c i pina, astazi mai
traiesc cltiva nobili romani In comitatul Dobica, a indeplinit cu mare
laud& malta slujba de guvernator al Transilvaniei, iar un $.tefan Josika,
roman de origine si de neam (dupa marturia istoriculuiNolfgang de Beth-
len), malta slujb de cancelar sub principele Sigismund Bathori pe la sfir-
situl secolului al XVI-lea. Pe la mijlocul aceluiasi secol, Nicolae Olahul,
nascut la Sibiu din parinti de asemenea romani, se ilustra In Ungaria prin
demnitatea de arhiepiscop al Strigoniului si de cancelar al tArii, iar fratele
su Matei lndeplinea slujba ereditar de judecator regesc al Scaunului
Orastiei din Transilvania ; i acesti insemnati barbati, si In statul ungar,
In acela al Transilvaniei, nu-si ascundeau originea lor romaneasca., ba coi
doi Corvini, dupa marturia lui Bonfiniu si a lui Luciu Dalrnatul, se min-
dreau c ei, ca si natiunea lor, Ii trag originea din coloniile romanilor. Mara
de aceasta, Imparatul Ferdinand I adevereste originea i a Corvinilor si a
sus-zisului arhiepiscop al Strigoniului si cancelar al sau, <fii> ai neamului
romanesc, vlastarea romanilor, chid In diploma familiei amintitului arhiepis-
cop, conferita la 23 noiembrie 1548, el se exprima. In aceste cuvinte Ape
sint aproape bate originile celor mai ldudate neamuri, intre care romanii,
conalionalii teti, n-au cea de pe urnief <origine), ca unii care se tie cd se irag
din stdpina lumii, din urbea Roma : de aceea fi acuma pe limba lor ei se
numesc romani ; acest neam al Ulu prin vitejia lui a fost preaputernic, lased-
tor al multor foarte mari cdpitani, futre care fi loan HUMiade, pdrintele vesti-
93
8 C. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
tului rege Mafia, f i sirdbunii idi, foarle aproape de vreynea lui, se zice
s-au austral mai cu deosebire".
Dupa uniunea facuta In anii 1437 *i 1438 Intre unguri, secui i sa0,
neamul romanesc i-a nascut pe aceqti mari blrbati *1 pe multi altii care au
binemeritat de la patrie <0> care au fost ale0 i ridicati prin liberele sufragii
ale Starilor i Ordinelor la toate slujbele i demnitatile chiar cele mai !hake,
a,sa Incit In toate secolele trecute ptn In secolul al XVII-lea neamul rom3.-
nesc s-a bucurat in chip statornic de toate drepturile regnicolare ca
ceilalti cetateni, i niclieri, chiar citui de putin, sus-zisa uniune n-a
mat clrepturile cetaten*i ale neamului romanesc, nici n-a cercat la Ine,eput
sl le vatame.
Sciziunea In timpul acesta, reforma bisericii apusene, Inceputa de Calvin, Luther
bisericii i Soc in, facInd, inc din secolul al XVI-lea, marl progrese i In Transilvania
catolice i in felul acesta flcindu-se sciziunea locuitorilor nnguri, secui i sa0
din ceca ce privete religia In patru parti, i anume romano-catolica, calvino-
Tramsilvania reformata, evanghelico-luteranl i sociniano-unitarianl, s-au facut in
adunaxile publice ale Starilor i Ordinelor mai multe articole prin care se
Consemnarea luau masuri cu privire la securitatea acestor parti dezbinate in privinta
acelor religiei ; i toate cele patru relig,ii pe care le marturiseau ungurii, secuii i
patru religii saii, 1mpartiti, dup diversitatea lor, In patru parti, au fost declarate prin
in acele articole ca primite dupa lege, a4a cunt ne-o aratl aceasta limpede
Approbataa Coustii agile A probate ale tarn, adunate la porunca i cu incuviintarea princi-
Constihaiones pelui George Rakoczy din articolele dictate de la anal 1540 pina la 1653,
partea I, tit. 1, art. 2.
In aceste articole insa nu se facuse nici o mentiune despre biserica greco-
Neamul orientall, la care a trecut neamul romanesc din timpul convertirii sale la
ronanesc Cristos ; dar nici nu trebuia i nici nu se putea face acea (mentiune),
plstreaa deoarece acele articole aveau ca object numai religiile niscute in Transil-
ezereiliul vania prin reforma bisericii latine. A ramas, a,sadar, biserica greco-orientall
fiber al din Transilvania sau, mai curind, neamul romanesc ce tine de dinsa i Cu
teligiei sale privire la religie in aceez* stare in care se gasea Inainte de a fi fost Mute
aceste articole, adica in exercitiul cel mai liber al religiei sale 0 In folosinta
tuturor drepturilor legate de el, lucru pe care 11 dovedete Indeajuns
cartea de danie a reginei Isabela data cu privire la episcopatul de rit grec
din Geoagiul de Sus, daruit vrednicului de ciaste barbat Cristofor dimpreuna
cu toate pertinentele, veniturile i foloasele acelui episcopat In anul 1557,
ciad episcopatul latin de Alba era desfiintat (qi) toate bunurile, pertinen-
tele i veniturile lui eran atribuite fiscului, i publicatl de preailustrul Benk0
In opera sa despre Milkovia, 143, lit. C.
Secolul XVII;
schimbare Dar aceasta &Arta prielnica a neamului romanesc s-a schimbat In seco-
dunitoare fa lul de curind trecut, al XVII-lea, In ceca ce prive0e atit starea lui civill,
starea civild cit i cea bisericeasca, dupa ce anima ungurii, secuii i sa0i au Innoit in
bisericeasca anul 1613, 1630 i 1649 uniunea facuta in anii 1437 0 1438 0 au avut grill
a romAnilor sa se introducl In colectia de legi flcute <cu Incepere> din anul 1540 sau
34
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
In Constitufiile Aprobate atit conditiile acestei uniuni, eft si articolele acute
In chipul sus-zis In favoarea celor patrn religii, pe care ei le rcarturiseau fiind
Imp5.rtiti intre sine insisi In acest punct : In adevAr, in aceast colectie de
legi sau Constitutii Aprobate" au fost introduse si cele ce urmeaz5., <lucruri> Textul din
foarte vltdmAtoare i dAunAtoare i natiunii, i religiei romnilor, care Approbatne
aveau de secole o existent5, lega15. in Provincie, precum Constitutiones
Partea I, tit. 8, art. 1 din Constitufiile Aprobate : Desi nafiunea remand
nu e socotitil in lard printre Stdri fi religia ei nu e dintre cele primite, totusi,
eft limp ele vor fi tolerate pentru folosul fdrii, eclesasticii vor observa urmd-
toarele etc.
Partea I, tit. 9, art. 1: Desi nafiunea romana e admisd in fard in vederca
bunului public, totusi, fiindcd ea, nefinind seanza de starea ei de jos etc.
Partea a III-a, tit. 1, art. 1: Tara constind din trei nafiuni (plzindu-se
legile t5xii), dacd vreo nafiune ar fi vatarnatel in privilegiile <si>
obiceiurile <sale>, celelalte scl fe datoare etc.
Partea a III-a, tit. 53, art. i: fiindcd religia nafiunii romlne nu e dintre
cele patru primite, de aceea niel ordinul alugaresc etc.
Cum Ins& au putut fi introduse aceste <lucruri> In colectia de legi, Aceste
nu se poate Intelege. Cci aceast colectie, dup cum mdrturiseste prefata, pasaje slut
aprobarca ei, nu putea fi compus i format& decit numai din decretele arlAugiri ale
articolele dietale acute de la anul 1590. In care Transilvania a fost des- compilatorilor
pA4it5. de Ungaria, pin& In anul 1653; de la anul 1540 pin5. In 1653 Ina nu colecliei
exist& nici unul, cu atit mai putin vreun articol dietal mai vechi, care s fi din 1653
hoUrit In chip pozitiv c natiunea romand nu trebuie socotia intre Stdri
fi nici religia ei hure cele primite, dar cd fi una fi cealalta trebuie sa fie admisd
in Provincie numai in vederea bunului public.
Lipsind o lege pozitiv de acest fel, trebuie deci s se trag incheierea
c numai din greseala sau incuria compilatorilor s-au introdus acele lucruri
sau c s-au strecurat in colectie adaosuri ; clac ins si intentia de a face
r5,u a avut In aceast privinta vreo influentb., nu este de datoria natiunii
suplicante a o discuta. Acuma deodat5, aceasta este sigur c in colectie ne
intimpin unele expresii care arat5, In chip limpede mai mult ura decit
dragostea compilatorilor fat de natiunea rom5m5.. Ca exemplu s fie expre-
sia care apare In sus-citata parte I, tit. 9, art. 1 : totusi, fiindcd ea <nafittnea
Tomiind>, nefinind seama de starea ei de jos .
Astfel, fie c sus-citatele adaosuri au fost introduse in colectia de legi
din gresea1 sau din incurie, fie c5. ele <au fost introduse> cu intentia de
a face rlu, totusi introducerea lor s-a facut cu precautie, <si anume asa>
Inca adaosurile s fie trecute in Aprobate nu in stil direct si In forma unui
statut legal (fiindc aceasta nu s-ar fi putut face Mr& citarea articolului
pe care s5. se Intemeieze ele, articol care niciodat5, n-a existat), ci s fie
puse inainte, In chip numai de preambul la celelalte statute legale, inserate
In colectie, cu ajutorul particulelor conjunctive desi sau fiindcd.
Desi asemenea premise nu au de obicei nici o putere dac nu se sprijin
pe o baz5. legala oarecare, aceste totusi s-au bucurat la multi cetAteni ai
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Patriei de un asa succes, Incit in curad parerea ca natiunea i religia roml-
nilor ar fi numai tolerati in Principat a fost aproape peste tot statornicita
propagata pina o la neamurile strAine.
Spre a Intimpina, asadar, impotriva acestei opinii, care se sprijina numai
Reflerlii pe premisele de mai sus, lipsite de once temei, trebuie sa se faca urmatoarele
fmpotriva acelor reflexii cu privire la acele <premise>, <reflexii> scoase din Insesi legile
premise istoria Patriei.
de temet : Se zice In acele premise : desi naliunea ronand nu este socotitd intre
La 1437 Sari, ci este admisd in /arc/ numai in vederea bunului public. Cit de strain&
obstea de adevar este supozitia ca natiunea romAna nu este socotita nitre StAri
cetitertilor <ne>-o aratd. acea scrisoare autentica citata mai sus a conventului fericitei
tlrii o Fecioare Maria din Cluj-Manastur, emanata ta anul 1437, In care se spune In
constituiau chip expres : Obstea regnicolarilor unguri romdni din partite Transilva-
nativaile niei ; ba acest document autentic dovedeste In chip Invederat cl, In timpul
romlal si In care el a fost dat, Starile Provinciei sau obstea regnicolara consta numai
maghiar1 din natiunile ungurilor i romAnilor, i, cura nu se poate aduce nici o lege
posterioara care sa fi hotarit In chip pozitiv ca natiunea romlna nu trebuie
socotitA Intre StAn i Intre locuitorii tarii, este Invederat cA supozitia pre-
miselor citate este cu totul lipsitl de once temei.
Ce va sa zica adaosul acela cA natiunea romnd este admisd in lard numai
in vederea bunului public nu se poate Intelege, fiinda aceasta s-ar putea i ar
trebui sa se spuna despre oricare alta natiune ; de altminteri, tennenul admisd
nici nu se potriveste natiunii romAne, Cu mult mai veche declt toate cele-
lalte natiuni ale Provinciei ; el s-ar putea atribui cu mai mult temei celor-
lalte natiuni, care, <dupa cum> ne arata istoria Patriei i diplomele princi-
pilor, au venit in Principat cu mult mai tirziu decit cea romana si au fost
admise a locui si <a se bucura> de drepturile cetatenesti sau prin pacte inche-
iate, sau prin privilegiile principilor.
Ce spune Atit istoria Patriei, cit i istoria roman& ne arata cA romAnii au locuit
Notarul In partile Transilvaniei, desigur, cu multe secole inainte de a fi venit ungurii,
Anonlin si ciad ei, pierzind in lupta pe propriul lor duce Gelu, nu s-au mai impotrivit
ungurilor, ci, mai curind, de bunavoia lor, dind dreapta, au ales pe ducele
acestora Tuhutum ca domn si al lor, prin chiar acest fapt au admis de la
sine pe unguri la conlocuirea Cu dInii, la concetatenie, ca i la comunitatea
drepturilor regnicolare. Ungurii au fost multumiti cu aceasta liber5. i spon-
tana actiune a romAnilor i amindoul neamurile 0-au gasit In concetatenie
si In comunitatea drepturilor fericirea lor, pe care n-au voit s-o increada
sortilor unui razboi ulterior, de al carui sfirsit nesigur amindoul trebuiau
sa se teaml. Din aceasta apar lamurit pactele incheiate intre amindoua
natiunile, indicate si prin cuvintele Anonimului notar al regelui Bea :
dindu-si dreapta de buna lor voie, rominii si-au ales ca domn ;i al lor pe
ducele unguri/or Tuhutum.
CA sash au venit in partile Transilvaniei in secolul al XII-lea, <iar>
armenii i bulgarii In secolul al XVII-lea si cA au obtinut ei> admisiunea,
ue marturisesc, afar& de istorie, privilegiile i diplomele principilor.
36
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Mai 'Amin germanii, cetateni ai Patriei, care, du$ cum ne-o dovedeste Sasii, armenii,
de asemenea istoria, an venit In Provincie mai ales pe la sflrsitul secolului bulgarii
al XVII-lea cu armata fericitului Imparat Leopold si au obtinut admisiu- si germanii
nea exact In acelasi f el In care (au obtinut-o> i ungurii, care au venit pe la au fost admisi
sfirsitul secolului al IX-lea. Starile Transilvaniei, adica, pe la sfirsitul la concetAlenie
secolului al XVII-lea s-au supus de bunavoie domniei Casei Austriece cm ud
era In provincie o armata Imparateasca, asa cum romanii, pe la sfirsitul seco-
lului al IX-lea, s-au supus ducelui Tuhutum al ungurilor, veniti atunci,
alegindu-1 pe acesta, din propria lor vointa, si ca domn al lor, dIndu-si
dreapta ; i astfel, dupa cum ungurii au fost admisi sub ducele Tuhutum In
concetatenia romanilor, tot asa germanii, sub Imparatul Leopold, (au fost
a.dmisi> In concetatenia celorlalti cetateni ai Transilvaniei.
Se spune pe ling& aceasta tu adaosurile mai sus mentionate : lotui at Termenul
timp ele <naiiunea ce religia romanilor> vor fi tolerate pentru folosul fetrii etc. "tolerat" au e
Fr Indoial& acest lucru se poate spune si despre celelalte natiuni i religii compatibil cu
ca Ord, desigur, tolerate pentru folosul tarii ; caci, daca n-ar fi tolerate, vechimea
.ar urma, spre cea mai mare paguba a provinciei, sau emigran, sau discordii natiunii
tulburari periculoase. Intruclt Ins termenul a fi tolerat dupa stilul de 1i a religiei
a.stazi al curtii Inseamna acelasi lucru ca i a fi lipsit de existen /4 legala, rominilor
el nu se poate aplica nici natiunii, nci religiei romanilor, deoarece din cele
mai sus-zise este sigur ca i natiunea i religia aceasta este cea mai veche
In provincie i ca cea dintti s-a bucurat de drepturile regnicolare, iar cea de-a
doua de cel mal fiber exercitiu public, si ca nu exist& nici o lege care s fi
lipsit fie natiunea, fie biserica romanilor de drepturile sale, prin urmare de o
existent& legall, i s-o fi declarat ca tolerata. Nu se opune (la aceasta> De ce religia
faptul c religia romanilor nu e specificata 'rare acele religii care se numesc romanilor
primite In art. 2, tit. I din partea I a Constitutiilor Aprobate ; In adevar, au a f ost
,chiar acele vechi articole dietale din care a fost alcatuita citata Lege a Apro- specificatii
batelor dovedesc In chip Invederat ca obiectul lor au fost numai acele religii !titre
care, mai tnainte, In provincie, san n-au existat, ci au patruns acolo Intli religiile
si-ntli In secolul al XVI-Iea, precum slut cea reformata, evanghelico-lute- prima.,
rat& i unitariana, sau mai Inainte existasera, ce-i drept, dar dupa aceea, la 1653
printr-o lege publica, au fost tulburate In liberul lar exercitiu si in dreptu-
rile avute mai tnainte si aproape sttrpite, cum era cea romano-catolica.
romanilor nu era nici In rIndul acestora, nici In al celorlalte ; prin urmare,
ea nici nu era obiectul ziselor articole din care a fost alcatuita citata Lege
a Aprobatelor si nu putea fi deci mentionata In aceasta Lege : In acest
Inteles, adev5.rat este ca In Transilvania sint numai patru religii primite
ca religia romanilor nu tine de aceste. Dad. Ins& termenul primita va sa
fie luat In Intelesul acela ca numai acele religii se bucura de o existent&
legaba si de un liber exercitiu care se numesc primite, atunci aceasta nu mire
eu atlt mai putin se va putea refuza religiei romanilor, cu eft e lucru sigur
.c ea este cea mai veche In provincie, s-a bucurat totdeauna de un exer-
citiu public si n-a fost exclusa de la acesta prin nici o lege publica.
37
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Dcspre in ceea ce priveste adaosul inserat in conditiile uniunii celor trei natiuni
Infelesul din Constitutiile Aprobate, partea a III-a, tit. 1, fara constind din Ira naliuni,
edaosului: oricine, dup ce va cIntAri cuprinsul intregului paragraf in care e inserat,
Tara usor va vedea c el nu are alt inteles dectt <acela> c numai trei sint In tara
caul bid natiunile care au f5cut intre ele uniunea. Adaosul acesta ins5, cu atit mai
dot Oa putin se poate lua In sensul acela anumai cele trei natiuni unite ar constitui
Regent" obstea regnicolarilor sau a StArilor i Ordinelor din Transilvania, cu cit
cele mai sus zise arat in chip evident c natiunea rornan s-a bucurat de
drepturile regnicolare cu mult inainte de uniunea f5cut5. Intre unguri,
secui i sasi i c ea a constituit dimpreun cu natiunea ungureasa obstea
locuitorilor rii, f5x5, a fi fost vreodat despuiat de drepturile sale printr-o
lege pozitiv5..
Asada", toat trista soart de astAzi a romanilor. din Transilvania se
Vitregia datoreste nu legilor, ci vitregiei timpurilor ; niciodatA, desigur, nu se va
timpurilor putea dovedi c puterea legislativg in Transilvania a comis aceast nedrep-
tate, Incit s lipseasc i s5, despoaie natiunea cea mai veche din provincie
de drepturile cettitenesti, Intarite, dui:A cum s-a arltat mai sus, prin pacte
Incheiate. Ba chiar (lac& o soarta cu totul nedreapt ar fi impins lucrurile
pin acolo incit clerul acestei natiuni s fie exclus rind pe rind de la dreptu-
rile de care se bucur clerul altor natiuni i nobilimea de la slujbele si mai
ales de la demniatile mai inalte, totusi niciodatl aceast natiune n-a fost
exclusl de 14 cel mai liber exercitiu public al religiei sale si, de aseme ni,
de la imuniatile si privilegiile nobiliare, ba mai degrabl acei nobili romani
care sau ai gror stamosi, schimbindu-si. religia greac5., au imbrAtisat-o pe
cea romand-ta1olic5. sau reformati au putut si pot si acum azbate fr greu-
tate pin la cele mai Inalte demniati ; s ne fie permis a aduce ca exemplu
ilustrele familii ale contilor Kendeffi, de asemenea ale baronilor Jos; ha,
Huszar, N alaczy 0 o mare parte din familiile de nobili originare din comi-
tatul Hunedoara si din districtul FrIgdraplui, care au imbr54isat in timpurile
mai vechi sau mai noul religia romano-catolicil sau reformatl. Aceste famili
au purtat i unii insi din ele poart5. i acum In Principat demniati chiar
foarte Inalte, desi cei mai multi cetAteni ai Patriei stiu foarte bine cl acele
familii, ca i altele citeva, si din cele fruntase, se trag din urmasii romanilor,
adic din neamul de astAzi al ronidnilor, iar documentele lor scrise, mai ale s
cele mai vechi, (lac& sint scrutate cu ochii criticei, invedereaz5. <aceasta)
fiinda, chiar sub principii care au cirmuit Principatul chip& compilarea
Constitufiilor A probate, In care au fost inserate adaosurile mai sus citate
care favorizau opinia c natiunea rominilor este numai tolerat5., multi din
neamul rom5nilor au fost inAltati In rindul adevAratilor nobili pentru
merite cistigate mai ales prin arme i multi au fost dIruiti cu drepturi pose-
sionare si se folosesc, i unii i altii, ping In ziva de azi, de toate drepturile
legate de starea de nobil si de donator exact In acelasi fel ca i nobilii si
donatarii celorlalte natiuni din Provincie, de aici Inc& decurge din plin
<clovada) c natiunea romana niciodat n-a fost despuiat de drepturile
regnicolare de cAtre puterea legislativA i declarati ca toleratd ; altfel nobilii
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
creati din Mimi ei s-ar fi putut bucura numai de onoarea nobletei, cum se
observa pia, acum cu privire la armeni, nu Ina si de drepturile i imuni-
titile legate de (lima clup5. lege.
De altfel, un asemenea statut, prin care o natiune, si mai veche i mai DacA ar fi
nurneroasi decit toate celelalte, ar fi fost lipsitl de drepturile cetitenesti, existat
n-ar fi putut obtine niciodati confirmarea principelui din mai multe puncte statut care
de vedere, iar daci el ar fi fost flcut flri incuviintarea lui, n-ar fi obtinut sa privera
putere de lege, ci mai degrab ar fi nimicit societatea civill In care s-au natjunea
1ntrunit ungurii i romnii pe la sfiritul secolului al IX-lea, dinduui dreapta, roman1 da
sub ducele Tuhutum, i ar fi pus din nou amindoul natiunile In starea In care drepturila
fuseserl Inainte de alegerea., actit de romini de bunivoia lor, a ducelui mtatenesi
ungurilor Tuhutum ca domn si al lor, adici In starea de rizboi ar fi trebuit,
asadar, ca ele si se lupte din nou ptni and sau o natiune ar fi subjugat pe
sau ele s-ar fi Intrunit una cu alta prin pacte noi ; cum Insi nu se
poate dovedi el s-a ficut nici una, nici alta, negresit ci pactele incheiate
mai inainte au rimas In vigoare.
Astfel stInd lucrurile aceste, deoarece natiunea i religia rominilor se
vede bine ca nu printr-o lege public, ci numai din cauza vitregiei timpurilor
a suferit o pierdere intr-o parte a drepturilor cetAtenesti, lar opinia c aceasta
natiune dimpreuni cu religia pe care o m5sturiseste este numai tolerat5.
in Transilvania se sprijini pe adaosurile citate mai sus inserate In Colectia
Legilor Aprobate, (dar> care slut lipsite cu totul de once temei, depinde
numai de dreptatea si tadurarea principelui a scipa aceasti natiune de o
soart asa de vitregi si a o repune In toate drepturile de care ea s-a bucu-
rat Inainte.
A recunoscut-o aceasta preaaugustul, aposatul principe i Impirat Diploma WI
Leopold I si nu numai c el a rinduit ca clerul acestei natiuni, care Irnbr5.- Leopold
tisa...,e pe la sfirsitul secolului trecut unirea cu biserica romano-catolic5., s fie din 1701,
admis la toate drepturile, privilegiile i beneficiile de care se bucuri clerul
c3lorlalte religii, dar, In terneiul diploinci emise In ziva de 19 martie 1701,
el a hoarit ca toti rominii, si mirenii i cei de conditie plebee, care se vor
uni cu biserica roman& si fie de Indati numirati In Statul catolic i astfel
si fie socotiti tare StAn i ficuti sa se poati bucura, ca i ceilalti fii ai
Patriei, de legile tirii. A recunoscut-o aceasta i preaaugusta, de fericiti confirmat1 de
aducere anainte, principesi i Impiriteasi Mina Theresia, Chad, cu ocazia
inceputului domniei, a confirmat drepturile tuturor locuitorilor provinciei Theresia
i ma i ales si privilegiile i diplomele date rominilor de preaaugustul ei bu nic .
A recunoscut-o, in sfirsit, aceasta acel fericit Impgrat, de vesnici adu- Iosif al II-lea
cere-aminte, prea dreptul principe (si) prea marele nostru Iosif al doilea, a Item
care a Inteles drepturile pure si simple atIt ale omului, ctt si ale cetIteanului, nedreapta
care a recunoscut ir3dreptatea i asuprirea, care a vlzut cu ochii sAi i s-a discriminate
convins pe deplin cA natiunea roraani este si mult mai numeroasi decit
celelalte ale Provinciei, si de cel mai mare folos In timp de pace, ca i In timp
de razboi ; de aceea, voind a-si Indeplini sarcina lui de principe prea drept,
spre a reda cetItenilor drepturile, spre a preIntimpina once discordie
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
dezbinare Intre natiuni, lasind la o parte toate prejudecatile celor ce sta.-
teau Impotriva, adeseori a hotarit Cu multa lndurare ca, pe viitor, ster-
gIndu-se cu totul once nedreapta discriminare de inegalitate, romanii,
chiar faras se mai aibl In vedere natiunea i religia, s se bucure Intru
totul de ace/easi drepturi i beneficii, Intocmai ca i celelalte neamuri din
acest Principat, si de aceea, fiinda ei poarta sarcini egale In proportie, sl
dobindeasc i drepturi i beneficii egale.
liotAririle Dar aceste diplome, decrete si hotariri ale prea augustilor principi
principilor au au avut pIna, acum un efect mic ; In adevax, clerul unit cu biserica romano-
avut catolica e admis, ce-i drept, la unele imunitati, nu Ins& la toate drepturile si
pujin elect beneficiile de care se bucur clerul celorlalte natiuni ; ecleziasticii de rit
grec Ins5 neuniti, desi le Incumba s't lor ace/easi indatoriri ca i eclezias-
ticilor celorlalte religii, nu slut scutiti nici chiar de contributie (exceptin-
du-se darea capului). Nobilii rornini pina. astazi Inca, mai ales in comitate,
nu slut admisi &eft Cu foarte mare greutate la unele slujbe numai, s't acele
mai mici. In ceca ce priveste pe aceia care sint de conditie oraseneasca sau
plebee, acelora li se Impiedica i accesul la Invatarea artelor si a mes-
tesugurilor.
fugrldirile Mara de aceasta, In dieta tinuta in anul 1744 de Starile i Ordinele
impuse de celorlalte natiuni, In articolul VI s-a declarat c mai sus citatele concesii ale
Dieta fericitului Impaxat Leopod I acordate romdnilor, i mirenilor i celor de
din 1744 conditiune plebee, i Intarite de fericita Imparateasa Maria Theresia se
prin art., NTI referd numai la ecleziastici fi la cei ce se bucurd de prerogativa nobiliard,
a cdror condifie este aceeasi ca si a celorlalfi cctdfeni ai Pairiei fi care sint
socotifi la acea nafiune dintre cele trei primite ce constituie sistemul Principa-
tului, unde ei fi-au fixat sediul prin dobindirea de bunuri, Ord ridicarea
constituirea prin insufi acest fapt a unei a patra nafionalitelfi, dar cd ele nu
pot fi nu trebuie sel se extindd fi la plebei, pentru ca sistemul Principatului
sd nu fie rdsturnat fi pentru ca plebea romnilor fi a altor venetici sel nu fie
numaratd futre naiiuni fi sel nu fie chiar spre paguba vreuneia din cele tres
naliuni fi a drepturilor, privilegiiior, , prerogativelor for.
Condi jionarea Natiunea suplicanta recunoaste, ce-i drept, ca conditia nobililor romani
ocupArii In ceca ce priveste folosinta privilegiilor nobiliare este aceeasi ca si a celor-
de demnitiji la/ti cetateni ai Patriei ; cu durere Ina ea trebuie s marturiseasca In acelasi
slujbe timp ca nici unul, daca-si pastreaz ritul i religia greaca, <nu este admis>
inane de la demnitati mai lnalte, iar la slujbe rnai mici prea putini slut
romAni acqtia cu cea mai mare greutate. Mai departe, ea trebuie sa marturiseasca,
ca-i este necunoscuta legea aceea In puterea careia nobilii romani au fost
socotiti la aceea dintre cele trei naliuni primite, unde ei 0-au fixat sediul prin
doblndire de bunuri. Este ins& cunoscut tuturor celor versati in istoria
Patriei ca romanii si-au fixat asezarea i locuinta In Transilvania cu citeva
secole Inainte de cele trei natiuni primite i c ei de buna lor voie, dindu-si
dreapta, au ales ca domn si al lor, pe la sfirsitul secolului al IX-lea, pe
Tuhutum, ducele ungurilor, intrati atunci In aceasta provincie, i ca din
timpul acela s-a constituit In Transilvania obstea locuitorilor tarii din unguri
40
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
roma.ni, dar nu el acestia din urina au fost socotiti intre cei dintii sau Semnificalia
Intre alte natiuni. <Trebuie sa marturiseasca> mai departe natiunea supli- femeniles
cant& ca-i este necunoscuta. i legea In puterea careia o natiune sau alta "Primit4".
din Transilvania a fost declarata ca primitcl; este Ina cunoscut ca termenul ,,regnicolarl",
primitcl a Inceput sa, se intrebuinteze mai Wei In secolul al XVI-lea cu "frei natiuni
privire la noile religii nascute in urna Reformei i el, In tntelesul legilor unite"
facute atunci, o religie primita nu inseamni altceva decit o religie admisa
la liberul ei exercitiu despre o natiune Lisa sau alta, termenul acesta In
legile care au precedat declaratia Stirilor facuta In anul 1794 nu se Intro-
buinteaza nicairea, ci natiunile care se bucura de o existenta legal& se
numesc regnicolare, 0 In cele de mai sus s-a dovedit In chip invederat cI. In
numarul acestora infra. i <natiunea> romana. CA totusi In Transilvania
exista natiuni unite i ca trei sint natiunile care constituie sistemul acestei Dieta din
uniuni, dar ca. (natiunea> romana nu infra, in numarul lor, este tot asa de 1744
sigur. intr-aceea, deoarece aceasta uniune nu s-a putut deloc face In asa fel dil loviturA
Mat sa dauneze drepturilor regnicolare ale natiunii romine, de altfel cea gres naliunii
mai veche dintre toate in Transilvania, si sa le rastoarne, a fost pentni reran
aceast natiune o cumplita i grea lovitura. ca amintita declaratie a Starilor
din anul 1744 o pune in acelasi rind cu veneticii.
Nu venetica, ci veche, si Cu mult mai veche decit toate celelalte este Natiunea
natiunea romanilor In Transilvania ; ea niciodata n-a cenit si nici nu cere romAni nu a
rasturnarea sistemului Principatului, ci mai degrabi reintregirea lui, end veneticA,
cere sa fie pusa din nou In folosinta drepturilor civile i regnicolare, <folo- ci yeas
sinta> pe care nu i-a luat-o nici o lege, ci vitregia timpurilor niciodati i regnicolard
prin aceasta repunere nu se va aduce <vreo> paguba. celorlalte trei natinni
sau drepturilor, privilegiilor, imunitatilor i prerogativelor lor, deoarece
prin ea natiunea nu va cistiga nimic altceva decit ceea ce a avut mai tnainte
si a pierdut prin vitregia timpurilor ; i nici nu va fi nevoie vreodat a crea
o a patra nationalitate pentru natiunea suplicanta, deoarece aceasta de
rnai multe secole a constituit, Indati dupi unguri, a doua natiune reg-
Iar ci In declaratia citati mai sus a Stirilor din anul 1744 isumai. nobi- Urrairile
lilor romini li se admite aceeasi conditie ca i celorlalti cetjeni ai Patriei, funeste ale
dar rom5.nii de conditie plebee slat exclusi de la ea, ace,asta cu adevirat declaratiei
i-a cazut foarte greu natiunii suplicante si ea sufere, spre <adinca> ei intris- din 1744
tare si a Provinciei, urmarile funeste ale acelei declaratii. tn adevar, ca pentru plebea
sA trecem alte lucruri sub ticere, de doua ori de atunci s-a In.cercat in miele tontani
cercuri ale Pamintului Regesc izgonirea acestei nenorocite plebe, dei,
afari de cele mai sus amintite, chiar privilegiul fundamental care vorbeste
despre PAmintul Regesc, acordat natiunii sisesti, dovedeste In chip vidit
ci rominii trebuie si se bucure acolo de aceleasi drepturi i libertiti ca
aceasti natiune.
Nu este, desigur, intentia natiunii suplicante sI. capote pentru plebea
sa ceva mai mult decit i se cuvine ei de drept ; cum Insi din cele de mai sus
41
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Natiunea romAnA reiese limpede ca ei i se cuvine ceea ce i se cuvine plebei celorlalte natiuni
cere pentru care traiesc In Principat si <cum> aceasta <din -arm* nu este exclus din
plebea rominl numarul cetatenilor Patriei, acest singur lucru li doreste natiunea suplican-
egalitate Cu ta ca i plebea ei sa fie tratata. In acelasi fel ca i plebeii celorlaltenatiuni
plebea celorlalte si mai mult Inca : fiindca ea poarta aceleasi sarcini civile ca i acestia, tre-
nationalitAti buie ca ea O. se bucure si de aceleasi beneficii, dupa cum, de aide', o cer
o feluritele prea Inalte ordine.
In interesul Deoarece insa aceste ordine i rnai sus citatele diplome ale prea aug,ustilor
bunistArii inaintasi ai prea sacrei Voastre Maiestati, date in favoarea i spre usurarea
Provinciei neamului romanesc, pina acum sau n-au avut nici un efect sau au avut
spre a se un efect mic ori de scurta durata, totdeauna insa un efect nesigur, si ca
evita urile urmare nicinatiunea suplicanta n-a fost repusa in folosinta comuna a dreptu-
311untrice, rilor societatii civile, de care o soarta vitrega a despuiat-o, ci ea pina in
ziva de astazi e silita s poarte numai sarcinile, iar de beneficiile regnicolare
sa fie lipsita (si aceasta nu numai c este impotriva regulilor dreptatii si
echitatii, ci aduce si statului public o paguba foarte mare), intrucit, atita
timp cit clerul nobilimea ei vor fi tinute intr-o stare de jos, nu se poate
spera nici o cultura a acestei natiuni i, deci, nici un spor al sirguintei <ei>,
ci mai curind ne putem teme ca ignoranta, lenea i trindavia, o data cu toate
vitiile care de obicei nasc din ele, vor creste Inca mai mari In grail ei, spre
pustiirea Provinciei, i cn,, Mara de aceasta, neincrederea mutual a accstei
natiuni fat& de celelalte si a celorlalte fata de dinsa, ca i urile launtrice
nascute de aici, precum i framintarile i chinurile unor suflete nefericite,
vor capata un spor si mai mare, o data cu primejduirea sigurantei si linistii
publice si private (toate aceste, lucruri pentru a caror preintimpinare multi
cetateni ai Patriei, avind inaintea ochilor echitatea i justitia, de multa
vreme au dorit repunerea natiunii suplicante In folosinta tuturor dreptu-
rilor <ei> regnicolare)
natiunea Drept aceea,
romini Natiunea romana, rugatoare i umila, vine la tronul Maiestatii-Voasire
ctre : cu veneratia i supunerea cuvenita, se roag i cere urinatoarcle
Ca numirile odioase i pline de ocara : tolerati, achn4i, nesocotifi intre
Stclri i altele de acest fel, care, ca niste pete din gad., au fost intiparite
fara drept i fail lege <pe fruntea> natiunii romane, acum sa fie cu totn1
Indepartate, revocate si desfiintate In chip public ca nedemne i nedrcute,
astfel, prin Indurarea Maiestatii Voastre prea sacre, natiunea romana,
renascuta, sa fie repusa In folosinta tuturor drepturilor civile i regni-
co/are ; In consecinta,
Natiunii suplicante O. i se restituie Intre natiunile regnicolare acelasi
loc pe care ea I-a tinut potrivit Marturiei citate In cele de mai sus a Con-
ventului Fericitei Fecioare Maria din Cluj-Manastur din anul 1937.
Clerul acestei natiuni, credincios bisericii orientale, far discriminare
daca gindeste sau nu in toate la fel cu biserica occidentala, de asemenea
nobilimea i plebea, atit cea oraseneasca, cit i cea rurall, sa. fie socotita
42
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
tratat1s1r,ept In acelasi f,e1 ca i clerul, nobilimea i plebea natiunilor care
vincial,-
alcituiesc sistemul niunii i sl fie flcut1, plrtas5. la aceleasi beneficii.
in comitate, scam:Le, districte i comuniati orlsenesti, cu ocazia
alegerii slujbasilor si a deputatilor in <Rea., de asemenea clad se intImp11
0.5. se fats* numiri noi sau inaint1ri in slujbe la dicasteriile aulice si pro-
sk se procedeze In chip just la punerea In slujbl, In numAr propor-
tional, a persoanelor din aceast1 natiune.
Comitatcle, scaunele, districtele i comunitltile orlsenesti In care ro-
manii intrec In numIr celelalte natiuni numirea si de la romini ;
acele ins1 Iri care celelalte natinni covirsesc cu num5rul sl si-o aibil de la
ateste sau s5. poarte nume mixt, unguresc-romdnesc, sdsesc-romnesc, sau,
in sfirsit;tn15.turIndu-se Cu totuI numirea luat5. de la o natiune sau alta,
atit comitatele, ctt i scaunele i districtele plstreze numai numele
acela pe care si pinA acum 11 purtaser5. chip& rluri sau cet1ti sl se declare
c5. toti locuitorii Principatului, flrl vreo deosebire de natiune sau religie,
trebuie si. se foloseascl i sA se bucure, dupl starea i conditia <fieclruia>,
de aceleasi libertati i beneficii i s5. poarte aceleasi sarcini pe nasura
puterilor <lor>.
Din cele mai sus zise se vede Cu pnisosin cA aceste cereri se sprijina Recapitularea
pe echitatea naturall si pe principiile societItii civile, precum si pe pactele temeiurilor
incheiate. i fiindcl natiunea suplicant1 Ina In anul 1761, dupl conscriptia acestor
flcut5. atunci In toate cercurile i locurile (afarl de districtul Brasovului), reveudiari
a numarat peste 547 000 de insi i ((lac& rominii acestui district ar fi socotiti
pentru vremea aceea la numai 13 000 de insi) aceast5. natiune a constat
atunci din 560 000 de ingi, pe chid celelalte natiuni luate la un loc (fiind
socotiti aici i romanii care, plasindu-si propria religie, au trecut la altele),
dupl conscriptia flcutl in anul 1766, au numlrat numai 392 000 si clteva
sute de insi si <fibula.> de aici trebuie sl se tragl incheierea c5, din popu-
latia de azi a Transilvaniei, care, dupl conscriptia anului 1787, consist5.
dintr-un mujan fi cam capte sute de mii de oamsni, partea cea mai Insemnatl,
poate chiar un milion intreg, e alcItuiti din oameni ai natiunii suplicante,
la timp ce, pe ling aceasta, i Jowl regimente fntregi de granifd In Principat
si cam doud treimi din trei regimente de amp tot de-acolo si mai mult decIt
o treime din regimsntul de cIllreti secuiesc stilt formate <tot> din insi ai
natiunii suplicante ; i <fiindc5.> Indeobste sarcinile publice ale provinciei le
poart natiunea suplicantl In masur1 mai mare cleat toate celelalte natiuni
luate la un loc, in proportie cu num1rul <ei> mai mare, ea 1st pane lucre-
dsrea ta plrinteasca dragoste a MaiestItii Voastre cl cererile sale, foarte
drepte, si din aceste motive vor avea efectul dorit, mai ales cl numai de
suprema Maiestltii Voastre autoritate depinde repunerea ei In folosinta
drepturilor regnicolare, din care ea nu In temsiul unei legi, ci numai printr- o
so-art5. nedreapt1 a fost scoas1.
Dacl totusi intentia prea sacrei Voastre Maiestiti ar fi ca aceste rug5.-
mirtti ale unui neam totdeauna foarte credincios cltre prea-augusta Cas1
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM itiNI
Daci Dieta sa fie comnnicate mai hatli StArilor si Ordinelor adnnate acum in dien aici,
1.- Sr pure In Provincie, prin comisarul plenipotentiar regesc, deoarece In acest caz
rezolvitrii usor s-ar putea intimpla ca, cu toata dreptatea celor cerote, dovedita In-
petiliei, destul In cele de mai sus, si <cu toata> dorinta nnei mari pArti a regni-
colarilor adunati In dieta, care an inaintea ochilor numai fericirea dulcei
<noastre> Patrii si promovarea binelui public, <dorintA> indreptata spre
satisfacerea rugamintilor natiunii suplicante, totusi unii dintre centenii
Patriei, prezenti in dieta de acum, fie invocind vreun uz contrar cererilor
natiunii, (uz> ca si !unfit prin prescriptie (desi lap. de drepturile socie-
tatii civile prescriptia nu-si are locul), fie neavInd o cunostinta corespunn-
toare a drepturilor societatii civile, fie, in sfirsit, cercetind mai putin istoria
Patriei si intelesul legilor Patriei s'i deci nenzind destul de 'impede drepta-
tea cererilor natiunii subscrise si poate Inca minati In parte de o ascunsi
lira de neam s'i de religie, sa cerce a Impiedica si a opri in loc intr-un fel
oarecare rezultatul fericit al acestui lucre, natiunea subscrisA se roagi cu
naliunea toata umilinta ca Maiestatea Voastri prea sacra sa binevoiasca a admite cu.
romAna indurare, In cazul acesta, ca, intr-o adunare nationala, despre modalitatea
cere o adunare si locul tinerii cAreia cei doi episcopi ai natiunii din Provincie, luind sfatul
a sa nalionall citorva persoane din cler, nobilime si Starea militan, s aibA a face at mai
repede propuneri Maiestatii Voastre prea sacre, sl se aleagA si s5. fie Impu-
terniciti Cu instructiunile necesare in acest scop citiva deputati, care s
pledeze si s apere cauza natiunii oriunde va fi nevoie si <care), clan aces-
teia i s-ar pune piedici, cu toati dreptatea ei, si redacteze in ordine toate
doleantele chinuitei natiuni si sa le infatiseze Maiestitii Voastre prea sacre
spre o prea induratoare vindecare.
Prea sacra Voastra Maiestate a binevoit sa imparta cu netArmurita
indurare o asemenea gratie si consolare nu numai acelei pArti din natiunea
suplicanta care locuieste in Banat si in comitatele Ungariei, vecine cu Bana-
tul si Transilvania, ca s'i intregii natiuni ilirice, ci si tuturor neamurilor prea
Najiunea
Sntinsei Monarhii ; ele toate au infatisat din adunAri publice prea sacrei
suplicantA
Voastre Maiestati doleantele si cererile lor si nici una n-a plecat nerningi-
cuprinde
iat de la augustul tron al indurarii ; de aceea si natiunea suplicanta, care
cam un milion
cuprinde cam un milion intreg de oameni, si care, ce-i drept, e asezata la
de oameni ...
hotarele cele din urma ale monarhiei, dar totdeauna cu inima si Cu sufletul
a lost cea mai credincioasa prea augustei Case a MaiestAtii Voastre, spera
ca si ea va cApata de la izvorul dreptitii si indunrii minglierea pentru care
se roaga.
Ai Maiestitii Voastre prea sacre,

Mult umilii si In veci credinciosii supusi,
Clerul, Nobilimea, Starea
militara si cea Oriseneascl
a Intregii natiuni rornine
din Transilvania
44
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Texto! latin
SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM 1
Dive Caesar Auguste!

Cum Maiestatis Vestrae summus in regendo hocce Imperio finis et ius-
tissima intentio ea sit, ut iura universim, tum hominis, cum ipsius societatis
civilis, ad omnia membra quae eandem sua unione efficiunt atque onera
eiusdem servandae et vita et rebus sustinent apprime extendantur, neque
pars civium divellatur, ut alteram suis iuribus violenter privet opprimatque ;
idcirco Natio Valachica in Magno Transylvaniae Principatu degens publice,
medio huius Libelli Supplicis, se ad Solium Maiestatis prostemit ac omni-
bus precibus obtestatur ut sibi reddantur pristina jura, quae omnibus civi-
bus essentialiter adhaerent quibusve saecnlo superiori nulla authoritate, sed
iniqua duntaxat temporum illorum, sorte,ut mox ex-ponetur, exspoliata fuit.
Est Natio Valachica omnium Transylvaniae huius aetatis Nationum

longe antiquissima, cum a Romanis ipsam coloniis, per Imperatorem Tra-
ianum sacculo II inchoante in Daciam frequenter copiosissimo veterano-
rum militum numero ad tutandam Provinciam deductis, propaginem suam
habere, fide historica, traditione nunquam interrupta, idiomatis et morurn
consuetudinumque similitudine sit certum probatumque.
Successores Traiani Augusti possederunt Daciam aliquot saeculis,quo-
rum permanente imperio fides etiam Christiana in bac Provincia iuxta
Ecclesiae Orientalis ritum, opera episcoporum Protogenis, Gaudentii, Nice-
tae et Theotini, saeculo praeprimis IV propagata fuit, prout id ipsum His-
toria Ecclesiastica universa docet.
Interim iam sacculo III coeperant barbarae gentes in opima hac Romani
Imperii Provincia fortunam periclitar, successitque ipsis in nonnullis eius
partibus firmas per aliquot tempus figere sedes, nunquam tamen eo rem
deducere potuerant, ut Romanorum ibi nomen aut imperium penitus exstin-
guerent ; certum enim est ipso etiam saeculo VI plures ibidem Romanis
in Oriente Imperatoribus, ad ripas praesertim Danubii, paruisse arces,
interiores vero Provinciae partes tanto Romanorum incolarum numero
abundabant, ut iam circa saeculum VII, excusso advenarum higo, pro-
priam exigerent Rempublicam.
Obtigit haec fortuna illi praecipue Daciae parti quae hodie Transylva-
niae nomen obtinet, atque Romani eiusdem incolae, suppress aliarum gen-
tium dominio, propriis e sua Natione electis Principibus usque ad Hun-
garorum adventum paruerunt.
Remansit deinceps dominii quod, inter reliquos sibi in eo succedentes
alienos populos, Slavicae quoque gentes quaedam super Romanos Daciae
incolas exercuere, vestigium Mud hodiedum perdurans, quod nomenclatura
Vlachi seu Valachi, quae Slavicis populis, testante Lucio Dalmata et Cro-
mero Polono, quemvis Rotnatuon, Datum aut Latinism denotabat, ipsis
45
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
duntaxat Daciam incolentibus Romanis posterioribus temporibns adhae-
scrit.
Dum Hungari ad finem saeculi IX sub Duce Tuhutum TransYlvanas
Partes invasenint, Romani earundem incolae, mutato nomine., Vlachi
appellabantur, testante antiquissimo Hungariae scriptore Anonymo Belae
Regis Notario : proprius tunc texnporis ipsis praeerat Dux Gelou suprema
cum potestate, in pugna tamen quam pro tutanda Patria cum Hungaris
inivit infelix, cum in illa dominatum et vitam amiserit.
Post triste hoc Principis fatum non ultra Hungaris restiterunt habita-
tores Provinciae Romani Vlachorum nomine venientes, sed, cum mortem sui
Domini viderent (quemadmodum Anonymus Belae Regis Notarius in His-
toria Ducum Hungariae cap. VI narrat), propria voluntate, dexteram dan-
tes, Dominum sibi elegerunt Tuhutum, Hungarorum Ducem, ac fidem iu-
reiurando firmaverunt.
Gyula senior, Ducis Tuhutum nepos, aeque Dux Transylvaniae, suscepto
Constantinopolim itinere, fidem Christianam ibidem saeculo X iuxta Eccle-
siae Orientalis ritum amplexus est, assumptoque secum in Transylvaniam
monacho Hyerotheo, postea ad episcopi munus evecto, plures e populari-
bus quoque suis eidem Ecclesiae asseruit, docente id ipsum Samuelle
Timon in Imagine antiquae Hungariae, lib. 3, cap. 5.
Saeculo XI, postquam S. Rex Stephanus Tra.nsylvaniam, devicto
Duce Gyula iuniore, Regno Hungariae addixisset, reliqui etiam in Tran-
sylvania Hungari ad sacra transierunt Christiana ; opera tamen sacerdo-
tum Ecclessiae Occidentali addictorum, qui in commu conversione labora-
bant, Ecclesiae Occidentali asserti fuerunt, et cum reliqui etiam Hungari,
adhuc sub Duce Gyula seniore ad Christum conversi, successive ad Eccle-
siam Occidentalem transiissent, soli fere Valachi Provinciae habitatores in
Ecclesia Orientali perstiterunt.
Hac quoad ritus ecclesiasticos diversitate nequidquam obstante, jura
civitatis utrique genti, Hungaricae scilicet et Valachicae, a tempore quo
sub Duce Tuhutunt in unam societatem coaluere communia erant ; suffi-
ciat brevitatis causa in argumentum huius veritatis adferre literas authen-
ticas Conventus B.M. Virginis de Colos-Monostra, anno 1437 exaratas, quas
Cl. Pray in Historico Critica Dissertatione VIIa 8a sequenti tenore in
lucem edidit : Paulus Magnus de Vajda-Hdza vexillifer Universitatis Reg-
nicolanun Hungarorum et Valachorum in Partibus Transylvanicis etc.
Advertit eodem loco celeberrimus author in literis his conventualibus
Universitatem Regnicolarum Hungarorum et Valachorum provocare se ad
quoddam instrumentum S. Stephani Regis, in quo de eorum immunitati-
bus ageretur, quod ipsum denuo argumento est utramque Nationem eas-
dem immunitates habuisse iisdemque regnicolaribus iuribus gavisam
fuisse.
Natio Hungarica eodem, adhuc saeculo et anno quo literae ha.e con-
ventuales expeditae erant, tam cum Siculis, suis popularibus, qui eodem
tempore separatam Nationem efficere coeperant, quam etiam cum Saxo-
46
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
nibus, saeculo XII in Provinciam deductis, inivit quidem particularem
quamdam Unionem de mutuo sibi invicem ferendo auxilio : quae Unio
anno proxime subsecuto 1438 renovata fuit, docentibus id ipsum Testi-
moniis Vice-Vaivodae eiusdem temporis Lorandi Lpes, desuper expeditis.
Nequidquam tamen obfuit illa iuribus Nationis Valachicae regnicolari-
bus, imo sors huius illo recte saeculo quo Unio memorata condita fuit
quam maxime florebat ; etenim ex huius Nationis sinu loannes Corvinus
Huniades ad summos in Transylvania primum honores promotus, deinde
ad supremi in Regno Hungariae Belliducis ac Gubernatoris munus evectus,
eius vero immortalis filius Mathias ad ipsum Regni Solium exaltatus fuit ;
atque, ut alios Transylvaniae Vaivodas, huius Nationis populares, sil entio
praeterire liceat, loannes Geczy, ex cuius familia adhucdum nonnulli nobi-
les Valachi in Comitatu Dobocensi superesse dicuntur, sublime Guberna-
toris in Transylvania, Stephanus vero Josika, (testante ipso Wolfgango de
Bethlen historico), origine ac Natione Valachus, eminens Cancellarii munus
sub Principe Sigismundo Bathori circa finem saeculi XVI magna cum
laude obierunt. Circa medium vero eiusdem saeculi Nicolaus Olahus, paren-
tibus aeque Valachis Cibinii natus, Archi-Episcopi in Hungaria Strigo-
niensis et Regni Cancellarii dignitate eminebat, eius vero frater :lathaeus
haereditario Iudicis Regii Sedis in Transylvania Szsz-Vros officio funge-
batur ; nec occultabant summi hi in Republica tam Hungarica, quam Tran-
sylvanica viri suam de Gente Valachorum originem ; imo Corvinus uterque,
testibus Bonfinio et Lucio Dalmata, se cum sua Natione a Romanorum
coloniis ortum ducere gloriabatur. Insuper testatur Ferdinandus I Impera-
tor tam Corvinorum, quam supradicti Archi-Pra.esulis Strigoniensis et sui
Cancellarii de Gente Valachica, Romanorum sobole, ortum dum in diplo-
mate familiae memorati Archi-Episcopi, 23 Novembris 1548 collato, his
semet exprimit verbis : sic vero stint omnes propemodum laudatissimarum
Gentium origines, in ter quas Valachi, gentiles tui, minime postremas habcnt,
utpote quos ab ipsa rerum Domina, Urbe Romana, oriundos constat, uncle nunc
quo que sua lingua Romani vocantur ; tua ista Gens fortitudine praepollens
fuit, multorum praestantissimorum DSICUM genitrix, inter quos et loannes
Huniades, Inclyti Mathiae Regis pater, et Mists aetati proxime maiorcs tui
potissimum enituisse feruntur.
Post initam annis 1437 et 1438 inter Hungaros, Siculos et Saxones
Unionem, Gens Valachica hos sublimes viros atque alios multos de Patria
benemeritos produxit, qui liberis Statuum Ordinumque suffragiis ad
quaeque etiam summa munera et dignitates electi elevatique fuere, ita ut
per omnia retrolapsa saecula usque ad XVII Gens Valachica aeque ac
reliqui cives omnibus iuribus regnicolaribus constanter gauderet, neque
uspiam vel minimum praefata Unjo iuribus Valachicae Gentis civilibus aut
nocuit, aut initio nocere tentavit.
Interim reformatione Ecclesiae Occidentalis, per Calvinum, Lutherum
et Socinum coepta saeculo adhuc XVI in Transylvania quoque magnos
progressus faciente et hoc modo scissione incolarum Hungarorum, Siculo-
II
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
rum et Saxonum quoad Religionem in quatuor partes, utpote : Romano-
Catholicam, Calviniano-Reformatam, Evangelico-Lutheranam et Sociniano-
Unitariam facta, creati fuerunt plures in Statuum et Ordinuum publicis
conventibus articuli, quibus de securitate harum partium in Religione
dissidentium prospiciebatur, atque omnes quatuor Religiones quas, divisi
pro illarum diversitate in quatuor partes, Hungari, Siculi et Saxones pro-
fitebantur, medio eorundem articulorum pro lege receptis declaratae, prout
id ipsum Approbatae Regni Constitutiones, iussu et approbatione Principis
Georgii Rakoczy ex articulis diaetalibus ab anno 15400 usque 1653'n com-
pilatae, partis se, tit. 1, art. 2 lucuienter docent.
Nulla tamen in his articulis de Ecclesia Graeca Orientan, cui Gens
Valachonim a tempore suae ad Christum conversionis addicta fuit, mentio
facta erat ; sed nec illa fieri debebat, nee poterat, cum articuli illi solas
Religiones per reformationem Ecclesiac Latinae in Transylvania enatas
pro obiecto habebant. Mansit ergo Ecclesia Graeca Orientalis in Transyl-
vania seu potius Gens Valachorum eidem addicta quoad Religionem quo-
que in eodem statu in quo ante conditos hos articulos reperibatur, in li-
berrimo scilicet suae Religionis exercitio et usu omnium iurium cum eodem
coniunctorum, quod ipsum etiam literae collationales Isabellae Reginae
super Episcopatu Graeci-ritus Fel-Gyogyensi, Reverendo Viro Christo-
phoro cum omnibus eiusdem Episcopatus pertinentiis, proventibus et emo-
lumentis collato, anno 1557, dum iam Episcopatus Latinus Albensis sub-
latus, omnia eius bona, pertinentiae et proventus Fisco addicti erant,
emanatae et per Cl. Benk6 in opere suo de Milkovia 145, lit. C, promul-
gatae satis probant.
Sed mutata fuit favens ista sors Gentis Valachicae tam quoad eius
civilem statum, quam quoad ecclesiasticum saeculo proxime praeter lapso
XVII, postquam nempe Hungari. Siculi et Saxones Unionem, iam annis
1437 et 1438 initam, anno 1613, 1630 et 1649 renovarunt et tam conditio-
nes huius Unionis, quam articulos, supradicto modo in favorem quatuor
Religionum quas ipsi hoc in puncto inter semet ipsos divisi profitebantur
conditos, Collectioni Legum ab anno 1540 lataruin seu Approbatis Cons-
titutionibus inseri curaverunt : inserta enim fuerunt huic Legum Collectioni
seu Approbatis Constitutionibus sequentia etiam, Nationi et Religioni
Valachorum legalem in Provincia existentiam a saeculis habentium summe
noxia et praeiudiciosa, utpote Approbatarum Constitutionum partis 1"
tit. 8', art. 1: quamvis Valachica Natio in Regno inter Status rePutata non
sit et ipsius religio e receptis non sit, nihilominus, tamen, donee illae propter
emolumention Regni tolerabuntur, sequentia ecclesiastici observabunt etc.
Partis Pe tit. 9ni art. 1: quamvis NatioValachica in Regno propter bonum
publicum admissa sit, cum tamen ipso vilem smut: station non considerando
etc.
Partis 3" tit. 0 art. 1: e tribus Nationibus consistente Regno (servatis
Regni constitutiottibus), si aliqua Natio in sttis libertatibus, privilegiis,
consuetudinibus laederetur, teneantur reliquae etc.
43
www.dacoromanica.ro
f. PRECURSORI
Partis 3ae tit. 5311 art. 1: prout religio Nationis Valachicae e qualuor
receptis non est, ita nec ordo ille religiosus etc.
Qualiter vero ista Collectioni Legum inseri potuerint, perspici haud
potest, nam Collectio haec, testante eius praefatione et approbatione, non
nisi e Decretis et Articulis Diaetalibus ab anno 15400, quo Transylvania ab
Bungaria separata fuit, ad annum usque 1653m conditis institui et conflari
poterat ; nullus vero exstat ab anno 1540 usque ad 1653m conditus, eo minus
antiquior aliquis Articulus Diaetalis, qui positive statuisset Nationem
Valachicam turn esse inter Status reputandam, nec eitis Religionem inter
receptas, sed hanc et illam propter bonum tantum publicum in Provincia
admittexclam.
Deficiente ciusmodi positiva lege, concludi ergo debet errore solum
vel incuria compilatorum inserta ilia seu additamenta in collectionem
irrepsisse ; an vero nocendi etiam animus ullum hac in parte influxum
habuerit, non est supplicantis Nationis discutere ; illud interim certum
est, occurrere quasdam in collectione expressiones, quae odium potius quam
amorem compilatorum erga Nationem Valachicam non obscure indicant.
Exemplo git expressio praecitatae partis 1" tit. 91 art. 1 occurrens : cum
lamen ipsa (Natio Valachica) vilem SlittM statum non considerando.
Interim seu errore vel incuria seu animo nocendi inserta fuerint prae-
adducta additamenta Legum Collectioni, insertio tamen ea cum praecau-
tione facto est, ut additamenta non stylo directo et in forma legalis statuti
Approbatis inferrentur (quia id sine citatione articuli in quo ilia fundarentur,
qui tamen nunquam existiti, fieri haud potuisset), sed per modum duntaxat
praeambuli aliis legalibus statutis, Collectioni insertis, medio particularum
coniunctiyarum quamvis, cum praemitterentur.
Etsi y ro talia praemissa, nisi legali cuidam fundamento innitantur,
nullum igorem habere soleant, ista tamen apud complures Patriae cives
talen' ir yenerunt successum, ut mox opinio quod Natio ct Religio Valacho-
rum in Principatu tantum tolerata sit fere universaliter stabilita et ad ex-
teras ugque Gentes propagata fuerit.
Ad oLcurrendum igitur opinioni huic, afttactis duntaxat praemissis omni
fundamento destitutis innixae, sequentes quoad ilia faciendae veniunt re-
flexion.;s, ex ipsis legibus et Patriae Historia depromptac.
Dicitur in iisdem praemissis quamvis Natio Valachica inter Status non
sit reputata, sed in Regno tantum propter bonum publicum admissa; quam
alienum sit a vero suppositum quod Natio Valachica inter Status non sit
reputata, docent authenticae iliac superius adductae litcrae Conventus
B. M.Virginis de Colos-Monostra, anno 1437 emanatae, in quibus expresse
dicitur Universitas Regnicolarum Hungarorum et Valachorum in partibus
Transyltanis; imo probat authenticum hoc documentum evidenter tem-
pore quo Hind etnanavit Status Provinciae seu Universitatem Regnicolarem
ex Hungarorum duntaxat et Valachorum Nationibus constitisse ; et, cum
nulla p ssit adduci posterior lex, quae positive statuisset Valachicam Na-
49
7 c. 567 60
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tionem non esse inter Status et Regnicolas reputandam, in propatulo est
suppositum adductorum praemissorum omni plane destitui fundamento.
Quid sibi velit additamentum illud quod Natio Valachica in Regno
tantum propter bosun; publicum sit admissa, perspici haud potest, cum id
de quavis alia Natione dici possit ac debeat ; caeterum terminus admissa
nec cadit in Nationem Valachicam, omnibus reliquis Provinciae Nationi-
bus multo antiquiorem ; maiori cum fundamento tribui posset ille reliquia
Nationibus, quas multo tardius quam Valachicam in Principatum venisse
et seu pactis conventis seu privilegiis Principum ad incolatum iuraque
civitatis admissas fuisse, Historia Patriae Principumque diplomata docent.
Valachos certe multis antequam Hungari venissent saeculis Transyl-
vanas partes coluisse, tam Patria quam Romana, Historia docent ; et,
dum, illi, amisso in pugna proprio Duce Gelou Hungaris non amplius
restiterunt, sed potius illorum Ducem Tuhutum in suum etiam Dominuin
propria sponte, dexteram dantes, elegerunt, admisserunt hoc facto Hunga-
ros sua sponte ad coincolatum, ad concivilitatem et ad communionem iu-
rium regnicolarium. Contenti fuerunt Hungari hocce Valachorum libero
et spontaneo agendi modo atque utraque Gens in concivilitate et commu-
nione iurium suam invenit felicitatem, quam ulteriori aleae belli, cuius in-
certum exitum utraque praemetuere debebat, committere noluit. Non
obscure hinc prodeunt pacta conventa utriusque Nationis, Anonymi etiam
Belae Regis Notarii verbis : propria voluntate, dexteram dailies, ralachi
in suum etiam Dominum elegerunt Hungarorum Ducem Tuhutuin, indicata.
Saxones saeculo XII, Armenos et Bulgaros saeculo XVII in Transyl-
vanas Partes venisse et admissionem obtinuisse, praeter Historiam, privile-
gia et diplomata Principum testantur.
Restant adhuc Germani, Patriae cives, qui circa finem pracsertim saLculi
XVII cum exercitu Divi Caesaris Leopoldi, Historia pariter testante, in
Provinciam venerunt et admissionem eodem plane modo quo Hunbari
circa finem saeculi IX advenientes, obtinuerunt. Submisere nempe semet
Status Transylvaniae circa finem XVII saeculi propria sponte Imperio
Domus Austria. cae, exercitu Caesareo in Provincia existente, prout semet
Valachi circa finem saeculi IX Hungarorum tum advenientium Duci Tuhu-
tum, sua propria voluntate ipsum etiam in suum Dominum, data dextera,
eligendo submiserunt, et ita, prout Hungari sub Tuhutum Duce in con-
civilitatem Valachorum, ita Germani sub Leopoldo Caesare in concivilita-
tem reliquorum Transylvaniae civium adtnissi fuerunt.
Dicitur praeterea in praeadductis additamentis : nihilominus tamen,
dance illae (Natio et Religio Valachorum) propter emolumentunt Regni to-
lerabuntur etc.; equidem de reliquis etiam Nationibus et Religionibus id
ipsum dici potest, quod nimirum, propter emolumentum Regni tolerentur ;
nam, si non tolerarentur, vel emigrationes vel dissidia et periculosi tumultus
in summum Provinciae detrimentum sequerentur. In quantum vero ter-
minus toleran i iuxta modemum Curiae Stylum idem significat ac legali
existentia destitui, in tantum ille nee Nationi, nec Religioni Valachorum
23
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
applicabilis est, cum ex praedictis certum sit et Nationem et Religionem
hanc in Provincia antiquissimam esse et Regnicolaribus iuribus illam, haw
vero publico liberrimo exercitio gavisam fuisse, nec ullam legem existere,
quae seu Nationem seu Ecclesiam Valachornm iuribus suis, consequenter
legali existentia privasset et pro tolerata declarasset. Neo obstat quod
Religio Valachorum inter Mas religiones quae Approbatarum Constitutio-
num partite 1" tit. 11 art. 2d receptae nominantur haud specificetur ;
etenim Mi ipsi Articuli Diaetales antiqui, e quibus citata. Lex Approba-
tails conflate fuit, evidenter probant illorum obiectum lilas duntaxat reli-
giones fuisse quae antea in Provincia vel non existiterunt, sed primo sae-
culo XVI illuc penetrarunt, quales sunt Reformata, Evangelico-Lutherana
et Unitaria, vel quae antea extiterant quidem, sed postmodum lege publica
in libero exercitio iuribusque praehabitis turbatae et pene exstirpatae f u-
erunt, qualis erat Romano-Catholica. Valachorum Religio nec ad harum,
neo illarum seriem pertinebat ; proinde nec erat obiectum dictorum arti-
culonim, e quibus citata Lex Approbatalis conflata fuit ; non poterat ergo
in lege ista eius mentio fieri atque hoc sensu verum est in Transylvania
quatuor esse duntaxat receptas Religiones et Valachorum Religionem
ad illas non pertinere. Si vero terminus recepta co sensu sumi velit, quod
illae solum Religiones legali eyristentia et libero gaudeant exercitio, quae
receptae nominantur, tunc nomenclatio haec Valachorum etiam Religioni
co minus denegari poterit, quo certius est illam in Provincia esse antiquissi-
mam, publico exercitio semper gavisam, nee ulla publica lege ab illo exclu-
sam.
Quod attinet additamentum conditionibus Unionis trium Nationum
in Approbatis Constitutionibus partis 3" tit. 10 insertum, e tribus Nationi-
bus consistente Regno, non alium illud habere sensum, quern quod tres tan-
tum sint in Regno Nationes quae Unionem inter se iniverunt, quivis, per-
penso totius cui insertum est paragraphi tenore, facile perspiciet. In co
vero sensu quod tantum tres unitae illae Nationes TJaiversitatem Regni-
colarum seu Statuum et Ordinum in Transylvania efficiant sumi addita-
mentum illud co minus potest, cum superius dicta evidenter doceant Vala-
chicam Nationem longe ante initiam inter Hungaros, Siculos et Saxones
unionem iuribus Regnicolaribus gavisam fuisse et una cura Hungarica Na-
tione Universitatem Regnicolarem effecisse, neo ulla unquam positiva
lege iuribus suis exutam
Omnis igitur moderna tristis Valachorum in Transylvania sors non legi-
bus, sed iniuriae temporum debetur ; nunquam certe probari poterit legisla-
tivam in Transylvania potestatem id iniustitiae commisisse, ut Nationem
in Provincia antiquissimam iuribus civilibus, per pacta conventa, prout
superius ostensum fuit, roboratis, privaret et exueret imo vero, etiamsi
iniquissima sors co rem deduxerit ut Cierne huins :Nationis a iuribus quibus
aliarum Nationum Clerus gandet, et Nobilita.s ab officiis et dignitatibus
praesertim eminent ioribus successive excluderetur, a publico tam an liberrimo
51
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM ANII
suae Religionis exercitio, ab immunitatibus item et privilegiis nobilitatis
nunquam Natio haec exclusa fuit ; quin potius illi nobiles Valachi qui velt
quorum maiores, mutata Religione Graeca, Romano-Catholicarn vel Re-
formatam amplexi sunt ad eminentiores quasque dignitates sine difficul-
tate eluctari et potuerunt et acta possunt : liceat in exemplum adducere
illustres familias Comitum Hesdeffi, Baronum item Josika, Huszar, Nalaczy
et magnam partem familiarum nobilium in Comitatu Hunyad et Districtu
Fagaras originariarum, antiquis vel recentioribus annis Religioncm Ro-
mano-Catholicam vel Reformatam amplexarum. Gesserunt familiae hae
et actu non nulla ex ils individua gerunt eminentiores etiam in Principatu
dignitates, quamvis illas, ut et nonnullas alias, etiam e primariis, familias
a Romanorum rcliquiis, hodierna scilicet Valachorum Gente, originem ducere
plerisque Patriae civibus apprime constet, et literalia ipsarum documenta,
praesertim antiquiom, si criticis oculis pervestigentur, manifestum recIdant ;
et cum, sub ipsis etiam Principibus qui post compila.tionem Approbatarum
Constitutionum, quibus praeattacta additamenta, opinioni quod Valacho-
rum Natio sit tantum tolerata ansam praebentia, inserta fuerunt. Princi-
patum rexerunt, multi de Gente Valachorum in coetum verorum nobilium
ob merita praesertim arm is comparata sint evecti, multi etiam iuribus posse-
ssionariis donati fruanturque et hi et illi in hodiernum usque diem omni-
bus iuribus Statui Nobilitari et donatario connexis, eodem, plan modo
ac nobiles et donatarii aliarum in Provincia Nationum, prono hinc etiam
profluit alveo Nationem Valachicam nunquam a Legislativa Potestate
iuribus regnicolaribus fuisse exutam et pro tolerata declaratam ; secus
nobiles ex eius gremio creati honore tantum nobilitatis, prout quoad Ar-
menos hactenus observabatur, non vero iuribus etiam et immunitatibus
de lege cum ea connexis gaudere possent.
Caeterum statutum tale, quo Natio ornnibus reliquis et antiquior et
copiosior iuribus civitatis privaretur, confirmationem Principis pluribus
ex respectibus obtinere nunquam potuisset ; quodsi vero absque ents assensu
conditum fuisset, non legis vim obtinuisset, sed potius societatem civilem,
in guava Hungari et Valachi circa finem saeculi IX sub Duce Tuhutum,
data dextera, coaluerunt, annihilasset et utramque Nationem ad staturrx
in quo ante factam per Valachos propria sponte Hungarorum Ducis Tuhu-
tum in suum etiam Dominum electionem fuerat, ad statum scilicet belli
reposuisset : pugnandum ergo fuisset denuo tamdiu, donec ve! Natio una
aliam subiugasset, vel in nova pacta invicem ccaluissent ; cum autem unum
vel aliud factum esse probari nequeat, manserunt utique priora pacta con-
venta in suo vigore.
His ita constitutis, cum Valachorum Natio et Religio non publica lege,
sed temporum duntaxat iniquitate in aliqua iurium civilium parte iactu-
ram passa esse dignoscatur, opimo vero quod Natio ista, una cum Bell-
gione quam profitetur, tolerata Mutual sit in Transylvania praeadductis
additamentis, Collectioni Legum Approbatalium insertis, omni plane fun.
52
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
damento carentibus innitatur, ab iustitia solum et clementia Principis
pendet Nationem hanc ab iniquissima sorte vindicare et ad omnia quibus
antea gavisia hit iura reponere.
Agnovit hoc Augustissimus quondam Princeps et Imperator Leopoldus
I et non tantum Clerum huius Nationis circa finem superioris saeculi Unio-
nem cum Romano-Catholica Ecclesia amplexum ad omnia jura, privilegia
et beneficia quibus aliarum Religionum Clerus gaudet admittendum ordi-
navit, sed vi diplomatis die 19 Marta 1701 editi decrevit ut quicunque
etiam saeculares et plebeiae conditionis Valachi sese Romanae Ecclesiae
univerint, immediate Statui Catholico adnumerentur, sicque inter Status
computentur capacesque legum patriarum ad instar reliquorum Patriae
filiorum reddantur. Agnovit id ipsum Augustissima etiam felicis recorda-
tionis Princeps et Imperatrix Maria Theresia, dum, occasionc auspicati
regiminis, universorum Provinciae incolarum iura et signanter privilegia
etiam et diplomata ab Augustissimo suo Ayo Valachis impertita confirma-
vit.
Agnovit denique id Divus Ille Caesar, sempiternae memoriae Iustissimus
Princeps noster, Maximus Josephus Secundus, qui equidem pura et sim-
plicia, tum hominis, cum civis iura intellexit, qui cognovit iniustitiam et
oppressionem, qui oculis suis vidit et perspexit Nationem Valachicam et
multum super caeteras Provinciae numerosam et domi et belli summopere
utilem esse ; propterea iustissimi Principis munen satisfacturus, ad jura
civibus reddenda, ad ornne dissidium ac scissionem intra Nationes antever-
tendam, posthabitis quibuscunque in contrarium renitentium praeiudiciis,
saepius, clementissime ordinavit ut in posterum, omni iniusto inaequali-
tatis discrimine penitus sublato, Valachi, etiam nullo habito respectu ad
Natiopem ac Religionern, iisdem iuribus et beneficiis acque ac aliae in hoc
Principatu gentes perfecto fruantur, atque adeo, cum onera aequalia in
proportione sustineant, jura vogue et beneficia aequalia consequantur.
Sed exiguum haec Augustissimorum Principum diplomata, decreta et
ordinationes habuerunt hactenus effectum ; nam Clerus Romano-Catholicae
Ecclesiae Unitus admittitur quidem ad aliquas immunitates, non tamen
ad omnia jura et beneficia quibus aliarum Nationum Clerus gaudet ; eccle-
siastici vero Graeci Ritus non Uniti, quamvis ipsis eaedem ac aliarum Re-
ligionum ecclesiasticis incumbant obligationes, ne quidem a contributione
(si taxa capitis e.xcipiatur) eximuntur. Nobiles Valachi hodiedum etiam,
praesertim in Comitatibus, non nisi cum summa difficultate ad aliqua dun-
taxat, eaque minora admittuntur officia. Quod eos attinet qui civicae
vel plebeiae sunt conditionis, illis vel accessus ad artes et opificia addis-
cenda difficultatur.
Praeterea in ipsis Comitiis anno 1744 celebratis per Status et Ordines
reliquarura Nationum, articulo VI declaratum fuit citata superius indulta
Divi Caesaris Leopoldi I Valachis, etiam saecularibus et plebeiae sortis,
concessa et a Diva Imperatrice Maria Theresia confirmata, solum ad cycle-
siasticos a nobilitari praerogativa gaudentes, quorum canditio cadent esset
53
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
quae reliquorum Patricia Civium et qui eidem Nationi e tribus receptis systema
Principatus constituentibus, ubi per adoptionem bonorum seden, sibi fixerint,
hoc ipso absque quartae Nationalitatis erections as constitutional, adnumerati
essent, referri, non vero ad plebeios dims extendi posse as debere, ne systema
Principatus evertatur, neve Plebs Valachorunt aliorumque advenarum nume-
rum inter Nationes facial as vel ulli trium Nationum earutnque iuribus,
privilegiis, immunitatibus et praerogativis praeiudicio sit.
Agnoscit quidem Natio supplicans qnod Valachornm nobilium condi-
tio quantum ad nsurn privikgiorum nobilitarium eadem sit quae
rum Patrias civium ; cura dolore tamen fateri simul debet quod ad eminen-
Cores dignitates, servato ritu Religioneque Graeca., radius, ad minora vero
munia admodum pauci, et hi sumraa cum difficultate admittantur. Fateri
porro debet ignotam sibi esse legem, Mara vi cuius nobiles Valachi eidem
e tribus Nationibus receptis, ubi per adoptionem bonorum sedem fixerint,
adnumerati fnissent. Notum vero est omnibus in Historia Patrias versatis
Valachos aliquot saeculis ante tres receptas Nationes in Transylvania se-
dem domiciliumque fixisse et circa finem saeculi IX Hungarorum tune in
hanc Provinciam ingressorum Ducem Tuhutum sua propria voluntate, data
dextera, in suum etiam Dominum elegisse atque ab eo tempore Universi-
tatem Regnicolarum in Transylvania ex Hungaris et Valachis constitisse,
non autem hos illis aut aliis Nationibus adnumeratos esse. Ignotam porro
esse Nationi supplicanti legem vi cuius haec vel ilia Natio in Transylvania
pro recepto esset declarata. Notum vero esse terminum recepto primum sae-
culo XVI de novis Religionibus per reformationem enatis usuari coepisse,
et, in sensu conditarum tunc temporis, legum, receptam Religionem nihil
aliud significare, quam Religionem ad liberum exercitium admissam : de
hac autem ant illa Natione terminum hunc in legibus declarationem Sta-
tuum anno 1714 factam antecedentibus nnspiam usurpan, sed Nationes
legali existentia gaudentes regnicolares appellari et ad harum numerum
etiam Valachicam pertinere in superioribus probatum est evidenter. Dari
tamen in Transylvania Nationes Unitas et tres esse Nationes systema huius
Unionis constituentes, Valachicam vero ad earum numerum non perti-
nere acque certum est. Interim, cum Unio haec co modo, ut inribus regni-
colaribus Nationis Valachicae, alioquin in Transylvania omnium anti-
quissimae, deroget atque ilia evertat, erigi nunquam potuerit, hinc acer-
bum ac gravissimum accidit Nationi huic quod ipsam praeattacta Statuum
declaratio de anno 1744 ad eandem cum advenis classem collocet : non ad-
vena, sed antiqua, et omnibus aliis longe antiquior est Natio Valachorum
in Transylvania ; nunquam quaesivit nec quaerit a ilia eversionem systema-
tis Principatus, sed potius eius redintegrationem, dum se ad usum iurium
civilium et regnicolarium, quem ipsi non lex ulla, sed iniquitas temporum
ademit, reponi quaerit ; nunquam per hanc repositionem praeiudicium fiet
aliis tribus Nationibus aut earum iuribus, privilegiis, immunitatibus et
praerogativis, cura per illam nihil aliud obtinebit Natio, quam quod pra.evie
habuit et injuria temporum arnisit, nec opus unquam erit propter supplic an-
64
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
'km .Nationem quartamerigere Naticnalitatern, cum illa iam a pluribus
saeculis alteram immediate ab Hungaris constituerit Nationem regnico-
larem.
Quod vero in praeadducta Statuum declaratione de anno 1744, so/um
nobilibus Valachis eadem cum reliquis Patriae civibus conditio admittatur,
plebeiae 'vero sortis Valachi ab ea excludantur, id equidem supplicanti
Nationi acerbissimum accidit experiturque in sui et Provinciae desolatio-
nem funestas huius declarationis sequelas ; etenim, ut alia silentio prae-
tereantur, binis abinde vicibus exturbatio miserae huius plebis in nonnu-
llis Fundi Regii circulis tentata fuit quamvis, praeter superius adducta,
ipsum etiam fundamentale de Regio Fundo sonans privilegium, Saxonicae
Nationi collatum, evidenter probet Valachos ibidem eisdem cum Natione
hac fru debere iuribus et libertatibus.
Non est quidem intentio Nationis supplicantis ut pro sua plebe plus
quidpiam obtineat quam eidem iure competit ; cum tamen e praemissis
luculenter prodeat id ipsum iii cornpetere quod aliarum in Principatu
de gentium Nationum plebei competit, haec autem e numero Patriae ci-
vium haud excludatur, id unicum in votis habet Natio supplicans, ut
sua etiam plebs eodem modo ac aliarum Nationum plebeii homilies trac-
tetur, atque adeo, cum eadem cum his onera civilia sustineat, iisdem quo-
que beneficiis perfruatur oportet, exigentibus id variis alioquin Altissimis
ordinationibus.
Quoniam vero ordinationes hae et praeattacta Augustissimorum Maies-
tatis Vestrae Sacratissimae Praedecessorum diplomata, in Gentis Vala-
chicae favorem levamenque emanata, hactenus aut nullum aut exigumn
aut brevi tempore, semper vero incertum effectum habuerint, proinde nec
Natio supplicans ad communem usum iurium societatis civilis, quibus
ipsam noverca sors exuit, reposita sit, sed in hodiernum usque onera dun-
taxat baiulare, beneficiis vero regnicolaribus carere cogatur (id vero non
tantum regulis iustitiae et aequitatis adversetur sed Statui quoque pu-
blico summum adferat detrimentum) quando nulla Nationis huius quamdiu
eius C/erus et Nobilitas in abiecto statu conservabitur sperari possit cul-
tura, proinde nec industriae ulla accessio, sed potius ignorantiam, desidiam
et ignaviam cum omnibus quae abinde generan i solent vitiis maiora adhuc
apud ipsam, ni desolationem Provinciae incrementa habituram, mutuam
praeterea Nationis huius erga alias et erga ipsam aliarum diffidentiam
enataque exinde interna odia infaustorumque animorum motus et exa-
cerbationes ampliorem, cum publicae privatorumque securitatis et tran-
quillitatis periculo, accessionem sumpturas fore praemetuere liceat (ad
quae omnia praevertenda complures Patriae cives, aequitatem iustitiamque
prae oculis habentes, Nationis supplicantis repositionem ad usum onmium
iurium regnicolarium iam pridem desiderarunt),
Hine,
55
www.dacoromanica.ro
184 8 LA ROMJNI
Natio Valachica supplex humilisque ad Thronum Maiestatis Vestrae
accedit ac sequentia qua decet veneratione et subiectione petit rogatque :
1 1.7t odiosae et ignominia plenae nomenclationes tolerati, admissi,
inter Status non reputati aliaeque huiuscemodi, quae tanquam externae
maculae sine jure et auctoritate Nationi Valachicae affixae fuerunt, nunc
prorsus dema.ntur atque veluti indignae et ininriae publice revocentur ac
deleantur, sicque per clementiam Maiestatis Vestrae Sacratissimae rediviva
Natio Valachica ad usum omnium iurium civilium et regnicolarium repona-
tur, proinde
2 Nationi supplicanti inter regnicolares Nationes idem locus quem
ipsa iuxta adductum in praemissis Testimonium Conventus B.M. Virginis
de Colos-Monostra anno 14370 tenuit, restituatur.
3 Clerus huius Nationis Orientali Ecclesiae addictus, absque discrimine
an cum Ecclesia Occidentali in omnibus idem sentiat vel minus, Nobilitas
item ac Plebs, tam civica quarn ruralis, eodem plane modo ac Clerus, No-
bilitas et Plebs Nationum systema Unionis constituentium consideretur et
tractctur eorundemque beneficiorum particeps reddatur.
4 In Comitatibus, Sedibus, Districtibus Civicisque Communitatibus,
occasione clectionis officialium et ad Comitia deputatorum, apud Aulica
item et Provincialia Dicasteria occurrentibus officiorum restaurationibus
et promotionibus, applicandorum ex hac Natione proportionato numero
indit iduorum iusta reflexio habeatur.
5 Comitatus illi, Sedes, Districtus et Communitates Civicae in quibus
Valachi reliquas Nationes numero superant nomenclationem etiam a Vala-
chis, in quibus autem aliae Nationes numero praecellunt ab his illatn ha-
beant aut vero mixtum nomen Hungarico-Valachicum, Saxonico-Valachi-
cum gerant, vel denique, sublata pertitus nomenclatione ab hac vel illa
Natione desumpta, nomen duntaxat illud tam Comitatus, quam Sedes et
Districtus retineant, quod a fluviis aut arcibus hactenus quoque gesserant,
et universi Principatus incolae, absque ullo Nationis vel Religionis discri-
mine, iibdem pro ratione status et conditionis libertatibus ac beneficiis frui
ac gaudere eademque pro mensura virium onera supportare debere decla-
rentur.
Aequitati naturali principiisque societatis civilis pactisque conventis
inniti petita haec e supradictis abunde patet. Et, cum Natio supplicans,
iam anno adhuc 1761f, iuxta conscriptionem tunc in omnibus circulis et
locis (Districtu Coronensi excepto) peractam ultra 547.000 individua nu-
meraverit, et si Valachi huius Districtus pro illo tempore tantum in 13.000
individuis computentur, Natio haec tunc ex 560.000 individuis constiterit,
omnes autetn reliquae Nationes, simul sumptae (computatis ea etiam Vala-
chis qui, derelicta propria religione, ad alias transiverunt), iuxta cons-
criptionem anno 17660 peractam non nisi 302.000 et aliquot centena indi-
vidua numeraverint exindeque concludere sit populationis modernae Tran-
sylvanicae ex uno milione et fere septingentis millibus hominium iuxta cons-
criptionem anni 170 consistentis praecipuam partem, et fors integruM
56
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
millionem, ex hominibus Nationis supplicantis constitui, cum praeterea duo
integra regimina limitanea in. Principatu et fere dttae tertiae trium ibidem
regiminum campestrium et plus quam una erija regiminis Siculici equestris
ordinis ex individuis supplicantis Nationis consistant, et in genere publica
Provinciae onera Natio supplicans a proportione maioris numeri in maiori
etiam quantitate gum omnes aliae Nationes, simul sumptae, sustineat,
confidit ipsa in paterno Maiestatis Vestrae affectu, ex his etiam considera-
tionibus iustissima sna petita optatum sortitura eventum, praesertim
cum a suprema duntaxat Maiestatis Vestrae authoritate eius repositio act
usum iurium regnicolarium, e quo non lege, sed iniquo duntaxat fato detnisa
fuit, pendeat.
Quodsi tamen Maiestatis Vestrae Sacratissimae intentio ea esset, ut
hae gentis erga Augustissimani Domum semper fidelissimae preces, Stan-
bus et Ordinibus in Comitiis nunc hic, in Provincia, congregatis per Re-
gium ad illa Commissarium Plenipotentiarium praevie communicentur,
cum in hoc casu facile accidere possit ut, non obstante petitorum ius-
titia, in praemissis satis comprobata, et magnae partis Regnicolarum in
Comitiis congregatorum, dulcis duntaxat Patriae felicitatem et publici
boni prornotionem prae oculis habentium, desiderio, ad deferendum Nationis
supplicantis precibus directo, aliqui nihilominus e Patriae civibus in moder-
nis Comitiis praesentibus, sive usum precibus Nationis contrarium, prae-
scriptione quasi roboratum (quamvis pracscriptio contra iura societatis
civilis locum non habeat) allegantes, seu adaequatam iurium societatis
civilis notitiam haud habentes, seu denique Historiam Patriae patriarum-
que legum sensum minus examinantes, proinde nec iustitiam petitorum
Nationis infrascriptae satis perspicientes, et fors etiam in parte occulto
quodam Nationis aut Religionis odio inducti, felicem huius rei exitum
quoquo modo impedire et sufflaminare conarentur, supplicat Natio infra-
scripta in omni humilitate, dignetur Maiestas Vestra Sacratissima pro hoc
casu clementer admittere ut, in confluxu quodam nationali, cuius cele-
brandi modalitatem et locum duo Nationis in provincia Episcopi, adscitis
in consilium quibusdam de Clero, Nobilitate Statuque Militari individuis,
quanto ocyus Maiestati Vcstrae Sacratissimae proponendam haberent,
aliquot deputati causam Nationis, ubicunque nccessum erit, acturi et
defensuri ac, si huic, non obstante eius iustitia, obstacula ponerentur, om-
nia afflictae Nationis gravamina in ordinem redacturi et Vestrae 3laiestati
Sacratissimae pro clementissima medela proposituri eligantur necesaria-
que hunc in finem instructione muniantur.
Dignata est Maiestas Vestra Sacratissima similem gratiam et consola-
tionem non tantum illi Nationis supplicantis parti quae Banatum C omi-
tatusque Hungariae Banatui et Transylvaniae vicinos incolit, totique Illyri-
cae Nationi, sed et omnibus amplissimae Monarchiac Gent ibus clement i si me
impertiri ; exposuenint illae omnes e publicis confluxibus sua giaN amina
et postulata Maiestati Vestrae Sacratissimae, r.ec ulla ab Augusto clemen-
tiae Throno inconsolata recessit ; sperat ideo Natio quoque supplicans,
57
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.INI
integrum fere millionem hominum constituens, in ultimis quidem Monar-
chiae finibus constituta, Augustissimae tamed, Maiestatis Vestrae Domui
corde animoque semper fidelissima, consolationem pro qua supplicat ab
iustitiae et clementiae fonte semet aeque consecuturam.
Maiestatis Vestrae Sacratissimae

humillimi perpetuoque fideles subditi,
Clerus, Nobilitas, Militaris, Civicusque
Status universae Nationis
in Transylvania Valachicae.
Originllul In limba latinA ql traducerea de Th. A: Nauru, reproducere dupl D, Prodan, SuPPles
LibeUus Valackoruns, ed. noul, refleutk Bucuresti, 1967, p. 493-510 (DupA textul Oat la Arhi-
vela Statului din Budapesta, Arhiva Guverauld Transilvanient
1. Actul tipArit de loan Pivariu Molnar poartl titlul Roses:statute e *end:time

puses universae is Transylvania valachicae nationis se pro regnicolari nations qusdis fun, autko-
vitae regia dedaravi, seque ad usum maims iorium civilians, ex quo non kge, son tare, sed tem.
porum dunk:sat injuries cans initio praesertins superioris saeadi excises reponi de gens
'Optic:antis, Martio MDCCLXXXXI, Jassy, 1791: Titlul memoriulul a rImas In istorie
dupl edifla lul I. C. Eder, Supplex LibeUus Valac4onun Transsilvaniae istra tribus receptis
nationibus commania postlinsinio sibi algal postulantium. Cum notis historico-crIticis
civis transsilvani, ClaudiopoU, 1791, 59 ;I,
58
www.dacoromanica.ro
1810
TARA LA ARE NI SE CUVINE A PRIVI

5
DIN SCRISOAREA LUI )40ISE NICOARA, DIN RUCURE$T/,
cATRE PETRU MAIOR, LA BUDA
Sanatate i voie buii Doinnului Maior de la Nicoaral.
Mila pate .ca chd te-a' vedea rizind cind vei ceti scrisoarea asta de
mine ; cit de bucurie, ca, e de la un iubitor de ginta sa chiar2 roman,
clt mai virtos ca e seris intr-o tara la care cu atita itai ales ni se cuvine
a privi, cu cit de asta doar se tine onoaria noastra mai vIrtos, Jadea
din toate partile care le locuie natia noastra, numai asta a tinut numele
aesta urechilor noastre aga dulce, ochilor aqa Inaltat, aa stralucit, altor
ginte vrednic de* invidie, adeca romana, i fiindc aici se afla mijlocirile
mai puternice carele, Intrebuintindu-le, astazi mine multefolositoaxe urmari
cu, lauda ar putea ferici rcmulenii surpati.
La.Bucureti scriu aste, In Tara Romneasca...

Decembrie 1810
Biblioteca Academiei Republicii Socialista Eminia (citad in contint are HA.R.), ms. 3455,
1. 67. Publicad integral de Comalia Bodea, 3foisa Niccard (1784-1861) fi raild n'u in /*Pla
pentru ernanciParca nalicnal-religioasd a randnilor din Banal i Crilana, Arad, 1843, p. 145-1532
1. M. Incoad, nAscut In Gyula (Ungaria), a fost Mtre 1810 si 1814 .profetor Sn Buctresti,
2. AdevArat, cuna. * SA sic pinnA? Ba nu, [Nota lui Nicoad],
1812
ROMANII SA-si CUNOASCA ADEVARATUL
SLAVITUL LOR INCEPUT1 6
PETRU MA1OR, ISTORIA PENTRU INCEPUTUL ROMANILOR IN DACHIA.
CUVINT INAINTE
7burdare a4a, nedumerita In multi din cei streini scriitori iaste de a

condeiul asupra romanilor, stranepotilor romanilor celor
Cuvomi
vechi, once le opteaqte lor duhul acela, carde mai demult spre aceaia
Intarita pre varvari ca pre romani, sau ca pre domnii lor sal urasca, sau
53
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Romi lor, ca preavitejilor biruitori a toati lumea, s le pismuiasci.; cit i cind
firi de n'id o dovadi iscodesc ceva, sau si mincivai apriate spun asupra
nedreptii rominilor, Inca socotesc c lumea tonta e datoare sa creadi nilucirilor lor ;
lor ha de o bucatil de vreme, precum migari pre migari scarpini, asa unii de
def la altii Imprumutind defimrile, fir de nici o cercare al adevirului, de
iznov, le dau la stampi ; i cu cit rominii rnai adinc tac, nemica raspan-
end nedreptilor defaimitori, cu anta ei mai virtos se Inpulp pre romIni
a-i micsora i cu volnicie a-i batjocori.
Cugetul mieu iaste nu Intreaga istoria rominilor a o tease, firi ceale
ce mai l'Idos se tin de inceputul lor In Dachia, din vechii scriptori, pentru
aceaia a le Insemna, ca, vizind romgnii din ce vitg striluciti sint
toti s se indeamne strimosilor sii Intru omenie i In bung cuviinti a le
urma, adeci, citri Impiratul lor al Austriei si fie cu credinti, cittri patria
sa cu cucerie, cita domnii locurilor cu ascultare, cifra tot de aproapele
ca dragoste ; si pre sine Intru toate puterile sufletului ca nevointi. sa se
deplineascg cit, precum de la buna maici firea au Impgrtisit talant bun,
asa toti si se fac cetiteani patriei folositori.
Aceaia Inci imi cauta' s misturisesc, c dobIndind eu foarte scurti
vreame spre Intocmirea istoriei acestiia, cit nici a o serle a doao oarg
curat nu m-au suferit incungiuririle stirei mele ; nu pot sa ma lingusesc
mie, c doari nici o greseali nu s-au virit aici. Ba nici rIndul tuturor lucru-
rilor, pentru aceaiasi cauei, nu 1-am putut tinea, ci care unde mi-au venit
aminte, acolo I-am insemnat. Pentru aceaia oricarele de bine voitor ceti-
tori de va face, pina cind mi se va da timp pre Indelete toate a le
proceti, acea bunitate cu mine, ca si-mi areate vro sminteall ce va afla /i4
Istoria aceasta cu multemitoare mima sha gata a o Indrepta.
Isioria pentra &reputo, roindailor in Dachia Intocmtil de Pe t ru Maior de Dicio-Sia-
mirtin, protopop, el la Inillatul criiiescul Consilium LocumtenenlIale al Ungariel criliesc a cir
lilor revizor. la Buda In criiasca tipografie a Universitatil =presa' din Pesta, 1812;
a II-a din 1834 a fost tipiriti tot la Buda, ca cheltuiala moldoveauului lordache Milinescu.
1. Istoria pentru Inceputul ruminilor a fericitului Petru Maior a fost un fel de toiag al
lui Moisi prin care, despicind o mare de Intunerec ce fines pe rtunini decindea pimintul figiduin-
lei, fi face si treaci dincolo de Egiptul rninciuni lor cunoasci adeviratuf i s1 ltul lor in-
ceput", I. Eliade-Ridul"scu, Dinsitrie richirsdeal, In Curierul ruminesc", X, 1839, 19 ianuarie
nr. 9. Vezi In acest volum doc. 48 (M. Kogilniceanu, Covret Podre deschideres cursi/fui de islario
natioilafd). 2. Trebuie,
88
www.dacoromanica.ro
1819
,AJUNGA LACRAUILE PATRIEI,
AJUNGA. JUGUL ROBIEI..."
7
CUVINT AL LUI Gil. LAZXR LA INSCAUNAREA
MITROPOLITULUI DIONISIE
Preaosfintite Stipine
bine este lumei cunoscuti slava si mIrirea. romanilor, strimosi-
Prea
lor nostri; apoi inclt este pantru strilucirea stiintilor 0 a maestriilor
In vremea acelora, lasa istoriile, dar mirturiseasci mIrturie invederati Dreptut
Insusi stilpii podului marelui Traian din albia Dunirei, prccum i temeliile ce avem
turnului Severinului, care pin& in ziva de astizi se afli In fapti si care -in suiptairea
chip de hrisoave nemincinoase ne mirturisesc dreptul ce avem in sti- pimtntuld
pinirea pimintului strimosesc, desteptindu-ne a urma si noi strimosi/or strivacriese
nostri, ca neprecurmat si se proslaveasci semintia in veacuri i preainaltu-
lui schiptru imparitesc neincetat si-i arzi focul p jertfelnic, preficindu-se
slava in marire, iar nu in perire i stingere.
Dar oare cind s-ar ridica.duhul din tirina acelora i ar privi preste stre-
-nepotii marelui Chesar, slivitului Aurelie i tnaltului Traian, oare in ziva
de astizi mai cunoaste-i-ar ? Negresit i-ar auta in palaturile cele mai im-
jairitesti, i i-ar afla In vizuinele i bordeiele cele proaste i Incenupte ;
i-ar cluta in scaunul stAptairei, i i-ar afta amAriti subt jugul robiei ;
-i-ar cluta. proslAviti i 1uminai, i cum i-ar afta? Rapti, goli, amAriti
asemAnati dobitoacelor, de tot clzuti In pripastia orbirei, bine gAtiti
spre slujba vrijmasului omenirei, ripitorului casei pirintesti.
Ajungi lacrniite patriei, ajungi, jugul robiei, vreme este de cind ce
coftare asteapti cizuta sementie cuviincioasa izbivire, tirina strimoseasci
u cuvint pretenderiseste acum mintuirea clzutilor sli strenepoti,
tindu-ti bratul preasfintiei-tale insusi din singele pirintesc mijlocitor ace-
lora spre mingiiere.
Acezstea nu e decit o pronie dunmezeiasci, care, ficindu-i-se mai pe urmi
moil&si de acest neam clzut, au rupt anii blestemului, i prin ridicarea drep-
tei prea3fintiei-tale va si pule acum stavi1 viscolilor intunerecului.
Drept aceea obtea Cu multumitA glisuiete : Blagosloviti si-ti fie ricli-
carea in scaun, ca i urmitorilor spre pildi In veacuri nesocotite, binecuvin-
tati si-ti fie octrmuirea ; i pistoreasca cirji a preasfintiei-tale inverzeasci
ca toiagul lui Aaron, ca si fie oglindi de intelepciunea pistoreasc nepoti-
lor i strenepotilor ornenirei, ca dupi mai multe sute, ba i mii de ani,
jertfelnicul cu bucurie si ti-1 innoiasci cu cuvint filindu-se i cu povestirea
St
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
istoriei strImosilor din veacurile dinainte, precum i noi Insine Cu clIdura
ne aducem aminte de mosii i strimosii nostri care au fficut clndva bine
neamului omenesc.
Iati dar si noi, strenepotii lui Romulus si nmilitii fii duhovnicesti ai
preasfintiei-tale, Ifi binecuvInam scaunul pre care te-au Inllfat pronia
Celui prealnalt ca s ne fii pkinte i povatuitor milostiv; fi binecuvinam
toiagul pAstoriei, nou5, spre IntArire si spor, lar preasfintiei-tale spre veci-
nica lauda si mIngliere ; c nu-fi va fi Cu noi ostenelile In zadar, pentrucS.
stiintele noastre subt ocIrmuirea preasfintiei-tale vor dar pricini de ajuns,
ptn clt i zidurile i coarnele plugului dup mai multe sute si mii de ani
vor marturisi Inteleapta plstorire a preasfintiei-tale.
Spre descoperina Cala, preasfintite pirinte, nespEmIntat pre poteca care Cu brat voini-
brazdei cesc i cu duh rominesc spre mai mare rairarea neamurilor o ai desfundat ;
stritmosesti fAra sfiall Intinde-ti pasul spre descoperirea brazdei stamosesti; aici frica
frica n-are loe n-are loc, sfiala zace moartl, alcata la pmlnt. Pronia lucreaz, i noi
toti cu bucurie !ti urmlm.
I. Heliade-Riidulescu, Opere, III, Edilie critica de VI. Drinita, Bucuresti, 1975, P. 613-614;
publicat India caza lu ,,Curierul ruminesc", X, 1E39, supl. sr. es, P. 2 Jgresit 26/; reputlicat
In ,,Fisaie pentru relate, jalma si literatura" (citat In continuare Foaie pcntru minte") 111, 1E40,
nr. 7, p. 50-51.
1. ,,Lazit a tost profesor la &l'hl' Sava patru ani ca mare rima. El slujba sa niciodata
si-a socotlt-o drept o profesie, ci o chamare, o misioanli. Avea vreo doulzeci de scolari
dar ciad filma leche de filosofie, sala gemas de auditori, In capul d'ora era diposatul Alexandru,,
tatAl offterika Tel. ToatII destoinicia aves acest invalittor atft de flicator de bine rumanilor. Pare
eSera fntr-adins preursit entra a deschide un drum de regenerajle. El Igi Malea vocalia ea.
Ciad se afta Ir, a/as, el vorbea insuflat. Catedra lui semana un amvon; vadea cineva cc= i
se bate pieptul. Cu miini pilo: in orbe ocazie, arunca seminjile rumaniomelui si nalior.alitalii.
Poate cineva si vazli anemia i bothirea lui din cuvintul urmitor [reprcdes rrai ras
c.131, ce 1-a compus la inschunarea de mitropolit al Tirii Rumlinesti a raposatului Dionisie..
PIni atunci pe scaunul mitropoliei statusera mitropoliji greci. In vremea raposatului doren Sula
s-a restatomicit mitropolia rumaneasca. Poeta aricine socoti cita era botad= acestui barbat
alud, In vi-eme de domnie divina i subt un gavera ca cel de atunci, a avut ctiragiul a rosti
un asfel de cuvint. Nu era asa lesna a baracteriza cineva pe acele vremi ce va di ziclifanaziet;
el irisa, vorbind de reman, In acest cuvInt rice: "bine gtiji spre slujba vrajmasului omeldrei,
rapitorul casei parintesti".
Cum putea altul mai bine subt douA neme atit de inseinnitoare si de 113dr:1z:teje sil arate
acel machiavelism infernal ce a stat biciul i ticalosia a doull Baja intregi, ruminikr l grecilor?
Cuvintul acesta, ca sii-1 rosteascit in adunares bolerilor la Mitropolie, s-a dat al-1 lavaje
parintele David, cel Reuma In fiinlit econom al dintel Mitropolii. Se pierelvoe acest ctivint, dar
muljumita parintelui economului David ea a stiut al-1 Ostrera (I. Eliad, Gheorghie Lard,, lo
I. Hallada Radulescu, Opere, loc. cit., p. 348-349).
12
www.dacoromanica.ro
1821
Revolutia lui Tudor Vladimirescu
F:RATILOR LACUITORI
AI TARII ROMANESTI... VENITI IN GRABA"
s
CEA DINTII PROCLAMATIE A LUI TUDOR VLADIMIRESCU
Cdtrd tot norodul omenesc din Bucurefti

4 i din celelalte crap fi sate ale Prii Rontlinefti, multd sandtatel
lacuitori ai Tlrii Rominevti, veri de ce neam yeti fi 1

Fratilor
Nici o pravill nu opre0e pre om de a IntImpina rlul cu Om I Sarpele
clnd Iti ias5. Inainte, dai cu ciomagul de-1 loveti ca si-ti aperi viiata, carea
raai de multe ori nu si primejduiete din mucarea lui I
Dar pre bllaurii care ne inghit de vii, c5.peteniile noastre, zic, atit cele
besericeti, cIt i cele politiceti, pin5, and si-i suferim a ne suge sIngele
din noi ? P1115. clnd O. le fim robi ?
Dac5. r5.ul nu este priimit lui Dumnez5.u, stricItorii ficItorilor de rlu
bun lucru fac lnaintea. lui Dumneziu ! C5, bun este Dumnezlu i, ca si ne
asimAnAm lui, trebue si facem bine ! lar acesta nu si face piing nu sl strici
riul. Pin& nu vine lama, primlvarl nu si face !
Au vrut Dumnezlu A faci lumin5. ? Aceia s-au f5,cut, dupe ce au lipsit
intunerecul I
Veichilul lui Dumnez1u, preaputemicul nostru Implrat, voete ca noi,
ca nite credincioi ai lui, si trlim bine. Dar nu ne las5, r5,u1 ce ni-1 pun
peste cap clpeteniile noastre 1
Veniti dar, fratilor, cu totii, cu rAu al pierdern pe cei rli, ca 31 ne fie
noal bine ! Si A se aleag& din clpeteniile noastre cei care pot si fie buni.
Aceia stilt ai noztri si cu noi dinpreun5. vor lucra binele, ca si le fie i Ion
bine, precum ne ant flgiduiti I
Nu vi leneviti, ci siliti di. veniti In grabl crt totii : care yeti avea arme, Pentru
Cu arme ; iar care nu yeti avea arme, cu furci de fier zi cu 15.nci : sl vi. binele si folosul
faceti degrabi i al veniti unde yeti auzi ca sa afll adunarea cea orinduitl a toad !sirs
pentru binele i folosul a toatI tara. Si ceca ce vg va povittui mai-marii
adunlrii, aceea si urmati, i. unde vi. vor cherna ei acolo si mergeti. C5, ne
sz
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
ajunge, fratilor, attta vreme de and lacrimile du pe obrazile noastre nu
s-au mai nscat I
lar si stiti ci nimenea dintre noi nu este slobod, In vremea acestii
aduniri obstii folositoare, ca si se atingi micar de un griunti, de binele
sau de casa vreunui negutitori, orosan san tiran, sau de al vreunui
toriu ; dectt numai binele i averile cele rin agonisite ale tiranilor boeri
si se jirtfeasci : Insi al cirora nu vor nrma noal, precum stilt figiduiti
numai al acelora si se ja pentra folosnl de obste I
[1821], ian. 23]
Ciornii autografi a lui Tudor Vladimirescu. Mazer' de istorie a Municiptului Bucuresti, Doc.
5870/1957. Copii dupil textul definitivat : B.A.R. as. rom. 322, f. 144; ms. rom. 3256 (Cronies
Dirreanu, f. 4 v-5). Publicata intli in ,,Trompetta Carpatiloru" nr. 646 din 7/19 iulie 1888 (Crooners
din 1821 de loan D bi-vel serdar). Reproducer's dup5 E. Vtrtosu. Despre Tudor
Vladintirescat fi remise& de la 1821. Bucaresti, 1947, p. 55-56, facsimile 5,6; si Document* Prirind
gloria Routiniei. Rdscoala din 1821, vol. I, Doonnente interne, Bucuresti, Edit. AcadcmieL
1959, P. 207-208*
PATRIE SA CHIAMA. POPORUL...

9 TUDOR VLADIMIRESCU CATRE NICOLAE VACARESCU
Cu multi. pleciciune sirut cinstiti mina dumitali I
rlinstiti scrisoarea dumitali cu multi pleciciune am priimit, din care
..../alta nu lnteleg, firi dectt vAn cA toate pornirile cele vrijmisesti
ale mai marilor nostri care le-au pomit asupra patrii, le grimidesti asupr5.-mi,
ca chid eu as fi ficut sau as face vre un rAn patrii mete. Ci pA semne
dumneata pi norod, Cu al cirora singe s-au hrinit i s-au poleit tot neamul
boeresc, 11 socotesti nimic, i numai pA. jifuitori ti numeri patrie, micar
ci. eu nici asupra cestii tagme nu slut voitor de riu, ci Ind, mai vIrtos le
voesc Intregimea i Intirirea privileghiurilor.
Apoi de ce, ffiri nici un cuvInt al dreptitii, mi catigorisiti ? Si cum
nu socotifi cA pi mine mi catigoriseste numai tagma jAfuitorior, lar pe
catigorisesc toate neamurile I
Viz dar ci alta nu este, fir& numai Durnnezeu au Inpietrit inimile mai
marilor nostri, precum oarecInd pi. ale eghiptenilor.
"Pattie Dar cum nu o socaiti dumneavoastri. cA. patrie sA chiami popolul, iar
sil chiamil nu tagma jAfuitorilor 1 i cer ca si-mi ariti dumneata ce Impotrivire arit
popolul, eu Impotriva popolului. CA. eu alta nu slut dectt numai un om luat de call.
lar nu tagma tot norodul tirii cel amirit i dosidit din pricina jifuitorilor, ca sA le fiu
jituitorilor chivemisitor In treaba cererii dreptitilor I Iar tagma jfuitonior, cici nu
le place una ca aceasta., au ridicat arme de moarte asupra patrii si a tici-
losului norod. 0, ce mare jale
Dar daca este tagma jifuitorilor dreapti, i norodul vinovat, cum de
nu trimiteti dumneavoastri. si pe la Invecinatele neamuri ca sA vedeti
64
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
pi cine catigorisesc, pi norod sau pi dumneavoastri, Isi cu cine voesc a
tinea : cu dunmeavoastri, sau cu norodul I Cici aceasta s-au vestit In toate
lattuile.
Prea bine tiu pi dumneata ci eti foarte Intelept i niscut de neam Neamul
slivit i inbitor de patrie, oi pirintii dumitali niciodati nu s-au ridicat cu VAcAreStilor.
arme de moarte impotriva patrii, ci Cu Intelepciunea multe orIndueli bune iubitorl
au ficut patrii. de patrie
Socoteasci-si de citri tntelepciunea dumitale i aceasta : a norocul
rizboiulni este numa In mina lui Dumnezeu atottiitorul i nu si tie cui
Il va da, i micar de va birui tagma jifuitorilor, dar tot nu poate fi noro-
citi, cAci va si-i huleasci toati lumea. lar de nu va putea birui, unde vor
sapa dinnaintea norodului ? I
Ci, de voeti dumneata binele patrii, precum au volt pirintii dumitali,
trebuinti este ca A ne Intilnim negreit. !ink de vei binevoi, si am cins-
tit rispunsul dumitali : unde i cum, fiindci norodul nu care altceva4
decit numai o dreptate ce ponte fi folositoare i tagmei boiereqti. Si, cum
zlc, ori In ce chip vei pohti dumneata, si am cinstit rispunsul.
Si cu multi pleciciune sint
al clutnitali plecati slugi, Theodor
821 fevr. 11
[Adresa:] In cinstita mina dumnealui coconului

Nicolache Vicirescu biv vel dvornic cu multi pleciciune.
Dupi B.A.R., ms. rom. 322, f. 224, 225v. al mi. rom. 3256 (Cronies Dtrzeanu, f. 32-33)
oonfmntati cu Documents privind isloria Ronsdnitti. Rdscoala din 1821, vol. cit., p. 258-259.
Doctunentul a fost publicat b3tli In ,,Trompetta Carpatiloru", nr. 654 din 8/20 august 1868
(Cronica revoltdiunii din 1821) de loan Dtrzeanu, dupl case a fast reprodus de C.D. Ariceseu,
4cie justify-alive la Worlds reooluliunii rowing do la 1821. Craiova, 1874, p. 74-78. De la Aricescu
textul a fast reprodus de N. Imp, Isvoaro conlensporano andpra misedrii lui Tudor Vladimirescu.
Bucuresti, 1921, p. 47-48; si E. Vtrtosu, Tudor Vladimirescu. Pagini do reoolid. Ed. a
doua revilzutli si adiugita. Bucuresti, 1944, p. 124-125 (partial).
LA UN GiND $1 INTR-UN GLAS

CU MOLDOVA"
TUDOR VLADIMIRESCU CATRE MITROPOLITUL DIONISIE SI VEL-VISTIERUL

10
AL. FILIPESCU-VULPE
Prea Sfinte PArinte Mitropolitel

i prea cinstit dumitali boierule Vel Vistier 1
auziri mi-au venit despre Moldova, cum ci dumnealor boieri
Multe
moldoveni s-ar fi tras peste Prut *1 cum el, In urma dumnealor
mergind i miriia sa Mihai vodi Sutul, donmul Moldovii, dumnealor 1-au
65
8 C. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
lisat acolo vi intorcindu-si iarlivi napoi la Iavi, s-an incircat Cu otcirmui-
rea patrii dumnealor, adunind pre eel risipiti tara.
Acestea, de stilt adev5.rate sau nu, vi altile care nu indriznesc si le scriu,
eu nu vtiu. Prea Sfintia Ta i dumneatali trebuie si le gtiti bine, lar mai cu
Ca tud dinadins trebuinta urmeazi s aveti corespondente cu dumnealor boieri
ce sIntem moldoveni, ca uni ce sintem de un neam, de o lege vi supt aceeavi stipi-
de un neam ..." nire i ocrotiti de aceeavi putere.
Avadar, urmeaza si vtim cele ce si fac acolo vi si le vestizn ceste de aici
ca, fiind la un gind i intr-un glas cu Moldova, si putem civtiga deopotrivi
drept5.4ile acestor printipaturi, ajutorindu-ne unii pre altii.
De aceia m rog, de si va g5.si Cu cale, si si d5.vchizi o corespondent
intre otcirmuitorii acestor doul t5.ri, in vrerne c i oameni sint de a c5.15.-
tori i povte este vi inlesnire avem. Si de aveti vro vtire de cele ce s ur-
meazi. la Moldova, invtiintati-mi, m5, rog, vi pre mine cel ce, avteptind cins-
tit rispuns,
Sint al Prea Sfintii Tale vi al dumitali
prea plecati slugi, Theodor
1821 aprilie 5
Dipl E. Virtosu, Tudor Vladinsiresou. Glose, fapts ;i documeeld noi (1821), BucureTti,1927
P. 102-103; 51 DJ:emceed privied stories RomIniei. Ries:011a din 1821, Documenta farms, II
1959, p. 33.
I. Vezi 1,1 doc. 7 In acest volum.
DE PESTE CARPATI
UN NOU CRA.ISOR S-A IVIT..."
11
DIN ANCHETA NOTARULUI MAKRA ANTAL PRINTRE TARANII HUNEDORENI
Ad Nr. 138, 1821
Domnule consilier guvernamental i comite
ce pretorul din cercul Soimuv a raportat domniei-voastre la 1 luna

Dupa
curenti ci sora excelentei-sale nobilul Stefan M.agulitsi din S u 1
ghe t e, miritati tot acolo, in trecere prin Soimul a spus in fata domn.iei-
sale Ludcwic Barcsai vi a administratorului vicluvei doamnei Avram Bar-
csai, Pavel Simon, ci tiranii din Sulighzte au prommtat in casa numitului
irate, nobilul Stefan Magulitsi, cuvinte pericnloase in care este vorba de
tulburarea In scurt timp a linivtei interne vi ci mai ales unul a declarat in
limba romineasci gazdei mai sus numite cuvintele acestea : ,,Las, juPindi
Istvans, eu vreau Inca sti joc sau inainka paytilor, sou dupd paFti cizugsle
88
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
domnului mete", tot fenicia aceea mai swum c i copiiif5ranilor pretu-
tindeni pe ulite vorbesc asa Acuma voy leaf vii nori rd omoare pe
nemei".
Domnia-voastri, domnule comite, ati binevoit a mi Instreina en cer-
cetarea la fata locului a acestor stiiri primejdioase, In care scop eu m-am
si gribit Intr-acolo, luind cu mine pe pretorul care a ficut raportul In
chestiune i In 2 ale lunii curente am mess la Sulighete si am chemat In
falls mea pe femeia numiti care a spus In Soimus cuvintele serse mai sus
si am Intiebat-o cu stiruintisA mirturiseasa despre toate lucrurile. Ea
a spus ci sotul ei, Vasile Gotsa, i cu fratele ei, $tefan Magulitsi, vor arita
pe nume cine IA ce fel de cuvintiri primejdioase au tinut In diferite pfirti
de mai multe ori In casa lui Stefan Magulitsi In timp ce beau rachiu.
Dup5. aceea am chemat in fata mea si pe cei doi nobili amintiti acum
i-am Intrebat despre imprejuririle In care s-an spus In fata lor cuvintele
primejdioase. Acestia, dupi depunerea jurimintului, au ficut urmitoarea
declaratie : lndeosebi unul, i anume nobilnl Vasile Gotsa, a spus cA lnainte
de asta cu vreo patru sipttiralni a mers la tiganul satnlui pentru repararea
unor unelte de fier ; acolo a Intlinit pe locuitorii din Sulighete : Toma Kis,
Iosif Mau, Niculaie Petrescn, Ion Petrescu cu fiul au tot Ion, care de
asemen.ea s-au adunat acolo pentru repararea unor unelte de fier. Tntre ..Aetun
altele an vorbit despre ancle ce se gisesc la tisani, desi atunci lnci nu se mivart trebuie
diduseri ordinele pentru strIngerea ion; daci i acum li se vor lua armele, si tzbucneatoli
cum a fost obiceiul si mai inainte clnd se auzeau vesti rele, deoarece
ceva
scum In primivari trebuie s5. izbucneasci ceva, pentrn cA Incepe si se zvo-
neasci ceva. In cursul discutiei, un anume Toma Kis a spus cA, chiar daci
se vor lua armele, topoarele nu le pot lua, belt la a 10-a san a 20-a casi,
85, nu riimin5. unul, si cu acesta stie el sit ilia o m5,ciuc mane
cei doi pnmni), cu aceea asa loveste la ureche pe ungur ca. Indati. moare
si-1 arunci la cine, numai sA dea Dumnezeu nurnai un timp ca acela, va sti
el si se serveasci si de secure ; pentru care vorbe rele pomenitul Vasile Gotsa
s-a certat cu ca de fati, dintre care nnul, bitrInul Iosif Piriu, 1-a mustrat
pe Toma Kis ci vorbeste astfel de cuvinte, spunInd : Mai bine sA multu-
mim lui Dumnezeu ci scum triim In liniste, si nu dorim o astfel de vreme
tulbure, pentru ci en am triit una, dar mai multe nu doresc sA. ajung".
Nobilul Stefan Magulitsi Ins.% In casa ciruia sitenii vin adeseori sA. bea
rachin, spune cA. iobagul numit Ignat Ungur din Sulighete a vorbit de mai
multe ori, dar scum duminica trecuti, adic5, la 1 aprilie, venind seara la
casa sa, a spus (lovindu-se peste burti) cl. lnainte de a lua Pasti, vrea si.
bea din vinul stipinului siu de pimInt i In ziva de Pasti si joace In cizmele
satipinului sin de pimInt. Acestea le-a auzit i nobilul Vasile Gotsa si d-sa
tot In felul acesta declari. Mai departe Ignat Ungur aminteste ci au sosit
la preotii romini porunci cA nobilii, dupi cum au obtinnt nobletea prin
arme, sit caute s-o i pistreze tot prin arme, pentru c5. un nou crAisor s-a Un nou
ivit dinspre rAsAnt, ce-i drept nu Cu mult popor, al cirni nume este Todoras, crititor
dar se aude ci <numirul celor adunati> creste din zi In ni; un altul vine s-a ivitn
61
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI'
din sus i, (lac& se unese, atunci li se va alitura destul popor ; sirbitoarea
lui Tudor, care cade marti tu siptirnbut mare, vor priznui-o, fiindci ziva
aceasta e fixatii ca Dumnezeu ajute pe el In Infiptuirea planurilor sale.
Atunci se va hotirl lucrul : asa se vor pinta Cu nobilii, cum se poarti acum
In Tara Romineasci cu boierji, aceia care slat de partea numitului Todoras,
(adic1) li vor jupui de vii ptni la genunchi.
Amindoi numitii nobili declari ci un om In vIrsti, numit Adam Bedia,
tot din Sulighete, obisnuieste de cite ori se aduni mai multi tlisani la un loe
si scoati totdeauna o bucati de Mrtie In form& de scrisoare, pe care o tine
In serpar, cu toate cl el nu stie carte, totusi, ea si chid ar citi din ea, rispin-
deste sub formi de pnblicatie in fata poporulni lucrurile scrise mai jos,
asa cum a ficut acum, vineri In 30 martie, in prezenta diacnlui local Dumitru
Popa si a omului bisericii Costan Popa, IncepInd cuvIntarea sa cu aceste
ouvinte : Se face insiiinfare cd de cifre risdrit s-a ridicat un criiuf Cu numele
Todoras, nth cu pujin4 oasis, dar din si in zi ea sporeste ; psna amens s-au
adunat la vreo alma sute i mii, Duntnezeu o si ajuld, eel urea set facet dreptale,
si anima li in Tara Romineascd, ispriveste lucrul cu boierii i, de se va sftrsi
lucrul bins acolo, pinll in Pasti o da si intr-acoace, a un enlistf o si !find
...el din jos, ca si se indmpie /aotalti si faci si aicea dreptate I Auzind la poporal
"0 SA vial de rind astfel de cuvinte, unnl numit nobilnl Stefan Ma.gulitsi a Inceput
din jos... gindeasci ell ei slat numai doi, en cumnatul sin Vasile Gotsa, In aceasti
SI faa comunl, cum si-si scape viata In acea vreme tulbure ce se va ivi. Igaat
aicea Ungur, ce se laudi mai sus, ti asiguri asa: Domnule Magulitsi, si nu-ti
drernate" fie fricl, pentru el d-ta nmbli In portul nostru i triiesti dupi munca d-tale,
ca i noi, numai nu-ti mai tija pirul, las5.-1 dupi obiceini nostrn, i numai
procuri o eimasi romineasci, ca s1 nu te gaseasci In cimasa ungu-
reasci ; te vom scipa din fata primejdiei, daci nu altfel, yam sipa o groap5.
In cmara ta si te vom ascunde acolo, dar pe domnul Gotsa, f iindci umbli
In port ungurese istie carte, impreuni en ceiLalti domni (pulanii cei rnari",
li nnmeste pe domni), designr li vor munci" ; acesta a mai spus ci pe sti-
pinul siu de pimint II va omorl chiar el, numai si izbucneasel zarva.
in sflrsit, nobilul Vasile Gotsa i sosia sa au declarat In fata mea c1 servl-
toarea lor, o fati rominci de 16 ani, cu o prieteni a el de acolo, tot o fati
rominci, al clrei nume II va spune servitoarea lor, martea trecuti, adici
la 27 martie, fijad numai singure In gridini InlIbind 'Ana, i-a spus ei
numita prieteni ci tu ce vei face, pentru ci Intr-o noapte, i eft mai curind,
ti vor omorl pe nobili si tu locuiesti Inci la un nobil ungnr si te vor
omorl si pe tine".
Pentru aceasta pe numita servitoare au chemat-o In fata mea si In mod
deosebit i-am luat numele, Intrebind-o cum o cheami, de asemenea
despre aceea ci martea treenti la hiAlbitul pInzei, in gridin5., en ce prieteni
bun5., o fati rominci, a fost si ce i-a spus aceea ? Ea spuse urmitoarele :
Pe mine mi cheami Ciliruta Cilipari, slut de 16 ani, din nastere romivaci
din Ilia ; martea trecuti am fost in gridini pentrn tallbitul pInzei cu fata
Tinca a tiranulni de aici Pascu Cornea, numai noi, fiind de o seami cu
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
mine ; liare mai multe vorbe imi spune acestea 4Dar tu, Caliruta, ce vei
lace, pentru a nu peste mult timp, lntr-o noapte, pe nobili i unguri li vor
omori; ce stiu aceia ci tu esti rominca ori unguroaici, si pe tino te vor
mor cu sigurang, fijada, locuiesti la unguri ; dupa, aceasta am venit
acasi amarla si le-am spus doamnei mele, sotiei lui Vasile Gotsa, iar ea
domniei-sale sotului ei".
Aceste vorbe foarte grave totdeauna, dar mai ales acum vrednice de o ,,Vorbe
atentie speciall, indreptate anume spre rAscularea poporului, n-ara socotit spre esseuhrea
nimerit a le cercetez in localitate, pe de o parte ca astfel de cuvintiri pri- poporulul"
mcjdioase s nu se rspindeasci in toati comuna si chiar in comunele vec in e,
iar pe de alti parte ca cercetarea lor sa. se faci cu mai multa. autoritate
fu prezenta mai multor domni functionari ai comitatului in ziva de 3
a lunii in curs.
I-am adus cu mine aici la Deva, liberi, dar de fapt sub supravegherea
a numerosi gornici pe Toma Kis, cu toti aceia cirora le-a spus la sigan
vorbele lui daurialoare ; pe Aclara Bedia, impreuni cu diacul Dumitru Popa
4i omul bisericii Costan Popa din localitate, in fata crora a citit publicatia
amiutiti mai sus ; si pe Ignat Ungur, Impremil cu nobilii mai sus amin-
titi, In prezenta ca.rora a spus cuvintele arltate mai sus sub alt pretext
pentru ascultarea unor ordine i, In aceeasi zi, clnd d-voastra ati cAlatorit
din Deva in tinutul Zam pentru o asemenea cercetare, am ficut cunoscut
domnilor functionari prezenti Imprejurrile de mai sus in pretoriul comi-
tatului i cercetarea ce doresc s-o fac in Uta. lor.
Deva, 5 aprilie, 182 1

...supus serv, Antoniu Makr a,
aotarul comitatului
Tez tul magbiar

Ad Nr. 135, 1821
.Mltasgos Gubernialis Consiliarius s F8 Ispny Ur 11

Minekutina a Solymosi jarisbeli szolgabir6 ltal foly6 h6nap 1-s
mapjn az a jelents ttetett nagysigodhoz, hogy az nap Szuligeten lak6
memo% Magulitsi Istviin 6 kegyelme ottaa frjnl lv8 testvre Solymoson
megfordulvn, mlt6sigos Barcsai Lajos r. es zvegy Barcsai Abrahmn
45 nagysga praefectussa Simon Pl jelenltekbe azt beszlette ; hogy az
odaval6 Szuligeti parasztok frt testvre neme:a Magulitsi Istvn hzban
-olyan veszedelemes szkat ejtettek ki, melyek a bels8 csendessgnek
id8n val6 felzavarisit tirgyazzk, kiviltkppen a mit az egyik olih
nyelven uy szkba jelentett ki a fenebb emlitett haz gazdjnak : Liisnf
Supunye Istvny inki vreu ieu sze zsok au neintyd Pdstyitor, au dupe Pristy
in csismilyi Dontnunnyets, az az :hadgya el csak Istvin urarn mg husvtig,
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
vagy husvt utn a flds Siam csizmjba akarok n tnciolni, valamint
azt is ppen azon asszony mondotta lgyen, hogy a paraszt gyermekeknek
is szltiben val beszdjek az ntcn ez : A hunsd Vreu ttinyi nosty sire ornani
pe nyemesi, az az : inost akarjk a mi apink a nemeseket meg 61ni.
Mltztatott a mltsgos f6 ispny r engemet ezen vetzedelnies
krnyOllltisoknak a helysznn leend6 kinyomozsra kiparanCsolni, tnely
vgett azonnal ki is siettem s magam mellvvn a jelentst tev6 szolgabfrt
foly holnap 2-kn Szuligetre iltalmentem, s elbb is a nevezett asszonyt,
a ki az fennebb megfrt szkat beszlette Solymoson, magaht eleibehivattam,
azok irint szorgalmatosan meg krdeztem mindenekben, a dolgot a 'szerint
adja el6, azt mondvin hogy a frje nemes Gotsa Lszl, s testvre nemes
Magulitsi Istvn nv szerint megfogjk mondani kik, s min6 veszedelmes
clra mutat beszdeket folytattak lgyen szlytibe tbb versen is Magu:
litsi Istvin hzba plinka ivis kzbe. Ezek Szerint az most frt ktnemes
atyafiakat is e16 hivatattam s az el6ttek trtnhetett ilyetn veszedelmes
beszdek irnt krnytilillisoson megkrdeztem, kik is le tett hitek ntn
a dologrl ilyen kinyflatkoztatist tevnek s pedig az egyik n.m. ne'mes
Gotsa Liszl azt mondi hogy 'ennekeltte mintegy ngy htteI holmi vas-
eszkzeinek megigazfttatisa vgett a helybeli ciginyhoz inenvn ttan
tanlta Szuligeti Kis Toma, Par Josziv, Ptreszk Nikulj, Ptreszk
Juon, 6s fia ugyan Juon nevii kzlaksokat, kik viszont holmi vas szereiknek
renoviltatisok vgett gyaltek volt oda egyb beszlgetsek kztt a
parasztoknl knn lev6 fegyverek dolgrl folytattik beszdjekt, mbitor
akkor mg a rendelsek beszedsek irn meg se ttettek volt, hogy ht
ha most is el fognak vtetni a fegyverek t6lek, mint szoksba volt annak
el6tte, mikor valami rossz hirek hallatszattak ; mert most is tavaszra kelve
ki kel t1tni valaminek, mivel zgsa hallatik, mely beszlgets kzbe az
egyik n.m. Kis Thoma azt mondotta, hogy ha el is szedik a fegyvereket,
a fejszket csak el nem szedhetik figy, hogy a 10-dik vagy 20-dik hitznl
vagyegy el ne maradjon, aval tud 6 egy nagy macsuks botot ( :a kt
aka szve tvn :) csinlni, aval gy Oti flt6n a magyart, hogy azonnal
meghal, s a kutynak yeti; csak adna az Isten olyan id6t, mert fejszvei
is segftne 6 a szilksgen ; mely helytelen beszdjrt, irt Gotsa Liszl velek
egybe is szlalkozott, s magok kztd egyik reg Pr Josziv megdorgilta
a Kis Tomit, hogy olyan szkat mirt beszl, mondvn inkbb adjunk
hilt az Istennek, hogy most csendessgbe ltnk, ne kivinjunk olyan
zfirzavaros id6ket, mert egyet in itera, de tbbet nem kivinok
Nemes Magulitsi Istvn pedig mint aki hfizinl szoktak gyakrabban
megfordulni a falusiak plinka ivs vgett, azt mondja, hogy ugyan Szuligeti
Ungur Ignit nevezetfi colonus tbbszr de most a mult vastirnap, az az
iprilis 1-napjn estjn hizihoz jvn azt mondotta : hogy minek el6tte
Pstyit venue, a flds nra borbl akar inni ( : a hast veregetvn :)
a hisvt napjn flds ura csizmjban titncolni. Ezeket hallotta nemes
Gotsa Liszl is, s 6 kegyelme is a szerint bizonyitja. Tovbbi hogy olyan
rendelsek jvetelit emlegette lgyen Ungur Ignit az olkh papokhoz, hogy
www.dacoromanica.ro
L PRECURSOR,
a nemesek a mint fegyverrel kaptk nemesgeket, agy azzal igyekezzenek
azt megtartani, mert egy fij kirlyocska tmadott nem sok nppel ugya.n
napkelet fe161, kinek neve Th.odoris, de halljk naprl napra szaporodnak,
egy ms pedig j5 alolrl, s ha egybe tallkozhatnak, akkor isztn elg
np fogja magt hozzjok csatolni finnept is Thodornak, mely a nagy
hten kedden fog esni, meg fogjik Mai, mert es a nap van terminusul
figiva, hogy az Isten /Stet intzeteinek kivitelben seglje meg. Ekkor
fog elvlni a dolog, ugy fognak binni a neme,sekkel mint bnnak most
Olb. Orszgban a borokkal a nevezett Thodoris kiivetai, hogy trdig
megnyzzak elevenen.
Mind ketten azt adjak fel a nevezett nemes atyafiak, hogy egy ugya n
Szuligeti Bgya Adam nevezetfi koros ember valahinyszor t6bben gyfilnek
egy helyre a para.sztok, mind annyiszor, egy mindg 6vez6 szijjiban tart6
levlforma darab papfrosat e16 szokott venni jllehet 6 nem rstud,
mindazon anal anal olvas6 mdn public,atio formba as alabb frt dolgokat
terjeszti a np el5tt a mint csak most Pnteken 30-a martji a helysgbeli
diaconns Popa Dumitru s egyhazfi Popa Kosztn jelenltekbe cselekedett,
ily szkkal kezdvn beszdjt : Sze fdtse instyintzdrj, he gyi kill rszrit szo
rigyikdt un krejutz kuj ji nundlyi Thodords, gyintij ku putzine oaszte da gyin
si in si sze szporestye; pene akum, szo adundt, la vo kityvd szutye si tnsj,
Dumnyezeu jo si asuld, he vre szd fdk gyirdptdlye si akuma ij itiCzcird
Rumunydszk iszprevestye lukru ku _Boejerii, si gye szo szfirsi lukru binye
akolo pene in Pasty o da si itard kats, he un hrijutz o sze via gyin sosz
ka sz szi tinsple la of &le sze fake si aitse direptatyi. Dyen szavaikat
hallvin a k6znpek, as edgyik n.m. Ns. Magulitsi Istvn teprenkedve
kezdett, hogy 6k csak ketten sgorival Gotsa Laszlval lvl ezen falaban,
hogy menthetik meg letaket, azon forduland6 zavaros id6ben, aval biztassa
a fenneb dicseked6 Ungar Ignit : Hogy ne fljen kend Magulitsi uram, mert
kendet mivel a mi 61t6zetfinkbe j r, s munkja ntin l mint mi, csak ne
vagassa le tbb a hajt, hagyja meg a mi szokisunk szerint, s csak egy
olah inget szerezzen hogy magyar ingbe ne talaltassk, e veszedelem el61
megmentjfik, ha kfil6nben nem, a krnirjban gdrt &sunk, s oda dugjuk
el, hanem Gotsa uramat mert 6 kelme magyarosan jar, s fast tud6 a to3bb
urakkal (:Pullnyi hej mdrj : nevesvn as urakat) bizony meg fogj Mc
dolgozni, ez mondotta azt is hogy a fld6s wit 6 fogja meg6Ini csak tine ki
magt a larma.
Vgre nemes Gotsa Liszl s felesge azt is terjesztk el6mbe hogy egy
16 esztendtis olh leany szolgil6jak egy oda val ismt WI leany baritn-
jval kinek nevt a szolgljak mag fogja mondani a malt kedden az as
27-dik martii vszonyt fejriteni Minn lvn a kertekba csak magokra, azt
mondatta nekie emlftett bartnja, hogy te mar hovi leszel el mart a
nemeseket egy jszaka ment61 elabb mg fogjak 6Ini, s te is magyar nemes
embernl lakvin, meg fognak 61ni tged is.
Azrt ezen szolglt magam eleibe hivatvn s kfilein vevn nevit kinek
hIvnak krdeztem, agy azt is, hogy a viszony fejritsen micsoda tali
71.
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
lany j6 baritnja volt vele a mult kedden Minn a ke.rtekben, s az miket
mondott lgyen nkie ? Ki is azt mondi : Engem hvnak Kalaprj Kala-
rutzinak 16 esztendas vagyok illyei olih szilletsa, a mult kedden knn
lvn a kertekbe vszony fejritsen ide val paraszt Kornya Paszk lenyak-
val Tikval, csak magunkra, a ki velem egy idejfi, tbb beszlgetseink
kztt, ezeket mond nekem, ht mir te Kalarutza hova leszel el, rnert
e nemeseket s magyarokat nem sokra egy jszaka mind meg fogjk alai
s te is magyarnil lakvn tgedet is biztoson meg fognak alni, mit tudjk
azok, hogy te olAh vagy magyar vagy-6, meiyen megbsulva haza jttem,
s asszonyomnak Gotsa Liszlnnak megbeszltem, s 6 keme a frjnek.
Ezen igen terhes s mindenkor, annyival most, mlt6 figyelmet rdern.16,
s egyenesen a fld np lzadsra intzett gonosz beszdelmek, a helysgben
helyt val kinyomozsit nem tartvn tanicsosnak egyfe161, hogy az ilyen
veszedelmes beszdek az egsz s taln a szomszd communitisokba is
el ne terjedjenek, misfelal pedig, hogy annl nagyobb hitelessggel tbb
virmegye tiszt urai jelenltekbe eskessk meg a foly6 holnap 3-dik napjra.
Kis Thom& mind azokkal, kikkel a cignynil folytatott gonosz beszdeit
folytatta,
Bgya Addmot az helysgbeli deaconus Popa Dumitru s egyhzfi
Popa Kosstannal kik elatt a fennebb irt hirdetmnyt vghez vitte ;
Ungur Igndtot a megirt nemes atyafiakkal, kik daft mr megirt
beszdjeit folytatta egybb szin alatt, s holmi rendelselmek meghallisa
vgett szabadon, csak ugyan szmosabb gornyikoknak szem agyeletek
alatt magammal ide Dvra behozattam, s ugyan azon nap, mindgyirt
Nagysigod egy hasonl kinyomozsra a Zmi krnykbe ki utazvin mir
Dvir61 a jelen leva tekintetes tiszt uraknak a fennebbi kmytilllisok
megrtsre ide az nemes vrmegye praetoriumfihoz lenda megjelensek,
s a dolognak magok elatt Arab:5 kinyomozsa irnti szindkomat hirekk
tettem.
4
Dvin, Apr. 5-n 1821

...al izatos szolgija, Ma kr a An t a 1,
V. notarius
Originalul la Arhivele Statului Budapesta. Reproducere dipit Hurmuzaki, Damn* pritiitel
film& Rormlniei (seria nou5), vol. III (Solidaritatea Rcmdnilcr din Traasilvania ca miscarea
Tudor Vladimirescu), documente calesa si publicata de acad. A. Ojetes, Bucuresti, Edit. Aca-
demia, 1967, p. 175-177 (Teztul magbiar i traducerea).
1. Rapartul este adresat : "Odirs preamdrital dome Alexis Nopcni de Siitegal de Sus, contite
suPrem de mari merits al nobilidui collated Hunedoara ;i until dinire cotisilierii intern{ titulan i ai
Consilinitii directorial suprem al Maf. Sale regale din Marele Principal al Ardeaklui, Cu adino
resped. Oficial, la Deva". Tez tul mag h lar: Mltsigos Fels6 Szilvsi Noptsa Elek trunk
Nemes Hunyad Virmegye Nagyrdemn F6 Ispinnyinak s as Erdly Nagy FejedelemsEgbeli
Fels. Kir. F6 igazgat6 Tancs egyik val6sigos bels6 tanicsosinak alizatos tisztelettel. Hivat
Dv5n".
www.dacoromanica.ro
1823-1824
AGITATII REVOLUTIONARE 1NTRE
GRA.NICERII BANATENI
I. 12
.ADRESA PERSONALX CATRE DOMNUL COMISAR
CEZARO-CRAIESC DOBROWOLLNY, COMAND.ANT AL CONSILIULUI DE RAZBOI
AL COMANDAMENTULUI GENERAL CEZARO-CRXIESC BANATIC LA TIMISOARA
multume.sc foarte mult pentru informatiile pe care ati binevoit a mi

VAle comunica la 5 ianuarie a.c. cu nr. 19, cu privire la descoperirea in
reginnea militari grinicereasci a unei scrisori anonime de amenintare
viv rog ca, In cazul c yeti cunoaste alte aminunte in aceasti problemi,
si mi le comunicati.
Totodati sint nevoit stt vi atrag toati atentia, ca si nu se comiti In Spre
viitor vreun abuz ca steagul ce provine din urmele riscoalei de la Cru ica, e se evite
din 1808, care sa pistreazi la registratura de acolo, si-1 nimiciti pe agItatine
neobservate. P.mtru aceasta doresc sA primesc i informatii exacte
despre cancelistul militar Raich, despre comportaren lui In serviciu, despre
ideile lui politice vi legiturile ce le are, iar persoana lui si fie titula sub
observatie severi.
Am onoarea etc.
Viena la 14 ianuarie 1824
Textul germen
PRIVATSCHREIBEN
AN SEINE DES K.K. HERRN FELDKRIEGS KOMIIISSAIRS BEI
DElf K.K. BANATISCHEN GENERAL KOMMANDO DOBROWOLLNY
WOHLGEBOREN ZU TEMESVAR
Indem ich Euere etc. ftir die rnir unterm 5. J5.nner d. J. No. 19 gefilligst
mitgetheilten einen in jenner Milita.ir Grinz Gegend zum Vorschein gskom-
menea anonyrnen Drohbrief betreffenden Notizen verbindlichst danke,
und Sie ersuche mir soferne Ihnen in dieser Angelegenheit weiter Aufschlitsse
bekannt werden sollten, solche ebenfalis gefilligst mittheilen zu wollen,kann
ich nicht unthizt Sie angelegentlich aufzuforderri Ihre gespannte Aufmer-
ksamkeit darauf, dass mit der in der dortigen Registratur aufbewahrten
Fahne, welche enstandenden Reste ans der Unruhen von Kruschitza im
Jahre 1808 herrithret keinidissbrauch geschehc, unmerklich zu vernichten.
Behufs dessen aber den Feldkriegs Kanzlisten Raich, tlber den ich n'altere,
73
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
insbesondere seine amtliche Haltung, seine politischen Gesinnungen und
seine Verbindungen genau bezeichnende Auskanfte zu erhalten recht sehr
winsche, scharf im Auge zu halten.
Ich habe die Ehre etc.
Wien am 14. Januar 1824
II.
RAPORT SECFtET
AL COMISARULUI CEZARO-CRAIESC DOBROWOLLNY
Nr. 19
descoperit ca In localitatea opot din districtul graniceresc iliric-

Amvalah s-a &sit pe fereastra locuintei unui caporal din administratia
comunitatii grinicereti, domiciliat acolo, o scrisoare redactat5, in limba
valah5., care continea atacuri extrem de necuviincioase la adresa prea inaltei
stipiniri 0 a autoritatilor militare 0 civile rinduite.
Aceasta scrisoare anonimi, dup5, cum am fost asigurati, a fost trimisa
prin comandantul companiei din Bozovici, de care apartine localitatea,
Comandamentului griniceresc iliric-valah, 0 expediata de acesta catre
Comandamentul general de aici. Ce s-a hotarit aici, Cu privire la aceasta
scrisoare, nu am putut afla pina acum.
Li primul rind, scrisoarea continea cuvinte de ocar in legatura cu
pretul ridicat al Aril 0 la adresa bancnotelor de hirtie in circulatie, apoi
amenint5xi ingrozitoare impotriva acelora ce vor sit irnpiedice contrabanda
de sare, san se incumeti A aresteze un asemenea contrabandist.
Timpurile Mai departe, se insinuiaza In aceasta scrisoare anonimi ci, dac5, nu se
Jul remediaz5, repede situatia, se va gasi remediul de la sine, 0 timpurile lui
Marea ti Horea si Cloca se vor Intoarce. Atunci va apare 0 un al doilea Scribetie I
acIca (care a fost executat In anul 1811 pentru riscoala de la Cruica din 1808)
0 se va pune capat nedreptatilor.
Autorul acestei scrisori anonime n-a putut fi Inca descoperit pia. acum.
Dar comrania din Bozovici crede O. scrisoarea anonimi a fost redactati
In Serbia 0 a fost adusi de nnul din locnitorii din !$opot, refugiati acolo,
pentrn ci multi oameni din acea comuni se af15. in Serbia. Scrisoarea a lost
du sa In localitatea amintita 0 aezati pe fereastra locuintei caporalului din
administratie. En m5, consider obligat si raportez inaltelor instante aceste
Incruri, intrucit amenintarea cn revenirea timpurilor lui Hama 0 Cloca
lasa A se presupuna ci autorul scrisorii anonime este un individ mai bine
instruit in istoria patriei, decit obinuit e cazul In clasa poporului de rind,
0 in consecinta mai periculos.
Totodati trebuie si raportez cu respect 0 supunere ca intre actele mai
vechi ale registraturii Comandamentului general de aici se pistreaza Inca
74
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORY
acel drapelocare a fost facut 1n anal 1808, Cu prilejul rscoalei de la Crugica
vi a ifost purtat de risculati.
-- Cum in aceast scriVoare anonim se amintevte de rheoall. vi In special
de executatul Scribetie, dupl mulla mea parare ar fi o msur. de pre-
vedere de a se distruge in tain drapelul rscoalei existent inca vi
acest lucra cu atit mai mult, mi ctt la registratura Comandamentulni general
este In functie cancelistul companiei militare Raich, de religie greco-orien-
tall, prin care, poate, Ora nici o intentie vi vin ar putea fi amintit existente
acestui drapel, Intr-un loc nepotrivit.
D [obrowollny]
Timirara la 5 ianuarie 824
[Pe verso :] prezentat la 12 ianuarie 824. N. 287
Tez tul germen

N. 19
Wie ich in Erfahrung gebracht habe, ist in dem Orte Schopot im Wallach-
Illyrischen Grnz Regiments Bezirke auf dem Fenster in dem Wohnhause
des dort seibst stationirten Grnz Verwaltungs Korporalens ein in der Wal-
lachischen Sprache abgefasster Brief gefunden worden, welcher usserst
anstssige Ausflle gegen die allerhchste Regierung, und der aufgestellten
Militair und Zivil Bel:Orden enthalten soll.
Dieser anonims Brief soll nach der erhaltenen Versicherung durch den
Kompagnie Komandanten in Basovich, wohin der erwhnte Ort geheort,
dem Wallach-Illyrischen Grnz Regiments Kommando Obersendet und von
diesem an das hiesige General Kommando expedirt worden seyn. Was mit
diesem Brief von hier verfhget worden ist, konnte ich bis nun nicht in die
Erfahrung bringen.
Vorzfiglich soll in diesem Brief wegen den bestehenden hohen Salzpreisen
und den vorhandenen Papiergelde schmhend losgezogen, und griuliche
Drohungen gegen jene ausgesprochen seyn, welche das Salzschwrzen
verhindem wollen, oder sich wohl gar beygehen lassen sollten, einen Salz-
schwrzer zu arretiren.
Weiters soll in diesem anonimen Brief angedeutet seyn, wenn nicht
schnell die erforderliche Abhielfe verschaft werde, sich die Abhielfe selbst
warde verschaft, und die Zeiten von Hor und Kloslra eintretten gemacht
werden, dann auch ein zweiter Scribettiel (welcher wegen der im Jahre 808
zu Kruschitza ausgebrochenen Unruhen anno 811 hingerichtet worden ist)
erscheinen werde um den dermaligen Unwesen ein Ende zu mechen.
Jener Verfasser dieses anonimea Briefes konnte bis nun noch nicht
emirt werden, die Kompagnie zu Bosovich glaubt aber, dass der anonime
Brief in Serbien verfasst, nnd durch einen der von dem Orte Schopot nach
75
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMINI
Serbien geflOchteten 31enschen, deren es aus dem erwhnten Orte mehrere in
Serbien giebt, in dem benarmten Orte gebracht, und bey dem Wohnhanse
des dort selbst befindlichen Verwaltungs Korporalens, auf dem Fenster
gelegt siorden ist. Ich halte mich verpflichtet dieses um so mehr zur
hohen Kenntniss zu bringen, weil die Drohung von Eintrettung der Hori.
und Klosks Zeiten insbesondere vermuthen lasst, dass der Verfasser des
anonimen Briefes ein in der vaterlandischen Geschichte besser unterrichtetes,
mithin gefAhrlicheres Individnum seyn messe, als es sonst in der gemeinen.
Volksklasse der Fall zu seyn pflegt.
Hiebey glaube ich auch in Ehrfurcht und Ergebenheit anzeigen zu
miissen, dass bey den ilteren Registraturs Akten des hierlindigen General
Comando, noch imrner jene Fahnc aufbewahrt werde, welche bey der im
Jahre 808 zu Kruschitza ausgebrochenen Unruhen verfertiget, und von den
Rebellen such benOtzet worden ist.
Da in dem anonimen Briefe von diesem Aufstand, und ganz vorzeglicb
von dem hingerichteten Scribettie erwihnt wird, so derfte nach meiner
geringen Einsicht die Vorsicht erheuschen, die annoch vorhandene Aufruhrs
Fahne um so mehr in Geheim zu vertilgen, als bey der General Comando
Registratur der der gr.n.u. Kirche angehlirige Feldkriegs Kanzellist Raich
angestellt ist, durch welchen vielleicht ohne aller Absicht und Anschuldi-
gung die Existenz dieser Fahne am unrechten Orte erwahnt werden kennte.
D [obrowollny]
Temeswar Pa Januar 824
[Pe verso :) Praes.d.12. Jener 824 N. 287
Allgemeines Verwaltungsarchiv, Wien, Polizei Hofstelle. Zl. 287/1924; Arh. St. Boa., micro-
filme Austria, rola 11, 1, 11-15.
1. In riscoala grinicerilor romani fi drbi din granila militara banaleanit, san tulbtrarile de
la Cruiica din 1808, conducatori au fost cpitanul P 1r vu Juman ca vi locotenenjii Toma
Scribetie (Sripetie, Scrubetie) i Petru Stoic a.
71
www.dacoromanica.ro
1826-1832
Temeiurl si trebuinte
spre obsteasca fericire"
CU FABRICI F1E$CARE STA.PINIRE
1$1 FOLOSESTE NORODUL"
13
CONSTANTIN RADOLICI DIN GOLE$TI [DINICU GOLESCU],
INSEMNARE A CALATORII MEALE
A ceasta multime de fabrice slut In toate tinuturile evropenesti, caci

cu aceste fabrici fiescare stapinire foloseste norodul, de aceea fac
felurimi de ajutoare acelora ce Intemeiaza fabrice, iar nu Impotriva, s5. le Alm paguba
ja domnii bani pentru caci au fabrici. Mare pagub5. este la o tara de a-vi este
scoate tot materialul nefabricarisit, vInzIndu-1 In alte taxi cu un prost and o lari
pret, i apoi cumpere iarasi cu pret de 30 ori mai mult. Mare paguba In veci
este cind o tara In veci cumpara toate lucrurile du prin alte taxi vi acele nu curripArd
cumpara nici un lucru fabricarisit dintr-aceasta, cum este In ticilloasa patria
noastra, care are In lung 2 hotare, unul despre miazazi i altul despre miaza-
noapte, i pe amindou5. In veci s. exportariseste moneda, neimportari-
sindu-s pe nici un botar macar un ban. $i prin cel despre miaz5.noapte
exportarisese negutitorii prin marfurile de la Lipsia si Paris, iar prin cel
despre miazazi milostiNii doinni prin arendele domniilor.
! prea. puternice Parinte al tuturor noroadelor ! Niciodata nu o sa se
ridice deasupra ncamului romnesc acest nor Intunecos plin de rautati si de
chinuri ? ! prca bunule stapine ! Nu o sa fim izbaviti ()data de toate
nevoile ? Nu o sa ne invrednicim s vedem o raz de lumina care sa ne Indrep-
teze spre obsteasca fericire ? Dar ce zic ? raza? lata Intreaga lumina s-au
aratat de catr5. prea Induratoriul Dumnezeu trimis prin preaputernicul
Protector si Aparator al patrici noastre, carele asteapta de la noi numai o
mica vi usoara. urmare, unirea, zic, cea spre fericirea obtii. Caci chip&
aceasta vin toate fericirile ; iar far-de aceasta nici un bine In lume nu O.
Unirea spre
Interneiaza ; i caci In obsteasca fericire va gasi fiescare vi pe a sa, iar In
folsul
o obstii
parte numai stracluindu-ne, avem destule pude: ca ne-am pierdut slava,
ne fericeste
starea i cinstea, ajungInd si In hula lumii. Unirea spre folosul obstii ne
fericeste, unirea saveste, unirea Intemeiaza, tot binele. Dup5. aceasta aler-
gInd, fratilor, O. o Imbratisam, ca prin fapte s ne cunoastem ca. am vrut,
dar n-am putut s5. slujim Patriei !
Constantin Radovici din Golesti, insetnnare a caltorii made ficuld in anul 1824, 1825,
1826. La Buda, 1826, pt 227-229. Confruntatl cu edilia Nerva Modos, Bucuresti, 1910, p. 69,
Texte din literatura econoinicd in Romania, secolul XIX, 1, Bucuresti, 1960, p. 24-2.5.
77
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROILTINI
PE SCURT, TRAIUL DIFERITELOR CLASE
14
DRi CONSTANTIN CARACA.5, CLASIFICAREA LOCUITORILOR
s-ar privi clasificarea locuitor.ilor Valahiei, fie din punct de

Oricum.
vedere politic, fie din punct de vedere fizic al ocupatiunilor lor, [acestia]
se Impart In doll& clase : boierii, adici nobilii, i stenii, adic tiranii. Comer-
Boieri
ciantii i meseriasii, dintre care cei mai multi sint de alte neamuri, se soco-
jArani
tesc In prima clasi, Muck& din punct de vedere al traiului aflu putini dife-
renti intre cei dintli i cei din urmi. ; cici toti comerciantii i toti citi
dobindesc o pozitiune bineasci mai burn se silesc in toate chipurile i cu
toati. Intinderea luxului s imite viata boierilor. Dintre cei Invfaf i, daci
vom scoate pe putinii preoti demni de a-i socoti in aceasti. profesiune
pc medici, ceilalti, care sint i mai multi si care intri In cariera profesorall,
instruind fie in particular pe tinerii nobili, fie in scoli publice, toti duc acelasi
trai ca i boierii ; neocupindu-se exclusiv numai cu studiile i avInd destul
timp pentru distractiunea i repausul spiritului, nu pot nici ei si fie scosi
dintre cei dintli. Numai bietii tixani se deosebesc In toate de cei din clasa
dintii si compun clasa a doua, cici, impilati sub jugul despotismului
gustind din amiriciunile lui, duc un trai plin de mizerii ; de aceea multi
se disting de prima clasi prin starea material & si prin puterile spiritului.
Risipa Cei mai multi dintre cei ce compun clasa Intlia a boierilor locuiesc In
dezorclinea proprietitile lor. Dintre ei se numesc in tot anul la dregitoriile guvemului,
viejii boierilor iar chipul cu care se poarti sarcinile acestor dregitorii este mai mult o
petrecere si o distractiune a spiritului, in timp ce venitul bogat al functiilor
este motiv de cel mai mare belsug. Le lipseste Ins& pin& i solicitudinea
pentru proprietitile lor private, care ar trebui s le ocupe $i corpul i spiri-
tul, clei le dau In arena.. Totul tinde la lenea sufleteasci i slut prilej
de desfitare personall, dar slut i cauzele risipei i dezordinei vietii ion,
fiindc nu se cup& nici Cu alte exercitii de spirit, nici ci se aplic cu perse-
verenti la studii. Abia numai de citiva ani unii nobili i cetiteni fruntasi
au inceput s conceapi dorul de invitituri filozof ice, totusi suflul domnitor
al moravurilor trage pe tineri spre lene i veselii, ImpiedicInd progresul
folositor al instructiunii. Ducind o viati nemernici, ei sint veseli, voiosi,
corpolenti i inclinati citre plicerile trupesti.
Comercianji Acelasi lucm se observi si la comercianti, cici si acestia triiesc viata
vesell ; ei nu intimpini. dificultiti In profesiunea lor, care, In Dacia, fir&
mult stridanie a trupului si a mintei poate aduce mult cttig. Cei mai multi
dintre acestia mai au de Incasat i veniturile mosiilor lor proprii sau ale celor
boieresti pe care le fin In arendi, asa c de cele mai multe ori duc viata
molateci i vesell, aplecati citre lux si iubind sindrofiile i petrecerile cu
boierii, cu care traiesc mai mult i stinr aceleasi consecinti ale lenei in pri-
vinta sntfei trupului si a dispozitiunei sufletului. Numai unii cu pozi.
78
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
tiuni mai inferioare se disting ; cad, siliti a sta mereu In prvlii, expusi
la intemperii si raceli, Ici vataina puterile trupesti.
Meseriasii, dintre care multi sInt de alte neamuri, se nu marl si ei In prima MeseriaIii
clasa, cu diferenta ca se dedau la lucrari corporale, Ins& nu Cu multa oste-
neala ca sa-si vatame silnatatea. i acestora le place foarte mult veselia
petrecerile pe la tara, mal ales In zilele de sarbatoare. Dar fiindca dintre ei
sInt multi dedati la be-tie, 1c1 pierd sanatatea, cum se si vede din atonia
enervata stare a carpului lor.
Clasa a doua, adicil a satenilor, este diametral opusi celei dintii. Tot Clasa
traiul lor este o ocupatiune continua, plini de osteneli i supitriiri, l Cu- sitenilor
toate acestea nu capata altceva cleat putini mIncare searbada ; cad aman-
tele lor stradanii abia-i ajuta. ca s IntImpine raspunderea darilor exagerate
Cu care meren slat Incarcati. De aceea, nealegIndu-se Cu nici un elstig, erice
Inert' 11 fac alene, evitInd eft pot osteneala ; principalul obiect al grijei
lor este s economiseasca. citeva parale marunte ca s se poata. Inveseli
duminicile si sarbatorile pe la clrciumi. Iri acele putine minute se desfa-
teaza si se Imbata ca sa uite rnizeriile cele amarlte ; dar si aceasta multu-
mire li se interzice adeseori, caci sInt siliti ca i duminicile i sarb5.torile,
iarna si vara, s lucreze pentru nevoile publice ce-i reclama consecvent.
rnsi din cauza proastei nutritiuni 0 a muncii continui, constitutiunea lor
fizica este subrecli, Intirziata. i debila.
Cu mare si multa lntristare a sufletului meu slut silit s asez tot In aceasta Preolii
lista si pe preotii de sate, care, priviti ca reprezentanti ai Sfintei Evanghelii. de sate
s-ar fi cuvenit sa constituie o clasa mai respectabilli si mai de cinste. Dar
acesti nefericiti nu se dcosebesc cu nimic de turmele lor nici prin trai, nici
prin educatiunea moral& ; ei slut condamnati la toate muncile cimpului ca
sa-si IntImpine darile la care sint supusi. Cei de orate duc trai ceva mai
linistit, dar sint trindavi si departe de caracterul venerabilitatii care se
cuvine servitorilor celui
Din aceasta descriere pe scurt a traiului diferitelor clase se observi ca Traiul
cei din prima clasa se deosebesc mult de cei din a doua In ceca ce priveste acestor
viata. Traiul amIndurora tinde mai mult spre stricaciune declt spre pastra- clase
rea e1 Intarirea puterilor trupesti si a igienei ; cad puterile fizice robuste
ale celor dintli se vatam de abuzuri, de excese 0 de lene, iar ale celorlalti
se consuma si degenereaza din cauza muncilor continui si fortate, a lipsei,
a proastei nutritii 0 a amaraciunilor sufletesti ; de aceea attt corpul, cit
mintea le slut prostite.
Pompei P. Samarian, O yule tnonografie sanitard a lifindeniei. Topografia rdrei Romdnesti,

de di. C Carnal. (1800-1828), Bucure0i, [1937), p, 80-82; reprodus In Testa din literatura
acconomicd Iii Romania, ucolul XIX, I. p.
79
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
FAMILII A UNEIA $1 ACELEAI...
LACUINTA
15
COST,4CHI CONA CHI, TEREIURILE I TREBUINTA DESFIINTARII Wain INTRE
BIOLDOVA V TARA ROMANEASCA
neoslbirea lntre niamurile lumii dupl cel Intli cuant fiind legea lnchi-
nArii, limba voroavei i depArtares. licuiutii lar dupl al doile, portul,
obiceiurile i stApinirea nici una den aceste nu sA, vAd mjlocind1 tare
Unirea dintre valahi i fare moldoveni ; stApinirile cari dupl vremi s-au ispitit
valahi adevAr a sAmAna gAlceviri i nelnvoeli, curind au lnteles c eletnenturili
moldovenI IncepAtoari fiind tot unele, niamurile aceste nu pot veni In dezbinAri i nolle
asezAminturi care cAtrA amIndoul vin cu plrga fAgAduintAlor de fericire
viitorimii negresit au trebuit Inca mai mult sA, strIngl i sA uniascil aciastA
conburjioaziea.
Milcovul Dintr-un Inceput gheneralnic ca acesta plecfnd i coboandu-ni cAtrA
si cele In parte, agiungem la hotarul Milcovului i SlretAlul care desparte
Slritelul, aceste dol lAcuintA ; nice unul, nice altul fiind decit niste slmne pe fata
,,un prost
pAmtntului, precum ar fi un prost gard fare doi lAcuitori vecini. MArginenii
gard" unei pArti, cu a alteea, nu s-au socotit cleat niste familii a unie i acestie
relighii, graiu, licuintl, port, obiceiu i stApfniri. Iei nu au fost opriti de
ImpArtAsfri Intre dlnii, fiea prin Inrudiri, fiea prin agiutorArili ce un plmInt
cAtri altul flgAduia In trebuintele, Inat i cautArili i toate cele dintre clinsii
trebuincioas5, vInzAri, [de] vite, pfine, lemne, treceri la coasA, la arat,
chiriile i In once altA Intre clInsii agiutoriri, nu numai oprite, ce nici lovite
de plAti de vana nu au fost.
Chipurile
Asa dar, si de acum Innainte nu rAmlne declt a socoti chipurili cu cari
Cu Cate
aceste firesti ImpArtAsiri ar trebui a sA regularisf pentru cl nu prin ele sA. sl
aceste firesti
pricinuiascl catahrisuri 2 mari si inslmnAtoari pentru veniturile visteriilor
finpArtisiri
acestor dol Prentlpaturi 1 Si socotim sA. fiea statomicite aceste :
ar trebui a si Trecirea cu sloboda a llcuitorilor mArgineni dintr-un Prentipat In
regularisi altul numai cu adiverintAli pacinicilor a lor de prin sate. Marl numai
la IntimplAri de epidemii i boale Intre oameni i vite, and atunce carmuirili
respectivea prin ImpArtAsiri intre eli sA iai mAsurile ce s-ar socotire putin-
cioasi intru oprire rAului de la o parte cAtrA. alta. $i afar& de familii bejAnari
cari trebui nice cura sA. fiea primite, ce indatA Intoarsl.
Dreptate de a treci moldovenii In Valahiea si valahii in Moldova cu
uneltile lucrAtoari pAmIntului, cu aducerea de lernne, ce znAcinatu la mori,
nueli, pari, stuh i altele de aceste, Oar& de nici o opriri sau plat& afar& numai
despre dreptAtile proprietarilor ce cari iei ant Indatoriti a lace Invoeli
tocmeli ; lar nu Intr-alt chip, precum i pinl acum s-au urmat.
Dreptate de vInzari tntre (Basil, de vite, pline, cheresteli i alti tre-
buincioas1 prin tlrgurile de pe margine, fArA, plat& de vamA. Cu aciasta
80
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
lusa c trecirea in cirduri de vite de la o partea la alta sa fica supusa. p15.tii
~flor, lusa numai la trecatoare, jara nu si /a intoarcere si numai la
partea s-au pornit a veni
Dup6 Gh. T. Kirileanu, Ideea Unirii la murete logofdi C. Conacki, In Convorbiri !iterare, XLIII,
1909, nr. 1, p. 55-59.
1. Interpuntndu-se. 2 Abuzuri, exceso (grec.). 3. Paznicilor.
PLUGARIA, TEMEIUL BOGATIEI

FERICIRII UNE! NATII
16
PLAN PENTRU UN A5AZIIIINT DE AGRICULTURA SPRE
IMBUNATATIREA TARINILOR
este cel mai dintii temei al bogatiei si a fericirii unei natii, pentru
Plug5.ria
care si vedem toate natiile cele civilizate (politefsite) O, se indeletni- A Invifa
ceasc la dinsa ; barbati intelepti i mari hotaxasca tonta, viata lor la teoric
spre a scrie si a Invata in teorie practic acest prea folositor mestesug ;I practicl
al agriculturei, si prin urmare s se inmulteasca noroadele dobindind toate acest mestewg
co imbilsugare.
Ca sa se intruduca si In tara Rumaneasca (unde din pricina nenorocirilor
s-a ne-ingrijit cu totul agricultura si s-a Wat ca defaimata in miinile neinva-
tatilor sateni) acest nuou metod care astazi se tntrebuinteaza In Europa,
se pune inainte idea de a se intocmi o sotietate de agricultura care va ajuta
ca sa se intocmeasca un cuezamint agricol.
Sotietatea se va alcatui din deosebite madulare. Citi din cei iubitori de
neam vor voi sa futre intr-insa, i s se numeasca, madulare ale ei, depun
cite dolzeci imparatesti, fiestecare. Capitalul ce se va aduna de la acesti
soti prenumarati va sluji spre cumparare de dobitoace, de instrumenturi
plugaresti si de saminte spre facerea zidirilor trebuincioase i simbria arga-
tibor i alte cheltuieli trebuincioase acestui asezamint.
Acest aseamint agricol intocmit in preajma Bucurestilor va sluji de
pilda la lucrarea pamintului, va introduce s't va face cunoscute instrumen-
turile cele desavirsite de plugarie, intrebuintarea saditelor livezi, rodurilor
ce se hranesc sub pamint, si in sfirsit deosebitele lucrad care privesc spre
crestirea i felurimca producturilor.
D. Hristofor Crateru, care a invatat agricultura. In asezamintul agricol
al d. Mateiu Dombali in Franta, se orindueste director si povatuitor al
acistui asazamint.
Din madularile acestii sotietati de agricultura pe toat luna cel putin
do parti din trei s vor aduna de dol ori ca s se sfatuiasc i sa se chibzu-
iasca pentru inaintarea agriculturei si la sfirsitul fieste caruia an se va face
61
9 c. 587 8
www.dacoromanica.ro
1348 LA ROMANI
obsteascA adunare la locul unde este Intocmit asezAmIntul ca s5. se vazA
lucrArile ce se fac acolo, si folosurile ce urmeaz5. dintr-Insele.
Directorul, pentru toate veniturile i chcltuielile, va tinca socoteall
care o va infAtisa Inaintea adunArei, cind cIstigul ce va rAminea se las in.
voia sotilor prenumArati.
Citi din soti vor pofti s5. intruducl instrumcnturile plugAresti la mosiile
sale au dreptul s5. trimeatA cite un om la acest asAzAmint, unde s. invete
Intrebuintarea tutulor uneltclor.
incepAtorul nAdAjdueste c5, rivna sa cca iubitoare de om si de fericirea
imbilsugarea natii rumAnesti va fi socotitl de compatriotii nostri, cari
sint rugati i mai virtos aceia a cArora inim5. este inf1Aarat5. de nobila
rivn ca s5. vaz acest folositor mestesug Intins In patria noastrA, ca
ajute i s5. binevoiascA a se prenumAra soti la aceastA sotietate spre inte-
meerea i sAvirsirea acestii Intreprinderi folositoare de obste.
Citi stApini de mosie dupe afar& vor voi a se face soti la acest asAzAmint,
s se indrepteze la redactia Curierului RumAnesc".
Cu numArul urmItor vom arAta i numArul sinumcle binevoitorilor soti
Dupi Curierul rumfinesc", nr. 17 din 11 mai 1830, p. 88. Publicat j In Doctunen.fe privind
kceputurile micdrii muncitorgli s sociaiiste din Rotanta (1821-1878), Bucurqti, Edit: politick.
1871, p. 47-48.
I. Societatea agronomicd sau Soda:Ilea de agriculturd s-a constituit abia In ianuarie 1835 (Cf.;
Buletinul. Gazen of iciall", IV, 1835, p. 7; Agrarul", IV, 3904,15 ianuarie, p. 753 (Un docu-
ment insemnat).
RAZVRA.TIREA LUCRATORILOR
DE LA OCNELE TELEGA
17
VORNICIA DIN LAUNTRU. PORUNCA CATRE DUILNEALUI STOLNICU COSTACLIE
BURCH!, OTCIRHUITORUL JUDETULUI PRAHOVA
Eforia ocnelor, pl lingI rAportul slit de supt nr. 125, au trimis.

CinstitA
la Vornicie rAportul cArnArAsii ocnii Telega O. la 1-iu a urmAtoarii
cAtre Eforie, arAtAtor cl dup5. ce In zioa trecutA cu mergerca dumnealui
baronului Meitani la acea ocnA, au vorbit ciocAnasilor IndAstule spre multu-
mirea lor si le-au si flcut un dar cuviincios d bani atit ciocAnasilor, cit
vAtasilor, incit au rners multumiti p5. la casile lor.
Apoi eri, vineri, d5. dimineatl, mergind cdmArasii la mill, cind i ciocA-
nasii impreun Cu mAglasii era s5. mearg la orinduitul rnagazier ca
priimeascA plata muncii, In loc sR dea rncrticul dR sare la magazie, ei dAo-
dat cu totii rAzvrAtindu-s5. au Inceput s5. ias afar& din poarta ocnii Cu
acele mertice, zichid c precum odat au avut mertic (15. sare joia i simbAt5.,.
au s5. ja i acum in silnicie.
82
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORT
Mai adaogind camarasii a zice ca., vorbindu-le indastule asupra acestii
urmari a lor, nu numai nu le-au dat nici o ascultare a sa potoli, ci Inca in
silnicie, luind toti merticile (la sare, cu strigari d lnpotrivire le-au dus p
la casile lor, intorcindu-s3. unii i O. al 2-lea inapoi i In silnicie incepind
.a scoate i bucati da sare care cum putea.
Aceste imprejurari toate lindu-le stapinirea In bagare d seama,
cunoaste ca nu poate s mijloceasca vreo alta pricing. mai 1nsemnatoare
decit niscaivas rele povatuiri ale unora din vatasii ciocanasilor i ai
cu care au amagit si pa cei prosti ce au catre dlnsii mai multa
aplecare. Da aceea, dar, stapinirea avind ipolipsis1 asupra persoanii dumi-
tale, grabeste a te insarcina cu potolirea acestii neorindueli cursa din
prostimea i nedomirirea unor asemenea oameni far'de judecata. i cu
Intradins scrie dumitale ca, intovarasindu-te cu un cuviincios numar
-clorobanti supt otcirmuirea tistului lor s te scoli sa mergi la pomenita
i, dupa intelegerea ce vei avea cu camarasii de acolo, chemind inaintea
-e'en& O asemenea
dumitale pa toti cei ce au facut aceasta miscare inchipuitoare de silnicie cutezare
vorbindu-le cite vei socoti d trebuinta asupra unei asemenea cutezari a lor
-a lor, sa te silesti prin toate cele mai cuviincioase i Intelepte mijloace a-i
aduce In stare ca sa-si cunoasca supunerea datorii catre stapinire, sa se
piece legiuirilor intocmite i sa aduc5.1napoi i sarea ce din nedomirire o au
-dus pa la casile lor, sa. o faca teslim 2 In magazie si sa-si priimeascg, In bani
plata ostenelilor lor dupg. punerea la cale ce este facuta.
Totelgodata cu aceasta O. face cunoscut dumitale ca stapinirea, cu
.cuviincioasa prevedere, au facut punere la cale ca sg. vie acolea i dumnealui
colonelu Odobescu, avind Impreun si un numar da militari ca, la intimplare
nenadajduita ell a nu sa putea potoli aceasta prin mijlocire d cuvinte,
atunci sa se intrebuinteze i putere militareasea.
DA aceea dar, phi& a sosi acolo dumnealui colonelu Odobescu, Iti vei
dace cuviincioasele pregatiri, poruncind prin tain i supt otcirmuitorului
plaiului Prahova avea pA lIng5. dinsul orinduitul numar dA dorobanti
.ca, la Intimplare d trebuinta, vestindu-i-s d cgtre dumneata,
sa vie la Telega.
lar dup5. sosirea dumnealui colonelului in Ploiesti, apoi yeti merge
Impreun si yeti Intrebuinta cele mai bune mijloace, neabatindu-te din
punerile dumnealui la cale ce vor privi catre sfIritu cel bun.
Si, in sfirsit, citi dintre vatasii ciocanasilor sau a maglasilor sa vor
dovedi capetenii ai razvratirii, aceia sa se radice si In bun pazg, s sa
-aduca aici.
1832, octombrie 2. Secsiia 1-iu, masa 2-lea
Arh. St. Buc., Vornicia din Iluntru, Ad-tive, nr. arh. 523/1832, f. 13, 14. Public:at In Dan-
minute privilaare M economia rdMi Romdnegi.1800-1850, culese de I. Cojocaru, vol. II, Bucure6ti.
1968, p. 612-513; 5i In Documente privisd incepuiurile munciiote0i Fi socialists din
liorndain (1821-1878), p. 67-59.
1. Considerajie, vaza. 2. Predare (a unul iucru)
www.dacoromanica.ro
1829
VALACHIA $1 MOLDAVIA
SA FACA AMiNDOUA UN PRINTIPAT
DE SINE $1 NEATIRNAT
18
CERERILE CE AR FI PUTUT FACE VALACHIA SI MOLDAVIA LA UN CONGRES
DE PRINT' CRESTINI PENTRU SIGURANTHA LOR CEA DIN AFARA SI STATOR-
NICIREA OEA DIN LAUNTRU
Unire 11Dont t. Valachia si Moldavia sa se Impreune i sa se faci amindoa

I un printipat.
Hotarele acestui printipat sa fie despre Turchia, Dunarea ; despre
Rusia, Prutul i despre Austria, muntii Carpati.
Cetatile, carele stilt dincoace de Dunarea, pe pamtntul Valachiei,
adicaBrli.ila, Giurgiu i Tumu, or sa. se darlme de tot 'Ana tu temelii, orii
si rirolie supt stapinirea acestui printipat, dimpreuni Cu tot coprinsul
locuitorii lor.
Comer/ lIber Ostroavele Dunirei cele lacuite de rumani sa rinlie asemene tot
supt stipinirea acestui printipat.
Negotul acestor doui Intrupate provintii sa fie de tot slobod.
Trahtaturile de nego sA se faca nemijlocit prin cIrmuirea locului.
Independenti Printipatu acestor Intriipate provintii sa. fie de sine si neatitrnat
de Turchia.
Prim Pentru rascumpararea neatImarei acestei provintii sa se Indatoreze
riscumplrare cirmuirea locului a plati Turchiei acum, odat pentru totdeauna, o suma
de bani, ale careia capete sa poat da pe fiecare an atIta doblnda, clt era
suma ce platia mai nainte Portei aceste doua provintii, tmpreuna, supt
nume de dajdie.
Acest act de r6scumparare O. se Intareasca de Turchia si de cIrm uirea
locului, i si se adevereze de Rusia ; i apoi sa se schimbe, dupi obiceiu,
prin plenipotentiarii amInduror mai sus pomenitelor parti.
Armati CIrmuirea acestor Intrupate provintii sA fie sloboda a-si face cel
nationala putin 25 000 de oaste regulata, dupa tactica evropieneasca, pentru paza
sa c6 din launtru si din afara, si o flotill macar de 25 de vase Intrarmate,
iari evropieneasca, pentru sigurantia negotului sau de pe Dunare.
Alianje Clrmuirea acestor Intrupate provintii sa fie sloboda a face aleanta
tratate libere seau a Inchie tractaturi de negot Cu oricine va vrea i i se va pirea
mai bine.
Si aiba dreptul de a tai6 moneda de ce fel de metal va voi, ca
celelalte Staturi slobode.
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
13.. SA alb& asemene dreptul de a avea la Tarigrad un minktru al sAu
InsArcinat cu clutarea pricinelor Intre Poart& si cIrmuirea locului, si clte
un consol rumAn pe la toate serhaturile, supus la ministru cel mai
sus zis. .
Biserica acestor lntrupate provintii sA. rimlie de tot neatIrnat5. de Neat/mare
Biserica cea mare a Tarigradului si sl se cirmuiasci printr-un sinod bisericeasci
local, de sine.
MAn5stirile din aceste doll& provintii, Inchinate chip& vremi de
ctitorii lor la alte mA n A stiri grecesti de aiurea, sArAmlie toate supt clrmuirea
sinodului local, si veniturile lor sau sA se i toate pe seama trebuintelor
Statului, sau s5. se Intrebuinteze dupl aseamInturile ce se coprind In
chrisoavele cu. care s-au lnchinat de ctitorii lor.
Forma clrmuirei acestor doul provintii sl fie monarchie mArginitl,
chip& mostenire.
Clrmuirea acestei non& monarchii sl se IncreazA la vreun print din Print Stain
familiile domnitoare In Germania de Sus, fArA Ins& a se supune sau a se
Intrupa monarchia aceasta cu alta.
Acest print a se aleag& acusa Intlia oarl de Austria, Franta si
Englitera.
Ales de aceste trei puteri, si se aseze acusa iarlsi Intlia data In
Scaunul monarhiei prin Rusia si prin Turchia, caree s5, aibl dreptul de
a-i da titlu si rangu ce ele vor gAsi Cu cale Intre ceilalti printi domnitori
evropeni, fArl Insl a se mai amesteca de aci Incolo la altceva.
Acest print, asezat Intr-acest chip, sA. cirmuiascA dupl o constitutie, Constitujio
In toat& viata sa.
La moartea printului domnitor, sl treacA coroana dimpreun& ca
toate drepturile ei la mostenitorii sli din linia dreapt5. pogorltoare, Ins&
numai parte bArbAteascl, dupl a/egerea ce va face el prin dieata sa.
De nu va ayes mostenitori parte bArbiteascl, atunci sit aib& dreptu
de a-si alege alt mostenitoriu, sau tot din familia sa, san din altA familie
streinA, tot parte bArb5teascA, dar Ins& f5x5. a fi volnic cel ales de dInsul
a schimba ceva din constitutia Statului sau a lntrupa Statul slu Cu alt
Stat strein.
Printu ce va fi sl se aleagl, sl se lndatoreze a primi, mai Inainte
de alegerea sa, ponturile urmAtoare, adecl :
SI primeascl credinta domnitoare a locului si sl se boteze dupl obi-
ceiul Bisericii noastre ;
SI lncredinteze prin jurimint cl, ca si mostenitorii sit vor cunoaste
de acum Inainte de patrie a lor aceste provintii, se vor numi rumini si nu
se vor mai strAmuta din aceste locuri ;
C5. credinta Statului pentru el si mostenitorii sAi va fi credinta
ortodox& a Bisericei RAsAritului ;
CA bimba Statului va fi bimba rumlneascA ;
CA el si mostenitorii sli vor plzi neclintiti neatIrnarea Statului, a
Bisericei sale si constitutia monarchiei.
05
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
JuarnInt Inaintea Acest jurlinint sA-1 faci printu cel acum Sintlie oarl ales, precum si
reprezentantilor mostenitorii sli cei dupi vremi, dupl terimonia sfintirei sale, /naintea a tot
norodului norodul slu a InfAtositorilor norodului, prin graiu.
JurAmtntul, dupl ce se va face In forma cea mai sus arAtatl, sA se
IntAreascl de print cu iscAlitura sa i, Incredintat infAtositorilor norodului,
ei s11-1 puie spre pAstrare In altarul sfintei Mitropolii, Inchis Intr-un sicrias
flcut Intr-adins, si pecetiuit cu pecetea Statului ; care sicriassA se deschidA
numai la moartea printului doranitor si la Incoronarea mostenitorului, ca
si-lIntireasci si el, dupd. terimonia sfintirei sale, cu iscAlitara sa.
Hurmurald, Documenta privitoare la atora Randniler. Vol. X. &spouts consular', prusieme
din DO p: Bucure,sti (1763-1844). Adunate de N. Iorga. Bucureti, 1897, p; 847-849, (Dup3
o copie luatl de d. V. A. Urechia 1 de pa original, In posesiunea d-sale"),
1. ,,D. Urechia crede el a cumplrat loaia care cuprinde acest act cu biblioteca poetilor
Vlelresti" [Insemnare de N. Iorga]..
FRATELE E TOT FRATE...

19
LA MILCOF
uncle-ti vine numele, plriu fArA putere,

DeCe despArtirea neamului tu IndrAznesti a cere ?
Mikl-nceputu-ti, Milcof sec, de va sl-ti doblndeascl I
SfIrsitu-ti-va, lumea oftInd, In veci 51 te urasci.
Despretuire fratii dau puterii-ti neinsemnate I
CAci, despArtit ori depArtat, fratele e tot frate.
Iancu VicAreseu
1830
Coleclis din P0816ile marelui logofdt bum Vitelirescu, Bucuroti, 1848, p. 375. (SublInierile
ne apache C.B.I,
85
www.dacoromanica.ro
1834
UNIREA
NEAT/RNAREA PRINCIPATELOR
20
BOIS-LE-COMTE, TEMERI I DOR1NTE CE MI-AU FOST EXPRIMATE DE
LOCUITORI PRIV1TOARE LA VIITORUL TARILOR LOR
(Bucuresti, 17 mai 1834)
valahii privesc lucrurile sub acest aspect si cfnd li amintesc calea

Cfnd
pe care guvernul de la St. Petersburg a urmat-o In Polonia, Suedia,
Turcia, Georgia si Crimeea, ant Incercati de un sentiment de spairna
gIndindu-se In ce masura Intreaga dezvoltare care se anunta printre ei
se afla In mlinile
Aceasta este ideea care seamana la Bucuresti, ca i la Iasi, un sentiment
general de nesiguranta si de nelncredere In viitor, care, In momentul de fata,
este trasatura cea mai izbitoare a fizionomiei acestor doul rase, dar mai
ales a Iasului. IncercInd sa se elibereze de el, locuitorii valahi i moldoveni
resimt In aceeasi masura nevoia s scape de o protectie, clreia numerosi RiscumpArarea
dintre ei recunosc cali datoreaza mult, dar de a carei tendinta In viitor toti independentei
se tem. Astfel, clnd au ajuns sa-mi vorbeasca cu mai multa Incredere, am
descoperit Intotdeauna In strafundul gindirii lor dorinta de a se descotorosi
atft de protectoral lor clt si de suzeranul for, cumparindu-si de la Poarta,
printr-un sacrificiu banesc, independenta. Vom face acest sacrificiu, fiat
de mare ar fi, spuneau ei, chiar daca s-ar ridica la cincizeci de milioane de
piastri pentru fiecare principat, i ponte si mai mult, deoarece Sultanul,
desfacIndu-ne de legiturile de vasalitate, ne-ar desface, prin Insusi acest
fapt, de toate legaturile In care ne-a Inlantuit atft de puternic Rusia".
Excelenta voastra a vazut, din corespondenta doranilor de Lagan
Mimaut, ca In aceste din urma Imprejurari mai multi dintre cei mai de
seama boieri de la Iasi si Bucuresti le-au cenit de asemenea sa le spun& daca
ar putea nadajdui cii. Franta si Anglia vor fi dispuse s sustina aceasta
propunere pe care ei se pregateau sa o faca Porf ii. Acesti boieri ii fnchi-
puiau ca, printr-un fericit concurs de Imprejurari, Franta este interesata
sa sustina toate nationalitatile, ceca ce ar crea In favoarea ei simpatii care
i-ar asigura o imensa putere In Europa. Ei au mai adiugat ca, In ce priveste
acest ptoiect Indeosebi, Poarta Insasi trebuia s.i.-1 &easel avantajos de
acceptat. Cad, spuneau ei, teama ca ea sa nu tinda sa-si redobindeasca
Intr-o bun& zi vechea-i putere asupra noastra ne va duce cu &dill In mod
constant spre Curtea de la St. Petersburg, pe chid, chip& ce ne vom fi sepa-
rat definitiv de Constantinopol, toate temerle noastre se vor lndrepta
exclusiv spre amenintatoarea vecinatate a Rusiei i n-am mai vedea In
87
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMillkTI
Sultan decIt un protector si un sprijin ; Turcia nu va mai fi atunci pentru
noi cleat un stat unit cu noi, prin faptul a va impirtisi cu noi sperantele si
primejdiile noastre. Si daci, la Independenta pe care ne-ar acorda-o, ar
putea adiuga binefacerea neutralititii, ea si-ar crea sie Ing4fi o barier&
Impotriva rusilor si, cel puf in din aceasti parte, Europa s-ar simti la adipost
de marsul lor cotropitor". Imprejuririle care au survenit atunci i-au Impie-
dicat pe domnii consuli ai regelui si incurajeze realizarea acestei idei si
pe boieri si-i dea curs.
La cererea de riscumpirare a independentei se adaugi, domnule conte,
Mire un alt proiect.
intr-un
Cele dona principate, unite prin originca lor comuni, Iimba, istoria
singur stat,
si actuaba lor pozitie politici, nizuiesc si se contopeasci Intr-un singur stat.
Ele ar realiza In felul acesta, troi spunea un ministru moldovean, o economie.
considerabili In administratie, o fort& 0 mijloace mai mari si s-ar bucura
de ceva mai multi consistent& In Europa s'i de mai multi Incredere In viitor.
Slaba rezistenti pe care ar mai putea-o opune citiva membrii ai nobilimii
fat& de aceasta misuri este puternic combituti de numeroasele cisitorii
contractate Intre socielsitile dintre cele doui capitale. Poporul n-are nici
un fel de prejudecati fati de valahi, si noi 11 deprindem tot mai mult 4
se considere ca apartinInd aceleiasi familii, obisnuindu-1 si Inlocuiasci
numele de moldovean, pe care si-1 di, cu cel de romin, care este numele
generic al tuturor celor de rasi romano-dacicl. C,ei de la Bucuresti ar vrea
ca orasul lor si devini capitala noului stat. Simtim ci. Imul este prea aproape
de rusi ca si se bucure de acest avantaj. Dar la lnceput Domant si-ar ayea
resedinta clnd intr-o capitall, ciad In cea1alti, daci nu cumva se va stabili
sub vechiul la Focsani care, fiind tliat de linia noastri de frontieri, este Impartit Intro
flume : Dacia cele doui principate. Am relua atunci vechiul nume de Dacia, nume care
nu este necunoscut In Europa, si care ar fi de naturi si stImeasci simpatii
In favoarea noastri, Inviluindu-ne cu farmecul marilor amintiri istorice,
comune Intregii noastre natiuni".
Ideea reunirii celor don& principate Intr-un mare Ducat al Daciei nu
numai el nu a rimas necunoscuti rusilor, dar s-a bucurat, nu de mult, de
o oarecare Incurajare din partea lor. 0 instructiune, comunicati de domnul
Minciaki comitetului pentru reform% si care trata despre dispozitii si
principii generale urmind a fi introduse in Regulament, amintea cu tirie
Regulamentul avantajele si consecintele salutare care ar rezulta pentru cele doui. princi-
Organic pate de pe urma grijii pe care ar avea-o ele de a strInge din ce In ce mai
sI propunerea mult legiturile ce le unesc, In asa fel Inclt si nu faci, pe clit posibil, decit
Catargi o singuri natiune. Unid din membrii comisiei, domnul Catargi, a luat
not& de aceasti recomandare, pentru a propune unirea celor don& provincii
sub o singuri clrmuire. Aceasti propunere, adoptati de Intregul comitet,
acceptati de generalul Kisseleff si de domnul Minciaki, a fost trimisi la
St. Petersburg. De acolo, ea s-a Inapoiat cu invitatia de a i se da curs,
i comisia tocmai se ocupa de redactarea ei, pentru a o propune Curtii
imperiale si adunirii, clad domnul Catargi a cerut ca, spre a se evita once
88
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
invidie, a se iusereze In ea, asa cum se ficuse si In Grecia, ca Domnito-
rul care va fi desemnat si clrmuiasc noul stat a nu apartini nici uneia
din cele trei puteri Invecinate. Domnul Catargi are impresia ci abandona-
rea proiectului de unire a survenit din momentul In care a fost flcua
aceasa propunere suplimentari. Din clipa aceea n-a mai fost vorba de asa
ceva : fie ci Rusiei i s-a pirut ci recunoaste, dup5. spiritul In care a fost
primit, o intentie still, fie c5. ace,a claua care urma a-i fie adlugata
lnsela sperantele ambitioase atribuite generalului Kisseleff de generalii nisi,
care spuneau ca reg5.sesc in el spiritul, mijloacele si semnele prevestitoare
ale soartei lui Bernadotte.
Crearea unui mare Ducat al Daciei, care a reuneasci cele doll& princi-
pate, mi s-a plrut a fi aici, domnule conte. expresia dorintei celei mai gene-
rale a acestei tari. Am a.utat si m5. pun In legituri la Iasi cu toti cei ce
pireau a fi oameni care luau eft de clt parte la treburi ; si, flri ca eu ,,Un mare
si-i fi provocat In nici un fel, toti. dupi primele fraze schimbate Intre noi, Ducat al
ajungeau sl-mi exprime aceasa dorina, si toti spuneau, de comun acord. Daciei"
ci Moldova nu poate trii Imbucltititi si Inchisi Intre v&mile rusesti si
austriece. La Bucuresti am gisit aceeasi dorina In adincul snfletelor, dar
lumea se exprima cu mai multi retinere. 0 cerca de altfel deosebirea de
caractere si, de asemenea, Imprejurarea a. valahii, care posedl toate ele-
mentele necesare pentru a exista ca un corp al natiunii. Inceara. mai
putin viu nevoia unei reuniri. Dintr-un interes personal, ei se tem ca nu
cumva boierii moldoveni, In comparatie cu ei mai numerosi, si vial atunci
si a le la slujbele : ceca ce aici este o problem& de prim ordin.
La ideea reunirii celor dou5. provincii se adaug5. aceea de a Incredinta
clrinuirea nnui print striin. Si aceasta e o dorina generalk care nu e Print
Inlbusiti dectt In aceia care si-ar simti interesele lor private compromise stritin
prin realizarea ei ; si chiar s'i dintre acestia sInt multi care se ridici mai pre-
sus de acest considerent. Tat5.1 meu a fost domnitor, Imi spunea Beim-
dea Ghica, acum este unchiul meu ; si totusi nu existl sacrificiu pe care si
nu-1 fac pentru a-i dinii arii mele singurele dou5. baze de existena care
si-i poati permite sl spere la o oarecare stabilitate : reunirea celor doll& prin-
cipate s'i urcarea pe tron a unui print strlin". Am accepta ea lacrimi de
recunostinti In ochi once print stain, oricare ar fi el, Imi spunea marele
vornic Filipescu, numai s5. nu fie nici turc, nici rus, nici grec, nici evreu".
In sf/rsit, dorinta de a vedea fie Dacia, fie chiar principatele, In starea Impotriva
In care se af15. acum, scoase de sub protectia exclusiv5. si poruncitoare a protectiei
unei singure Curti si puse, la fel ca Grecia, sub cea a marilor puteri europene, exclusive
aceast5. dorina, exprimati domnulni de Lagan Inci din 1827, mi-a fost de a unei
asemenea s if n mai multe anduri exprimati atIt la Iasi, eft s'i la Bucuresti, singure
iar inf5.ptuirea ei era socotia. ca trebuind a completeze opera de regenerare puteri
0 de independenti a acestei ari.
PrezentInd astfel Excelentei voastre dorintele pe care le nutreste opinia
public& In Moldova s'i In Valahia, simt, domnule conte, a nu indic nimic
In ce priveste posibilitatea san epoca in care si-si poaa gisi aplicarea. Ba
89
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
poate a Excelenta voastri va considera ci acum este mai mult vorba, pen-
tru gnvernanti, de a corobora 0 de a sustine pretutindeni ordinea de lu-
cruri stabiliti, declt de a se deda la proiecte care prezinti tntotdeauna
inconvenientul de a tine spiritele Incordate 0 agitate. Dar, In mijlocul *anse-
lor de viitor, 0 and Europa va trebui poate si, se pronunte, de la o zi la
alta, asupra a cesa ce este indicat si se faci cu rimi0tele imperiului Sul-
tanului, poate ci nu e inoportun si se afle dorinta popoarelor care s-ar nu-
mira printre aceste rimi0te 0 ce combinatii ar putea In cea, mai mare
misuri atIt si satisfaci nevoile lor, cit 0 si rispundi intereselor Frantei.
Primiti vi rog, Excelenti, etc.
Bar onul de Bois-le-Comte
Textul francez
BOIS-LE-COMTE, CRAINTES ET VCEUX QUI WONT ETE EXPRIMtS PAR
LES HABITANTS, CONDERNANT L'AVENIR DE LEUR PAYS
Lorsque les Valaques envisagent les choses sous cet aspect, et qu'ils
se rappellent la marche que le Cabinet de St. Ptersbourg a suivie en Po-
logne, en Sude, en Turquie, en Georgie et en Crime, ils prouvent un sen-
timent d'effroi, en pensant i quel point tout le dveloppement qui s'annon-
ce parmi eux, est entre les mains des Russes.
C'est cette ide qui rpand i Bucharest, comme h. Iassy, un sentiment
gnral d'inscurit et de dfiance de ravenir, qui est en ce moment le
trait le plus saillant de la physionomie de ces deux villes, mais plus parti-
culirement d'Iassy. C'est en cherchant i s'en affranchir, que tous les habi-
tants Valaques ou Moldaves prouvent galement le besoin de se dlivrer
d'une protection, It laquelle un grand nombre reconnaissent qu'ils doivent
beaucoup, raais dont tous craignent la tendance pour l'avenir. Ainsi, quand
dans le fond de leur pense le dsir de se dbarrasser it la fois de leur pro.
tecteur et de leur suzerain, en rachetant par un sacrifice pcuniaire leur in-
dpendance de la Porte. Nous porterions ce sacrifice aussi haut qu'il fan-
drait, disaient-ils, fut-ce h. cinquante millions de piastres, pour chaque prin-
cipaut et au-deli parce que le Sultan, en nous dgageant de nos liens de
vasselage, nous dgagerait par le fait mme de tons les liens dont la Russie
nous a si fortement envelopps".
Votre Excellence a vu par la correspondance de MM. de Lagan et Mi-
maut, que dans ces dernires circonstances, plusieurs des principaux bo-
yards It Iassy et b. Bucharest leur ont galement demand s'ils pourraient
esprer que la France et l'Angleterre seraient disposes It soutenir cette
proposition, qu'ils se disposaient h. faire h. la Porte. Ces boyards reprsen-
taient que, par une heureuse combinaison de circonstances, la France tait
intresse IL soutenir toutes les nationalits, ce qui crait en sa faveur des
*0
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORl
sympathies qui lui mnageraient une force immense en Europe. Ils ajout-
rent que pour ce projet en particulier, la Porte elle-mme devait trouver
son avantage i l'agrer. Car, disaient-ils, la crainte qu'elle ne tende k
recouvrer un jour sur nous son ancien pouvoir, nous reportera constamment
vers la Cours de St. Ptersbourg : tandis que, une fois que nous serions d-
finitivement spars de Constantinople, touste nos craintes se toumant ex-
clusivement vers le voisinage menaant de la Russie, nous ne verrions dans
le Sultan qu'un protecteur et un appui ; la Turquie ne serait plus alors pour
nous, qu'un Etat uni b. nous, par sa participation h nos esprances et A. nos
dangers. Et si it l'indpendance qu'elle nous accorderait, elle pouvait faire
joindre le bienfait de la neutralit, elle se crerait k elle-mme une barrire
contre les Russes, et de ce cd du moins, l'Europe serait rassure contre leur
marche envahissante". Les circonstances qui survinrent alors, empech-
rent MM. les Consuls du roi d'encourager l'excution de cette ide et les
boyards d'y donner suite.
A la demande du rachat de l'indpendance se joint, Monsieur le Comte,
un autre projet.
Les deux principauts ,unies par la communaut de leur origine, de
leur langue, de leur histoire et de leur position politique actuelle, aspirent
A se fondre en un seul Etat. Elles y trouveraient, me disait un Ministre
moldave, une conomie considrable dans l'administration, une force et
des moyens plus grands, et un peu plus de consistance en Europe, et de con-
fiance dans l'avenir. Le peu de rpugnance qui pourrait encore exister dans
quelques membres de la noblesse, contre cette mesure, est fortement com-
battue par les nombreux mariages contracts entre la socit des deux capi-
tales. Le peuple n'a aucune prvention contre les Valaques, et nous l'accou-
tumons de plus en plus it se considrer comme appartenant b. la mme
famine, en l'habituant b. substituer au nom de Moldave, qu'il se donne, celui
de Roumain, qui est le nom gnrique de toute la race Romano-Dacique.
Ceux de Bucharest, voudraient que leur ville devint capitale du nouvel
Etat. Nous sentons qu'Iassy est trop prs des Russes, pour jouir de cet
avantage. Mais dans les premiers temps, le Prince ferait altemativement sa
rsidence dans l'une et dans l'autre capitale, a moins qu'il ne s'tablit dans
la ville de Fokchani qui, coupe par notre ligne frontire, est partage
entre les deux principauts. Nous reprendrions alors l'ancien nom de Dacie,
nom qui n'est pas inconnu b. l'Europe, et qui serait propre lt exciter des sym-
pathies en notre faveur, en nous environnant du charme de grands souvenirs
historiques, communs 5, la fois b. toute notre nation".
L'ide d'une runion des deux principauts en un grand Duch de Dacie,
non seulement n'est pas reste ignore des Russes, mais a rep, b. une po-
que tres rcente, quelque encouragement de leur part. Une instruction,
communique par M. Minciaki au comit de rforme et qui traitait des dis-
positions et des principes gnraux b. introduire dans le Rglement, rappelait
fortement les avantages et les consquences salutaires qui rsulteraient pour
les deux principauts du soin qu'elles apporteraient b, resserrer de plus
91
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMNI
en plus les liens qui les unissent, de maniere, k ne faire autant que possible
qu'une seule nation. Un des commissaires M. Catardgi prit texte de cette
recommandation, pour proposer runion des deux provinces, sous un seul
gouvernement. Cette proposition, adopte par tout le comit, agre du
general Kisseleff et de M. Minciaki, fut envoyee h. St. Ptersbourg. Elle en
revint, avec invitation d'y donner suite, et la commission s'occupait de la
rdiger, pour la proposer b. la Cour Impriale et k l'assemble, quand M.
Catardgi demanda que, pour viter toute jalousie, on y insrkt, k l'imitation
de ce qui s'tait fait en Grece, que le Prince qu'on tablirait pour gou-
verner le nouvel Etat n'appartiendrait k aucune des trois grandes puissances
environnantes. M. Catardgi attribue it cette proposition additionnelle, l'aban-
don oa fut des lors laiss le projet d'union. Il n'en fut plus question de ce
moment ; soit que la Russie crut reconnattre, dans l'esprit avec lequel on
l'avait accueilli, une intention hostile, soit que la clause que l'on y voulait
joindre trompat les esprances ambitieuses, que prtaient au general Kisse-
leff les gnraux nisses, qui disaient trouver en lui, l'esprit, les moyens et
les presages de la fortune de Bernadotte.
La creation d'un grand Duch de Dacie, qui runirait les deux princi-
pauts, m'a paru etre ici, Monsieur le Comte, l'expression de vceu le plus
general de ce pays. Je me suis mis en rapport k Iassy, avec tout ce qu'il
pouvait y avoir d'hommes qui prit quelque part aux affaires ; et sans au-
cune provocation de ma part, tous, apres les premieres phrases changes
en revenaient IL m'exprimer ce vceu, et tons s'accordaient ii. dire que la Mol-
davie ne peut vivre, morcele et enferme entre les douanes russes et autri-
chiennes. A Bucharest j'ai trouv le meme vceu au fond des cceurs, mais on
s'y exprimait avec plus de reserve. La difference des caracteres le voulait
ainsi ; et aussi cette circonstance, que les Valaques qui possadent tous les
elements ncessaires pour exister en corps de nation, prouvent moins vive-
ment le besoin d'une reunion. Un calcul d'intret priv leur fait craindre
encore que les Boyards moldaves, comparativement plus nombreux qu'eux,
ne viennent alors IL envahir les emplois : ce qui est ici une consideration
de premier ordre.
A l'ide de la reunion des deux provinces se joint celle d'en remettre le
gouvemement k un Prince tranger. C'est galement un vceu general, qui
n'est touff que dans ceux qui sentiraient leurs intrets privs compromis
par sa realisation : et encore en trouve-t-on beaucoup parmi ceux-lk
meme, qui s'lvent au-dessus de cette consideration. Mon pere a t
hospodar, me disait le 73ey Zad Ghika, mon oncle l'est maintenant : et
oependant il n'est pas de sacrifice que je ne ferais, pour procurer h. mon
pays les deux seules bases d'existence qui puissent lui permettre d'esprer
quelque stabilit : la reunion des deux principauts et l'lvation d'un
prince tranger". Nous accepterions avec des larmes de reconnaissance
tout prince tranger, quel qu'il flit, me disait le grand Vomik Philippesco,
pourvu que ce ne fut ni un Turc, ni un Russe, ni un Grec, ni un Juif".
92
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Enfin, le vceu de voir soit la Dacie, soit mme les principauts dans leur
tat actuel, soustraites It la protection exclusive et imprieuse d'une seule
Cour, et places, comme la Grce, sous celles des grandes puissances euro-
pennes, ce vceu exprim A M. de Lagan cls 1827, m'a t galement et A.
plusieurs reprises exprim tant a Iassy qu'A. Bucharest, et sa ralisation tait
considre comme devant complter rceuvre de la rgnration et de l'in-
dpendance de ce pays.
En prsentant ainsi A Votre Excellence les vceux que forme ropinion
publique en Molcinvie, en Valachie, je sens, Monsieur le Comte, que je n'in-
dique rien qui soit d'une application dont on puisse calculer la possibilit
on l'poque. Peut-tre mme, Votre Excellence trouvera-t-elle qu'il s'agit
plus maintenant, pour les gouvernements, de corroborer et de soutenir
partout l'ordre de choses tabli, que de se livrer A des projets, qui ont tou-
jours rinconvnient de tenir les esprits dans rattente et dans l'agitation.
Mais, au milieu des chances de l'avenir, et lorsque l'Europe peut avoir A
prononcer, d'un jour a l'autre, sur la destination h. donner aux dbris de l'em-
pire des Sultans, il n'est peut-atre pas intempestif de rechercher, quel pour-
rait tre le vceu des peuples qui seraient compris parmi ces dbris, et quelles
combinaisons pourraient le mieux, a la fois, satisfaire a leurs besoin.s et r-
pondre aux intrts de la France.
Je prie Votre Excellence d'agrer etc.
Le Bon de Bois-le-Compte
pupa Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Ronanilor. Vol. XVII (Corapondenid dipte-
matial si rapozrts su are franca, 1825-1846) de Nerva Iloclin. Bucureti, 1913, pt 392-395
(din Memorial baronultd Bois-le-Comte catre contele de Rigny);
MISCARE SECRETA PANROMANEASCA.

PORNITA DIN TRANSILVANIA 1 BANA T
I
21
AL DOILEA DENUNT MASCHER COMUNICAT DE LT.COLONELUL ROTH, CONAN-
DANTUL REGIMENTULUI GRANICERESC BANATEAN
Copie
riltre Excelenta Sa Consilierul secret cezaro-craiesc d. General-Colonel,

N--Comandantul Reg. 5 de Cavalerie uoarl, Generalul comandant al Ba-
natului, v. Schneller.
De la binevoitorul cunoscut, am avut iar5si ocazia sa aflu urmatoare/e :
1. Pentni sustinerea planului, se considera mai ales util sa se p5streze Legituri
1 egAtura In Valahia cu oamenii cei mai de vaza de acolo, desi ar trebui Cu Tara
In primul rind sa se dea Valahiei ragazul a se Intrema, pentru ca presa Romaneascl
libera care exista acolo sa fie folosita si editeze ziare valahe care servesc
93
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
acestui scop si A se traduci In limba valahl lucrld frantuzesti din care
emani suflul libertatii, ca atari publicatii sli fie distribuite natiunii valahe
In Banat si Transilvania.
Cumplrarea acestor opere si scrieri A fie finantatl din banii existentii
In Cassa centrali.
2. Totalul banilor existenti In Cassa central& In momentul de fat& n-ar
Pentrn fi de naturl sl acopere cheltuielile necesare nici mIcar pentrn primul In-
Inceperea
ceput al unei izbucniri. In once caz, se sconteazA pe jefuirea casselor era-
unei riale si de alt& naturi, a depozitelor de armament, a magaziilor de munita
revolt* si depozitelor de praf de puscl, si aceasta cu attt mai mult, cu et forta
generale militar& cezaro-crliascl nu va putea opine vreo rezistent1 puternici In
provincide respective. Astfel, clnd va avea loc izbucnirea In Polonia, cele-
lalte provincii A rImInl linistite, si numai atunci and cea mai mare parte
a trupelor va fi trimisl Intr-acolo pentru opresiune s'i va fi Intr-adevar ple-
catl, va trebui ca In celelalte provincii toati lnmea a pun& mina pe arme.
Episcopnl 3. Societatea sper& A clstige pentru planul ei si pe episcopul neunit
Bucovinel (ortodox) din CernAutil ; dar ea Isi bazeaza aceast5. operant& numai pe ati-
tudinea lui binevoitoare fata de oamenii tineri.
Invigtorul Maran (cunoscut din primul denunt), se spune cl ar fi
deja clstigat pentni calla. si c& el are sarcina sl clstige mai multi dintre
prietenii lui mai apropiati din Dognecea pentru aceleasi scopuri, In urml-
toarea vacant& scolarl.
Dl. Miller (cunoscut din acelasi denunt), un po/onez de origine si
un foarte InflIc&rat demagog, se spune el va Intreprinde In primlvara vii-
toare o cfilAtorie In acest scop In Polonia. Daci voi primi o stire sigurl
despre data plec5xii lui nu voi Intlrzia nici un moment al o fac cunoscutl
Excelentei Voastre, deoaxece supraveghierea lui In aceastl c&l&torie ar pu-
tea aduce rezultate.
Moralism In sfIrsit, am onoarea a VI anexa un exemplar din Marsilieza tradus&
traclua In limba valahl, destinat& de aceast& societate si. fie r5spIndit& In popor,
In rozogneete i am onoarea A remarc cu supunere cl, asa cum crede cunoscutul arnintit
la Inceput, asa zisul lor presedinte ar primi comunicAri, prin mesageri, din
mai multe parti, lntre care si din Transilvania de la baronul Wesselnyi ;
Baronul ins& pin& acum nu i-a fost posibil at capete certitudine despre aceasta fir&
Wesselnyi ca BA sttrneascl bAnuieli s'i nici alte sedinte nu au mai avut loc din cauzi
ca ceilalti indivizi au fost Impiedicati.
In lncheiere, Imi permit s5. adaug Cu supunere ci In relatarea mea din . ..
octombrie trecut s-a anuntat, din gresean, c& Guido Kristl ar fi plecat In
Transilvania, In timp ce acesta a fost numai la Timisoara.
Caransebes, 27 ianuarie 1835
Roth
L t.-c olonel
94
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Textul german
Copia
An S. des k.k. wirklichen geheimen Rath, Hr. Gen. Oberst der Cava/.
des Chev. Leg. Regimente Nr. S und Commandirenden Generals im Banat
v. Schneller Excellenz
Von dem bekannten Gutgesinnten habe ich so eben Gelegenheit erhalten,
nachstehendes in Erfahrung zu bringen :
Zur Frderung des Planes wird hauptschlich dienlich erachtet, dal3
die Verbindung in der Wallacheymit deren vornehmensten Individuen fort-
an unterhalten werde, (ob man gleich der Wallachey Zeit gnnen masse
sich vorerst zu erholen) weil die dortorts bestehende freye Presse benatzt
werden soil, den Zweck frdernde Wallachische Zeitungen und franzsische
Freiheit athmende Werke, wallachisch abersetzt, aufzulegen, um solche
unter die wallachische Nation im Banat und Siebenbargen zu vertheilen.
Der Ankauf dieser Werke und Schriften soli aus den in der Centralkasse
vorhandenen Geldern bestritten werden.
Die Summe der in der Centralkasse vorhandenen Gelder soy derma-
len noch nicht so beschaffen, um die nthigen Auslagen selbst far den er-
sten Anfang eines Ausbruchs zu decken ; jedoch rechne man jedenfalls auf
die zu plandernden Aerarischen und sonstigen Kassen, Waffendepots,
Munitionsrnagazine und Pubverdepositionen, um so xnehr als die k.k. Mili-
tfirmacht in den betreffenden Provinzen keinen krftigen Widerstand wird
leisten knnen ; es sollen nehmlich, wenn der Ausbruch in Polen geschieht,
die abrigen Provinzen sich ruhig verha/ten, und erst dann, wens' der grsste
Theil der Milit. Macht zur Unterdrackung dabin disponirt und auch wirklich
abgerackt seya wird, htte in den abrigen Provinzen Alles zu den Waffen
zu greifen.
Die Gesellschaft hofft auch den griechisch nicht-unirten Bischof von
Czemowiczi far ihr Beginnen zu gewinnen ; sie son diese Hoffnung aber nur
auf sein geflliges Benehmen mit jungen Lenten granden.
Der Nationallehrer Maran (aus der ersten Anzeige kannt) soli far
die Sache bereits gewonnen seyn und Auftrag haben , mehrere seiner nhe-
ren Freunde in der Bergstadt Dognacska gelegentlich der ni.chsten Schul-
ferien zu gleichen Zwecken zu gewinnen ;
1 Hr. Miller (eben aus jener Antzeige bekannt) ein gebomer Pohle und
sehr feuriger Demagog, soli im nchsten Frahjahr eine Reise in dieser An-
gelegenheit nach Pohlen machen. Da ich von der Zeit seines Abgehens si-
chere Nachricht erhalte, so werde ich keinen Augenblick sumen, solche
zur hohen Kenntnis zu bringen, weil seine Vberwachung auf dieser Reise
zu Resultaten fahren darfte.
Endlich habe ich die Gnade, die von dieser Gesellschaft zur Vertheilung
unter das Volk ins Wallachische abersetzte Marseillade ein Exemplar an-
zuschliessen, und zueeich gehorsamst zu bemerken, da0, wie der Eingangs
Oa
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM4NI
beri1hrte Bekannte glaubt, ihr sogennanter Pasident von mehreren Seiten
her nnd darunter auch ans Siebenbrgen von B. Wesselnyi dnrch Bothen
Mittheilungen erhalten soil ; doch war es ihm bisher nicht mglich hierilber
Gewissheit zu erlangen, ohne Verdacht zu erregen, anch fanden wegen
Verhinderung der ilbrigen Individuen bisher keine ferneren Sitzungen
statt.
Schliesslich erlaube ich mir noch gehorsamst beyzufilgen, da in meinem
unter 8ber V. erstatteten unterthanigsten Bericht, Guido Krist1 irrig
nach Siebenbrgen abgereiset angezeigt worden, da derselbe nur in Temes-
vr war.
Caransebes am 27. planer 1835
Roth
Ober stltnt
METTERNICH CATRE CONTELE SEDLNITZKY, $EFUL POLITIEI
Viena, 15 februarie 1835
prin Nota Incredintatl cu obligatia restituirii ei, dl preedinte consilier

aulic de rlzboi mi-a comunicat o relatare a lt.-colonel Roth, trimisl,
Insotitl, de cltre generalul comandant al Banatului [Schneller] In care
spar nnele situatii noi i nu lipsite de importang, cu privire la societatea
secret& denuntatl de InvItltorul Maschek din Rusca.
Chiar i la natia valahL care se af1 pe o treapt4 cultural& Inc& inferi-
Propaganda
oarl, propaganda vrea s& Incerce mijlocul, pe care din plcate 11 folosete
revolutionara
peste tot cu un succes aa de bogat. Ea vrea s semene printre aceste popu-
cu scrieri
spiritul de nemultumire c azvatire prin scrieri care se potrivesc Cu
tiparite
puterea de intelegere a valahilor, i contributiile membrilor societltii tie-
In Tara
buie sci fie folosite in primul rind In scopul ca astf el de scrieri s5. fie tiplrite
Romaneasca
la Bucureqti, de unde apoi sA fie eft mai mult r&spindite. Dac& In aceast
privint5, intentia conducitorilor acestor uneltiri este mai putin Indreptatl
cltre perspectiva unei micari In Valahia c mai mult c&tre scopul de a putea
desavirqi nestingherit planurile lor In aceast& tarl vecinl, i de a avea re-
percusiuni .1 In tArile noastre, urmirirea unni astfel de plan meritg deopo-
trivi atentia cea mai categoric& din partea administratiei de stat.
Pentru Se pare de asemenea ci conspiratorii an planul de a Inttrzia izbucnirea
isbucnirea revoltei asteptind pinl ce Intr-o alt& provincie, annme In Galitia, insu-
revoitei rectia izbucniti acolo va reduce efectivul trupelor In Banat si Transilvania.
De remarcat este cifaptul cl functionarul minier, Miller, de origine polo-
nez, vrea sA intreprinda la primgvarl o al&torie In patria sa. Lt.-colonel
Roth ar trebui sA primeascl instructiuni de a comunica plecarea acestui om
os
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
suspect nu numai la Viena, ci, pentru a evita pierderea de timp, s o aduca
direct la cunostinta L Sale arhiducelui Ferdinand'.
Cu privire la uneltirile acestei societati secrete In Vaiahia si in special Pentrn a
la folosirea presei de acolo In scopuri revolutionare, eu stilt de parere ca :Munk'
colaborarea Rusiei ne poate fi de foarte mare folos pentru a zadarnici unelti- nneltirile
rile sectei de la Bucuresti. In acest scop s-ar putea trimite un agent de In- de la Bucuretti
credere rus In Valahia, caruia sa i se indice sa urmarea.sca aceste uneltiri
Impreung Cu un emisar trimis acolo de Excelenla Voastra. In cazul chid Exc.
Voastra gasesteaceasta trimitere oportuna i ar fi dispus sa trimita pe cineva
de Incredere acolo, eu as face din partea mea aceeasi propunere generalu-
lui adjutant, contele Benkendorf. La aceasta a folosi tns precautia de a
nu-1 Instiinta despre uneltirile propagandistice descoperite In Banat si
Transilvania, ci a pune accentul principal pe originea poloneza a acestor
masinatii, pentru ci In aceasta problema Rusia este interesata In egall
masura Cu noi, daca nu si mai mult.
Rog pe Excelenta Voastra ca, data Cu remiterea notei Consiliului aulic
de razboi, s binevoiasca a-mi comunica daca crede ca afacerea a devenit
matura pentru pasul mentionat sau daca trebuie sa asteptam o dezvoltare
mai mare pentru aceasta.
Anexele la nota mentionata VA rog s dispuneti s ajungl, dupa folosire,
la dl conte von Hardegg.
[Metternich]
Te stul german
Wien, den 15. Februar 1835
Mittelst der gegen gefallige Rfickstellung anverwahrte Note hat mir der
Herr Hofkriegsraths-Pasident einen von dem Hr. Commandirenden Gene-
ral in Banat [v. Schneller] einbegleiteten Bericht des Oberstlieutenant Roth
mitgetheilt, worin einige neuere und nicht unwichtige Umstande in Betreff
der von dem Ruskberger Lehrer Maschek angezeigten geheimen Gesellschaft
vorkommen.
Selbst bey der, auf einer noch niedern Stufe der Cultur stehenden walla-
chischen Nation, will die Propaganda das Mittel versuchen, welches sie,
/eider mit so reichera Erfolge Ilberall anwendet. Sie will den Geist der Un-
iufriedenheit und des Aufruhrs durch Schriften, die der Fassungskraft
der Wallachen angemessen sind, unter diese Vlkerschaften aussien, und
es sollen die Beitrage der Gesellschaftsmitglieder vorerst dazu verwendet
werden, derley Schriften in Bukaxest drucken zu lassen, und selbe sodann
mglichst zu verbreiten. Wann hierbey die Absicht der Oberleiter der
Umtriebe auch weniger auf die Aussicht einer Bewegung in der Wallachey
als auf den Zweck, in diesem Nachbarlande ungestrter ihre Plane ausspin-
nen zu knnen und von ihm aus auf unsere Lander zurtickzuwirken, so ver-
97
10 e. 587
www.dacoromanica.ro
11848 LA ROMANI
dient die Verfolgung eines solchen Planes ebenmassig die gemessenste Auf-
merksamkeit von Seite der Staatsverwaltung.
Es scheint femer, dass die Verschwrer den Plan haben, mit dem Aus-
bruche des Aufstandes so lange zu zgern, bis die in einer anderen Pro-
vinz, und zwar in Galizien, ausgebrochene Insurrection den Truppenstand
im Banate und Siebenbrgen vermindem wrde.
Zu beachten ist auch der Umstand, dass der Bergewerks-Beamte Miller,
ein Pole von Geburt, im Frtihjahr eine Reise nach seinem Vaterlande un-
ternehmen will : es &trite der Oberstlieut. Roth die Weisung erhalten,
die Abreise dieses Verdichtigen Mannes nicht bloss nach Wien zu berich-
ten, sondem, zur Vermeidung des Zeitverlustes, direckt zur Kentnis S.H.H.
des H.E.H. Ferdinand' zu bringen.
Was nun die Umtriebe dieser geheimen Gesellschaft in der Wallachey,
und besonders die Bentitzung der dortigen Presse zu revolutionaren Zwek-
ken betalifft, so bin ich der Meinung, dass uns Russlands Mittwirkung sehr
ntzlich werden kann um die Bestrebungen der Sekte in Bucharest zu
vereiteln. Hiezu knnte ein vertmuter Russischer Agent nach der Walla-
chey beordert, und angewissen werden, mit einem von Eurer Excellenz
dahin Abgeschickten Kundschaf ter gemeinsclaaftlich diese Umtriebe zu
verfolgen. Im Falle Eure Excellenz diese Sendung zweckmissig finden und
bereit seyn solten jemanden Jhres Vertrauens in diese Gegenden zu schik-
ken, wrirde ich meinerseits dem H. General Adjutanten Graf Benkendorf
den gleichen Antrag machen. Hiebey warde ich jedoch die Vorsicht gebrau-
chen, ihn von den im Banate und in Siebenbtargen entdeckten, propagan-
dischen Umtrieben nicht zu unterrichten, sondern auf den Pohbaischen
Ursprung dieser Machinationen das Vorzglichste Gewicht legen, weil
Russland hiebey, mit uns gleich, wo nicht noch mehr betheiligt ist.
Ich bitte Eure Excellenz, mir unter Rtickstellung der Hofkriegsrithli-
chen Note, gefilligst erffnen zu wollen, ob Sie glauben, dass die Sache
schon jetzt zu dem eben angedeuteten Schritte reif sey, oder hiezu eine
grssere Entwicldung abzuwarten wire. Die Beylagen der e 'rwanten Note
bitte ich, nach gemachtem Gebrauche, an den H. Grafen von Hardegg
gelangen lassen zu wollen.
[Metternich]
Haus-Hof-u, Stastsarchiv, Geheime Akten, Rucksberg 1835 37. De &tamales C. G29
leer, Compiratio emizranturui polo* Adolf David, In "Revista istoric2", XXIII, 1937, nr.
7-9, p. 248-249, dupli un exemplar, deteriorat, de la Aligemeines Verwaltungsarchivo
(citat In continuare A. V. A.) Police' Hofstelle, Fase. 37411835
lo, Isaia 1351ofescu, episeop al Bucovinei, 1823-34, 2, Ferdinand de Este, guvernacrul

Galiliei; 94 Litre 1834-31, combar imperial td presedinte al guvernului transilvan.
118
www.dacoromanica.ro
1837
MIHAI VITEAZUL SAU
CE POATE SA. FACA 0 NATIE UNITA"
22
F. AARON, IDEE REPEDE DE ISTORIA PRINTIPATULUI TXRII RUMXNESTI
se sivIr0, printr-o ucidere hoteasci, In vIrsti de 43 ani, vitea-

Astfel
zul Mihai a ciruia moarte a umplut Cu o tnfiorare plini de gheati
inimile tuturor acelora care privea IntrInsul un geniu rar al veacului aceluia
0 care, In admirarea de isprivile lui cele minunate, nu-i tigiduia titlul de Un geniu
Mare. Viata politici a lui a fost un fenomen iute trecitor ; a fost supus la rar
mii de greutiti, 0 a IntImpinat piedici Indiritnice ; cu toate acestea duhul al veacului
lui a str5.bitut prin toate, a triumfat despre toate. Prin lucririle sale cele welt&
viteze a interesat omenirea, a tras la sine recunotinta veacurilor, 0 s-a all-
turat In rIndul birbatilor celor mari. Cu energia caracterului siu celui deo-
sebit, Cu tiria bratului sill celui nebiruit, i cu statomicia sufletului siu celui
mare a oprit vitejete potopul puterii turceti, de a nu se Intinde asupra
Europii de la Apus 0 de a nu se liti barbaria In locurile pe unde pitrundea
el. De and turcii osmani au Infipt picior statomic la risiritul Europii 0
au ingrozit toati, partea aceasta de lume, natiile cretine, pe care pozitia
geografici sau politici le ficea s tremure de puterea lor, n-au avut, afari
de loan Corvin, alt erou mai mare, nici cretinitatea apiritor mai fierbinte.
Cu adevisul In inimi 0 In buze, Cu crucea lntr-o mini 0 cu sabia Intr-alti
mini, a risbitut barbaria 0 a asigurat omenirei cretine pace 0 linite ;
a Inlesnit Inaintirile civilizatiei 0 a ficut si creasci blagoslovenia de unde
era si se semene blesteme. De ar fi lucrat Impreuni Cu dlnsul 0 alti sti-
pinitori ; de n-ar fi IntImpinat atltea greutiti de o dati ; de n-ar fi avut a
face cu oameni ca Sigismund Batori, Ieremie Moghila 0 Basta, 0 de i-ar
fi fost hirizit de sus un curs politic mai lung, era In stare si sivIreasci
ceea ce altii numai au gindit sau numai au Inceput. Omenirea creOin i-a
rimas recunoscitoare pentru ceca ce a ficut pentru dlnsa ; faptele lui cele
slivite slut trImbitate In toate pirtile ; isprivile lui cele mari Impodobesc
foile istoriei omenirei 0 meritele lui s-au lnvrednicit de o pomenire neuitati I
Dar rnminii toti de obte au trebuit cu mai adInci amiriciune si Un nmna
simti pierderea lui Mihai. El a triit destul pentru sine, pentru a-0 face o care
slavi, un nume mare care niciodati nu va peri ; dar a murit proa devreme LIU va 'Ser!
pentru proiectele sale cele mari ce le formase pentru fericirea natiei rumi-
neqti. De la marele Traan 0 pin la el rumfinii nu s-au norocit ca din snul
ion si se nasci alt om mai mare decit dinsul ; cincisprezece veacuri au lucrat
ca si fax& mirirea lui. Vremile cele grele adusese pe toti ruminii Intr.
stare de suferiri amare ; toti atepta un mintuitor. Aritarea lui Mihai In
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
mijlocul lor a fost ca un fulger strilucitor care dete duhului ruml-
nesc celui amorfit o lovitur& electric& ; rumlnii se desteptari ; cunoscuri
trimiterea lui din ceriu, i alergari la glasul lui cel propoviduitor de mtn-
tuinfi. El era eroul, era idolul lor, era viafa i fericirea lor, ruminul care
ficea cit tofi rumOnii. Sub comanda lui, rumAnii Cu armele In mini dezvol-
tari o putere destoinici de a supune pe vrijmasi ; destoinici de a trage
admirarea si lauda celorlalte nafii ; vrednici de numele si sIngele ce-I purta
In vinele lor si de drepturile ce dorea s. dobindeasci. Acestea era vremile
cele eroice ale ruminilor. Geniul lui Mihai croia, i ruminii puind In lucrare
ficea minuni. Unind pe top ruminii Intr-un tot, f5.cu o nafie mare, vrednici
de recunoasterea altor nafii, destoinici de a se apira i In stare de a se
Pe toti
civiliza. Aceasta era vremea cea mai sliviti pentru rumani, era o epohl
rumtnil
care prevestea pentru dinsii un veac de aur. Inca pufin i rumlnii s-ar fi
Intr-un
fericit. Imprejuririle, soarta, nenorocirea a precurmat zilele acestui am
tot"
mare Inainte de a intemeia puterea aceasta noui a ruminilor. Urmitorii
lui, sau nu mostenia duhul lui cel mare, sau nu puturi a urma pe drumul
cel croit de clInsul. Unirea i statul rurnanilor trecu ca un vis; nafia
rumlneasci iar se tiie In pirfi ; rumnii iar clzuri sub puteri streine sau
deosibite, si vremile cele grele mai dinainte iar se intoarseri. In necazurile,
suferirile i durerile lor strigari multi vreme : Mihai i mintuinfi I Dar
Mihai nu mai era I
Mai mult Ins& cleat tofi, niminii din Tara Rumineasci au plins moar-
tea cea Uri vreme a lui Mihai. Niscut aci In neste vremi nefericite, noroci-
rea firii sale l-a adus ca ssazi pe scaunul raosilor i strimosilor sii. Dar
duhul lor cel mare nu se putea mulfumi ca ss. sazi pe un scaun oath si
clrmuiasci o nafie roabi. Ca un alt Temistoclu se sili ca desro-
beasci tara, si faci respectat scaunul rumAnesc i si dea in mina rumini-
lor putere de a-si tinca vrednicia lor. El ficu inimile ruminilor priimitoare
de simtimente Inalte i duhul lor Intreprinzitor de lucruri mari. Cinstea,
vrednicia, mindria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era
Tara
absorbifi ruminii din Tara Rumineasci in vremea clrmuirei lui cei viteze.
RumineascA
Din rumini apisafi subt un jug greu, amorfifi printr-un dispotism nesufe-
n-a fost
rit si degradafi printr-o tiranie stbaticA, fcu oameni slobozi, ficu atIfia
mai slIvitr eroi care diduri lumei probi de ceca ce poate o nafie slobodi i clrmuiti
de un print mare. Niciodati Tara Rum&neasci n-a fost mai sliviti si mai
vrednici de respectul si cinstea altor staturi ca In vremea aceasta. Ca si
Ingrideasci, si Intemeieze slobozenia si si asigureze tarn fericire vecinici,
croi proiectul acel mare de a uni pe tofi rumanii Intr-o putere. Cu armele
In mlni tuf iinf proiectul acest favorit al sin si vrednic de un rumin mare
ca dInsul ; dar clad era si interaeieze statul acest nou al ruminilor, se ripi
din viafi, printr-o moarte hofeasci. Sgomotul acel mare ce-1 ficura armele
ruminesti pentru slava si fericirea firii se linisti ; Tara Rumineasci iar
cizu sub greutatea soartei mai dinainte ; sit Mihai nu se mai niscu pentru
dinsa ; In locul slavei de atunci, veni smerirea i urnilirea ; tot folosu/ a fost
CA turcii se-nvifari a respecta drepturile fArli pin& mai drziu.
100
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Dar datoria istoriei ruminesti fie ca sl pistreze In veacuri isprAvile
acele minunate ale acestui Ahil rumAnesc vrednic de a-si avea Omerul slul
care sA fie cartea vitejiei, cartea rumAnilor, cartea care a se citeasci cu
drag de cAtre oricine. Ruminii aibA a se mIndri cu eroul acesta care se luptl Romilnii
ca un leu pentru pricina cea sfintA a desrobirei si a slobozeniei lar. Aducl-si aducali
.aminte de ceea ce poate face o natie unit& cind este norocit ca sl se nasc5. aminte
dintr-Insa un om mare. Nu-siuite niciodatl el tlirinei celii scumpe a lui Mi h a i
Vit ea zul, pomenirei lui celii mirite, si aducerii aminte de faptele
lui cele slAvite, ant datori a-i InAlta un monument la care sl aducA tot-
<fauna recunosting pentru ceca ce a vrut el sl facl pentru dlnsii, si lacrAmi
pentru pierderea lui cea fir& vre me I I I
111 F. Aaron, Um rode der Work Prinfipalulisi relsii Runsdnevii, de... profesor de istorie general&
le Colegiul national Sf. Sava din Bucuresti, Tomul II, Bucurestit in Tipografia Jul I. Eliade,
1837, p. 317-322.
1. Acel H.omer n-a Inttrziat a se ivi, chiar dintre elevii si Inv3ticeii lui Florian Aaron; El
a lost Nicolae BAleasen.
101
www.dacoromanica.ro
1838
Progres... reactiune...
PENTRU TRIUMFUL
AL TUTUROR ROMANILOR"
23
FLORIAN AARON, DIN BUCURETI, CATRE G. BARITIU, LA BRAKIV
Domnule si frate
domniei-tale de la 20 ian. m-a umplut de o bucurie care cu
Scrisoarea
atit a fost mai mare, Cu cit a fost mai neasteptata. Nadajduiesc ca
inceputul acesta va Intemeia 1ntre noi o corespondent& pe care o doresc
din toati jalma. Sint roman si transilvaneau si am datorii netagaduite
de a cunoaste starea tarii aceea pe care o poci afla totdeauna de la dom-
nia-ta.
in scrisoarea adresat catre mine te nainunezi de Inaintarile noastre de
aici; ne fericesti c traim intr-un stat cu oarecare existent& a sa politic&
si dai dreptate sporurilor ce ies in toot& vremea din opintirile noastre. Cre-
de-ma insa c eho face mai mare zgomot decit Insusi sunetul. Nu zic c&
nu facem ceva, dar mi cu chipul acela cu care se ande si cu folosul acela ce
se asteapta de toti romnii bine ginditori. Rugina grecismului nu s-a sters
Inca; galomanial Imparateste cu un schiptru de fier ; literatura romina
n-are adoratori decit pe tinerimea care se formeaz& acum prin scoale ; asadar,
once productie literal& Intimpin& piedici sau e zadarnicl ori, In sfirsit,
n-are nici o cinste. Cu toate aceste, tot iese, tot se face cite ceva, pentru
c& se g&sesc entuziasti sau zelosi care isi jertvesc si punga si viata lucrind
pentru a grabi viitorul acel slavit la care trebuie s ajung posteritatea,
caci de noi s-a trecut.
Dornnia-ta te plingi pentru piedica acea fatal& care v opreste de a citi
productiile literale de aici si pe noi ne lipseste de plIcerea acea simtimen-
tall ca lucr5m pentru tosta rornanimea 1 Vina o arunci asupra magnati-
lor nostri ; ai dreptate, dar nu-i osindi mult. Ei slut crescuti greceste sau
frantuzeste, prin urmare nu sint romani ; afara de aceasta, ei Inchipuiesc
o casta, o aristocratie. Cum socotesti dar acum c& acesti oameni, povatuiti
de un egoism atlt de Inghiesuit, pot a se gindi si a lucra pentru un interes
national ?
Periodice Eu si un alt coleg al meu ne-am apucat ca sa dam afar& un jurnal
10104ne01 politic, industrial; comertial si literal care s& iese pe toata zioai. Aceast&
102
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
toaie a Inceput la I ian. si urmeazi regulat. Ca si dim o Intindere mai mare
.acestui jurnal, noi am scris de atunci la Viena, cerind voie si slobozenie ca
acel jurnal si fie priimit si. In provintiile austriace dupi tarifa celorlalte
gazete. De voila fi norociti ca si dobIndim ceea ce cerem, atunci curaj
numai ; biruinta este a trei particulari si triumfuI al tuturor rominilor.
31S, tem Ins& mult ca nu o si izbutim nimic ; oricum noi am cercat, ne-am
ficut datoria ; si clnd ceilalti toti nu fleea nimic, noi avem multumire el
am miscat treaba 1
Atit pentru comunicatia stabiliti.
Mi bucur ci Foaia literall"4 a cizut sub mina d-tale si nidijduiesc
si videm lucruri care o si-ti Jac& cinste tnaintea a toati rom&nimea ; tmi
pare riu Ins& ci mie nu-mi vine dupi cum eram prenumgrat la Foaia du-
minecii"4. Ai bunitate, domnule, si socoteste-mi intre prenumirat.i, tri-
mitindu-mi totdeodati si foaia politic& nemteasc5.4. Acea Foaie literari"
eu nu tiu si o complimentez altfel cleat si o publicez prin organul Romi-
niei" .
Cit pentrn jurnalele ce zici ci ti-ar face trebuinti, adici Curierul de
ambe sexele"4 s'i Muzeul national"7, iti fac cunoscut ci cel dintii umblit
cam schiopitind, iesind abia clnd si ciad; Muzeul national" a degenerat
cu totul ; el mai nu este altceva declt ceea ce era Foaia duminicii" a d-voas-
tri. Alte jurnale literale n-avem. Daci poftesti, eu poci si string numerile
ce au iesit atit din Curierul de ambe sexele", clt si din Muzeu" si si ti
le trimit ; dar slut putine si putin fotos poti sit tragi ; cici, dupi cum zic,
unul abia iasa, altul a degenerat.
Sotietatea noastri literal& abia Isi mai tine numele ; toati literatura
noastri sti In niste traductii, care yid lumina cind s'i and. Vezi dar el
nu e a4.3 dupl cum s-aude. De-mi vei da voie, In toatA sinceritatea voi descri
mai pe larg toate aceste, pe care aici abia ti le ating.
imi pare dar rill a nu poci sl-ti slujesc acum Cu nimic ; mi bucur nu-
znai cl am doblndit prilej de a Intinde cu domnia-ta o corespondent& care
cm& va folosi mult.
Priime0e acum, te rog, donmule. Incredintlrile cinstirei mele.
Al domniei-tale frate ei slug.,
F. Aaron
profesor de istorie general&
li vitedirector al Colegiului din Sf. Sava
7 fevr. 1838
B.A.R., ms. rom. 992, f. 129-127 v: Publicati de G. Bogdan-Dula, George Barifiu ei arnica
sdi. Coresporsdentd, "Tribuna poporulur, Arad, VII, 1903, ar. 11, 11 lan./1 febro M In George
Bari; ri confemporanii :di. Vol. I, CoresPondenfd printild da la Aron Florian, A. T. Laurie* pi
loan Maiorescu. Mili. de Stefan Pascu, losit Pervain, roan Cbindri; ;i Titus Moraru, Bucurelti,
1973, p. 9-10.
103
www.dacoromanica.ro
1 8 4 8 LA ROMiNI
1. Moda franceza. 2. RomAnia" a aplrut la Bucuresti, sub redaelia lui FI. Aaron si
Hill, 20 dec. 1837, 1 jan.-31 dec. 1838. 3. Foe literara", Brasov, 1 jan.-25 iunie 1838. 4. Is
ap5rut la Brasov hare 2 iazi. si 25 dec. 1837. 5. Probabil ,,Siebenbarger Botte", Sibiu, 1792
1882. 6. Bucuresti, 1836-1847; a fost condt.s de Eliade-Ridulescu. 7. Bucuresti, 5 febr. 1836
26 ian. 1837 si aprilie 1837martie 1838, Redactor : Eliade-Ridulescu:
CA $1 CEI SARACI CETITORI SA POATA

AVE ISTORIA PENTRU INCEPUTURILE
ROMANILOR IN DACHIA"
24 IORDACHI MAL1NESCU CATRE G. BARITIU
Mihaileni In Moldova, 1838 april 19

Domnule redactor 1
A.
n luna trecuta februar, aflindu-mi In cap italia Esul, m-am abonat
1 prin d. pahr. Boj inca la Foaia" dom-tale, platind i banii cuveniti;
apoi acum gasind doi abonati i aice in tIrgul Mihailenii unde ma aflu cu
lacuinta, i anume d.d. paharnicul Gheorghii Degeratul i sulgeriul Gheor-
ghie Braila, de la carii priimind si plata pe un an Intreg, va rog ca sa bine-
voiti a le triimeti Foile, de la nr. 1 i lnainte, regulat supt adresurile dom-
nilor sale. Dar pentru cA posta din Austria treci la Esi chiar prin tirgul
nostni, apoi bine voesti dom-ta a pune In lucrare ca foile noastre si nu se
mai preumble zadarnic pe la Esi, ce dregatoria postii Siretiului din Buco-
vina sle ecspeduiasca la Rastel Amt din Sanduji, prin care punt de granita
nu numai ca treci posta, dar si de lacuinta me abie este In departare de 301:1
stInjani. Totodata yeti ave bunavointa a pune la cale cu dregatoria numitei
poste ca sa priimasc de la mine banii abonatilor acestor de acum i acelor
ce sa vor abona de acum Inainte spre a se ecspedui catra redactia foii acestia.
Cara aceste adaog a va face cunoscut ca 18.zile cu Istoria pentni ince-
putul romanilor In Dachia" de P. Maior, despre care s-au facut tInguire prin
o foaie a dom-tale cA s-ar fi vizut In Brasov Inca nevLndute, nu pot fi din
editia In.tai, ci din di al doile, tiparita cu cheltuiala me la anul 1839. De
aceia eu rog pe dom-ta ca sA binevoesti a treci urmatoare Instiintare In
Foaia literall", msA anonim, caci eu nici decum nu doresc sA se treaca
numele meu prin foi publice.
Istoria pentru inceputul romeinilor in Dachia de P. Maior, tiparindu-se
fts Buda la anul 1834 a dooa card tot in Buda, cu adelogirea la sviritiel
ei a UMW Desputafii fi un Dialog ce n-au fost trecute in ace dint& edifies;
s-au vindut pina acum cite cu 1191/2 fi 9 fvanfigi argint. fiind cet dorinfa
proprietariului acestii clasice carli este ca i cei sdraci cetitori sel o poatd
ave, sei face ftiut: cd Preful unui ecsemplari s-au statornicit numaipe cinci
999
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
argint, aflindu-se de vindut in libreriile din orafile Efi i Bucu-
refti".
Recomandindu-mi dom-tale, domnule Redactor, vi rog ca si-mi poron-
citi si vi slujesc p eu la ce m5. yeti socoti de vrednic, avInd cinste a fi a
omnii tale plecati slugi
Iordachi Milinescu camenari
N.B. Nu ce mva domnule treciti numele prin Foi pentru asa
bagate [15.] Instiinfare I
B.A.R.. ms. rom. 878, L 32-33; C. Bodea, Lupia m'adosa, pesarle axila:ea nationald, 1834
1849 (citatd In continuare Lupia romtbsi/os), Bucuresti, Edit. Academiei, 1987, p. 205-207.
DIN VIATA BUCURE$TILOR
25
GRIGO RE GRADI$TEANU, DE LA BUCURE$T1, CIFRE ION GHICA
$I ION E M. FLORESCU, STUDENTI LA PARIS
1838 dechemvrie 16/28, Bucuresti

Iu bit ilor prieteni,
puteti inchipui bucuria ce a trebuit sA Sincere clnd, dupi atita tre-

Vi cera de vreme, am priimit de la voi doi scrisorideodati ; si vi le nu-
mesc care, nu poci, pentru ci la nici una nu avea.ti data pusi. Dupi cele ce
Stirl
de acasi...
voi rispunde la vale, yeti lntelege de care pomenesc. Zic aceasta pentru ci
in ele viz ci voi ati avut bunitate a-mi scrie p altele, precum cele trimise
prin d-1 Virna[v ?], si pe care eu nu le-am priimit. Nestiind acestea voi
alegresit m-ati ostndit ci nu v-am rispuns, dar stnteti inelaf i. Singura
credeti, ci este cA nu le-am priimit. Cum ? o si-mi ziceti, astepti
sA ai Intii scrisoarea de la noi si apoi si ne scrii ? Nu, scumpii mei ; eu
cunosc cit de important este pentni unu ce e departe de tara sa a afla ceva
despre dinsa, stiu clti p15.cere, cit5. bucurie i-ar pricinui cea mai mici veste
buni despre pimIntul siu p cIti iari mihnire p Intristare cind ar auzi
a-Aul ce domneste acolo. Cu toate ci n- a voi niciodat5, si. vi. sfii mima, dar
m-am putut nici nu voi putea face altfel pentru doul pricini ; cea dintii
-este : ti-aduci aminte, iubite Ghico, clnd ai plecat de aici ce mi-ai zis : Nu
voiu, Gridistene, si-mi scrii numai despre ale sinititii ; a doua, nidejdea
ce avem In cei de acolea ruma:ni. Ne zicem totdauna : de se vor Instiinta
acei din Paris de astea, nu vor ticea.
Din nenorocire Insi, precum singur Imi mirturisesti, scrisorile n-au
pata strdbate pina acolea. Dar fie, cerul a vrut si vie printr-alt mijloc p
-printr-un Unir ce e departe de lingusire p pirtinire. Multumiti-vi dar de
105
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
... de la cite v-a spus Florescu ; el stie multe si prea importante. De la dinsu puteti
Camera afla toate cite s-au lucrat In cea dupe urm sesie a Camerii Deputatilor, pre-
Deputajilor cum despre chipu ce a Intrebuintat Rusia ca s se priimeascl art. cel de
pe urml din Regulament, mijloacele InsAle, dezbaterile i sfirsitul lor,
Faceli lucruri destul de interesante ca s meriteze publicare. Tot de la el puteti
articole s5. v5, Indestulati despre abuzul ce se face la darea rangurilor ; apoi aveti
de jurnal acolea Regulamentu, cAutati articolu atingAtor de dinsele i nimic mai
lesne i mai bun decit a face un articol de jurnal. Suma rangurilor de vreti
s o stiti este, afar% din cele militare, In anul trecut, 361, alte atitea es.:
Crap, si de sfintu Vasile se glteste a se impArti inc vreo citeva chile.
Starea Florescu cunoaste starea scoalelor noastre si cum se privesc. Stie de
twiner rost cuvintele ce Maria Sa a spus la eczamene. Faceti asenanare Intre ele
ceia ce a zis Kiselef cind a vizitat scoala, cercetap dorinta fiecAruia ce
avea pentru lnaintarea scoalelor i iat un ce iarlsi IndreptAtor. Florescu
cunoaste iarlsi pe cei din prejuru-ne, or In ce chip veti voi s5.-i priviti.
Florescu a avut destule prilejuri ca s se bucure de Strati si de fratii sli,
tie multe despre dInii i Inca foarte importante.
Asa dar, iubite Florescule deocamdatl multumeste-te cu materia cei ai
de zidit i chid o rAminea pe grajdiuri i odi pentru slugi, mA Insircinez a.
v5. trimite vreo clteva care de material. Si ca sA fiu parolist, voi da de acum
arvunI : nu cl n-asi glsi atunci la vreme, fereascl Dumnezeu Despre asta.
s5. nu ne temem c5. vom fi vr-odatA In lips5., dar ca sA fie, cum am zice,
de porunceall.
Profesoni Nu v5. speriati de v5. voi zice cA In small s-a orInduit in anul acesta Inc&
de trei catedre de legi. Ca sA fie bun legiuitor cineva are trebuintA de
legi stiinte ce nu se afl In scoala noastri sau, si de sint unele, dar cum se
predau ? Condica comertiall s-a dat d-lui Racovitl ; condica tArii sau pra-
vila lui Caragea d-lui Ferichid, i Regulamentu cu condica criminall d-lui
C. BrAiloiul. Dreptul roman a rAmas pe seama lui Moroi. Din profesorii cei
noi dl. RacovitA se deosibeste.
Cu toate cl v-am scris despre eczamenile ce s-au fAcut In anul acestat
la scoalA, dar poate sA nu fi priimit nici acea scrisoare si de aceea vl dau
printr-aceasta oare care nouati despre dInsele. Cu prilejul acesta s-au zis
trei cuvinte. De ale BAleanului nu pomenesc, din celelalte do1, al lui Aron
a fost foarte frumos, foarte bun. Sujetul era istoria noastri pini In vremu-
rile de acum. Credeti c5. nimic nu era mai frumos de eft s5. se fi aflat cineva.
atunci In sala eczamenului. RumAnii plingea de bucurie sau de durere,
Profesorul grecii se busumflaserl i Ode ca pisicile ploate. Nimic nu era lingusAtor
Florian Aaron In cuvintul acesta, nimic, iar, neadevArat. Dupl sfIrsitul slu ce v5. InsAmnez
a cueerit aci vei putes judeca i despre dinsu i despre efectul ce a flcut. Dup5.
dragostea Intli a pomenit de starea rumAnilor, de simtimentele lor, de piedicile ce-
tuturor Incerc si de cele ce trebuie sl doboare, apoi zice : Atunci, atunci
romlinilor supt un print doritor de binele obftesc fi bun patriot vor ardta fntr-o zi aceeca
ce pot face". Aron a cIstigat dragostea tuturor ruminilor si si-a arAtat des-
108
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
toinicia sa. Cuvintul acesta hotArisem A vi-I trimit nu dupa cum s-a tipArit,
ci dupl cum s-a zis, gi vorbisem cu Aron sl-i adlogAm note atit despre
c eea ce 1-au silit 0, nu se Intinzl pe larg, cit gi despre observatiile ce am
putut face clnd se zicea gi pe urml. Dar gtiti cA, ocaziile sint prea rari,
cu pogta nu e de vorbit.
Tot in zioa eczamenului dl. Costa Fora gi-a priimit diploma de bachelier-
es-lettres. Eczamenile sale %cute cu vro trei-patru zile lnainte de cAtre pro-
fesori a fost destul de multumitoare. In. Sa i-au dAruit gi ceasornic gi 1-au
crinduit iamacl la Vomicie. Cuvintu ce-a zis Insl la sfirgitu eczamenului
a Jost mai scurt de cit eel de an. intreabl pe Florescu sl ti-1 spuie.
In zilile astea sl agteaptA tu. Sa din cAlltoria sa din Austria. Scopul Maeda
este necunoscut, de vrei, unii zic el s-a dus ca sl se insoare cu cine gtiti, domnitorului
.altii cA a fost chemat, lar dupl cum a zis-o and a plecat gi a fAcut-o la Austria
cunoscut In Printipat, cA, merge ca sl-gi caute sInAtatea. Dupl sosire-i
vl voi scrie ce se va intimpla gi ceea ce va egi.
SA venim acum, iubite Florescule, la noutAtile ce-mi ceri : De Sutu tac Despre alfil
0 en ca tine ; Iti [spun] numai c joact de se prIpAdegte prin baluri 0
.c1 In anul viitor, de primAvari, yeti dobindi in locu-i pe prea iubitul slu
frAtior chir Capsoman. Se va trimite tot cu cheltuiala cu care a fost trimis
0 le grand pilican blanc, fratele sAu. Cinste gi lauda guvernului nostru 1
tii ce bani ant, ti-am vorbit de ei clnd iti spunea.m ca am umblat A rnA.
trimitl cu dintr-Ingii. Spune gi lui Ghica ca sA. se bucure.
De Golegti iti zic cA cite ti-au spus cei de acolo sint foarte adevArate. Fratii
Att simtimente de laudA, 0 mai virtos Alecsandru. Rol Iasi nu joacl, cici Golesti
dupi cum gtii, asemenea oameni la noi sl zic ori nerozi, ori nebuni. Crede
cl de ag voi sA, vorbesc despre cite am putut baga de seaml pin& acum la
dingii, mai ales la Alecsandru, mi-ar trebui vreme. Ghica te poate multAmi
0 crede.
Anagnoste sau tircovnicu, rumAnegte gi la port gi la cap, dupl cum mi at: Anagnoste
se cam pare, o sl fie singurul tinAr ce o sA figureze aici. S-a dat coatele cu
Stirbei gi cu altii ca d-alde dingii gi vor sA Intemeeze un cabinet literar uncle
.se vor gAsinegresit tot ce ar putea privi In favorul ursului. Dupa aceea scir-
bosul tInAr va pleca in Rusia, socotindu-se un fenomen de diplomatie, de
care n-are habar, dup1 cum poti judeca din brogura sa.2. Cale-i bunA. 1 In
Bucuregti zice cl n-are cine sA-i cunoasci InvitAturl gi nu poate trAi cu noi.
Iancu a lui Vulpes are idei bane dar. . . gIndegte 0 vei ghici.
Iubitilor prieteni, sA viu gi la articolu men. indemnArile ce-mi faceti Gr4
ca sA viu acolen cunosc de la cine ce priimesc 0 cit de sincere gi bune slut, GrAdilteanu
dar Inca odatl, de nu le Implinesc nu e vina mea. SA. pod cApIta un venit
de 150 # de an incAi gi vi voi insoti negregit. *tiu c5. acolea poci gAsi mij-
loace cu care sA mA iconomisesc, dar socotesc cl tot e raai bine pentru or
ce intimplare sk aib5, cineva al slu sigur, mai virtos in streinAtate. Mai
am un mijloc gi am hotArit s5.-1 fac. De acasi este peste putintA O. nAdAjdu-
107
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
iesc a avea vre un ajutor. Astept al vie In. Sa si ii voi da o jalbl prin care
11 voi ruga a-mi hotart un ajutor pe an ca sA. poci veni acolea. Sint sigur
ca n-o a izbutesc, dar fie, sl-mi vAz visu Cu ochii. De nu voi putea, amine.
a ml multumi cu ceea ce voi putea cApAta din citanii 0 de la voi pentru
toot& invItAtura mea. De va voi soarta astfel, e mijloc a mA impotrivi ?
Credeti-mA, aceastA hirtie si de cite ori ochii mei se af15. in
ele spre folos si de nu poci s-o fac, mai bine sa n-o fi cunos-
cut. *, iubitii mei prieteni, a singura mea gindire este cum as.
putea fi acolea . De cite ori si noaptea somnul mi se-ntrerupe.
Din toti aceia cu care am copliArit, eu, numai, M. fiu inai nenorocit ? Toti
au a nAdAjdui si pot mijloci de vor voi sA. vl Insoteascl, numai eu, en
numai sl nu poci multumi dorinta mea ? De nu voi izbuti cu jaiba ce zisei,
trebnie sA nAdAjduiesc a vedea Parisul cind voi ajunge In stare sA-mi am
sing-ur mijloacele, sau A hotArAsc a veril acolea fArl nici o nAdejde de aju-
tor 0 sA trAesc ticAloseste. Dar -aceasta nu mai inainte de [a) birui 1mpo-
trivirile ce asi Incerca din partea familiei mele.
Iubite Florescule, eram s1 sfIrsAsc scrisoarea, dar imi adusei aminte
de foitele ce mi-ai trimis. Cit pentru ceia ce-mi scrii A. arat Pardicarului,
nu s-a putut face pin-acum, cici nu 1-am putut intilni. lar despre celelalte,
la cite poci 10 rAspunz. CAlinescu este tot cum II stii ; scum are trei perechi
de cal, droscl, si sanie si arnAut dinapoi numai in jur [ 1). Din bal in bak
O. spAseste ; are trei sute lei pe lunA leafA si nici odatl nu dA pe la Cante-
'aria sa ; cu toate acestea este pitar 0 tot In slujbl. Frate-slu a clstigat un
sgAnAret. Vasilache nu stiu de s-a /ogodit, dar poate fi si el precum era Cos-
tache. Iancu si TanAsache au intrat In militie. BAlAceanu din !nth:rip/are pin
acum e tot cApitan si Herlscu alaltAieri a iesit din casA dupl o bolire obi-
cinuitl la dinsul de o lunl. Buzoescu cel mare, pitaru, bolnav de. . . Cre-
teanu, unii zic pitaru, 40 urmeazA obiceiurile. Banof 0 Odobescu sA turburi.
Ec. Sa, cu toate cl a voiajat, dar e tot el. Lapati cel mare asteaptA ofituL
prin care al. se facA mare adiutant. Strati s-a desfAcut de. . . prin venirea
Stratoaii ad. 5arlote, ostasul, tot platoneste. Lapati cel mic se pare ca s-a
lisat de scoposul ce zici el avea de chid s-a fAcut * va murit
mi-sa.
Bibescu, Paleologu si Iorgn Marin s-au cunun at . E.S. a fost nunu.
Aron s-a luat drip& dinsii. Despre celelalte de aici tot cum OH. PArintii
vbstri slut alnAtosi, prietenii asemenea si vl trimit complimente. Negulici
este supArat asuprA-ti, Florescule, el nu i-ai scris. Ruset e tot Ruset, vet
aga al orasului Pitestiului. Rimniceanu tot e InvAlbiLtat de focul poetic vi
atit de mult Incit nu se poate astImpAra ; a fugit si de la mine si de la
altu si acum se odihneste la al 4-lea de chid ai plec.at. De primlvarl Radu
Ruset zice cl va veni la Paris se cAlugAregste, si fratesAu, contele
Alecsandru, s-a numit
10e
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR]
Adio, iubitilor prieteni, nu uitati pe al vostm prieten
G r. G r 5. Muncifi
pentru
munciti pentru fericirea tArii noastre Florescule, tii
destule i am * fericirea
lirii
[A dresa 1 Monsieur Monsieur Jean ',Marius Ghyka 4 Paris
rue Hautefeuille no. 1
B.A.R., S 37(5)/DCXV,
1. Copist. 2. M. Anagnosti, La Madder et la Moldavia, Paris, Janvier, 1837, 48 p* Test

deteriorat. 9, 1. A. Filipescu (Vulpache), 4. Scariat Crefulescu.
109
www.dacoromanica.ro
1837-1841
Misc area pentru un stat
national unitar si independent
I. Momentul CAmpineanu
PENTRU RECONSTITUIREA
VECHII DACII
26
DESPRE POLITICA TARII ROMANESTI FATA DE POLONIA 1
cltva timp am aflat de la domnul C. . .2 cl polonezii pregkesc

Acum
o miscare general& pentru reconstituirea si restabilirea vechii Polonii.
TotodatA, el ne-a adus la cunostint& ca polonezii se bizuie pe o tripla mis-
care : In primul rind pe aceea care va avea loc In propria lor patrie, In al
doilea rind pe colaborarea circazienilor, care ar trece de la un rizboi defen-
siv la unul ofensiv, combinind atacul lor cu cazacii de la Don ; In sf trsit,
In al treilea rind, pe clteva mii de zaporojeni care ar fi Inrolati pe cele doll&
maluri ale DunArii, inarmati la noi s'i indrumati spre Ucraina pentru a face
sk se revolte Intreag& aceast& provincie.
El ne-a propus deci s& ne Intoarcem acasa : pentru a cluta locuri sigure
unde s-ar depozita armele, In special in Oltenia ; pentru a pune In legiturl
pe zaporojeni cu polonezul care va trebui sl-i comande ; pentru a lua toate
mAsurile necesare in vederea aprovizionkii cu grin si alte provizii de care
Polonia va avea nevoie In timpul rkboiului ski de independent& ; in sfIrsit,
pentru a servi ca intermedian i intre polonezi si aliatii s't amicii lor din ex-
terior.
Puncte De indatl ce ni s-a flcut aceasti propunere si am luat cunostintl de
rongnelti proiectul vostru, ne-a venit in minte un gind foarte firesc, si anume :
de plecare rominii care si-ar lua asuprl-le aceastA treabl ar trebui sl ja toate mAsurile
pentru ca, fAcIndu-se folositori cauzei polone, sl nu aduc.i. totusi prejudicii
propriei lor patrii, atrAgInd asupra ei noi nenorociri. Mora clipe de gtndire
ne-au fost deajuns pentru a ne convinge de acest adevir : daca rominii
s-ar antxena In aceasta, ei ar trebui s& o faca ta mod serios, activ si intere-
sat, fiindci limittndu-ne la ceea ce ni s-a propus ar insemna nu numai sl
nu vi ajut&m, dar si sl dAunAm deopotriv& cauzei voastre si patriei noastre ;
n-ar fi evident sau cel putin probabil, cl aflInd de tot ce s-ar petrece la
110
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR,
noi i tiind In plus a In timpul rAzboiului vostru Valahia ar fi un
depozit de munitii, arme, provizii si de tot felul de lucruri de care ati
avea nevoie, repet, n-ar fi evident ca guvernul austriac s foloseascl acest
prilej pentru a invada tara noastrA cu armele sale i a ataca spatele vostru
venind In ajutorul Rusiei ? Va trebui astfel sl infruntati Austria simultan
pe doll& fronturi, In Galitia i In spatele vostru. Este deci absolut necesar
ca rominii s fie inarmati i pregAtiti s reziste.
Dar ce ar putea s facl muntenii singuri i /a ce ar duce rezistenta lor ? O singurS
Pentru a opri si a Infrunta armatele austriece e nevoie de mai mult decit de mare
Valahia, e nevoie ca Transilvania, Moldova, Basarabia, Bucovina, Intr-un patrie"
cuvInt e nevoie ca toate aceste cinci provincii impreunA, care au toate
aceeasi limbl, aceeasi religie, aceleasi obiceiuri, provincii ce odinioar for-
man un singur tot, sl poat fi electrizate i conduse impotriva dusmanului,
reamintindu-le trecatul lor comun i fAcindu-le Intrevadl un acelasi
viitor, intr-o singur& mare patrie.
Astfel din aproape In aproape am ajuns la ideia unic, la acea ideie
atit de scump inimilor noastre, pe care de atItea ori am frAmintat-o In
mintea .noastrA, dar care acum, pentru prima oarl, se prefigureaa cu
oarecari sorti de izbIndl. Din clipa In care problema s-a conturat astfel ca
noi si pornim de la un punct de vedere mai avansat, ca sA vedem la orizont
imaginea unei patrii mari, din acel moment problema s-a schimbat. Nu mai ... Si
era vorba sli ne expunem tara pentru a ajuta pe altii, ci pentru a ne realiza reconstituina
o alti 3 patrie, nu mai era vorba si stim cu bratele Incrucisate privind cum vecbea
altii actioneaa, ci s5. participAm noi s5. unim i sA contopim cele si bktrIna
ciad i provincii, si le pregAtim pentru o miscare comunl, sA reconstituim Dacie"
vechea i bltrIna Dacie.
/n acest caz Austria, acest spectru InfricosAtor, nu mai este In fata
ochilor nostri decit un dusman de fort& egall, avind de furcl, nu ca In prima
solutie, numai cu Galitia, ci i cu cele cinci.grovincii, poate i cu Ungaria
poate chiar i cu Italia ; ea nu mai este atit de temutA, pentru ch avem
munti Inarmati sA opunem. In acest caz nici polonezii nu mai au a se
teme de spatele lor, ei pot sA-0 lndrepte in deplinl sigurantA toate fortele
impotriva armatelor moscovite. i astfel, in timp ce voi ne yeti garanta
flancul dinspre Rusia, noi, ImpreunA cu galitienii, vl vom garanta flancul
dinspre Austria.
Dar peutru a realiza un asemenea plan, adicA pentru a preg5.ti cele cinci Peutru a
provincii pentru o miscare generall, avem nevoie In primul rind de timp realiza un
aceasta cu atit mai mult cu eft aceste nri fac parte din state diferite asemepea,
n-au un dusman coman. Dealtfel, neavind Inc& nici cApetenie, nici obiec- plan ...
tiv, nici plan, nici mijloace de realizare, este evident c5. una din primele con-
ditii pentru reusita proiectului nostru este timpul. Pe de all& parte, actiunea
voastri depinzInd de acea a circazienilor, nu ne puteti indica un termen
fix, aceastA miscare putind avea loc In primgvara aceasta sau in prinn.vara
viitoare sau chiar In prinnvara celui de al treilea an. SA vg. cerem ca momen.
tul actiunii voastre sl depind& de momentul nostru ar insemna si v5. cerem
111
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
ceva contrar intereselor patriei voastre. De aceea, nevoind sa prejudiciem
cauzei voastre, noi am luat masuri pentru cazul ciad voi ati infra In actiune
faxa ca noi sa fim gata ; In acest sens am cazut de acord ca depozitul de arme
vi toate celelalte conditii O. nu fie aduse la ladeplinire cleat In momentul
chid toate cele cinci provincii vor fi gata de actiune. Nu este prin urmare
evident ca fara aceasta conditie noi ne-am g5si In aceeavi situatie ca mai
Inainte, adica am expune nu numai una, ci toate cele cinci provincii fara
sa putem sale aparam ? Deci, claci acei care se afla In fruntea partidei polo-
neze pot, prin influenta lor, sa Intlrzie clt mai mult posibil momentul In care
circazienii vor trece de la defensiva la ofensivi, daca, zic, ei pot face acest
lucru, atunci WA Indoiall ca cele doul cauze nu au cleat de clvtigat ;
fiindca trebuie si fim absolut convinvi de un lucru : prima conditie, primal
element de care avem nevoie pentru ca o mivcare nationali sa aiba loc vi
si reuveasca, este timpul.
Astfel, admitind ca noi am avea timpul necesar pentru a pregati mira-
rea noastra, iata-ne In masur de a rezista atacurilor Austriei. Dar este
oare suficient acest lucru ? Nu, fail indoia1 ca nu. Yn plus, trebuie sa ne
asiguram In ce privevte Turcia. Iat5. de ce la Intrevederea pe care am avut-o
cu domnul Conte Z. . .4 am cenit ca Principele C. . .5 s5. intervina pe lIngi
Neutralitatea Anglia ca aceasta s5. ne garanteze neutralitatea Turciei atunci clnd noi ne
Turciei vom declara independenti. Ceea ce, V rog sa remarcati, nu va fi deloc greu
de obtinut, pentru ca Sultanul e prea rezonabil ca s5. nu renunte la doul
Principate, ce zic, lag milioane de piavtri, claci i se va pune In fata
perspectiva eliberarii imperiului sa.0 din ghiarele vulturului moscovit.
Am cenit, de asemenea, ca Principele C ...5 A intervin5. pe IWO, guver-
nul englez, ca acesta A ne fumizeze arme, cu conditia ca noi s5. rambursam
valoarea lor clnd vom dispune de fondurile necesare. $i pentru o mai buna
garantie, guvemul englez sa nu ne livreze armele cleat and ar avea absoluta
certitudine a unei actiuni 14, aceste taxi.
La aceste doul cereri, domnul Conte Z. . .4 ne-a rispuns foarte judicios
el noi n-am avea de fel nevoie de o interventie a Principelui C .. .6 vi ca
am putea face acest lucru singuri clnd vom insemna ceva prin noi Invine.
Dar noi sustinem ca cerInd aceste doul garantii nu facem aceasta pentru ca
ne lndoim ca data ajunvi puterrtici nu le-am putea obtine prin noi lnvine,
ci pentru ca trebuind sa comunicam despre mivcarea polona vi proiectul
nostril Domnului K.. .7, care, cu toata reputatia vi numele sin nu este
deocamdati declt un particular, iar DomnulK . 7, trebuind la rindul sau
Legitura sa comunice celor patru confrati ai sal : din Transilvania, Moldova, Basara-
(otra bia v'r Bucovina, care vi ei probabil nu vor fi fiind dectt tot nivte simpli
provincii particulari, dar care, data ajunvi In frunte, vor trebui sa aiba Incredere
In ei Inv* vi A se bucure de autoritate In fata celorlalti, Incredere vi autori-
tate egaie cu acelea ale unui guvem putemic vi solid ; trebuind, zic, sa coma-
nicam proiectul nostru Domnului K. 7 este necesar ca prin cuvintele
noastre vi mai ales prin asigurari vi fapte venind din sfere Inane s5. putem
sa-i insuflam, iar el la rindul sau sa le insufle celorlalti, destula energie,
112
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Incredere i fort moralL pentru a sAvIrsi Intr-un an sau doi ceea ce, fArA
aceste garantii, nu s-ar Inflptui decIt In cinci sau capte ani.
In sfIrsit, noi mai cerem ca Principele C ...5 s ne InmIneze un document
scris adresat Domnului K ...7 In care Principele s afirme cl s-a Intretinut
cu noi atit asupra actiunii polone, cit si asupra actiunii noa.stre. Fiinda
Intr-adevAr ar fi ridicul s ne prezentAm acolo, s discutAm despre lucruri
atIt de serioase, care interesea.z cele doul patrii ale noastre, i apoi ciad ei
ne vor cere o cit de mic5. dovadi In sprijinul celor afirmate de noi, adicA un
document scris emanat de la ef4, noi s le rAspundem cl nu am avut pri-
lejul s5.-1 Intilnim cleat odat sau de don& ori. VA rog sl f iti Incredintati
cA dacl realizati toate aceste cereri ale noastre, aceasta va fi numai In folo-
sul celor doul cauze ale noastre, neputInd rezulta nici un rAu de aici. Prezen-
tindu-ne cu un document scris din partea Principelui 4 0, In plus, cu garantia
cA Turcia nu va actiona i cit Anglia ne va furniza arme atunci chid vom
avea nevoie, nu e limpede c5. acest lucru le va da Insufletirea, Increderea
In reusitl, pe care altfel nu le-ar c5.pita declt mult mai thziu, ponte chid
va fi prea tirziu ?
Tot ceea ce am afirmat pinA acum este atIt de adevArat O. nu avem decIt
s5. ne reamintim ce am spus mai sus cii privire la timpul necesar a convinge
despre acest adevAr : c5, oferindu-le aceste garantii InseamnA a dispune deja
de o fort& moral& WI de care nici o actiune serioas nu are sorti de izbindl,
prin urmare, Inseamnii a cIstiga timp acolo unde n-ai voie pierzi, acolo
unde de fapt lipseste. De altfel, un exemplu In favoarea noastri este pro-
priul vostru exemplu. De clt timp n-ati avut voi nevoie pentru a clstiga
influenta i prestigiul de care vi bucurati acum In ochii guvernelor strAine ?
Ina voi sinteti conducAtorii unei natiuni unitare i In plus o natiune
foarte rAzboinicl i foarte cunoscut5. In Europa.
Singtira obiectie pe care ati putea-o opune cererilor noastre ar fi lipsa de
Incredere ; nouA ni se pare Ina c5. stim destule pentru ca, In cazul unei pur-
Uri lace sau trAdAtoare din partea noastrl. s5. vl putem canna In cea mai
mare mAsur5.. In asemenea caz rezerva voastrA nu poate face cleat au,
rail care, neputind deveni mai mare In urma unei Increderi absolute, cu ant
mai mult e Impiedicat s5. se produc5. intr-adevAr binele, dad. binele tre-
buie f5.cut.
Acum nu ne mai amine declt sA vl spunem ce vom face chid ne vom
hot5x1 sA plasim Parisul. Ion
Indat ce ajungem acasl, ne vom duce la Domnul K ...7, patriot, om cu Cimpineaciu
merite, care are un nume si o reputatie in tarl si care este foarte activ.
Xi vom spune tot ce stim si-1 vom arAta tot ce ni se va da si-i arAtAm.
Dad. el gAseste cl are toate elementele necesare pentru a face ceea ce once
patriot romfin doreste, el va porni la actiune ; apoi va veni el Insusi la Paris
pentru a lua contact cu Principele C ...5 si a lua toate mAsurile pe care ei le
vor socoti necesare. Dac5, nu, si necunoscInd pentru moment un alt om
113
11 c. 587 2
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
care ar putea Intreprinde o asemenea actiune, afacerea se va reduce la
atIt, secretul sau va fi pastrat si va muri data Cu noi.
Domnilor, vi cerem iertare daca limbajul nostru vi se pare prea franc :
dar noi am socotit ca, In asemenea caz numai franchetea poate duce la
bun digit.
Teztulfrancez
0 POLITYCE WOLOSKIEJ WZGLEDEM POLSKI
11 y a quelque temps que nous apprImes de Monsieur C ...2 , que les

Polonais se prparaient h un mouvement gnral pour reconstituer et ta-
blir l'ancienne Pologne. Il nous apprit en mame temps que les Polonais
comptaient sur un triple mouvement : primo, sur celui qui aura lieu dans
leur propre patrie, second, sur la cooperation des Circassiens qui a. la place
d'une guerre defensive en feraient une offensive et combineraient leur atta-
que avec les Cosaques du Don ; enfin, tertio, sur quelques millers de Zaporo-
zanes, qu'on'enr6lerait sur les deux rives du Danube, qu'on armerait chez
nous et qu'on ferait avancer en Ukraine pour rvolter toute cette province.
11 nous proposa donc de retourner chez nous : pour chercher des lieux
stars et certains, oa l'on dposerait des armes, et cela particulirement dans
la Petite Valachie ; pour aboucher quelques Zaporozanes avec le Polonais,
qui devra se mettre a leur tate; pour prendre toutes les dispositions nces-
saires i l'approvisionnement des bls et autres denres dont la Pologne
aura besoin pendant sa guerre d'indpendance ; enf in pour servir d'inter-
mdiaires entre les Polonais et leurs allies et amis de l'extrieur.
Sitat que cette proposition nous fat faite, que nous dimes connaissance
de votre projet, sitat, dis-je, une pense toute naturelle vint h notre esprit :
ce que les Valaques qui se chargeraient de cette affaire devraient prendre
bien des precautions pour que, tout en tant utiles h la cause polonaise,
ils ne nuisent pas pourtant a. leur propre patrie en appelant sur elle de
nouveaux malheurs. Aussi quelques moments de rflexion nous suffirent-ils
pour nous convaincre de cette vrit : que, si les Valaques prenaient une
part, il faudrait qu'elle fat srieuse, active, intresse et que ne faire que
ce qu'on nous proposait ce serait non seulement ne pas vous atre utile, mais
de plus ce serait nuire a la fois et a. votre cause et a. notre patrie ; car n'est-il
pas evident, ou du moins n'est-il pas probable, que le Cabinet autrichien,
apprenant tout ce qui s'tait pass chez nous et sachant de plus que pendant
votre guerre la Valachie ne serait qu'un &pat de munitions d'armes, de
denres et de toutes les choses dont vous aurez besoin, n'est-il pas evident,
dis-je, que le Cabinet autrichien profitera de cette circonstance pour envahir
nos pays par ses armes et pour venir en aide a. la Russie en attaquant vos
derrires ? De sorte que vous aurez h. repousser l'Autriche sur deux points
a. la fois : en Galicie et sur vos derrieres. 11 faudrait donc it toute force que
les Valaques fussent arms et prats h resister.
114
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Mais que pourraient faire les Valaques eux seuls et h. quoi aboutirait
leur rsistance ? Pour arreter et combattre des armes autrichiennes
taut plus qu'une Valachie i/ faut la Transylvanie, la Moldavie, /a Bessa-
rabie, la Boukovine, il faut en un mot ces cinq provinces it la fois, qui toutes
ont mme langue, mme religion, mme mceurs, qui jadis ne faisaient qu'un,
et qu'on pourra lectriser et conduire contre l'ennemi en leur rappelant leur
commun pass et en leur faisant esprer un mme avenir, une mme
grande patrie.
C'est ainsi que petit h petit nous arrivimes l'ide dfinitive, cette
ide si chre b. nos cceurs, que tant et tant de fois nous roulimes dans nos
esprits, mais qui pour la premire fois se prsentait h. nous avec quelques
chances de russite. Du moment que la question fut ainsi pose, que nous
parttmes d'un point de vue plus lev, que nous dimes l'horizon une grande
patrie en esprance, cls ce moment ls question changea. Il ne s'agissait
plus d'exposer son pays pour d'autres mais pour une secondea patrie,
ne s'agissait plus de rester les bras croiss et de voir faire d'autres, mais
de prendre soi-meme part, mais d'unir et de confondre cinq provinces,
mais de les prparer h. un mouvement commun, mais de constituer l'ancienne
et vieille Dacie.
Alors l'Autriche, ce fantdme redoutable, n'est plus h nos yeux qu'un
ennemi d'gale force : occupe non plus comme auparavant par la Galicie
seule, mais de plus par les cinq provinces, peut-etre par la Hongrie et pent-
are aussi par l'Italie, elle n'est plus tant craindre, car on a des montag-
nes armes a lui opposer. Alors aussi pour les Polonais plus de crainte pour
leurs derrires ; ils peuvent en toute silret diriger toutes leurs forces contre
les armes moscovites. Ainsi, tandis que vous nous garantiriez du ct de
la Russie, nous, avec les Galiciens, nous vous garankirions du ct de l'Au-
triche.
Mais, pour atteindre un projet semblable, c'est-h-dire pour prparer
les cinq provinces h un mouvement gnral, il nous faut avant tout du
temps, et cela d'autant plus que ces pays appartiennent diffrents ttats
et qu'ils n'ont point un ennemi commun. D'ailleurs n'ayant encore ni tte,
ni but, ni plan, ni moyens d'excution, il est vident qu'une des premires
conditions pour la russite de notre projet c'est le temps. D'un autre ct
votre mouvement dpendant de celui de Circassiens, vous ne pouvez point
nous dterminer d'poque fixe, ce mouvement pouvant avoir lieu ce prin-
temps, comme au printemps prochain, comme aussi au printemps de la
troisime anne. Vous demander de rgler votre mouvement d'aprs le
notre ce serait peut-tre vous demander quelque chose contraire aux int-
rets de votre patrie. Aussi, sans vouloir fluir votre cause, nous nous som-
mes prmunis contre le cas oh, agissant vous, nous ne serions pas encore
prts h vous suivre ; cet effet nous nous sommes accords sur ce que le
dpt d'armes et toutes les autres conditions ne seront excuts que lorsque
les cinq provinces seront prtes agir. Sans cette condition n'est-il pas
vident que nous nous trouverions dans le m6me cas qu'auparavant, c'est-
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
b.-dire, que nous exposerions non plus une, mais cinq provinces b. la fois,
sans pouvoir en meme temps les dfendre ? Si done ceux qui sont la tete
du parti polonais peuvent par leur influence retarder le plus longtemps
possible le moment o les Circassiens de guerre dfensive feraient une offen-
sive, si, dis-je, ils peuvent faire cela, alors nul doute que les deux causes
gagneront la fois ; car il faut bien se pntrer d'une chose ; c'est que la
premire condition, le premier element dont nous avons besoin pour que
chez nous un mouvement national ait lieu et russisse, c'est le temps.
Ainsi, en supposant que nous ayons le temps ncessaire pour prparer
notre mouvement, nous voil donc dj prts rsister aux attaques de
l'Autriche. Mais cela suffit-il ? Non sans doute. Il nous faut de plus que
nous nous gaxantissons en mme temps du ct de la Turquie. C'est pour
quoi aussi, lorsque nous eflmes l'entrevue avec Monsieur le Comte Z. .
avons-nous demand que le Prince C ...4 intervint auprs de l'Angleterre
pour que celle-ci nous garantit que la Turquie restera neutre lorsque nous
nous dclarons indpendants. Ce qui, remarquez bien, ne sera pas du tout
difficile obtenir, car le Sultan est trop raisonnable pour ne pas opter pour
l'abandon de deux Principauts, que dis-je des millions de piastres,
lorsqu'il aura en perspective la dlivrance de son empire des griffes de
l'aigle moscovite.
Nous avons demand aussi que le Prince C. . . 3 intervint encore au-
prs du Gouvernement Anglais pour que celui-ci nous fournisse des armes
sous la condition de lui rembourser la valeur lorsque nous aurons des fonds
ncessaires. Et pour plus de garantie, que le Gouvernement Anglais ne
nous Eyre les armes que lorsqu'il y aurait certitude complte d'un mou-
vement dans ces pays.
A ces deux demandes Monsieur le Comte Z. .4 nous rpondit
trs judicieusement que nous n'avons point besoin d'intervention du Prince
C. . .5 et que nous pourrions faire cela nous-mmes lorsque nous serous
quelque chose par nous-mmes. Aussi remarquons-nous que, si nous de-
mandons ces deux garanties, ce n'est pas parce que nous doutons qu'une
fois forts nous ne puissions pas par nous-mmes les obtenir ; mais c'est par
ce que, devant communiquer le mouvement polonais et notre projet
Monsieur K. . .7, qui malgr tout sa rputation et son nom n'est pour
le moment qu'un particulier, et Monsieur K. . .7 son tour devant com-
muniquer ses quatre confrres : de Transylvanie, de Moldavie, de Bessa-
rabie et de Boucovine, qui eux aussi probablement ne seront que de parti-
culiers, mais qui, une fois la tte, devront avoir une confiance pour eux-
mmes, et une autorit pour les autres gales celles d'un gouvernement
fort et solide ; devant, dis-je, communiquer notre projet b. Monsieur K. . .7
il faut par nos paroles et surtout par des assurances et des faits venant de
hauts lieux que nous puissions lui donner, et lui aux autres, assez d'ner-
gie, de confiance de force morale pour produire en un an, deux ans ce que
sans ses garanties ils ne produiraient que dans cinq un sept ans.
116
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
Enfin nous demandons aussi que le Prince C. . .5 nous donne un crit
adress b. Monsieur K. . .7, dans lequel le Prince dirait s'tre entretenu
avec nous tant sur le mouvement polonais que sur le neltre. Car en vrit
ne serait-il pas ridicule de nous presenter lb.-bas, de leur parler de choses
si graves qui intressent nos deux patries, puis, lorsqu 'ils nous demanderaient
la moindre preuve de tout ce que nous leur dirions, c'est-k-dire un crit du
Chef5, nous leurs rpondrions que nous n'avons eu l'occasion de le voir
qu'une ou deux fois. Pour toutes les demandes que nous avons faites
soyez bien persuade que si vous les ralisez, il ne pourra en rsulter que
du bien pour nos deux causes et pas le moindre mal. En nous pr-
sentant l-bas avec un crit du Princes et, de plus, avec la garantie
que la Turquie n'agira pas et que l'Angleterre nous fournira les armes
lorsque nous en aurons besoin, n'est-il pas certain que cela leur donnera
une vie, une conviction de russite qu'autrement ils n'acquerront que
bien plus tard, peut-tre lorsqu'il n'en sera plus temps ?
Tous ce que nous venous de vous dire est si vrai qu'on n'a qu' se
rappeler ce que nous avons dit plus haut sur le temps pour se convaincre
de cette vrit : que leur apporter ces garanties c'est dj disposer d'une
force morale sans laquelle toute entreprise srieuse ne russit pas et par
consequent c'est gagner du temps l o il n'en faut point perdre, et o
il ne manque dj. D'ailleurs un exemple qui vient en notre faveur c'est
vous-meme. Combien de temps ne vous a-t-il pas fallut pour acqurir l'in-
fluence et l'importance dont vous jouissez maintenant aupres des gouveme-
ments trangers ? Et encore vous etes b. la tete d'une nation qui ne fait
qu'une et qui de plus est tres guerriere et tres connue en Europe.
La seule objection que vous puissiez faire b. nos demandes c'est le man-
que de confiance ; or il nous semble que nous savons assez pour qu'en
cas de lichet et de trahison de notre part nous puissions vous nuir le plus
qu'il serait possible. En parcil cas, la reserve ne peut faire que du mal,
en ce sens que, le mal ne pouvant pas augmenter par une plus grande con-
fiance, le plus on empeche, si bien doit avoir lieu, qu'il ait en effet lieu.
Maintenant il nous reste b, vous dire ce que nous ferons du moment qu'il
sera decide que nous quitterons Peris.
Sitt arrives chez nous, nous irons chez Monsieur K. . .7, patriote,
homme de mrite, qui a un nom, une reputation dans le pays et qui de plus
est tres actif. Nous lui dirons tout ce que nous savons et nous lui montrerons
tout ce qu'on nous aura donne lui montrer. S'il trouve qu'il a tous les
elements ncessaires pour faire ce que tout bon Valaque desire, il se mettra
b. l'ceuvre ; puis il viendra lui-meme b. Paris pour s'aboucher avec le Prince
C. . .5 et prendre toutes les mesures qu'ils jugeront ncessaires. Si non.,
alors ne connaissant pas pour le moment un autre homme qui puisse en-
treprendre im ouvrage pareil, l'affaire restera lb., et le secret sera t et
mourra avec nous.
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMNI
Messieurs, pardonnez-nous si notre langage vous paralf par trop franc :
nous avons cru qu'en pareil cas il n'y a que la franchise qui puisse mener
h. bon fin.
Reproducere dupa originalul trauma aflat In Arhiva Adam J. Czartoryski din Cracovia, ros/
5 323 (Pisma polityczne), f. 61-68. Textul francez a mai fost publicat fi de Gh. Duzinchievici,
Documente dits arhivele palme relativa la istoria Ronanilor, In ,,Buletinul Comisiei atores", Valevii
de blunte, 1935, p. 39-45, ca datlnd lusa din 1833.
I. Confinutul doctunentului este rezultatul une redactari colectiva. Autograful este scris
da Alerandru C. Golescu-Mbu. Titlul polonez dat doeumentului este ulterior li indica drept
autor pe [Ion] Ghica. Cf. alta amanunte C. Bodea, Lupks roinanilor ..., p. 13-16. 2. Domnul
C este Mihail Galileo:mili. 3. Adaugat deasupra cu creionul m'avene (nata). 4. Contele 2 =
... General sil Zarnoyski. 5. Principele C .. Aclama Czartaryslii. G. Loc gol In text. 7. Domnul 1C .=
= roan Cdmpineanu.
1/13 noiembrie 1838

DECLARATJA DE PRINCIPII A PARTIDEI
NATIONALE DIN TARA ROMANEASCA.
27 ACT DE UNIRE BI INDEPENDENTA
Cubt iscilitii rumini ai Printipatului Valahii, midulari ai Adunlrii

O patria ONationale, adunati ca si proclame drepturi/e loculuii lor si a ecspune
sloboda plingerile, declari di fati a toati lumea ci nesfiiala cu care !nana Poarti
pentru
si Rusia au siluit di sint veacuri si Inci siluiesc pi toate zilele cele alai
toti fiii sfinte libertiti, le pune datoria di a mIntui suveranitatea rumani, di a In-
mamad toarce o patrio slobodi s'i independenti catre toate midulirile rispIndite
ale neamului lor si a Intrebuinta toate drepturile pistrate atit prin trae-
taturile pirintilor lor cu Inalta Poarti, cIt s'i prin legile politice ale locului.
Roagi pi Dumnezeu ca rumanii Moldavii care suferi asemenea rele si
toti acei frati ai lor care gem acum supt un giug din cele mai despotice
si cele mai barbare si fie despozati a-i agiuta, a S gi. Insoti la al lor cuget si
a face Impreuni cu ei unul si singur norod obliduit di citre unul fi acela
sef si stipinit di aceleasi legi.
Chemati di citre constitutia locului a cerceta daca legile si urmeazi,
daca tractaturile sInt respectate, daca printul national este ales di natie,
daca scopul constitutiei este agiuns, daca orinduiala, dreptatea si econo-
mia domnesc in toate ramurile administratiei, daca magistratii au
socotinta publica., daca sumile statului stnt Intrebuintate pentru binele
statului, Intr-un cuvInt daca rumfinii Out fericiti,
jos iscilitii diclari :
Pligerile 1 cii. di un an di zile mai ales, suverenetatea si libertitile locului sint
larii : In primej die, ca. Adunarea Nationali nu mai subsista. In fapti, pentru el
deliberatiile ei sInt nelegiuit strlmtorate di firmanuri, ci puterea legiui-
115
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
toare cu care ea este Imbracata s-au entamat2, ca o putere streina nu numai
ci au deschis-o si a inchis-o dup a ei bun placere, ce inca, printr-un ucaz
au s'i Indraznit a porunci [in tara.]2 pune bir, c nu-i mai mult nici sigu-
ranta, nici chezasie pentru nimenea, ca, daca abuzurile administratii tine
clasele cele mai sarace Intru ticalosie, abuzurile giudecatoriilor aduce dezna-
dajduirea. 0 stingerea In toate familiile.
2 Ca curtile protectrita s'i gas-anta, care In tractatul da la Adrianopol
au recunoscut netagaduitul drept al rumanilor da a-si alege seful lor, nu
avea puterea da, a sa abate da dinsul prin tractatul da la Petersburg 0, Inca
mai putin, cu prelegiul aflarii ostirilor rusesti in printipat, da a orindui un
print cu firman, ca, asadar, acest print nu sa ponte cuneaste drept voived
legiuit s'i national.
3 Ca si daca regulamenturile daspre ceo ce sa atinge d legile funda-
mentale si constitutia nu ar fi Jost nube filn_dca S-9.11 alcfituit In vremea
unii ocupatii militare rusesti dan adunare alcituit arbitrar, iar nli AA toate
madularile care avea drept a o compune, fiindc intr-insele sa MIA o con-
cluzie si articole darapanatoare a suveranitatii natii, trebuie sa sa. desfiin-
teze orisicum numai pentru caci niste regulamenturi sa fie oricit da bune
slut orInduite printr-a lor natura numai la o stare d lucruri vremelnicii.
Subt inscalitii era bine Incredintati :
Ca relele dinlauntru da carele este Ingreoiata Valahia vor Inceta indata Pentro
ce un rumAn ce s-ar bucura da Incredintarea publica, cunoscut printr-ale tkaduiree
sale virtuti si patriotism, va fi chemat la tron ca sa izbaveascii locul ; relax ei
declara cu toate acestea ca o groaznic experienta si dreptul di a sines
conservatie le porunceste a pune viitorul la adapostire despre once fel d
catastrofa, a raforma institutiile cele vitioase dintr-a carora pricina a 0
agiuns dajnic a statomici prin ereditate tronul, cea dintiia putere a unei
natii slobode, 0 Intr-acest chip a pune un sfirsit sfezilor si influentii streine,
a face din ambitiosi concetilteni 0 din concheranti prieteni s'i aliati.
Ei cnnosc cu toste acestea el, cu un loc Impartit ca al lor si asa
rasipiti cum slut, va fi peste putinta rumfinilor a sa impotrivi da sinesi
puternicilor imperiuri care li Incungioari, staruiesc Inca asupra impreunarii
cei neaparate a populatiilor romfine supt un singar schiptru. In sfirsit :
Lulnd In bagare da seama. ca. In starea da opresie strein si d anarhie
inlauntru Intru care O. ail& locul este peste putinta rumanilor a implini
cele mai printipale datorii a unei natii catre sinesi, ca nu poate mai mult
nici priveghia a sa conserva, nici a sa. perfectiona si ca, cu toate acestea,
ca toate natiile, au indatorirea a fugi da erice poate pricinui darapanarea
lor si da once este Impotrivitor perfectiei lor ;
Luind in bagare da seama diosebit da aceasta ca., and dasfiintarea sta. Suptiseitlifii
tului este neaparata, chid fiecare zi dascopera prapadenii noul, and tre- betArlisc
buinta este strasnica, cetatenii nu mai slut datori a respecta legile asa- cele urmltoare:
late, Ci ca impotriv au debark dint& da a lua initiativa, da a sa apara
lmpotriva tiranii, da a izbavi patria, caci izbdvirea norodului este ce a dintfia
Lee. Tari di al lor cuget, suptiscalitii hotarasc cele urmatoare :
219
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM2INI
Art. 1-iu. Prin siluirea cea d curind a articolelor trei i patrn din trac-
tatul di. la 1460, legitura care era Intre rumini i Poarti si afli rupti ;
cu toate acestea, pentru ca s pistreze prietenia ei, si va negocia ling
dinsa riscumpirarea birului i dajdia ce si va preridica la acest prilegin
va fi In sarcina tutulor ruminilor fir& da osibire, dupi starea si pnterea
fieciruia.
Art. 2-lea. Un nou trup d legi politice, publice i civile s va alcitui
pentru populu roman slobod si independent.
Art. 3-lea. Ereditatea va riminea In familia ce va fi chemati la tron
va coborl Intr-Insa din fiu In fiu.
Art. 4-lea. indati, ce acel rumin care va fi ales a si urca pi tron
va giura nu numai a pizi conditiile acestui act si acelea ce s vor Inscrie
In diosibitul act al numirii ce lnei di. a face fericirea ruminilor, a dobindi
independenta, a face aliati i prieteni locului. [De Indati ce va fi depus juri-
mintul, va fi recunoscut di citre suptiscilitii ca suveranul romanilor]3.
Art. 5-lea. Acest act, In cel mai scurt soroe, si va aduce la cunostinta
celor mai intii rumini ai tutulor locurilor t;.i mai ales la ai Moldavii si sup-
indatoreazi a lucra si a lupta din toate puterile lor spre a do-
bindi Impotrivi. din parte-le acturi di aderenti.
Art. 6-lea. Acest act, insotit di o bucati giustificativi asupra drepturi-
lor locului si di actul numirii suveranului, si. va face In patru originaluri
diosebite, dintre care unul va fi In pistrarea celui chemat la tron ; cel
al doilea Intr-a unui midular al clerului ; cel di al 3-lea Intr-a unui midu-
lar a Adunisii Nationale ; cel di al 4-lea si va trimite pecetluit in, strAini-
tate i va fi depus spre pistrare. Citre aceasta sa. va da cite o copie fieci-
ruia loc ruminesc care va da a sa aderenti.
Art. 7-lea. Suptisca.Iiii fiecare In parte giuri pa. Sfinta Evanghelie
fa cu un episcop di religia lor ci, vor fi supusi i credinciosi la acela din-
tre rumini care va fi chemat la tron, ci da. astizi vor jirtfi viata i sta-
re& lor la independenta natii lor ; sa. Indatoreazi prin giurimint asupra
capului lor ca. pina. va sosi ceasul izbivirii nu vor descoperi niciodati nimic
din ceca ce s-a zis si ficut In aceasti adunare, nici din ceea ce si coprinde
In aceste acturi.
Suptiscilitii Incredinteazi ci toate acestea sint adevirate i ci le-an
socotit i scris slobod spre incredintarea cirora au pus pecetile i iscilitu-
rile lor.
Ficut la Bucuresti la Intl,' di noiemvrie anul una mie opt sute treizeci
si opt.
Versiunea francer& original&
ACTE D'UNION ET D'INDEPENDENCE
Les soussigns Valaques de la principaut de Valachie, membres de

l'Assemble nationale, runis pour proclamer les droits du pays et d'en
exposer les griefs, dclarent b. la face du monde entier, que l'impunit
120
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
avec laquelle la Porte Ottomane et la Russie ont viol depuis des sicles
et violent encore tous les jours les plus saintes des liberts, leur impose le
devoir de sauver la souverainet valaque de rendre une patrie libre et in-
dpendante k tons les membres pars de leur nation et d'user de tons les
droits qui leur sont rservs tant par les traits de leur 'Ares avec la Su-
blime Porte, que par les lois politiques du pays. Bs prient Dieu pour que
les Valaques de la 11Ioldavie qui supportent des maux non moins graves que
les leurs et tous ceux de leurs frres qui gmissent sous un joug des plus
tyranniques et des plus absolus soient disposs k s'associer k leurs projets
et ne faire avec eux qu'un seul et mme peuple gouvern par le mme chef
et rgi par les mmes lois.
Appells par la constitution du pays k examiner si les lois sont excu-
tees, si les traits sont respects, si le prince est national et du choix du
pays, si l'objet de la constitution est rempli, si l'ordre, la justice et l'cono-
mie rgnent dans toutes les branches de l'administration, si les magistrats
sont considrs, si les fonds de l'tat sont employs pour le bien de l'tat
en un mot si les Valaques sont heureux,
Les soussigns dclarent :
1 Que depuis surtout un an, la souverainet et les liberts du pays
sont en danger, que l'Assemble nationale n'existe plus de fait, puisque ses
dlibrations sont illgalement infirmes par des firmans, que le pouvoir
lgislatif dont elle est revtue a t entail* qu'une puissance trangre,
non contente de l'ouvrir et de la ferrner selon son bon plaisir, a os mme
faire lever par oukase une contribution sur le pays ; qu'il n'y a plus de
sOret et de garantie pour personne, que si les abus de l'administration
retiennent les classes pauvres dans un tat de misre complte, ceux des
tribunaux jettent la dsolation et portent la ruine dans toutes les familles.
2 Que les Cours protectrice et garante qui ont reconnu dans le trait6
d'Andrinople le droit imprescriptible aux Valaques de choisir leur prince,
n'avaient pas le pouvoir d'y droger par le trait de St. Ptersbourg et en-
core moins de profiter du sjour des troupes russes dans le pays, pour lui
imposer un prince par firman, qu'ainsi done le prince actuel ne peut tre
considr comme un Voyvode lgitime et national.
3 Que meme si les rglemens en ce qui touche les lois fondamentales et
les constitutions n'taient pas nuls, parcequ'ils ont t rdigs pendant
l'occUpation militaire des Russes, par une assemble compose arbitraire-
rnent et non de tous les membres qui avaient droit d'y siger, parcequ'il
s'y trouve une conclusion et des articles contraires b. la souverainet du pays,
ils devraient tre abrogs par cela seul que des rglemens tels bons qu'ils
soient ne sont destins de leur nature qu' un tat de choses transitoires.
Les soussigns sont persuads :
Que les maux intrieurs dont est afflige la Valachie cesseront aussitt
qu'un Valaque jouissant de la confiance publique, connu par. ses vertus,
par son patriotisme, sera appell au trenie pour sauver le pays ; ils dcla-
rent pourtant qu'une terrible exprience et le droit de propre conservation
121
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
leur ordonne de mettre l'avenir i l'abri de toute catastrophe, de rformer
ces vicieuses institutions auxquelles ils doivent d'avoir t tributaires, de
consolider par l'hrdit le trne, la premire force d'un peuple libre, et
d'touffer par lh les brigues et les influences trangres ,de faire des ambi-
tions des citoyens, des conqurants, des amis et des allis ;
ns reconnaissent toutefois qu'avec un territoire morcel comme le
leur, et aussi dsunis qu'ils le sent, il serait impossible aux Valaques de
rsister par eux-mames anx puissans empires qui les entourent, ils insistent
(sur la ncessit d'amener la fusion> des populations (valaques et leur>
runion sous un meme sceptre.
Enfin, considrant que dans l'tat d'oppression trangre et d'anarchie
intrieure ofi se trouve le pays, il est impossible aux Valaques de remplir
les principaux devoirs d'une nation envers elle-mme ; qu'ils ne peuvent
mme plus veiller a. se conserver qu'h se perfectionner, et que cependant
comme tous les peuples ils ont l'obligation d'viter aussi bien tout ce qui
peut causer leur destruction, que tout ce qui est contraire h leur perfection ;
Considrant en outre que quand la dissolution de l'tat parait invita-
ble, quand chaque jour rvle des dsastres nouveaux, quand la ncessit
est imprieuse, les citoyens ne sont plus tenus de respecter les lois tablies,
qu'ils ont au contraire le devoir sacr de prendre l'initiative de se dfendre
contre la tyrannie, de sanver la pataie, car le salut du peuple est la premire
des lois. Forts de leur conscience les soussigns arratent ce qui suit :
Art. 1' Par la violation rcente des articles trois et quatre du trait
de quatorze cent soixante, le lien qui attache les Valaques h la Sublime
Porte est rompu ; pourtant ,pour conserver son amiti, on ngociera auprs
d'Elle le rachat da tribut et l'impat qui sera prlev a. cette occasion p-
sera sur tous les Valaques sans distinction, suivant leurs biens et leurs for-
tunes.
Art. 2 Un nouveau corps de lois politiques, publiques, et civils sera
rdig pour le peuple Valaque libre et indpendant.
Art. 30 L'hrdit se transmettra dans la famille qui sera appelle au
trne de male en male.
Art. 45. Das que celui des Valaques qui sera choisi pour monter sur le
ten:Le aura jur de remplir non seulement les conditions du present acte, et
celles qui seront inscrites dans l'acte spar de sa nomination, mais encore
de faire de bonheur des Valaques, de conqurir leur indpendance, et de
crer des allis et des amis au pays, h l'instant mama oh il aura prat ser-
ment, il sera reconnu par les soussigns comme souverain des Valaques.
Art. 5. Cet acte sera port dans le plus bref dlai h la connaissance des
principaux Valaques de tons les pays, principalement de la Moldavie, et
les soussigns s'engagent h travailler de toutes leurs forces b. obtenir d'eux
des actes d'adhrence.
Art. 6. Le prsent acte, auquel sera joint une pice justificative sur
les droits du pays et l'acte de nomination du souverain, sera fait en quatre
originaux spars, dont un sera conserv par celui qui sera appell au trne,
122
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
l'autre par un membre du clerg, le troisime par un membre de l'Assem-
ble nationale, le quatrime sera envoy sous cachet l'tranger et mis en
dpt. Il sera dlivr en outre une copie a tout pays Valaque qui y adhrera.
Art. 7. Les soussigns chacun sparment jurent sur le Saint Evangile
et en prsence d'un kvque de leur religion obissance et fidlit celui
d'entre les Valaques qui va tre appell au trne et de sacrifier ds au-
jourd'hui leur vie et leurs fortunes a l'indpendance du pays. Ils s'engagent
par serment sur leur tte jusqu' ce que l'heure de la dlivrance soit venue,
de ne jamais rien reveler de ce qui aura t dit et fait dans cette runion
et insr dans cet acte.
Les soussigns certificnt que tout ceci est la vrit et qu'ils l'ont pens
et crit librement. En foi de quoi les soussig,ns ont appos leurs sceaux et
leurs signatures.
Fait b. Bucharest ce premier Novembre Dix-huit cent trente huit.
Arbiva Bibliotecii Centrale de Stat (citata In continuare B.C.S.), Fond St. Georges CCl/15.
Textul rominesc publicat de Cornelia Bodea, Lupia Termini/or, p. 216-218. Alte doul versiuni
franceze, usor diferite Intre ele, precum si de cea prezent, au fost publicate : una, In Nurmuzaki,
Documente privitoate la istoria rotndnilor, vol. XVII (Cotespondentd diplomaticd i rapoarte consu-
late francese. 1825-1846) de Nerva Hodos, Bucuresti, 1913, p. 727-728; a doua de P. P.
Panaitescu, Planurile tui /clam C4mPineanu Pentru unitatea nalionald a Ronulnilot, In ,,Anuarul
Institutului de Istorie Nalionall", Cluj, III (1924-1925), p. 87-89: anexa 4.
1. Peste tot : lot, citeste Saul. 2. tirbit. 3. Textul fiind rupt, a fost completat dup3 versiunea
francez5.
5/17 noiembrie 1838

28
PROIECTUL DE CONSTITUTIE-
DUPA RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI
GSIBITUL ACT DE NUAIIREA SUVERANULUI RUMANILOR
iscaliti in actul de unire si de independenta de la intiiu

Rumnii
noemvrie o mie optsute treizeci i opt, declarind in articolele patru
sase ca. se va redija un osibit act de numire si ca asupra conditiilor ce
s-ar inscrie intr-insul O. jure cel care va fi chemat la tron, hotarim cele
urmatoare
art. I. Din zioa de astazi i toata vremea ce va tinea razboiul indepen- ot va linea
dentii, i in cita vreme tara nu va aveal intArita i intemeiata prin aliante azboiul
cetAti, puterea suveranului va fi dictatoriala. independenlii
art. 2. Tot rurnnul in stare d-a purta arme va fi ostas.

art. 3. Dajdiile s vor margini numai de catre trebuintele statului
cheltuielile rdzboiului.
12T
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
art. 4. Once om binuit de \d'Izare sa, va cerceta de cltre o comisie al-
eltuitl de trei ma.dulare ; de 55. va dovedi si s5. va Infiinta a lui vini,
va fi Impuscat In doulzeci si patru de ceasuri ; lipsa filtra disciplina., nesu-
punerea, neIngrijirea la ale sale- datorii, constituaz& vInzare
art. 5. Suveranul dictator va avea dreptul d-a miesora pedepsile si d-a
ierta.
tupa art. 6. ase luni dupl recunoasterea independentii ruminilor de catre
recunooterea toate curtile streine, si puterea dictatorial& cu care este ImbrIcat suveranul
de catre ruminilor legiuit Inceteazi, s'i suveranul va fi dator a promulga Constitutia
curta streine rumAnflor asa dupa. cum se af15. hotarltA aci la vale :
art. 7. Constitutia rumlnilor:
Tara rumineasca. este un loe slobod pentni clti In ea lacuiesc, pa-
mintul ei nu sa. va putea Instreina.
Toti ruminii sint deopotriva. Inaintea pravilii, toti priimiti In posturile
civile si militare si toti contribuiesc la trebuintele statului, precum se va
hotArl de catre Adunaren natii.
Slobozenia individual& este chiez&suita.; nimeni nu va putea fi plrit
si arestuit dectt In tntimplasile prevIzute de legi, si dup& formele ce ele
hotarasc ; nimeni nu va putea fi pedepsit f &r d-a fi mai Intli judecat.
Toti ruma.nii au dreptul de a publica si a tipri ale lor paren; sln.t
toti fax& osibire raspunzAtori pentru scriierile lor de ale lor cuvinte si fapte,
dup& pravila.
Persoana suveranului este nesiluitl si santa.; a suveranului este
puterea avIrsitoare ; suveranul este seful cel mailnalt al statului si comanda.
puterile de uscat si de apa declar& razboiul, lncheie pacea, tractaturile de
alianta, si de comert, numeste Intru toate locurile administratii publice,
face reglementurile si ordonantele trebuincioase pentru savirsirea legilor.
Suveranul nu poate intrebuinta puterea legiuitoare farl priimirea
reprezentatii nationale.
Suveranul singur obsteste si Intareste legile.
Puterea judeatoreasca. purcede de la suveran. Dreptatea sa. d&
Intru al lui nume prin maghistrati neschimbati pe viatl; hotaxlrile tri-
bunalurilor sa. vor iscali numai de cltre judec6.torii ce le vor da ; forfetura
sau vinele judecatorilor sa, vor pedepsi strasnic si sa. va regula printr-o
Intradins lege.
in vreme de razboi puterea suveranului va fi apururea dictatoriala,.
Mostenitorii suveranului rumfinilor la suirea lor pe tron vor jura
fat. cu reprezentantii2 natii c& vor p&zi cu credintl constitutiile rumini-
lor.
Se va Infltisa un ordin de ciaste civil si militar.
I. Ministril s'i toti aghentii suveranului sInt raspunz&tori de toate actu-
rile administratii ion s'i a slujbii lor. Numai reprezentantilor natii singuri sa.
da. dreptul de a aduce pira. asupra ministrilor si a-i trage Inaintea tribunale-
lor trii.
124
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
In vreme de pace nici o dajdie nu si va putea lua daci nu si va
priimi de reprezentantii natii asupra cererii suveranului.
Deosebit de armia cea statomici. si va Infiinta o gardi nationall ;
o putere de api s va finca cu cheltuiala statului.
Sase luni dupi. ce WI. va recunoaste independenta, suveranul ruminl-
lor si Indatoreazi a publica un trup complect de legi publice tivile si cri-
minale. Aceste condici de legi Intru putere prin singura promulgare a suve-
ranului si. vor revizui la fie ce zece ani potrivit Cu f.
Suveranul si mostenitorul su si vor bucura de o listi civili votata
de reprezentantii natii.
Reprezentatia nationali. Toti ruminii firi osibire slat reprezentati.
Reprezentatia national& cerceteazi toate actele din liuntm si din afar&
ale ministrilor rispunatori, hotiraste bugetul ce i silnfitisazi pe tot anul,
revizeazi cheltuielile hotirite de dinsa, are dreptul a face raporturi suvera-
nului asupra cltor si ating de enteresul obstesc, priimeste jilbi de la par-
ticolari, midularele ei slut nesiluite si nu pot fi dati supt judecat de clt
dupi ce adunarea volniceste a lor arestuire.
Sase luni dupi recunoasterea independentii ruminilor, toti ruminii
vor avea dupi cum si Intireste prin t. a si chibzui si a dezbate asupra
propunerilor ce i al vor face de citri ministria.
Versiunea franeez2 original/I

ACTE SEPARE DE NOMINATION DU SOUVERAIN DES VALAQUES
Les Valaques signataires de l'acte d'u [nion] et d'indpendance du pre

mier novembre mil huit cent trente huit, ayant declar [par les] articles
quatre et six, qu'un acte spar de nomination sera rdi[g et que sur les]
conditions qui y seraient [
appell au trne ; arrtent :
]* jures par celui des Valaques [ r
Art. 1. Ds aujourd'hui et tout le temps que durera la guerre de l'in-
dpendance et aussi longtemps que le pays ne sera fortifi ni par des alijan-
es ni par des plateaux de guerre, le pouvoir du Souverain des Valaques sera
dictatorial.
Art.2. Tout individu en tat de porter les armes sera soldat.
Art.3. Les impts seront limits seulement par les besoins de l'tat
et les frais de la guerre.
Art.4. Tout individu suspect de trahison passera devant une commissi-
on compose de trois membres ; s'il est atteint et convaincu il sera fusill
125
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
dans les vingt quatre heures. Manquer la discipline, commettre une dso-
bissance, ngliger ses devoirs constituent une trahison.
Art. 5. Le Souverain Dictateur aura le droit de commuer les peines et
de faire grAces.
Art. 6. Six mois aprs la reconnaissance de l'indpendance des Valaques
par toutes les Cours trangres, les pouvoirs dictatoriaux dont est revatu
le souverain cessent de droit, et le souverain est tenu de promulguer la
Constitution des Valaques telle qu'elle est crite ci-aprs.
Art. 7.,Constitution des Valaques
Le sol des Valaques est une terre de libert pour tous ceux qui l'habi-
tent ; le territoire est inalinable.
Tous les Valaques sont gaux devant la loi, tous admissibles aux
emplois civils et militaires et tous ils contribuent aux charges de l'tat se-
/on qu'il sera arrt par l'Assemble de la nation.
La libert individuelle est garantie ; personne ne pent tre poursuivie
ni arrte que dans les cas prvus par la loi et dans les formes qu'elle pres-
crit ; personne ne peut tre puni s'il n'a t jug.
Tous les Valaques ont le droit de publier et de faire imprimer leurs
opinions, ils [s]ont tous indistinctement responsables de leurs crits, de
leurs paroles et de leurs actions en se conformant aux lois.
La personne du souverain est inviolable et sacre ; au souverain appar-
tient le pouvoir excutif. Le souverain est le chef suprme de l'Etat,
commande les forces de terre et les forces navales, il dclare la guerre, fait
la paix, les traits d'alliance [et de] commerce, nomme [
de l'administration [ ]* les Rglements et les Ordonnances
ncessaires pour l'excution des lois.
Le souverain ne peut faire usage du pouvoir lgislatif sans le con-
sentement de la Reprsentation nationale.
Le souverain seul promulgue et sanctionne les lois.
Le pouvoir judiciaire mane du souverain, la justice est rendue en
son nom par les magistrats inamovibles. Les sentences des Tribunaux ne
seront signes que par les juges seuls qui les auront rendus. La forfaiture
encoure les peines les plus svres qui seront rgles par une loi. Le souve-
rain a le droit de grace et de commuer les peines.
En temps de guerre le pouvoir du souverain sera toujours dictatorial.
Les hritiers du souverain des Valaques jureront leur avnement
au treone en prsence des Reprsentants de la nation, d'observer fidle-
ment la Constitution des Valaques.
Un ordre d'honneur civil et militaire sera cr.
I. Les ministres et tous les agens du souverain sont responsables de
tous les actes de leur administration et de leur gestion. Les Reprsentants
128
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
de la nation auront seuls le droit d'accuser les ministres et de les traduire
devant les tribunaux du pays.
En temps de pabc nul impegt ne peut etre lev s'il n'a t accord
par les Reprsentants de la nation, sur la demande du souverain.
Une garde nationale sera cre nonobstant l'arme permanente.
une marine sera eieve aux frais de l'tat.
Six mois apres la reconnaissance de l'independance, le souverain des
Valaques s'engage publier un corps complet de lois publiques, civiles,
commerciales, administratives et militaires. Ces codes en vigueur par la
seule promulgation du souverain seront revues tous les dix ans, conforme-
ment au paragraphe f.
Le souverain et l'hritier prsomptif jouiront d'une liste civile vote
par les Reprsentants de la nation.
Representation Nationale. Toys les Valaques indistinctement sont
a-eprsents. La Representation Nationale connait de tous les [actes] inte.
trieurs et exterieurs des ministres responsables, elle vote le Budget qui lui
est prsent annuellement et elle revise les &pulses votes par Elle ; Elle a
le droit de faire des rapports au souverain sur tout ce qui touche l'inte-
cat general, elle recoit les petitions des particuliers. Ses membres sont in-
violables et peuvent etre mis sous jugement seulement apres que l'assem-
ble ait autorise leur arrestation.
Six mois apres la reconnaissance de l'inclpendance des Valaques tous
les Valaques auront, comme il est dit dans le paragraphe t, dlibrer et
discuter des propositions qui leur seront faites par les ministres du sou-
verain de [ J3
Arhiva B.C.S., Fond St. Georges, CCl/15. Ambele versiuci publicate de C. Bodea, Lupia
gowidniier, p. 219-224.
1. In textul paralel redactat in franceza e scris : n. semi Citeste deci: nu us fi. 2. In ori-
ginal: representalii, folosit pentru reprezentantii; ca represertialia nationaid pentru represan.
tanta nationall. Text deteriorat.
3. Continuarea textului, circa o paginA si jumlitate din totalul de 6 pagini i junfitate
.ctt cuprinde textul integral, lipseete din singurul exemplar gazit pinS am= Pentru com-
pletarile principiilor care au stat la baza proisdului de conditulie, reproducem In schimb,
In traducere, urmatoarele aprecien i despre Campineanu, Acute de unul dintre coredac-
torii textului fundamental din 1838, Flix Colso n: ,,Campineanu a avut un mare merit,
rar Intinit la un om care aspira. la domnie. Iubea progresul. La epoca la care noi elaboram
Impreunii prolectul de oonstitutie, Investit apol ce semnaturile principalilor mcmbri al natiuni
routine, am putut constata maretia sufletului sat:. Accepta cu hisullefire Idees de a introduce
n Romania sutragiul universal. Toti rominii Uri( exceptie, ajunsi la vIrsta de 25 de ani, tre-
bulau si &vial alegitori l eligibili. In conceptia sa, toate comunele eran dotate co
care le revenea potrivit obicelurilor veahl; toli jaranii erau liberi i stapini pe pliminturile comu-
nale" (F. Colson, Jean Compirdano, In F. Cohon, De la Pelops et des Slaws, Paris, 1883, p, 214)a
127
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
AVINT NATIONAL,
CURENTE POLITICE
29
[F. COLSON], DESPRE OAMENI I PARTIDE POLITICE
/N TARA ROMANEASCA
Commlcdul Franlei la Ia,si.

Anexcl la depefa polilicd
din 28 ianuarie 1839, nr. 21
Nr. 3
Domnule,
Inainte de 1821, romfinii, lAsati pradl, In ciuda tratatelor Incheiate

Maide ei cu Sublima PoartA, brutalitAtii turcilor si tiraniei fanariotilor,
nu se prea ocupau de treburile tArii lor sub aspect politic. Intr-adevAr, la
ce bun sl acorde importantA cunostintelor necesare unui om de stat niste
oameni care nu mai puteau pretinde altceva In propria lor tara, cleat clteva
posturi In administratie i clteva slujbe la Curte ? Ca sAreusesti, era deajuns
pe atunci sA excelezi In arta intrigilor, s. te alAturi Sutestilor, sl te des-
prinzi de Ipsilanti, de In data ce Ambasada francezA obtinea un ascendent la
Constantinopol asupra celei ruse, si sl plstrezi i sA obtii slujbe cu ajuto-
Aspiratii de rul acestui flux si reflux al domnitorilor. Totusi, domnule, dup5. Conventia
independentil de la Ackerman si Tratatul de la Adrianopol, dupl ce vechea lege a alegerii
nationall domnitorului a reintrat In vigoare prin Regulamentul organic, speranta
dup.i 1829 de a alege curtnd ca domnitor pe cel mai demn dintre ei si de a cuceri,
ImpreunA cu el, independenta tArii a trezit altfel de sentimente In mima
romAnilor si a Incurajat progresul lor politic. Printre oamenii care alcAtu-
iesc singurele patru particle existente astAzi In Tara RomAneascl, clac5.
unii au rAmas IncA credinciosi doctrinei egoismului i interesului, In schimb
putem cita pe altii la care virtutile obstesti au luat o mare amploare,
care se cup& de treburile tArii lor nu mai din pur patriotism. Acesti oameni,
e drept, stnt rari ca pretutindeni, dar exist& i sIntem fericiti, domnule, cl
avem pentru prima owl prilejul sl facem cunoscute Europei numele
caracterul lor.
Cele paten Un stain care s-ar multumi cu aparentele i n-ar cluta sA clasifice parti-
partide dele politice din Tara RomAneascA potrivit scopului pe care si-1 propun,
aint de fapt ci dupl nuantele diferite pe care le oferg, ar descoperi cu sigurant5. patri
dona : partide, desi In realitate nu exist5. cleat doul :
Partida nationall, compus5. din patru dintre cei mai instruiti si mai
capabili membri ai adunArii, din cltiva boieri de rangul I, din aproape toti
cci de rangul al II-lea si al 111-lea, din totalitatea negustorilor, a Intregului
popor, si din cea mai mare parte a tineretului. Partida filorusl, In care nu
se af1 deat aventurieri i strAini de prin toate pArtile Europei i cltiva boieri
128
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR?
de rangul I, ca domnul Villara, fratii Bibescu si $tirbei si George Filipescu.
Dar acestei particle i se mai poate adauga, ca anexa, Partida domnitoru-
lui, alcatuita In Intregime din slujbasi cunoscuti pentni lacomia si incapa-
citatea lor, sau destituibili, cum este insusi domnitorul, la vrerea Rusiei, si
Partida opozitiei care, dimpotriva, nu numara in rindurile sale decit citiva
maxi boieri nemultumiti sau destituiti, si care trag nadejde In bunele of icii
ale Rusiei pentra a-si redobIndi locurile s'i favorurile.
Mai inainte de a va vorbi de rolul pe care-1 joac aici aceste partide, Despre
Ingaduiti-mi sa va spun citeva cuvinte despre genul de putere pe care i 1-au domn si
lasat domnitorului Taxii Rominesti rusii. Politica li este interzisa, si In limitele
mod cu atilt mai expres ii este oprit sa abordeze problemele care tin de impuse
avutul obstesc. Asemenea unui simplu administrator de provincie din Ru- prerogativelor
sia, el este supus unor instructiuni speciale mai mult sau mai putin stricte, sale
dupa timpuri si dup5. Imprejurari. Daca n-ar fi consimtit, Inainte de a se de Curtea
duce la Constantinopol, sa treaca pe teritoriul Rusiei, sa, jure la Chisinau Protectoare
ca va juca rolul ce-i va fi indicat prin depesele de la Petersburg, n-ar fi
obtinut domnia. Ca si predecesorii sai, el este obligat, prin intermediul unui
trimis al Consulatului rus la Bncuresti, sa comunice secretul corespondentei
la Ambasada Rusiei de la Constantinopol. N-are dreptul nici sa-i numeasca.
In posturi importante pe cei pe care i-a remarcat si, cu atIt mai putin, sa-i
destituie pe slujbasii care nu-i slut pe plac. Cunosc pe unii care au ramas
la posturile lor, desi au mers cu lasitatea pina la a-1 jigni. Nu poate ridica
nici o suma de bani in tara, daca n-a primit In scris consimtamintul ministru-
lui Rusiei. Intr-un cuvint, domnule, este In Intregime dependent de puterea
tarului, care, la cea mai mica sovaia1 a lui, este gata cu injuria si protestul
si care i-ar adresa negresit o not& unde n-ar uita OA aminteasca ca tra-
tatele li dau dreptul de a-1 destitui.
Dar, domnule, domnitonil care si-a pierdut toate puterile si-a arogat Mania
una dintre cele mai tiranice. Am impresia c i-am gasit originea Intr-o domnitorului,
nota adresata raposatului domn, Grigore Ghica. Dup5. Constitutia mun- Al. Ghica
teal* de indati ce un domnitor al' Tani Romanesti a confirmat o sentinta,
care a trecut prin toate gradele judiciare ale tarii, numai succesorul sau
mai avea dreptul de a o revedea si de a o casa daca. ar fi fost cazul.
Rusia, Intr-un proces care privea o raja, socotita, chipurile, supusa Rusiei,
autoriza domnitorul, mai bine informat (aceasta este expresia folosita.),
sa revina, contrar legilor, asupra sentintelor pe care el le confirmase deja.
Aceasta aprobare de a juca rolul tiranului a fast respins Cu curaj de rapo-
satul domnitor, dar actualul domn a profitat de ea pentru a-si crea o pu-
tete cu adevarat demna de temut. El a ridicat la rang de principiu,
potrivit, far& Indoiall, instructiunilor secrete de la St. Petersburg, ca yob:4a
domnitorului este mai presus de lege, ca. pentru a pronunta hotarirea,
judecatorii nu trebuie sa. asculte de glasul constiintei, ci A. se in dupa
parerea domnitorului s'i sa se conformeze bunului san plac daca nu vor sa
fie destituiti. Rusia, doMnule, nu ar putea juca nici un rol intr-o tara. in
129
12 c. 587
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMANI
care tirania ar fi imposibill, unde legea ar fi respectata, mide domnitorul
n-ar avea decit puterile trebuitoare pentru a veghea la executarea hotariri-
tor judecatoregti ; dimpotriva, incurajindu-1 pe domnitor s intretina arbi-
trarul In tribunate, A caseze sentintele juste 9i sa le confirme pe cele ne-
drepte, ea dispune de averile tuturor 9i, prin procese, li 1mbogate9te pe par-
tiza.nii sai i-i ruineaza pe cei care ti slut potrivnici. Veti vedea, domnule,
In ce masura aceasta tactic& sluje9te proiectelor sale si cit de interesata
este ea de a lasa Intr-o tara organizat dupa. model european o rim5.9ita
de despotism oriental 9*1 de a-1 preschimba pe domnitor intr-un pa95..
Partida Dar, revenind, domnule, la Partida domnitorului qi la Partida opozi-
domnitorului tiei, curtenii care slut membrii ai celei dintii cunosc, tot atit de bine ca
9i 9i boierii ce-o alcatuiesc pe a doua, ca. Rusia este singura atotputernica, ca
Partida ea singura hotaraqte favorurile si gratificatiile, a ea singura dizgratiaza.
opozitiei ... Si destituie, ca. ea singura, acordi ranguri 9i onoruri, ca. ea singura rastoarna
9i se opune avansarilor. $i totuqi, daca stai sa-i asculti, cel caruia li apartin
toate aceste puteri este domnitorul, el este cel caruia trebuie O. i se dea 9i
dovezi de devotament, 9i marturii de recunostinta. ; 9i impotriva lui se vor-
be9te 9i se urzesc proiecte de razbunare. Dar, domnule, cauzele acestei
remarcabile rele credinte pot fi recunoscute numaidecit, fi daca ace9ti oameni
cauta A se 1n9ele pe ei 1nqi9i, noi nu ne putem amagi multi vreme asupra
motivelor care-i fac O. actioneze astfel.
'Tactica Rusia, care tine In miini toate puterile, se ingrije9te foarte mutt O.
politica a para ca, dimpotriva, n-are nici una dintre acestea. Ei ii place mai ales sa
partidelor auda vorbindu-se despre a9a-zisa putere a domnitorului, 9i in bine, 9i In
fag ram, fat& de agentii 9i consulii straini, din a caror observare poate scapa cu
de domn uprinta, deoarece ace9tia par a fi fericiti ca ant acreditati pe ltnga. un
-si fati mic suveran ce le ingaduie din and in and sa-i faca 9i curte. Din saloanele
-de Rusia consulatelor nu lipsesc niciodati, domnule, curtenii 9i nemultumitii care-I
arista infatiraza pe domnitor, unii drept cel mai bun dintre stapini, ceilalti
drept cel mai rnare dintre tirani, toti ace9ti boieri 9tiind prea bine ca se
in nota la Consulatul Rnsiei de toate spusele lor qi ca vor fi rasplatiti pe
masura faptelor lor. Domnii curteni, care cunosc secretul politicii ru9ilor,
nu pierd nici un prilej sa aduci elogii nemasurate tuturor abnzurilor savir-
9ite de domnitor, caci iata care e rationamentul lor : Intr-o tad, unde ni-
mic nu se ponte face Lisa sa existe un ordin al muscalului, wide abuzurile
nu pot fi comise decit fiindca Rusia le protejeaza, oare nu-i vom fi noi pe
plac Curtii protectoare 9i nu vom binemerita de la ea savir9indu-le 9i noi ?"
Aceasta logic& le-a adus intotdeauna favoruri celor care au pus-o In prac-
tica.
Intriga si Partida opozitiei se preface 9i ea ca ignora tutela domnitorului, 9i mem-
-cameleonism brii care o alcatuiesc, neavind nici jalma, nici curajul trebuincios de a se
ridica pe fata impotriva Rusiei, se multumesc cu acest principiu al cio-
coismului (sau slugarnicului) : Linge mina pe care nu poti s-o mu9ti".
A9a ca se dezlantuie impotriva domnitorului, impotriva abnzurilor, pe care
le comite el zilnic, 9i apoi se duc sp5.9it1 la agentii Rusiei, singurii de care
130
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
au a se plInge, cerInd destituirea unui domnitor, care a indriznit si-i desti-
tuie pe ei, marii boieri, pe ei care sub toate administratiile provizorii, sub
alde Kisseleff, sub Joltuhin, ocupan cele mai de seami slujbe. $i. totusi,
domnule, acesti oameni stilt pe deplin convinsi ci niste partizani atIt de
devotati cauzei rusesti cum slut ei n-au fost lipsiti de slujbele ion declt la
ordinul guvernului de la Petersburg. and se ridici cu atIta furie Impotriva
domnitorului, nu stiu ei oare c destituirea Ion se datoreste unui plan di-
nainte hotirlt si ci, aceasta nu face cleat si Indepirteze Intoarcerile lor sin-
cere spre natia ion si s lmpiedice pe domnitor si, scuture, Cu ajutorul
concetitenilor sii, jugul pe care 11 Induri atIt de greu, si si revini la senti-
mentele patriotismului pe care el cu atIt mai mult trebuie si le regrete cu
cit pe viitor li va fi cu neputint si. se Intoarc la ele daci vrea s rimini
domnitor. Totusi acesti boieri, domnule, stiu c rolul jucat de ei contribuie
la mentinerea incertitudinii, la dezbinarea rominilor din toate clasele, dar
c5 In ziva In care Rusia ti va fi atins scopul pe care s'i l-a propus nemultu-
mIndu-i, ei vor reintra In stipInirea slujbelor lor. Familiile Bals, Filipescu,
Biliceanu se aflau, phi& nu de mult, In opozitie, iar astizi se bucuri de
onoruri, In timp ce alti Filipesti, Comesti le-au luat locul. Acesti oameni,
prieteni ai principiilor feudale, nu slut Insi primejdiosi, domnule, si Rusia
nu-1 va jertfi niciodati de dragul lor pe domnitor atila vreme cit ea va fi
siguri ci. el amine credincios jurimIntului siu ; rolul pe care-I joac ei
este, dup pirerea mea, dintre cele mai inconsecvente ; zidimicind efortu-
rile Partidei nationale de a se alia cu domnitorul, ei seamini cu acei eunuci
din seraiuri care n-au alti misiune declt de a Impiedeca legiturile firesti.
Care este, asadar, scopul pe care si-1 propune Partida nationali si Par- 'Tinta
tida filorusi ? Partida nationall lucreaz pentru a ajunge si. declare inde- Partidei
pendenta tirii si a nipe lanturile Curtii protectoare pe care Partida filorusi, national&
dimpotrivi, vrea si le lege de cele care compun Imperiul, cici ea nu mph%
declt la Incorporarea Principatului. Aceasti lupt dureazi, deja de trei ani,
si actualul guvern al domnului exerciti o Inrfurire atit de slabi asupra ei,
Inclt se poate prevedea cu usurinti ci el se va pribusi de la sine In ziva In
care unul din aceste partide va iesi Invingitor.
Principalele mijloace de care se slujeste Partida filorusi. constau In a Partida
semina dezbinare hare toate clasele, In a isca motive de nemultumire si filortisli
In a le potoli, a Intretine elemente de discordie Impotriva domnitonilui,
boierilor si poporului, a Impiedica unirea lor si a paraliza prin aceasta toate
proiectele In care e nevoie de colaborarea tuturor. Cabinetul de la St. Peters-
burg merge pini acolo Inclt ordoni. In secret agentilor si.i si. provoace
persecutii pentru a fi In situatia de a primi plingerile celor asupriti si, Win-
du-le dreptate, s poati binemerita recunostinta tuturor claselor, pirInd
cit mai dezinteresat In protectia sa. Dar Rusia Isi alege atlt pe cei pe care
urmeazi si-i cheme la onoruri, eft si pe cei pe care ti va destitui cfndva,
atilt de mult se teme ci. slujeste Partida nationall sau c mireste numarul
adeptilor ei ; ea nu ridici decft oameni cunoscuti prin incapacitatea sau
lipsa ion de energie s'i nu se preocupi declt de acestia. /ntruclt nu se folo-
132
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
seste de puterea ei decIt pentru a mari numirul nemultumitilor i pentru a-i
da Rusiei prilejul de a Indrepta nedreptitile pe care ea Insisi le-a poruncit,
Partida filorusiii obisnuieste putin cite putin pe romini Cu justitia cu
autoritatea tarului.
Aceasti tactici, practicati dintotdeauna de rusi In acest Principat,
n-a fost nicidnd urmati cu mai multi perseverenti dectt din momentul
clnd au trebuit s treaci din nou Prutul In fata reprezentantelor tuturor
cabinetelor din Europa. Nevoiti atunci s renunte la a o face pe calea arme-
/r, ei au pretins-o diplomatiei lor, 0 o asteapti de la toti striinii pe care-i
patroneazi, de la toti agentii cirora le-a ordonat si administreze prost,
de la incapacitatea i lasitatea acelor boieri cirora le-au 1ncredintat cele mai
mari slujbe si ale ciror delapidiri le incurajeazi, numindu-i In posturi mai
lnsemnate de Indati de acestia au comis abuzuri prea strigitoare lntr-un
post mai mic.
De altminteri, agentii Partidei filoruse se piing cu dibicie de tot riul
pe care l-au ficut. Ei Incearci lntr-una si apari In postura de piciliti
si-i convingi pe romini c relele pe care le Induri nu se datore.sc dectt
relei vointe a domnitorului i administratiei incapabile a boierilor si c ei
speri ca Adunare,a nationall, mai bine limuriti asupra adeviratelor inte-
rese ale tarii, va adresa o plIngere Impiratului i c5. In curind 11 va i im-
plora In genunchi si le trimiti un bitrla general cumsecade care si-icIrmu-
iasci precum un pirinte.
4arneaii Oamenii care alc5.tuiesc Partida filorusi stilt niste strini, In general
C.re 0 greci, mai toti fini, dibaci i primejdiosi din pricina talentului cu care urzesc
aldtuiesc conduc intrigile. Cici intriga, domnule, este cea mai mare din pligile pe
care rusii le-au trimis asupra tarii ea Inibusi inteligenta, degradeazi
moravurile si institutiile, Ongireste simtirea i judecata. StrAinul i Usti-
nasul Ii cad victimi, i, ca o reptil., ea otriveste cu veninul ei mima tuturor
acelora care sint devotati intereselor Printre cei mai de seam& condu-
citori i agenti ti putem cita pe baronul Ruckman, livonian, consul general
al Rusiei, pe cei trei secretan i ai sii, grecul Dendrino, italianul Colas 0 spanio-
lul Gabrucka, pe Insircinatul cu afaceri al rominilor la Constantinopol,
fanatiotul Aristarki, pe directoral carantinelor, fanariotul Mavros, pa pre-
sedintele fanariot Arghiropoulo, pe consulul Greciei si al Prusiei, baronul
grec Sakellario, pe cenzorul grec Piccolo, pe fanariotii Sato si Mano, pe
ministrul fir& portofoliu grecul Arsaki, dintre aghiotantii domnitorului
pe aventurierul care-si zice vicontele de Grammont, danezul Iacobson,
belgianul Blaremberg, inginerul Boroczyn, baron din nu stiu ce tara,
ceca ce e mai neplicut de scris, un francez, provensalul Coulin. Toti acesti
oameni, domnule, cu exceptia slujbasilor de la Consulatul Rusiei, impusi
domnitorului i rominilor, stilt retribuiti de vistierie i natiunea este obli-
gati sa pliteasci proasta lor administratie i si-i risplitea,sci fiindci
lucreazi la nenorocirea
Partida filorusi n-are nici o influenti asupra natiunii, care este antirusi,
conteazi destul de putin pe boierii care-i dau cele mai mari dovezi de
132
www.dacoromanica.ro
L PRECURSORI
devotament. Ea nu e preponderentl decit pentru cg i-a IndepArtat din
a.dministratie pe toti membrii Partidei nationale v't pentru c oamenii vi
agentii Ai ocupg slujbele cele mai Insemnate. Astfel, numai In privinta
treburilor [publice], aceast partid.5, se strgduievte clip& de clip& si-vi
aduc la indeplinire proiectele vi sub acest aspect invinge Partida national&
care nu i se poate Impotrivi decit atunci cind Adunarea este deschis5,, cu
toate cg. ea nu se deschide vi nu se Inchide decit dupg. buna vointg a Rusiei
si deputatii n-au dreptul decit sg. discute chestiunile Inscrise In program.
Lupta, devi inegalg, este totuvi in intregime In favoarea Partidei nationale
a cgrei influent& crevte cu fiecare din infringerile sale.
Dar, domnule, unul din lucrurile care surprind cel mai mult In Tara Tineretul
Romineascl este cg aici existg. un partid vi un tineret national, aici unde national
instructiunea public& este incredintatg unui om de-al Rusiei, aici unde presa
nu poate dezbate nici o problemg, aici nade ii este interzis sg. publice delibe-
rgrile v't discutiile din Adunare, unde nu se poate face nici o reflectie, nici
a.supra viciilor guvemului, mci asupra cusururilor administratiei, vi, devi
este apgratg prin lege, cenzura, sub conducerea unui agent al Partidei f ilo-
ruse, existg vi e foarte bruta11. Secretarul de Stat li scria nu de mult, dom-
nule, unuia din prietenii mei, redactor la un ziar rominesc : Domnitorul
vg, autorizeazi, domnule, sg. vg, publicati gazeta, dar sg, nu vorbiti niciodat&
de politicl, ci sg. vg. mgrginiti la literaturg, vi chiar vi ava articolele dumnea-
voastr& literare vor trebui supuse cenzurii. Semnat : Arsaki, 1836, 21 71rie,
Ow. 1858".
Cum a putut atunci Partida national& O. se formeze vi sg. prind5. rgclAcini Cum s-a
In mijlocul tuturor acestor mgsgc ini vi buruieni care nu sint bune dealt A li format
se dea foc In Intreaga tar dornicg. de inAltare vi de independent& ? Un si s-a
membru al uneia din primele cinci familii, vi singura poate In care nu s-a dezvoltat
putut g&si nici un duvman al poporului, ai cgrei fii s-au expus cu totii pentru Partida
cauza nationall, era unul din prietenii din copillrie ai domnitorului, remar- nationali
cat atunci pentru patriotismul slu. El s-a dus la Intilnirea pe care i-a fixat-o
domnitorul la intoarcerea acestuia de la Constantinopol, in carantina de la
Giurgiu. Intrevederea a tinut vapte Eeasuri. [De la aceast intrevedere]
domnitorul Alexandra Ghica a ievit s5. domneasc5., ava cum ivi luase angaja-
mentul fat& de Rusia, lar colonelul Campineanu cu hotgrirea sg. lucreze Colonels'
pentru pgstrarea libertgtilor nationale. El vi-a dat demisia din functia de Cimpiaearm
aghiotant vi director al Ministerului de Finante vi a fost cel dintli, Intr-o
tar& guvernatl ping. atunci clupg modelul Turciei, care s-a ridicat, atit ca
deputat at vi ca simplu particular, impotriva mersului treburilor v't a
numeroaselor abuzuri prin mijlocirea cgrora se sgvirveau cele mai mari
vexatitmi. F5x s& se nelinivteascg din pricina inimicitiei domnitorului
vi a uneltirilor ascunse ale Rusiei, a Intemeiat cu banii lui teatral national
rominesc vi a intretinut cu mare cheltuialg pe actori, cgrora le-a plgtit pro-
f esori v't lefuri. I-a incurajat pe toti tinerii romani case se Indeletniceau cu
literatura vi care au scris teatru. Influenta colonelului este foarte mare
133
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.4.171
In tara, lumea Isi pune tonta nAdejdea numai In energia lui. Aceasta
este opinia publicl s'i el se bucurl de stima tuturor partidelor ; pot sl
adaug c& este singurul om pe care ele II remarcl si de care se tem.
Nu pot A tree sub tAcere zelul colonelului CAmpineanu, ajutat de
deputatii Ion Rosetti s'i Grigore Cantacuzino ; acestia din urma au cooperat
la eforturile colonelului de a se Impotrivi adversarilor lor.
Cat ti Partida nationall, domnule, urmeaza trei cli diferite spre independenta
miPoace tArii. Ea se ridicl in Adunare Impotriva abuzurilor si a incllarilor Rusie.
pentrn se strAduieste al organizeze tara pe temelii mai bune si cauta sl stabileasa
doblndirea raporturi diplomatice cu Franta si cu Anglia pentru a pune caplt protecto-
telului suprem ratului Rusiei s'i a obtine de la Poarta rlscumplrarea. tributului.
SA vedem, domnule, unde a ajuns cu actiunile sale.
Acesti deputati, toti membri ai celor mai mari familii din Tara Roma-
neascl, dispun de majoritate In Adunarea national& si aceasta spre lauda
tuturor acelora care le acordl si increderea s'i votul lor. Nu pot sl nu-1
citez aici pe venerabilul episcop de BuzAu, adus prin vointa publicA pe jiltul
mitropoliei 2. Ei slut cei care se ridic& In fiecare an, cu prilejul discutArii
bugetului, Impotriva tuturor abuzurilor cirmuirii. Ei slut cei care au zdrobit
Partida filorusl, In 1837, ei slut cei care au IntIrziat lncorporarea concluziei
si a anexelor In Regulamentul organic 0, dacl n-au flcut mai mult bine
tArii, acea.sta a fost din pricing c stilt supusi la persecutii de tot felul si el.
adeseori ajungeau la Adunare Cu sentimentul cl nu trebuiau sl se mai
bizuie pe cei ce le flgAduiserA In ajun votul lor.
Deplin Unanimi in privinta cuceririi independentei TArii Romlnesti, acesti
acord In oameni slut diviza.ti In ceea ce priveste reforma. Colonelul CAmpineanu este
armkrirea singurul care simte In mod sincer restrIngerea privilegilor absurde si inu-
lui mane ale aristocratiei, si o vrea pentru a rAmIne credincios vechilor traditii
ale casei sale. L-am vlzut luptind zadarnic Impotriva Intregii Adunlri pentru
a obtine de la ea ca pe viitor sl poti fi membru al adunArii f5x s5. fi boier,
fiu de boier si proprietar, ci numai boier si proprietar. Nu pot sl spun cIti
tineri talentati nu s-au rAcit de cind Adunarea a refuzat, prin acest vot
nepolitic, sl-i primeascl In snul ei.
Membrii Partidei nationale n-au putut dispune nici pin& astlzi de majo-
Poritia ritate In Adunare, declt recrutind toti nemultumitii s'i profitlnd din nou
fall de dispozitia In care se aflau acestia pentru moment de a se ridica Impotriva,
de domnitor abuzurilor si a obtine destituirea domnitorului. Diblcia cu care au realizat
aceste apropien i face Ins& cea mai mare cinste IndemlnArii lor, si se poate
prevedea chiar cl principalii boieri din opozitie slut pe cale de a intra In
Partida nationall.
Deputatii acestei particle nu se afll laolalta dintr-o animozitate perso-
nail fata de domnitorul actual, cum Incercau zadarnic unh sl acrediteze
ideea. I-am auzit spunInd : Nu-i purtam pica domnitorului ; daca mime
ar putea reImprosplta toate puterile si toate prerogativele suveranitAtii
si daca ar vrea A lucreze Impreunl cu noi, In interesul tArii s'i al indepen-
dentei ei, noi am fi clt se ponte de ferkiti sti. coJaborlim la stradaniile sale".
134
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Nn v-am relatat despre bunele lor intentii fati de domnitorul Ghica cleat
fiindci el a reusit In ultima vreme, Uri Indoiall potrivit unor instructiuni
primite de la Petersburg, sa-i scoata cu totul din mintea consulului general
al Frantei si si Instraineze interesul pe care acesta p5xea si li-lpoarte si nu
s-a temut, abuzInd de bun1vointa doranului de Chateaugiron fati de el,
si se prefaci pe ling& acesta ca are cele mai pure si mai patriotice sen-
timente.
Intr-adevAr, domnule, tactica cea mai claunAtoare Partidei nationa/e Tactica
esto poate aceea pe care a adoptat-o domnitorul fata de consulii striini doznnitorului
ce-si au reaedinta la Bucuresti. El are obiceiul sa se prezinte la ei ca un Al. Ghica
persecutat, si-i asigure ca II doare de romani si c nu este f Horns deet prin fat& de
pozitia sa, sfirsind Intotdeauna prin a-i ruga s5.-si foloseascl influenta pentru consulii
a opera o apropiere frare el si membrii Partidei nationale. Consulii Frantei strlinf
s-au gribit lntotdeauna si se ofere ca mediatori ; de aici, WI Indoiall,
rolul de picaliti pe care 1-au jucat netncetat pc acest p1mInt. La avansurile
dorrmitorului si ale consulilor, deputatii au obiceiul de a intreba In ce conditii
'Intelege acesta s se uneasc cu ei. Drept once raspuns, agentii domnito-
rului alearg la ei cu coruptia pe buze si flgiduielile cele mai ademenitoare
slut acute si respinse. Deseori li se oferi un portofoliu, fiinda. In Regula-
mentul organic se spune ca la ziva In care cineva va fi ministru, va taceta
de a mai fi membru al Adunarii, IncercIndu-se in acest fel sa faci o spArtura
In Partida nationall, care nu este atlt de redutabill si de puternica declt
pentru ci membrii care o compun stilt deputati.
Pin& de curInd membrii Partidei nationale nu frecventau decIt pe consulii Potitia
Frantei si Angliei, asteptInd totul din partea lor si neavind Incredere decIt Partidel
In sfaturile lor. Dar astazi au Inceput A banuie ci ar putea fi jucaria unuia nationals
dintre ace.sti diplomati, care nu-i atrage decit pentru a le afla proiectele fall do
vi sperantele si a avea singurul merit de a trimite depese frumoase si intere. Franta
sante. Ba au ajuns chiar sa creadi ci Consulul n-a avut Intotdeauna instrue-
tiuni de la guvemul silt i ci a-a actionat, pe clt de usuratec pe atlt de
confuz, declt de teama de a nu fi rechemat. Aceste presupuneri par a se fi
confirm.at In mintea lor, majales de end domnul de Chateaugiron, credincios
predecesorilor sii, i-a abandonat, spre marea bucurie a Rusiei, pentru a se
arunca In bratele domnitorului.
Daca acesti oameni nu mai trebuie si se bizuie pe ajutorul sincer ai o de
deschis al Frantei, Anglia In schimb a rimas In continuare de partea lor Anglia
IA le va servi poate drept colac de salvare. De altfel, pe viitor se vor duce ei
Insisi A afle intentiile acestor doull guverne fati de ei, ei vor si afle chiar
din gura ministrilor daci e adevirat a. Franta este aliata Rusiei lmpotriva
Angliei si a aceleia dintre cele doui puteri care le va promite si-i asiste In
itipta inegall pe care o sustin, II vor intreba ce combinatie a pregitit ea
pentru a rezolva problema Orientului qi ce se gIndeate si faci pentru Tara
Ronaneasci. De altminteri, domnule, pot si vi asigur ci daci Partida
136
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
national& s-ar vedea parlsita de aceste doua puteri, ea ar depune 0 mai
mult zel pentru eliberarea t&rii.
Tata actiunile i planurile acestor oameni care au renuntat la onoruri
pentru a milita numai pentru independent& 0 libertate, pentru a forma,
prin energia lor, opinia publica, pina atunci necunoscua.
Frontali In afarl de aceasta, mai exista tineri care se disting nu mai putin prin
al principii bune i prin studii solide. Unii 0-au dobindit cuno0intele in tara,
tinerettauf altii in strlinAtate. Printre cei dintii se remarca, Indeosebi dornnii maior
na0onal Voinescu II, cei doi maiori Cretulescu, Bolliacii, Blcetii 4, care nu ant
mai prejos de cei din categoria a doua, dintre care cei mai eminenti sint
Alex. Linche, profesorii de drept Moroiu, RacovitA, Bailoiu. Se nAd5j-
duie0e ce atit mai mat de la fratii Golescu, cu cIt sperantele puse in auto-
rul broprii au fost ttielate.
Tineretul tine ce Partida national1; el nu vede independenta Tara
Romane0i decit In organizare, cum o vld i deputatii s&i, i preglte0e
reformele prin discursurile prin manuscrisele sale. Se bucurl de stima
oarnenilor celor mai In virst& i toti tinerii se string cu mIndrie In jurul celor
pe care i-am citat i recunosc influenta pe care o meritti prin actiunile-
tinuta lor.
Percent" M miram deunazi a nu vad nici un salon politic la Bucure0i ; un boier
10 politic* m-a lAmurit deindata. Nenorocirile noastre nu ne Ing&duie s ne formim
sotiile pentru politic& 0, daca putem numara astAzi cu chin ce vai patru
sau cinci care sA fie In stare sA. priceap& ceva din aceste probleme, ele fin
cu Partida Morns& 0 nu se ocupl cleat de intrigi private.
Temerea Veti fi remarcat, domnule, el nici o partida n-are incredere In politica
Anstriei Austriei. Numai domnitorul Intretine relatii foarte sustinute cu agentul ei,
de sperind sa obtina de la cabinetul din Viena promisiunea de a fi mentinut
perspectiva In demnitatea sa in cazul in care tara ar doblndi independenta. Austria,
nnirii interesatA In pAstrarea actualei sari a TArii RomAne0i, nu s-ar da in laturi
naVonale ja angajamente fata de domnitor, pinl-ntr-atIt se teme ca populatiile
Ionians romine din Banat, Bucovina, Transilvania s& nu se uneasc cu micarea
care ar aduce TArii RomAne0i libertatea. Protectia sa n-ar fi deci decit
cu scopul de a Impiedica avIntul liberatilor politice, comerciale
industriale.
Aceasta este, domnule, starea clt se poate de exact& a partidelor politice
in Tara Romneasc5.; i publicitatea fAcutl pentru prima oar& In Europa
numelor tuturor acelora care li aduc chiste li Incurajeaz1 sl persevereze pe
calea pe care au ales-o.
Pie ca dezaprobarea publicA la care li supun pe toti strAinii din Partida
filortisA, care an nApldit administratia fAnii, sa relnsufleteascl sentimentele
patriotice stinse In inimile tuturor acelora ce jertfesc interesele partidei lor
politicii i ambitiei tarului.
3313
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Textulhances
[F. COLSON], DES HOWES ET DES PARTIS POLITIQUES EN VALACHTP
Consulal de France (1 Iassy

.Annexe la dplche polilique
du 28 janvier 1839, no. 21.
No. 3
Monsieur,
Antrieurement k 1821, les Valaques livrs, au mpris de leurs traits
avec la Sublime Porte, 5. la brutalit des Turcs et b. la tyrannie des Fans-
notes, s'occupaient peu des affaires de leur pays sous le ct politique.
Quelle importance en eifet, des hommes qui ne pouvaient plus prtendre
dans leur propre pays qu'k quelques places dans l'administration et b. quel-
ques emplois de cour, devaient-ils attacher aux connaissances de l'homme
d'Etat ? Pour russir, il suffisait alors d'exceller dans l'art des intrigues
de se rallier aux Sutzo et de se dtacher des Ipsilanti, aussit6t que l'Ambas-
sade Franaise l'emportait b. Constantinople sur la mission Russe, et de gar-
der et d'obtenir des emplois au moyen de ce flux et reflux hospodarial.
Cependant, Monsieur, depuis la Convention d'Ackermann, le Trait d'Andri-
nople, depuis que l'antique loi de l'lection du Prince a t remise en vig-ueur
dans le Rglement Organique, l'espoir d'lire bientt pour Prince le plus
digne d'entre eux, et de conqurir avec lui l'Indpendance du pays, a rveill
d'autres sentiments dans le cceur des Valaques et a encourag leur progrs
politique. Parmi les hommes qui composent les quatre seuls partis qui
existent aujourd'hui en Valachie, si quelques uns sont encore rests fidles
a la doctrine de l'golsme et de l'intrt, on peut en citer chez qui les vertus
publiques ont pris un grand dveloppement, et qui s'occupent des affaires
de leur pays seulement par pur patriotisme. Ces hommes, il est vrai, sont
rares comme partout, mais ils existent et nous sommes heureux d'avoir
pour la premire fois, Monsieur, l'occasion de faire connaltre l'Europe
leurs noms et leurs caractres.
Un tranger qui se tiendrait aux apparences, et qui n'aurait pas cherch
classer les Partis politiques en Valachie, en raison du but qu'ils se propo-
sent, mais par ce qu'ils offrent des nuances diffrentes, aurait trouv assu-
rment quatre partis, quoiqu'en ralit il n'y en avaient que deux.
Le parti National, compos de quatre membres des plus instruits et
des plus capables de l'Assemble, de quelques boyards de la Pre classe, de
presque tous ceux de la 2" et de la 3" classe, de la totalit des ngo-
ciants, du peuple tout entier, et de la plus grande partie de la jeunesse. Le
Parti de la Russie dans lequel on ne trouve que des aventuriers et des
arangers de toutes les parties de l'Europe, et quelques boyards de la Pre
elasse tels que M. M. Villara, les frres Bibesco et Stirbey et Georges Phili-
pesco. Mais on peut donner it ce parti comme accessoire, le Parti du Prince,
137
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMailsli
entirement form d'employs connus pas leur avidit et leur incapacit
or destituables, ainsi que le Hospodar lui-mme, au gr de la Russie, et le
Parti de l'Opposition qui ne compte au contraire dans ses rangs que quel-
qu es grands boyards mcontents ou destitus, et qui esprent des bons offices.
de la Russie pour rentrer en place et en faveur.
Avant de vous parler du rble que jouent ici ces partis, permettez-moi
de vous dire quelques mots sur le genre de pouvoir que les Russes ont laiss
au Prince de la Valachie. La politique lui est interdite, il lui est dfendu
encore plus expressment d'aborder les questions qui touchent au bien
public. Comme un simple administrateur de province en Russie, il est sou-
mis k des instructions spciales plus ou moins strictes selon les temps et les
circonstances. S'il n'avait pas consenti b. passer, avant d'aller k Constan-
tinople, sur le territoire Russe, jurer k Kissineff de jouer le rble qui lui
serait trac dans les dpches de Ptersbourg, il n'aurait pas obtenu la Princi-
paut. Comme ses prdcesseurs, il est tenu de livrer, par l'entremise d'un
envoy du Consulat russe k Bucarest, le secret des correspondances b.
l'Ambassade de Russie b. Constantinople. 11 n'a ni le droit d'appeler aux
pastes importants ceux qu'il a distingus et encore moins celui de destituer
les employs qui lui dplaisent. J'en connais qui sont en place qui ont pouss
la lichet jusqu' l'offenser. Il ne peut lever aucune somme d'argent dans
le pays, s'il n'a recu crit le consentement du Ministre de Russie. En un mot,
Monsieur, il est entirement dans la dpendance de la puissance du Czar,
qui, k la moindre de ses hsitations, a toujours k la bouche l'injure et la.
protestation et qui lui adresserait infailliblement une note ob elle ne man-
querait pas de lu rappeler que ses traits lui donnent le droit de le faire
destituer.
Mais, Monsieur, le Prince qui avait perdu tous ses pouvoirs, s'en est
arrog un des plus tyranniques. J'ai cru en trouver l'origine dans une
note adresse au feu Prince Grgoire Ghika. D'aprs la constitution valaque
&a qu'un prince de la Valachie avait confirm une sentence qui avait pass
par tous les degrs judiciaires du pays, son successeur seul avait le droit de
la revoir et de la casser s'il y avait lieu. La Russie dans un procs qui int-
ressait un Raya, soi-disant sujet russe, autorisa le Prince mieux inform
(telles sont ses expressions), k revenir contrairement aux lois sur les senteii-
ces qu'il avait djk confirmes. Cette autorisation de jouer le rble des tyrans
le feu Prince l'a rejet avec courage mais le Prince actuel en a profit&
pour se crer un pouvoir vraiment redoutable. Il a pos en principe, confor-
mment sans doute aux instnictions secrtes de St. Ptersbourg, que la.
volont du Prince est au-dessus de la loi, que pour prononcer leurs juge-
ments les juges ne doivent pas suivre leurs consciences, mais prendre l'avis
du Prince et se conformer b. son bon plaisir sous peine de destitution. La
Russie, Monsieur, ne saurait jouer aucun rble dans un pays o la tyrannie-
serait impossible, oil la loi serait respecte, ob le Prince n'aurait que les.
pouvoirs ncessaires pour veiller b. l'excution des jugements ; au contraire,
158
www.dacoromanica.ro
L PRECURSORI
en encourageant le Hospodar h entretenir le dsordre dans les tribunaux, k
casser les sentences justes et b. confirmer celles qui sont iniques, elle dispose
de toutes les fortunes et au moyen d'un proces elle enrichit ses partisans et
amine ceux qui lui sont opposes. Vous verrez, Monsieur, combien cette
tactique sert h ses projets et combien il lui importait de laisser dans un pays
organise h. l'Europenne, un reste de despotisme oriental et de transformer
le Prince en Pacha.
Mais revenant, Monsieur, au Parti du Prince et au parti de l'Opposition,
les courtisans qui sont membres du premier connaissent, aussi bien que ceux
-des boyards qui forment le second, que la Russie est seule toute puissante,
qu'elle seule dispose des faveurs et des gratifications, qu'elle seule disgricie
et destitue, qu'elle seule accorde des rangs et des honneurs, qu'elle seule
renverse et s'oppose b. l'avancement. Et pourtant, h les entendre c'est
au Prince que tous ces pouvoirs appartiennent, c'est b. lui auquel en doit
donner et des marques de dvouement et des preuves de reconnaissance ;
et c'est contre lui qu'on dclame et qu'on prepare des projets de vengeance.
Mais, Monsieur, on reconnait de suite les causes d'une aussi indigne mau-
vaise foi, et si ces hommes cherchent b. se tromper eux-memes on ne peut
longtemps se mprendre sur les motifs qui les font agir.
La Russie qui a entre les mains tons les pouvoirs, met tous ses soins
an contraire b. paraltre n'en avoir aucun. Elle aime surtout h. entendre parler
clu soi-disant pouvoir du Prince, tant en bien qu'en mal, chez les agens et
consuls trangers b. l'observation desquels elle n'a pas eu beaucoup de peine
it chapper tant ils paraissaient heureux d'tre accredits aupres d'un petit
souverain et qui les admet de temps h autre b. lui faire leur cour. Les salons
consulaires ne dsemplissent jamais, Monsieur, de courtisans et de mcon-
tents qui prsentent le Prince, les uns comme le meilleur des maitres les
.autres comme le plus grand des tyrans, tous ces boyards savent tres bien
qu'on tient note au consulat de Russie de toutes leurs paroles et qu'ils seront
recompenses scion leurs cefivres. M.M. les courtisans qui ont /a clef de la
politique des Russes ne manquent jamais d'avoir des loges outrs pour
tons les abus que le Prince commet, voici comme ils raisonnent : Dans un
pays oh rien ne se fait sans l'ordre du Mouscale, oh des abus ne peuvent
etre commis que parce que la Russie les protege, ne sommes-nous pas agra-
bles h. la cour Protectrice et ne mritons-nous pas d'elle en en commettant
aussi ?" Cette logique a toujours valu des faveurs b. ceux qui l'ont mise
en pratique.
Le parti de l'Opposition feint aussi d'ignorer la tutelle du Prince et les
rnembres qui le composent, n'ayant ni le cceur ni le courage ncessaires
pour s'lever franchement contre la Russie, s'en tiennent b. ce principe du
jockoisme (ou pied plat) : La main que tu ne pourras pas mordre tu la
lcheras". Ils se dchalnent donc contre le Prince, contre les abus qu'il
commet journellement, et ils vont en rampant demander aux agens de la
Russie, desquels ils ont seuls h se plaindre, la destitution d'un Hospodar
130
www.dacoromanica.ro
1848 LA R031'1311'
qui a os les destituer eux, les grands boyards, eux qui sous toutes les admi-
nistrations provisoires, sous les Kisseleff, les Joultouckine occupaient les
premiers emplois. Et pourtant, Monsieur, ces hommes sont entirement
convaincus que des partisans aussi dvous qu'ils le sont b. la cause Russe,
n'ont t privs de leurs emplois que par ordre du Ministre de Ptersbourg.
Pour s'lever avec tant de fureur contre le Prince ignorent-ils donc que leur
destitution tient 5, un plan concert d'avance, et qu'elle sert loigner les
retours sincbres vers la nationalit et b. empcher le Prince de secouer avec
l'aide de ses concitoyens le joug qu'il doit supporter impatiemment, et de.
retourner b. des sentiments de patriotisme qu'il doit d'autant plus regretter
qu'il lui sera dsorrnais impossible d'y revenir s'il vent rester Prince. Ces.
boyards, Monsieur, savent pourtant que le rle qu'ils jouent contribue
maintenir l'incertitude, dsunir les Valaques de toutes les classes, mais
le jour o la Russie aura atteint le but qu'elle se proposait en les mcon-
tentant ils rentreront dans leurs emplois. Les Balch, Philipesco, les Balat-
chiano taient dernirement dans l'opposition, aujourd'hui ils sont aux
honneurs, d'autres Philipesco, les Comesko ont pris leur place. Mais, Mon-
sieur, ces hommes amis des principes fodaux ne sont pas dangereux et la
Russie ne leur sacrifiera jamais le Prince tant qu'elle aura l'assurance qu'il
est fidle A. son serment, le rle qu'ils jouent est b. mon avis des plus incon-
squents ; en faisant manquer les efforts du parti national pour se rather
au Prince ils ressemblent k ces eunuques dans les srails qui n'ont d'autre
mission que celle d'emp6cher les alliances naturelles.
Quel est donc le but que se propose le Parti National et le Parti de la
Russie ? Le parti national travaille faire dclarer l'Indpendance du Pays
et k briser les chaines de la cour Protectrice que le Parti de la Russie au
contraire vent souder celles qui forment l'Empire, car il n'aspire qu'k
l'incorporation de la Principaut. Cette lutte dure dj depuis trois ans, et
le Gouvernement actuel du Prince exerce sur elle si peu d'influence qu'il
est facile de prvoir qu'il s'anantira de lui-mme, du jour o l'un de ces
deux partis en sortira vainqueur.
Les principaux moyens dont se sert le Parti de la Russie sont de semer
la division entre toutes les classes, de faire naltre des sujets de mconten-
tement et de les apaiser, d'entretenir des lmens de discorde contre le
Prince, les Boyards et le peuple, d'empcher leur union et de paralyser par
lk tous les projets qui ont besoin d'ensemble. Le cabinet de St. Ptersbourg
va mbrne jusqu' ordonner seertement ses agens de faire des perscu-
tions pour le mettre mme de recevoir les plaintes des opprims pour
mriter la reconnaissance de toutes les classes en y faisant droit et paraltre
dsintress dans sa protection. Mais la Russie choisit aussi bien ceux qu'elle
appellera aux honneurs que ceux qu'elle destituera jamais, tant elle craint
de servir le parti national ou d'augmenter le nombre de ses partisans, elle
n'lbve et n'atteint que des hommes connus par leur incapacit ou par leur
manque d'nergie. En ne se servant de son pouvoir que pour faire des
mcontens, et pour donner la Russie l'occasion de redresser des torts
140
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSO.R1
qu'elle mme a ordonns, le Parti de la Russie habitue peu peu les Vala-
ques b. la justice et 5. rautorit du Czar.
Cette tactique qui a toujours t celle des Russes dans cette Principaut
n 'a jamais t suivie avec plus de persvrance que depuis qu'ils ont
repasser le Pruth devant les reprsentations de tous les cabinets de l'Europe.
Obl igs alors de renoncer faire celle-ci par la vole des armes ils l'ont
demande leur diplomatie, et ils attendent de tous les trangers qu'ils
patronisent, de tous les agens auxquels ils ont ordonns de mal administrer,
de l'i ncapacit et de la pusillanimit de ces boyards auxquels ils oat confi
les plus grands emplois, et dont ils encouragent les dlapidations, en les
appellant b. des postes plus importants aussit6t qu'ils [curt] commis des
abus trop criants dans une place infrieure.
Du reste, les agens du parti de la Russie se plaignent habilement de
persuader aux Valaques que les maux qu'ils souffrent ne proviennent que
du mauvais vouloir du Prince et de l'administration incapable des Boyards
et ils esprent que l'Assemble nationale mieux claire sur les vrais intrts
du pays adressera une requte l'Empereur et qu'elle le suppliera bientt
gnoux de leur envoyer un bon vieux gnral qui les gouvemerait en pre.
Les hommes qui forment le parti de la Russie sont des trangers, et
gnralement des Grecs, tous pour la plupart fins, habiles et dangereux
pour le talent avec lequel ils prparent et mnent des intrigues. Car l'intrigue,
Monsieur, est la plus grande de toutes les plaies que les Russes aient en.voyes
sur le pays elle touffe rintelligence, dgrade les mceurs et les institutions,
dflore le sentiment et la pense. L'tranger et rindigne en meurent vic-
times, et comrne un reptile elle pique au cceur et empoisonne tous ceux
qui sont dvous aux intrts du pays. Parmi les plus marquans conune
chefs et comme agens on peut citer le livonien baron de Ruckman, consul
gnral de Russie, ses trois secrtaires, le grec Dendrino, ritalien Colas,
respagnol Gabroucka, le charg d'affaires des Valaques Constantinopole
le fanariote Aristarki, le directeur des quarantaines le fanariote Mavros, le
prsident fanariote Arghiropoulo, le Consul de Grce et de Prusse baron
grec Sakellario, le censeur grec Piccolo, les fanariotes Sutzo et Mano, le
ministre sans portefeuille grec Arsaki, parmi les aides-de-camp du Prince,
l'aventurier soit-disant Vicomte de Grammont, le danois Iacobson, le belge
Blaremberg, ringnieur baron Boroczyn de je ne sais quel pays, et ce qui
est plus pnible crire, un franais, le provenal Coulin. Tous ces hone-
mes, Monsieur, b. l'exception des employs du Consulat de Russie, imposs
au Prince et aux Valaques, sont au gage du trsor, et la nation est tenue de
payer leur mauvaise administration et de les rcompenser parce qu'ils tra-
vaillent .au malheur du pays.
Le parti de la Russie n'a aucune influence sur la nation, qui est anti-
Russe, et il compte peu meme sur les boyards qui lui donnent les plus grandes
marques de dvouement. Il n'est prpondrant que parce qu'il a cart
de l'Administration tons les membres du Parti National, et que ses cra-
141
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tures et ses agens occupent les emplois les plus importants. Ainsi seul aux
affaires ce parti travaille k chaque instant h. l'accomplissement de ses pro-
jets, et il l'emporte de ce cegt sur le Parti national qui ne peut lui rsister
que lorsque l'Assemble est ouverte, encore ne s'ouvre-t-elle ni se ferme-t-
elle que selon le bon vouloir de la Russie, et les dputs n'ont-ils le droit que
de cliscuter les questions inscrites au programme. La lutte quoique ingale
est pourtant toute k l'avantage du Parti National dont l'influence s'accroit
A chacune de ses dfaites.
Mais, Monsieur, une des choses qui surprennent le plus en Valachie,
c'est qu'il y a it un parti et une jeunesse nationale lk ob l'instruction publique
est confie b. une crature russe, oa la presse ne peut prparer aucune ques-
tion, ok il lui est interdit de publier les dlibrations et les discussions de
l'Assemble, oil l'on ne peut faire aucune rflexion ni sur les vices du gou-
vernement ni sur les dfauts de l'administration, et quoique dfendue par
les lois, la censure sous la direction d'un agent du parti de la Russie existe
dans toute sa brutalit. Le secrtaire d'Etat crivait dernirement, Monsieur,
It un de mes amis rdacteur d'un journal Valaque : Le Prince vous autorise,
Monsieur, b. publier votre gazette, mais vous ne parlerez jamais de poli-
tique, et vous vous bornerez k la littrature et encore tons vos articles
littraires devront tre soumis b. la censure. Sign : Arsaki, 1836 21 7.
No. 1858".
Comment donc le Parti National a-t-il pu se former et prendre racines au
milieu de toutes ces ronces et de toutes ces mauvaises herbes qui ne seraient
bonnes qu' briller dans tout pays jaloux de sa gloire et de son indpendance ?
Un membre d'une des cinq premires familles et la seule peut-tre dans
laquelle on n'a pu trouver un ennemi du peuple, dont tous sea fils se sont
exposs pour la cause nationale, tait un ami d'enfance du Prince remar-
qu alors pour son patriotisme. 11 se rendit au rendez-vous que le Prince,
b. son retour de Constantinople, lui assigna dans la quarantaine de Giurgevo.
L'entretien dura sept heures. Le Hospodar Alexandre Ghika en sortit pour
rgner, comme il en avait pris l'engagement, envers la Russie, et le Colonel
Campineano avec l'intention de travailler k conserver les liberts nationales.
Il donna sa dmission d'aide-de-camp et de directeur du Ministere des
Finances et le premier, dans un pays jusqu'alors gouvern k la Turquie, il
s'leva taut comme dput que comme simple particulier contre la marche
des affaires et les nombreux abus aux moyens desquels on commettait
les plus grandes vexations. Sans s'inquiter de l'inimiti du Prince et des
sourdes menes de la Russie, il fonda de ses propres deniers le thltre na.tio-
nal valaque et entretint k grands frais les acteurs auxquels il payait mattres
et appointemens. Il donna des encouragemens k tous les jeunes Valaques qui
se livraient k la littrature et qui crivirent pour le thAtre. L'influence du
colonel est immense dans le pays, il n'y a plus d'espoir que dans son nergie.
Telle est l'opinion publique, et il jouit de l'estime meme de tons les partis ;
je puis ajouter que c'est le seul homme qu'ils distinguent et redoutent.
142
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
Je ne puis taire le zle avec lequel le Colonel Campineano aid par les
dputs Jean Rosetti et Grgoire Cantacuzne, ils ont coopr aux efforts
du colonel pour rsister it leurs adversaires.
Le Parti National, Monsieur, marche par trois voies diffrentes b. rind&
pendance du pays. Il s'lve dans l'Assemble contre les abus et les empi-
temens de la Russie, il travaille b. faire organiser le pays sur de meilleures
bases et il cherche b. tablir des rapports diplomatiques avec la France et
l'Angleterre pour faire cesser le protectorat de la Russie et en obtenant de
la Porte le rachat du tribut.
Voyons, Monsieur, oh il en est de ses travaux.
Ces dputs, tons membres des plus grandes families de la Valachie,
disposent de la majorit dans l'Assemble nationale et ceci est h. la louange
de tons ceux qui leur accordent et leur confiance et leur vote. Je ne puis
omettre ici de citer le vnrable vque de Bouzo, appel par les vceux
publics au sige Mtropolitain II. Ce sont eux qui s'lvent tous les ans lors
de la discussion du budget contre tous les abus du Gouvernement. Ce sont
eux qui ont terrass le parti de la Russie en 1837, ce sont eux qui ont retard
l'incorporation de la conclusion et des annexes dans le Rglement Orga-
nique, et s'ils n'ont pas fait plus de bien au pays c'est qu'ils sont en but
h. des perscutions de tout genre, et que souvent ils arrivaient h. l'Assemble
avec l'assurance qu'ils ne devaient pas compter sur ceux qui la veille leur
avaient promis leur vote.
D'accord seulement pour conqurir l'Indpendance de la Valachie, ces
hommes sont diviss sur la rforme. Le colonel Campineano sent seul sinc-
rement la restriction des privilges absurdes ou inhumains de l'aristocratie,
et il le veut pour are fidle aux anciennes traditions de sa maison. Je l'ai
vu lutter en vain contre toute l'Assemble pour obtenir d'elle qu'kl'avenir
on put en tre membre sans tre boyard, fils de boyard et propritaire, mais
seulement boyard et propritaire. On ne saurait dire combien de jeunes
hommes de talent se sont refroidis depuis que l'Assemble a refus par ce
vote impolitique de les recevoir dans son sein.
Les membres du Parti National n'ont pu disposer mme jusqu'aujour-
d'hui de la majorit dans l'Assemble qu'en se recrutant de tons les mcon-
tents et en profitant de la disposition oh ceux-ci Bout pour le moment de
s'lever contres les abus, et d'obtenir la destitution du Prince. Mais l'adresse
avec laquelle ces rapprochemens ont eu lieu fait le plus grand honneur b.
leur habilit, on peut meme prvoir que les principaux boyards de l'opposi-
tion sont la veille d'entrer dans le Parti National.
Les dputs de ce parti ne s'y trouvent pas par animosit personnelle
contre le Prince actuel comme on chercherait en vain b. en faire naltreride.
Je les ai entendus dire : Nous n'en voulons nullement au Prince ; sidemain
il pouvait rcurer tous les pouvoirs et toutes les prrogatives de la souve-
rainet et qu'il voulitt travailler avec nous dans l'intrt du pays et de son
indpendance, nous serious trop heurenx de cooprer b. ses efforts". Je ne
14S
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
vous ai entretenu de leurs bonnes dispositions envers le Prince Ghika que
parce qu'il a russi dernirement conformment sans doute b. des instructions
de Ptersbourg b. les perdre entirement dans l'esprit du Consul general
de France, et A aliner l'intrt qu'il semblait leur porter ; il n'a pas craint,
abusant de la bienveillance de M. de Chateaugiron b. son gard, de fake
jouer auprs de lui les sentimens les plus purs et les plus patriotiques.
En effet, Monsieur, la tactique la plus nuisible au Parti National est
peut-tre celle que le Prince a adopt avec les Consuls trangers qui resident
A Bucharest. Il a l'habitude de se presenter b. eux comme un persecute,
de les assurer qu'il a b. cceur les Valaques et qu'il n'est russe que par sa posi-
tion et il finit toujours par les prier d'employer leur influence oprer un
rapprochement entre lui et les membres du Parti National. Les Consuls
de France se sont toujours empresses d'offrir leur mediation ; de l sans
doute le vile de dupes qu'ils ont sans cesse jous sur cette terre. Aux
avances du Prince et des consuls, les deputes ont l'habitude de demander
b. quelles conditions le Hospodar entend s'unir b. eux. Pour toute rponse
des agens du Prince accourent chez eux la corruption sur les lvres, et les
promesses les plus brillantes sont faites et repouses. On manque rarement
de leur offrir un portefeuille parce qu'il est dit dans le Rglement que du
jour o Von sera ministre on cessera d'etre membre de l'Assemble, et on
tente par l d'entamer le Parti National qui n'est si redoutable et si fort
que parce que les membres qui le composent sont deputes.
Nagures encore les membres du Parti National ne frquentaient que
les Consuls de France et d'Angleterre, ils attendaient tout de leur assistance
et ils n'avaient foi que dans leurs conseils. Mais aujourd'hui ils commencent
b. souponner qu'ils pouvaient bien etre le jouet d'un de ces diplomates qui
ne les attrait chez lui que pour connaltre leurs projets et leurs esprances et
avoir uniquement le mrite de faire de belles et intressantes dpches. Ils
vont meme jusqu' croire qu'il n'avait paz toujours des instructions de
son gouvernement et qu'il n'a agi d'une manire aussi lgre qu'obscure que
par crainte d'etre rappel. Ces prsomptions paraissent surtout s'tre con-
firmes dans leur esprit depuis que M. de Chateaugiron, fidle aux allures
de ses prdcesseurs, les a abandonns b. la grande joie de la Russie pour se
jeter dans les bras du Prince.
Si ces hommes ne doivent plus compter sur l'assistance franche et sincre
de la France, l'Angleterre est encore avec eux et sera peut-tre leur ancre
de salut. Au reste b. l'avenir ils iront eux-mmes connaltre les intentions de
ces deux gouvernemens A leur gard, c'est de la propre bouche des Ministres
qu'ils veulent apprendre s'il est vrai que la France est l'allie de la Russie
contre l'Angleterre, et b. celle des deux puissances qui leur promettra de les
assister dans la lutte ingale qu'ils soutiennent, ils lui demanderont quelle
combinaison elle a prpare pour rsoudre la question d'Orient, et ce qu'elle
compte faire pour la Valachie. Au reste, Monsieur, je puis vous assurer
que si le Parti National se voyait abandonn par ces deux puissances il
n'en travaillerait qu'avec plus de zle h la delivrance du Pays.
44
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Tels gout les travaux et les plans de ces hommes qui ont renonc aux
honneurs pour combattre, seulement pour l'indpendance et la libert,
pour former par leur nergie l'opinion publique jusqu'alors inconnue.
Il est en outre de jeunes hommes qui ne se distinguent pas moins par de
bons principes et de solides tudes. Les uns ont puis leurs connaissances
dans le pays, les autres l'Etranger. Parmi les premiers on remarque princi-
palement MM. le Major Voinesco II, les deux majors Kretzulesco, les
Bogliack, les Balchesco a que ne le cdent pas aux seconds dont les plus
minens sont Alex. Linchene [?], les professeurs de droit Moro!, Racovitza,
Brahilow. On espre autant des frres Golesko, qu'on a t tromp dans les
esprances conues en l'auteur de la Brochure.
La Jeunesse tient avec le Parti National ; elle ne voit comme ses dputs
rindpendance de la Valachie que dans l'organisation et elle prpare les
rformes par ses discours et par ses manuscrits. Elle jouit de l'estime des
hommes les phis avancs en ige et tous les jeunes gens se pressent avec
orgueil autour de ceux que j'ai cits et leur accordent l'influence qu'ils
mritent par leurs travaux et par leurs caractres.
Je m'tonna.is dernirement de ne pas voir un seul salon politique
Bucharest. Un Bogard me rpondit de suite. Nos malheurs ne nous permet-
tent d'lever nos femmes pour la politique et si l'on pent b. peine en compter
quatre ou cinq qui soient aujourd'hui en tat d'entendre quelque chose b.
ces questions, elles tiennent pour le parti de /a Russie et ne s'occupent que
d'intrigues particulires.
Vous aurez remarqu, Monsieur, qu'aucun parti n'a confii.nce dans
la politique de PAutriche. Le Prince seul entretient des relations trs
suivies avec son agent, il espre obtenir du Cabinet de Vienne la promesse
d'tre constitu dans sa dignit dans le cas o le pays serait rendu Find&
pendance. L'Autriche intresse IL la conservation de l'tat actue/ de la
Valachie ne serait pas loigne de prendre des engagemens envers le
Hospodar tant elle tremble de voir les populations Valaques du Bannat,
de la Bukowine, de la Transylvanie s'unir au mouvement qui rendrait la
Valachie b. la libert. Sa protection ne serait donc qu'aux conditions d'en-
triver l'essor des liberts politiques, commerciales et industrielles.
Tel est, Monsieur, l'tat le plus fidle des Partis Politiques en Valachie ;
et la publicit donne pour la premire fois en Europe au nom de tous
ceux qui lui font honneur les encourage b. persvrer dans la voie qu'ils
ont suivie.
Puisse la dsapprobation publique b. laquelle j'expose tous les trangers
du Parti de la Russie qui inondent l'administration, ranimer des sentimens
de patriotisme teins dans les cceurs de tous ceux qui sacrifient les intrts
de leur Parti la politique et b. l'ambition du Czar.
?S.A.E. France, Archives diplomatiques: bfemoires et documents, Turquie, vol, 39, f; 114
123 v.; Arh. St, Buc,, microfilme Fran's, rola 67;
143
13 c. 587 80
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
1. Identificarea autorului acestui raport secret cu Flix Colson o confirma, intre altele,
si variants prescurtata a ace1uiasi text in lucrarea sa De Vital pima et de Patinae drs
cipaulis da Moldavia el de Valachia, Paris, 1839, p. 82-73. Valoarea de inedit a doctmen-
tului de fall consta Ina mal ales In detvaluirile nominale, care in carte nu apar; de asemenea
si In privinta caracterizarii tineretului national. 2. Grigore (Niculescu), mitropolit, ian. 1823jun..
1834; exilat In 1829 peste Prut, revine In 1833. 3. Este de presupus ca, intrebuintind forma
,,les Bogliack, les Balchesc o", F. Colson se referi de fapt la us Bolliac (Cent-) si la un
Blcescu (Nicolae), pentru ci atunci end indiel in mod expres pluralul foloseste f rra les deux
majors Kretzulesco" sau les freres Golesko".
IN CAUZA UNIRII PRINCIPATELOR.

VIZITA LUI N. SUTU, SECRETAR DE STAT
AL MOLDOVEI, LA BUCURE TI
30
CONSULUL BRITANIC R. G. COLQUHOUN CA'l RE LORDUL PALMERSTON
Nr. 2 Bucuresti 19 ianuarie 1839

(Primita la 4 martie prin culler)
Excelenti,
mirare a produs aici sosirea beizadelei Nicolae Sutu, postelnic

Mare
sau secretar de stat al domnitorului Moldovei, insotit de un agent
confidential al domnului.
S-a spus ca vizita sa privea numai chestiuni de familie, dar a pirut destul
de ciudat ci el a trebuit s piriseasci Iaii tocmai in timpul dud Adunarea.
Moldovei 1i tinea sedintele i chiar In ajunul Intoarcerii principelui Ghica.
M-am striduit s aflu motivul real al vizitei sale si slut aproape
din cele ce am descoperit, ca un alt motiv mult rnai puternic 1-a adus aici.
Principii Sturdza si Ghica se detesti, reciproc. Primul a profitat de absenta
colegului siu ca si sondeze opinia cltorva boieri fruntasi de aici i si vadi
A uni dac ar fi vreo posibilitate ca s aduci. In discutie o tinta pe care el o are
clout' provincii de multi vreme In vedere, adici de a uni cele cloua provincii sub o singuri.
sub o conducere. Principiul va fi Imbritisat de mai multi aderenti, dar nici unul
singura
condtmere
nu va consimti vreodati s accepte pe Sturdza ca set ativa din adversarii
lui Ghica vor da nu mi. Indoiesc o aparenti atentie propunerii, cu
speranta de a se scipa de actualul lor domn, dar pini acum nici unul nu s-a
gisit s aprobe pe eventualul succesor al acestuia.
Excelenta voastri va fi Incunostiintat despre mijloacele prin care este
proiectati si fie efectuati aceast schimbare, sau cel putin incercati.
Nidijduiesc ci fnainte de plecarea acestui curier s pot procura alte
informatii cu privire la modul In care Partida nationall a primit pe secre-
tarul de stat moldovean.
146
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORT
Cit despre chestiunea unirii celor doll& provincii, pot si spun el ideea Popularitatea
se bucur de o tot atlt de mare popularitate la Bucuresti, ca i la Iasi. dorintei
Cu toate acestea o singura pirere este rispInditi futre toate partidele aici : de
anume ci In acest caz seful administratiei ar trebui si fie un stain si nu unire
un pimIntean. Acesta este un sentiment exprimat deschis si mergind
Impreun cu o sinceri recunoastere a unei totale incapacititi a oricisui
pimintean. (intr-o situatie cum este a Tirii Rorninesti acum) de a lucra
pentru binele rii neinfluentat de sentimente de partidi sau de familie.
Postelnicul Sutu este gizduit de catre dl. Mavros.
Am onoarea
Robert G. Colquhoun
7e:tut englez
Nr. 2 Bucarest 19th January 1839
(Received March 4 by messenger)
My Lord,
Considerable surprise has been excited here by the arrival of the Beysad
Nicolas Soutzo Postelnik or Secretary of State to the Hospodar of
Moldavia accompanied by a confidential agent of the Prince.
It was said his visit here was merely on family matters, but it being
rather singular that he should leave Iassy at a mam-nt when the Moldavian
Diet was sitting and precisely about the period of Prince Ghika's expected
return.
I have been endeavouring to trace the real motive of his journey and
I have little doubt from what I have discovered that another and a
deeper motive has led him here. The Princes Stourdza and Ghika mutually
detest each other. The former has profited by the absence of his colleague
to sound the mind of some of the leading Boyards here and to see if there
be any possibility of advancing a favorite object he has long had in view
of uniting the two Provinces under one head. The principle will meet
with many adherents, but not one would ever consent to accept of Stour dza
as that head. Some of the enemies of Ghika will, I doubt not, give an appa-
rently attentive ear to the proposal in hopes of getting rid of their present
Hospodar, but as yet not one has been found to approve of his would-be
successor.
Your Lordship will be made acquainted with the means by which this
change is proposed to be affected or at least attempted.
I hope before the departure of this messenger to be able to procure
further information as to the manner in which the National Party have
received the Moldavian Secretary of State.
Whilst on the subject of the union of these two Provinces, I may say
that the project is as great a favorite in Bucarest as at Iassy. There is how-
147
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
ever but one opinion pervading all parties here, namely that in that case the
lead of the administration should be a foreigner, not a native. This is
a feeling openly e.x-pressed 8,nd given vent to with a candid avowal of the
utter incapacity of any native (situated as Wallachia now is) to act for the
good of the country unbiassed by party or family feeling.
The Postelnik Soutzo has taken up his residence with Monsieur Mavros.
I have the honor ...

Robert G. Colquhoun
Public Record Office, Foreign Office (citata In continuare P,R,0 F:0:), 78/363, fz 12-13v,
Arb, Stz Suez, microfilme Anglia, role 10,
1411
www.dacoromanica.ro
II. Program cultural
tel politic
UNIREA, FXRA CARE BINE NU VOM
MAI VEDEA...
31
COSTACHE NEGRUZZI, DE LA IASI, CATRE G. BARITIU, LA BRASOV
Domnul meu,
prin foaia literari ne-ai da citeodati fiscal suvenire istorice culese

Dacg.
din istoria Transilvaniei, asupra ruinelor, monumentelor, anticititilor
de care Dvoastri sinteti mai bogati cleat noi, cici vandalismul pe acolo
nu si-a Intins incb. mina sa cea stirpitoare precum pe la noi, carii nu respec-
tim nici lncruri vii nici moarte, ai indatori foarte pe putinii romini in care
anai vieazi cite o scinteie patriotici.
Intru aceea ce priveste pe Moldavia locul men de nastere eu m5,
sfrguesc pre cit putintile si mijloacele rni iarti. Ca deputat strig in Camera
noastri, ca filolog scrin articurele, ca rornn sf5.tuiesc si propoviduesc
Unir e a, firi care bine nu vom mai vedea. 5i ins5. la toate intimpin
cite o isbire.
Pentru un articul (pe care ti-1 voi trimite ca sii-1 vezi) m-au surgunit Ci Negruzzl:
la mosia mea in anul trecut, numindu-mi propagandist a libertitii, dar t,ProPagandIst
norocire ci nu rni las dup5. pir, si de voie de nevoie grit siliti si taci si a libertilfii"
si mi Iasi.
Iti fac complinaentul men pentru aceste cuvinte din no. 10 a foiei
d-tale 2 : le zic paschiluri, neavind alt cuvint cunoscut cu care si numesc
astfel de productii ale mintei, care esind de multe ori din capete poate si
filosofice, dovedesc cl autorii lor in minutele ce le perd scriind de aceste
sint plrAsiti cu total] de acele frumoase puteri ale sufletului care ti ajuti a-si
isbindi de bnprotivnkli lor 1ntr-un chip cu mult mai nobil si mai vrednic
de un om bine crescut s.c.l."
rat& un articol istoric pe care vi-ltrimit ca s5,-1 tipiriti In Foaia inimei",
. cu pseudonimul men Carlu Nervil, cAci sInt silit a lua un nume mincinos
si care nu este pe lume, ca si-mi arit ideile. Cred c5, censura nu-1 va refuza,
ad nu are nimic In el care si supere auzul mai ales acolo.
De-mi veti da voie vi. voi anai trimite si altele din cind In cind ca si
v5, impleti coloanele chid nu yeti avca alti mai bun a ne da.
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Eu primesc dota gazete, una subt adresul D. CAminar Costache Negrutzi
vi alta D Ominar Constantin Negruzzi deputat, vi tot eu sha vi unul
vi altul. Trimite-rai numai una cu adresul al doile.
Sfiresc recomAndIndu-ml dragostei D-tale.
Al D-tale mult pretuitor vi supus serv,
C. Negruzzi2
23 martie 839, Iavi
P.S. Scrisorile mele vi le trimit franc-port.
Dupl original, S.A.R., S 21 (1)/ DCCLVII (ms. 4I88). PublicatA de E. Lovinescu, Scrisori
*seno ale /mi C. Negruni, Convorbiri literare", len. 1913, pt 72-73.
1. Cf.Foaie pentru minte", nr. 10 din 1 martie 1839, p.77 (Domnul meu). 2. "Cost. Negrurri
Iahi, 23 martie 1839. Rigoarea Infricoati a censurei moldovene. Negruzzi exilat pentru activi-
tatea sa curat patriotic.1. A se observa spIrturile acestei scrisorl. Se spirgea cu o ma.lini ca s2 stra-
batl f umul de chlor contra ciumei" [Nota lui G. Barifiu].
SOCIETATEA
PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMAN
32
PROCESLTL-VERBAL DE CONSTITU1RE
<Paris)
Astlzi la 20 august 1839, noi, cei mai jos iscAliti, ne-am constituat
Pentru in sotietate contribuindi, al careia obiect este rAspindirea InvAtl-
r5spIndire.a turii in locul nostrul.
culturti Spre acest sfirvit
In fara
Sumele cu cari va contribui fiecare sot v't carde nu vor putea fi
uoastr2
mai jos de... lei se vor Intrebuinta chip& hotArtrile cu multimea glasuri-
lor.
Aceast5. Indatorire s-a luat lntre noi pe cinci ani, vi cei ce vor voi
s5. Inceteze d-a mai lua parte la lucrArile acestei sotiet5.0, Inainte de acel
soroc de cinci ani, vor fi Indatorati s5. plIteascl sumele f5,glduite pe toatl
acea vreme de cinci ani.
MAdularii ce vor Inceta nu vor mai avea nici un drept pe sumele ce
va avea sotietatea, carele vor amtnea In punerea la cale sotietitii, stiruind ,
Intru aceast5. Indatorire.
La IntImplare de a se trago toti sotii sau va rIminea numai unul,
atunci sumele ce s-ar afla In cas5. se vor lntrebuinta spre acelavi sfirvit,
carele se af15. pus In princip.
150
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Casierul va fi silit a strInge sumele de pe la soti pe fiecare trimestru
si a le al,ea apururea In casA ; cu aceastA lndatorire s-a numit pentru strIn-
gerea banilor de la sot ii din Paris domnul . . .
Contributia va incepe de la 1 septembrie 1839 si banii se vor rAs-
punde de soti la Inceputul fiecArui trimestru.
Noi, chibzuindu-ne aici la Paris, am gAsit a un loc de cetire a foilor
publice este unul din lucrurile cele mai dintii pentru doblndirea scoposului
nostru si am hotArit ca secretarul sotilor de la Paris sA fie Indatorat, IndatA
ce vor fi bani Indestui, sA trimeatA jurnalurile cele mai Insemnate. Dupl
cum am socotit noi, aceasta se va Incepe cel mai tIrziu de la 1 martie 1840.
Se va face un regulament de cltre sotii stAruind la Bucuresti si ni
se va trimite copie ca sA putem lua cunostintA i sl putem face bagArile
de seaml cuviincioase si care Adunarea centralA va fi datoare sA ja In bl-
gare de seaml.
Acest act s-a fAcut Indoit s't unul rAmIne In seama casierului de la Paris,
iar altul s-a dat domnului polcovnicul CAmpineanu, ca s1-1 facl cunoscut
sotilor ce se vor gAsi la Bucuresti.
Jurnalurile ce se vor trimite slut Nationalul", Sarivari", 31oni-
torul", Comertul", Revederea progresului", Popolul", Franta indus-
trialA", Artisturs i brosurile cele mai Insemnate ce ies din NTerne
In vreme.
I. Ghica, A. G. Golescu, D. BrAtianu
BAR., Arhiva I. Ghica, Acte VI, f. 579. Publicat fn Anul 1848 in Principatele Ronuinei
Ads 1i docutntnie (cast In continuare Anui 1848), t. I, Bucuretti, 1902, p. 11.
1. Tara noastrl. 2. Le National", Charivari", Le Moniterr", Le Commerce", La Revue
du Progrs", Le Journal du Peuple", La France Industrielle", L'Artiste".
PENTRU CELE TRII MARI PROVINCII

A VECHEI DACII..."
33
M. liOGALNICEANU, DACA LITTERARA"1 INTRODUCTIE
anul 1817 d. Racocea, c.c. translator romfinesc In Lemberg, publicl P rimcle

Laprospectul unii foi pericdice ce era s5, eas5. pentru Intliasi datA In periodice
rominettl
limba romAneascl. Planul seu nu se putu aduce In Implinire. La anul
1822, d. Z. Carcale chi, In Buda, cera pentru a dca oarA o asAmine Intre-
prindere ; dar si a ceasta fu In zAdar.
in sfirsit, la 182 7, d. I. Eliad Nru i ar fi putut, pe o scarA mult mai mare,
sA isprAveasci ace ea ce Racocca i Carcalcchi nu puturg. face. OcIrmuirea
de atunce a terei rundnesti nu-i dAdu voie trebuincicasl*. Asa, putInii
bArbati carii pe at unce bine voia a se trai Indeletnici Inc& cu literatura
national& perduri nlelejdea de a vede vrecdatA gazete roxnAnesti. Numai
151
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
doi oameni nu perdura curagiu, ci a*teptara toate de la vreme *i de la
Impregiurari. Ace*tii furl d. aga Asachi *i d. I. Eliad ; unul In Mold.avia,
altul in Valahia pastra In inima lor focul lurninator a *tiintelor. A*teptarea
lor nu fu In*elata. ImpregiurAri cunoscute de toti le venira Intru ajutor.
A*a. la 1 iunie 1829, In Iai, Albina romdneasca yam lumina zilii pentru
Intlia*i data. Putin dupa ea se art i Curierul rota nesc In Bucurqti**.
De atunce unsprezece ani sunt aproape ; Intre alte multe Innaintari ce s-au
facut in Imbele principaturi, literatura n-au r5.mas la lenevire. Ajutata de
stapInire, apArati *i Imbogatita de ni*te barbati mari i patrioti adevarati.
a carora numi vor fi trainice ca veacurile, Inlesnita prin emite de *coli ce
s-au facut In tIrgurile **1 satele Moldovalahiei, literatura noastra fcu pasuri
de urie* qi astazi se numara cu mindrie intre literaturile Europei.
dupl 1829: Dupa Albina i dup5. Curier, multe alte gazete romane*ti s-au publicat
In deosebitele trii mari provincii a vechei Dacii. A*a, In putina vreme am
vazut In Valahia Muzeul national, Gazeta teatrului, Curiozul, Romania,
Paminteanul, Mozaicul, Curierul de fmbe secse, Vestitorul bisericesc, Cantorul
de avis ; In Moldova, Alduta romneascd, Foaia sateascd, Oziris ; In Ardeal :
Foaia Duminicei, Gaceta de Transilvania qi Foaia inimei. Unele dintrinsele,
adeca acele care au avut un Inceput mai statornic, traesc i astazi cele-
lalte au perit sau din nepasarea lor, sau din vina altora. Cele mai bune foi
ce avem astazi sunt Curierul ronanesc, subt redactia d. I. Eliad, Foaia
inimii a d. Barit qi Albina romdneascd carea, In anul acesta mai ales, au
doblndit Imbunatatiri simtitoare. Lisa earl de politica care li la mai
mult de jumatate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai putin o
color& locall. Albina este prea moldoveneasa, Curierui, cu dreptate poate,
nu prea ne bag5. In seama. Foaia inimii, din pricina unor greutati deosa-
bite, nu este In putinta de a ave Impart5.*ire de Innaintirile intelectuale
ce se fac In lmbele principaturi***.
Dacia O foaie dar carea, parasind politica, s-ar Indeletnici numai cu literatura
litterad" nationala, o foaie carea fAcind abnegatie de loc ar fi numai o foaie roma-
mad= ei neasca i prin urmare s-ar indeletnici cu productiile romane*ti, fie din once
parte a Daciei, numai sa fie bune. aceasta foaie, zic, ar Implini o mare
lips& In literatura noastra. O asemenea Foaie ne vom sili ca sa. fie Dacia
litterard ; ne vom sili pentru ca nu avem sumeata pretentie si facem mai
bine cleat predecesorii no*tri. Lisa urmind unui drum batut de din*ii, folo-
sindu-ne de cercarile *i de ispita lor, vom ave mai putine greutati *i mai
mari Inlesniri In noastre.
Dacia, afar& de compunerile originale a redactiei *i a conduatorilor
sei, va primi In coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va gasi In
deosebitele jurnaluri romine*ti. Apdar, foaia noastra va fi un reperto-
riu general a literaturii romane*ti, In carele, ca Intr-o oglinda, se vor vede
scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fie*tecarele
cu ideile sale, cu bimba sa, cu tipul siu.
UrmInd unui asemine plan, Dacia nu poate decit sA fie bine primita
de publicul cetitor. Oft pentru ceea ce se atinge de datoriile redactiei, noi
152
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
ne vom sili ca moralul sa fie puntrea pentru noi o tabla de legi i scandalul
o uriciune izgonita. Critica noastra va fi nepartinitoare ; vom critica car-
tea, ear nu persoana. Vrajmasi a arbitrarului, nu vom fi arbitrari in jude-
catile noastre literate. Iubitori a pacei, nu vom primi niciodata In foaia
noastr discutii ce ar put sa se schimbe in vrajbe. Literatura noastra
are trebuinta de unire, ear nu de dizbinare ; cit pentni noi, dar, vom
cauta sa nu dam cea mai mica pricin din carea s-ar putea isca o
nrita i neplacuta neunire. In sfirsit, talul nostru este realizatia dorintii
ca romnii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.
Dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru c omoara
in noi duhul national. Aceasta manieeste mai ales covirsitoare in literatura. Originalitatea,
Mai in toate zilele es de subt teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos 1 ,Asusirea
ca sunt numai traductit din alte limbi, i inca acele de-ar fi bune. Tra- cea mal
ductiile ins& nu fac o literatura. NIA vom prigoni cit vom put6 aceast prelioag
manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioas a unii a unii
literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre taxi literaturi"
sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice
pentru ca s putem gasi si la noi sujeturi de scris, fart{ s avem pentru
aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii. Foaia noastra va
primi cit se poate mai rar traducen i din alte limbi ; compuneri originale ti
vor umple mai toate coloanele.
Dacia, ce, prin urmare, va cuprinde toate ramurile literaturei noastre,
va fi despartita in patru prti. In partea dintli vor fi compuneri originale
a conlucratorilor foaiei ; partea a doua va ave articole originale din celelalte
jurnaluri romanesti. Parten a treia se va fndeletnici cu critica cartilor noa
esite in deosabitele provincii a vechei Dacii. Partea a patra, numita
Telegraful Daciei", ne va da Instiintari de cartile ce au sa, ins& in putin,
de cele ce au iesit de subt tipar, relatii de adunarile Invatatilor romani,
stiri despre literatorii nostri i, in sfirsit, tot ce poate fi vrednic de insemnat
pentru publicul roman.
Iasi, 30 ghenarie 1840
Redactorul raspunzator
M. Kogilniceann
DupA Dada litterari", Iasi, r, 1840, p. 1-8 (ed. I/, 1859, p. VII XII); Curierul romi-
new", XI, 1840,29 maetie, p.107-109; i Foaie peer,' minte", III, 1840, 28 aprilie, p. 142
144. Pentru ediliile tdterioare vezi Al. Zub, Mihail linganiceanu 1817-1891. Biobibliognifie.
Bucuresti, 1971, p. 14-15; de asemenea, M. Kogalniceann, Opere, I. Edijia D. Simonescu,
Bucuresti, Editura Academiei, 1974, P. 221-225,
,,La 1828: reposat C. Reset a publicat in Lipsca clieva numere din Fama Lipsc, ces dintii
bale romAneascl", (Nog adausA de Curierul ram.", reprodusl si de Foaie pentru minte").
NumArul 7 al foil sunA astfel : Fama Lipscbii pentru Dalia", i anul apariliei este 1827.
Vezi Marina Cristea, Prime/ star randnesc. Fama Lipschii", In Gazeta literara" din 3 febr.
1988].. a* Putine foi din Curiend rcnnincsc s-an Sinp5rlit In Moldavia In anul dintli din care nici
nn va fi remas vreuna, si pentru aceasta d. rcdactorul Daciei Liderare aratil pe Carina! mai
June deck Albina, in vreme ce el s-a inceput la 10 april 1829, 5i Albina, dupe clteva luni mal
153
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINT
la urml; dar nu face nimic. Sintem siguri a se va indrepta aceasta In vreunul die numerilo
urmitoare pentru adevarul istoric". (Nota In Curierul rom." si Foaie pentru minte")."" Mal
la alt prilej pe chid avem nAdejde cunt a vom priimi si noi numerii Daciei, lulm o prietineasa
IndrAsneali Intemeiati pe simicmtntul national nol comun, a face reflecsia : cum el Foam pentru
minte ;.c.l. niciodatA nu s-au cuprins cu politica luata In adIvAratui Inicies al cuvintului, cAci
spre acest stop, la noi stet descbise coloanele Gazetei de Transilvania. GreutAti deosibite avem
cu adivArat, pentru care nu putem Ina aminte la toti pasii ce-i fac provintiiie vecina In lite-
ratur3. Iasi pinA cfnd toile si artily romAneti nu vor putea trece din o tara in alta, cum tree
cele In alte limbi serise, putem astepta mal marl tulesniri? ins. Redac. Foil".
PATRIO TICE DORINTE,.

34
A. FIAJDEU, SUVENIRE DE CELE TRECUTE, IDEE DE CELE DE FATA
V ARXTARE DE CELE VIITOARE A MOLDAVIEI"
Hjc15.u, efor scoalei tinutale din Hotin, carafe au flcut atita

D.A.
sensatie prin cuvintul ce au rostit sunt acum doi ani la prilejul unui
ecsamen (vezi Curierul" n. 10), la 24 iunie 1840, In manta publici anual
a aceesi scoale, au cetit un nou cuvint intitulat Suvenire de cele trecute,
idee de ccle de fat& si aratare d.2. cele viitoare a Moldaviei". Ne pare ilti
cl ca romani nu putem mIrturiii cu mtndrie toate cite se cuprind In acest
cuvint, si ca numai urmAtorul period este vrednic de cinstea natiei noastre :
O, nalie romdneascd, nettle de pe acum sldvitd mire bate popoarele cele
mai faimoase prin suvenirele istorice a vremei trecule fi prin constitufia poli-
tied de astdzi(?), adtt-fi aminte cd soarta ta este ca sd le intreci pre Mate
odatd, prin civilizafia fi prin o slavd care nafte din cultura f tiinfelor fi a
artelor, cum celeralte popoare te intrec prin marea intindere a impardliilor
lor, fi prin aceea slavd a rdsboaielor. In adevar, dace, rtoi vom arunca o cdu-
ldturci asupra acelor popoare care fi-au ciftigat un nume faimos in analele
istoriei, noi vedem cul cel mai slab din toate prin intinderea pdmintului fi
prin numdrul cetdfenilor au intrecut toate naliire prin renumele sdu. Alenienii
avea dcabia a zecea parte a Greciei, fi cu toate aceste aducerea aminte a
lor strdrucefte Ned cts ceo mai frumoasd lumind. Care este oare pricina aceestei
strdruciri? Negrefit al nu-i pentru cd vetejia lor le-au dat in vreme de ese
zeci de ani domnia peste tofi ceilalf i greci, nu pentru cd au biruit armiile
nenumdrate a perfilor la Maraton, la Salamina, la Platea, la Micale.
Dar au creat ftiinfele fi artele ; dar ate cultivat inaldrurile fi au rddicat
vecinicile monumente a geniului; au aprins _Melia filosofiei, ate purtat lumina
cita toate popoarele, fi le-au ardtat impreund cu ftiinfele fi cu artele care
infrumusefeazd vieala fi virtufile care-i dau un adevdrat pref. Prin aceasta
mica wastrel Moldova peale f i trebue sd ajungd fi ea la mdrire!"
S5. dea Dumnezeu s5, se Implineasci aceste patriotice dorinte ; fieste
care bun romAn le face, dar. . .
154
www.dacoromanica.ro
I.PRECURSORI
D.A. Hfijdeu este pink acum cunoscut in Dacia numai prin prealkudatul
sAu cuvint asupra vechci slave a Moldaviei, ins& lucrarile sale nu se mArgi-
nesc In atita. D-lui, desi in limba rusascA, au lucrat multe i mari, si mai
toate in folosul patriei sale. Nu socotim dar Usk interes de a face cunoscut
cetitorilor nostri productiile d. Hajcleu precum ne le-au impArtAsit
D. Cavalerul C. Stamati, alt literator romin care are un porto-
foliu plin de frumoase compuneri a sale, care nAdejduim vor vedea In
putin lumina zilei.
D. A. ligjdeu au publicat pink acum :
In Vestnik Evropy za 1830" : 1) Cintece istorice a Moldavici; 2) Poves-
tea lui Duca Vodd ;
In Molva" 1834: 1) 0 legetedd asupra lui Pctreceicu; 2) Judecatd la ar-
e:kit:a de Orhei ; 3) Cugetdri moldovencsti;
In Teleskop" : I) Despre litteratorii Besarabiei; 1834; 2) antecele popu-
lare a Moldavia in privire istoried, 1833; 3) Scrisoare asupra importenliei
limbei romanesti pentru cunostinla istoriei rusesti ;
In Listki sel'kcago obUtestva" v Odesa [sic] : 1) Scrisoare aka d.
illecsandru Sturza asupra gospoddriei cimpesti a Besarabiei; 2) Bleana.
jiica lui $tefan cel IVIare.
D. 115.jdeu au mai compus lnc Botanica Moldaviei, ruseste i romkneste,
nepublicatk Inc, i se Sndeletniceste Cu scrierea unui Diefiernar romeinese
rusesc.
pupa Dada litterar3", I, 1840, nr. 5-6, p. 479-4E0 (fir titlu, in Partea IV, Telegraful
DacieS); edi(la II, 1859, p. 348-349; acela. i text reprodus in Foaie pertiru mMte", IV, 1841,
nr. 47, 23 Noemvrie, p. 369-370 (cu titlul Sesame de viola nalionald in Besarabia), i M.
Nogliniceanu, Opere alese, edilie ingrijiti de I. A. Sorcea, ed. II, ChivinAu 1966, p. 193-104.
SA. NE TINED& DE LIMBA,

DE ISTORIA NOASTR.A"
35
M. NOGANICEANU, INTRODUCTIE LA ARRIVA ROMANEASC/1"
trecut acum mai mult de don& sutimi de ani de cind Opitz, In

Auversele sale, vechi de forml, dar non& de idei, cinta numele romAnilor. Martin
Opitz
Doch ewre Sprac,he bleibt noch bier auff diesen Tag, cinta numele
Darob sich dann ein Mensch gar billich wundern mag, romanilor" :
Italien hat selbst nicht viel von seinem Alten,
Ingleichen Spanien vnd Gallia behalten
Wie wenig difi nun kann den Riimern ehnlich seyn,
So nahe sind verwandt Wallachisch vnd Latein.
Es steckt manch edles Blut in ldeinen Bawrenhiltten,
Daft noch den alten Brauch vnd Art der alten Sitten
Nicht ganzlich abgelegt . . .
155
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Die Menscher, die noch jetzt fast Rmisch Muster tragen
Zwar schlecht, doch witzig sind, viel dencken, wenig sagen,
Vnd was ich weiter nicht mag bringen auff die Bahn,
Dadurch ich sonsten wol in argwohn kommen kannl
De atunce ce am f&cut, cum ne-am schimbat I In bine sau ta rAu ?
Aceasta strAnepofii notri vor putea judica. Noi sIntem Inca prea aproa-
pe de IntimplArile care au adus o pripastie intre romInii cei vechi i noi ;
sIntem prea aproape de volean; ura, interesul, pisma, toate patimile cele
mici trAiesc Inc5.; prefacerea n-au Incetat Inca. Nu putem dar cunoate
rezultatul acelor IntImplAri, nu tim ce soarta ne pregAtete. Ins5. in once.,
Suvenirile
chip suvenirile strAmoeti nu pot sl ne strice ; fie ca Dumnezeu s ne
strikrnomti"
pistreze romlni, fie ca soarta ne nimicniceascl, trebuie sA fim mlndri
d
iaptele
de vechea slay& a strAmoilor. Faptele noastre de astAzi ant aa de mid,
noastre
aa de neinsemnate, potrivindu-le cu faptele rominilor celor vechi, nett,
de astiz1 "
dad. ne-am lepAda i de slava, ce Induread din ele i pin& astAzi asupra
noastrA, cu ce ne-am inf&fia inaintea marelui judecItor ? Nafiile, ca i
oamenii Indeosebi, 1i au solia lor pe pAtnint i sint rAspunzetoare de petre-
cerea lor aici jos. Omul este dspunzetor pentru faptele sale, nafia pentra
slava ce au cltigat, pentru pAmtntul ce i s-au dat spre motenire.
Ce ticAloie ar fi pentra noi, mici In starea de astAzi, slabi In viitorie,
fir& suveniruri vechi, disprefuind trecutele, negindind la cele viitoare,
nefolosindu-ne de cele de fad 1 Intr-o aa stare oare n-am fi copfi pentrn
peire, oare solia noastrA nu ni s-a sfIrit pe pImInt, oare nu ni-au venit
rindul ca sl trAim. numai In istorie i Inc& -atunce dad. vom ave istorie ?
Ba nu, vremea peirei nu ni-au venit, Singele nostru este flair, pentrn
a este Innoit prin nenorociri. Vom ave IncA zile fru.moase pe pAmInt. Dar
pentru a le avea trebuie s5. ne cunoatera solia ce Dumnezeu ni-au dat,
trebuie sl fim vrednici de bunAtIfile ce cerul ni-au dAruit cu attta imbelqu-
Istoria, gare, trebue sA ne finern in unire, trebuie s& sporim In bine. SA ne finem
,,cartea mai ales de cele trecute, ele pot s& ne scape de peire. SI ne finem de
de obiceiurile strAmoeti, atlt cit nu slat Impotriva dreptei cugetAri. SA ne
cilpetenie, finem de bimba, de istoria noastd, cum se fine un om in primejdie de a se
paladful Ineca de prAjina ce i se aruncl spre scApare. letona romAneascA mai 'ales
national' a Ili sA ne fie cartea de c5.petenie, sl ne fie paladiul natonalittii noastre.
aoastre" Intr-Insa vom InvIta ce am flcut i ce avem sl mai facem ; printr-insa vom
prevede viitorul, printr-tnsa vom fi romini, cAci istoria este inisura sau
metrul prin care se poate ti dad. un popor proplete sau dad se !nap.
iazA. Intrebafi, dar, istoria i yeti ti ce sintem, de unde venim i unde mer-
gem. De unde venim i unde mergem, trecutul i viitorul, iat& toad flinta
noastrA, iatA mijlocul de a ne cunoaqte.
Dar istoria noastrA unde este, cine o tie, cine o cetete, cine-i bate
capul Intr-o epohl aa de materialA, aga de egoistA sA gindeascA la istorie,
la nape, la viitor ?
Istoria noastrl este In tradifiile poporului, In movilile nenumIrate ce
ImpestrifeazA, Intinsele noastre cimpii, In minIstirile ce cuvioii i vitejii
258
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
nostri domni au zidit In aducerea-aminte a biruintilor altigate, In hrisoave
*i In unce i, In air*, tahronicele Grecenilor, Pope*tilor, Ureche*tilor,
Costine*tilor *i a atltor alti bArbati cari Intr-o min& tinca sabia spre ap5.-
rarea patriei i Intru alta condeiul spre a scrie mAretele lor fapte. i pe
ace*ti cine-i *tie, cine i-au cetit, cine i-au publicat, cine li-au InAltat vreun
monument ? Vremea i nepAsarea compatriotilor ni-au ascuns pentru tot-
deauna leagInul, viata, faptele, moartea lor ; Inc& putin i ar peri i scrie-
rile lor, i numele lor ar rAmine sterpe i seci, ca a lui Samuil Dascalul,
ca a lui Evstratie logoftul i a atItor alti multi carii s-au Indeletnicit
cu scrierea IntImplArilor Moldaviei" a cArora le cunoa*tem de-abia numele,
fArl a *ti ce au scris, ce au f Acut.
Spre a pAstra romAnilor acest paladium, adec& scrierile acestor bArbati, A puns
noi ne-am propus si publicAm o colectie a tutulor hronicarilor Va/ahiei aced
Moldaviei. Aceast& Intreprindere ins5. este a*a de mare, cere a*a de paladium
InsAmnate jertfe In timp i bani, i mijloacele noastre sInt a*a de mici,
Melt noi Insune nu putem s5, hotArIm epoha publicrii ei. AtIta putem
sigur Inchize*lui cl numai *i numai s5. vedem ceva ajutor i imbrIto*are
nici o trucll nu ne va pArea prea grea ca sA punem In lucrare Indatorirea ce
lulm asuprl-ne.
Tusk fiinda afar& de letopisite sint multe unce i documente vechi nu
mai putin interesante declt acele hronice, noi am hotlet sl Intocmim o
colectie istoricA care sA cuprindl numai scrieri i acte vechi ce ar putea
deslu*i istoria romineascl i starea lucrurilor trecute. Aceasti colectie este
,,Arhiva romineascl", a cAreia tending nu poate decit s5. fie bine primitl
de toti acei iubesc patria.
Noi ne mArginim In aceasta ; urma i isprava vor dovedi folosul unei
asemenea lntreprinderi. Spre Inchiere poftim pre toti acei ce au documente,
care pot respunde scopului nostru, sl le ImpArtb.*eascl Redactiei, care se va
grAbi a le publica.
In lintiintarea dintei flcutl Arhiva" era s5. easA de patru ori pe an.
Ins& mai multe greutAti lmpotrivindu-se acestii mAsuri, noi am schimbat
modul publicatiei i a*a Arhiva" va e*i odatA pe an, /ntr-un tom de 24
coale itn. 8. Cuprinsul ei cel serios se potrive*te mai bine cu aceast5, prefa-
cere.
NumArul cetitorilor colectiei fiind foarte tic, noi nu tipArim decit o
sutl de ecsemplare, din care mai mult de jum5.tate se Impart gratis. Din
.aceste fie*te care se ponte Ilmuri c& interesul blnesc nu este nici de cum
scopul noastru.
M. KoglIniceanu
Arhiva romineasch", Iasi, I, 1840/1841, p, Pentru editille ulterioare vezi: Mi
Serien islet**, Edijia Al, Zub, Bucureti, Edit. Academiei, 1676, pi
ICogAlniceanu, Opere, II,
403-406.
117
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
1. Pasajul extras din poemul lui Martin Opits (1597-1659) Vaina oder der Rithe des Ge-
mtligs Ir traducerea libera fficuti de George Cos,buc, intitulata Zlatna, suna astfel:
totuFi limba voastrli prin timpi s-a strecurat

Intreagli-ncit cu dreptul e lucru de mirat.
Italia chiar este departe de tulpini
Ei-ntocmai Esperida si Galia vecina:
Pe cit de pujin ele cu Roma se unesc,
Pe atft de mult unit e poporul rominesc.
fiece colib Cu paie acoperita
Un sfnge nobil spune c limba moFtenitii
azi e tot acciasi, c datinele sunt
Pastrate cu credinla, c-al vostru-mbracamint
jocul chiar e martor c-aveji tulpina veche.
Dar ce sil sic acuma de fetele romne?

Modeste, dar cu spirit; pe buza ior pujine
Cuvinte apar, cu toste ca Ftiu cugeta mult;
Putcre-aF despre ele vorbi destul, ci-niine
Ma tem ca o sil cada prepusuri peste mine.
DITA Ilie Daianu, Poeta! siksian Martin pita Fi rcnufnii din Transihattia, Alba Julia, 1646,
p. 22 (anexa). N.B.: M. Opitr a functionat ca profesor la Colegiul Bethlen din All-a Julia.
* /Broa Costin ne anta di gi Samuil gi Evstratie au seria letopiseje, care Inca pina aura nu s-au
putut gag. M.K. ** Numele tuturor acestor hronicari se atlii in letopisejul lui alisail CAlu-
garul, carele au trait dupil vornicul Ureche gi fnaintea lui afiron Costin, mere 1600 si 1650.
M.K.
136
www.dacoromanica.ro
Ill. Miqcarea din 1840
ACEST SCOP DE REVOLUTIE
S-AR FI ORGANIZIND DE TREI ANI
36
DEZVALUIRI ANONIME 1
Incapitala Bucurestilor alcItuesc seantii supt mare cumplt, lucreaz, Vechimea

chibzuesc asupra unui scopos de revolutie si a unor sfirsituri la care nilicIril
ndjduesc s5. ajung5. ; acest scop sl zice c s-ar fi organizind de trei ani ; eI
cele mai de apetenie si legiuitoare mgdulare a acestor sesii pre cit s-a putut initiaSii ei
cunoaste sint cele urmtoare
Moro iu2,
Murgu, fostul a s aseza in clas de profesor,
Vaian, pansioneru 3,
Costache Belu,
Mitic Filipescu.
Consulatu englezesc, care sl Intrebuinteaz5, p tain, i altii carei nu
s iubesc, dar asemenea s Intrebuinteaza pi tain5., din [de ?] aceasta sotie-
tate, prin apostoli ce au rspInditi carei s zic ca si intrebuinteaza dup5.
metodul Franti[i] cu regula probaganti ;
Se simte si se vede o Insuflare de nebunie in duhurile multor de clasul Stara
al 2-lea si al 3-lea prtinitori desndjduiti, i chiar In unii din amploiati sociall
de ramura administrativa i judeatoreasca s ostenesc cu tot dinadinsul largita
a rzbi i Inpartea militar i politieneascl ; acum struesc cu denadinsul
a infiinta o Bangi nationall ca sa s poat sluji la cheltuelele ecstraordi-
mare, in cumpratoarea gebhanelei i a armelor ce zic c5, le mai lipsesc ;
InsA nu pot a o rosti cu desIvIrsire ; pentru acest sfirsit s-au ostenit destul
prin energia lui Vaian, ca sl alieze si pe bogatu Vilara, dar cerutule din
-partea acestui din urm5, temeiuri de descoperirea a toatei comunicatii au
dat pricin de nelncredere, si au ramas neapropiat.
La 24 ale trecutului octobrie au mai plecat 2 apostoli, Maria Serghiescu, Centre
amploiat al Vistierii, Insotit de un Telegescu, fostul In slujba militii, revolutionare,
mearga a Pitesti sA s5. Inteleaga cu partizani, profesoru coIii i alti necu-
noscuti ; de acolo la Vilcea, de [1a] Vilcea la Gorju ; aci zic c este aripa cea
mai de nIdejde avind p5. un Damian Prodan, pa un Ridusanu, pa un Popesc
alti, apetenii a unii trupe nationale cu armele trebuincioase p care
zic ca stpinirea socotesc ca le-au ridicat p toate dup5, o punere la cale
ce ar fi Intreprins mai dinainte ; de acolea la Cerneti, s al Inteleag ase-
menea cu partizanii, profesorul colii, i alti necunoscuti ; ins& cu mergerea
pomenitilor apostoli, sa alieze si pa ocIrmuitorul judetului. Glogoveanu,
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
si pa un Ciupagea de acolo carei dupa alte intelesuri ax fi de acelas simtu
revoltant.
Insfirsit in aceasta sotietate prin oarecare ecsperienta sa simte cu in-
credintare o pregatire revolutioasa. Scoposul, nelegiuitul scop este chipzuit
Scopul hotarit, ca dupa, ce si vor asigura despre toate si mai cu seama. despre
pregitirilor. aprinderea i revoltarea unei parti insemnata de norod, sa puje la cale pro-
ectul intocmit i care s margineste de a insemna o seara. de teatrn sau
de o altfel de adunare, si prin coloane, pa de o parte a ingrijeasca. aci de la
Maria Sa pina la cel mai dupa urma boer de clasul 1-iu i capetenie mili-
tar, lar pa de alta, p ceilalti, citi vor lipsi, pa la casele lor, i cu acest
Colonelul mijloc luind gnvernul, sa-1 incredinteze colonelului Campineanu cu putere
Campineann absoluta.; apoi deodata cu informarea guvernului dupa proecturile preg-
tite s indrepteze protestnrile intocmite catre curtile straine, cuvintele
temeiurile c.hipzuite de legislatorii sotietatii.
MIL St. Dic., fond Alexandru Ghica, dos, 290 (Transcriere Vladimir Ghika). Comunicatfk
de Florica Ranca,
I. Autorul destainuirilor nu este indicat. Lui Vladimir Ghika, cel cave a traascris In Intregime-
fondul de arhivi apariinInd domnitorului Alexandru Ghica, i s-a parut a recunoatte scrisul
bit Macedonski. Ipote2a nu e plauzibili In primul rind pentru faptul cL Macedonski, In siotst
caz, nu ar mai fi fost condamnat la opt ani de inchisoare ... 2. Constantin Moroiu, profesorul
de la S. Saya. 3. J.A. Vaillant a fost ti director de pension,
PENTRU O OCiRMUIRE REPUBLICANA...

NOUA ROMANA"
37 CONCLUZIILE DIN RAPORTUL CATRE DOMNITOR AL COMISIEI DE ANCHETA'
Inaltimii sale Domn i stapinitor a toata Tara-Rumineasca

Alexandru Dimitrie Ghica Vvd.
Ilaport.
romisia ce prin luminatul Mili Voastre ofis de supt No. 633, dat
departamentul din launtru, ati binevoit a intocmi spre cerce-
tarea celor prinsi in tainica cngetare de conspiratie impotriva obladuirii
tarei i linistei obstesti ; dupa toate cercetrile ce en diamaruntul i cea mai
mate patrundere au facut tuturor celor ce s-au descoperit Inchinati in aceas-
t tainica uneltire, i care tu tot cursul acestii vremi s-an aflat tnchii cite
unul singur. In deosebite locuri, fax& a putea avea unul cu altul nici un
f el de intilnire sau comunicatie, decit numai cind s-au confruntat unul
altul, chiar inaintea comisii, spre descoperirea adevarului, la cite din ara-
tarile unor dintrinsii sA vedea oarescare taga, san nepotrivire ;
160
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Sivirsindu-si acum ale ei lucriri, nu lipseste a supune plecat la cunos-
tinta In.ltimii Voastre aritgrile ce au ficut fiescare prin ale lor tacriruri,
scrise chiar de dinsii i supt ale lor isclituri.. .
Asadarg, din toati aceasti cercetare ce au icut comisia si din toatg. Atadarli
coprinderea descrierii cl mai sus, al alege concluzia urmitoare :
ci i cugetul i mijloacele intrebuintate di acest complot sint acele,a cite
prin brosurile fostului amploiat din consulatul frantozesc de aici, Colson,
s mirturiseste ;
ci s-au fost uneltit fiind inci el aicic carele avea scop de ascoali spre
risturnarea guvernului si a politicestii stiri a Valahiei ;
cg, mgrginindu-se comisia in cercetarea putinilor hirtii ce s-au gisit la
acesti de mai sus zisi, ele dovedesc ci ei au fost cele mai de jos organe ale
intreprinderii, i ci cipeteniile ce arati ci-i intrebuinta urmeazi fireste sg,
fi avut incliniri de aceste fire mai intinse, care nu s-au putut descoperi,
pentruci din lipsirea Mgriei Tale de aici ridicarea lor i cilcarea hirtiilor
lor nu s-au putut face indati ;
ci cu toate ci d [uranea]lui ciminarul Filipescu n-au vrut si rispunzi Conducerea
comisiei, dupi care ea nu poate da nici o deslusire de intinderea lucrurilor
sale, dar dupi artAnile celorlalti toti, cei intli incepitori s yid d-lui pro- Povilnitodi
fesorul Valiian si cu profesorul Murga, cA. acesti cite trei au fost cirme
povituitorii acestii intreprinderi ; hitzeprindere
ci adungrile dA. chibzuire sA. ficea mai de multe ori la Filipescu si la
Murga;
ci Filipescu prin Baronescu (cgruia precum si vede Ii ImpArtisise planu-
rile sale) au unit la aceasti cugetare ci pi Marin si Telegescu, ca prin aceatia
sg, inmulteasci numgrul conspiratorilor ;
cg. acesti doi din urmi, fiescare in parte comunica si citre altii planurile
lor. Tot acestia au tras in parti-le si pi Ridosanul din judetul Gorjului,
intelegindu-sg. cu el a le stringe oameni du peste Olt, pi care 1-au reco-
minduit i arninarului Filipescu, ci prin a tuturor chibzuire s-au hotirit
stringerea oamenilor, figiduindu-le el a o pune c in lucrare dupg, intoarcere
la casa sa ;
ci pi lingi aceasta s-au mai unit cu el si iuncirul BlIcescu, Sotir si
Cimgrisiscu, carii asemenea sg, aduna cu totii in sfaturile ce sg. ficea pen-
tru aceasti pricing ;
cg. Marin si Sotir au mai comunicat aceste plannri ale lot sirdarului
Machedonschi ci lui Miha,i1 Molgjescu ;
sfirsitul acestei conspiratii era ca dupi ce si va forma un numir seopul el :
mai insemnat de oameni ce si nidijduia a-i stringe, prin Rgdosanul, du
peste Olt si de aici (pi care chibzuia a-i aduna cu nebigare de seami,
rinduri, rinduri, la o mosie ce voia sA. ia cu arend5. In marginea Bucuresti-
lor, p5. seama profesorului Vallan) ; cu acestia tu vre-o sear5. f5s veste,
sau la vre un bal sau la teatru, sA. nivileascg, asupra stipinitorului i a
161
14e. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMiNI
tuturor ce/or mai mari, s r5stoarne oblIduirea de ast&zi, sA desfiinteze cea
de astzi politiceasa organizatie a s infiinteze indat5. o vremelnic5.
52 oblIduire revolutionarg supt numele d5, un Directo ar, alatuit de ease m5.-
Infiinteze
dulari siun prezident ; prin acestia a Intocmeasc5. o noua constitutie a grii,
o obliduire statornicitl pa niste inchipuiri de pravili ce intocmise futre dinsii, sa for-
revolu-
meze ostire revolutionar5., s5. dIsfiinteze proprietatea i in sfirsit s intoc-
tionarl"
measca viitoarea oblIduire a tb.rii intr-o ocirmuire republicanl, dind numire
tara de nota romana ;
iar rezultaturile acestor nalucite primejdioase inchipuiri s poate ju-
deca c nu putea fi altele decit o obsteasci dArApAnare tuturor clasurilor
lAcuitorilor tArii, o gin5xa1a sfisiere i hr5.pire a stArii tuturora, o grozav5,
v5xsare de singe a multor nevinovati i poate si o amerintare a pierderii
drepturilor di care si buena astAzi aceast5. tara.
Acestea fiind, luminate doa infle, cercet5zile i descoperirile ce au flcut
comisia, le supune plecat la cuno3tinta nllimei Voastre spre a da lumi-
nat porunc5, d urmare.
C. Ghica, Manolache Florescu,
loan Manul, N. Golescu
S.A.R., Doc. 134/DCCCLXXXII (fost ras. 1140). Textul integral e publicat tia indicarea
izvorului i fgr semnituri In roan C. Filitti, Turburdri recala/Un:are in Tara Ronidneascil infra
anii1840-18.13. Extras din Analele Acad. Roes., t. XXXIV, Mem. Sect. Istorice,Bucureti,19121
p. 54-82.
1. Raportul a fost fucheiat la 10 dec. 1840.
sA SCA.PAM PE CAMPINEANUL..."
38 C. BOLLIAC, MARSILIEZA ROMANILOR (1840)
frati, ce chinuire I au nIvAlit preste noi

Vedeti,
Ce jug I ce foc I ce peire t i rIbdim ca niste boi ?
Vedeti, frati, pe Campineanul
Cel mai bun dintre
in temnit.5. la MArgineanul,
Cum 11 muncesc asti pggini I
Frati, aideti la MArgineanul,
Sa seaplm pe Campineanul I
Numai el s5. alesese,
Numai el era roman,
Numai el s5. hotArise
SA stea pept astui pAgin I
162
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
El 10 perde stare, viati,
Numai pentru noi muncind 1
Si noi cu inimi de ghiati,
Privim la Omul murind 1
Frati, aideti la Mirgineanul,
Si scipim pre Cimpineanul I
Tiranii cari beau singe !
Si mininc trup omenese !
si-nceapi a ni stringe,
si-a ne frige cum doresc 1
Streinii ni iau avutul,
Streinii ni stipinesc,
Ni-au vindut la ruO cu totul,
S-au dus neamul rominesc I
Si sal:4m pre Cimpineanul I
Tiranul este un cine,
Ni-au vindut la papistai !
si dim copii pe pine
Pribegind Uri lica!
S-om muri daci noi
Tot ca boii vom ribda I
copii, dati intr-inii
D-aceti c1ni doar vom scipa I
Si scipim pre Cimpineanul I
Voi I cari strigati la lurae
Boerilor deputati;
Voi I cari doriti un nume
De patrioti nestricati I. . .
Jertfa o vindeti pe ranguri,
$i priviti cum 11 cisnesc,
Mini o si vedeti in treanguri
Cioarile c. v-o ocolesc I
Sa scipirn pre Cimpineanul I
Prea sfinte Mitropolite I
Daci eti romin curat 1. . .
imbraci hainile sfinte,
$i ni scapi pe Lst birbat I
163
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINT
Dumnezeu o si-ti pliteasci
Vei fi In veci blagoslovit 1
lar de nu si te goneasci, 1
Si si fii afurisit 11
Si scipim pre Cimpineanul t
BIA.R., ms roza. 21, ti 31-32.
SENTINTA DE CONDAMNARE
DATA
DE DIVANURILE IMPREUNATE"
39 1841 aprilie 9. Astizi, miercuri, s-au hotirlt de noi suptiscilitii ci

vina plritilor fiind de fire criminali, dup6, punctul privilei de la partea a
6-lea cap. I-u 1.1 89, articolu a 2-lea, $i, prin urmare, neputind fi ei apirati
de osinda criminali, urma a-si lua toti osInda ocnii. Dar fijada, unii din
ei si dovedesc complotisti cu lucrare si altii ocrotitori si tlinuitori acestii
nelegiuite fapte, fiestecare dintr-Insii si-si ia pedeapsa dupi chipul urmi-
tor :
1-iu. Marin Serghiescu, Sotir Geran, C. Telegescn si Grigorie Radosanu
si si trimiti la ocna pi ani zece.
2-lea. Serdaru Machidonschi, C. Baronescu, C. Citnirisescul. Mihail
Molojescu, ciminaru Mitic6, Filipescu, ca niste cunoscitori acestii fapte si
ocrotitori cu tlinuire, la inchisoarea Znagovului pa ani opt.
3-lea. Iunc5.rul Nicolaie Bilcescu, si de este In categoriea celor din urmi,
dar nevIrstnic aflIndu-s6., dup5. parten I-a de la art. 60 din condica noui,
si si trimiti, la ministirea Mirginenii pi soroc de trei ani.
4-lea. Efthimiie Murgu s'i Valiian, ralear c si afl6, acum depirtati din
Printipat, dar cinstita administratie va fi cu privighere a nu Ingidui intoar-
cerea lor, si daci si va IntImpla prin tainic mijloc a intra In Printipat, pan-
zindu-s6., si va da jiodecitii criminale di a hotirl osinda vinii lor.
5-lea. Dar Anton Panovschi rimlind cu Inchisoarea ce au cercat si si
sloboazi, de supt arest, fiind supus privegherii politienesti pi soroc de ani
doi.
Manolachi Arghiropulo', Nicolaie Su tul,
A. Florescul, I. Golescul, Iorgu Vicirescul
Am ascultat hotdrirea Cinstitelor Divanuri, ni s-ate fdcut cunoscut fi
sorocul apelaliei de zile fase.
1841 apr. 11
154
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Li s-au flcut cunoscut i nu au vrut s iscileasci nici maul.
1841 apr. 11
N. Golescu
D.A.R., doc.8/11CCCLXXXI, (Copie); G. &Me, Mixares revolutionard de te 1840 din Tara
Ronaneascd, ta Studii s ,sate,'jale de Worts nsodernd, III, 1963, p, 291-292
1,1 List, pagini.
NEVOIA DE REFORME SOCIALE

ECONOMICE
40
MITICA FIUPESCU, PROFESIUNE DE CREDINrA. POLITICX
enuntate tu cuprinsul atIt de restrins al acestei schite dovedesc

Ideile
lndeajuns c n-a4 putea fi acuzat cu temA nici de utopie, hici de pro-
pagandi. Nu fac parte nici din una, nici din ceala1t5..
Fiind, mai presus de toate, prieten al ordinii, slat partizanul sincer al
Itmbunclatirilor treptate i pavtice. Cedant arma togae.1 Negocierile diplo-
matic slut cele care hot1r5sc astizi soarta popoarelor In mult mai mare
m5.sur5, decit /3515.1iile ; condeiul face mai mult cleat sabia.
Scriind aceste ateva rinduri, am socotit c5.-mi fac datoria de bun cet5.-
tean. Dac stridaniile mele vor fi incununate de succes, voi considera ci
am slujit interesele tuturor i nu cauza unui partid.
indriznesc s sper c intentiile mele se vor bucura de Inglduint5..
De abia am ielit din Inchisoare, unde am zlcut ase luni Intr-o carcerg, dei
nevinov&tia mea a fost dovediti jutidic, c m i simt chinuit de nevoia de
a-mi scrie profesiunea de credintS.
Fozitia sociala pe care o ocup e o chezAie incontestabill a curgteniei
sentimentelor mele.
Nu existi observator impartial care s5. tag5.dula.sc5, rlul ce =dill "Rail
societatea rornaneascl. De unde vine el ? Cum poate fi stlrpit ? Misiunea ce medal
e grea,; i mai presus de puterile mele. Voi Incerca s-o abordez In mod des- sodetatea
chis. romlineascA":
Tara Romineascl, tarl at/t de favorizat5, de naturl, este prost chmuitl. guvernares
Nu exist5, sigurant.1 nici pentru persoane, nici pentru bunuri. Guvernantii corupti;
se substituie legii dup bunul lor plac. De aici, atitea acte arbitrare, atitea
intemnit5xi fir& motiv, atttea surghiuniri Mr& judecat5, prealabil, atttea
sentinte nedrepte sau, mai degrabA, atitea avize individuale care n-au sau
au pot s aib nici un temei legal. Ar trebui s writ' volume Intregi ca
expun toate abuzurile de putere. Din fericire, ele slut de notorietate
; opinia public& le-a Infierat. Actual, administratie ataa Insuqi izvo-
165
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
rul bogitiei nationale. Ca si aibi fructul, taie copacul din ridicini. Nein-
telegInd c, daci tiranul, care suporti toate poverile, este sirac, statul nu
clAcasii poate 8a nu fie la fel, ea le ingiduie unor persoane lipsite de once scrupule,
stori care dau pimint in arend5., stoarci pe clicasi (mici arendasi). Totusi,
Uri scrupul venitul public, nefiind altceva decit o parte a bogitiei private care trece
de la particulari la cirmuire, cu cit bogitia particularilor este mai mare, cu
atit va fi mai mare si partea pe care ei vor putea si o rezerve, fr sa se
simti strimtorati, pentru a face fat& nevoilor statului.
Drepturile O privire asupra drepturilor i datoriilor clicasilor fati de mosieri va
datoriile dezvilui pricina riului i va da un leac sigur pentru a-1 stIrpi repede
clAcasilor WI perturbare.
Tiranul roman este un mic arendas, avind o bucati de pimint. Fiind
posesor al domeniului util2 el 11 poate lisa mostenire urmasilor sii. Nu
poate si fie izgonit nicicum de proprietarul domeniului direct, care nu-1
poate sili decit pliteasci redeventele anuale. Poate dobindi o bucati
de pimint libel% fie In mod gratuit, fie cu titlu oneros, i atunci, daci vrea,
pir5seste pinitntul pe care e stabilit. Poate, de asemenea, si-1 piriseasc
proprietarului ceea ce li datoreaz i prevenindu-1 cu sase luni
mai inainte.
Dar mai mult de doi tirani nu pot si pariseasci anual un pimint fink.
s aibi motive.
Ei au acest drept in cazul In care nu li se poate da numirul de pogoane
cenit de lege.
Pozitia micilor arendasi este uneori mult mai avantajoasa decit con
a anumitor arendasi liberi care, neposedind decit strict locul pe care e casa
lor, sint nevoiti si se duel la o depirtare de doul sau trei zile, si se supuni
censului i prestatiei pentrn a se hrini ei i familia lor. Pina aici e partca
bunk acum sa vedem reversul medaliei.
Conditia Tiranul romin este supus corvezii, prestatiei sau censului. Este pus sii
lAranului, faci corvezi atunci clnd mina de lucru e scumpl, este silit la prestatie and
mai rea f inul i cerealele au un pret ridicat, i se stoarce censul and pretul mlinii
decit cea a de lucru, al fInului si al cerealelor nu este ridicat. Astfel, persoanele care dau
aclavului" plinint In arend au latitudinea si-i jecmineasci cit vor. De aici nesfirsite
slclieli i jigniri. Tiranul este maltratat, legat prin Invoinl cu boierul,
jumulit din ce In ce niai mult. Activitatea lni e paralizati : i se impun servi-
tufi atunci and se asteapti mai putin. Cu toate ci legal ponte s munceasc
pentru oricine se del pliteasci ziva de munci, nu-i este Ingiduit
dispuni de o zi dupa voia sa. In sfIrsit, se Intimpli si aibi, i zile cu ploaie.
Desi nu e iobag, actuaba sa conditie este mai rea cleat con a sclavului.
Mi se va spune ci abuzul nu reprezinti un drept, e adevirat, cum nu se
poate mai adevirat, dar. . . Cu cerul se mai ponte cidea la Invoiall.
Remediile Asadax, constatind riul, oare nu existi cale de a i se gisi un remediu
radicale eficace, radical De a Impica, de a combina, de a asocia toate interesele
ale
fir& jignire, fixi zguduire ? Cred cu tine ci da, ba mai mult slut profund
convins. E nevoie doar de Intelegere. Itl voi face pe proprietar sa pipaie cu
188
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
acgetul lui profitul pe care 1-ar obtine ren.untind la corvoada i cenad de ia degiintarea
micii arendasi o treime din rodul celor trei pogoane de parnint arabil acor- carvezii
date prin lege clacasului i jumatate din finul de pe cele doul pogoane de
pasune care trebuie sa-i fie date In mod legal. Prestatia pentru surplus va
fi plaita tot in acelasi fel. Clacasul primeste patru pogoane de pasunat
fiber pentru cinci capete de vite mari, sau un numar dublu de vite mici.
tu privinta excedentului, as face urmatoarea deosebire daca. pe acel p5.-
mint se gasesc tot atitea islazuri cite locuri date in arenda., li se va acorda
Intotdeauna preferinta micilor arendasi fata de toti ceilalti ; daca nu exista
islaz, micul arendas va plati ca pret pentru dreptul de a trece cu vitele
la pascut in comuna vecina i pentni dreptul de pasunat liber trei piastri
[de] cap de vita mare, si 12 parale bune de cap de vita mica.. in felul acesta
s-ar pune repede cap5.t tuturor viclesugurilor nascocite de fermieri ca
suga singele poporului. Venitul proprietarilor s-ar tripla, iar Wanilor li s-ar
asigura pentru totdeauna o existenta Indestulata i fericita ; ea ar fi pizmuita,
de arendasii liberi i ar avea fat de ei avantajul pe care-I prezint5. aproape
Intotdeauna marea cultur asupra celei mici ; agricultura ar lua un nou
.avInt, comertul si-ar dubla activitatea, bunastarea s-ax face simtita pretu-
tindeni, noi ne-am schitnba In mod profitabil produsele brute cu marfurile
din Wile manufacturiere, pretul unora crescind mereu, lar al celorlalte
scazind continuu. Toate aceste progrese nu s-ar realiza decit prin desfiinta-
rea corvezii. Dunul simt al romanului a presimtit aceasta atunci and a nu-
,rnit tucru de clacd, treaba de corvoada, o treaba facuta prost, un lucru de a-mcru
nimic. Cine nu stie ca. in Tara Romaneasca doi muncitori manuali tran- de eked",
silvani, bulgari sau sirbi lucreaz mai bine si mai repede, daca au leek o treabi
cleat patru tarani munteni care se achita de corvoada ? *i de ce-ar fi nevoie f8cua
de aceasta ? S-ar beneficia de o renta Indestulatoare cea mai mare renta Prost
f unciarl nu trece niciodat de o treime din produsul net ; uneori ea nu
depaseste nici un sfert. Taranul ar furniza In natura, f r nici o cheltuiala.,
.o treime din produsul brut. El s-ar mai angaja ta repare gratuit, In caz de
inundatie, digurile morilor, acolo unde exista. Interesul lui, binelnteles, face
din aceasta o lege. El are nevoic s macine ramInind pe loc ; aceasta 1-ar
.scuti de alergatura si de pierderea de timp legate de macinatul In alta parte.
Pentru transporturile pe care ar vrea sa, le faca, proprietarul, el n-ar avea
declt sa se Inteleaga de la om la om cu taranii ; ar fi cu mult mai bine
servit.
Eu unul nu m-as margini la atlt, ci i-as elibera pc tarani de corvoada Corvoada
drumurilor. A-i constrInge pe oameni, recurglnd la rechizitii pentru munca, drumurilor
s5, execute lucrari publice Inseamni a-i supune la contributia cea mai
.a.pasatoare.'Cei pe care-i si1eti ta munceasca, muncesc putin i prost si
pierd mult vreme cind intrerup lucrul pentru indeletnicirile lor obisnuite.
De altfel, majoritatea celor ce muncesc nu dau dovada nici de priceperea,
nici de dibacia necesara. Starea proasta a drumurilor din Tara Romineasca,
drumuri care trei sferturi din an slut niste hirtoape impracticabile, demons-
treaza in mod evident adevarul acestei asertiuni. Turgot, acel om cinstit
167
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
faiocuirea care voia sincer binele Frantei, ne asiguri c5. corvoada drumurilor costa
aorvesii statul de patru ori znai multi bani decIt ar fi fost necesari pentru repararea
1101MCI
Intretinerea lor In cea rnai buri5. stare. Asa c5. este at se poate de evident
ca munca libera, cu bucata, ta schimbul unui sa.lariu, este munca cea mai
rapid5., cea mai bine executata i, In consecint5., cea mai productiva.
Dar, mi se va obiecta poate, statul nu este atlt de bogat tacit s avan-
seze sume mari pentru construirea i repararea drumurilor, i trebuie
reeunoasteti, f5x prea mare greutate, cl transportul mIrfuri/or pe drumuri
proaste reclami mai mult timp, mai =lit capital si mai mult1 mum&
cleat gat necesare pentru drumuri comode. SInt de acord. Cine ar putea-o
tagadui ? Dar mai Intli dovediti-mi el., In momentul de fat5., drumurile
Buns noastre shit practicabile ; contrariul sare In ochi pin5. i celor mai nelncrezA-
tatresiaeze tori. Daca un. drum bun este un instrument dintre cele mai eficace pentrn
a drummilor a economisi munca, a reduce pretul obiectelor care vin de departe, a da o
si mai mare valoare celor din tarl, a Inmulti schimburile, a ImbunAtIti
toate genurile de productie, ceca ce echivaleaz Cu o mai mare fertilitate
Cu o micsorare a distantelor, un canal este de cinci ori mai util. Se stie
Tara Romineasci este brAzdat5. de canale naturale In toate directiile.
Ajunge s arunclm o scurt5, privire pe harta ei ca s5. vedem acest lucru.
Atunci caxe e obstacolul care se Impotriveste unei Imprejur5xi atIt de avanta-
Nevoia joase ? Obstacolul const5, ta faptul c apele principalelor rluri slut sec5.tuite
de captlrile efectuate pentru alimentarea morilor de mAcinat fin, care
riudlor aduc un venit destul de modest In comparatie cu utilitatea generali ce s-ar
face simtit5, daca aceste rluri ar deveni navigabile sau bune pentru p1ut5.-
rit.
Ca s5. se ajung aici n-ar fi nevoie declt s5. se distrug5. captarile de ap4
B5. se dragheze albia acestor canale naturale. S-ar acorda o despAgubire
prealabila proprietarilor de rnori, care, In afar& de aceasta, ar fi din plin
despAgubiti prin valoarea pe care ar adAuga-o p5ranturilor lor canalul care
le-ar m5.rgini sau le-ar traversa. Interesul societ54ii, bineInteles interesul
tuturor, impune aceasti m5sur5.; el trebuie s5. cistige ta fata proprietari-
Ion orbiti de =Una sau recalcitranti.
Nu-i de ajuns s probezi utilitatea unei cheltuieli necesare ; ar trebui
s5.-i indici siresursele pentru a i se face fat5.. In aceastg privinta existl dou5,
mijloace : unul ar fi de a concesiona, In schimbul unor taxe, dreptul de a
construi drumuri si de a slpa canale unor antreprenori clm5.tari. Pentru
Injloace
drumurile mari s-au i prezentat unii, dar cei In m5.sur5, nici n-au vrut BA
pmtru
aud5.. Interesul particular este mai vigilent, mai activ, mai econom declt
construirea
cel mai bun dintre guverne. S-ar prevedea ca drumurile s5. fie asfaltate. Al
de drumuri
doilea mijloc ar fi de a obliga clerul s5. contribuie, deoarece el are In stIpt-
nire si folosint5. o treime din Tara Romaneascfi. Ar trebui obligat s5, scoat5.
la iveall originalele actelor de ctitorie, acte ale cAror clauze pioase, str5.b5.-
tute de dragoste pentru omenire, nu slut respectate de prea fericitii nostri
canonici.
160
www.dacoromanica.ro
. PRECURSORI
Este, intr-adevAr, scandalos s vezi ce potlogArii se fac la arendarea pl- Parataturile
minturilor ministiresti care fin de minIstirile de la Muntele Athos, Rume- ministirilor
lia, Muntele Sinai si Sfintul Mormint. Acesti asceti de treabl nu scot mad tochinate
venituri de pe pArainturile lasate mostenire de testatari romini Beneficiile
mari intra pe mlinele unor hulpavi mijlocitori, care fac din devotiune o
meserie si un negot. Astfel, minAstiri i schituri de resortul asezamintelor
susmentionate cad toate In ruinA. Ar fideo sutA de ori ma.i profitabil pen-
tru asezAmintele de peste Dunlre, avInd in vedere distanta locurilor i slaba
fidelitate a delegatilor lor, sA, cedeze guvernului romin pAmInturile aflate
In tarl, in schimbul unei desplgubiri rezonabile.
Clerul reprezintA o anomalie sociall ; el formeaz5. un stat In stat. Se Clem!,
bucuri. de un venit de mai multe milioane si nu contribuie deloc la chel- o anomalie
-tuielile societAtii, Cu toate cA profiti de ImbunAtAtirile sociale care servesc sociali"
la mArirea beneficiilor sale. Sistemul de prestatie ar tripla rentele sale fun-
ciare ; niste drumuri bune, asfaltate, Cu o lAtime de 30 de picioare, i niste
rluri fAcute navigabile sau bune pentru pluttrit ar ridica nespus valoarea
plinhiturilor sale, a acestor pAminturi pe care ai de transport perfectio-
nate le-ar strIbate In toate directiile, c5.ci el posedl o treime din Tara
Romineasc i ceea ce e mai bun atit din punctul de vedere al plmIntului
clt si al pozitiei. Acolo unde e vorba de profituri trebuie s5. fie vorba si de
ch eltuieli.
Domnii care fac parte din cler au profitat de reformele Introduse nu de
Inuit. Acolo se statueazA cA ei vor contribui la cheltuielile statului Cu o
treime din veniturile lor. Total a rAmas liter5. moartl. Totusi Sublima
Poart5. nu se poate Impotrivi la o mAsuri attt de dreaptl. Religia musul-
maul, ca si toate celelalte, recomandl o stare plAcuti c5.15,torilor. A Inlesni
cIlltoriile, ImbunAtAtind cAile de comunicatie, este un act de pietate dum-
nezeiasc5. i omeneasa. Este o milostenie de la sine Inteleasl i potriviti Luxul
cu vederile respectabile ale intemeietorilor de mlnistiri, veden i pe care unii marilor
canoniel
lacearc sl le denatureze. Rusia ar vrea sA, ocroteasa. In altA parte ceea
mizeria
ce a desfiintat la ea ? Acolo mAn5stirile slat desfiintate, clerul primeste
titranului
salariu. S-ar cuveni O. se pun5. capAt luxului, atit de putin crestinesc, pe
care 11 desfAsoarl marii canonici, lux care contrasteazA In mod scandalos
cu mizeria tAranului.
Drnmurile bune i canalele n-ar sluji la nimic, (lac& agricultura n-ar Libertatea
scIpa de restrictia i uneori de prohibitia care-i este adusl comertului Cu comertului
grtne, a cArui libertate nu este niciodatA dlunAtoare unei natiuni. Experienta cerealier
vine In sprijinul acestei asertiuni. Olanda, prin simplul fapt a a acordat
importului i exportului de gnu o libertate nelimitatl, a avut in toate tim-
purile o cantitate suficientl din aceast5. marta atIt de necesar5.. Cu toate c5,
solul ei de-abia produce cele necesare subzistentei locuitorilor sli pe timp
de trei slptlulini, ea n-a suferit niciodatl din pricina acelor variatii bruste
extraordinare ale pretului plinii care au fost atit de funeste tArilor fertile,
lea
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
dar al clror sistem economic nu era atit de bine Intocmit. Pretul griului
n-a suferit nicAieri mai putine variatii decit In Olanda.
Incurajarea Pentru a preintimpina anii de foamete, se va incuraja cultura cartofului,
cuiturii a acestui tubercul atIt de pretios, care, &lira ce a fost uscat, poate fi conser-
eartofului vat vreme foarte IndelungatA. El are o legAtura atIt de stir's& cu principiul
constitutiv al naturii omeneti, ca a adAuga o portie de cartofi la ratia sol-
datu/ui i a Incerca s fac din el principala hranA a cretinilor care intris-
teazA vederea cAlAtorilor ce trec muntii notri. N-am nevoie de altA dovadA
despre eficacitatea acestei hrane decit puterea i frumusetea ir/andezilor.
TAranul roman aratO, firete, o repulsie pentru serviciul militar. N-ar fi
Sprijinul oare un motiv hotOritor, pentru a i-1 face plOcut, sA fie bine tratat, iar la,
In bani ex-pirarea termenului, sA i se procure un rnic capital care, pentru un om
acordat chibzuit, ar fi o surs de indestulare ? SA rn5. explic : satcle furnizeaz fiecArui
recrulilor recrut, cu titlul de bani in beneficiu, suma de trei sute de piatri, dintre
care jumAtate este inminatA. In trei reprize recrutului, la sosirea ca la regi-
ment, iar cealalt jumAtate este consemnat la casa Marelui stat-rnajor.
Fo/osind aceastA sumA gentry scontarea de efecte de comert pe termen
scurt i acoperite cu semnAturile a troj persoane solvabile, s-ar face un dublu
serviciu : ar fi ajutat micul negot i mica industrie care plAtesc cheltuieli de
scont exorbitante, i ar fi fructificat beneficiul soldatului. Spre a stAvili
abuzurile, cAci unde nu exista ele ?, s-ar hotAri ca registrele matricule care
constatA zi de zi i ceas de coas efectele scontate i persoanele ce an flcut
aceastA operatie O. fie tinute de cas la dispozitia publicului. Cu cirgiiin.
cu inteligentl, cu probitate i cu un control continuu i riguros, cele citeva
sute de mii de piatri ai beneficiarilor ar deveni milioane Intr-un rastimp
de ase ani, termenul legal al serviciului obligatoriu, i soldatul s-ar intoarce
la el acasl vesel, multumit . i. Inlesnit
Situalia Situatia financiar a tArii nu este prea proastl pe hirtie. Ea prezinta
financiar pentru anul trecut un excedent de incasri fap. de cheltuieli de 1 600 000 de
iirii piatri. Casele de bani comunale sint considerate a contine patru milioane.
Pretutindeni pota reprezint una din ramurile venitului public. In
Polta Tara Romineasci se IntImpli contrariul : sub pretextul proastei stAri a
drumurilor, guvernul acord anual antreprenorilor acestui serviciu un
milion de piatri, ca prim& de asigurare. Statul n-are nici o datorie.
Dezrobirea Cit despre neajunsurile fizice, morale *i socia/e ale robiei, n-a putea decit
jigartilor sl invoc lucrarea, pe drept celebrA, a domnului H. Storch 3, Mi se pare O.
ar fi uor s ne scApAm de aceast leprO socialA, IngAduindu-le tiganilor sA.
se rAscumpere. Merit& libertatea acela care simte cit pretuiete ea.
Cu bunlvointA ce nu se poate face ? Am scris ca sA fin cu contiinta
Implcatl. Mi-am f Acut datoria, intirnplA-se ce s-o Intimpla.
Bucureti, In cursul lunii aprilie 1841

D. Filipescu
lis
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
Textul francez
MITICA FlUPESCU, PROFESSION DE POI POLITIQUE
Les ides mises dans le corps si mince de cette bauche prouvent suffi-
samment qu'on ne saurait me taxer avec raison ni d'utopie ni de propa-
gande. Je n'appartiens ni a l'une ni a l'autre.
Essentiellement ami de l'ordre, je suis partisan sincere des ameliorations
graduelles et pacifiques. Cedant arma togae 1. Les ngociations diplomatiques
dcident aujourd'hui du sort des peuples plus que les batailles ; la plume
fait plus que l'pe.
En traant ces quelques lignes, j'ai cru faire acte de bon citoyen. Si le
succes couronnait mes efforts, j'aurais servi les intrts de tous et non
l'affaire d'un parti.
J'ose compter sur l'indulgence en faveur de mes intentions. A peine
sorti de prison, o j'ai lang-,ui au secret pendant six mois, malgre mon inno-
cence juridiquement prouve, je me seas tourment du besoin de faire ma
profession de foi politique.
La position sociale que j'occupe garantit incontestablement la puret
de mes sentiments.
Tout observateur impartial ne saurait nier le malaise qui travaille la
socit valaque. D'o provient-il ? Comment y remdier ? La tache est
grande ; elle est au-dessus de mes forces. ressaierai de l'aborder avec
franchise.
La Valachie, ce pays si siugulirement favoris de la nature, est mal
gouverne. Il n'y a saret ni pour les personnes, ni pour les biens. Les gou-
vernants substituent leur bon plaisir h. la loi. De l taut d'actes d'arbitraire,
tant d'emprisonnements sans motifs, taut d'exils sans jugement pralable,
taut de sentences iniques ou plutet tant d'avis individuels n'ayant et ne
pouvant avoir aucune existence lgale. Il me faudrait des volumes pour
exposer tous les abus d'autorit. Ils sont heureusement de notorit publi-
que ; l'opinion les a fltris. L'administration actuelle attaque la richesse
nationale dans sa source. Pour avoir le fruit, elle coupe l'arbre au pied. Ne
comprenant point que lorsque le paysan, qui supporte toutes les charges,
est pauvre, l'Etat ne pent manquer de l'etre, elle laisse pressurer les klakasch
(tenanciers) a des arendateurs sans foi ni loi. Et pourtant, le revenu public
n'tant autre chose qu'une partie de la richesse prive qui passe des parti-
culiers au gouvernement, plus la richesse des particuliers est grande, plus
grande aussi sera la part qu'ils pourront, sans prouver de gene, mettre en
reserve pour subvenir aux besoins de l'Etat.
Un aperu des droits et des devoirs des klakasch vis-a-vis des propri-
takes terriens dvoilera la cause du mal et fournira un remede infaillible
pour l'extirper promptement et sans perturbation.
Le paysan valaque est tenancier ayant alien. Possesseur du domaine
utile 2, il peut le transmettre a ses hritiers. Il ne peut guere etre expuls
171
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
par le propritaire du domaine direct, qui ne peut que le forcer b. payer
les redevances annuelles. 11 pent acqurir un franc-alleu soit k titre gratuit,
soit k titre onreux, et alors il quitte, s'il vent, la terre o il est tabli.
pent la quitter aussi en payant ce qu'il doit au propritaire et le prvenant
six mois d'avance.
Mais plus de deux paysans n'ayant pas de motifs, ne peuvent point
quitter annuellement une terre.
Ils ont cette facult dans le cas o l'on ne saurait leur fournir le nombre
d'arpens voulu par la loi.
La position des tenanciers est quelquefois beaucoup plus avantageuse
que celle de certains francs-tenanciers qui, ne possdant que tout juste
l'emplacement de leur maison, sont obligs d'aller k la distance de deux
ou trois journes, se soumettre au cens et b. la prestation pour se nourrir eux
et leur famille. Jusqu'ici c'est le bon at, voyons maintenant le revers
de la mdaille.
Le paysan valaque est sujet la corve, k la prestation on au cens. On
lui fait faire des corves lorsque la main d'ceuvre est chAre, on l'oblige h. la
prestation lorsque le foin et les crales sont k un prix lev, on lui extorque
le cens lorsque le prix de la main d'oeuvre, du foin et des crales ne sont pas
levs. Ainsi les arendateurs ont une grande latitude d'exercer leurs dpr-
dations. De l tracasseries et des vexations sans fin. Le paysan est maltrait,
tenu en charte prive, plum de plus belle. Son activit est paralyse :
on requiert ses services alors qu'il s'y attend le moins. Quoique pouvant
lgalement travailler pour quiconque lui offre de lui payer le prix de sa
joume, il ne lui est pas loisible de disposer d'un jour k son gr. Enfin le
jour de pluie ne marque pas de lui choir. Quoique n'tant pas serf, sa con-
dition actuelle ne laisse pas que d'etre pire que celle de l'esclave. On me
dira que l'abus ne constitue pas un droit, c'est vrai, on ne peut plus vrai,
mais Il est avec le ciel des accommodements.
Le mal tant constat, n'y aurait-il pas moyen d'y apporter un remde
efficace, radical ? De concilier, de combiner, d'associer tous les intrts,
sans froissement, sans secousse ? Je le crois fermement, je dis plus : J'en
suis intimement convaincu. 11 n'y aurait qu' s'entendre. Je ferais toucher
aux propritaires du doigt le profit qu'ils retireraient en renonant k }a
corve et en exigeant des tenanciers le tiers du fruit des trois arpens de
terre labourable, accords par la loi au klakasch et la moiti du foin des deux
arpens de prairie qu'on est tenu lgalement de lui donner. On ferait payer
Ja prestation pour le surplus toujours sur le mrne pied. Le klakasch reoit
quatre arpens de vaine pkture pour cinq tkes de gros btail, on un nombre
dcoupl de menu. Quant l'excdant, je distinguerais : s'il se trouve des
pacages sur la terre galit de fermages, on accorderait toujours la prf-
rence aux tenanciers sur tons autrcs ; s'il n'existe pas de pacage, le tenancier
paierait pour prix du droit de parcours et de vaine piture trois piastres
[de] la pike de gros btail et 12 tons paras de celle de snenn. De la sorte on
couperait court b. toutes les ruses inventes par les fermiers pour pomper la
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
substance du peuple. On triplerait le revenu des propritaires, on assurerait
jamais aux paysans une existence aise et heureuse ; elle ferait envie aux
franc-tenaciers ; elle aurait sur eux l'avantage que prsente presque toujours
la grande culture sur la petite ; l'agriculture prendrait un nouvel essor, le
commerce redoublerait d'activit, le bien-tre se ferait gnralement sentir,
nous changerions avec profit nos produits bruts contre les merchandises
des pays manufacturiers, le prix des uns augmentant toujours, celui des
autres diminuant continuellement. Tous ces progres ne se raliseraient que
par l'abolition de la corve. Le bon sens valaque l'a pressenti en nommant
loucrou de klake, ouvrage de corve, un ouvrage mal fait, un ouvrage
de rien. Qui ignore en Valachie que deux manouvriers <I> transylvains,
bulgares ou serviens travaillent mieux et plus vite, moyennant salaire, que
quatre paysans valaques s'acquittant de la corve ? Et pourquoi en aurait-on
besoin ? On jouirait d'une rente satisfaisante : la plus forte rente foncire
ne va jamais au-del du tiers du produit net ; quelquefois elle ne &passe
pas le quart. Le paysan fournirait en nature net de frais le tiers du produit
brut. Il s'engagerait aussi rparer gratuitement dans les cas d'inondation
les digues des moulins o il y en a. Son intrt bien entendu liii en fait une
loi. 11 a besoin de moudre en restant chez lui ; cela lui pargnera.it le &ran-
gement et la perte de temps d'aller moudre ailleurs. Pour les transports que
le propritaire voudrait faire, il n'aurait s'accorder de gr gr avec
les paysans ; il n'en serait que mieux servi.
Je n'en resterais pas l, j'affranchirais les paysans de la corve de
rparer les routes. Contraindre les hommes, au moyen de rquisitions de
travail, A. excuter des ouvrages publics, c'est les soumettre h. la contri-
bution la plus onreuse. Ceux que l'on force b. travailler, travaillent peu
et mal, et perdent bcaucoup de temps en interrompant leurs occupations
ordinaires. D'ailleurs la plupart des travailleurs n'y apportent pas d'adresse
ni l'habilet ncessaire. Le mauvais tat des routes de la Valachie, qui sont
pour les trois quarts de l'anne des fondrires impraticables, dmontre
jusqu l'vidence la vrit de cette assertion. Turgot,cet honn6te homme qui
voulait sincrement le bien de la France, assure que la corve des routes
cotitait l'Etat quatre fois plus qu'il ne fallait d'argent pour leur rparation
et leur entretien dans le meilleur tat. Tent il est vrai que le travail libre,
h. la tAche, moyennant salaire, est le travail le plus expditif, le mieux ex-
cut, et par consquent le plus productif.
Mais l'Etat, m'objectera-t-on peut-etre, n'est pas assez riche pour
avancer de fortes sommes destines b. la construction et b. la rparation des
routes, et vous nous avouerez facilement que le transport des marchan-
dises par de mauvais chemins rclame plus de temps, plus de capital et plus
de travail que par des chemins commodes. D'accord : qui pourrait en discon-
venir? 31a is d'abord prouvez-moi que l'tat de nos routes actuelles est pra-
ticable ; le contraire saute aux yeux des plus incrdules. Si un bon chemin
est une machine des plus efficaces pour conomiser le travail, rduire le prix
des objets qui y iennent de loin, donner une plus grande valeur k ceux du
173
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
pays, multiplier les changes, amliorer tous les genres de production, ce
qui quivaut h. une plus grande fertilit et au rapprochement des distances,
un canal prodUit cinq fois plus d'utilit. La Valachie est naturellement cana-
lise dans tous les sens. Une simple inspection de sa carte le fait voir. Quel
est l'obstacle qui s'oppose b. un accident si minemment avantageux ? C'est
que les eaux de ses principales rivires sont puises par des prises prati-
ques pour alimenter de moulins farine dont le revenu est bien modique
en comparaison de l'utilit gnrale qui se ferait sentir, si l'on rendait ces
rivires navigables ou flottables.
Pour y parvenir on n'aurait besoin que de dtruire ces prises d'eau et
de draguer le lit de ces canaux naturels. On accorderait une indemnit
pralable aux propritaires de moulins, qui seraient en outre amplement
ddommags par la valeur qu'ajouterait leurs terres le canal qui les borde-
rait ou qui les traverserait. L'intret de la socit, l'intrt bien entendu de
tous, commande cette mesure ; il doit l'emporter sur des propritaires aveu-
gls par la routine ou rcalcitrants.
Il ne suffirait pas de prouver l'utilit d'une dpense faixe ; il faudrait
aussi indiquer des ressources pour y subvenir. Ici deux moyens se prsen-
tent : l'un serait de concder le droit de construire des routes et de creuser
des canaux, moyennant pages, h. des entrepreneurs de spculations.
s'en est mme dj prsent pour les grands chemins, mais on n'en a pas
voulu entendre parler. L'intrt priv est plus vigilant, plus actif, plus co-
nome que le meilleur des gouvernements. On stipulerait que les routes
seraient macadamises. Le second moyen serait de faire contribuer le clerg,
qui est en possession et jouissance du tiers de la Valachie. On tiendrait la
main ce qu'il exhibit les originaux des actes de fondation, actes dont les
clauses pieuses ne respirant que l'amour de l'humanit ne sont point obser-
ves par nos bien-heureux cha.noines.
Il est vraiment scandaleux de voir ce qui se passe de tripotages dans les
fermes des terres des convents qui relvent de ceux du Mont Athos, de la
Romlie, du Mont Sinai et du Saint Spulcre. Ces braves cnobites ne reti-
rent gure de grands revenus des terres lgues par des testateurs valaques.
Les gros bnfices passent dans les mains d'avides courtiers qui font de
dvotion mtier et marchandise. Aussi convents et glises collgiales du
ressort des chapitres susmentionns, tout tombe en ruines. Il serait cent fois
plus profitable pour les chapitres transdanubiens, vu la distance des lieux
et le peu de fidlit de leurs dlgus, de fake cession au gouvernement
valaque des terres sises dans le pays, moyennant une indemnit raisonnable.
Le clerg prsente une anomalie sociale ; il forme un Etat dans l'Etat.
Il jouit de plusieurs millions de revenu et il ne contribue point aux charges
de la socit, tout en profitant des amliorations sociales qui servent
augmenter ses bnfices. Le systme de prestation triplerait ses rentes fon-
c ires ; de bonnes routes macadamises, de 30 pieds de largeur, et des rivires
rendues navigables ou flottables lveraient indfiniment la valeur de ses
terres, de ces terres que des voies de transport perfectionnes parcourraient
114
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
en tous sens, car il possede le tiers de la Valachie et ce qu'il y a de mieux
sous le rapport et du terroir et de la situation. L o sont les emoluments,
l aussi doivent tre les charges.
Messieurs du clerg ont profit des reformes introduites naguere. Il y
est statue qu'ils contribueront aux charges de l'Etat du tiers de leur revenu.
Ce n'est l qu'une lettre morte. Et pourtant la Sublime Porte ne peut pas
s'opposer 6. une mesure si juste. La religion musulmane, ainsi que toutes
les autres, recommande le bien-etre des voyageurs. Faciliter les voies de
communication en les amliorant est un acte de pit divine et humaine.
C'est de la charit bien entendue et conforme aux vues respectables des fon-
dateurs de convents, vues que l'on tache de dnaturer. La Russie voudrait-
elle protger ailleurs ce qu'elle a aboli chez elle ? Les convents y sont
supprims, le clerg y est salari. Il serait decent de mettre un terme
au luxe si peu chrtien qu'talent les gros chanoines, luxe qui contraste
scandaleusement avec la misere du paysan.
Les bonnes routes et les canaux ne serviraient de rien, si l'agriculture
n'tait point dbarrasse de la restriction et quelquefois de la prohibition
que Pon apporte au commerce des grains dont la libert n'est jamais preju-
diciable une nation. L'exprience vient l'appui de cette assertion. La
Hollande, par le seul fait d'avoir accord l'importation et b. l'exportation
du bl une libert illimite, cut en tout temps une quantit suffisante de
cette denre si nc ssa'r . Quoique son sol produise b. peine de quoi assurer
la subsistance de scs habitants pcndant trois semaines, elle n'a jamais
prouv ces variations soudaines et extraordinaires dans le prix du pain qui
ont t si funestes dcs pays fertiles, rnais dont le systme conomique
n'tait pas aussi bicn cntt ndu. Le prix du bl n'a prouv nulle part moins
de variations qu'cii H llande.
Pour obvicr aux anncs dc disette, on encouragerait la culture de la
pomme de tcrrc, (le ce tubercule si precieux, qui une fois skit& peut se
conserver pcndant tres longtcmps. ll a un si grand rapport avec le principe
constitutif de la nature de l'homme, que j'ajouterais une portion de pommes
de terre la ration du soldat, et je tacherais d'en faire la principale nourri-
ture des cretins qui affligent la vue des voyageurs qui passent nos
montagnes je ne veux d'autre preuve de l'efficacit de cette nourriture
que la force et la beaut des Irlandais.
Le paysan 'alaque prouve naturellement de la repugnance pour le
service. Ne serait-ce point un motif determinant pour le lui rendre agreable
par de bons traitements, et en lui procurant, l'expiration du terme, un
petit capital qui, pour un homme ayant des habitudes d'ordre serait une
source d'aisance ? Je m'explique : les villages fournissent chaque conscrit,
sous le titre d'argent de benefice, la somme de trois cents piastres, dont la
moiti est remise en trois fois la recrue, lors de son arrive au regiment,
et l'autre, consignee la caisse de l'Etat-Major General. En employant cette
somme escompter des billets de commerce h. courte cheance et revtus
de trois signatures de personnes solvables, on rendrait un double service :
175
www.dacoromanica.ro
1818 LA 11011 fifN1
on aiderait au petit commerce et b. la petite industrie qui paient des frais
d'escompte exorbitants, et l'on fructifierait le bnfice du soldat. Pour
fermer la porte aux abus, car oil ne s'immiscent-ils pas ? on rglerait que
des rgistres matricules constatant jour par jour et heure par heure les
billets escompts et les personnes qui ont fait cette opration seraient tenus
par la caisse ?I. la clisposition du public. Avec de l'activit, de l'intelligence,
de la probit, et un contr6le incessant et rigoureux, les quelque cent mille
piastres des bnficiaires deviendraient des millions pendant les six annes,
terme lgal du service forc, et le soldat regagnerait ses foyers gai, content
et h. son aise.
La situation financire du pays n'est pas trop mauvaise sur le papier.
Elle prsente pour l'anne passe un excdent de recettes sur les dpenses
de 1.600.000 piastres. Les caisses communales sont censes contenir quatre
millions.
Partout les postes forment une des branches du revenu public. Le con-
traire arrive en Valachie : sons le prtexte du mauvais tat des routes, le
gouvemement accorde annuellement aux entrepreneurs de ce service un
million de piastres, comme prime d'assurance. L'Etat n'a aucune dette
Quant aux inconvnients physiques, moraux et sociaux de l'esclavage,
je ne pourrais qu'invoquer l'ouvrage trop justement clbre de M. H.
Storch 3. Il me semble qu'il serait facile de nous dlivrer de cette lpre soci-
ale, en permettant aux tzigani de se racheter. Celui-l. mrite /a libert
qui en sent le prix.
Avec de la bonne volont, que ne ferait-on point ? J'ai crit pour l'acquit
de ma conscience. J'ai rempli mon devoir, advienne que pourra.
Bucharest, dans le courant d'avril 1841.

D. Philippescu
Originalul In colectie particularl Filipescu. Reproducese dupl E. Virtosu, Rifornies sociales
et 6cononsiques proPosies par Afiticd Filipescu en 1841 Un nsinsoire indit, In Revue des Etudes
Sud-Est Europienes", t. VIII, 1970, :Ir., 1, p, 118-20,
b Armlet sd lase local togei (Cicero). 2. Dominions utile, prin oporilie cu dominiuns eminetu,
3, Referire la luorarea: H. Storch, Cours d'cononsie Politique, ou ExPosition des principes qui
diterminent la prospiriti des nations. Avec notes explicatives et critiques par J,-B, Say, Pali',
1823-24, 4 vole
vI
www.dacoromanica.ro
1. varan valah Wallachian Peasant , vitzut
de englezul George Hering, 1838
41,
'
1 .-- rri,.
.--------b',.-7,,-*F.''.A.,\II ',,i1 A
( if
,4
,... s 4..- i
[ - ': ---.
k,
f.' i. n .' l'
le ....
-.-
. '71
iii_........_:,:i.,
,..
- ..--.,7..,
-tr,...
.,
,....__.,
-A... .4 e
7.1,),,,
i,
. ..
'...,...,...1,-- ,. (,,=,.._.h.4--.. --.':-,, -2.
'-: fr,
'r -.7
,
' ' ,,
:1-..-v
.' /*
;:411,
71
,/. .
1
'(..,
.,..1 .
...?.,
n'
6.-
cum ,priul S.Cx..M7

Y0,1 3 -.0\
T.," ilea
CAitt,,,,r, a azr,.
ar-urajsvt j own',
"Rev
.fr
2. Mihai Viteazul
.,,,,%^14
www.dacoromanica.ro
3. Inochentie Micu, deschizato-
rul luptei politice nationale a
rornnilor din Transilvania
h. ttra
r t 414 f7t.
t
,-7td;
fr_#e.fr
,
, FIRA ,;,1 eft (4'
frlf,t rave.. 'se...4 .frArf .11.j, ;,.'a II
.,,,, ..,,. 6 t
) .
... . , .
C.-Hilt. f i 1,4 i 4,11.1,1 IA ii, P7 #1,A.V.,,,,. , 4 ,8 .; { Pl. ,4,, J,..4, e I },,, ..,7,7,
. L ...,,,
,..,' " ,,,,,.. !),.., , , . , ,,,, '4 *a : :, 4r: , ....: 1frab ,91:1J r(.KC),' e,' re 4.41
,..,'
,,,,,i ":14 ,,,,... , ,;,),,,,( , 1(9, 4 ,,.4., 4,4 C f' , ;,,,I;f: ,,,If ; !(;4,,
1/
-1 se (,,r., -,,,
....,' 'J .T.V., .,,,,,,,,i i Thv,,,..., '-.7),,,,,,:a ./ .4... ,,..l, h rtiot.
,
If )7414.)..i A .i ,c:ft 4.1 vi.'....i
1.
c Ai' ff..,
'1,1- .744:0 1.,ff t .1$ /a4p .4:tm ,t1. A, ,,,, ,.....;;',,, g,.
, ,,*, ,,,,, \
,..k; Li o!' ', ,'.)"0:.,,',,r:,...,,
'
t.,..,,t, ... *a' Nr...., ..reoit 4. Pagina din protocolul
www.dacoromanica.ro .;
' ,,.. t'1, k' , .:it, ... .'1, e, ....''..) ,;.,1 I ,7.4. rie4 sail de scripte
6. Clwa
473
VAMG 110014
tU ON" Ft
gut!!
11,
_I
reirFrIllr
i. Horca -"
, I
_
Ar
7. Crian
www.dacoromanica.ro
,7/.,,.;:,,4&ng kJ"; raid, ni
. (2,12. anpitat.; try
,
l ';_ttir._A't,,
' .- -- ;;14w i',. 1i
, 41hy,
It 'itc.** . '
'i Ii
7 .., : '} I . i.'i 1 g
;i1t4 P. V 4 r- '
-6
ut.'4, ,..k.i).-
le)
, '-k
Ai?
(API, NJ
If !on0 n t.;
4 _ .11 I z.
04. oggi
1.
Oki
*we:. Ary le. inn. 4.1a,
um/A a .Z
'
.4
.41
..gagge..gg
,
A ',..94+ ../egre .
n4en . &AA., :a, ,4 011 A ?el geng.1.-er g 4^, * , 4.,
,wf gemg...
eg. Z., 4.1V .1 / 11., .41n4 l de, ...I
A4 "1...414A. Yr In+ ,, 1.0 wonforaJoSnrn.l, I, 4.,
If419.1.11'. .1& f../vrgV,f
1.44.. in, .7 ire,/ And
104 i /
.41; ...!:An4frar,."..
, im.11 g.
., ZI.4 g.gW,irefe. do.
. ._.
8. Alariiritil din 1785
(sus) Executia cclor doi rebeli, Horia i Closca, 1785, 28 februaric, in comitatul
Alba-Iulia"
(jos) Cei 2 000 dc tarani adusi din ordin la Alba Julia din toate satele comitatelor
Hunedoara i Zlatna pcntru executia lui Horia i Closca presupuneau ca accasta ar fi
pentru robota ; dar In timpul executiei, ei au fost inconjurati de trei rinduri de infan-
tcric, de functionari ai comitatelor si de cavalcrie i, impreuni cu conducatorii lor, au
fost siliti s priveasca cum a fost strivit Cu roata mai intii Closca. Aceasta operatic
s-a facut W lovirea gitului i a inimii, ba a mai fost inasprit i cu fringerca fiecarui
brat si a fiecarui picior in patru locuri. intre fiecare loviturd se ldsau s treaca, trci
minute. 2. Apoi, inca viu fiind, i s-a despicat pintecele i i s-au smuls marun-
taiele ; 3. i s-a tdiat capul, dupa care i s-a despicat corpul in patru. 4. El ar fi
strigat cele mai cumplite blesteme, ins bataia necontenita a tobelor de catre numerosii
tobosari a impiedicat pe oameni sa auda. ceva. 5. Dupa aceasta, Horia a pasit plin
de mindrie spre patul cu roata lui i a spus: Mor pentru 1u:thine, 0 fara sa scoata un
sunet i far cea mai mica tresarire. Dupa cum s-a instiintat, sferturile (trupurilor lor)
au fost infipte in pari de-a lungul drumurilor, iar capetcle lor in fata proprici lor case.
Acum va veni curind rindul celar 150 de valahi preclati judecitorilor comitatelor ; acestia,
conform legilor frii, vor fi trasi in teapa."
www.dacoromanica.ro
ft-',9f&*.,
ori,u:ta
de Prof. I. Want, 1935 iGTOer
.77 Ir /V rr,Ivrt-ra wii 4.frISAUL11.PIME
.g...n.13 J. t'..1.1
LINGUA', reOUX.HHACOrl
11PG 0/UIPT
DACO-ROMANiE, Amu Eisil up; 110A esp.,
E
HTpII KgACR 111;11 csplica
VAL Ac II It P II UT 5
C 0 M pOSITA
AB
r &1 A 11 /I 11 H, t. C if 1.
SAMUELE KLEIN IfIPOLIONt1X1Iti
DE SZAD,
ORD. S. BASIL II M. IN COLLEGIO GR.ECI
.11, 14 1'1 Otptitt.t4 TpoltIt.
RITES CATEOLICORUM VINDORONENSi AIM1 HAS.. \
AD S. BARBARAM EPEE/41,RLO:
ft a 14,
LOCUPLETATA VEI20, ET IN HUNC
ORDINEM REDACTA Aa Hrz.lKS Trnorflact.ii Oitmsiptivrti-
A ifitl 111511, LItu5op , wir Past; v.
GEORGIC) GABRiELE sINKAI, PWAIRt1;411.1.
EJUSDEM ORDINIS, AA. LI., PHIL.

ET SS. TH. D.
viAVelpre-,
VINDOBON 4 Ilprstra Trnorpmpit a Oitoltorwraty.

Not 402.
Tyr, JOSEPH! NOB. DE Kultzlobcs.
M. DCC.LXXX. I 9 o 6.
9 10 voomaxemaalma.14,
Filologie Istorie ConstiintA nationa/A, 1780 18 18
0 r r IMTOPIA
n s ii T P S
. THE TIAAAI ZIAKIA/, TA NTN TPAN
..f,.`1531-IXTXd AA/Ifs!. ZIABANIAM, BAAXIAM, KAI MOA-
AATIAZ.
4T011,111I,T11
. A
clmtpl,pcov wixitetav xal pron./yaw oromaf,;(99
it 6 TP ,S Al T r co V isc Art4o- Cho-imzpmlm, cropfpuvrcrOarra
Efta-rcuen, $1 .i.mam528A SpErsA Iletut;Afgro Actql.wromottiAt
ti
ttrittiottii RIPUfideOr cosifzeor
AIONTEIOT 441TE.INOT.
.
TOMOS,
,\'
11 E 6 A In magnia 'Alien eat eM.
6tro My, *311111.2KM,==
141ota Tvnorta4pi/ ; 0.:/minetc4.111,0;
t 2. TET. AOTITPIAS.
on 'ro ; Turzty,:x9r, Em2Ock. ji'afot.
11 12
1818
www.dacoromanica.ro
b
_I XVIII
,,,_,LNYOLVAPES SE IRNIrknlirriT
. -
.,,,...L.
13. Poetii VA.a.re#1 Ienachit5., Alecu, Nicolae i Iancu

de neam slAvit .11 iubitor de patrie"
(Tudor Vladimirescu)
www.dacoromanica.ro
ti
if P.
TA I' El. G5H0p\TE Ot_Pitp'0 !
OT
ekE dill +11AHII A,EITI3A .;Apfmitt-

tilT, nttiTpg gl1fAf ,4iffl,T15 4f fif
4IT8T 4,4411, Wf ninvi WE Malt mapf
Wit HEm8pnT4pz igki.zTTE 4f Ap%111:1,
H
Kgavirairk
Kg maprt 4.:NNTOplItflif cnpc
211
FwM!u4cK, Hg ^mn (pi .i.,,s,pwlyr I
ifiNHrk qn Rpuri :t pvra
Ilatiff; fwAtztlitpFi figH%Tkrk 1711114Ma,1
9! Ail env toilerimiipE.
11,gmnE5ftl illempaolpf
a"weirpi, A" figTt Ad 114dA% ,MA
TphYllHASV, rWME11111111.
^ .
dd .16 X A '
'11 '1,11.41114 t111017 .TVIIOrtICWO. 0:;....wp.

.
oiury;', A. uhp. S 5.
iNm24,1,/, IA firrfHai TAM
,
Wit Eilf)A.IAtIWAtff Oaf.

11
OyMifAHT'5C;Agra -
indemnuri la invatatura i cultivare, A X10.1 1{,A K.A A K kf
si la sustinerca lor material&
16
Zaharia Carcalechi dedicd primul numar din

.5iddiGOT8R1, Biblioteca romaneasca" lui Gheorghe Opra n,
PGDMA utoRz negutator din Orsova, sprijinitor si al lui Tudor
Vladimirescu
4TOKMHTS Onorate Boiariu ! De nu as fi din destul incre-
19; 711irgii His HASMIrXti.
AGOr ia djH. dintat pentru buncic faptc ce nelncetat faci si
pentru cea mai mare si nemuritoare bunatate ce
..4.T2AC ;Zap Ti;nictok.
arati Cu mari ajutorinte spre cultivirea romanca.sca,
- nhiwp HAl
pi, 'e
ftyMAHtf1511. nu as fi Indra.znit Cu inchinarea acestei carti a
arata Natiei Romanesti buratatea inimci cc ai
npNH (to:d sprc cultivire.
,ItIPUFABE.11 Dee-ti Dumnezeu multamirc si ajutoriu, a putca
4 wire, AirKspglI ;14%44 da pilda. Patriotilor romanesti.
milptu Til:norplifill, 614N El,1101. A Ramiind al Evgheniei tale umilita. sluga
OiHHISIOCHTS,Tai OyHrAfIrill In Buda, ianuaric 182 1
1. cD'irVel Zaharie Carcalechi"
A E a. A, .
riaorp: OYteiciparkrii, Critiiipri;
I 8 I.
. .
.-
a .14411P
1
"-.,:e.'
15
www.dacoromanica.ro
17. Gheorghe LazAr,
Tr. ,
accst invritAtor atit de fdcAtor de

bine rumanilor", cu rniini plinc in
once ocazic arunca sernintile rumAnis-
mului i nationalitAtii"
(1. Eliade Radulescu, 1438)
.e."

T
, ,
'
'Iti."!-
;
18. Petrache Pocnaru,

elev al lui Ghcorghe LazAr,
secretarul lui Tudor Vladimirescu,
ctitor al invAtAmintului rornncsc
www.dacoromanica.ro
::
la HRIIIIs!!-
19
Eu nu caut cevas pentru mine, ci tara

isi cauta dreptatile cele robite de fanarioti"
(Din scrisoarea catre boieri, 4/16 aprilic 1821)
20. 1821" Emblema sigilara pentru inel

www.dacoromanica.ro
21. Tirg in Transilvania (Sibiu, 18 19
22. Tirg in Tara Romdneasc6, dupit 18-10
`.- u
''111.1 II. q ,1
,-,--, q".
g
,gA k,
.. ,
. ."'
fig 7r, ,- Ik,t ' ft, '.J
I
'
r) I ..1:
.
91
4M. L 4' i
'IlL
V l'' ., ' '54N i a' ,...1 141'
.. ,,,1*-, r , ' 44.`,
41-,;,dri rE4 A.- .
,.
r 6
i - I
e .
61.
.44 64.
tr4;- WIN,' nix Tuti RQI.i.N.t. K1N'.LtllR1AlU(T S 'I) EH' 110, Llh.,t NI,
' - __
www.dacoromanica.ro
4'i
Net'
jella
T.

_711'
'
7. .
.7.7-E,M7
_ ,4.1. 4
,
a
tY r
r
"
o 611.
Ga.;
(AWN' ell'. 4'.
/ /1././//.4/
t elet,lat
23. I'ortul BrAila 1826
24. Portul Galati 1826

A
c9. (1
, .
rib Vr 1 1117' I.
-
"
.
1,
' -;.rimF
...,,._,
h- :!.-ts---- =,:1-, .--:-
, ,.... ' .-.--
ifk41.,-1?-,
-- ;01. -,,st40,'
-.-- i
---i -4-orpipsr*,
N101.1)Ar
, .4?(//
IL.... 1,
www.dacoromanica.ro
:/
4,N
=. Isom
- 7a+-A o
55 1.,4
5; I 0;
*. ,ta-
41 '
4,44
-,7' ...,-%, , -, k4:
,s,A) /
:00
- '
' ,' 1.7:
'
.
,
r '44.--'44-;e4- :-
' . ,,,,
`r 4. '
A
t/it' ,
'
l, .
Ar:iT-e.
J,.Airt.,''- ..' - t "4
PI
'.\ '
-1,
' s" -
Id vr
,..,
la 7-
. A., .
'
r- C
, - - "' '414
-
N,
42
)4 .
. _ sc 7 .1-ac
-- - .21
.P2
25. PoO.alion la 1837
26. Bucureti, Hanul lui Manuc

-e
'
r
z '171--,461r,
sac,*
t re./.4
'
, 2,
fL " ,
r,
jo.
dif
'14
' gIrl .. 4.,
.7 "' t '. t '.:P r,
eg S.
4
-r' , -- 0-, , - i
1.! 4 , * .., 1
MN 1. r
,!
#t , - -7?.'' K,:...fisiN, ', Y

!Al.
'Ir-2-164; R
;- 4P,' ..'isf -.'.2--.. 41.1N ._ as 7.5
,..' ...;-*-',3,,T.';:;W---'':.',--'' ' .7.;--,-,`!"411
www.dacoromanica.ro
. -
N
,/-7":"---"::----T-/i-
-
11 3' H. Y h -I 'V
01111)1V %trip ..PriZa r..-,'4_,.
13.31;{
.
..,:cgttrActy . . .
.
.,
.auty law 4;dtwaou '(y)

s,
\._:-.(-
t, A' r)
."
0, j7____-- -. it ,)
)
. ..
...,,,,, ./ , IA 1
./ ////)
1
eNraiv
vs-m.146s. 19 is
ss,114111a.
I d o i
111110i
.9
wi is VA.., Al ws Ohs,.
Thor ll1dt11 S - Marx tta t'A.!e

'
dp/I/4//m)
j
,,,;, ii) ////l//
i -
10',1
:II
.
au,. rt.,. putout ...v.i, tfrsl.ssal

rs.,zd J..44.60!I'L
)..s4;411. -eh
susso xsIsussau ;Up $90101a .tksy ,//4, 1.1,1 1/
543.4.pu.k.ra um ...roda do' mix .0 ru,.4
Ol .I.Vwdprey tievolnpiluoly !dom. to,
ILd.1... lessoy !dun... urJy,rti ptad . Ill.3.a ,0.
arrow
QV' outOin.
:Jt.ip
inV
VIETZ Asia oz Tern a VA
.1.e. XAM111.1.11/
- N. IT,J.1 4314511% OW),
mom Vol, UV .13414/Ifil cur Ifsii s Hs 4ct4, Ir (per %dusk.
!us rsdltj. pm" N
ro ni.lopli.);Aut 1-Npas atoll psotim tip y4sati
MVO. la
.4Niu, lei!
vivisssie
OV0,1111/ vi am Y114,11,0.1 -NH
L.3.
IIIIVIIIMUISIV n ausd.4) -000'PF
qu.. or asrsuAsktin dpoty, rm.
vstisifrvisy :Iskooss - et
Mi it v(i :,
+Jon .rtyruourq I. tainiqu. WI/1.1W sty 1,Z .91 0 _ay
v //i/ )
'
rurru!, .9.
.1...1.18
'tur %Warn
q? ow tray (re.1.011 Var.& to ) /1 ///4/.///// ;.
Jortayin cmk!dso visslisoulll
j.1ir.534 squ
mvsi.30.3 v.....Jui guar -yea/ 1 313544
(nisp
ov-ie*
ros,frOqs.tr..sfriru.rp,
IlIaivn
Li
tpogad 33 tual Waal: - 'LEVI 6I

6
'te
A-#.0
111 6ty.1.1.3t,LINV-
rise sv rirreinru Ors,
404,01-
titats,
te:"
, `.4
-7;
.
Lrikf-4.?A's-,
cLNDgEITIVOcl ht.Lit.b01r N URN,cr %JAR

) E
q.VidelkiCIEIHLLIIIMIquan.-.T.
1111:41111..0111
.
,I, ..11 P J. T: 11 - y woo -141CiJtlJYOJ.
tatcal
J. J puillinitt bay 1.1.11!9., '
r()
n114.
V4(1.2414,().1:20,12111,
A.,16, IO 1.47111,
H
51 Is 40.
J0.1511911 JOVI11000d ?,P,11P1 14PIF s.uvu
'1'51.LYPI.11+ko9-JHPI.11 . . wet fruisu sstusyriulu IV
.11111 lier Ai..., asp.. lb IV 4.1.2,11
ct 13$1111, .3 .1.1,17 -.1 'my ..1011.csolso t.,.,.11 1,2214

0V FI.11+ Jovinwriolo v".'"W a" a!""A" '4"
rI ,;,;ut
U:11/11fri.11; VA NM vwXYrIlirrYll LI!, .11616pi P
NW!, .1..411
wv 0.1/011011101JVNY 111,r1,111.10stlft da)s 0., 11111. .04.dert IV
.vouvosilyssis .4;fr
OP sups set srissr Iry t t vua,t, ...a, ow
111,01,12li
,,M441.1111.--
.11i I,SOIR,J11/5t11 Ii
...la p 04/15/4.4.
.s.frfrl
reP.'" "" '
?
' Apt. ,gr. o**I u
sh, V%I.VVr.
LP.11.11
s
0111
-510b0H1121.
vx.1.1.4.J.I.it_,
111G 11.1111
0V
.1.1,41i0J WV
fisiftisl,fi ,..ss
a
VMuJOIRII 4,C.I.H
JoaRIFJ. iov ms.thnsisla sliro
ats asolfulnsie u h .11 fr
vsty.rtn*
,uucay 4$1
( At. .31 senvssaresis sIJ
!is
14,p ir raPt 04.0
dot. ) 10
V
Alsouvress r2,11,wot
2.1121120
dolf1W4,
"pi al e
,of
114sfr
1.1.2,2111.A11.42
Jovutoo, um arinilvq.u* po noto,ts.11 ur, .4,
r4, 1, ( a et) oilsuleu 1.0$41
Y51Vvi
1, jo,,,,,, N..J1/ v:itniatri.211
.01.1"...O.W.
-Hu: vlsAu
so sf
slosfriofrove 1...-1.4Tfrsaeuss.fru rss
41,Ut walOW
Amssf ..rat ratrir frao 9, Or
unit sLavvl,
aloo i.et %/IA,. ausIVI 1....ussolOss1 vs. rr
2.14102.21, 101/11140, 'stikvVo ...11102 op),
lot, It' lOW024.. 21 waY. stafru '- 1111,0.114). .16 ,osrsfr 1,123011,11in g L2/22/1/
,I,WOWS.11
06140102
Win
O I
,01j su fro MP Hiss
111 tor
plus;,...a. darn*, .r141,4,1 Isa su
bin. V.,. ws0.4. Ith
N.111
yjt -12.0,111.1.
suiig AdswistbYs fr
2222,,,
JUIs I, ,aflaDA 1.011.
svssloseg
INCV7172-.2- 11,90 larn 1 stqiirri sm. swells. 1, ..0.11,..Lisso. VII
r-.11
www.dacoromanica.ro
f h 1f Ohe111 IgT Or 1 A IS
rspra anoonp Wisool a Sores at:
A 't 11,1111.14
.0., a sap
,
, on a nYalt, 014..40, aren.,,,, on
...A. n0004 poo eq asontpt ti. on 4, Of
onins
00 .0.0. . np1,1 warm..

.aonno: , . ,,, U., s.
s
.41,
AAVILPH Ali Al& !Ili Allan+ 460400/fTOAPII,
,}1,L11(1.
nor/. qua 04,1 TIA-51118T1 IS UM 411114g11 01/04/11
401f,flETSA P0,111.1111,10f 4 ,U11111,1.
aT0ItUnTa
IS
, ej,1h10 a...
.4,taat aups ,
a...or,
cr,A., I.
aon..
, um.
Out .70
MA MIX. AM. 1/An mmval

IIUHTPX H CILK r0.11 /11180 MdfOr ..(114e.Grulour,001
erne Irpoon 0l4cSeO repsear tunas/. deinnonni.1 .1,oNO twrerm Own ta,npup+ nS Merl e,,E5g,
11... 4, Saw, he,. ,rns,a, tooanna4, ciS,- M j.. Cu....
e0011,10 IA,l44I,H J. a sysio. o oor 1837,
slum/ -
j
la0A17000A .114larreo4
1a11 reosolon a. ...I, !Mums
iaa ripsona,nra 1101- , Mat,
I.
orieei 014114014,
Apv., arm., llponnonnan Moots,.
on aSoko,..... ..... int san,
.., 01,11
Tb.,44 aonS.,
ap oo Lc. rut,. a Ora. ,ton
U..
...it la
Van, e, atratioa.
on /1,74 (ronan, 1"4,011
f,1,71q,
A. /AMAMI. 60.e04
on aon
... .4
gplais, pk, aa,
j.
Lay. can a KY, , ,
14, 4 o. ,npi o1ft1tA de
0 to aarernati.
cr 1010
ae rapn per-rt
on.nop, a sjaointi,n 00, a ea ono., on a
iyoond-nla 11,10ara, Amu., ca
oo4 , na
lit oo:
anigogralatir,ina.,,
ae .1.4 ,
To, pi eVanon
00, ea, amp,. an. 0,Ofl, o
ri
es anYa.noni cpo-.: ."+0l njapo upatanOol a.noami
91, .C
41003st 01 OM% A Oa ITIIOU vet. 04 fOmANSAOr. axis u,,,,aar, spin ...a...a
, o,,n( Lponno, ,
S4 traol , opt1 nosa
p.p..", aOin,
ain.,a, .... ronfro.4
000ogn Il 0400 nosOno, ool
1 II A asasainal 0-ra.S,S,
gas.. Too,. Voorr....1 Yntaio,
1
147,1 a pi +lap oop ao. uSpori,
1 83 4. oz... no, + o1., MAI 41 0.1 41. Ay,
0W,. ran, e.esao, on a.- pelf: ....nu,. cot,.
Orr,
31 32 33
1834 un an cu ccouri largi. panrorn6nqt1
34
: -
www.dacoromanica.ro
35. Colonelul loan Ciimpineanu
36. Eftimie Murgu

www.dacoromanica.ro
' (.; L-
,4). z
4'4 '
, . ' -o
te.
37
lancu Vdcdrescu
Ab, d'am putea-ne dobindi Atunci -acest corb sarman
Si cite avem perdute ! lar acvild s-ar face ;
Atunci ce duhuri n'ar gindi Si ori ce Roman ar fi Roman.
Ce guri ar mai fi mute ? Mare'n rdzboi si pace.
Din Rom.ineascci teoretico-practicd formoscriere de S. Niagoi,

Bucuresti 1837, maiu 25
(Versurile sint luate din La Pravila trji, 1818. Modificarca primului vers din strofa 1.
Ah, d'am putea-ne dobtndill Si cite avem perdute, fat de Ah, dc-ar putea-ne dobtudi
din vcrsiunca originald, dezvaluie starca special de efervescent national din anii
1837- 1890)
,t4
lipOWID ,z1,E 1143Tr1p.
Asid, ro.
1% 20. /g. 1E7., '
Ilpf/I/M11.0.130.1 (A 4.11f 111.114pfLUI Alap.p14 HAMO
eAlwpAA, 44.4nt nnIn ne 44 lloodotoplf 'tac -1n1. - 111114166.n
U ECU Si, Aff; 1IC 0 311.1111.T.1 ft 1F 411.11,1 d/Vli tf. IS 11.1,1,11
11.1.71 :10 114p1At Cl 11.1.11.1..
T 5 P I I A. 4114.55, 're4/ A 110. voy",

11CTC .110 1111 41 61111110f 111.1.1.1
M. O. 0a.vranaa Annnet eL 4111141,1 M17,
MI Al 411 Al mal El. INCAtlaIlAt SJAt 11311. Tpf..ItAt 11.1111,11, n.Ipee 7pt1114314 1PM/a
erentniltel naptilAL 114ftp/A,i31/1011111e. Tice Al. noln1n, 41.A.1.701111A0p ItAnprpe-li
4 AM. 6,1, Lb tonillo ht A. tu/ nonn.atA.c.. 11 +1.nst nt .4114T's
OnA Wi sa
11p4.1.. III Irlp 110I76. 4.111SO4 1'4 MI 4-
11111 mapc no,.0 TI, 41151811.
Al.. 111411. 1./1 8401..4.111.116. t Ipt111C Ulf.-Ap 44n./.741 tnpin. liottp, ultra,*
114 nAti. 44 GAnAltt.--.Pennt llama T^r- .1 0ftans.1.4,-.4104.
TAA tOA 411 ti ur,hripm e4.i1115K .51 16011. 1111 AtC111.4,1111,11 AAnpapIne 1it. to*-
C'T11711101.11, Ail IltpTSI: 1141,84, 11131
mea te 1, hrpe 111,f AC Peer.lanetop..11
PLI.11,m1 At napA.11.8.
A1, 41116,15 44
Ilpatient, nt 1149)
-
('4 1 hilt .11,11 11040(1.'. tt Pth
.}I 4 leyst 31. 0. 0,x-

- Te 4.!..11 lif
1 .aw.At o nopenle nao P.
44 ury.11.1.1,10..
ante,
ilAnt 44anaraior,
1103181111A0p Tice.,.. 4 .5041 A113..13311 w1./90
1,111Aa .1141 Filmlet 11,0, At.lonns 11e- mhplat, At..54 11.s. ...AMI Te .awrop-4 411
411,T.7A1 Ane,Ipt, 4+p11.1fAtAnp 1111
un( AtA.1 1.1.1/101fAA .11A AfIrlo1T41', alute
4 neAop A45Tt n4pc CO ial.A1. 4H
onplucan Qapl /./.11,1 I IIT/DA 1171. 4 Ii LATIT na-
lit nntnom, MI ante 411Int nserp.
P 5 C I A. cliantntql1 nloic .5016691 174.54 At 4111111-
CC. 'ISTI.51.5 01, 1%16 DIAIT 1110140 Ilf11-
38. Romania",
AA 26 One. a tecle M. 0. .111T1111.p.ITZA
rdit (Ic It 1.1.6T1141I4 CA 40 npntluullAe`
Tpo eIrapan14 1104t1111.. Can +Ah," ml Anal .
e401 .1+A.1.11.1,Tf TA Ar 41Ant.. V 11111740
primul ziar cotidian
Ktancelast, At 31o, na4, Ana., nA "rnAl aln.
,mat .141nee. rAttn, mi II It
MA/1311 01(01 ('4 Loii- Cu acest nume - 1837
www.dacoromanica.ro
1839-1841
IV. Asociatil secrete In Moldova
CON JURATIA CONFEDERATIVA A
COMISULUI LEONTE RADU"
I.
41
JURAMINTUL CONJURATILOR"
In numile Pre Putemiculni Dumnezeu, jur i fig5.duesc a fi mAdular

lconjuratiei confederative a Moldovii, pentru binile Patriei, a-i fi Intru
toate credincios, a m5. Mai spre sporirea complotului, a pizA taina qi legile
a 1nplini instructiile Sfatului Patriotic ce vremelniceqti s-au alcituit,
a nn cruta nimic5. i a m lupta pentru dinsa pil.r la ce de pe urml r5suflare,
Uri a gandi la interes In parte. Intru aceasta sl-mi ajute Domnul Dumnezeu
a da rAspuns, In acesta .1 In cel viitori vac, amin
LISTA DE CONJURATI" SAU PATRIOT!"
SAndulachi Miclescu Rndi Botes

Spatarul Antohi Sion Vasilicl Botez
Spatarul Pogor Paharnicul Bucur
Beizade Costachi Comisul lordachi
MAlinescu Iorgu Canano
Sabas Canano
CApitan Tuduri
Comisul Radu
Gal
pcnicerul Nachi
Bodnariciu N. Eni
Costachi Negoitl K. K. SAlceanu
Melinte Gheorghi Carp
GYaneti Gr. Carp
Garabet Mesir Climenti
Costachi CAtIchi C. Grecu
Scobi Ham Paharnicul Meri$scu
Todiricl Hurmuzaki Spatarul Lipan
CAminarul Matei Gane Comisul Cos. Theodor
Comisul Vasile Bosie Comisul N. Theodor
Spatarul Costachi Negrut fratele lor
Stolnicul Petrachi Burchi Paharnicul Paraschiva
1T,
15 0, 587 2
www.dacoromanica.ro
)
4/4 075,4
, .1
Isall
.
o, .
,L
!
37
lanc U Vciairescu
Ah, d'am putea-ne clobindi Atunci s-acest corb s&rman
Si cite avem perdute ! Iar acvil s-ar face;
Atunci ce duhuri n'ar gindi Si ori ce Roman ar fi Roman,
Ce guri ar mai fi mute? Mare'n rIzboi si pace.
Din Rom.lneascci teoretico-practial formoscriere de S. Niagoi,
Bucuresti 1837, maiu 25
(Versurile sint luate din La Pravila tdrii, 1818. Modificarea primului vers din strofa I.
Ah, d'am putea-ne dobindill i cite avem perdute, fan de Ah, de-ar putea-ne dobindi
din versiunea originan., dezvdluie starea special& de. efervescent& national& din anii
1837 1890)
111101;96 6 114,8EVID.
vomANIA.-.
20.
1
lIpewnr.pula cl Ipent Ah, flosaprujl Aa A himph, Iispjll 1, 11,
cyhopAA, anihaph liplo 145051 hlf AA ,11,,K. IlpoKsopEf llhhtQAA '1 .11
su eses O (4701%f* oil o atartrl:217 Af MI O o .11,11 Atf.--.11.111,1doal.plAC us
141.71 80 ntptAr as poott
,
T5P I A. .p.aT, IcI Ti.,! .FIrrIpC 64 ji,, . sil epinss,

mire 111A11,11 1111 al Asi/ApAr note-
M. O. OAA7.1111, ti. Tof.orAt rptutatm ntirtyn
din al pial 111AI 0111C pC.,151141 cAAC
ermo pl ii, u,apgiakntrtpl.,011.ponttilt- Tine .tin opinInt GI.AlleropllAop 1114051 AVC-
W1, AA. tIC 1,/11/1f N1,100414. of. af.i ORAT 551M
a mrtp.tr ti. TJllmlIJ hi 00A 1111 AA unti lit ni, Anrp't"nt rt.411411c...mr44/11.-.
fa. 11,11TpA 110474, APIACTA Oil
Al, hututs.4 114, ule.,l,p .f,iro TAT npint 21041,14Ellppc.
sa 11.51111 A1 fitp1J11. nano qinc- s.suss.P.puuustig,
' in., COA 4111111rOlrt0 C..1 4117031C AA Km.- lIlt ACC.1.0.1,11111A tarnapite "tAt
nart tts.rpt mapt.tc 1.41,1144700 481
CIA1171110110A, Uil Iltpren Iltmt, IIIjI. .te
oApA.0A COOC Allt 110CiAA At PCIC-1311W11- PL,111,rill AChop,1.1L ...(ory.11.1.11A0rY ad,
T mattplAn 1144,
Al . a nmpir AA Iltupituonnx. - it 40,10. o noptnIt 11A01. liapC 4101411,4,,
,,c Kapc ti a 911,111? il.. O. OA,
1101181,11Aop T4.'.6, a Ag..
Ta0AA At AA 11pA1AA Ilpu.11, Atnptnt. 11C- Alpthq.0. r4,4K,
+1I9e7., AA Foirtplpt Atp.ttntArnop ml ItrOplAC A1.54 allAC. llama Te .11111, ,r E 441,i
itAnp riot 4A 11,411,17., 111.1 ,t1111hprit 41:11
CL ofloA/. 411
1110111/111C4A 161411
teprtrtn.ropt.t Iltrta .11C1/8/17 na-
he hail lilIe 4nm/. 11/11Vervps 'Pa
r5 I A. tolust 60.jal
te. '1471.416e ,,p6 0,14 alele .1160A0 nell-
4111111. 38. Romania",
AA 26 Oh, 4 mi? 51. O. 4mrrnpaun
rttil, tin 01,141,11.1 14 411 lipoclI(QIIAC TgoCiraplmni5l wfacrp., JO 4rA.11AT 011 mal
74111 ,/,6a.h.an Ta AC 411.11/1.. Al 11161T+V
primul ziar cotidian
KooLAAAAA4 Al 3101 OCA,
.4 llalla, COC1r, oil Al. n
AA Toa AllAt ed, C,' Ilptainr.441. 01,17. cu acest nume 1837
www.dacoromanica.ro
1839-1841
IV. Asociatii secrete in Moldova
CON JURATIA CONFEDERATIVA A
COMISULUI LEONTE RADU"
41
JURAM1NTUL CONJURATILOR"
..
n numile Pre Puternicului Dumnezeu, jur 0 figiduesc a fi mAdular
1 conjuratiei confederative a Moldovii, pentru binile Patriei, a-i fi Intru
toate credincios, a m s5.1i spre sporirea complotului, a pia. ta.ina 0 legile
0 a Inplini instructiile Sfatului Patriotic ce vremelnice0i s-au alcituit,
a nu cruta nimic5. 0 a m5. lupta pentru dinsa plr la ce de pe urmi risuflare,
flri a g5.ndi la interes In parte. Yntru aceasta s5.-mi ajute Domnul Dumnezeu
a da rlspuns, In acesta 0 In cel viitori vac, amin 1
LISTA DE CONJURATI" SAU PATRIOTI"
SAndulachi Miclescu Rudi I3otez

Spatarul Antohi Sion Vasilic5. Botez
Spatarul Pogor Paharnicul Bucur
Beizade Costachi Comisul Iordachi
MAlinescu
Iorgu Canano
Sabas Canano
C1pitan TudurI
Comisul Radu
Gal JAcnicerul Nachi
Bodnariciu N. Eni
Costachi Negoiti K. K. S5.1ceanu
Melinte Gheorghi Carp
Glne.sti Gr. Carp
Garabet Mesir Climenti
Costachi CAtAchi C. Grecu
Scobi Ham Paharnicul Meri.siscu
Todirica Hurmuzaki Spatarul Lipan.
Clminarul Matei Gane Comisul Cos. Theodor
Comisul Vasile Bosie Comisul N. Theodor
Spatarul Costachi Negrut fratele lor
Stolnicul Petrachi Burchi Paharnicul Paraschiva
177
15 a. 587 2
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM,4311
CAminarul Melicescu ot Roman Comisul Ionic& Gherghel
Logofatul MihAlachi Ilie Gherghel
Comisul Gr. Crup-is ot Vas. Alecu Balica
Spatarul Constandin Dimitriu Stefanachi Portarbasa
Costachi Tone CAminarul 5tefan Pastie
Costachi Elefteriu Costachi Carp
Comisul Grigora Tuduri Vintura de la GAlat
Gheorghe Manole VisAnescu
Medelnicerul Alexandru Aroma Ionic& Botez ot Roman
ot Mica la Putna Paharnicu 5tefanachi Dann
Costachi Stamatin ot tam Manolachi B515.ceann
Stolnicul Iordachi Zagur5. Vasilicl Carp
tefAnicl Roset Neculachi Carp
Filip Scortescu Bann Gr. Carp ot Vaslui
Iancu PrAjescu Bann Tulbure
Pitarul Gheorghie Tuduri Comisul Iordachi
Pitarul Dimitrachi Grigoriu 2 preoti profesori
la Logofetie 1 Cuza
Beizade Iorgn Paharnicul Costachi Sion
Hurmuzaki, Dounnents privitoare la istoria roondni/or. Suplem. I, vol. VI 11827-1849h Adu-
nare 10 coordonate de D. A. Sturdza si C. Colescu-Vartic. Bucuresci, 1895, p. 82, 110.
0 NOUA ASOCIATIE SECRETA. SOCIETATEA

42 FILANTROPICA...
1.
SAMUEL GARDNER, CONSULUL BRITAITIC DE LA IASI, CATRE R. G. COLQUHOUN,
CONSULUL GENERAL BRITANIC DE LA BUCURESTI
Iai 21 Iunie 1841

Drag& domnule,
Indoiall cl veti fi auzit de cele ce s-au Intimplat de curInd In
FAr&aceasti Capitall, de arestarea unor anumite persoane profesind opinii
subversive fat de actuala ordine s'i actualul sistem de guvernare, si care
au produs oarecare senzatie.
A fost descoperiti o asociatie secretl, unul din principalii ai promotori
fiind bAnuit a fi un oarecare domn Vaillant din capitala dumneavoastrA,
expediat aici In timpul recentelor tulburAri, si un of iter muntean dease-
menea obligat s5. pArlseasca Tara Romlneascl. Dl. Huber a dispus aresta-
rea domnului Vaillant care se af15. la Galati, acesta din urm fiind supus
francez. !titre timp s-au luat toate mAsurile care ar fi putut duce la alte
descoperiri, i pe cite aflu, acea descoperire a convins perfect guvernul cl
nu se urmArea nimic care ar fi putut periclita existenta sa san care ar putea
171
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
constitui un motiv de alarmare fie prin numarul, fie prin influenta persoa-
nelor, indiferent de opiniile pe care ele ar fi putut sa le aiba.
Am vizitat pe Secretarul de Stat, care m-a primit eri. 1-am cenit in-
formatii pecare al. ma pot baza 0 reproduc aici relatarea sa pe clt de fidel po-
sibil : S-a descoperit o asociatie secret5. in care un of iter, un preot ortodox 0
un boier de importann secundara ar fi singurele persoane de oarecare no-
torietate. Boierul este un domn Miclescu, locuind In vecinatatea Vasluiului,
el insu0 un om cu avere foarte modesta, dar lnrudit cu respectabila familie
al carui nume 11 poarta ; ceilalti slut tineri. Au fost toti nu numai arestati.
(in total numai 9 persoane)1, ci i interogati ; s-a i dat o sentinta. prin care
principalii au fost obligati O. paraseasca tara, iar restul au fost Incarcerati.
Guvemul intentioneaza sA publice san mai degraba sa faca o comunicare
diferitelor consulate, asupra Intregii chestiuni a4a cum s-a petrecut
in realitate Indata ce voi primi aceasta comunicare va voi trans-
mite-o.
VA las sA comentati singur toate aceste lntlrnplxi. Ca guvemul le acordi
putina importanta este demonstrat de faptul cA Principele nuli va amino,
calatoria ; el pleaca saptamlna viitoare, urmind sa treaci apoi in Austria.
Dupa cum se spune, Principesa nu-1 va Insoti deoarece este insarcinata
intr-un stadiu foarte avansat. ti voi vedea pe Principe mline, marti, cind
voi afla, poate, mai mult.
Zvonurile atribuie o mult mai larga extindere descoperirii i, ca de obicei
In Imprejurari similare, continua sa se faca tot felul de presupuneri.
Eu va. transmit ceea ce am auzit i va voi fi recunoscator daca transmi-
teti guvemului comunicarea In locul meu, Intrucit eu nu voi avea timp sa
o fac cu aceasta ocazie ; o scrisoare asupra aceluia0 subiect catre Excelenta
sa Lord Beauvale mi-a fost retumata prea ttrzin ca al mai poata fi inclusa.
In curierul pentru Viena.
Am avut multe de ficut astazi i recurg inc5. o data la amabilitatea pe
care am solicitat-o de at1tea ori.
Ramin etc.
Samuel Gardner
Tez tul engles

Jassy 21st June 1841
Dear Sir,
You vrill undoubtedly have heard of the events which have lately occu-
rred in this City, the arrest of some individuals suspected of having
views subversive of the present order and system of Government, and
which has created some sensation around.
lye
2
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM,1111
A secret society has been discovered, one of its principal promoters
being supposed to be a Mr Valliant from your City sent here during the
late troubles, and an officer, a Wallachian also obliged to quit the Country.
Mr Huber has directed the arrest of Mr Vaillant who is at Galatz as he is
a French subject. In the meantime every measure has been taken which
might lead to some discovery, and as far as I learn, that discovery has been
fully sufficient to satisfy the Government, that nothing dangerous to its
existence was intended, or could be supposed to hold out any cause of
alarm from the number or influence of the individuals, whatever their
opinions may have been.
I waited on the Secretary of State yesterday and saw him. I asked for
that information which I might rely on, and repeat as nearly as possible
his communication : that a secret society had been discovered in which
an officer, a Greek priest, and a boyard of minor consideration were the
only individuals of any note comprised in it ; the Boyard is a Mr Mi-
klesco resident in the neighbourhood of Vasloui, himself a man of very mo-
derate fortune, but connected by relationship with the respectable family
which bears his name, the rest consisted of young men ; and that they
had not only been all arrested and examined to the number of nine onlyl,
but that sentence had been passed condemning the principals to leave the
Country and the remainder to confinement ; that it was the intention
to publish or rather to make a communication of the whole as it had
really occurred to the different Consulates, and as soon as I receive this
communication I shall send it to you.
I leave you to make your own comments on the whole. The fact that
the government attaches little value to it, is that the Prince will not defer
his departure but leaves in the ensuing week, and subsequently he will
pass the frontiers into Austria as it is said. The Princess will not accom-
pany him being far advanced in pregnancy. I shall wait on the Prince on
Tuesday next, tomorrow, and shall learn more perhaps.
Report had given a much wider extent to the discovery and as usual
in similar occurences conjecture has been and is busy.
I give you what I have heard, and will thank you to make the commu-
nication to Government for me, as I shall not have time by this opportu-
nity to do it, and a letter on the subject to His Excellency Lord Beauvale
has been returned to me too late for the Vienna post.
I have been much pressed today with affairs and recur to the indul-
gence I have so frequently occasion to adress myself to.
I remain etc.
Samuel Gardner
Ile
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR1
II.
SECRETARIATUL DE STAT AL MOLDOVEI CATRE CONSULATUL BRITANIC

DIN IASI
Iasi, Iunie 25/13, 1841
unei asociatii secrete In Capital& a facut necesare zilele

Descoperirea
trecute clteva aresari si o anchetil minutioasa ale c&rei rezultate,
Inainte de a fi cunoscute de public, au dat loe la diverse interpreari nefn-
temeiate. Subsernnatul, conformindu-se ordinelor Altetei Sale Principele,
are onoarea s facl cunoscut domnului consul al Majest&tii Sale Britanice
faptele referitoare la aceast& Imprejurare a cAror evident a fost stabilit&
cu certitudine.
Investigatiile urmArite cu cea mai scrupuloas& atentie de cltre titularul
Departamentului Afacerilor Interne si de cltre inspectorul general al
militiei au demonstrat cu certitudine c& Incepuse s& se constituie o socie- 0 societate
tate secret& sub numele de Societatea Filantropicl, ale cArei baze si principii secreta,
nu par a aibl nici un caracter de ostilitate fata de g-uvernul s'i institutfile ,,Societatea
existente, dat fiind c regulamentele organizatiei sale proclaml, dimpotrivA, filantropica"
respectul fata de autoritatea Principelui, legi, moral& s'i religie. Aceast&
asociatie, abia la Inceputurile sale, nu num&ra In total decft 9 sau 10 mem-
bri, dintre care un militar atasat pe ling& compania de pompieri, dar nefl-
and parte din corpul Militiei moldovene, un tInAr profesor la Scoala de la
Trei Ierarhi, doi clerici, restul fiind fie persoane Mr& nici un fel de raport
cu serviciile publice ale tArii, fie tineri care s-au 15.sat antrenati de mirajul
unor Indoielnice aparente ale binelui obstescl. Nu s-a putut glsi niel cel
mai mic indiciu al vreunui complot-san al vreunui scop criminal din partea
persoanelor care fac parte din asociatie. Yn consecint5., guvemul, WI A
acorde acestei asociatii In faza de formatie mai mull& important& cleat
merita, nu a putut totusi 8 neglijeze toate mijloacele potrivite pentru a
dizolva s'i a preveni In viitor asociatii care prin Insusi faptul c sint oculte
si neautoriza.te de lege nu sint lipsite de un anumit caracter de culpabili-
tate, clacl nu ar fi aceasta declt In privinta persoanelor care ocupl functii
publice.
In consecintl, unul din membrii acestei asociatii, care pentru alte moti-
ve fusese anterior surghinnit la o m&n&stire, va continua s fie supus deten-
tiel. Ofiterul de pompieri, care In calitatea sa de militar a cAlcat disciplina,
va fi scos din serviciu s'i invitat s p&r&seascl tara.Profesorul, care de ase-
menea avea o responsabilitate morall, va fi exclus din Institut, pierzfn-
du-si calitatea de profesor. Cft despre restul membrilor, ale cAror pozitii
nu adaugl nici un caracter gray actiunii s'i avind In vedere el rnIrturisi-
rile lor sincere au dovedit el s-au Ilsat antrenati In chip nesocotit, s-a con-
siderat c5, nu este cazul s5.1i se aplice nici un fel de pedeaps in afar& de o
191
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
supraveghiere care ar deveni garantia flgaduelilor facute sub juramint
privind comportarea In viitor.
Acesta este, Domnule, rezultatul definitiv al incidentului care, din feri-
cire, nu a fost de natura sa produc nici o Ingrijorare guvernului i nici sa
atrag severitatea legii Impotriva membrilor unei asociatii pina acum ino-
fensiva si dizolvata Inainte de a fi Inceput sa, activeze.
Subsemnatul profita de aceasta ocazie spre a retard . . .
G. Soutzo
Westul trances
Iassi, June 25/13 184 1
La dcouverte d'une association secrte dans la Capitale a ncessit

ces derniers jours quelques arrestations et une enqute minutieuse dont
les rsultats avant d'tre connus du public ont donn6 lieu a diverses inter-
prtations non fondes. Le soussign conformment aux ordres de S. A.
le Prince a l'honneur de communiquer i Monsieur le Consul de S. M. Bri-
tannique l'expos suivant des faits qui se rapportent a cette circonstance et
dont l'vidence vient d'tre indubitablement constate.
Les investigations suivies avec la plus scrupuleuse attention par le chef
du Dpartement de l'Intrieur et l'Inspecteur G-ral de la milice ont conduit
It dmontrer avec certitude qu'une socit secrte avait commenc h. se for-
mer sous le nom de Socit Philantropique dont la base et les principes
ne paraissent avoir aucun caractre d'hostilit contre le gouvernement et
les institutions existantes vu que les rglements de son organisation procla-
silent au contraire le respect pour l'autorit du Prince, les lois, la morale
et la religion. Cette socit encore dans son dbut ne comptait en tout que
neuf ou dix membres, dont un militaire attach k la Compagnie de Pom-
piers mais tranger au corps de la Milice Moldave, un jeune professeur
de l'institut des Trois Saints, deux ecclsiastiques, et le reste compos soit
de gens qui n'taient attachs sous aucun rapport au service du pays, soit
mineurs entrains par le prestige d'apparences spcieuses du bien publicl.
Rien n'a pu donner le moindre indice d'un complot on d'un but criminel
de la part des individus qui en font partie. Aussi le gouvernement, sans atta-
cher 6. cette association naissante plus d'importance qu'elle ne mritait, n'a
pas pu nannoims n6gliger les moyens propres a dissoudre et a prvenir a
l'avenir des associations qui, par cela mme qu'elles sont occultes et non
autorises par les lois, ne sont pas exemptes d'un certain caractre de cul-
pabilit ne fut-ce que pour les individus qui se trouvent occuper des em-
plois publics.
En consquence, un des membres de cette socit, lequel pour d'autres
motifs avait t dja relgu dans un monastre, continnera 6. subir son
dtention. L'officier des Pompiers, qui comme militaire avait enfreint les
182
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
rgles de la discipline, sera expuls du service avec ordre de quitter le pays.
Le professeur sur qui galement pesait une responsabilit morale sera exclu
de l'Institut en perdant son emploi de professeur. Quant au reste des mem-
bres dont la position ne prtait aucune gravit leur action, et dont les
aveux sincres ont suffisament prouv qu'ils s'taient inconsidrment
laiss entrainer", il ne saurait y avoir lieu 5. appliquer aucune peine 5.
leur gard au del d'une surveillance qui deviendrait la garantie des pro-
messes donnes sous serment pour leur conduite b. venir.
Tel est, Monsieur, le rsultat dfinitif de cet incident qui heureusement
n'a pas t de nature ni b. causer aucune inquitude au Gouvemement,
ni b. provoquer les svrits des lois contre les membres d'une association
jusqu'ici inoffensive et dissoute sans dbut.
Le soussign saisit cette occasion pour renouveler etc.
G. Soutzo
L P.R.O. F.O. 781445, f. 94-97 V; II. /Mena, 78/446, f, 94-95 (copie); Arh, St, Buc.,
microfilme Anglia, role 13;
I. Din aceast Societate filantropica" sau pe numele ei adevarat Fiji coloniei lui Tratan
filceau parte S Andulache Miclescu, locotenentul
despee nord-est a Provinciei Moldova
de pompieri I. Deivo s, profesorii G. Stihi si N. Ver dean u, vicarul episcopesc G a-
vrilas, ierodiaconul Ghenadie sitinerii Alecu Fotino siTh. Codrescu (Apud
G. Platcm, Counilaticas la co/oasis/once des ',louvers:ads sociaux ej politiques antaieres Permit
rival/airman's 7848 ea Moldavie, In Revue Roumaine d'Histoire, IV, 1965, nr. 5)i
183
www.dacoromanica.ro
1842
Tmpotriva deznationalizaril
LIMB A
51 N ATIONALI TA TEA
43 SIMEON BARNUTIU, O TOMNEALI DE RUVNE 1 0 LEGE NEDREAPTA.
Pactum turpe est ipso jure nulltun.

Jus semper quaesitum est aequabile,
neque enim aliter asset his;
(Cc. de off; II, 12)
de rusine (pacium turpe ) se proiepteazg, acuml, in vea-

Otomnealg
cul al 1St, care o s-o facg un popor despre o parte, cu altul, ba (si
diis ) i cu mai multe popoarg, despre altg. parte ; adecg o
de unguri din plasa cea nobile, care totdeodatg se socoteste i cea mai
Tommeda
cultivatg la minte, la inimg si la gust, cunoscind cu mintea lor cea lurainatg
da miss; c ar fi vremea ca sg, se mai usureze i starea celiilalte plase de oameni
daci voiesc
ce se zice proastg, an i inimg destul de bung a se pleca spre infiin.tarea
romAnii
astui feli de usurare, au ins i un gust prea desentat, a pretinde ca, clacl
a dobindi
voiesc romanii a dobindi usurare i drepturi cetgtene din gratia ungurilor
usurare
nobili, s se unguriascg i ei (condujo sine qua non), adecg sg se lapede de
bimba romineasc pe incetisor i s priimiascg pe cea ungureascl, apoi cu
drepturi
vreme vor fi rominii cetgteni, fii ai patriei, usurati, cultivati, fericiti I ,
cetilene aceast cugetare au pgtruns ping si in casa legeaferilor (Legifer, legisla-
tor ), In a cgror ming sunt chieile fericirii i nefericirii popoarelor transil-
si se lapede vane ; i contopirea popoarelor acestui mare Principat nu va fi cugetare
de limba goalg de aci inainte, ci in scurt s, se pura in lucrare prin lege.
comAneasci"
SS, se topiascg dar toate limbile Ardealului in cgldarea cea politic& a
renasterii unguresti, cum se topesc boii la zahanalele Romniei, ca din
toate s se nascg numai o bimba, cea ung-ureascg, ca de aci inainte, ping
va sta lumea, in tirgurile si pe drumurile Ardealului si in once loc public
sg nu se mai audg Bund ziva, irate", incg nici Guten Morgen, Brucler",
numai I6 nap ot f ldi" ; afurisite sg, fie mamele care vor indrgzni a cherna
de aci inainte pe fiii si zicindu-le : PAW. mieu !" Unele ca aceste s se
judece ca niste ingropltoare ale fericirii pruncilor sli ; i cei ce au avut
nenorocire a fi aplecati i crescuti de mamg, romang, cu urg sg-si aducg
aminte de maica sa, ace i-au invgtat a vorbi intr-o limb& de la care atirng
toatg nefericitatea lor de acum i cea viitoare, pentru ce nu si-au dat
pruncutii la limba ungureascg, i dacg, nu altrnintrele, batn cu furca sS,-i
fie tinut acolo ping si-ar fi cistigat acel odor de atita fericire aducgtori,
184
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORl
cl iatA s-au arktat o stea minunatl (delta mirabilis) pe ceriul cel politic al
Ungariei si al Ardealului, care spune magilor cA Ardealul nu va fi tare si
ferice pInA clnd nu se vor unguri toti, adeck pinl ce nu se vor 15.pAda toti
de neamul lor, de limba, de nationalitatea i, prin urmare, si de constiinta
vredniciei sale cei omenesti ; numai atunci o sA fie tara tare i popoarAle feri-
cite dacl le vor tAgAdui aceste toate 1 5i cine e magul acel vestit care au
vAzut dintli aceastA stea minunatA ce se zice contopire, ca s5.-i ridicAm
monument de marl vecinicA i sl-i scriem numele In cartea nemuririi alltu-
rea cu Erostrat, cA. acesta au aprins beserica Dianei i si-au cfstigat nume
earA acela e mai vrednic de nemurire, cA are de gind sA topiasci
pe oarecIte nationalitAti poate, cl Intru cinstea lui Armanyos c. Urdung*,
cA Dumnezeul cel adevArat o jertfk ca aceasta negresit cl nu voieste ; totusi
sA nu ne topiascl Incl putintel, ci, dac5. o sl fim totusi osinditi fArl a fi
ascultati, fie-ne lncai ertat a uda Inc& cu lacrami de moarte cimpurile
acele nemultAmitoare i nelnvAtate a pretui meritele cele adevArate, care
strAmosii nostri, In timp de pace, le-au udat cu sudorile sale si In timp de
rAzboi cu sIngele ce 1-au vArsat pentru a lor apArare, dee-ni-se i no rAgaz,
precum e lege a se da fAcktoriului de rele condemnat la moarte, ca sl ne
tragem seama, ce fladelege am fficut, ca sb. nu fim vrednici a mai fi numl-
rati Intre popoarAle cele nenumArate ale pArnIntului, ear pin& ce ne vom
trage noi seam& cei ce vor sA. ne topiasc cazanele, adune materia
trebuincioas la acel proces hemic al topirii, rAdice altarele pe care o sl
se ard5. acea jertfl idoleascl i apoi desfAteze-se de mirosul jertfei sale ;
chid ne vor mInca limba, sl se bucure c5. nu sunt cu nimica mai de jos ca
strAmosii lor carii minca inimele oamenilor In loc de leac** i sA arate cl Oare
veacul al 19-lea nu e cu nimica mai bun, nici mai nainte declt al 9-lea. au drept
Asa, pinA avem agar, s5. ceram mai de amAruntul oare au drept ungurii ungurii
a ne jertfi limba i nationalitatea la acel nerusinat idol Armanyos, ce se a ne jertft
zice si egoism, s5. alAturAm dorinta ion cea sangvinicA Cu legea dreptului,
limbs
a moralitdiii, a fnjelepciunii ;i a prudinfei cei ocIrmuitoare de staturi, ca si MVO.
BA putem judeca de suntem Indatorati a rAspunde oarecind dorintei aceliia.
nalitatea"?
Nu se potriveste
1) cu legea dreptului; c5. aceasta spune Snvederat, cum cl fiescare om Leta%
sau popor, ca fiintA cuvIntAtoare, are drept de a tr51 In lumea asta i de drepfului
a se tinca ca o persoan5. (jus subsistentiae personalis ), de a-si mica pute-
rile trupesti, mInile i picioarele ca cIstige ceva avere din afarl,
puterile sufletesti : intelesul, cuvintul ca sA-si cIstige avere din lontru
cunostinte de tot feliul In stiinte, In arte, In limbi streine i a maicl-sa
(jus libertatis personalis); i drepturile aceste nu se cad mai tare unuia ca
altuia, unui popor mai mult decit altuia, ci toti oamenii i toate popoarAle,
In =east& privintA, sunt Intocma ; i unul ca altul, cAci din inceput toti
sunt asemenea i nici unul n-are privilegiu a ucide pe altul sau a-1 Impe-
deca In slobod lucrarea fericirii sale potrivitA cu legea (jus aequalitatis
personcais ); i dacl au asemine drept toate popoarAle In privinta aceasta,
deregAtoriile Ion Inca trebue s5. fie asemene ; asa fiescare e Indetorat prin
185
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
legea dreptului a da pace altuia, nu numai ca si triiasci pia. cind II
va Risa firea, dar ca el si lucre slobod In sfera drepturilor sale, spre aid
cistiga ceva avere, firi de care sau n-ar putea trii de loc, sau ar duce o
vieati mai mult dobitoceasci decit omeneasci.
Limbs Dintre spitele averii cele mult feliurite, numai limba voim si o ham aci
ti la cercare, Incit e o avere din lontru, strins legati cu personalitatea fie,stech-
cutico rui om si Cu nafionalitatea fiestecirui popor. Adeci firi de putere cuvinti-
calitatea toare omul ar fi numai dobitoc si Uri limbi mai ca dobitoc ; puterea cu-
vintitoare, care face toate planurile de culturi, ar riminea totdeauna ca
Incremeniti de n-ar fi limba ; prin limbi se intrupeazi cuvintul omenesc
i se arati In lume, ca si povituiasci pre oameni citre malta lor chiemare ;
si altmintrele foarte nedeplinit s-ar arita in lumea asta intre oameni ;
eft de putine legi ar fi bine rispicate de n-ar fi limba, si cite certe, turbu-
riri, ba si risturniri de sotietiti mici si mari, uncle nu domnesc legi drepte
si bine rispicate 1 Prin limb& se impirtisesc stiintele, infloresc artele si se
litesc, se descoperi oamenilor religiunea ; si staturile fir& arte s'i gtiinte
ar fi numai ca niste arbori fulgerati si uscati, firi vieati si frumsete ;
ear firi moralitate si religiozitate nici n-ar fi sotietiti omenesti, ci numai
niste adunitwi de niste fiinte Infricosate. Adevirat ci si rim Ina. se poate
folosi omul cu limba, dar cine ar rice ci pentru aceea e rea ? Au doari pute-
rile sufletesti si trupesti sunt rele pentru ci unii riu le Intrebuintea.zi. ?
timba, SI nu fie 1 Limba e averea cea mai scumpi a omului nestricat s'i a poporu-
,averea lui necorupt si un odor atIt de pretuit, cit doari. si astizi Inc. mai sunt
ces mal tocma s'i oameni Invitati care cred ci nici n-au fost oamenii In stare a o
-smimpir afla de puterea sa, ci cl. Dumnezeu i-au invitat nemijlocit, cum invat
mama pe bliatul siu si dascilul pe Inviticeii sii. Deci legitura Intre per-
scam! i tare limba sa e foarte strinsi, ci personalitatea e Intemeiati pe
cuvInt, acesta e neviaut, si limba e Infitosetoriul cel din afar al nevizutu-
lui cuvint ; si cine ar Indrizni si zici ci oamenii n-au avut drept de a In-
vita si vorbiasci si ci ar fi mai bine si fie muti ? La atita naturalitate
nici Insusi Rousseau n-au vrut si duci. pre oamenii sii ; si un tiran ca acela,
impedecitori de culturi, de ar fi om altmintrele, ar fi vinovat firidelegii
vitimate, omenimii (crimen laesae humanitatis ); ci omenimea nu poate
rispunde chiemirii sale fir& de culturi si cultura e intemeiati pe limbi.
Cu eft e mai cultivat5, limba oarecirui popor, cu atita e mai cultivat i
poporul ; limba e inIsura 0 mijlocirea culturii ; in limb& e zugrivitl forma
cugetarii qi a simtirii, dorintele # plecirile, afectele *i patimele lui ; pe dinsa
e intemeiat caracterul i nationalitatea lui ; dad. i-au perdut limba oarecare
popor, i-au perdut deodatA. caracteral 0 nationalitatea sa ; unul ca acela
nu mai are ciaste inaintea popoarelor, ci e tuturor ca un obiect de batjo-
curl, pe care, ca pre un psitac, un popor astizi 11 face el vorbiasci w,
mine vine alt popor i-1 face si. vorbiascl altmintrelea.
Si ne intoarcem acum la obiectul cercirii noastre r}i avind inaintea
ochilor despre o parte icoana personalitdfii, Uri de care oamenii n-ar fi
oameni, ci numai dobitoace, i a susnumitelor drepturi fire fti inteinsa ridici-
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
nate, fAri de care oamenii nu 0-ar putea tram omenimea, ear despre altA,
parte, uitindu-ne la romAni, sl IntrebEn Oare este cineva nu numai Despee
toatA monarhia Austriei, dar 0 In cealalti lume, care an anzit ceva despre Toman'
romlni i sA, se indoiascA despre a lor personalitate omeneascA ? Nici este, i persoisalt-
nici au lost vreodatl. AdevArat cA cu ungurii s-an IntImplat astfeli ceva0, hum
In timpurile bAtrIne ; ea ungurii, cInd au venit In pArtile noastre din Schitia, lor
prin ale lor Incurgeri barbare a4a au fost spAimIntat pe toate popoarEe,
tacit ii socotia a fi nAluci, nu oameni, 0 un episcop din Warzburg zicea
sunt Gog i 11/agog, i oamenii credea ea prelnseraneazA In scurt fiitoarea
perire a lumii.0.* ; negre0t ca ei era oameni, nu nilluci ; ci fiind Inca bar-
bari, nici recunotea drepturile altor popoarl, nici voia a le respecta. Des-
pre romini Inc& nici in timpurile acele Intunecate n-au zis nimene ca ar fi
nAluci (precum Inadins nici se poate zinc una ca aceea despre nimene care
are odatA figurA i fatA omeneascA i Intocmire spre urnanitate), ci I-au
tinut a fi oameni, ca i astAzi, i persoane.
Cine ar indrIzni dar a zice c n-att avut drept a InvIta face limba Limbs
care o vorbesc astAzi romlnii cei din Ungaria, ce0i din Ardeal, rominii i uneste
moldo-romAnii atit de pe o potrivi, eft niei se poate zice c ar filmpArtitA In pe toil
dialecte, ci e numai una i aceea0, care fi leagl pe toti acetia cu o legAturl
dulce frAteascA, i li nnelite lntre o familie, care totdeauna en fall nobile s-an lu
numit pe sine romanl. Cu dreaptA osteneall vi-au c10igat dar rominii o imailie
aceastA avere pretuitl. Ungurul nu poate zice cAtre romAn tu
e0i iobagiul meu i toatA averea ta e a mea, wdar i bimba; chid voi vrea,
te poci dezbrAca de toate". MultAmitA. ceriului, cA astAzi nu mai poate prin-
privint a
de rklAcini o aa sisteml teroristicA, despre o parte ca nu toti rominii
limbii,
Ardealulni sunt iobagi, cA romAnii Incl au o pies& popeasa 0 una nobile,
care Inaintea legii sunt de o potrivA Cu ungurii din acelea0 plase, Insu0 PoPorul
dup5. legea grid ; apoi poporul romAriesc nu stA. numai din plasa nenobili- romauesc
/or, ci popii, nobilii i nenobilii romAni InolaltA lac pe poporul romAnese, e egal
care, cel puf in In privinta 1 mbii, nu e mai de jos ca cel unguresc in irul co cel
cel cosmopolitic al popoarlior, 0 In irul popoarAlor monarhiei austriace unguresc
nu se fine mai mic declt cel unguresc, nici cu credinta atre ImpAratul,
nici cu meritele catre patrie ; despre alt1 parte nici chiar asupra iobagi-
/or n-au ungurii drept nemArginit (jus ), care s-ar Intinde pral
acolo ca sA poatA despune dupl plAcere chiar i despre bimba lor, cAci nu
pot sA zicA, In privinta limbei, ce s-ar putea zice doarl In privinta altei averi,
dupA oarecare teorie juridicl din veacurile barbare, cum c5. romAnii ar fi
fugit din brazda domneascl la coall i ar fi InvAtat acolo liraba, roml-
neascA, cl qcoala limbei romAne0i pin& lnainte ca de 87 de ai au fost mai
en seaml numai casa pArinteascA i bratele maicelor romAne. StrAmo0i
no0ri roniani, de la carii am priimit drept mo0enire aceastA avere scumpl,
ne-an lAsat cu limbl de moarte ca maicele romine sl fie totdeauna dascAlii
cei dintfi ai limbei acesteia, pentruca aqa sl o iubiascl totdeauna fiecare
romAn adevArat, cura inbeote pe maici-sa ; s Ewan grije de ea 0 s o
cultivAm, cA, pre dInsa e Intemeiat caracterul i nationalitatea noastrii ;
1E7
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
strins e legat& ea cu sufletul nostru, cu religiunea i cu tot ce avem mai
Mai stint i mai pretuit In lumen asta ; in.tr-insa, ca lntr-o vistierie, avem depuse
curind atitea dulci aducen i aminte, !licit mai curind isi vor uita paarile zborul
vor uita decit s se stearg& unele ca acele din inima rominilor ; i prea grozav
pasirile s-ar Insela oricine ar nutri in pieptul slu acea prere c romnii n-au senti-
aborul Om" ment pentru cinstea, caracterul i nationalitatea sa.
cleat Adevrat el, de au suferit rele vreun popor din. Ardea.1, romnii chiar
romAnii au 0 graduat In scoala abd&rii. FIcut-au drumurile i ei au ferit podurile
haba lor 0 au trebuit s pl&teascl pentru trecere ; lucrat-au cimpurile i dealurile
domnesti si nici mincare n-au ddbindit. Feciorii ion au fost ostasi i printii
au contribuit ca ei s se poat, deprinde In arme pentru patrie ; rnilitat-au
Cu leafa sa, vrsatu-si-au is,ingele pentru patrie i, totusi, o lege zice
rominii nu sunt adevrati patrioti, ci numai suferiti sau tolerati, cam asa
ca iganii, carii umbl cu corturile in spate, dintr-un loc intr-altul ; suferit-au
si au facut multe pentru patrie i vor face, c& a.sa poruncise sfintele dato-
rinte, dar toate suferintele acele nu i-au putut face a-si uita c5, sunt sta.-
nepotii romanilor ; trieste Inc& poporul roman 0 va tai pink' va trAi limba
roman& In gura lui i iubirea ei in mima lui ; i coloniile lui Traan nu dorm,
ci s-au destleptat spre cunostintl cum c5, ele hie& sunt chemate la o culturl
mai inalt& omeneasca, in care numai pria ajutoriul limbei mateme pot face
pasi siguri.
Precum Asa precum ungurii, (lac& si-ar lepda limba, n-ar fi poporul acel zdra-
ungurii... vn care sunt acum ; asa nici romanii n-ar fi popor In asemenea intimplare,
tot asa ci numai o lepdturg de oameni, pe cari i-ar putea intrebuinta oricine la
romAnii once frdelegi ; aceasta Ins& nu o vor face romanii, cAci sunt invinsi foarte,
cum c5., precum au drept ungurii la limba lor cea ungureascl, asa au 0
romnii la a lor cea romaneascl, c romaniiincl sunt oameni ; precum iubesc
ung-urii pe a lor, iubesc i romnii pe a sa, c5. rom&nii /tic& stiu iubi ; pre-
cum cred ungurii c cinstea i nationalitatea Ion e intemeiat pe limbl,
asa cred i ronAnii despre a lor, c& i romanii Sac& sunt popor sau natie ;
au drept precum s-ar vtma foarte tare ungurii de ar cuteza cineva a le ameninta
datoring perirea limbei 0 a nationalittii, tocma asa se va-Mm i romnii, c& rom&nii
ali apira inc au simtire ; i, prin urmare, precum au ungurii datorintA a-si apAra
bimba bimba i nationalitatea sa, tocma asa au 0 rom&nii strins5, datorie a-si
si apra pe a sa limb& i nationalitate, din pricinl c, precum sunt asemene
tationalitatea drepturile aminduror popoarelor In privinta limbii si a nationaliatii, asa
sunt i deregtoriile lor asemine ; 0 cum ar putea pretinde ungurii s&-i
recunoascl de natie alte natii dac n-ar voi s, recunoasc i ei a altora na-
tionalitate ? Din aceste se cunoaste Invederat :
cum c fiestecare popor, asadar i romnii, chiar asa drept au la
limb& si la nationalitate ca i la viat5., pentru aceea chiar asa trebue s5.-0
apere limba ca i viata ;
ceea ce ameninteaza perire limbei i nationa.littii ameninteaz& vt5.-
mare omenimei Inssi, care fr de limb& nu se poate cultiva ; asa, .
188
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
c) dreptul limbei si al nationalitatii nu se poate instreina prin tomneall
pentru dobindirea altor drepturi, si o tomneala ca aceea ar fi o tomneall
de rusine, care numai intre cei de nimica s-au obicinuit a se face ; astfeli de
contract dar ar fi spre necinste atilt poporului ce si-ar vinde limba i natio-
nalitatea, clt i cumparatoriului ; ear de 1-ar sili prin lege, aceea n-ar fi dreap-
; i daa nu e dreapta, cum poate a se potrive,asa
2) cu moralitatea cea adevdratcl? Ce nu-i drept, nu poate fi moral ; ce nu-i
credem a nu va zice nimene, cuma legeafgrul cel positiv nu e detori a drept, nu
cauta la legea moralitatii ciad pune legi pentru binele cel public, aci legile poste
moralitatii au putere Indetoritoare pe toti ; si nu e nici o autoritate in lume, fi moral"
care n-ar fi detoare a asculta de ele sau care sa-si tie tocma de tragere a le
nrma ; aci adevarat a nu e locul a grai pe larg despre legile
acest articul nu e menit a tnserbi in loc de prelepciune etia ; totusi legea
aceasta nu poate ramlnea aci nepomeniti, cuma fiestecare popor e detori
a respecta pe alt popor fiecare, i nu numai a nu-1 impedeca in inf iintarea
scopurilor sale celor drepte, ci tuc a-1 i ajuta". Prin popor nu se intelege
aci numai acela care face de sine un stat neattratori, ci o multime de oa-
meni de aceeasi vita, uniti prin aceeasi limb, prin aceleasi datini i pleari,
prin aceeasi culturg a trupului si a sufletului, asa clt prin aceste sunt legati
lutr-un neam ca prin niste legaturi firesti. Astfeli de popoar pot fi unite
znai multe intr-o sotietate juridic& ce se zice Stat (Status Civilis ). Asa
sta. principatul Ardealului din unguri, sasi, romani carii toti doresc a fi
fericiti ; s't fiinda fericirea nu se poate dobindi far& cultura., voiesc cu
toata mima a se cultiva ; cultura dar fericirea sunt scopurile cele mai de
frunte a fiescarui popor ardelian ; i la scopurile aceste ungurii nazuesc
pe cale ungureasa, sasii pe cale nemteasa, romanii pe cale romaneasa,
fiestecare pe a sa cale fireasa. Cane aceste Ins& toate sunt drepte, clcate
In pace de multe veacuri i In urma toate se tntilnesc In aceeasi cale pri-
marl a fericirii si a culturii publice omenesti ; si cine va zice c fericirea
si cultura a tot Ardealul atimg numai de la o lima singua oricare ?
apoi, la ce atita osteneall pentru introducerea unei limbi, prin care,
turburindu-se celelalte popoare i slabindu-se astfeli i In privinta
-s-ar pregati de jaf pe seama oarearui popor apitori i neaturat de pa-
mint ?La ce atita entusiasm Inadarnic ? Respect sufletelor Inflgarate pen_.
tru limba i nationalitatea sa, dar entusiasmul nationale numai atunci
meriteaza respectul altora, ciad arde pentru drept, care e un bun comun
al tuturor, ca i adeverul. Cite rele s-au intimplat popoaralor, mai toate de
acolo au urmat c urmlndu-si egoismul n-au voit a respecta dreptul. Cine
au Ing,ropat pe unguri la Mohcs ? Egoismul turcesc. De unde au urmat
rebele subt care au gemut Ungaria i Ardealul sute de ani si care astgzi
_Inca nu sunt vindecate deplin ? Din egoismul turcesc, care nu voia sastie
de drepturile popoaralor. si ce norocire pentru popoarale Ungariei si ale
Ardealului a nu le-au venit In minte acelor turci nerusinati ca sa le lip-
siasa de limba 1 Cit de lesne le era deslegarea acestei probleme, c n-avea
189
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Cine-9i decIt sa rgdice scoale si s bage pe turciasca in scoalele ungurilor, sasilor,
pierde rominilor si Indatg era tot lucrul dobIndit pentru ei si perdut pentru noi.
limbs, Ins& iaa In veacul al 19 cel luminat, cunoscgtor de drepturi si iubitor
pierde de umanitate, ungurii, poponil acel zdravgn si mgrinimos, aceea o s ne
111 nalio- o faa noa5. bietilor romini, ce nu ne-au facut turcii insii I Adecg a ne surupa
palitatea nationalitatea ; i Ina cum ? Intr-un chip prea Infricosat ; vor adeci mai
Intei s ne ja limba, apoi nationalitatea e perdutg I Vor s bage limba ungu-
Tease& ping si in scoalele romfinilor din Blaj ; si Inc nu numai ca un stu-
diu limbistic particulare, de care nici odat nu ne-am ferit, ci ca o mijlo-
cire, prin care o sa se predea toate stiintele ; i apoi aceasta va al zic a
respecta drepturile altora ? I Vede fiecine, ca dacg se vor invAta ta Blaj
si In Sibii stiintele unguresti, atunci In scoalele satesti Inc& unguresti vor
trebui s meargg ; ce e mai mult, incg si In besericg vom fi siliti acusi
a fi nnguri, pentrucg In Blaj i In Sibii invat.a stiintele, pentru ca sa stie
InvgIa pe poporul romlnesc ; si deaa vor Inv&ta ungureste, nu vor fi in
stare a grgi romdneste. SI nu creadg romanii, de va zice cineva : Nu voim
a vg scoate limba din casg i din besericg, ci numai din scoall; nu, aci
scoala cu casa i cu beserica sunt legate cu leggturl nedeslegat& ; si noi
vIrtos credeam cAscoalele ne vor inserbi2 ca niste mijloace nu numai spre
cultura cea virtuoaa si religioasg, ci i spre inflorirea limbei si a nationali-
tfitii noastre romine ; Ins& durere I cg. ngdejdea noastrg se preface in des-
ngdejde ; mijloacele care altora serbesc spre lnaintare, noag ne vor fi spre
perire ; scoalele din Blaj, Sibii, i a. de aceea vor sta de aci inainte, ca
printr-Insele 85, se sting& limba si nationalitatea noastrl i vor fi mai putin
cinstite ca niste borte de fere sglbatice, cl acele nu desnaturaliseaa pe
fere, ci le scutesc, iar romgnii prin scoale se vor desnationalisa. Care pgrinte
Ii va da pruncul la o scoalg ca aceasta strialoare de limb si ucigase de
nationalitate ; si care popor va priimi de pgrinte sufletesc pe un om cu car*
nu se va putea intelege ? Nu, nu va fi nici un pgrinte asa de tiran, nici un.
popor atit de nebun ; si oare o astfeli de lips1 a reverintei cgtra drepturile
cele mai pretuite ale unui popor poate sg. fie aprobatg prin Intelepciunea
prudinta (prudentia ) cea octrmuitoare de staturi ?
InIelepcitinea 3) Infelepciunea statului (Staatsweisheit )1 daa e adevgratg, va recu-
cea noate dreptul totdeauna si-1 va avea de model orice va face pentru binele
adevilrat0 cel public al statului ; intelepciunea cea adevgrata nu va restringe liberta-
In potitica tea nimgnui cleat intre marginile dreptului, ba Ina se va sili o a Ilti pe
atatuJoi clt se poate, nu va sili constiintele In lucrurile religioase, nu va lua averea.
nimnui fArg de voie-i, aci ea cinsteste pe oameni si se stie folosi cu dojana
istoriei care aratg cite rele au urmat din asuprirea oamenilor prin naa.jirea
constiintelor i rgpirea averilor. Dar prudinia statului (Staatshlugheit ) sau
politica ? Fgrg de o afundi cunostinta politic& se poate cunoaste, cl de ar
fi politica statului chiar subt grija oarecgrui serafim, acesta Ina ar trebui
sA intrebuinteze massimele prudintei Cu privire la legile dreptului, daca ar
voi sg. lucreze binele cel public, asa eft aceluia Ina nu i-ar fi ertat a face
ceva nummai par raison d'tat (per rationem status), ci ar trebui sA bage
190
www.dacoromanica.ro
I. PRECUPSORI
de seaml, oare lucrul acela inainte de toate slobod e a se face par raison
de droit (ratio juris ) din pricin& a legea dreptului e mai Inalt& ca cea poli-
tic& i politica e detoare ali pleca genunchii inaintea dreptitii ; 0 oare ce Politics
interes patriotic ar fi atit de cump&nitori, !nett s 5. rfistoarne cumpina drep- e datoare
tAtii partea contopirii ? La aceasta r&spunde un politic argumentind Wm.*: a se pleca
Popoar5le Ungariei (0 ale Ardealului) sunt foarte deschilinite cu vita, Cu In fate
interesele, cu cultura ; teritoriul e mic ; de vor isbuti a se contopi, unirea dreptitii
tor va fi tare 0 nedeslegatl, ear de nu, nu e putere care sl ne opriasc& peri-
rea nationale ; sau (in scurt) trebue sau sit ne unim intr-o natie, sau cant&
sl perim ; si cine v& amenint& perire, nemtii sau slavii sau romAnii din Unga-
via 0 din Ardeal ? Nu, cl ace$ia v5, dan pace 0 nici In minte nu le au venit
vr-odat& a vA lipsi de nationalitate, la ce aduceti dar inainte o astfeli de
Incurcatur& 0 disunatie nelogicl, ca sl v& insplimintati in0-v5. neavind
vreo caus& despre partea popoarAlor ce voiti a le topi ? Istoria aratl c5. Istoria
locuind impreunl cu popoarile aceste n-ati perdut nimica printr-Insele, ci aratd
Inc& ati dobindit o figur& 0 o fat& mai frumoas&, care nu o aveati chid ati el :
venit incoace ***** , ear prin creqtin&tate, 0 mai de curind prin filosofie,
da acel grad al culturii ati ajuns, tacit dieta Ungariei, pria a sa iubire de oa-
meni au stors reverint& 0 de la aceia carii mai nainte aria pe unguri ; aceste
toate le-ati dobindit si limba 0 nationalitatea nu numai cl vl st& nevIt&-
snatl, dar inc& 0 infloreqte ; deci, dac& au stat de atitea veacuri nevAtImat&
de popoar&le pe care aveti de gind s& le topiti, de ce s5. nu stea 0 de aci
Inainte ? De muscalul ne temem (zice alt politic) c& va veni 0 aflindu-v5.
pe voi, romAnii, de o lege, pe slavi de o vit5. cu sine, voi veti tinca toti cu
dinsul si noi vom peri, c5. suntem slabi ; pentru aceea dar s5. ne unim toti
Intr-o natie (ungureasc5.), ca sl ne intArim, cl Ur& de nationalitate nu poate
fi libertate 0 far& libertate nu poate fi tar& tar . Frica de muscalul,
.adevArat cl e foarte intemeiati, cad el face pa0 de uries prin a sa politic&
Ingrozitoare, prin care intii aparA, apoi dap5s5. ; s.i. ne g&tim dar bine in con-
tra orcanulu, dar cum ? Prin contopire ? Nici de cum ; cl contopirea ar fi contopirea
mijlocirea cea mai nepoliticl 0 cea mai au nimerit& din toate cite se pot ar
cugeta, din pricinl O. contopirea ar stirni ura tuturor nationalit5.tilor in sttzni
contra ungurilor 0 apoi, end ar veni muscalul (quod Deus avertat ), unde nra
ar fi unirea cea doritA, fiind toate inimile singerate ? Pre adevAr cl rlu ,i nu
0-au tras seam& aceti politici neluind aminte ca pre muscalul nu-1 va takes
putea spAriea nimene cu limba, ci Cu bratul 0 Cu peptul cel virtos, In care
bate o inim& iubitoare de patriea aceea., In care fie0ecine are sau incai poate
sA-0 ci0ige un pic de plmint, pe care s5. stea, s& lucre 0 s5. poatl zice :
Acesta e al mieu, pentru acesta dar, pentru pArinti, muere, prunci, lege,
dimbl, nationalitate .a. m& voi o#i pin& la moarte. Mergeti, donmilor poli-
tici, dac5. voiti, la mormintul Poloniei si (lac& yeti ceti inscriptinnea aceas-
ta : e Aici zace Polonia, pe care au lngropat-o ca la 300 000 aristocrati
(Szlachcic ) tari la cerbice, carii singuri avind drept la plmint, la dereg5.-
torii, scutiti de tot feliul de dare, de vaml, de tinere, de Wane, cea mai
mare parte dati cu totul spre lux, necur&tie, betie 0 tractind pe oameni
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
ca pe niste dobitoace i-au %cut lenesi, betivi, mirsavi, molatici i asa i-au
nimicit cu sine dimpreuns. intrebati apoi pe generalii muscalesti, de i-au
primit polonii cu bratele deschise ca pe niste frati de aceeasi vita Atunci
sa v Intoarceti In patrie-va i s spuneti aceea ce ati vazut i ati auzit, cS,
pe Polonia n-au Ingropat-o evreii cei multi de acolo, nici lituanii, grecii,
tItarii, cari-si mai tinea Inca limbile sale, si c limba i identitatea vitei
nici le-a lnlesnit lnvingerea muscalilor, nici au depArtat discordia de la poloni,
dar din contra pe ceia i-au ajutat armele, pe acestia i-au perdut aristocra-
tia ; de unde lesne se cunoaste c libertatea civil& nu e chiar asa de strIns
legata cu oarecare nationalitate, precum li se pare eroilor sistemei contopi-
toare, ca ponte sa aiba tara aceeasi limb& i totusi sa fie slaba, i poate sa
fie tare cuprinzind In snul sau mai multe popoarti In deschilinite limbi vorbi-
toare.
aceea Inca se cunoaste cunica astfeli de unguri aprinsi la creed nu
doresc adevarata libertate i o intarire a tarii asezata pe temeiul cel
Dorinja
tit al siguritatii dreptului fiestecarui om, a desvoltarii puterilor sufletesti
... Cu totul
trupesti, prin care sa ajunga cetatenii la o cultur omeniasca sub domni-
egoistieir
rea legii dreptului i prin cultura la fericirea aceea care far& de cultura nici
nu vi-o pot Inchipui, necum sa o poata primi i apara. Ci dorinta ungurilor
acestora e cu totul egoistica, de a se Intari numai pe sine Cu o mijlocire foarte
nedreapta i Inca si nepolitica.; ei pe oamenii cei ce fac tara i o tin, nu
numai cetateni nu voesc a-i numi, dar nici oameni ; poate-i asupri pe aceia
oricare neme s oricum va avea placere, c bietul crestin nu ponte sta
Inaintea judecatii ca persoana, i politicii zic c Inca nu e vreme de a pu-
blica cumca oamenii sunt oameni i persoane. Crestinatatea la astfeli de
politici sau n-au strabatut, sau o au scos earl din inima-si, ca aceea invata
cumca toti oamenii sunt persoane oriunde, ear constituitiunea Ardealului
tine ca unii oameni nu sunt persoane inaintea legii ; acum dar fiind o puse-
ciune contrazicatoare Intre aceste doll& propusaciuni, nici pot fi 'rube ade-
varate, nici Imbe false deodata. Adeca : sau nu e constitutionala crestina-
tatea InvatInd c toti oamenii sunt persoane, sau nu e crestineasca consti-
tuitiunea Ardealului, care tine cumca prostii3 nu sunt persoane ; asa este ;
pa dupa crestinatate prostii Inca sunt fiii lui D-zeu, dar dupa constituitiu-
nea Ardealului nici persoane nu sunt, necum fii ai patriei. $i ce? doara acest
feli de politici iu vreo filosofie malta, care le-ar spune sa nu se uite la o
crestinatate care Invata asa, ca nu e adevarata. D-zeu sa ne fereasca, ca de
rnuscalul, atIta de o filosofie care ar fi lmprotiva acestii InvatAturi cresti-
nesti, eft si de o crestinatate care s-ar Improtivi cu filosofia. Filosofia cea
adevarata zice : indreptati-va constituitiunea i administraciunea, cA aceste
amIndoaa sunt faptura de mIni omenesti si au trebuinta de a se muta din
vreme In vreme spre mai bine, ca sa. fie folositoare statului Intreg, nu numai
mor oameni ; Ina aceasta e cea mai Inteiu ratacire (npyrov cpeu8c4)
a multor unguri, ca folosul statului i usurarea oamenilor nu o leag de
asigurarea drepturilor, ci de alte conditiuni netrebnice, precnm e limba
ungureasca, cu toate ca. temeiul usurarii e de tot altul i numai ungurii aces-
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR1
tia nu voiesc a-1 cunoaste, ear poporul il simte, aci de mult 11 poartg pe
umerii
Asa e, domnilor, ci drepturile i datorintele sunt imprumutate ? Deci,
dacg poporul nu poart nici o greutate public& In patrie, atunci nu e vred-
nic nici de un feli de usurare ; c bungtgtile patriei numai acelora se cad,
carii poartg greutgtile patriei, s't in acea mIsurg. In care le poartg ; de ce
legati darg bungtAtile patriei i drepturile acum de oarecare confesiune
religioasg, acum de natere, acum de limb, i Inc& de cea ungu-
reascl ? AdevAr, c n-ar fi au, chid ar fi de aceeasilege baar locuitorii Mintea
unui stat toti, c atunci Intr-un sat ar fi destul un pop si o beseria, un sinitoasii
dasal i o coa15., unde acuma sunt de lipa trii i mai mult, Oda economie istoria
ar fi aceasta pentru stat, cla uurare pentru oameni ! Ina mintea cea anl- an
toaa j istoria au demunstrat ci tot nu e bine a sili contiintele ; a. 4derea demonstrat
n-ar fi au a fie de aceea0 vi toti ceatenii unui stat i s vorbeasca ...
aceeai limbl ; Ins mintea cea angtoas i istoria arat cl, dacg si-au croit
limb& oarecare popor, trebue Mat ca sg. pgsiascg. In cultur pc calea care
si-au fAcut-o : Numai atunci nu e vrednic cineva de drepturi pentru rele-
giune, and aceasta 11 Impedecl de la plinirea dereggtoriilor cgtrg patrie,
dar istoria arat c reformatul i jidovul tocma asa e de bun patriot, ca si
catolicul i neunitul i unitariul. Asa e si cu felurimea limbilor. Pin acum
au vorbit Ardelenii unii nemteste, altii romaneste, altii ungureste i nimene
nu poate zice c prin aceasta au fost impedecati de n-au putut plgti darea,
n-au putut face drumuri, n-au putut apgra patriea In contra inimicilor ;
dac le-au flcut aceste toate pin acuma, de ce s nu le plat& face i de aci
inainte ? Au doarg prin politica maghiaromaniei s-au demonstrat mincinoasg,
logica aceea, care zice : ab esse ad posse valet consequentia? $i clac ungurii nu pot
nu-i socotesc vrednici de usurare pe romni, pentrucg, au purtat greotAtile crede
le poartg, doarg Ii vor socoti vrednici clac se vor Ilpg.da de limba romAnii
nationalitatea sa ? Atunci Intni adevAr n-ar fi vrednici. ins nici nu pot figiduinle
crede romnii la astfel de aggduinte neintemeiate i vorbe poinpoase nentemeiate"
incl din o pricin foarte simplg., adecg. : ei cunosc pe o plas de oameni, ce
se sic a fi tot de o vit cu ungurii i vorbesc limba ungureascl, drept cl nu
tocma asa ca invg.tatii din Pesta, dar o vorbesc totusi fr sg fie /mar ceva
mai putin Impovgrati decit strgnepotii lui Romulus ; acum acestia argu-
mintg. asa: Dac cunostinta limbii unguresti n-aduce usurare nici singelui
lor, cu clt mai puf in ne va aduce usurare ma& romnilor, cgrora totdeauna
pe drept ne-ar putea arunca : eatg. 15.pgdatii, carii eri era romni, astgzi se
sic unguri, mine poate vor fi turci, poimine muscali, cum se va 1ntimpla,
totdeauna ins& fg.r de caracter, marf efting, nerusinati, vinzgtori I Si
unele ca aceste pe drept ni le-ar arunca, c omul care nu iubeste limba
neamului slu, acela nu iubeste nici pe neamul sax ; i clac nu iubeste cinevi
nici pe al sg.0 neam, cum va pute s iubiasc pe alt neam strein ; unul ca
acela nu e cleat un egoist spurcat, care astAzi zice ungurilor : o Bine e a
se facl ungurii toti romni,, mine va zice muscanilor : bine e s
se facl muscanii toti unguri *. Cei Intelepti a nu se iee dupl vorba unor
193
18c- 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.INI
amjitori ca acestia, c omul care au rupt cea mai sint5, legtur a limbii
cu care era legat de maia-sa si de neamul su, acela s-au flcut monstru
nu e vrednic de creding.
Vedeti dar, domnilor, c5, dorinta dumniavoastr e nedreapt5., nemoral,
foarte netn4eleapt5. i foarte nepolitic5.; nimic mai mult dectt un egoism
prea de jos, ImbrAcat In larva binelui public, aruia ti este mare Improtiv-
,Niei sasii, nic, dar egoismul tot egoism ramble ori cu ce va fi Imbacat ; si de s-ar
.nici romAnil arata unguromaniea Imbracat5, tocma in cea mai noa moda de Paris, o
... nu se pot vor urt toti cei buni i vor fugi de ea ca de o fiara s5.1baticl primejdioas5.
-supune la acta existentei i fericirei cei publice a monarhiei austriace.
ucigAtoare incetati drept aceea de la acel cuget neomenesc al contopirii, c5. bine
-de nalionalitate stiti c5. Deo magis quam hominibus obediendum est, adec5, ascultarea de oa-
.1ege a meni nu e neconditiunat., i nici sasii, nici romnii nu se vor supune, nu
.contopirii" se pot supune la acea ucigAtoare de nationalitate lege a contopirii.
B. [A rnuti u]
Blaj, 25/13 flurariu 1842
Dupi roaie pentru minte", XVI, 1853, nr. 38 si 39, p: 285-288 si 295-298; si
Bogdan-DuicA, Viola i ideile lui Simios Bdraufiu, Bucuresti, 1924, p. 199-209.
1. Dupl dezbateri care au Inceput la 9 decembrie 1841, legea pentru transformarea Umbel
maghiare In limbl de stet a fost votatA In Dicta transilvani la 31 ianuarie 1842. Ea prevedea
mAsuri menite a Indruma viala publicA a Transilvaniel spre o total& maghiarizare In ritm acce-
lerat. * Zeul be care credeau ungurii clnd au venit din Asia ca pIgIni. Wachsmuth, Europdisch
Sittengeschichte, 2. 26: (Nota lui S.B.) ** Regino abbas monast: Priim. et Ann. Afetens. a. 889:
Corda hominum velut pro remedio devorant. (Nota lui S.B.). *** Wachsmuth, loe. cit. (Note
lui S.B.). 2. A inservi, a folosi. **** Pesti Hirlap, nr. 108, p. 33, 1842. (Note lui S. B.). *****
0 t t o Fr ising: Facie tetri (su. Hungari), profundis occulis, stature humiles, ut divina patien-
tia sit admiranda, Lyme, ne dicam hominibus, sea talibus hominum monstris tam delectabilem
exposuit terram. (Nota lui S. B.). ****** Esdily Huudd, nr, 18, 1842, (Note lui S.E.), 3, TArani
.simpli
INTERESUL VOSTRU
ESTE $1 AL NOSTRU"
44
IORDACHE MILINEScU, DIN VALENI, MOLDOVA, CATRE Gi BARITIU, LA BRASOV
V5.1eni 1842 iuni 8

Scumpule meu prietin 1
5x de doal rvsele a dm-tale de mai nainte, eu am priimit si ce
Afdin 11 a trecutei luni maiu, In alturare cul0 ecsemplare din spita
pr. pro [in] mi. Veniamin.
194
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR1
Domnul mieu I Eu sint un om foarte adevarat i inca intr-atita de adeva-
rat incit, vrind ne vrInd, trebui sA petrec la tara. De aceea dar mi vei erta
InsemnArile ce le voi face aicea Cu oarescare banat i anume : a) ca spita
numita de sus au esit gresitl de la tipografie, caei ramurile pogoritoare nu
s-au deosebit si prin liniele perpendiculare precum era In manuscris,
ci numai prin cele paralele ; din care pricina numai generatiile neamului
sa pot Intalegi. De aceea d bine, domnul miau, ca clt mai bi grabd sd desvi-
soodloti 'rin aceia,si foae pe tipogralie pentru o asensenea greisald. Aceasta
asi prea doni-o ca nu cumva publicul, iar mai cu sam5. neamul Costache sa
socoteasca cA gresala s5. va fi facut din neghiobia me. b) CA nu mi-ai triimes
vr-o 10 ecsemplare din Foaea" nr. 15, ca una ce intr-Insa sA afla articulul
atingatori de spita. c) Di ce sa vedi (in Gazeta" nr. 20) asa mult prescur-
tat articulul mien de Hui? i d) pentru ce te-ai aratat asa de fricos In ten-
dentia dm-tale din nr. 19? Au doar i In veacul 19-a trebui s5. ne temem
de fiece, mai virtos dm-voastra acolo supt apArarea Intaleptei Austriei ?
Cu cit va yeti ar5.ta mai damoli, cu atlta mai mult vor lua ungurii vlut, iar
romnii sa vor descurAjal.
Dar apoi, ce-i drept fara a te lingusi, domnule, (dupa parerea me) arti- G. Baritiu
culul dm-tale despre Romdnii i maghiarismul2 ti-au fAcut ce! Intai loc articolele sale
futre politicii romani. Nu mai putin i articulul Utsul din doi are drept (din
Gazeta" nr. 20), mai vIrtos adaogirea pentru cei doi episcopi din Ardeal,
ai ales-o bine, la vremi i chear la locul ei. Dupa cit socotesc, dm-ta faci
foarte bine el cInti in struna sasilor caci, lasind a zice ca gazeta esa In
Brasov, dar si fara de aceea, este de neaparat ca acum sa se Int5.1eag
acestia cu romnii. Oare la ce capat vor esi ungurii cu nebunia ion? Tare ma
tem, domnule, s5. nu faca romanii de acolo vro Hora in care sa traga la
joc i vro Closc5.. Dumnezeu sA va ajute la cele bune i sa va fereasca
de cele Tele) Interesul vostru este si al nostru.
Iarmarocul va fi trecut ? Asa dar chisele I Lisa ca sA nu-ti rapesc vremea
Cu clutatul ravasului raieu de mai Inainte in acest comision, eu Insemnez
aicea ca acele trei chisele sale dai la negutitoriul de acolo, d. loan Gheorghi
Iuga, spre a le espedui la d. Gheorghi Ciupescu din Birlad In a caruia mina
voi r5spunde i bauii ce s5. vor fi plati pe dinsele.
Nu uita, domnule 1 a-mi trimiti cit mai in graba zeci ecsemplare din
nr. 15 ai Foei, adeca in care se atinge ceva de spit5.. Trimite-mi ma rog
nr. 12, caci nu 1-am priimit. Eu 3
B.A.R., ms. rom. 878, 1. 48-46v.; publicat de Cornelia Bodea, Lupia resulniler, p. 238..
1. Aluzie la articolul Deslusire" (din Gazeta de Transilvania" din 11 mai), publicat In lega-
turi cu un alt articol, Privirs scurS4 peste disputels linguistice de astdsi, aparut In aceeasi publi-
cene, nr. 13; 2. Foaie pentru minte", nr. 9, 10 si 11, p. 85-89, 73-77 si 81-88. 3. Sflrsitul
lipseste.
195
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMA'N.1
ACESTA SE FACE ROMINILOR
IN AL I9-LEA VEAC"
45
DIMITRIE JIANU, DIN CIMPULUNG, CATRE G. BARITIU, LA BRA.50V
Domnule redactor,
de maghiarizare, prin care cearca a sa da o lovitura de moarte

Pnoectul
atiei limbei romanesti si In Transilvania, este lucru de bagat In
seama, nu numai de romani, dar si de alte natii, mai virtos, pentru ca
acesta se face romanilor in al nuosprezecelea veac, adeci pe and europenii
trimit putere Inarmata In Siria ca sa scape pe sirieni de sila i tirana lu
Mehmet Ali.
Oare populatia roman& de s-ar maghiariza., sasimea nu se teme cA, dupa
un curs de vreme va auzi tu nemultumire tonul poruncitor Acum musai
sel va maghiarisali i voi" ? Caci, stricindu-se echilibrul, ce pot zari in viitor ?
Afar numai daca domnii sasi, Cu nadejdea In Dumnezeu, vor zice ca
romanii : Unele chipzuiesc oamenii, i altele porunceste Dumnezeu".
Cu toate acestea, inalta stapinire va.zind ca acea pretentie este vatami-
toare pentru unii din supusii sai, se vede ca. prin non rezolutie nu s-au depar-
Polittea tat de zisa unui Intalept care este cea. urmatoare : Stapinire far& stapiniti
.,trebnie nu poate fi, si amindoul acestea alcItuesc un tot. Politica dar trebuie sa
sit fie fie pentni folosul totului, adeca si a stapinirii si a celor stapIniti, cad, de
pe.ntru folosul va folosi numai pe stApInire si va vatima pe cei stapInti, vatama,
totului" pe stapInire".
Asadar, rominii din Transilvania, carii putea fi mlhniti de nenorocirea
ce-i amerinta la limba maicii, care este s-a religiei lor, n-au alt mijloc decit
s roage pe Dumnezeu ca s lumineze pe Imparatul i monarhul Transil-
vaniei a-i apara de aceasta vatimare, caci numai Imparatul ponte sa le
zica Aceea ce nu voiti sa va faca voo altii, nu voiti nici voi sa faceti
romanilor, colicuitorilor vostri".
asa, domnule redactor, linistindu-se viforul politicesc, iari vona
cinta : Cine e Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru, carele face minuni
0. in al noasprezecelea veac".
Al dumitale
Dimitrie Jianu, profesor

Oras-ul Cimpulung, in Tara Romineasc5., 1842
Foaie pentru minte", V, 1842, nr. 41, 12 octombrie, p 328i

196
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
LIMBA LIMBA VALAHA..."
46
.fTEFAN LUDWIG ROTH, LUPTA PENTRU LINEA (OFICIALX) IN TRANSILVANIA
O LAMURIRE LA: DE UNDE I INCOTRO?
Pentru cL ei au seminat Ant,

culege-vor furturti" (Mesa, VIII, 7)
din Dieta de la Cluj voiesc s vadl nAscuth o limb& de cauce-

Domnii
larie, i acum se bucuri cE copilul a fost adus pe lume. A declara
o limb& drept limb5. oficia1 a tArii nu e nevoie. CAci noi avem deja o limb4
a Nu este limba germanl, dar nici cea maghiarl, ci este limba valah4. Limba tirii,
OricIt ne-am suci i ne-am Invirt noi, natiunile reprezentate In dietl, nu liaba valahii"
putem schimba nimic. Asta este realitatea. Pst, pst I mi se spune i cineva
ma trage de mlnecl : Nerodule I asa ceva nu se spune I Poate cl merit acest
titlu onorific i pentru celelalte feste ale mele, dar tocmai aci mi se pare cl
am fost r5splAtit mai mult decIt mi se cuvenea, cAci eu si tu si el, noi,
voi, ei, toti avem aceastA. convingere. and se discuta despre o limb& comuna
a tArii, noi credem cA prin aceasta nu poate fi vorba de alta cleat de cea
valahA. !a zadar vira strutul fugArit capul In tuffs, fiind de pArere cl,
dac5. el nu vede, s-ar putea sl nu fie nici el vAzut. Socot ca In zadar nu se
spune una ca aceasta ; chiar daca nu se spune, faptul e totusi acesta. Mai
bine e s5. spui i sA. gIndesti despre acest lucru declt s5. nu spui i s5. nu
gindesti nimic. Acea.st5, realitate nu poate fi contestatA. De Indatl ce se Aceasti
Intllnesc doi cetAteni de nationalitAti diferite i nici unul nu cunoaste limba realitate
oeluilalt, de Indatl limba valahl le slujeste ca tAlmAci. Chid lacio cAl&torie, nu poate fi
'ciad te duci la iarmaroc, limba valahl o cunoaste oricine. Inainte de a face contestatil
incercarea clacl cineva stie limba germana sau cellIalt cea maghiarl, con-
versatia Incepe tu valah5.. Cu valahul oricum nu poti altfel sta de vorbl,
olci de obicei el nu vorbeste declt In graiul lui. E explicabil : ca sa inveti
aimba maghiar& sau cea germanA, ai nevoie de cursuri colare; limba valah&
o Inveti singur, pe stradl, In contactul zilnic cu oamenii. Usurinta InvAta-
tului ei nu st5. numai In marele numAr de cuvinte latinesti, pe care acest
-popor amestecat le-a adoptat oclat cu contopirea sa cu colonistii romani
care noul, transilvanilor, ne slut preacunoscute, datorit& educatiei noastre
In spirit lathn de pin& acum, ci i prin faptul cE viata InsAsi ne pune zilnic
In contact cu acest popor numeros, care formeaz5. aproape jumAtate din
totalul populatiei 1. Azi se prinde de tine un cuvInt, mime altul i dup& o
vreme observi ca poti vorbi rom&neste, fAr& ca de fapt s5. fi InvItat. Chiar
dacl cuiva nu i-ar fi atIt de usor Invltatul ei, se recomandl sl o facA, din
raid i felurite motive. Vrei s5. discut cu un valah, trebue sA foloseste limba
lui, daca nu vrei sa te alegi Cu un : Nu ,stiul ridicat din umeri.
197
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
+Bestial german
STEPHAN LUDWIG ROTH, VER SPRACHKAMPF IN SIEBENBURGEN. EINE
BELEUCHTUNG DES WOHER UND WOHIN?
Denn sie slen Wind and werden Ungewittea

einernten" (Hosea, VII1,7)
Die Herrn auf dem Landtage in Clausenburg mgen eine Ca n zl e i-

spr ache gebiret haben, und sich nun freuen, claB das Kind zur Welt
gebracht ist eine Sprache zur Landessprache zu erldren, hat nicht
Noth. Denn eine Landessprache haben wir schon. Es ist nicht die
Deutsche, aber auch nicht die Madjarische, sondern die Walachische!
Mgen wir stndische Nationen uns stellen und gebehrden, wie wir wollen,
es ist nun einmal so, und nicht enders. Pst, Pst I sagt man, und zupft mich
am Aermel : Einfltiger Kerl, so etwas sagt man ja nicht 1" Diesen
Ehrentitel mag ich vielleicht verdienen, auch um rneiner andern Streiche
willen aber hier grade, scheint mix, belohnte man mich fiber Verdienst.
Denn ich und du under er, wir, ihr, sie alle haben diese Ueberzeugung. Wenn
man von einer allgemeinen Sprache des Landes redet, glauben wir, daB
damit keine andere gemeint sein knne, als die Walachische. Umsonst stecket
der gejagte StrauB seinen Kopf in den Strauch, der Meinung, weil er nicht
sehe, wfirde auch er nicht gesehen. Umsonst, meine ich, sagt man so etwas
nicht : wenn man's auch nicht sagt, ist es deBwegen doch. Lieber gesagt
und dartiber gedacht als nicht gesagt und nicht gedacht. Es ist diese That-
sache nicht zu leugnen. Sobald zwei verschiedene Nationsgenossen zusam-
menkommen, die ihre Sprache nicht knnen, ist gleich das Walachische, als
drifter Mann, zum Dolmetschen da. Man rnache eine Reise, man begebe
sich auf einen Jahrmarkt. Wa1achisch kann Jedermann. Ehe man den
Versuch macht, ob dieser deutsch, oder jener madjarisch kann, beginnt die
Unterredung in walachischer Sprache. Mit dem Walachen kann man ohne-
dem nicht anders reden, denn gewhnlich redet er einzig die seinige. Das
kommt daher : Um madjarisch oder deutsch zu lernen, bedarf man des
Unterrichts und der Schule ; walachisch lamt man auf der Gasse im
tglichen Verkehre von selbst. Die Leichtigkeit ihrer Erlernung beruht
nicht nur in der groBen Menge lateinischer Wrter, welche dieses Misch-
lingsvolk, durch die Verschmelzung mit riimischen Colonisten, in sich auf-
nahm, und welche uns Siebenhargem, bei unserer bisherigen lateinischen
Erziehung, von selbst verstndlich sind sondern das Leben selbst bringt
uns alle Tage in Verkehr mit diesem zahlreichen Volke, welches beinahe die
Hlfte der gesammten Bevlkerung bildetl. Heute bleibt ein Wort hngen,
morgen das andere, und nach einiger Zeit 'bemerkt man, da man walachisch
kann, ohne es eigentlich gelernt zu haben. WOrde es einem aber auch nicht
so leicht, so empfiehlt deren Eriernung ein tausendfltiges Bedrfnis. Will
man mit einem Walachen reclen, so mul3 man sich zu seiner Sprache beque-
rnen, oder man halte sich gefant auf sein achselzuckendes : Nu ftiu
198
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
dl Diva St: Ludwig Roth, Der SPrachhampf u Siebenbargen. Eine Beleucklung des Woher und
sookin? Kronstadt, Druck und Verlag von Johann Gtt, 1842, p. 47-48 (Cap. VI: Panslavismus,
oder Walaclsen und Adel); si Stephan Ludwig Roth, Viaja si opera. Editia Carol Gallner. Bucu-
esti, 1986, p. 101-102 (traducere romana) si p. 270-271 ama german).
1. J. H. Haeufler, In a sa Sprachenkarle der Osterreichischen Monarchie (Pest, 1846) a cifra

Ale 1 287 310 romini In Transilvania, tata de totalul de 2 118 378! Ceea ce revine, In fapt, la mai
anult de jumitate.
CE CER
LEGILE MA GUIARE?
SZECHENYI ISTVAN , DISCURS TINUT LA SEDINTA SOLEMNA A ACADEMIEI DE

TIINTE MAGHIARE DIN 27 NOIEMBRIE 1842 47
crede ca salvarea s-ar putea afla in numgrul mai mare Doarane Poste fi
Sesfinte 1 ca V cum, de exemplu, un popor barbar de 30 de milioane ar asimilat
avea o miraculoas, putere de atractie, o putere de asimilare mai mare decit un
unul mai putin numeros, dar din care se revars, tezaunil civilizatiei. Dac5. popor7
treburile ajung la pumni si ciomege, atunci admit ca magica putere de asi-
milare, c superioritatea este de pastea numArului mai mare. Dar nici macar
In rlzboi nu e intotdeauna asa, alai cele citeva buturugi mici macedonene
.au rAsturnat nenumxatele care mari ale persilor, iar elenii, putini la num.r,
.au dat glorie cimpiilor Marathonului ; nici ralcar in rlzboi nu e meren asa
-si deci co atit mai putin pe cimpul liberal confruntlrilor dintre capacitltile
spirituale, cu deosebire in secolul nostru cind, mai enriad sau mai tirziu,
'violenta isi va s.pa propriul mormint. Dar chiar daca in aceleasi conditii
puterea mai mare se afl, in numrul mai mare, ceea ce nimeni nu t.g1du-
ieste, putem noi s, ne inchipuim c pe oricine, odat, clzut in miinile noastre,
11 putem spoi co o nationalitate, cum spoiesti, de pila, peretii cu var sau
cala cu smalt ? Si ne putem inchipui c e de ajuns o porunapentru ca cineva
s-si lepede caracterul s.0 national ? Oare noi, maghiarii, am suporta ca de
.acu m ?acolo zic, de acum incolo, pentru al odatg era gata s ni se intimple
si nou5, s'i am devenit chiar prea docili am suporta, zic, daca o putere oare-
.care ar vrea, asa, flra nici un artificiu, s, ne trag pe propriul ei calapod,
Inai ales daca acela este departe de a fi desavirVt, ne-am supone oare unei
zporunci, ba chiar unei legi care chiar daca nu pretinde de-a dreptul parasi-
Tea credintei fat de nationalitatea proprie, prin modul in care multi o aplica
V prin intentiile ei ascunse, ar deveni samavolnica. ? Sper V cred ca, nu
me-am supune, chiar daca ne-am fi inteles cu totii, om cu om, asupra unei
asemenea reguli, V, cu atit mai putin, daca nu ne-am inteles astfel ; fiindca
In aceasta lume sint V proprietati inalienabile, care nu e Ingaduit sa le scoti
199
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
la mezat, principiu care, ce-i drept, 'Amnia pe bnzele nu doar a unui singar
reformator din patrie, in multe cazuri chiar sublim, numai ca, de obicei,
FideMate acest principiu nu e aplicat la insusiri ca, de pilda : ciaste, virtute, fidelitate
nationala i altele ca acestea, de care, intr-adevar, nu este ingaduit s te
si spirit lepezi niciodata si In nici un caz ; sau avind In vedere doar propriile noastre
invechit interese, desconsidera, ba chiar banuiese pe ale altora In spiritul Invechit
al lui Dbrgi1, care totusi uneori rnai rabufneste.
Se spune, e drept, ca legile noastre nu cer asa ceva In ce priveste
noastra nationall. Si stiu aceasta, pentni ca legile noastre n-au dispus cu
Ce eer nimic mai rnult decit ca limba latina moarta s5. fie Inlocuita prin maghiara
legile vie, iar limba administratiei sa fie cea a neamului care nu numai c i-a dat
magbiare? taxii numele, dar constituie si baza existentei sale constitutionale. Lucra
cum nu se poate mai drept i mai echitabil. Si daca rnaghianil se tine de
asta cu strasnicie, dar realmente cu strasnicie nu doar ca sa se amAgeasca,
chiar daca el nu straluceste inc5. In culorile ideale cele mai actuale ceea ce,.
de altfel, nu poate fi in nici un caz rodul citorva ani, caci maturizarea natio-
nalit5.tii nu este o planta care sa dea imediat roade cel putin neamul
nostru nu are in fata primejdiile ingrijitoare ale pasiunilor atitate impotriva.
lui, asa ca astazi, deoarece lupta unei natiuni pentru a se sustine i dez-
volta., daca apreciaza si la altul scopul pentru care ea Masi lupta, &era o
imagine atit de incIntatoare, atit de mareata, incit nu exist& pe lume o fire
asa de josnica, o inima asa de impietrita Incit un asemenea tablou sa nu-i
inspire o sincera simpatie" ; in schimb, nu exista nimic mai respingator
decit s vezi un inecat care se zbate si care, daca si-ar pastra firea, s-ar salva
prin propriile-i puteri, decit sa se agate de viata altuia care 11 respinge,
ajunge sa se scufunde.
lar acum Intreb, si-i intreb pe cei mai patimasi din patrie : au ramas
Aplicares la cele prevazute de lege, adica s se inlocuiasca latina cu maghiara, ori
samavolaicit s-au aventurat uneori dincolo de aceasta limita ? Oare, ici-colo, de pe o zi
a legii pe alta, nu s-au introdus maghiarii cu forta In institutii i uniuni mai vechi
In care nu se folosea limba maghiara, deoarece nici fondatorii acestora nu
erau de limb& maghiara ? in unele adunari, in unele petreceri o, Doamne
Durnnezeule, nu sint oare acestea petreceri de copii? n-a fost, pentru
voia maghiarilor e drept, doar cu titlu de experienta Inlaturata, cel
mai adesea ca o escrescenta, oricare alta limba.? Oare cite sfinte predici
n-au fost tinute din principiu si la porunca in limba maghiara unor asculta-
tori din care nici a zecea parte nu le-au putut primi ca hrana. spiritual& ?
Chiar i in cele mai marunte cercuri, pe care, din lips& de timp si de suport,
nu le-au putut maghiariza de azi pe mime, nu s-a virit totusilimba maghiara
cu sila, iar daca totusi s-a dovedit neputincioasa, n-au fost oare organe de
presa, ca niste uriasi Goliati, care au dat glas miniei razbunatoare a nea-
mului ? $i la Ca dispret, la cita desconsiderare n-a dat prilej acela care nu
s-a lasat tirit en totul, ca un trunchi neinsufletit, de torentul nebuniei, In
aceasta patrie In care se aud multe cuvinte sublime cum sint puterea de
a ra.bda, demnitate umana, existenta unei libertati care nu ponte fi intinata
200
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
de razbunare etc., tocmai din partea acelora care pontifica asemenea sama-
volnicii, asemenea acte necugeta.te ? i oare aceasta ardoare maghiara, care
vrea sa inunde totul dintrodata, n-a crescut oare in asa masura, Inctt cel
care este destul de indraznet ca sa-si ridice cit de modest cuvintul, de parc
putina prevedere, putina rabdare n-ar duce ponte mai departe, n-ar creste
mai bine plantele din patrie decit neincetata biciuire, la mod& acum, fat& de
care, dup unii, cnutul nu e cu nimic mai prejos, n-a crescut oare, intreb,
aceasta supra-ardoare In asa masura incit cel care vede lucrurile astfel
Indrazneste chiar sIi ridice cuvintul cu curaj, se expune a fi minjit in fel si
chip cu cele mai dezgustatoare murdrii. ca rau si las patriot, ba chiar tr5.-
dator de patrie, din partea acelora al caror singe dup cum se spune
fierbe pina la ultima picatura pentru principiul respectului reciproc si a
liberei confruntari de idei, care slut adevarati inamici ai suspiciunii ?
Asemenea manifestari care, admit, Isi au originea In mare misura in
firile cele mai nobile, Inca nu intru totul dezamagite, slut Inste, in general,
mate foarte putin In consideratie i anume din partea maghiarilor,
ele nu shot impolriva legilor maghi are, i aici rezida dificultatea, stiindu-se ca
parte si judecator slut o opte si-un pamtnt, iar legea pretuirii, a loialitatii
a Intelepcimiii mai interzice incte multe lucruri In care, evident, legea
maghiara nu se opune ca i cum data cu Matei [Corvin] s-ar fi stins cu
adevarat dreptatea in Ungaria ; cei mai multi nu-si pot da seama ce rani
si ce jigniri pot aduce aceste maruntisuri ( I I) celor de alt singe si de alt
grai ; mai mult Inca, nu un singur suflet sublim, bona fide [de Nina cre- ce se aduc
color de
ding], vistrid la Independenta nationall, se mai i mira: de ce slavul, de
alt singe
exemplu, nu considera de-a dreptul clementa tot ceea ce vor sa faci pentru
gtai
el si cu el, i, daca li apara neamul cu prea multa vehementA, greseala pe
care o sivirsesc atitia maghiari, oferind de atitea ori exemple evidente,
fiindca totul are o limita, lui [slavului] nu i se iarta deloc ; iar ciad, infu-
riindu-se, pe drept, pentru o invinuire ca aceasta, ce-1 ce 11 vede ar spune
despre el : Tot ce faci pentru neamul tau este numai un pretext si in sufle-
tul tau se ascunde dorinta separarii de imperiul comun", el se intoarce pe
cliche i, cu o seriozitate oriental& ba, se poate adauga, i Cu o dragoste
orientalte de dreptate declara ca toata insufletirea aceluia este un pretext
cu cea mai murdara duplicitate este gata sa-I acuze. Oare este aceasta
o atitudine barbateasca i cavalereasca i poate ea oare sa aduca bine-
cu vintare ?
In fata lui Dumnezeu, tusk in toate acele incercari prin care supra-ardoa-
rea noastra nazuieste sa ne extinda neamul si in felul acesta ste ne asigure
existenta nationala, nu slut oare nevoiti toti cei de alta limb&
Intrebam si pe ei, ca ste spuna i dinsii ste vada cu mult mai mult decit
legalizaren limbii maghiare ?
SA fim, In sfirsit, drepti. Pentru ca Intr-adevar i asupra neamului orne-
nesc rasare acea zi cereasca In care numai patria celor drepti va putea pros-
201
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
$il ne pera. SI ne punem In situatia lor, cine oare ar lasa si i se smulga cu forta
pane.m In macar un fir de par, Ma sa se pun& ; ce-i asa mare inmune, daa. fanaticii
intvatia neamului lor se opun chiar 0 legii ? Ce-i asa mare minune, zic, Intrucit este
un fapt de nelnlaturat, constatat pretutindeni si Intotdeauna care, ce-ir
drept, nu poate fi aprobat, dar evolueaza peste tot la fe! ca once lege,
a card aplicare este exagerata de unii In afara spiritului ei, 10 cant& echili-
brul prin a respecta cu strictete o parte din ea.
Nu e In timpurile noastre nu e de ajuns a se faca legi ; este nevoie at se
de ajuns clstige 0 simpatie pentru ele. si daca cineva nu se Inclina In fata unei legi
sa se Jac& care-i este odioasa 0 de care firea lui se Ingrozeste, 11 poate lovi, desigur,
leaf asprimea literei legii, dar ea Isi pierde rostul, pentru ca. produce martiri,
iar aceasta da nastere fanatismnlui. 5i daca nu toti se supnn Indata unei
legi, care numai en timpul si printr-o existent& demna de a fi inbita Isi poate
pierde asprimea, se cnvine, ba ni se Ingaduie oare ca noi, maghiarii, O. ana-
temizam far& nici o jena, cu singe rece, pe cei care cad In asemenea ',acate?
Sintem noi oare curati ca cristalul ? Si ne cerceam inimile 0 sa raspundem
sincer : se cuvine care, ne este Inglduit si facem asa ceva, noi care, mani-
festam o neglijenta de care ar trebni al rosim numai In aplicarea legilor
noastre, dar nu ne supunem Cu totii nici macar acelora pentru a aror elabo-
rare sIngele nostru a clocotit de 1nsufletire national& sau, cel putin, majori-
tatea a simulat asa ceva.
Intr-adevar, cel dezamagit e nevoit, chiar far& vrerea. lui, O. se Intoarci.
de la asemenea scene triste si sufletul lui cade Intr-o inflinire profunda daca.
constat unde poate duce Inflacararea oarba ai Insufletirea. neinfrinata 0
In ce lumina proasta, 0 ce situatie falsa pot pune exagerarile criminate ale
unora cele mai sfinte interese ale marelui public.
0, clt de bine pot Intelege In ce culori de neexprimat ale invicliei se
reflecta maretia nationall In oglinda spiritelor mai nobile si ce chinuri simt
toti fiii mai credinciosi ai patriei noastre daca compari far& partinire micu)
nostru neam, Inconjurat de Intuneric, bIntuit de framintari, si neamurile
mai norocoase care, Inconjurate de civilizatie sau In contact zilnic cu ea,
au devenit mari natiuni si, dei nici acolo la ele nu s-a Inlaturat tot ce e jos-
nic stare din care muncitorii nu pot iesi niciodata totusi, mare si mic,
fericit 0 nefericit formea.za o mare familie 0, ce! puf in In linii principale,
traind si murind pentru un interes, pentru o patrie, discordia 0 demount
invidiei nu distruge, nu ucide totul In germene. 0 asemenea fericire
indiferent de treptele de subordonare care ne despart, numai un mare
interes ne-ar putea uni pe toti Intr-o singura mare familie pe pamIntul
nostru natal o asemenea fericire este Insi departe de noi. Trebuie
s-o recunoastem. Dar pentru asta nu trebuie nici sa despeam si,
pierzindu-ne elanul, al-i cedam sortii oarbe desfasurarea viitorului nostrn,
nici sa ne umplem de Inglmfare si, incitind toate fortele, provocindu-le la
rezistenti, a ne staduim pe urma. a obtinem cu sila ceea ce se obtine exclu-
siv prin 1ntelepciune, anume prin Intelepciunea vietii si nu doar printr-o
filozofie salonardi sau carturareasa.
202
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Printre noi cred nu este nimeni care, chiar dac& n-ar vrea
dea Insusi singele inimii i viata care, dealtminteri, numai pe cimpul
de lupta pot fi valorificate cu folos s nu fie gata s&-si jertfeascl mlcar
timpul, osteneala, priceperea, averea., Intr-un cuvInt, o mai mica sau chiar
rnai mare parte a capacitItii sale, ca natiunea lui s5, nu trAiascl de pe o zi
pe alta, ci, dezvoltIndu-se i Innobilindu-se tot mai mult, sau, mai curad,
innobilindu-se fi dezvoltindu-se pentru c& aceasta este logica devenirii
neamul lui s5. ajung5. In sfirsit o natiune mare si glorioasi.
Dar Cu toate ca puterea, nu numai de a reinvia, ci si de a ne malta ne
este proprie, nu vom obtine acest lucru cleat doar prin superioritate sufle-
,teascdt. Avem obligatia, asadar, sl ne straduim pentru a atinge acest scop.
Si, jata, acesta este tot secretul modului In care ne putem salva natiunea
de la cadere si al modului In care ne putem ridica pentru a fi o mare, o puter-
nic5., o glorioasi natiune. Prin superioritate sau deloc.
Ar fi mai usor cred i incomparabil mai comod, i ar cere mai Prin forla
putinl osteneall, mai putine preparative clacl, In virtutea quia sic volo =Biel a
iubeo [pentru c asa vreau, asa ordon], fiecare locuitor al patriei ar deveni eivilizatiei,
pe loc maghiar sau dac& ar fi devenit maghiar In virtutea faptului c, pe Impotriva
ling& trei-patru limbi, mai stie 8 vorbeascl i ungureste. Dar treaba nu violente
merge chiar atIt de usor ; deoarece, asa cum Intr-un singur creier de om cul-
tivat exist& mai multe puteri de atractie, mai multe puteri de asimilare decit
tntr-o mie de capete goale sau pline de idei confuze, tot asa poate fi rIspIn-
ditl nationalitatea numai prin superioritate i prin nimic altceva ; in timp
ce zelul cel mai dint, vitejia cea mai glorioasl, vointa cea mai fermi,
prin care, bine dirijate admit s-ar putea clstiga o mie de lupte, nu
numai c& n-ar urni mIcar Cu un deget cauza maghiarilor, ci, tocmai dimpo-
trivA, ar incurca-o In cele mai Ingrijorltoare primejdii, daca in spatele aces-
tor Insusiri liudabile nu s-ar afla forta magic& a civilizatiei, cu prestigiul
irezistibil al superiorit&tii morale. Deoarece, slay& cerului I, pe acest glob
terestru pe care interesele nu numai ale neamului slu, ci ale Intregii
*Jere umane slut obligatoriu purtate In iniml de fiecare om ce aspirl la mai
bine, care, pentru c 1i divinizeaz& neamul siu, nu dispretuieste nici neamul
altuia pe acest glob terestru, zic, nu cel mai bun se contopeste cu cel
r&u, ci, dimpotrivl, si In pofida intrigilor, cel rAu cu cel mai bun ; drept
care, fiece popor, fArA nici o exceptie, poart5. numai In sine, adic5. In
germenele vietii si al gloriei sau cel al mortii si al rusinii.
Superioritatea moral& a Invins Intotdeauna i pretutindeni violenta.
iChiar i poporul sfios al Chinei a asimilat pe Invingltorii sli, pe tlitarii
nelnduplecati, fiindcl avea o mare, desi, proportional, neInsemnati superio-
ritate morall. 5i astfel, oricIte exemple s-ar aduce, cu toate cl pin& acum
nmenirea a trecut, ca si zicem asa, numai prin epoca Intunericului si a vio-
clacl si In trecut, In epoca fortei materiale, a Invins puterea superiori-
tAtii morale, nu exist& ceva mai sigur cl de aici Incolo ea trebuie si. predo-
mine si mai usor, si mai sigur asupra tuturor lucrurilor chip& ce au Inceput
deja sl se lumineze acei zori de zi In care puterea gindirii eliberate va aseza
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
Intr-o lumina din ce In ce mai puternicA realitatea, In fata careia, asa cum
se vor prabusi idolii prejudeatilor, vor pli negresit i toate fortele tiranice.
Ca atare, sa nu ne cautilm salvatorul nicAieri in alta parte, decit In virtu-
tile proprii sau mai curInd personale i In superioritatea noastra spiritual& ;
zic, In Insusirile noastre personale, pentru cl virtutea i superioritatea unei
natiuni rezidA numai acolo unde cei mai multi cu putinta din membrii sai
Ii vor Indeplini i ei propria lor misiune, In mod barbatesc i cinstit.
Si ne SA ne imaginam o familie national& constInd fie chiar numai dintr-un
imaginfun minim de membri, in care ar fi acumulate atita pondere intelectuall, virtute
familie cetateneasa, atitea obiceiuri frumoase, atIta farmec al gustului, stiint
nationala evoluata, Intelepciune a vietii, practica, tact si mai multe asemenea
ideall; primordiale, Incit ar putea s dea In toate o mina, de ajutor, o Indrumare
corectl, un sfat Intelept, fiecare din produsele sale ar fi executate In mod
desavirsit, in cercul au s-ar simti bine si i-ar fi placut fiecaruia, pentru
relatiile sale, atit cele familiale, c It si cele sociale, ar fi pline de farmec i ea
[familia] ar fi ca un leagan i ca o vistierie a tuturor inventiilor si pro-
greselor, iar de binefacerile institutiilor, de caracterul ei binefacator s-ar
bucura toti deopotriva, pe scurt, pomind de la superioritatea ei intelectuala,
s-ar putea spune despre ea : este poporul ratiunii. i trebuie s admi-
tem, clack nu vrem s punem la Indoiall dorinta de progres i perfec-
sa ne tionare a omenirii c Intr-un asemenea popor ideal ar trebui a se conto-
imaginam peasca cu incetul toti acei cu care ar avea contacte mai strInse. El ar creste
un astfel .1 s-ar extinde de la sine, si in dauna altuia ; aci In tixnp ce ar putea servi
de Pc9Cir ca model In toate i ar fi considerat drept exemplu, fireste, cu Incetul ar fi
imitat In toate i In felul acesta, atit conceptiile, cit i obiceiurile sale 0,
()data cu ele, si sentimentele sale nepieritoare firada exemplul bun este
fapa bun& i aceasta, de obicei, aduce Intotdeauna recunostintale-ar
transmite cu Incetul acelor cu care ar veni In contact i, datorit& acestui fapt,
i limba lui s-ar extinde inevitabil ; aci dat trezit sentimental i, desi-
gur, interpretul acestuia, nu va Intirzia prea mult nici cuvIntul de legatura.
SA ne imaginam un astfel de popor ideal i, va Intreb : nu vom fi nevoiti
sA recunoastem ca, In unul ca acesta se ascunde mai mula putere de asimi-
lare declt Intr-un popor de patruzeci-cincizeci de milioane, nedezvoltat,
Asimilator" incult j vorbind o singur& limb& ; i ca, in consecinta, once popor i, prin
an urmare, i cel maghiar, se afla Intr-o primejdie cu mult mai mare de a fi
asimilabil" absorbit daca vine In contact cu o fort& calitativ superioaa declt daca ar
ayes, de-a face numai cu numarul mare care poate invada, rasturna, ba chiar
ucide, dar a absoarba, sA nimiceasa niciodata ; In timp ce, pe de alt&
parte, este limpede c once popor, la fel ca i cel maghiar, numai prin cali-
tate i nu prin numAr poate asimila alte neamuri.
Un asemenea E drept a un asemenea popor ideal n-a existat niciodata, dupa cuna
popor ideal nu exista nici un alt popor, care a nu fie mai apropiat sau mai Indepartat
n-a existat de acest ideal, cu alte cuvinte, care, In raport cu alt popor, a nu fie asimila-
niciodatII tor sau asimilabil. i, jata, acest lucru ne dezvaluie secretele trecute
prezente ale Intimplarilor umane, anume de ce s-au dezvoltat i s-au asimi-
20e
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
lat i de ce se vor dezvolta si se vor asimila natiunile. Din care lucru, Inviti-
tura cea mai de pret de pus la inimi este c acel popor care vrea sit triiasci,
trebuie si se ridice neapirat la rolul de asimilator ; fiindalmpotriva slibirii
si a mortii sale timpurii nu exista leac pe pimInt.
Trebuie s dispui de superioritatea asimilatorului. Da. ins& dispune oare
de asa ceva ce! care, In loc si fie vrednic de iubire i si inspire simpatie,
produce numai efecte aparente, ca sarlatanii, i, pentru c predi gramatica,
coase peste tot giitane s't Impestriteazi totul cu rosu, verde i alb a ajuns
si creadi a a fermecat inimile si a cucerit spiritele ? Sau dispune oare de
superioritatea de asimilator cel care nu poate s pretuiasci la altul lucrurile
pentru care el Insusi pretinde pretuire ? Ori poate c se pricepe la acest
mestesug acela care, pe eroicul sin adversar, fiindc lupti pentru neamul
lui cu Insufletirea cu care el bast*/ lupti pentnf neamul s5,u In loc si-1
ridice la dinsul In spirit cavaleresc, II loveste pigineste si nu roseste ciad
mlnjeste numele Cu binuieli josnice ? Ori poste acel meter topitor Cu con-
ceptie profundi care, In neribtlitoarea sa ardoare, vrea sa administreze
tuturor i Indati caracterul maghiar ca pe un aliment crud, Inainte de a-1
face asimilabil, de a-i da un gust ? Sau poate acela care, avind iluzia puterii,
scoate In lupt5., ca pe un leu, pe maghiarii IncA neevoluati, ca sA write, si
alarmeze Impotriva lor toate fortele ? Ori poate ci se pricepe la acest meste-
sug delicat acela care, pentru o strilucire mai usor i mai grabnic cistigati,
sicaneazi i dezaprobi totul, ca un avocitel capricios, In loc fixeze ca
scop binele patriei, fie el tit de Indepirtat ?
Irextul magbiar
SZCHENV I ISTVAN, MEGNYIT6 BESZEDE A MAGYAR TUD. AKADEMIA 1842.
EVI NOVEMBER H(5 27-EN TARTOTT DISZULESEN.
A nagyobb szmban vlnek lelni Odviit boldog isten 1 mintha bizony

pldul 30 milli6 barbir npben maghoz vonz6, tab magihoz vonz, tab
magba olvaszt varizs volna, mint brmily kis szmban is, ha ez a civilisatio
kincstill felcsordul. Ha 6klre, botra kerill a dolog, akkor megengedem,
a nagyobb szmban az olvaszti varzser8, a fels6bbsg. De csak hborban
sem mindig, mert a nhny macedoni bors megt6ri a szmtalan persa borsot ;
sa kis szim8 helln dics6fti fel Marathon sfkjait ; mg csak hborban sem
mindig, s hit minl kevesb mg a lelki tehetsgek szabad surldsi mezejn,
e kivlt mostani szzadunkban, mikor az er6szak el6bb-utbb egyeal
sajt meginak ssa sfrj it. De ha egyen18 lerillmnyileg a nagyobb
szmban a nagyobb er8, mit senki nem tagad, ugyan azt hisszilk nemze-
tisget csak tigy rikenhetni brkire is, ki ppen kezeink ktiz jut, mint
pldiul tueszet falra, vagy mzat fazkra ? Es azt hisszfik parancs mir
elgsges, hogy valaki nemzeti sajitsigibul kivetkezzk ? Ugyan mi magya-
rok tfirntik-e ezentill ezentl mondom, mert egyszer mar majdnem hogy
megtettk rajtunk, s igen is engedelmesek lettnk tiirn6k-e, mondom,
ha birmily hatalom akarna is minket tigy minden legkisebb czikornya
206
www.dacoromanica.ro
g848 LA ROMINI
nlkill sajt mintjra kaptzni, kivilt ha e minta felette messze fekan-
nk a tklyesbtal, s vajon engedelmeskednnk-e oly parancsnak, s6t mg
oly trvnynek is, mely ha nemzeti hiitlensget egyenesen nem kvetel
is, sokak alkalmazsa, s kivlt tartalk-gondolatja Altai mgis zsarnokk.
vlnk ? Azt remlem, azt hiszem, mg akkor sem engedelmeskednnk,
ha fral f6re mind megegyeztank volna uy szablyban, s annl kevsbb,
ha ez nem trtnt vala Igy ; mert e vilgon elidegenfthetlen sajtok is van-
nak, miket tilos Aruba bocsitani, mi ugyan nem egy hazai reformatornak
peng ajkn, vajmi sok esetben vajmi pompisan, csakhogy rendszerint vagy
neni oly saj itokra alkalmazva, mint pldul : becsalet, erny, nemzeti
hasg s tbb effle, miken valban soha s semmi esetben taladni nem sza-
bad ; vagy egyedal saj it rdekeinket mltatva, msokit azonban rgi,
de nha-nha mgis feltiin6 Diibrgiszellemben, fitymlva, s6t gyamisftva.
Mondjk ugyan, hogy trvnyeink nemzeti nyelvank agyben serami
ilyest nem kvetelnek. Es ezt tudom, mert trvnyeink egy hajszllal sem
rendeltek tbbet, mint hogy a holt latin sz6 helybe az 616 magyar lpjen
As a kzigazgatis nyelve azon faj nyelve legyen, melyt61 nemcsak az orszg
vev nevezett, hanem mely az alkotmnyos ltnek is trzske. Minl
semmi sem lehet igazsgosb, mltanyosb. Es ha szorosan, de valsggal
szorosan s nemcsak animitgatsilag, ennl matad a magyar, s ha nem
fnylik is legkedveltebb, legnagyobb divat szinben mg mi egybirint
semmi esetre nem lehete nhny rvid vek gyamlcse, mert hiszen kifejlett
nemzetisg nem rgtn term6 nvny vrank legalbb nem Alla maga
ellen felb6szalt szenvedelmek aggaszt6 veszlyivel szemkzt, agy, mint
ma, mert hiszen : Nemzetnek fentartsi, kifejtsi kazdelme, hahogy
msban is mltnyolja azt, mirt maga viv, oly gyngyrteli, oly dics6
ltvny, mikp nines a vilgon oly alias kedly, oly durva kebel, melyet
uy jelenet 6szinte rokonszenvre ne melegltne ; mid6n viszont nem lehet
semmi borzasztabb, elidegenit6bb, mint fulads kzti kapkodat ltni, ki,
ha feleszmlne, sajt erejvel menthetn meg magt, de ahelyett mis
letbe kap s visszalkve elsilllyed.
Es most krdem, s hazink f6 heveseit61 krdem : ugyanannl marad-
tak-e, mit a t6rvny parancsol, ti, hogy a latin sz6 helybe lpjen a magyar,
vagy kalandoztak-e zen hatiron nha t!? Rgibb intzetek s egyesalsek
krbe, hol nem magyar volt a sz6, mert alkotaik sem valinak magyar
ajkaak, ugyan nem tolta-e a magyarsg magt itt-ott mir61 holnapra
er6vel be ? Nmi gyalemben, nmi vigalomban oh boldog Isten, nem
gyermekek vigalma-e ez ? nem 16n-e a magyar kedvrt igaz, csak
kisrlet vgett kikaszblve gyakrabban minden egyb nyelv, mint
mirigy ? Ugyan hany szent sz6noklat nem vala elvileg s parancsra intzve
magyar nyelven oly hallgatakhoz, kiknek tizedrsze sem vehet be azt
lelki tpllkul ? Br a legkisebbe, mi id6hiny, s szvevny miatt mar61
holnapra magyarri At nem alakulhata, ngyan nem furta-e magt be a
magyar nyelv nyakra-f6re a s ha erre gyenge vala, magas Goliatknt nem
hangoztat-e nemzetboszulai haragjt a nyilvinossg nem egy organnma ?
1D6
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORY
S hny lenzsre, hny mltatlansgra adott alkalmat az, ha valaki az
elmezavar ez rjtl mint lelketlen tdrzsk nem hagy magit egszen
elsepertetni e hazban, hol ppen azok rszr61 hallatik nem egy fellengas
sz : a kitrni-tudisrl, az emberi mltsgrl ,a szabadsgnak boszit
nikl fert6zhetlen ltr61 stb., kik ily zsarnoksgok, uy rgtnzsek f6
papjai ? S ugyan e mindent egyszerre elrasztani akar6 magyas hv nem
nvekedett-e mr annyira, hogy az, ki elg bitor brmily szernyen is emelni
szavt, mintha egy kis kfmlet, egy kis bketfirs, tn messzebbre vezetne
s jobban rleln a hazai nvnyt, mint a most divatban lv6 azon sztinet-
len korbcsols, melynl sok mg a kancsukit sem tartja roszabbnak, ugyan
nem nvekedette-e, krdem, a tlhv mr annyira, mikp a; ki ily alak-
ban ltja a dolgot s btran fel is szlni mer, ne legyen kitve, a ros; a
gyva ha7afisg, sdt a hazaruls legmelyget6bb piszkaival is azok rsz-
r61 minden vltozatokban bemocskoltatni, kiknek mint mondjk
minden csepp vrk a kifolcsns mltnylat s a mltnylat, loyalits nyil-
vn nem ellenez mikp, mintha nustsnak komoly ellenei ?
Az el6hozott viszketegek, melyek megengedem jobbadin a leg-
nemesb ,csakhogy egszen mg ki nem brndult kedlyekben veszik erede-
tikket, azonban italjn vve oly cseklybe vtetnek t.i. a magyarok
is tnert hiszen nem magyar Srviny elleniek, s itt lappang a bkken6, hogy
t.i. fl s bir6 egy kalap alatt ll s a mltnylat, loyalitis s tgilcsessg
trvnye mg vajmi sokat tilt, mit a magyar ttirvny nyilvn nem ellenez
mikp, mintha Mtyssal valban kimult volna Magyarorszgblaz igazsg,
legtbb fel sem foghatja, mi nagy megbntst s srelmet lelhet mind ezen
kicsisgekben ( H) a ms vrtt, a ms ajku ; s6t nem egy magasztos lel-
ketfi, nemzetnllsi ibrndiban bona fide mg bmul is : egyenesen kegye-
lemnek mirt nem veszi mind azt, pldul a szlv, mit rette s vele tenni
szndoklanak, s ha kelletnl hevesebben vdi vrt, miben annyi magyar
szinttgy hibz, s sokszor vajmi eras pedval jr el6, mert mindennek
megvan sajt hatra, ezt neki korntsem bocsjtja meg, de mid6n oly
gyamn szinte dfihre hevfilve, s mltn, melyhez kpest valaki rla azt
mondan. : Minden, mit vredrt teszesz, csak irtigy s a kzbiradolom-
tuli elszakftis lappang kebledben", sarkin fordul, s keleti komolysggal
s hozz lehet tenni, keleti igazsgszeretettel is minden lelkesedst csak
iniigynek mondja, s a legocsmnyabb czimborasggal ksz vidolni 6t.
Ugyan frfiul, lovagias-e e; s hozhat-e ildst ?
Anide isten el6tt mind azon Idsrletekben, melyekkel a tlhv vrtinket
terjeszteni s ekkp nemzeti ltanket biztosftni buzog, nem knytelen-e
litni Magyarorszgban minden ms ajku s krdezziik meg 6ket, hadd
sz6ljanak 6k sokkal tbbet, mint a magyar nyelv tdrvnyestst ?
Legynk vgtre igazsgosak. Mert valban as emberi nemre is mindin-
kibb rvirrad a mennynek azon napja, raid6n egyedill az igazsgosak hazja
fog gyarapulhatni. Alljunk helykre, ugyan ki hagyja csak hajszlt is
kirntatni er6szakkal, ellenszegls nlkal ; mi nagy csuda teht, ha
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
vrffk tlbuzgi mg a trvny ellen is szegillnek ? Mi nagy csuda, mondom,
minthogy eldnthetlen, mindenfitt s mindenkor tapasztalt tny melyet
nem hagyhatni ugyan helyben, mely azonban mindentitt gy fejlik ki
hogy minden trvny, melynek alkalmazsa szellemi krn egy rsz ltal
tillhajtatik, az Altai helyzi magt arnyslyba, mikp az egy rsz viszont
szigorn meg nem tartatik.
Nem elg mai id6kben trvnyeket mi; de azok irnt sympathit is
kell gerjeszteni. Es ha valaki olyas trvnynek nem h6dol, mely el6tte
gyillletes, melyt61 termszete visszaborzad : sujthatja 6t a bettinek szigo-
rusga ugyan, de czljt veszti ; mert martirt emel, ez pedig fanatismust
sztd. Es ha mindenki rgtn nem hdol oly trvnynek, mely csak id6vel
s egyedffl szeretetre mlt6 lt ltal vesztheti el sanyarusigit : illik-e,
&6t szabad-e nekfink magyaroknak minden Atalls, minden illet6ds nlkfil
olyasokra anathemt szrni, kik uy bilnkbe esnek ? Mi oly annyira kris-
tlytisztk vagyunk-e ? Nyuljunk kebltinkbe s feleljffnk 6szintn : illik-e,
szabad-e nektmk ilyest tenni, kik szinte nemcsak pirulsra mlt6 hanyagok
vagyunk trvnyeink vgrehajtsban, de mg azolmak sem engedel-
meskedtank mindayijan, melyek hozatalban nemzeti lelkesedsttll forrott
vrtink, vagy ilyest legalbb affectlt a nagyobb rsz.
Valban akarat ellen is elfordulni knytelen ily szomoru jelenetekt61
a kibrndult, s mly /31-Ma sfilyed lelke : ha tapasztalja, hovi vezethet vak
hv s roszul fkzett lelkeseds, s hogy egyesek bfins tlzsai nha muy
rosz vilgba s ferde helyzetbe llfthatjk a nagy kznsg legszentebb r-
dekeit.
Oh vajmi jl tudom felfogni, muy kimondhatlan irgysgi sznben
mutatkozik nemzeti nagysg a nemesb kedly tkrben s muy ldnokat
knytelen.reznihonunk minden hfibb fia, ha parnyi, sttsgt61 krlvett,
maga keblben dul vrffnket ama szerencssb fajtkkal hasonlftja elfo-
gulatlan ssze, melyek a civilisati6t61 krnyezve, vagy azzal napontai
rintkezsbe lve, nagy nemzetekk alakultak, s hol, habir nluk sincs
kikszblve minden aljas mib61 haland6 tkletesen kilbolni soha
am kpes mgis nagy s kicsi, boldog s boldogtalan csak egy nagy
csaldot kpez, s hol legalbb f6 vonisokban egy rdekrt, egy hazrt
lve s halva, mindent mir csfrjban meg nem ront, meg nem gyilkol a
viszlkods, az irigysg daemona. Ily boldogsig, melyhez kpest anyafl-
dffnk Wirt% brmennyi sznre oszoljunk is egybirint al Abb rendelt lpcs6ze-
te ken, mindnyjunkat csak egy nagy rdek ffizne ssze egy csaldba ; ily
boldogsg azonban tivol t6ltmk. Ezt el kell ismemttnk. De azrt sem kt-
sgbe esnank nem szabad, s ellankadva a vak sorsnak tengednnk jii-
vend6nk kifejlst, sem nhittsgt 61 felffiva, s minden hatalmakat felb6-
sztve s ellenszegfflsre kihva, er6vel trekedni az utn, mit kirekeszt6-
leg csak blcsesggel, t.i. let-s nem egyedffl szoba- s knyvblcsesggel
rhetni el.
sos
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Kztnk azt hiszem nincs, ki, ha ppen szvvrt es lett nem
is akarn. adni mik egyirnt gy is szinte csak harcz mezejn bocstha-
t6k Aruba haszonnal legalbb ne volna ksz, ideje, fradsiga, rtelme,
vagyona, sz6val : tehetsgnek kisebb vagy tin nagyobb rszt is ldozatul
hozni, miszerint nemzetisge ne csak teng6dve ldegljen, de mindinkibb
terjedve s nemesillve, vagy inkibb nemesitive s terjedve mert ez a kifejlsi
logica elvgre nagy, hatalmas s dics6 nemzett vljk is vre.
Anide ezt, j6llehet sajt bennilnk nemcsak a feltmadsi, de mg a
flemelkedsi er6 is, soha el nem rjilk, ha csak lelki fels6bbsg Altai nem.
Ennek elrsert ktelessgtmk teht buzglkodnunk.
S fm ez az egsz titok, mikp menthetjilk meg fajtnkat a bukist61,
s mikp emelkedhettlnk nagy, hatalmas, dics6 nemzett. Fels6bbsg ltal,
vagy sehogy sem.
Kannyebb volna, elhiszem, s hasonlfthatlanul knyelmesb a sokkal ke-
vsb fradsggal s el6zmnyekkel jr6, ha iigy, quia sic volo sic jubeo, a
honnak mr minden lakosa rgtn magyarr is vlnk, vagy ha mr azrt
magyarr vlt volna, mivel hirom, ngy nyelv mellett szlani mg magya-
rul is tud. uy knyelmesen a dolog azonban nem megy ; mert valamint
egyetlen egy kikpzett emberi vel6ben tbb magihoz vonz6, tbb magi-
ban olvaszt6 er6 van, mint ezer fires vagy zagyvateli f6ben, pen figy ter-
jeszthet nemzetisget is egyedfil fels6bbsg s semmi egyb ; mid6n a
legszentebb buzgalom, a legdics6bb vitzsg, a legszilrdabb akarat,
melyekkel j61 irinyozva megengedem ezer csatt lehetne nyerni,
nemcsak hogy egy hilvelyknyivel sem mozdftjk e16 a magyarsg ilgyt, de
ppn ellenkez6leg : a lehet6 legaggasztbb veszlybe bonyolftjk azt,
hahogy ezen felettenagy dicsretre mlt6tulajdonok htterben nem vilg-
lik az erklcsi fels6bbsg ellentllhatlan slyval a civilisatiemak varizs-
hatalma. Minthogy, hla az gnek I e fldgmbn hol nemcsak fajtja,
de egsz neme rdekt kteles szivn hordani minden jobbra treked em-
ber, ki, mert vrt blvnyozza, ms fajtjt azrt meg nem veti e
fldgmbn, mondom, nem a jobb olvadoz az aljasban, de megfordftva s
rminy daczra, az aljas a jobb-ban ; miszerint minden np, egyet sem
vve ki, csak magban, t.i. fiaiban hordozza az let s dics6sg, vagy a hall
s szgyen csirjt.
Erklcsi felsabbsg mindig s mindeniitt gy6ztt er6szakon. Mg China
flnk npe is magba olvaszt gy6z6jt, a hajlatlan tatrt, mert nagyobb,
yollehet arnylag oly csekly erklcsi fels6bbsggel bfrt. S fgy akrhny
a plda, j6llehet eddigel gyszlvn csak a sttsg s er6szak id6korit
lte az emberisg, figyhogy ha mir a mltban, az anyagi er6 korban is,
gy6ztt a lelki fels6bbsgnek hatalma, alig lehet bizonyosb, miszerint annak
ezentl mg kannyebben s mg izonyosabban kell uralkodnia mindenen,
miutn mr kezd szltrkini azon hajnaltmadat, mikor a felszabadult
gondolatnak ereje mind srthetetlenebb vilgba llftandja a valt, mely
elatt valamint le fognak omlani az el6itletek blvnyai figy fog elhalv-
nyulni minden zsamok hatalom is okvetlen.
209
17 c. 587 27
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Ne keressak ennekokrt ment6nket, sehol is egyebiItt, mint sajit, vagy
inkabb szemlyes ernyeinkben s lelki fels6bbsgenkben ; szemlyes tulaj-
doninkban mondom, mert nemzetnek ernye s fels6bbsge csak annyiban
van, a mennyiben lehet6 legtbb egyes tagja ugyancsak betlti sajt helyt
frfifilag s szepl6tlen.
Kpzeljank magunknak habr csak egy milli 16b61 6316 nemzeti csal-
dot, melyben annyi rtelmi silly, polgari erny, szp szoks, izlsi varzs,.
kirnfvelt tudornny, letblcsessg, gyakorlat, tapintat s tbb effle els6bb-
sg volna felhalrnozva, mikp mindenben segdkezet, helyes atmutatast,.
Mks tancsot tudna adni, minden kszitmnyei tkllyel volnanak vgezve,
krben akaratlanul is jl s kellemesen rezn ki-ki magat, mert mind
csaldi, mind tarsasagi viszonyai bajteliek volnnak, s mely mintegy
blcs6je s kincstra volna minden emberi tallmnynak s el6menetelnek,
intzmnyeinek jtkony voltat pedig ki-ki egyarnt ldelhetn, szaval
melyr61 rtelmi fels6bbsgnl fogva azt lehetne mondani : az oknak npe.
meg kell engedntink, hahogy az emberisg el6meneteli, tklyesillsi
vgyt krdsbe venni nem akarjuk mikp ily ideal npben lassanknt
mind annak el kellene olvadnia, ki azzal szorosb rintkezsbe j6. Maga.
magtl, s anlkl hogy tolakod volna, h6ne s terjedne az ; mert mid6n.
mindenben mintul szolglhatna s pldakp vtetnk, termszetes, bogy-
lassanknt mindenben utnozva is lenne, s ekkp mind nzetit, mind szo-
kisit, s ezekkel mlhatlan rzelmit is mert j6 peln : j tett, s ez Altai-
jn mindig hlt arat lassanknt azokra nrhzmi, kik vele rintkezs-
be j6nek, mi Altai nyelve is terjedene mlhatlan ; mert bredje csak egyszer
rzet s bizony ennek tolmicsa, a rokonhanga sz, sem marad sokig el.
Kpzeljank magunknak ily ideal npet, s krdem : nem lesznk-e kny-
telenek megvallani, mikpp ilyesben hatr nlkill tbb olvasztl varzs.
rejlenk, mint br negyven-tvenmilli fejletlen s tudatlan egyajku-
ban ; s bogy e szerint minden np, s igy a magyar is, sokkal nagyobb ol-
vadsi veszlyben van, ha min6sgi sallyal j6 rintkezsbe, mint ha egyedlil
a nagy szmmal volna dolga, mely eliraszthat, feldulhat, s6t meg is gyil-
kolhat, de elolvasztani, megsemmisftni soba sem kpes ; mid6n mis rszr611
vilagos, hogy minden np s ekkp a magyar is, egyedal min6sg s nem
szam Altai olvaszthat ms vrt magba.
Ily ideal np azonban soha nem ltezett, igaz, de azrt mg sines egy
np is, mely kzelebb vagy tvolabb ea idalhoz ne llana, azaz mely
npnek itellenben, olvaszt vagy olvad ne volna. Es fm ez tarja fel el6t-
nk az emberi esemnyek mlt s jelen titkait, hogy vajon mirt nttek s.
olvadtak, s mirt fognak n6ni es olvadni nemzetek. Minek legkomolyabban.
szivre veend6 tanulsga az, hogy a mely np lni akar, annak okvetlen.
olvaszti szerepre kell emelkednie ; mert elgyenglse s kora halila ellen.
fldn nines ms ir.
Olvaszti fels6bbsggel kell bfrni. Igen. Amde bit-e ilyessel az, ki szere-
tetre mltsg s rokonszenvgerjeszts helyett kuruzslknt csak kills6-
leg hat, s mert grammatikkt tanft, mindentiv zsinort varr, s mindent
210
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR,
veres, zld s fejrrel eltarkft, mr azt hiszi szveket bjolt s velket h6df-
tott ? Vagy bfr-e olvaszt6i fels6bbsggel, ki msban nem tudja becstilni,
mirt maga kvetel megbecsfilst ? Vagy tin az rt e mestersghez, ki hs
ellent, mert oly lelkesedssel vv vre mellett, mint 6 sajt vrrert a he-
lyett hogy lovagias szellemben maghoz emeln, poginyilag sjtja, s hr-ne-
vt alacsony gyaruival bemocskolni nem pirul ? Vagy tin az a mly
felfogs olvaszt6 mester, ki nyughatlan hevben a magyarsgot mostani
nyers llapotjban, miel6tt elfogadhat6v, fzletess vlt volna, minden-
kivel rgtn bevtetni akarja ? Vagy tin az, ki hatalomcsaldisi kzt,
mint oroszlint, a sfkra kiillftja a mg fejletlen magyart, mikp minden
er6t, minden hatalmat ellene b6szftsen, ellene riasszon ? Vagy tn az rt
e gyngd mestersghez, ki knyebben s szaporbban nyerhet6 fny vgett,
prktori szeszllyel mindent gncsol ,mindent ellenez, ahelyett hogy in-
kibb a hon brmily ks6 javt is tfizn ki magnak szempontul ?
Dupl Grf Sacktnyi airn munkibtfl (Din opera contelui Istvn Szechenyi). Sajt6 all
rendezte Berzeviczy Albert. II. Budapest 1907, p. 158-167.
1. Personaj din Mateias Giscarul (Lada* Matti), poveste originali magbiar de M. Fazekas
41766-1828).
sit
www.dacoromanica.ro
TREBUINTA ISTORIEI PATRIEI...
PENTRU OCROTIREA DRITURILOR
NOAS TRE"
48
U. KOGALNICEANU, CUVINT PENTRU DESCHIDEREA CURSULUI DE ISTORIE
NATIONALA IN ACADEMIA MIHAILEANA. ROSTIT IN 24 NOENIVRIE 1843
Dacii acest cuvfnt interesant ne venia la mind Inai demult fl publi-

cam ei mai curInd; dap& ce teaS II primirlm numai alaltieri, noi gribim
a-1 retipari Cu atft mai bucuiosi cu nit convingerea noastril tot mai mult
se intemeie, cil pentru noi romlinii fArS istoria nationall nu e Mintuinia,
convingere ce cu aceasta ni-o descuperim a treia si a treizecea oara.
Redactia" [G.Baritiu]
Domnilor 1
privelistea lumii, dupa minunele naturii, nimica nu este mai inte-
Dupl
resant, mai maret, mai vrednic de luarea noastrl aminte, cleat Istoria.
Istoria, domnilor mei, dupre zicerea autorilor celor mai vestiti, este
adevArata povestire i infatosare a IntImplarilor neamului omenesc ; ea este
Istoria rezultatul vrIstelor si a experiintii. Se poate dar, cu drept cuvInt,
este. numi glasul sAmintiflor ce au fost i icoana vremii trecute. Karamzin
alte cuvinte o numeste : testamentul lasat de catra strAmosi stranepotilor,
ca sa le slujeasci de al macire vremii de fata, i de povatuire vremii viitoare.
In aceasta privire atit de importantA, istoria, dupa Biblie, trebue a fie,
si au fost totdeauna, cartea de capitenie a popoarelor si a fiestecarui
om In deosebi, pentru cft fiestecare stare, fiestecare profesie afla In ea reguli
de purtare, sfat la Indoirile sale, Invatatura la nestiinta sa, lndemn la slava
si la fapta bura.
Domnitorul, prin istorie, se desteapta la nobila ambitie de a face lu-
cniri mari i drepte, i prin urmare de a trai In viitorime. Lauda nestearsa
de
si nemurirea cu care sint Incununati ocIrmuitorii cei buni, defaimarea
clipitenie
hula care slut totdeauna partea celor rai, ti mai cu neputinta ca sa nu le
popoarelor
insufle In inima dorinta spre bine i spre virtute, daca mima Ion nu le este
ti Inca stricatl prin cangrena lingusirii. Cele mai Inalte isbInzi, cele mai al-
fiestecarni
vite fapte nu vedem oare ca s-au Indemnat prin istorie ? Spi3e pilda, biruinta
Oni Indeosebi"
Asiei, dupa marturisirea tuturor istoricilor vechi, s-au pricinuit prin deasa
cetire a Iliadei de cAtra Alexandru cel Mare. Cine nu stie c acest falnic
isbinditor purta necontenit cu sine, Intr-o cutie de aur, poema lui Omir,
ce este Diatia alta decit o istorie In versuri, cea mai veche i cea mai fru-
moasa din toate 1 FAr-a merge In veacuri asa depArtate, nu s-au vazut mai
In zilele noastre, un alt Alexandru, Carl XII, desteptIndu-si geniul spre
slava, prin cetirea vietii Macedoneanului scrisl de Quint-Curtie ?
Care dar Imparat, care domn nu trebue sa tremure dinaintea istoriei, acestui
strasnic tribunal, ce are sa-i judice cu aceeasinepartinire, precum odinioart
egiptenii judica pre rigii lor esiti din viata ?
212
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
Datatorul de legi, barbatul de stat In istorie invata tocmelele ocirmuiri-
lor, puterea i slabaciunea lor, pricinile de sporire sau de scadere a staturi-
lor, felurile de guvern subt care au Inflorit mai mult, legfle care au avut
inriurirea cea mai priincioas sau cea mai stricacioasa asupra puterii, asu-
pra culturii, asupra moralului noroadelor.
Osteanul in istorie gaseste pildele cele mai drepte si mai adevarate despre
strategie ; carturarul, filosoful in ea vad inaintirea duhului omenesc, rataci-
rile sale, descoperirile geniului, pricinile nestiintei, a superstitiei si a intu-
nerecului.
Simplul particular in cetirea istoriei gaseste mingliere pentru relele de
fat& ; ea li arata ca, prin o trista fatalitate, perfectie n-au fost niciodata. In
lume, ca virtutea mai totdeauna au fost prigonit In viata i ca rasplata ei
cele mai multe ori nu i-au venit decit dupa moarte. Cine nu trebue
uite durerile i nemultimirile chid istoria Ii arata pre niste cetateni vrednici
de a porunci lumii, cari au fost jartfa tiranilor si de multe ori chiar a com-
patriotilor lor. Nenorocirile noastre trebuie s le socotim de nimica, chid
vedem pre un Socrat silit sa priimeasc otrava chiar din mina atenienilor,
pre un Aristid supus ostracismului, numai pentru ca era numit cel drept,
pre un Ca.ton dIndu-si singur moartea, ca s nu-si vada patria In robie.
Yi cu neputinta ca cineva insuflat de asemine pilde, s nu-si imbarbateze
earactenil, sa nu doreasca de a imita pre acesti straluciti barbati, Wind
abnegatie de sine si rivnind numai folosul obstesc.
Cit trebue dar sa ne fie draga accasta stiinta Malta, care las cA ne d o
petrecere folositoare i prin citirea ei ne ladestuleaz curiositatca cca mai
nobill, dar ne Invata Inca a fi buni, ne mintuie de prejudcte, nc sporeste
ispita prin ispita veacurilor trecute i ne lungeste cum am zice vieata I
A nu sti ce s-au IntImplat Inainte de a fi nascut este, zice Ciceron, tot
aceea ca dud ai fi necontenit prune ; caci ce este vrista omului, (lac& memoria
faptelor noastre nu s-ar uni Cu veacurile cele mai denainte ?"
Istoria singur poate, ca Intr-o panorama Intinsa, s ne arate imparati- Istoria
ile trecute lnainte de mii de ani ; ea ne face privitori la luptele, la revolutiile, ne leagi
Ja sfaturile, la serbarile, Intimplate de la inceputul lumii ; ea scoate din mor- cu vecia
minte pe stramosii nostri, i ni-i Infatoseaza ca vii dinaintea ochilor, cu
toate virtutile, cu toate patimile, Cu toate naravurile lor. Ea dar ne leaga
cu veda, puind In comunicatie siimintiile trecute cu noi, i iarisi pre noi
cu samintiile viitoare, carora are sa le tradee povestirea faptelor noastre.
Pe ling& toate aceste, istoria mai are i nepretuitul dar de a judica cu.
nepartinire faptele contimpuranilor nostri, pre cari noi nu avem curajul
sau destoinicia de a-1 cunoaste drept i adevarat.
Studia istoriei, domnilor mei, au fost In toate timpurile ocupatia de pre- Studiul
dilectie a oamenilor ginditori. Niciodata ins n-au avut importanta 1 istoriei
universalitatea de care se bucura astazi. La cei vechi ea era partea numai In Europa
a politicilor, a ostenilor si a filosofilor, din pricina scumpetei manuscrip-
turilor. Astazi frisk ori i unde natia este ceva inaintata, istoria este cetirea
obsteasca a tutulor starilor, pin& i celor Injosite. In Frantia, taranul, sara,
21s
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
la coltul focului, ca s se odihneasc de trudele zilei, ceteste maretele re-
forme a constituantei i stralucitcle biruinte a lui Napoleon. In Prusia, de
cite ori mi s-au IntImplat s.5. vad, In vremea popasului, pre muncitorul de
pamint, cetind, la umbra unui copaciu, faptele marelui Friderik ? Aceasta
norocita popularitate a istoriei vine mai ales din doZi. pricini. Cea Intli,
este ca astazi fiestecare cctatan arc drit si Indatorire de a se ocupa cu trebile
statului, c fiestecine doreste a sti care slat si cum se pazesc drepturile
nationale, cistigate de catra stra.mosi ; i unde poate cineva sA le gaseasca
mai bine deslusite declt In istorie ? A doua pricina, s't cea de capetenie,
este aflarea tiparului ; multamita, i dc o mie de ori multamita acelui, care
dintci au gasit accasta arta, cca mai mare imprastiitoare s't pastratoare a
Intimplarilor, fara care istoria niciodata n-ar fi ajuns In cinstea universall
In carea se afla. Nici nu pot sa va. arit cit lipsa acestii lnalte aflri arunci
nedumerire In povestiri, nesigurantie In opinii, nestiinta. i Intunerec In tot.
Aceasta lipsa, domnilor mei, este pricina ca Intre romani, chiar i Intre cei
la romAni mai insemnati, se gasesc asa de putini, cari cunosc istoria. Tiparul la noi
nu este Inca destul de slobod i de Imprastiat ; noi n-avem Inca publica.ta
In limba nationall macar o istorie universall, si ce vorbesc de istoria univer-
sail, cind chiar analele patriei noastre zac In Intunerec, pastrate numai In
niste manuscripte, din care doi din pricina copistilor nu se potrivesc I
Si Cu toate accste, tiparul ar fi cel mai sigur si mai grabnic rnijloc ca
ajungem la civilizatia societatii europene. Noi cari ne falim cu prop5.virile
ce socotim ca facem, noi cari nu vorbim decit (de) luminare i civilizatie,
daca vroim sa, avem In fapta aceea cc vorbim, ar trebui sa, urmam pildei
nord-americanilor, a carora cea Intli treaba de care se apnea, ciad Isi fac
vrco nou5. avezare, este O. deschida un drum si sa aduca cu clinsii un teasc,
spre tiparirea unui jurnal. Prin aceasta Indoita operatie, ei ajung talul
fac analisul a once sistem social, pentruca, cum zice Volney, societatca
nu este alta declt comunicatia usoara i sloboda a persoanelor, a lucrurilor
si a ideilor.
Daca istoria In deobstie, adeca a neamului omencsc, este asa de intere-
santa In rezultatele sale, cu clt mai mult trebuie sa. ne fie istoria patriei,
a locului, unde am vazut zioa ? Omul totdeauna lnainte de neam si-au iubit
familia, lnainte de lume si-au iubit neamul i partea de pamint, fie mare,
fie mica, In care parintii sai au trait i s-au Ingropat, In care el s-au nascut,
au petrecut dulcii ani a copilariei, ce nu se mai Intorc, au simtit cea Intli
bucurie i cea intli durere de What. Acest simtiment sfint, nu cunosc Inca
nici un neam, nici o samintie clt de bruta, cit de salbatica, care sa, nu-1
aiba. M-as Intinde prea departe de sujetul meu, daca m-as pune a va. arata
pilde despre aceasta ; ele sint nenumarate.
Istoria Ce interes mare trebue sA aiba istoria national& pentru noi Imi place a
iajional crede ca i d-voastra. o Intalegeti ca si mine. Ea ne arati intimplarile, faptele
stramosilor nostri, care prin mostenire stilt si a noastre. mima-mi se bate
clnd aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui 5tefan cel Mare, lui
Mihai Veteazul ; dar, domnilor mei I i nu ma rusinez a va zice ca acesti
214
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
barbati pentru mine sint mai mult decit Alexandru cel Mare, decit Anibal,
decit Cesar ; acestia stilt eroii lumii, in loc ca cei dintei sint eroii patriei
Pentru mine batalia de la Rasboeni are mai mare interes decit lupta de la
Termopile, i izbinzile de la Racova si de la Calugareni imi par mai strain-
cite decit acelea de la Maraton i Salamina, pentru ca slut cistigate de catre
romani ! Chiar locurile patrici mele imi par mai placute, mai frumoase decit
locurile cele mai clasice. Suceava i Tirgovistea stint pcntru mine mai mult
decit Sparta si Atena Baia, un sat ca toate satele pentru strain, pentru
roman are mai mult pret decit Corintul, pentru ca in Baia, avanul rig& a
Ungariei, Matei Corvinul, veteazul vetejilor, craiul crailor, cum ii zicea Sixt
al IV, rAnit de sabia moldovana, fu pus pe fuga i uita drumul patriei noas-
tre !
Trebuinta istoriei patriei ne este neaparata chiar pentru ocrotirea dri- trebuinta ei
turilor noastre Impotriva natiilor straine. Neavind istorie, fiestecare popor
dusman ne-ar putea zice cuvintele d-lui Aaron : nceputul ce ai este necu-
noscut, numele ce porti nu este al tau, nici pamintul pe care lacuesti ; soarta
ta asa a fost, ca sA fii tot dup cum esti : leapada-te de inceputul tau, schim-
b5.-ti numele sau priimeste pre acesta ce ti-1 dan eu, radica-te si du-te din
parnintul pe care lacuesti caci nu este al tau i nu te mai munci in zadar,
cad tu nu poi fi mai bine de cum esti". $iIn adevar, toate aceste cuvinte
ni s-au zis de catre streini ; inceputul nostru ni s-au tagaduit, numele ni
s-a prefacut, pamintul ni s-a sfisiat, driturile ni s-au calcat in picioare,
numai pentru ca n-am avut constiinta nationalitatii noastre, numai pentru
ca n-am avut pe ce s ne intemeiem i sa ne aparam dreptatile.
Domnilor, cind as fi asa de norocit sA dezvoltez mai mult in mima
d-voastra interesul pentru istoria patriei, m-as fah ca am sporit In d-voas-
tra si iubirea catre patrie si ca prin urmare am contribuat la pastrarea
nationalitatii, caci ce poate mai mult s ne-o pastreze, decit aceasta istoric,
care ne arata ce am fost, de unde am venit, ce sintem si, ca regula de
trei, ne descopere i numarul necunoscut : ce avem sa fin'
O asemine carte ar trebui sa fie pentru noi aceea ce liada era pentru
greci. $i s5. ma credeti, domnilor, ca si istoria noastra are intimplari, are
portreturi, care nicidecum n-ar raminea mai jos decit eroii celor vechi,
daca acestora li s-ar scoate aureola poetica, cu care pana geniului i-au in-
frumusetat. Totul este ca veacurile eroice si mitologice au trecut de mult,
ca astazi poezia nu se gaseste nici macar in versurile poetilor i ca numai
un Omer au fost In lume.
Negresit ca, istoria Spartei, a Atenei, a Romei are mai mult interes decit
a noastra pentru tot strainul ; dintei, pentru ca grecii i romanii sint popoarele
care pina acurn resuma civilisatia i lumea vechie ; al doile, pentruc in
riurirea lor Inca 13111 astazi se pastreaza asupra noastra prin pravilile reli-
gioase i civile, prin stiinte, prin arte, prin pamint, ce le-am mostenit de la
dinlii,si In sfirsit pentruca toata instructia clasica a junimii inc astazi se
razima pc istoria grecilor i romanilor, si mai ales pentruc fap tele acestor
215
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
popoare s-au scris de niste barbati ca Tucidid, ca Tacit, ca Tit-Livie. Subt
aceste priviri, eu singur marturisesc interesul universal a istoriei grece "i
romane, dar In ce se atinge de curajul individual, de indrazneala faptelor,
de statornicia apararii, de marinimia i barbatia voevozilor notri cari,
dei pe un teatru strimt si cu mici mijloace, au savirsit lucruri uriese, In
toate aceste, d-lor, nu ma, tem de a zice c& istoria noastra ar fi mai jos
Lupta decit istoria a orisicarui popor vechi sau nou. Lupta national& a romanilor
nalional3 a cari mai trii veacuri au aparat cu sabia crestinatatea lmpotriva tutulor
romAnilor puterilor islamismului ; domnia lui Alexan.dru cel Bun si a lui Mircea cel
Batrfn, a carora nume rasunau de la Marea Baltic& pin& la portile Bizantiei ;
stralucitele fapte ale unui Stefan cel Mare ; blinda figura a lui Neagu V.V.
carele, ca Ludovic XII a Frantiei, Ms& sfatuiri fiiului au cum sa domneasc& ;
abdicarea lui Petra Schiopul, care prefer& sa se scoboare de pe tronul Mol-
daviei decit sa plateasca bir turcilor ; chipul maret si intocmai ca al lui Ahil
hilrinimia al lui Mihai Veteazul, singurul Voevod ce ajunse a uni partile Daciei vechi
blrbAtia i a se putea intitula : Mihail, cu mila lui Dumnezeu, domn Valahiei, Molda-
voevozilor viei i Transilvaniei" ; mima de erou i geniul barb&tesc a doamnelor Elena
nottri Florica ; patriotismul preotului Farca .1 malta Intelepciune a lui Miron
Costin, careto cu aceeasi mina purta sabia spre apararea patriei i condeiul
spre scrierea analelor nationale ; rivalitatea numai spre bine a domnilor
Matei i Vasilie, marile planuri sprijinitc de mari talenturi a lui Serban
Cantacuzino, pentru care tronul Valahiei se parea prea mic i rivnea tronul
Bizantiei ; apararea a notasprezece plaiesi In cetatea Neamtului Impotriva
armiei intregi a lui Sobietki, mintuitorul Vienei, toate aceste figuri, toate
aceste fapte ar merita mirarea chiar i a strainilor, cind istoria noastra ar
fi mai bine cunoscutl. Vroiti Ins& un interes de roman, varietate de intim-
plan, episoduri patetice, tragedii care s v scoati lacrimi din ochi, gro-
za.vii care sa v radice pirul pe cap, apoi nu voi avea trebuint& decit s vl
pove,stesc cruzimile i viata aventurierl a lui Vlad Tem, moartea vred-
nic& de un princip a lui Despot Eraclidul, domnia lui Alexandru
intrarea cazacilor sub Hmelnitchi In Moldova, care singurl este o poema
Intreagl, nvlirile titarilor, tlierea lui BrIncoveanul i a familiei sale, una
din cele mai triste priveliste ce istoria universal& poate infatosa, catastrofa
lui Grigorie Ghica, In care se intilneste tot neprevazutul dramii, i cite alte
scene grozave i uimitoare, cite alte intimplari de cel mai mare interes chiar
pentni indiferenti.
Patria Pe ling& aceste, istoria romaneasc mai are un interes i mai universal.
coastrit Patria noastra, prin o vrednicl de toatl jalea soartl, au fost menit& din
din nett mai cea mai batrin vechime sa fie teatrul nvlirilorqi a rIsboaelor strAinilor.
bAtrinti inaintea veleatului cretinesc gasim pre Darie, pre Alexandru cel Mare,
vechime pre Lisimah, luptindu-se cu dacii, a caror pamint 1-am motenit noi.
Decebal,
O sut& de ani dupa Hristos, intlInim pre Decebal, cel mai insemnat rigl
cel mai barbar care au fost vreodata, mai maret, mai vrednic de a fi pe tronul
1nsemnat Romei, cleat miseii urmasi a lui August. in adevar, acest Decebal merita
rig3 atit de puf in numele de barbar, cit i once alt barbat mare, care dorete a-si
215
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
civiliza tara. Este barbar, zice d. Saint-Marc Girardin, acela care subt
Domitian, biruitor al legioanelor romane, cena ca Imparatul In loe de bir
trimata mesteri i lucratori de tot felul, atit In antele rasboiului, precum
0 In acele a pacii ? Este un barbar acela care, Inainte de a Incepe
improtiva romanilor, cauta pin& In fundul Asiei alianta unui alt dusrnan
al Romei, a rigai Partilor ?" Pln acolo se lntindea politica acestui barbat
Insemnat. Lisa, un erou mai mare se porneste asupra lui ; Decebal trebuie
sa se piece, patria i se supune i nevroind a o vedea roaba el, care o tinuse
sloboda i mIndra, c luoa bir chiar de la domnitorii lumii, Isi d singar
moartea i scapa de a figura In triumful lui Traian, singurul Imparat pagln,
pre carele, din pricina virtutilor sale, crestinii I-au pus In rai. Asa, domnilor
mei, se sfIrseste rasboiul dacilor, una din epohele cele mai importante din
istoria Romei.
Plinie cel Mar, Intr-una din scrisorile sale, ne di ideea cea mai dreapta
despre acest cumplit rasboi, in care era sa se hotarasca pricina civilisatiei
si a barbariei. Caninius, unul din prietinii sli, facea o poem& asupra acestui
razboi ; Plinie 11 indea.mng In Intreprinderea sa : Ai dreptate, Ii scrie,
iei acest sujet ; nu este altul mai nou, mai bogat, mai luting, mai poetic
voi zice 1nsusi mai fabulos, macar ca totdeauna adevarat. Vei avea a
zugravi canaluri sapate In niste taxi necunoseute, poduri aruncate pentru
intfias data pe fluvii rapide, laghere asezate in mijlocul unor munti neapro-
pieti pin& atunce, un riga silit sA fuga, silit scl. se omoare, dar caro moare
cu tot curajul seu, i Insfirsit doll& triumfuri : unul care fu cel Intli pe carele
romanii n cistigara. asupra dacilor pina atunci nebiruiti, i celalalt care fu
cel de pe urma. In carele biruinta ispravise peirea acestui popor. Greutatea
este ca al te poti tinca deopotriva cu mxima sujetului". Paguba cA acest
poem s-au perdut ; el ar fi putut sa ne dee o multime de detailuri asupra
acestii lupte.
Trece o sut de ani si patria noastrit, schimbata In colonie romana,
incepe a se face teatral unde soarta Imperiei se hotaraste de catre barbari.
La Dunare este lupta Intre barbarie si civilisatie. Alani, avari, gepizi, goti,
huni, lombarzi, bulgari, pre toti acestii fi vedem trecInd i petrecind prin
terile noastre, sill-0nd una dupa alta imperia Cesarilor, rasipindu-o In
urma. de tot si prefacInd insfirsit fata Europei. Istoria tuturor acestor po-
poare barbare, care este lipitii. cu Inceputul tuturor natiilor noue, ar raml-
flea intunecoasa, daca nu s-ar deslusi prin istoria romaneasca.
In vremile moderne earasi vedem Moldavia i Valahia menite, ca i In ... In vremile
tirnpurile de demult, a fi locul luptelor color mai singeroase. Ungurii, polonii moderne
au hotarlt aice cea mai mare parte a rasboaielor lor cu Turcia. Subt zidurile
Hotinului, Sobietki clstiga reputatia militara, care pe urma 11 cheama pe
tronul Iagelonilor. Imperialistii [imperialii n.ed.], mostenitori unguri-
lor, culeg earasi in noastre cele mai frumoase trofee asupra osmanilor.
Vine Inceputul veacului al optsprezecilea si Moldavia vede figura cea mai
mareata din toate a lui Petru cel Mare. De atunce mai toate biruintile Rusiei
asupra Turciei se cistiga In principaturi ; bataliile, tractaturile, generalii is-
217
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
binditori a acestii puteri poarta nume de locuri romanesti. Nime dar nu
poate tagadui interesul universal al unii istorii, care ne Infiltosaza niste
Intimplari asa de importante, nistc barbati asa de straluciti, niste natii
asa de numeroase i dcosebite, care toatc pc pamintul patriei noastre au
/Asat arme de trecerea lor, monumenturi dc existinta ce au avut, binecuvin-
tari sau blestemuri : uncle i altele meritate prin facerile de bine sau prin
rautatile ce ne-au
Greutatea Insa ca cit aceasta istorie este interesanta, cu atila este i grea de In-
de a serie fatosat ; ca toate acestea eu Indraznesc a priimi asupra mea o sarcina
istoria asa de mare ; nimene nu simte mai bine decit mine cit ea este mai presus de
tarli putinta mea. Las ca chiar slabul mcu talent este nedestoinic de a trata dupa
noastre cuviinta un asemine Inalt sujet, dar chiar Impregiurarile din gad. slat
Improtiva mea. 0 singura istorie completa i sistematica nu avem Inca despre
romAni ; insusi sirul domnilor nu este Inca clasificat i statornicit prin
unei entice sanatoase. Documenturile oficiale i acturile publice, care sint
cea Intii i cea mai puternica dovada a adevarurilor istorice, ne lipsesc Cu
totul ; din pricina deselor revolutii care in atitea rindan i ne-au pustiit patria,
ele sint perdute pentru totdcauna, sau Imprastiate prin teri straine, pc la
particulari sau in manfistiri, sau In bibliotecile Ungarici, Poloniei, Transil-
vanici, a Moscovei, Petersburgului, Vienii i chiar a Stocholmului. Asa dar
In lipsa acestor izvoare de capitenie, noi nu avern decit letopisitile tarii
istoriile Ungariei, Poloniei i Turciei, cu care patria noastra au statut In
strInse relatii, dar si aceste isvoare sint Inca departe de a fi desavirsite.
Hronografurile romnesti, In ce se atinge mai ales de Intiile timpuri a
principatelor, nu se potrivesc nicidecum cu autorii straini, nu se potrivesc
macar lntre dinselc. Istoricii vechi unguri, poloni i turci nu cuprind, precum
se Intelege de la sine, declt fragmenturi despre istoria noastra, i aceste
Inca ades intunecate prin duhul partidei si a urii. Ne mai /Amin inca is-
toriile, observatiile istorice, calatoriile publicate despre rile noastre de
deosabiti straini In deos5.bite limbi ; aceste slut ajutorul de capitenie pentru
compunerea analelor nationale, i mai ales scrierile lui Gebhardi si ale lui
Engel, cari prin ostenitoarele lor lucrari au meritat bine de la romini.
Lipsa cea mai mare ni s-ar putea Indeplini prin nepretuitele uvrajuri a lui
Samuil Klain si a lui Gheorghe 5incai, a carora viata n-au fost decit o
lung& lupta io intreaga jertfa pentru. patrie ; dar din nenoroc ire aceste mult
dorite i mult asteptate scrise pin& acum n-au ielit de subt tipar i, cum
ma tem, nu vor jej Inca multa vreme.
litsuirile Pe linga greutatea sarcinii ce se pricinueste prin haosul atItor materiale
unui bun asa de infelurite, asa de imprastiate, asa de Incurcate i clteodat i asa de
istoric sarace, apoi se mai infatosaza i Indatoririle ce se cer de la orice istoric,
fax& privire asupra formii de afara, adec talentul i stilul compunerii.
Lucian nascut subt Traian cere urmatoarele calitati i datorii de la un bun
istoric. El vrea ca istoricul sa fie Intelept, sft aibi simtimentul cuviintilor,
sa. ;tie a gIndi 1'101c:oa gindirile, s fie cunoscut In trebile politice
militare ; sa fie slobod de frica si de ambitie, nelipicios initii sau amenintarii,
218
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORl
s5. spuie adevarul fara slabaciune i Ora amarire, sa fe drept, fr aqprime,
censor fara oterire i fara clevetire ; s n-aiba nici duh de partida, nici
duh national ; 11 vreu, zice el, sa fie cet5.4an a lumii, far& stapin, Mx& pra-
vila, far& privire c5.tra opinia vremii sale i nescriind decit pentru stima
oamenilor cu dreapt judecata i pentru lauda viitorimii.
Aceste sint Insusirile unui bun istoric ; In vremea lui Lucian poate ca se
Intimpla la multi ; dar astazi, chid egoismul i ambitia Intunec talenturile
cele mai mari, putini s-ar gasi cari sa le adune. Para s vroiesc sau s ma
pot pune mai sus sau macar deopotriva cu altii, socot c5, nu-mi yeti luoa Adevrul,
r5.0 Incredintarea ce v dau c5, reul i minciuna nu vor gasi niciodata In cerint1
mine un aparritor, i c totdeauna m voi sili a v5, spune adevarul, caracte- principal
rul principal a istoriei ; iar cind nu-1 voi putea zice, voi tacea, i d-voastra a istoriei
yeti intelege pentru ce. Imi yeti erta numai o mica plecare pentru natia
mea, f5s ins5. s credeti el a denatura faptele, sau c a ecscuza aceea
ce 'merit& ocara. Lisa, cum zicc Karamzin, pre carele nu ma pot opri de
a-1 Imprumuta asa de des, simtimentul de noi i al nostru Insufleteaza
povestirea ; pentruca atlt o partinire groaqii, partea unui duh slab si a unui
suflet f5.ra inaltare, este nesuferit5, lntr-un istorian, pre atita Ii aflarn
dura, energie i incintare cind iubirea patriei fi Indreapt5, condeiul. Nicio-
data nu va fi suflet In care sa nu domneasc acest simtiment gencros. In
Tucidid noi vedem totdeauna un atenian : Tit-Livie este pururea un
roman'`.
In mine yeti gasi un roman, 1nsa niciodata pina acolo, ca sa contribuez
la sporirea romano-maniei, adeca mania de a ne numi romani, o patim
care domneste astazi mai ales In Transilvania si la unii din scriitorii din
Valahia. Petru Maior, de fericita aducere aminte, prin cartea sa Despre hice- Petru
putul rominilor, publicata pentru Intliasi data la anul 1812, ca un non Maior,
Moise au desteptat duhul national, mort de mai mult de un veac ; i lui ti de fericit
sintem datori cu o mare parte a impulsului patriotic ce de atunce s-au por- aducere
nit In tustrele provincii a vechii Dacii. Pe de alta parte Ins5. au avut i aminte
nevinovata nenorocire sA produca o small, destul dc numeroasa, de romani
noi, cari far sprijini zisele cu faptele, socot ca trag respectul lumii
cind striga ca se trag din romani, ca sint romani i prin urmarc cel
irttli popor din lume. Accast manie s-au Intins pina acolo, incit unii
insusesc chiar i faptele i istoria batrinilor romani de la Romulus si 'Ana
la Romulus-Augustul. Asa, d. Aristia, pre care 11 cinstesc ca bun traducator
a unei parti a Iliadei, intr-un poem epic unic In felul slu, exaltat de un
entuziasm putin potrivit cu un roman, d. Aristia, zic, numeste roman pe
Longin, sutasul roman, carele au strapuns coasta Domnului nostru Isus
Hristos, cind era rastignit pe cruce, si nu-si poate ascunde bucuria ca cel
Intli crestin a fost un romAn.
8a ne ferim, domnilor mei, de aceasta manie care trage asupra noastra
risul strainilor. In positia noastra de fati, ces !tali datorie, cea Intli Insu-
sire trebue sA ne fie modestia ; almintrelea am putea merita aceea ce zice
d. Eliad, ca numai natiile bancrute vorbesc necontenit de stramosii lor,
219
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
bunAoarl ca si evghenistii scApAtati. SA ne scoborim din Ercul, daca vom
fi misei, lumea tot de misei ne va tinca; si dinprotivA, clacA isgonind demo-
ralizatia si neunirea obsteascA care ne darml spre peire, ne vom sili cu un
pas mai sigur a ne Indrepta pe calea frAtiei, a patriotismului, a unei civili-
satii anAtoase si nu superficiall cum o avem, atunce vom fi respectati de
Europa, chiar dael ne-am trage din hordele lui Gengis-Han. Asa dar, dom-
nilor mei, eu nu v voi ascunde el legile, el obiceiurile, cl limba, cl Incepu-
tul nostru se trag din romani ; istoria de mult au dovedit aceste adevl-
ruri, dar Ina odatA v5. mai spun, sint departe de a mAguli o manie ridicoll,
vorbindu-v de faptele roraanilor, ca cind ar fi ale noastre ; ci voi face
ceva mai folositor ; m5. voi sili a v lndemna, c dacl vroiti A fiti cunos-
cuti de adevArati fii ai romanilor, apoi sl faceti s'i d-voastrA ceva care sl
se poatA sAmAlui cu ispravile poporului de lume domnitor.
Inainte de a sfirsi, dati-mi voie, domnilor mei, sl chiem luarea voastrA
aminte asupra cursului meu. Dacl grecii au cAzut odatA subt jugul lui Filip
si in urmA subt jugul romanilor, este pentru el au vroit si fie plateani,
tebani, ateniani, spartiati, si nu elini ; tot asa si strAmosii nostri au vroit
al fie ardeleni, munteni, bAnAteni, moldoveni si nu romAni ; rare ori ei au
vroit sA se priveascl intre dinsii ca o singurA s'i aceeasi natie ; In neunirea
lor dar trebue sA. vedem isvorul tutulor nenorocilor trecute a arora urme
Ina pin& astAzi slut vii pe pamintul nostru. Departe de a fi pArtinitorul unui
Eu privese simtiment de url eltre celelalte pArti a neamului meu, eu privesc ca patria
ca patria mea toatA acea Intindere de loc unde se vorbeste romlneste si ca istoria na-
mea ..." tionalA istoria Moldaviei Intregi Inainte de sfisierea ei, a Valahiei si a frati-
lor din Transilvania. AceastA, istorie este obiectul cursului meu. Intinan-
du-mA, cum se Intelege de la sine, mai mult asupra IntImplArilor Moldaviei,
nu voi trece subt tIcere si faptele vrednice de lnsemnat a celorlalte pArti a
Daciei, si mai ales a romfinilor din Valahia, Cu care sintem frati si de cruce
si de singe si de limb& s'i de legi. Prin urmare, v4 rog si Insemnati cl eu
nu voi descrie faptele deosebit, duplani si zile, ci Intr-un chip colectiv.
Poporul, Phil acum toti acei ce s-au lndeletnicit cu istoria nationall n-au avut
"world In privire cleat biografia domnilor, nepomenind nimic de popor, isvorul
a tutulor a tutulor miscArilor s't isprIvelor si fit% care stApinitorii n-ar fi nimicA.
miseirilor MA voi sili sl ml feresc de aceasti gresall de apitenie ; ci, pe Bawl istoria
si isprivelor" politica a terilor, atit at voi fi ajutat de documenturile si traditiile vechi
voi auta a vl da si o idee lAmuritl asupra stArii sociale si morale, asupra
obiceiurilor, prejudetelor, culturii, negotului si literaturii vechilor ro-
mAni. Departe de a mA pune ca oaritorul vremii trecnte, imi voi face o
deosebitA datorie sl vi Infltisez acea vechie Intocmire guvernamentalA,
acea adunare de pravili fundamentale cunoscute sub numele de obiceiul
pilmintului, subt care patria noastrA s-au pAstrat mai multe veacuri tare si
puternicA. Prin aceasta yeti cunoaste, domnilor, cl acel trecut nu era asa
de rAu, asa de barbar precum se plac unii si altii a vi-1 infAtosa. ; si c
avea si el multe asezAmtnturi, multe orinduele pre care chiar politicii si
economistii de astlzi le mirturisesc de buriel
220
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Istoria romanilor, ca vi a tutulor natiilor moderne, se imparte in istorie Epocile
vechie, de mijloc i noua fievtecare din aceste se subtimparte in mai multe In istoria
perioade, care toate se Incep cu vreo epohl insemnata. Nu vit voi vorbi romAnilor :
decit de impartala principala.
Istoria vechie se incepe de la cele intii timpuri istorice a Daciei vi merge istoria
'Ana la intemeierea staturilor Valahiei (1290) v.1 Moldaviei (1350). In aceasta Mho
intindere de vreme, vedem risipa dacilor, Impoporarea terii lor cu colonii
romane, inflorirea acestora ptna subt implratul Aurelian vi risipirea lor prin
navalirea barbarilor, cari unii dupa altii s-au schimbat necontenit pe pamin-
tul nostru de la 270 vi pin& la 570, cind avarii s-au tras in Panonia, lasind
Dacia sloboda. intr-aceste vremi grele, vedem Ins& din and in and pe micul
popor roman chiar in mijlocul sAmintiilor de alt neam, retras i ascuns in
vaile i poenile Carpatilor, pastrindu-vi nationalitatea, legile, limba vi obi-
ceiurile ca un scump patrimoniu priimit de la parinti. in veacurile X vi
XI, rasuflindu-se de navalirile barbarilor, romanii prind la indrasneala, es
din asilurile lor vi pe coastele sau la poalele muntilor se alcatuesc in mici
capitanaturi i voevozii subt vefi de singele lor ; i, in sfirvit, in veacurile
XIII vi XIV se intind pe vesuri, es in tail., dupl expresia vechelor hronice,
intemeiaza doll& staturi neatirnate, a Valahiei vi a Moldaviei.
Jstoria
Cu formarea principaturilor se incepe istoria de mijloc, vi se sfirvevte
de mijloc
cu desavirvita lor cAdere subt domnii fanarioti (1716). Aceasta parte a isto-
riei este adevarata istorie a romanilor. Indata dupl intocmirea lor In staturi
neatirnate, Ii vedem luptindu-se Cu popoarele megievite pentru pastrarea
nationalitatii lor ; niciodata duhul izbinzii vi a navalirii nu i-au povatuit ;
ci toate rasboaiele lor au avut un tal nobil i dint : aplrarea patriei vi a
legii. Dar, in aceste lupte statornicia, curajul, ispravile, biruintele Ion ne
par fabuloase, potrivindu-le cu micul lor numar i cu putinele mijloace ce
le-au statut dinainte. Duvmani de zece ori mai puternici decit dln1ii ti
vedem bintuiti puvi in fuga. Insa un colos stravnic, un nour cumplit,
se ivevte pe orizontul Europei : islamismul se arati i toate natiile tremura
pentru legea i nationalitatea lor. Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia,
Iliria, Friulul, Crimul se fac provincii turcevti ; cetatea lui Constantin,
Roma cea noul, maica oravelor, se face capitala sultanilor, i semiluna se
inalta in locul crucii pe bolta Sfintei Sofia. In vreme cind islamismul este
biruitor pretutindene, cind chiar Grecia clasica se face prada osmanilor,
chid tuiurile acestora resbat pitiA in mima Ungariei, numai rominii se im-
protivesc vivoiului care inghite toate, numai ei stau ca un val apAr5tor
crevtinitatii impotriva musulmanilor. De multe ori biruiti, de multe ori
supuvi, dar niciodata abatuti OW. la pamint i desnadajduiti, ii vedem folo-
sindu-se de tot prilejul vi de la 1366 vi pina la 1688 stind de-a purure in
lupt1. Mircea cel Batrin, Vlad Tepe, stefan cel Mare, Mihai Veteazul
5erban Cantacuzino au fost mai ales netmplcati duvmani ai sectatorilor lui
Mahomed, aparind cu singele lor sfinta Cruce. Devi necontenit in rasboaie,
romanii Insa nu uita reformele i imbunatatirile din 15.untru ; in veacurile
221
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
romanii XVI si XVII mai ales ei fac mari lnaintiri In civilisatie. $coalele lor sint
lu veacurne vestite In tot orientul ; Moldavia este una din cele !nth ten i a Europei,
XVI Ta XVII In care inventia lui Gutemberg, tipografia, se introduce. Dasalii, caligrafii
si pravilistii ronani se chiamA la curtea tarilor Rusiei si un fiu al Moldaviei
se invredniceste a fi InvAtAtorul lui Petru ce! Mare. in cea dintii jumA-
tate a veac. XVII, limba romAneascA se desrobeste i cistigl dreptul de limbA
a Statului ; mai multe tipografii se asazA, in amindouS. principatele ; Vasilie
Lupu i Matei Basarab prin aceste faceri de bine Ii fac un nume nemuri-
tor In istoria patriei. BArbati rivnitori desvolteazA literatura i duhul natio-
nal ; i cit vor fi romtmi, memoria si scrierile vornicului 1.1rechie, a logo-
fAtului Eustratie, a mitropolitilor Dosothei i Varlaam, a lui Miron Costin,
Nicolae Costin, Radu Greceanu, Rada Popescu i loan Neculce nu se vor
uita, nici se vor perde. StrAmosii nostri Cu un pas grabnic se Snaintesc pe
calea civilisatici Apusului ; Ins& toate acestc propl.siri se fac Innapoieri.
Vremea cAderii le vine ; In pisma natiilor strAine, In neunirea Intre
uitind c stilt un singur i acelas neam, ci despArtiti, luptIndu-se i sll-
bindu-se Intre dinsii unii pe altii subt nume de moldoveni i munteni, romAnii
se apropiu de peire. Tirania otomanA se IntemeiazA asupra lor i cu dinsa
superstitia, ignoranta i Intunericul. In Inceputul veacului trecut se iveste
biruitorul lui Carl XII, Petru cel Mare ; mArnimimosul monarh Ssi pima
un ochiu IndurAtor asupra popoarelor crestine a Turciei ; romAnimea salta
de bucurie ; eroul Rusiei, spre mintuirea obsteascA, se uneste cu Brtinco-
vanul ti cu Cantemir, dar zavistia i pisma acestor domni nimicniceste un
plan asa de mare si asa de bine Inceput. Pacea de la Prut IntemeiazA
pe un veac jugul osmanilor asupra Principatelor de la DunAre ; Cu tragerea
ostilor rusesti, romAnii perd cea de pe urml nAdejde de mintuire, cea de pe
urn:4 scIntee de nationalitate i cel de pe urml drit ce le mai rAmAsese,
dritul de a fi ocIrmuiti de cltre domni plminteni ; i fanariotii se fac stA-
pinii Moldavici j Valahiei
isioria Istoria non& se Incepe cu veacul cel mai cuirnlit care vreodatA au apAsat
nona tenle noastre.
Toate elementele de nationalitate si de patriotism slut de mult perdute,
legile fundamentale a terii se calcA In picioare, AdunArile obstesti, subt
nume de Divanuri, se fac numai niste formalitAti fArl interes. O aristocra-
tie ignorantA, sprijinitA de Poart si de cler, pe de o parte, tine in lanturi
un popor de mai mult de doul milioane oameni, ear pe de alta, se face
stavill chiar binelui, ce unii din domnii fanarioti vroiesc a face ; driturile
terii, care din care se sileste A, le \rind& mai cu mic pret si mai degrabA ;
isvoarcle de Inavutire publicA se IntrebuinteazA numai In folosul unor fa-
milii Moldavia se sfisie In trei pArti, Valahia este IncongiuratA
cu cetAti turcesti zidite pe pAmIntul ei. FAA. ajutor din afarl, fAr ajutor
dinlluntru, romnii scapl toate prilejurile de mIntuire, i In vreme cInd
toate popoarele Europei se InainteazA spre o mai zclrav5211 fntemeiere din
lAuntru si din afarl, noi cu aceeasi repegiune, ne apropiem de peire. Revo-
lutia frantezA, sguduind Europa pinl In cele mai aclinci a sale temelii, se
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
resimti i lntre romAni ; unii dintre ei se pun In comunicatie cu directoriul
frantez ; dar prea multe ten, prea multe stavile Impedeca once bun5, is-
prava. Pe urma biruitorul de la Marengo. In expeditia sa in Egipet, vroind
a da treaba turcilor, trimite emiseri In Valahia si Moldavia ca sa formeze
partizani ideelor noue ; generosul Rigas, rnagulindu-se cu fagaduintele lui
Bonaparte, se face propoveduitorul slobozeniei ; oprit In Intreprinderea sa,
el se da calailor de la Belgrad i rnoare pentru Patric. Dar moartea sa nu
ramlne neroditoare, si ea este menit5, s pregateasca regeneratia noastra.
3loartea lui Rigas de o parte, apasarile nesuferite a tiranilor de alta parte,
ideile veacului, care desi Incet, dar tot Incepusera a patrunde intre romani,
scrierile lui Petru Maior i a altor barbati patrioti, contactul cu anule ru-
sesti ce au ocupat Principatele de la 1806 pin5.1a 1812, toate acestea prega-
tesc intimplarile de la 1821. In vremea clnd In Moldavia Eteria izbucneste
chiami la slobozenie nu numai pre greci, dar pre toate popoarele cres- Teodor
tine care gemeau subt jugul Turciei, Teodor Vladimirescu radica pe de alta Vladiminsseu
parte Sn Valahia steagul national, vestind rominilor ca vremea venisa pen- !Mica
tru ca tara s5, scuture stapfnirea strainilor, sa departeze abuzurile, care o steagul
rodia, 5i s dobindeasca guvern national Intemeiat pe o sarta liberall. national
Pornirile si a lui Ipsila.nti si a lui Vladimirescu au un ran sfirsit ; dar cu
toate acestea resultatele lor pentru noi stilt nemasurate. IntImplarilor de
la 1821 sintem datori cu once propasire ce am facut de atunce, caci ele
ne-au desteptat duhul national, ce era adormit cu;totul. De atunci multe
Impregiurari din afar% ne vin In ajutor : Curtea protectoare, ca o rasplata
pentru jartfile ce romanii i-au facutde la Petru cel Mare i pin& la pacea
de la Adrianopol, simteste o Ingrijire adevarata pentru soarta noastra ;
desi Inc romAnismul nu triumfa, cum zicea d. Aaron, totusi existinta
politic5. Incepe a ni se aseza pe temeiuri mai statornice. In una multor
multor nenorociri, un orizont mai senin ni se arata ; pacea de la
Adrianopol se incheie Intre Rusia i Turcia, i drituri perdute de veacuri
ni se Intorc inapoi. Kisel,ef, un nume pre care rominii nu trebuie sa-1 ros-
tease& declt cu recunostinta i dragoste, este Insarcinat cu regeneratia
patriei, cu punerea In lucrare a pravililor menite sa ne faca o natie, pin&
la Implinirea cei mai mari fagaduinte, pin& la cea mai temeinicA 1nchizas-
luire a nationalit5.tii noastre, adeci numirea de domni paminteni i pe viata,
pe tronurile Moldaviei i Valahiei.
Pin& aici, domnilor mei, vine istoria ce am si v5. infatosez. Sprijinul Pentru
cel mai temeinic, ca s5, pot ajunge la telul dorit, 11 astept de la indulginta natie
d-voastri si de la nadejdea magulitoare ca prin prelectiile mele voi putea vi
destepta In d-voastra un duh de unire mai de aproape Intre toate ramurile patrie
nearnului rominesc, i un interes maiviu pentru natie i patrie. Aceasta mi-ar
fi cea mai scump rasplatire i cea mai burn. Inbarbatare In trudnicul meu
drum.
Intr-o asemine Intindere de istorie, care cuprinde atlte timpuri i atite
locuri chiar cu cea mai mare luare aminte, trebuie sa fac greseli ; oricine
223
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
InsA va binevoi a m asculta ceva, va Insemna c5. ele se vor IntImpla din
lipsa cunostintelor i nici decum din rea voin san cu vreun scop ascuns.
n Infttosarea IntImplIrilor care snit aproape de noi si pe care sau noi,
sau p5sintii nostri le-au vAzut, voi fi cu cea mai neadormia privighiere,
mArginindu-ml a vl arata numai faptele lnplinite, WI a vroi a v desco-
peri i 1uri1e ascunse. In epoha de la 1822 si pIn5. la 1834 voiu fi mai ales
eft se va putea mai scurt i mai obstesc, InftosIndu-v5. numai IntimplArile
publice i acele care au avut o Ineurire simtitoare asupra rii. Noi n-am
ajuns inc asa departe ca s putem trata cu nepfirtinire istoria contimpu-
reanl ; aceasta este treaba viitorimii ; Dumnezeu dar sa mA fereasca de a
vroi a mi pune censorul convietuitorilor mei, judecIndu-le sau criticindu-le
purtarea i faptele. Acela care isi 1nal duhul la vrednicia unui istoriograf,
Vecinicul zice loan Milller, perde din privirea sa once atingeri momentale i particu-
adevAr lare. jurnaluri pot aduna personalitg.ti ; In tablele istoriei se scrie numai
vecinicul adevAr".
111 Reproducere dupA Foaie pentru minte", VII-1844, sr. 11-13, p.81-85, 89-93, 97-102;
Edilii: Cuvint penims deschnInea cursului de islorie nalionald in Academia Mihdileand, road la
24 soiendwie 1843, lafi, La Cantora Foaiei SAtesti, 1843, 14 p.; Proptsirea" I, 1844, nr. 37,
p. 292-96 nr. 38, p. 297-303; Tradus In Blatter ter Geist, Gemfith und Vaterlandskunde",
1847, nr. 22-24 $i 26 ; LesopisqUe rdrii Moldovei, I, Iasi, 1852, p. XXVXXXVIII; Cronicele
Romdniei, I, Bucuresci, 1872, p. XXXIXLIII; Aron Pumnul, LePturariu roindnesc cides din
scriplosi rumdni, t. W, Viena, 1864, p. 256-275 (Dupi : Al. Zub, MiFWAI Kogdlniceanu-biobiblio-
grafie, Bucuresti, 1971, p. 32-33, sub nr. 220. Tot acolo si celelalte edilii). De asemenea si M.
Rogilniceanu, Opera, II, &Tier{ istorice, p. 386-399.
224
www.dacoromanica.ro
1843-1844
Sociale, economice, nationale...
FABRICILE Sit FIE APARATE...

TEHURILE SA SE STYRPEASCA....
CLUJ. DIETAL. 49
staturilor prin care se cere prelungirea Dietei, numai In
Reprezentatia
16 dec. s-au dat In minile Ecs. sale a c. comisariu. In vederea din
aceeasi zi deputatul Iosif Zeik f&cu o propozitie, ca si phi& cind asupra tehuri-
lor s-ar lua alte mAsuri, dieta de acum s5, grlbiasc a face o lege prin care
fabricele s& fie aprate de n&p&stuiri pricinuite prin tehuri.
Deputatul din districtul FAgIravului propuse ca s se apuce m&suri,
prin care tehurile de mestesuguri, ca unele care se zic a fi stabilitoare de o
industrie mai Intinsa vi egoisticl, s5, se stfrpeascl cu totul din tarl.
AmIndoal acestea propuneri fui% date la deputatia comercian., ca aceea
s1-0 dea pirerea Incl pinl fine dieta.
Deputatul din scaunul Sibiiului, Simion 5raiber, protest& asupra acestei
hotarki, vi fu sprijinit de mai muIti deputati sAsesti, Incit protestatia se
trecu la protocol.
Gazeta de Transilvania", VI, 1849, nr. 1 (4 anuario, p. 1. co. II.
O VICTIMA A TIRANIEI: MITIGA. FILIPESCU

1.
50
CASIMIR V. TIMONI, CONSULUL AUSTRIAC DIN BUCURE$TI, CATRE PRINCIPELE
mETTERNICH
Nr. 22
Serenisime Principe ! Bucuresti, 22.V. 1843
fiu de boier, Mitic5. (Dimtrie) Filipescu, implicat In cons-

Cunoscutul
piratia din anul 1840 si condamnat la o detentie de 10 ani In m&n&sti-
rea Snagov, a fost gratiat In luna martie a anului curent de domnul ce dr-
muieste In prezent, dar dupl ce vi-a doblndit libertatea a 1nceput sl sufere
18 e. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
de o tumoare la git, care in ciuda straduintelor medicilor a tot crescut
si in ziva de 19 I.c. i-a curmat viaja.
Cu toata jena financiara a acestei ramuri a Filipestilor, i s-a facut dece-
datului o inmormintare fastuoasa i s-au tinut panegirice in care a fost
infatisat ca o victima a tiraniei.
A fost o demonstratie impotriva domnului destituit, pc care 1-au invi-
nuit multi de moartea lui Filipescu.
Textul german
Z1. 22
Bukarest, 22. V. 1843
Durchlauchtigster Fiirst 1
ner bekannte Boyaren-Sohn Mitica (Demeter) Philippesco welcher in
die Verschw6rung des Jahres 1840 verwickelt, zur 10jhrigen Deten-
tion in dem Kloster Snagowe verurtheilt, von dem gegenwartig regieren-
den Hospodar im Mrz dieses Jahres begnadigt worden ist, hatte kaum seine
Freiheit erlang,t, als er an einer Geschwulst am Halse zu leiden anfing, wel-
che trotz aller Bemithungen der Arzte immer grsser wurde, und am 19
d.M. dem Leben des Mitika Philippesco ein Ende machte.
Ungeachtet der Armuth dieses Zweiges der Philippesco ist dem Verstor-
benen ein glanzendes Leichenbegrabniss gemacht worden, und sind dabei
Reden gehalten worden, welche ihn als das Opfer der Tyrannei darstellten.
Es war eine Demonstration gegen den abgesetzten Hospodar dem von
vielen der Tod des Philippesco zur Last gelegt wird.
n.
LUI DIMITRIE FILIPESCU, JALNICUL SAU VAR COSTANDIN GHIORGHIE
FILIPESCU
FericIli eel ce se gonesc pentru dreptate
el acelora este Imparitia cerarilet"
(Maki, cap. VI)
nomnul 1-au zidit si au zis : Du-te, repedi-te Intr-aceasta lume amara;
mergi din valuri In valuri, izbeste-ti thiara ta frunte de capritille
soartei, sfarima-ti inima, i chid vei vedea ca lumea este prea strimta, ca
sa-ti coprinza sufletul, intoarce-te la mine, si mila mea iti va rasplati pen-
tru cite ai suferit". N5scu, trai i cunoscu de ale vietii cleat durerile ei I
in zadar acele nopti f5x soma, care le petrecea cu capul plecat pe cartile
stralucitei antichitati, si a veacului nostru, In radar acea comoara de In-
vatatura din care t insusise nobilul sau caracter, acea vointa de fer d-a
nu se pleca nedreptatii i nelegiuririi, toate s sfirsira scum, toate s poto-
lira; muri, i cu dinsul impreuna murira si nadejdile care le kranea pentru
226
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
dinsul, acei ce cunoscindu-1 bine stia sa-1 pretuiasca, dar nu sa stersera,
nici se vor sterge acele Intipariri, care netagaduitele sale talente, nobilul
sau suflet, Inaltele si patrioticile sale cugetari le-au lasat dupl urma-i.
Jertfa unei despretuite tiranii, jertfa unor duhuri tirite si vindute, stiu
sa arate in curs de trei ani ca., daca putea sa-1 inconjoare de toate micile
uneltiri a unei scirboase Inchisori, nu putu sa-i darime sufletul acela atit
de Intarit prin preteptele sfintei Evanghelii, si prin acea putere moral& care i,iertfa
I-au pastrat neclintit In mijlocul suferintilor care i le nascocea In toate unei
zilele, si mai la urma In tot cursul ingrozitoarei sale boale. Cine 1-au auzit despreluite
In aceasta vreme de chinuri sa se plInga. citusi de putin ? Ce astimpar, ce tiranii ..."
rabdare In toati purtarea sa, pina la cel dupa urma ceas I Ce curaj, cind
recea mina a mortii A Intinse catre dinsul 3... sa scull, sezu pe un jet,
lua mina nenorocitei sale maici, o strinse si vazind lacramile care-i inonda
obrajii ei, si suspinurile care esa din peptul cel obosit, li faca semn sa. tack
li arata cerul s'i Inchise ochii I I I
Ai murit, tinere si nobile barbate, dar, mucenic In lumea aceasta asa
de amara pentru tine, o O. dobindesti In lumea veseliilor cununa mucenici-
lor ; ai scapat de ticalosiile acestii vieti, unde rautatea te-au prigonit, esti
acum lnaintea tribunalului aceluia al vecinicei si sfintei dreptati, unde se
vor cumpani nenoroci[ri]le tale cu cugetul acelora ce le-au pricinuit.
Pace tie I pace iubitei tale tb.rIni I treaca crestinul cel bun pe di-
naintea mormintului tau, si zit& : au trait vreo citeva ceasuri, si n-au cu-
noscut decit ticalosiile acestii lumi l Doamne I tu, mIngiierea nenorocitilor,
tu, izvorul bunata.tilor, primeste-1 In sinul tAu, Doamne, dAruieqte-i lui ceres-
tile tale bucurii, iartl-i grealile lui, Doamne I 5i iartl 0 trece-i ce I-au bin-
tuit pre e..
1893 rnai 9
I. Wien, Haus-, Hof- u. Staatsarchiv, Moldau und Walachei, Fasc. 56; Copie dact. B.A.P.
(Rapoarte consulate austriece Vi, Acte nr. 160); II. B.A.H.,Fragmente msse" (fost res, tom.
4078, f. 1721.
NEMULTUMIRI GENERALE
SUB DOiriNIA LUI GH. BIBESCU
5f
R. G. COLQUHOUN, CONSULUL BRITANIC LA BUCUREM, CATRE LORD
ABERDEEN, MINISTRUL DE EXTERNE AL ANGLIEI
No. 6
Excelentk Bucuresti 28 Oct. 1893
absentei domnitonilui din Tara Romineasch nu a lost mar- Nemultumire
Perioada
catl de nici un eveniment important afar de cresterea constanta a In toste clasele-
sentimentului de nemultumire, pe care am avut prilejul sa-1 semnalez an-
227'
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tenor. Acest sentiment pe care nu pot sa nu-I bag In seam& este foarte
general si este Imp&rtIsit de toate clasele, de la boerii mari (fiecare din ei
fiind nemultumiti ca alegerea nu l-a favorizat pe el) pin& la tlanime.
Principele 0 cunoastere destul de intim& a caracterului principelui Bibescu m-a
Bibescu fAcut A sper multe lucruri din partea sa ; la urcarea pe tron el a plrut a
Intelege principiile care au condus la Inaltarea sa, iar rolul pe care el l-a
jucat In afacerile publice In ultimul an al domniei principelui Ghica au deter-
minat persoane impartiale &IA acorde Incredere. De fapt imediat dupl
alegerea sa toate partidele au fost de acord el nu s-ar fi putut face o alegere
mai bunl. Eu nu am Inc& nici un motiv s&-mi schimb aceast& opinie.
C& multe abuzuri continu& Ina., nu se poate nega, natura administra-
tiei si situatia speciall a t5.rii conducind la o asemenea stare de lucruri.
Principele are foarte putine persoane cu care s& poatl colabora. B5.rbatii
mai tineri, cei mai multi dintre ei educati In Europa, stnt Inc& prea tineri
pentru a li se putea Incredinta functiuni Inalte ; asa c& el este obligat A se
foloseascl de multi din aceia care au ocupat functiuni In timpul fostei admi-
nistratii. Dacl lmi este permis s5. atrag atentia asupra defectelor caracteru-
lui principelui Bibescu, as spune c5. ele consist& In graba, sau poate pripeala
cu care Isi formeaz4 o plrere si aceast& plrere, odat& formatO, el si-o men-
tine cu IncipatInare.
Este netndoios c5. influenta Consulului general rus se simte acum mutt
mai direct dectt Inainte si numai timpul va ar&ta claci aceast& influentl
se va exercita spre bine sau spre au.
Problema Printre cele mai acute cauze de nemultumire care au apArut scum
mosiilor este stirea c5. o noul conventie este pe cale s& se Izacheie privitor la admi-
minIstirilor nistrarea mosiilor mOn5stirilor tnchinate Locurilor Sfinte. Cei rece ani In
inchinate ... timpul clrora aceste mosii au fost administrate de guvemul local, Impreun&
cu egumenii sau staretii trimisi aici de la Locurile Sfinte, sint pe cale sl
expire si, sistemul dovedindu-se a fi fost defectuos In aplicarea sa si foarte
p&gubitor pentru toate pOrtile interesate, cu exceptia cttorva aforar, gu-
vernul rus a propus ca Locurile Sfinte sl plAteasel Principatelor o suma
fix& anuall de doul milioanepiastri (ca. 30 000L) In loc de fostele obligatii ;
ca un rezident purttnd titlul de exarh a fie trimis aici, el urnitnd sl in hotl-
rtri Impreun& cu principele si Cu consulul general rus in toate diferendele In
legAturi cu aceste mosii, iar tn caz de apel, decizia final& s& fie data de
Misiunea Imperial& de la Constantinopol. Nu mai este necesar sl subliniez
imensa crestere a influentei care va fi plasat& prin aceasta In mlinile agentu-
lui rus de aici, avInd tu vedere c5. aproape o treime din p&mInturile Valahiei
apartine m&n5stirilor mai sus mentionate. Mitropolitul primat al Valahieil,
o persoani foarte influentl, face tot ce-i sti In putere pentru a tmpiedica
aducerea la Indeplinire a acestui plan.
Ilanlmea T5x5.nimea se plInge acum de nelndeplinirea anumitor promisiuni fAcute
se ei In primele proclamatii ale domnitorului prin care au fost 15.sati sit apere
PMWe..." c& toat& munca fortatl, sub form& de corvezi", va lua sf Irsit. In loe de
aceasta, principele, constatlnd c5. fondurile municipale se gAsesc Intr-o
228
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
stare precarg si capitala reclamind m5suri energice pentru restaurarea ei,
s-a vgzut silit s impung fargnimii sase zile de munci suplimentarg, pentru
care ea avea totusi sg primeascg plat de muncitor agricol. Aceleasi motive
1-au silit s impung o tax sau accize pc toate vitele care intrg in Capi-
tall, patru parale de cap de vitg. Rezultatul acestor impozite a fost o con-
siderabill imbuntitgfire a situafiei capitalei si mi s-a data infelege c aceste
impozite vor fi In curind suprimate. Totusi in prezent nemulfumirea per-
sistg.
Am avut lungi convorbiri Cu Consulul general rus asupra situafiei si
am aflat de la el el ping in prezent toate acf iunile principelui Bibescu au
avut deplina aprobare a Cabinetului Imperial.
Am onoarea . . .
Robert G. Colquhoun
Textul englez
Nr. 6
My Lord, Buharest, 27th October 1843
The period of the absence of the Hospodar from Wallachia has not been
;marked by any event of importance except the gradual increase of that
feeling of discontent which I have before had occasion to notice. This
feeling I cannot conceal from myself is very general, and extends over nearly
all classes from the higher Boyard (each dissatisfied with the result of the
election not being more favourable to himself), to the peasantry.
A tolerable intimate knowledge of the character of Prince Bibesco led
me to hope much from him ; on his accession to the throne he appeared to
understand fully the principles whichhad caused his elevation, and the part
he had during the last year of Prince Ghyka's reign taken in public affairs
induced impartial persons to place confidence in him. In fact all parties
immediately after the election seemed to agree that no better choice could
have been made. I have not yet had reason to change this opinion.
That many abuses still continue, cannot be denied, the nature of the
administration and the peculiar position of the country leading themselves
to such a state of things. The Prince has very few heads to work with.
The younger men, most of whom have been educated in Europe are still
too young to be placed in high offices, so that he is compelled to employ
many of those who during the former administration held office. If it be
permitted me to point out the defects in Prince Bibesco's character, I
should say his error consists in his hastily, perhaps rashly, forming an opi-
nion, and that opinion once formed, he obstinately persists in maintaining it.
There is no doubt that the influence of the Russian Consul General is
more directly felt now than it was formerly, time alone can shew whether
that influence vrill be exerted for good or for evil.
229
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Among the more crying causes of complaint now brought forwards, is
the currently received report that a new arrangement is about being con-
cluded respecting the administration of the monastic lands dependent
upon the Holy Places. The ten years during which these lands were to be
administered by the local Government conjointly with the igournnes or
abbes sent here by the Holy Places, are about to expire, and the system
having been found very defective in its working as well as ruinous to all
parties except a few intriguers, the Russian Government has proposed that
the Holy Places should pay a fixed sum annually to the Provinces of two
millions of piastres (say L 30,000) in lieu of former droits ; that a resident
should be sent here with the title of Exarch, who should, conjointly with
the Prince and the Russian Consul General, decide all differences connected
with these lands and in case of appeal, the matter should be decided by the
imperial mission at Constantinople. It is needless to point out the immense
increase of direct influence which thus will be placed in the hands of the
Russian Agent here, when it is considered that nearly one third of the whole
soil in Wallachia belongs to the Monasteries above named. The Metropoli-
tan Archbishop of Wallachial, a person of very great influence, is endea-
vouring by all means in his power to prevent this plan from being carried
into execution.
The peasantry at present complain of the non fulfilment of certain pro-
mises held out to them in the early proclamations of the Hospodar they
had been led to hope that all forced labor in the shape of Corves" would
have ceased. Instead of this the Prince finding that thc Municipal funds
were in a most dilapidated state and the capital requiring strong measures
to put it into good order found himself compelled to impose six extra days
labor upon the peasantry for which however they were to receive labo-
rer's wages. The same cause compelled him to impose a tax or octroi duty
on all cattle coming into the City, of four paras per head. The eff -cts of
these imposts have been, certainly, a very considerable amelioration in
the state of the capital, and I am give to understand that these imposts
will shortly be discontinued. The discontent however now exists.
I have had long conversations with the Russian Consul General on the
state of affairs and have learnt from him that up to the present moment,
every one of Prince Bibesko's acts have had the entire approval of the Im-
perial Cabinet.
I have the honor to be etc.
Robert G. Colquhoun
P.R.O. F.O. 78/527, 12 27-31. Arh. St. Buc., microfilme Anglia, rola 15.
I. Neofit : mitropolit loctiitor (1829-1833 al 1834-1840); mitropolit:ales (1840-1849)

230
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
CONFLICT INTRE
ADTJN AREA OBSTEASCA 51 DOMNITOR
IN PRICINA INSTRAINARII MINELOR1
52
RASPUNSUL ADUNARII LA OFISUL DOMNESC Nr. 154 (DIN 14 FEVR. 1844)
Prea inaltate Doamne,

Adunare a vazut coprinsul ofisului n4imei Voastre, cu No.
Obsteasca
154, ce ati bincvoit si-i adresati la raportul co No. 166, si s-a patruns
de multa mihnire pentru bagarile de seama ce-i faccti, el ar fi esit din
hotarele atributiilor sale si ca ar fi calcat regulele bunei cuviintc si a cazu-
tului catre Inalta Oblacluire respect, cerind prin al sail raport desfiintarea
jurnalului incheiat de Sfatul Administrativ Estraordinar in privinta es-
ploatarii minelor si intarit prin of isul Inaltimei Voastre ; mai adaogindu-se
ca nu s-a pa.truns de cuprinderea pomenitului jurnal, ce este intemeiat
chiar pe dispozitiile articolclor acelora co care s-a slujit ea Intru espunerea
din raportul su atins de prezisa pricina.
La aceasta, luind Adunarea voe de la Inaltimea Voastra, v supune cu
respect ca avind sub vedere in toat vremea paragraful de la art. 54, art.
56 si paragraful de la art. 57 al Regulamentului Organic ce pe linga altele Minele,
o indetoreazil ca sa judece folosul tuturor masurilor ce s-ar lua In pricini ori nnul din
de obste sau intimplatoare ; socoteste el n-a pasit peste ale sale atributii, ob5te*tile
privind pricina minelor, unul din obstestile folosuri ale Wei, a chib- folosuri
zuit, potrivit cu indatoririle la care a supus-o pravila organica, sA roage pe ale Wet
Inaltimea Voastra, In urma deslusirilor ce luase despre coprinderea jurnalu-
lui, ca s porunciti a se desputernici, pe cit el nu se va fi aflind coglasui-
tor cu legiuirile in fiin ; precum i a se desfiinta tiparitele i obstitele esem-
plare i a se popri de a nu mai tircula2, pentru departarea lor de la temeiu-
rile pravilei, pe care nu le-ar fi socotit c ar putea insemna cevasi daca nu
le-ar fi recunoscut imbracate co caracter of
Acestea au fost, Prea Inaltate Doamne, cuvintele pentni care Adunarea
a intins plecata sa rugaciune doveditoare a singurei dorinti ca sa var.&
prescrise chibzuirile atingatoare de exploatatia minelor Inlauntnil cercu-
lui articolilor 178 si 179 a Regulamentului Organic, avInd supt vedere,
osebit de alte consideratii cc privca la masurile cenite spre asigurarea veni-
tului Statului, si darea sorocului de duoisprezece ani, punt de capetenie si
vrednic a se loa In bigare de seama, nefiind nici cum coprins in pomenitele
articole. Care soroc pentru ca sa se dea de s-ar fi judecat folositor, trebuia
ca o adaogire la pravila sa se aseze dupa formele legiuite prin art. 55 a
Regulamentului, spre a nu se Impiedica altmintrelea nici sloboda dispozi-
tie a fiecaruia proprietar Intru cele de bun voe tocmeli.
Nu niclajduia Insa Adunarea a priimi de la Inaltimea Voastr raspun-
sul prin care nu numai sentimentele sale se cunosc altele de cit cele adeva-
231
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0111.g1VI
rate si respectoase catreIta Obladuire, ci i lndatoririle puse asupra ei
prin articolile 54, 56 si 57 se Iasi neluate In bagare de seama. Adunarea dar
se margineste i acum intru a repeta plccata sa rugaciune, ceend cu supu-
nere cele cuprinse In raportul sau cu No. 166.
Iar eft pentru ceea ce priveste la viitorul ei, dupa cum bine ati voit
inaltimea Voastr sa. Ii adlogati Insfirsit, ea mai intli socoteste de flea-
gaduit a va Incredinta c nu uita nici va uita vreodata datoriile sale catre
inalta Obladuire ; avInd dupa aceasta deplina multumire a se mInglia de
nadejdea c fiinta si locul ce Infatiseaza stau supt suzeranitatea i ocroti-
rea amIndurora facatoarelor de bine Prea Inane Puteri.
No. 205, 1894 Fevruarie 29
Acest raport s-a priimit de Obsteasca Adunare dupa cele mai multe
glasuri, potrivit cu g. de la art. 98 din Regulaments.
Prezidentul Obstestei Adunari, Neof i t, mitropolit Ungro-V1ahiei,
Ioan Vacarescu, Const. Gr. Ghica, Dimitrie
Hrisosco leu, Constandin Su tu, Alexandru
Ghica, Gr. Cantacuzino, Scarlat Gr. Ghica,
I. Slatineanu, A. Cocorescu, N. A. Nicolescu,
C. G. Filipescu, C. Filipescu, A. Racovita,
I. Balficeanu, Alecu Bujoreanu, C. N. Brailoiu,
C. Costescu.
Analele Parlamentare ale RomAniei", tom. XIII. Partes I. Obicinuita Obsieasat Adunani a
Tenn Ronsdrissei ... 1844. Bucuresci, 1902, p. 397-398 (Anexe No. 55. Litera E). PublicatA
Intli de D. A. Sturdza, Castigates Trandafilol. Episod din irforia tnodernd a Romdnia,18.13
1844, In Revista Nour, I, 1888, Nr. 7, p. 248-249.
1.0 societate minierl din Rusia, reprezentatA prin inginerul Al. Trandafilo v, cerusa
In martie 1843, si obtinuse de la domnitorul Gh. Bibescu, In octombrie acelasi an, concesiunea
mor exploatAri miniere pi satine In conditii care ofereau perspectiva InclIcArii preve.derilor consi-
tutionale de inalienabilitate a solultti 'Aril. 2. E vorha de propunerile-contract rispIndite de Tran-
dafilov pe la diferili proprietari de terenuri metalifere sau saline, In contrazicere cu legiurile fa
fiintL. 3. Drept urmare, pe dim de 4 martie, Adunarea a fost dizolvati.
53 IOAN ELIADE RADULESCU, MACIA$UL $1 FLORILE1
ghimpos, salbatic Pir avea pe ling5. sine

UnMacias
De prin locuri departate, Buruiana blestemata
Noduros, rlios, iernatic, Ce se-ntinde-n mii de vine
Smuls de crivete turbate, Inclestata, Intesata
Aruncat Intr-o Gradina, tarImu-nteleneste,
Avutita, roditoare, mi usuca stIrpeste,
Vrea sa prinza radacina, Stinge neamul d-once floare,
intre flori mirositoare. Suge sucul din livede,
232
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Fruct, leguml abia vede Du-te dracului din tara I
Muncitorul cu sudoare. Esti un proclet, maracine,
Astea toti le stiu prea bine, Nu ne-aduci tu vreun bine.
Dar Maciasu-i marAcine, Pirul Ala e rea piaza.
5titi c nu e de vreo mana. Unde-apuca de-ncuibeazA
Specull dar pentru sine Baga nasul, sfredeleste,
SA-si dea nume cu pomana Sapa locul, gitureste.
(Caci la dinsul suverrire DA-ne pace si te cara,
Va sa zic5. pomenire) Du-te dracului din tara" I
Zise dar ca e de vita
Trandafirilor faimosi Intr-acestea jata. vine
SA se bucure lelita GrAdinarul sa. aseze
Si flAcAii nazurosi. Binisor pe MArcine
Ingimfat de-a lui marime Si-ntre flori s5.4 Incuibeze.
Ca un semn de nobilime Nene, tata. GrAdinare,
CA se trage de la noadA, Ia gIndeste-te mai bine
Si c simte, patimcste, La primejdia cea mare
La folos obtesc gindeste Ce-a sa faci c-un maracine" ?
Isi puse si-un of In coadl Floricelele strigara
Nodurosul MArAcine Si fierbinte se rugar& :
Si crezu c5.-i sta proa bine. Ia astupl acea groapa,
Vin-mai bine de ne-adapa;
Off Incoace, of !molo, DA la cioara pe Roscatul
Of 1 Gradina rasuna ; Ca ai sa ne tragi plcatul . . ."
Flor icele curioase N-auziti, taca-va gura,"
tina p-alta se-ntrcba ; Strigl Omul suparat.
Trandafir sa fie, lele" ? Mie-mi trebuie rasura,
Nu e trandaf ir, surato" ; Voi nu stiti a fine sfat.
Vai de noi, de floricele" I E obraznicie mare
Ce-a mai fi de noi, cumnato" I Sa-mi ziceti curat s-anume :
E macias, lua-l-ar naiba", e Groap-astupl, GrAdinare,
Viorelele strigara, D la dracul pe Roscatul I*
semn rail, ca scaiul, sgaiba l Mi-e rusine si de lume
sAlbatacie-n tara". SA-mi strigati ca trag plcatul,
Surori bune, dumneavoastra Cind eu jarca, toata vara,
Nu va temcti, suratele. Zi si noapte asudez
Rujii, noi din firea noastra. SA v-adap, sa va lucrez
Si noi facem floricele. Cit m-a obosit povara.
Sunt de-o legc-n asta tara Eu voesc obstescul bine
De Domnul blagoslovita, Si-a gradinei avutie;
La spor mare vl invita Eu stiu si din maracine
Vita mea de din afarl". Sa scot flori cu mlestrie.
Mai maciase, mAi maciase, Altoi-voiu eu Rasura
Mai spioane, mai ploscase, Tot cu roze frantozesti,
Da-ne pace si te cara, Trandafiri Imparatesti,
233
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMinsli
SA va taca voila gura". Mearg dracului din tara !"
Nene, tata Gradinare, Florilor, taceti acolo,
Vezi primejdia cea mare. CA, va dau cu sapa-n cap;
De-ar fi trandafir, tot merge, Am facut data. groapa
Ci vedein ghimpoase verge, 5i-acum cinstea voi sa-mi scap.
Si-acel of grozav din coada Ce-am flcut nu se desface;
Ce cu trandafir se-noada I. . . Pin-acum nu s-a mai dat
Tot mai multe stie satul GrAdinar sa ceara sfat
sentimental spurcatul De la flori i dati-mi pace
5i-oftatura lui rAu pute
C-om merge din bute-n butc. Gradinarul ostenit
Nu vezi pirul cc ne-aduce? De atita girl multa,
N-ar mai apuca s-apuce Sapa, ia, nu mai asculta
o proasta buruiana $i s-apuca de sadit.
$i se-ntinde pe poiana. Cind tot vintul de apus
Sc praseste in grill:link Face-o vijalie mare,
Ne stinge din radAcina, Un virtej roteazii tare
Cc-0 veni cu avutia? $i liaciasul sboar5. sus.
LasA-n colo miestria, Peste cap ti-I invirteste,
Corcitura, altoirea, Ametit ti-I rasuciste
CA tot lucru-si are firea ; In bucati 11 imprteste,
Maciasul e maracine $i la dracul ti-1 trinteste.
Ciomagos i plin de spine. Si-n grAdin pace bun&
Floarea este iarasi floare, Gradinar cu flori aduna:
Ce dA spirt iar nu duhoare, Unul sudA, i lucreaza
Pune-o-n pept, la cap, pe masA, Alta cimpul insmalteaza,
Maracini nu pune-n casa, Unul sap& i plivcste
Vorba, stii, de la parinti. Alta fructul insutcste.
Lacrime varsAm fierbinti,
Noi stim rivna Infocata, Gradinare, gradinare,
$tim sudoarea laudata, Vezi de pir a te feri
Pretuim stiiuta mare,
CA iti face munca mare;
Nene, tat& Gradinare;
Ci MAciasul e ispita, Fugi de of tit vei trai !
sarninta de gilceava, Florilor luati aminte,
De dihonie cumplita : Flori nevinovate fiti;
Vai de noi i de-a ta slava ! Nu prea cereti iar cuvinte,
Tipa-I peste gard afara, CA nu-n toate nemeriti I. . .
B.A.R, ms. rom. 3477, f. 181rv 5i182-383; ms.rom. 4076 (ArhivaPencovici). Publicati In
1. Eliade, Poesit inedite, Sueluesei, 1860, p. 57-63; Idem, Satirele t Fabuiele Zvi Craiova,
1884, p. 270-275. Vezi D. A. Sturdza, Cestiunea Trandafilof,loc. cit., p.249-251 ; i I. Reliade
ROdulescu, Opere, t. 5, Edilie critich de D. Popovici, Bucure$ti, 1939, p. 134)39; 558-560.
I. Cu privire la larga eirculaiie In manuscris a ac.estei ponii-pamflet, vezi doc. 82 (N .73Akescu,

Privire asupra skit* de laid ...), p. 319.
234
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
TOTI OAMENII
SE NASC I SiNT SLOBOZI
54
M. KOGAL N10EANU, DESROBIREA TIGANILOR
Obstestii Adunaxi din sesia anului accstui, (Ara. eft de putina

Lucrarile
partinire, prin importanta lor pot zicc ca vor face epoha In istoria cons- Reforme
titutiei si a civilisatici noastrc. Regularea averilor manastiresti, desfiinta- ce fac
rea dajdici cc prcotii, diaconii i dascalii platia altor de cit Statului cinste
mai ales desrobirca tiganilor manastiresti si a celor a Oclrmuirii, acarora
slobozenie are a se declara in una din viitoarele scante, toate aceste sint
niste reforme ce fac cinste atit guvernului ce le-au propus, eft i camcrii
care le-au dat o intindere si mai liberala; numai.duhurile ruginite i vraj-
mase bin elui ar putea sa le tagaduiasca lauda ce li se cuvine.
Para a intra In discutarca a tot ce este bun in cele dintei doa dispositii De,zrobiren
legislative, carc sint de competentia jurnalurilor politice, noi ca romani, ca jiganilor,
iubitori a omenirii, ca fii a vcacului nostru, nu putem sa ne oprim de a nu aceasth
vorbi de a tria, adeca de disrobirea liganilor. Un asemenea act din partea
Ocfrmuirii noastrc ne inal teara deopotriva cu staturile cele mai civilisate idee
in privirea principiului moralului si a dreptatii. in adevar, precum Mol-
dova Inca la anul 1799 si-au slobozit lacuitorii, pina atunce lipiti pamintu-
lui subt nuine de vecini, chid Frantia la anul 1789 si Germania la 18 12
avca Inca verbi (serfs, Leibeigener) tot asa i acum patria noastrit, desro-
bindu-si tiganii, sfinteste principiul ca toti oamenii se nasc i stnt slobozi,
In vremc chid coloniile Frantiei si multe staturi rcpublicane a Unirii Ame-
ricane de Nord gem de rnilioane de ncgri impilati, in vreme cind robia
inca, In adunarile legislative a acestor tLri, riumara atitia partizani
Multamita dar si de trii ori multamita fic domnitorului carde au avut
acca.sta mareatli idee ; multamita si de trii ori multamita fie ministrilor carii
au infatosat-o Adunitrii legiuitoare ; multamita, si de trii ori multamita fie
deputatilor carii au facut-o lege. Cinste tutulor acelor care mIntuindu-ne
teara de cea mai grozava enormitate sociala, de robic, ne malta atit de mult
In principii ; cinste fie si bisericii ce astazi nu mai are robi ; ea acum se
arata, adevarata biserica a lui Hristos, carde au adus slobozenia pe pamint,
rostind c dinaintea sa nu sint nici bogati, nici saraci, nici stapini, nici
robi !
Cuprinsul masurilor luatc spre stirpirca robiei merit& cele mai mari Proiectul
laude pentru potrivirea i Intalepciunca lor. Prin proiectul infatosat Obs- din
testii Adunari i incuviintat In 31 ianuaric 18-19, s-au statornicit ca toti 31 ian.
robii monastirilor, atit pamintesti, cit straine, sa fie slobozi pentru tot- 1844
deauna si sa se bucure de acelesi drituri ce sint Inchizasluite i celorlalti

moldoveni de potriva lor, adec acei asazati pe mosii, care se Indeletnicesc
231
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMiNI
cu lucrarea parnintului, si se puie In clasa lacuitorilor birnici, ear acei Cu
mestesuguri de prin tirguri sa se aseze intre negustorii patentan. Aceasta.
pravill a trebuit s traga negresit dupa sine si desrobirea tiganilor statului.
De proiectul ce are a se inf atoa in curind Obstestii Adunari pentru acestii
nu putem Inca nimic rosti hotarit ; tot ce putem Insa zice cu sigurantie
este c nu ne lndoim nici un minut c d.d. deputati, care s-au aratat asa.
filantropi si de drepti pentru tiganii manastiresti, ar putea fi mai putin
drepti pentru tiganii ocirmuirii, care in fapta i pina acuma era emanci-
pati, avind aceleasi Indatoriri i dari ca si lacuitorii birnici.
insa o masura, de capitenie, caria nu pot sa-i dau toata lauda cuvenit
si
si care este menita s loveasca robia in adacina., este adaogirea facia& de
adaogirca
catra Obsteasca Adunare la proiectul din 31 ianuarie si care hotaraste ca
facuta
sumile strinse din darile fostilor robi manastiresti sa se pastreze Indeosebi
de
In visterie i sa se Intrebuinteze spre rascumpararea tiganilor boieresti.
Obsteasca
Aceasta Inteleapta dispozitie i pilda ce negresit multe inimi nobile vor
Adunare
da-o priti desrobirea far& plata a tiganilor lor, trebuie s ne dee nadej-
dea magulitoare ca In curInd principiul fraternitatii tutulor oamenilor, cu-
noscut astazi In teorie, se va pune i In practica si ca acea zi frumoas nu
este departe In care Moldova va fi un pamint de slobozenie pe care picior
de rob nu va calca ; i sa dea Dumnezeu ca aceasta zi fericita i mareata.,
In care toata familia romaneasca sa se vada una prin acelesi drituri, sit fie
zina de 6 april 1399. Nici cu un alt chip mai vrednic nu se poate serba iubi-
leul hotarlrii obstesti din 6 april 1749; desrobirea vecinilor s-ar serba prin
desrobirea tiganilor ! ! !
Fiind unul din cei tali moldoveni carele am chcmat luarca-aminte filan-
tropilor asupra tiganilor*, cetitorul sli binevoiasea a-mi ierta ce i s-ar parea
exagerat in cuvintele mele ; bucuria Ins& c am vazut dorintile mele impli-
nite ma face entuziast, fr sa vreu ; i ast entuziasm nu este numai In
mine. Toti romanii, toti iubitorii de omenire, toti partizanii ideilor notia
si-au unit glasul spre a aplauda un act care d slobozenia unui popor intreg.
Tinerii mai ales au fost cei tntli a pretui facerile de bine acestui act vrednic
de aducere-aminte. impreun ei s-au grabit a dovedi domnitorului simpatia
recunostinta de care ant patrunsi pentru asemene filantropicc masuri ;
Sndeosebi, fiestecare din viu grai sau in proza sau In poezie si-au aratat sim-
timentele i bucuria sa. Cele mai insemnate din poeziile acute la acest prilej
le Impartasim cetitorilor nostri, siguri fiind cA In ei vom gasi aceeasi opi-
nie care ne !mull& si pe noi.
DuPA Foaia tiinjific gi literara" (Propasirea"), 1, 1844, Suplement ecstraordinar",

nr. 5 din 6 kbruarie, p. 1-2. Republicata : M. Kogalniceanu, Opere, t. 1. Scrieri istorice. Edilie
critica adnotata de Andrei Oletea. Buc., 1046, p. 667-669; Pentru celelalte edilii vezi Al. Zub,
o. cit., p. 34 (nr. 224).
Vezi Esquisso sur Cigains, par M. Kogalnicezn, Berlin, 1837 [Nota lni M.K.].
236
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
EMANCIPAREA TIGANILOR MANASTIRESTI
$1 AI STATULUI IN MOLDOVA
55
SAMUEL GARDNER, CONSULUL BRITANIC DE LA !AV, CATRE LORD ABERDEEN,
MINISTRUL DE EXTERNE ENGLEZ
No. 1 Iasi, Martie 1, 1844
Excelenta,
onoarea s5, aduc la cunostinta Excelentei Voastre emanciparea Aceasti
Ampartial& a tiganilor din Moldova. Aceasta foarte important5. masurl foarte
este rezultatul unui mesaj al Principelui si al Consiliului de Stat atre Ob- important&
steasca Adunare si eu sper din inim& c5. ea va fi urmata de dezrobirea inte- tnasuri
gral& a acestei nefericite populatii peste o sut& de mii, iar dup5. unii
publicisti, doul sute cincizeci de mii. Potrivit unei declaratii pe care mi-a
facut-o domnitorul prima cifra, pare a fi cea corecta. Categoriile cari au fost
cliberate consista din o mie de familii robi ai statului si un numar egal de
robi ai domeniilor bisericesti si mlnastiresti.
Am aminat putin transmiterea acestui raport catre Excelenta Voastra
In speranta de a va fi putut aduce la cunoOinta o masura mai general& i
completa luata de Adunarea Ob0easca, potrivit asigurarilor pe care mi le
diduse domnitorul. Adunarea a 15.sat sa se Inteleaga ca nu va extinde aceasta
eliberare, dar ca. va permite vInzarea celor ramaqi in robia bocrilor, catre
stat, care va avea privilegiul de a fi singurul cumparator. Valoarea medie
a unui tigan de rind Impreuna cu familia sa se ridica la 7 pin& la 8 lire ster-
line. Darea anuala reclamata de guvem pentru fiecare tigan adult de sex
masculin, om eliberat, este de 10 ilingi sau un ducat imperial. Masura poate
fi In consecinta privita ca avInd un caracter fiscal, dar e de nadajduit ca
ea va ajunge s5. fie considerata mai mult ca expresie a bunelor intentii fatA
de cei In cauza.
Am onoarea.. . .
Sam. Gardner
Am onoarea sa includ o copie a publicatiei.
Textul englez
Nr. 1 Jassy, March 1" 1844
My Lord,
I have the honor to communicate to your Lordship the partial eman-
cipation of the Cigan or Gypsy population of Moldavia. This most important
measure has been the result of a message from the Prince and Council of
237
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
State in the Assembly General and I fervently hope that it will be follo-
wed by the enfranchisment of the whole of this unfortunate population
whose number exceed one hundred thousand and by some publicists are
stated at two hundred and fifty thousand. The Hospodar mentioned the
former amount to me as most correct. The classes which have been freed
consist of one thousand families, vassals of the Government and an equal
number attached as serfs to the domains of the churches and monasteries.
I have deferred my communication for a short time to Your Lordship
in the expectation of being enabled to render it more satisfactory by announ-
cing a more general and complete measure on the part of the Assembly
which the Hospodar assured me was likely. The Assembly has given to
understand will not extend the franchise, but will permit the sale of the
remainder belonging to the Boyards to the Government who have the pri-
vilege of sole purchaser. The average value of the ordinary Cigan with his
family is seven to eight pounds sterling. The annual toll tax which will be
demanded by the Government for every adult male-Cigan, freedman, is
ten shillings or one imperial ducat each. The measure may be regarded the-
refore as a fiscal one but it is hoped that it will be acknowledged more in
its benevolent intention towards its objects.
I have the honor. . .
Sam Gardner
I have the honor to enclose copy of the publication
The Right Honorable
The Earl of Aberdeen
P.R.O. F.O. 78/567, f .1-3; Arh. St. Buc., microfilme Anglia, rola 151
PEDECILE CARE SE ARATit.

IN DRUMUL NEGUSTORIEI"
56 TRANSILVANIA. COMERCIU
stiri sigure c Blaiestatea Sa Imparatul i marele print al nostru

Avem
au bine voit a lua o deosebita priveghere asupra negotului Transilva-
Comerciul niei. Patria noasta este econoama de pamInt In cea mai mare parte ; agri-
nostru area cultura Ins& numai acolo poate Inflori unde negutAtoria e In stare a mica
caute spre produptele de la un loe la altul, a le trece si a le Intoarce, a le schimba
DunAre i Mare si a le vinde cu un chip ca totdeauna s resulteze o stare activ5., iar nu pa-
siv din economiile si speculatiile noastre. Natura ne-a arltat cu degetul
c comerciul nostru Ina are s caute spre DunAre, spre acest mAret fist' al
Panoniei si al Daciei intregi, cum si spre Marea Neagrl si de acolo In rA5A-
rit. Aceste interese, de la care atirna parte mare Insusi viitorul nos-
238
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
tris, noi niciodat nu-1 vom pierde din vedere, iar monarhul nostru, bunul
pArinte a popoarIlor sale, stie i preveni dorintele noastre. O porunc& circu-
lar& ImpArtAsitl i mai de curind vAmilor si plasei negustoresti din aceste
tinuturi tintitoare de a scoatc la luminA adevArata stare a comerciului nos-
tris, cum si toate relAtiile cltr5. trile vecine, inlesnirile sau i pedecile care
se arat in drumul negustorici, eredem cA va avea doritul rezultat ; pentru
cl dei unii se vor sili a ascunde adevArul, se vor afla ins& altii o sutA i o
mie carii vor cuvinta intr-un glas i singur In interesul adevArtilui.
/pupa G.tzeta de Transilvania", VII, 1844, nr. 25, 27 martie, p. 97. col.
PENT RU VREMI MAI BUNE SI EFTINE
1MPOTRIVA CANCELARULUI 1111PERIULUI AUSTRIEI, FRINTUL METTERNICH1

57
Tatal nostru Metternich care esti In Viena, vie degrab o stApinire mai
bun5. ; facl-s5. voia supusilor tAi precum in Ungaria asa si In Austria ;
(15.-ne no& pine mai eftinA ; cartl-ne nog ocarile i strigArile noastre cele drep-
te, precum I noi ertAm Imprumuturi necrestinesti ; nu ne duce in ispitA prin
banknoate ce nu sl pot imita, ci ne izbAveste de tot rani prin adevArat
argint, Amin.
Saint tie Papier-Geld2. Salutul au este ca tine ; tu esti blastamat intre
bani, blastamat este acel ce te-au aflat ; roagA-te pentru noi in criza de
fata acum si in ceasul cAderei noastre cei sigure, Amin.
Cred In printul Metternich, preaputernicul regent a impArAtestii Curti
a Austriei, t in Ccapka3, burgmaistrul carele s-au intrupat din duhul cel
rAu I s-au nAscut In Bohemia. Printule Aletternich care pAtimesti supt
Rothschild', Sophie6 i Kolovrat , l carele spre a noastrA pArere de rAu
Inca nu esti restignit, Insi tu stii c5. vei fi Ingropat Insotit de blest emul
cmcnirei apAsate i trebue sA mergi cu curaj la iad unde vei fi supt aripa
drcapt5. /a lui Satan, Impfiratul Austriei va veni sA judece pe cei vii, iar nu
pe cei morti. Credem Intr-un duh mai bun, lntr-o st'pinire mai bung, ob-
steasa potrivire a duhurilor, obsteasc lmpotrivire la oricc apasare, ertarea
birurilor celor multe, si apoi vremi mai bune 1 eftine. Amin.
B.A.Ref Arhiva D.A9 Sturdza, li, ms9 659
1. Metternicb, Clemens Wenzel Nepomuk Lothar, 1773-1859, cancelar al Austriei din 1821
president al Conferinjelor ministeriaIe pentru afacerile externe, din 1826; a condus politica ex-
terna l interna a imperinlui pina la izbucnirea revolujiei (13 martie 1848). 2. Bani de hfrtie.
3. Solomon Rothschild, mare bancher la Viena. 4. Ignaz Czapka, Freiherr v. Winstetten, a fost
primarul Vienei din 1838 pina la 15 martie 1848. 5. Sophia Frederika Dorothea Wilhelmina,
azhiduces3 de Austria, mama lui Francisc-Iosif. A exercitat o mare inflnenla politica pe timpul
domniei neputinciosului Ferdinand I (1835-1848), ctunnatul sSu, i apoi la fnceputul domniei
Jut Franctsc-Iosif. 6. Kolowrat-Liebsteinsky, Francisc Anton, conte, hare 1826-1848 0
condus finanlele Imperiului.
239
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMANI
PLANURILE $1 SPERANTA
ROMINILOR:
UNIREA iNTR-0 NAT1UNE $1 0 TARA
58
WESSELNYI MIKLAS, DESPRE ROMANISM
la valahii nostri, interesul comun religios al lor solidarita-

Cprivire
k,tea dintre ei constituie centrul de Intllnire care uneste i sentimentul
lor national. Aceasta unire o fac si mai strinsa suferintele lor comune si
soarta lor comuna de oprimati.
RomAnii,
Nu vreau s rup valul si asa fluturat de suspinul a sute de mii care
starea lor acopera, ascunzind de ochii celor din afara patriei, starea de decadere a
sociall, acestei categorii de oameni din Transilvania, apisarea ei cu sarcini ce
depasesc puterile, trecInd dincolo de once dreptate, i soarta ei nesigura
care atirna de bunul plac. Cel putin de n-ar trece multa vreme pIna end
fiii Transilvaniei vor rosi doar ca de o rusine a trecutului pentru acele ne-
dreptati mentinute i aplicate o vreme atit de Indelungata.*
sentimentul lor Despre prezent atita doar c nemultumirea, nelmpacarea, acest simta.
religios mint care se transforma aproape in revendicare, s-a ridicat la un grad lnalt ;
najional c simtamIntul lor, dezvoltat de un destin asemtnator, pe linga. atasamentul
i In iara ungureascl durere ! mulli slut aceia pentru care Ardealul este tot
ava o terra incognita" ca Intreaga noastri patrie pentru strainAtate. De aceea, ca nu cumva
din cele spuse sl-si Inchipue cineva situajia jArAnimii din Ardeal mai rea gi mai scandaloasi
dectt este, iat5 lamurirea urmAtoare
DupA stergerea iobAgiei ereditare, stArile jArii, declarInd In 1791 trebuinja acesteia, au
menjinut provizorin punctele din normativele date de Maria Terezia. Acestea stabileau patru
zile de lucru pe sAptArninA pentru jAran. Cantitatea aceasta extrem, de apAsAtoare, treptat a foil
reclusa aproape pretutindeni.
Acum, granul care are bol funcjie de condijiile diverse ale regiunii l de intinderea
terenului, el dejine, de reguld, 8-24 jugAre de pAmInt arabil si 5-12 jugare de islaz), slujeste
cu doi bol, pe alocuri doul, pe alocuri trei zile, lar dacil are patru vite, o zi sau douA.
Ata-zisii pedestri au pAmint mult mai putin si unii dintre ei, exceptInd locul de mg,
n-au, am putea apune, nici o pabul de pAmInt. Acestia, potrivit diferitelor obiceiuri ale loctilui,
vi In funcjie de pAmintul pe care II an, presteazA 1, 2, 3 zile pe siptimInA.
StrAmutarea liberl existA; dar cel ce se mutA e obligat sA aducA un altul In loc.
Domnul de pAmtnt fl poate strAinuta pe Aran, daci acesta plAteste clAdirea reparaliile.
Pedeapsa corporall e interzisi In atara scaunului domenial, lar guvernul intervine atieses
sanclionInd tratamentul aspru al nobililor ; cu toate acestea, In aceastit privinja In deosebi
rr;j,,,tnainte se f Aceau abuzuri multe, InfiorAtoare.
Nenobilii n-au ptna acum dreptul la proprietate imobiliarA, la purtarea mor procese,
la funcjii mai mari dectt secretariatul gubernial san la dregAtorii comitatense (sasii fac exceplie
chiar si de la aceste douil puncte din urmA).
Actuaba diet& a Transilvaniei a proclamat principii modeme privind determinarea aces-
tora si a lucrului public, precum participaren nobilimii la acestea; proiectele de legi ti fac cinste
si meritA recunoscute.
240
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
la propria religie, se concentreaa In sentimente nationale, mijlocind dez-
voltarea ai createrea acestora. Acest fapt i-a flcut receptivi la tot ce se In-
timpll sau se poate intimpla In provinciile vecine locuite de valahi.
AtItea motive au lucrat ai atltea s-au avirait pentru ca populatia noastrl
valahl s5. se InstrAineze ai s se tin& departe de noi. In schimb nu s-a fAcut
nimic pentru a o maghiariza ; nici pentru a o atrage spre noi ai a o deter-
mina sl se allture intereselor noastre politice.
Mai ales prin acoli populare ai prin educatie popularA. populatia valahl
ar fi putut fi ai ar fi trebuit maghiarizatl. AutoritAtile n-au flcut nimic ai papaialla
chiar particular s-a fAcut atit de putin pentru aceast& cauz5., tncit, ca. o romini
picAturl Intr-un ocean, nici nu poate fi luat In seamA. Doar acum, In ultima txehaia
vreme, guberniul a provocat autorititile transilvane s5, promoveze educatia maghiarizati,..
poporului ai s-o extind5. cu deosebire la valahi, anume in interesul limbii
noastre. Dee Cerul ca aceastA mAsur foarte inteleaptl ai cu adevIrat pArin-
teascl a guberniului A fie Imbrltiaat5. de toate autorit54ile, ca ai de parti-
culari cu tot zelul, ai cit mai activ ; ceea ce durere pin& acum nu s-a
prea vAzut.
In schimb, episcopul unit loan Bob, abia de citiva ani aposat, a In-
temeiat fundatii ce se ridic5. pin& la un milion de florini, destinate unor
institutii de educatie ai InvAtAmint intr-un spirit curat valah, In care se hill-
tur5, ai se exclude cu totul limba maghiarl.
Cit priveate regimentele granicereati valahe din Transilvania ai, dup5.
cite atiu, din patria maghiarl, In toate acolile s-a introdus limba germanl.
Dac& acest lucru se f&cea pentru limba maghiarl a'i dac& aceia care acum
cunosc In mare limba germanl ar ati ungureate, clt de mare ar fi apro-
pierea de nationalitatea noastrA I Dar aaa, valahii aceia nu se ficurl
germani ai nici c5, se vor face vreodatl, iar spiritul In care au fost educati
a avut ca urmare cl la ura pe care o nutreau ca valahi fatA, de noi, s-a aclau-
gat a'i ura nemtilor lmpotriva maghiarilor.
In actuala epoc5. a nationalitAtilor evoluate ai pe cale de evoluare, Romanii
spiritul lnalt al sentimentului national a inspirat ai neamurile ai natiunile nu 0i-an uitat...
de origine ai. limb& valahl. Aceste neamuri, care lai trag originea ai limba, in strilucita
mare parte, de la marea gintl a Romei, oricit de dejosite ai umilite prin lor origine
ap&sare ai stircire de-a lungul veacurilor, nu i-au uitat niciodatA cu totul
strAlucita lor origine. lar acum simt cu ardoare cl un neam de aproape 7
milioane*, care Jai are o origine a sa, o limb& a sa, ha chiar aceleaai datini
ai fel de a fi, ai care locnieate o portiune de p5.mint a Europei, ce-i drept Un neam ca
politiceate impArtiti In mai multe plrti, dar geograficeate unitar5., mare ca acesta poate
r.
Intindere ai inzestratA de naturl cu cele mai mari bogAtii, poate avea viitor avea un viitor
ai se vede a fi chemat la existent& nationall.
* In Valahia stnt aproximativ 2 000 000, In Moldova 1 200 000, In Basarabia 1 000 000, In Buco-
vina 500 000, in Transilvania 1 010 080, lar In Ungaria 1 085 000 de valahi. in total 6 795 000
de sutlete.
241
19c 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Au oare aceste neamuri Intr-adevar un viitor, vor tilt ele oare, unite
Mari ei de din punct de vedere national, o viatA politic5. ? i cid? Aceasta depinde de
perspectiva conditiile Indoielnice ale Europei si de atit de multe evenimente nesigure ;
fi slat e un secret al viitorului. Aceast perspectiva insa, care nu poate fi numit&
proiectele nicidecum absurda, prin dragoste de patrie i zel national a devenit o spe-
rant& sigur si o dorinta fierbinte ; i slut mari i vizeaza departe proiectele-
ce i le deapana. In fata ochilor si le cultiva In mod activ fiii Valahiei si Mol-.
dovei; dintre care o parte are cu mult mai multa cultur si e patninsa.
mult mai mult de spiritul epocii mai noi decit o cred multi.
Legatura Cele doul Principate au si acum o existenta politic5., care chiar daca nu
string corespunde cerintelor libertatii politice si bunastarii, au, din punct de vedere
pnternica national, o viata deplina. Acolo nu exista frictiuni Intre natiuni diferite;
tare nu este amestecare de mai multe limbi, nici nu tinde una lmpotriva celei-
cele dona lalte. Limba lor materna nu are a se lupta In viata publica cu o limb& moarta
Principate nici cu o limba. vie, straina, ce ar putea deveni periculoasa In relatiile sociale ;
ei sint In neIndoielnica. i sigura stapinire a limbii lor. Aceasta i unitatea.
religioasa constituie legatura starts& si puternica. Intre ei.
O asemenea pastrare nestirbita a nationalitatii lor se datoreste faptului
ca. snit sub stapinirea turceasca, careia nicicInd nu i-a fost In fire sa sting&
nationalitatea i sa. o contopeasca cu a sa mai ales acolo untie exist&
puternicul zid despartitor al religiei.
Aceste doua Principate au o constitutie politica. In urma influentei
muscalului. Ceea ce arata. ca. acel guvern precum e politica pretutindeni
totdeauna nu se sfieste a proteja la alte natiuni si In alte fari, Ins&
numai aparent i temporar, ceca ce acasa prigoneste este cel mai mare
dusman, numai sa aiba speranta de a trage foloase din aceasta favo-
riza interesele. Astfel, ca s slabeasca puterea i influenta turceasca In cele
doua Principate, ca sa le cfstige pentru sine si sa. dea un exemplu ademeni-
tor si provinciilor turcesti locuite de slavi, calcullnd bine sau rau, a mijlocit
o constitutie, In credinta ca, asa precum a dat-o, ca pe o papusi magi-
toare, tot asa, dupa ce Ii va fi ajuns scopul prin ea, daca va considera ca se
face prea mult uz de ea, o va putea lua inapoi si o va putea sfarlma oricind.
E adevarat, aceasta, constitutie In mai multe privinte este numai umbra.
realitatii ; dar are acea parte bunk ca toate constitutiile de acest fel, chiar
daca sint superficiale i formale, anume c natiunea nu numai el ja cunos-
tint& de formele exterioare ale vietii constitutionale si se deprinde cu ele,
dar, crescInd in constiinta ca. traieste o viata politia-cetateneascl, cunoaste-
rea inevitabila a defectelor constitutiei nu o instrOineaza. de ea, ci fi dezvolta,
Ii maturizeaza dorinta i pofta de a le remedia. In acest sens, constitutiile
din Valahia si Moldova cel puf in au nascut i au maturizat In fiii lor dorinta.
unei existente nationale constitutionale.
Planurile i sperantele lor slat unirea In viitor, lntr-o natinne si o tat*.
a tuturor populatiilor valahe de origin& si bimba. comuna. Ei vor sa canto-
peasca nu numai cele doul Principate, ci pretentiile lor se extind i asupra.
numerosilor locuitori valahi ai Bucovinei i Basarabiei, adici asupra Ins*
242
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
acestor provincii, dintre care prima a fost ruptl de Moldova cu 30 de ani Planurite
lnainte, iar a doua numai In anul 1812. Dar la fel se intuid pretentiile lor si sperantele lor,
si asupra Transilvaniei si a plrtilor Ungariei locuite de valahi. Aceste pre- unirea tuturor
tentii ei le Intemeiaz pe drepturile lor asupra mosiei de odinioark a proprie- pirjilor locuite
tAtii originare nicicind pierdute, ci numai ingrAdite prin oprimare i de romini
uzurpare si pe multe altele de acest fel. Chiar dacl, In parte, si mai ales
Cu privire la Ungaria si Transilvania, acestea nu au un temei care s5. reziste
la proba istoriei, stilt pria natura lor tocmai cele mai potrivite pentru a
atita dorinte din ce In ce mai mari i spre a naste Insufletire. Aceste pre-
tentii, pe ling& caracterul subred, sau care nu pot sta in picioare prin tcmeiu-
rile stilt si mai subrezite de nevolnicia politic& prezentk atit sub aspect
spiritual cit si material, al revendicatorilor. Dar pin& and va fi si va amine
astfel ? asta e greu de prevIzut si de determinat. In once caz, merit& toat&
atentia si e de mare important& Imprejurarea c odata cu erumperea
tare poate surveni mai curInd sau mai tirzin, i poate nu peste mult& vreme,
sau poate este chiar iminent& a popoarelor slave atit de numeroase, care
aspirg la independent& si se i pregAtesc realizeze aceast& aspiratie,
popoarele valahe vor da mina cu slavii in acelasi scop i Impotriva ace-
lorasi, dar nu pe baza lnrudirii de origine si limbk ci pe aceea a aspiratiilor
soartei, lar in parte (fapt care trebuie luat In considerare cu deosebire)
ye baza Inrudirii religioase.
Celor ce nu acordl nici o InsemnItate tendintelor valahilor liberali care Stensa
-tintesc la o unire national& independent& si se strAduie s ajung la existent& legiturit
.si insemnItate politick sau acei care nu vor s vadi i s& creada c& aceste Cu
tendinte valahe sint In legIturl strinsi cu miscArile slave, care au devenit miscirile
atit de InfricosItoare Incit merg min& In mini pe aceleasi cgi secrete, ca slavilor
cind ar merge pe un eventual drum deschis, celor ce, zic, nu vor si-si bat&
capul cu toate acestea, acelora li se arati o alt1 latur& a acestui lucru b
laturl care exist& cu toati certitudinea si care intr-adev5s nu este mai putin
InfricosAtoare.
tu cazul cind, colosul de la miaz&noapte determinat fie de propriile
scopuri i dorinte spre care ti arat& de attta vreme i zi de zi inaintarea, fie
de relatiile i evenimentele istorice universale, se va ridica pe fat& Impotriva
t Ari i noastre si a casei noastre domnitoare, sau Impotriva imperiului austriac,
atunci multimea cea mare a valahilor, ei care simt atita atractie c5.tre impe-
ratu nostro" (imperator noster) vld cap al religiei lor, pe care o socotesc
sau o simt a fi oprimatI cit de usor ar putea fi ridicati, si ar fi cu sigurant&
3mpotriva noastrA, in care ar vedea numai pe ap5sItorii lor, pe tiranii lor
pe unii ce le sint cu totul strAini atit prin origine i limbk cit si prin
credintl i religie.
Sentimentul national al acestor dona, neamuri, pe de o parte, pozitia Priraejdia
soarta lor, precum i strinsa legAtur& i inrudire ce o au cu slavii prin absolutismului
religie, pe de all& parte mAreste si mai mult acea primejdie ce poart& si a revolutiei
In pintecele ei pe monstrii atit ai absolutismului, cit i ai revolutiei si care,
243
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
izvorla din dou surse contrarii, dar curend spre acelasi tel, a ajuns aproape
un torent Cu o revArsare puternic i nimicitoare.
Acest slavism, care apInd pe sub attea tAri, s-a lAtit i s-a Intins peste
Europa, este cel ce ne ameninta patria i natiunea cu pericol de moarte
mai mult ca pe oricare altA tarl. Este pericolul a cgsui apropiere InfricosA-
toare desface legAturile pietrificatoare ale mortii i, insuflind viatA celui
mort politiceste, 11 face sl strige iargsi i iargsi : Patria mea, natiunea mea,
este vorba de existenta sau inexistenta ta ; trezeste-te i actioneazg, sau
vei pieri 1"
0, de ar rgsuna aceasti strigare cu puterea trimbitelor judecAtii de apoi,
care zguduie pAmIntul din strAfundurile sale, si de ar pAtrunde In urechile
maghiarului de once stare, virstg., sex, situatie i culoare 1
extul magbiar
OlAhainkra nzve, ezen vallisos k6zrdek6k, s egytitt-tartAsuk azon
gyfilpont, mellyben nemzeti rzet6k is egyesfil. Ezen egyesalst k6z6s
szenveds6k, s k6z6sen elnyomott sorsuk mg tm6ttebb teszi.
Nem akarom, azon gy is szzezrek shaja Altai lebegtetett ftyolt
sztszakitani, melly e nposztlynak Erdlybeni sorvaszt helyzett,
erejn s minden helyessgen ttli teher alatti grnyedst, s 6nknyt61
ffigg6 bizonytalan sorst, azon honon-kivIlliek szeme el61 rejtve fedi. Br
nem sokra, csak mint mltnak szgyenart kelljen Erdly fiainak, azon
olly sok id6n kereszt61 ltbentartott s gyakorlott helytelensgrt pirulni *.
* Magyarbonban is fijdalorn szmosan vannak, kik el6tt Erdly pen oily terra incog-
nita", mint a kulibld elitt egsz bonunlc. Ezrt, nebogy a mondottakb61 Erdly ieldnpe bely-
zetet, valaki rog roszabbnalc s botrinyosabbnak kpzelje mint a millyen, kevetkez6 telvi-
ligositist :
Az 6r6k6s jobbgysg eltarlise utin, az orszg rendei 1791 ben jogszert tab& bebo-
zatala szuksgt kimondvin, s annak iddolgozisival vlasztminyt bizvin meg : ideiglenesen
meghagytk a M. Terezia iltal kibocsitott szabilyoz6 pontokat. Ezek a paraszt szolalatiit
hetenkinti negy napra hatrozzk. E nagyon terbelei mennyisg, Iataankint majd mindentat
kevesebbre szillott.
Most Okras paraszt (ki lawny& s kiterjeds kulenbaz6 viszonyaihoz kpest, rendszerint
8-24 hold szinttaldet, s 5-12 hold kaszilit bir) kt 6k6rrel helyenkint kt, belyenkint hirom,
ngy unitive, pedig egy vagy kt napot szolgl.
Az ngy nevezett gyalogosolcnak sokkal kevesebb faldjtik van : s nmelly kez616k,
balad telken, kivill mondbatni egy talpalattnyit sem bfr. Ezek, belybeli kulthibez6 szokis
s birtokuk szerint, 1, 2, 3 napot szolgilnak hetenkint.
Szabad kltenis ltezik; de az elkeltez6 mist tartozik maga helybe llitani. Feldesitr
urberest pitmnye s javitsai megfizetese mellett elmozdIthatja.
Uriszken ldvigi testi bantets tiltatik : s a korminy gyakran lep let ftildesiri kemny
binism6dot btintet6; de megis e reszben kivilt es el6tt szimos is borzaszt visszalsek
tOrtintek.
Fekv6 javak birhatisi, sajit nevbeni pee6lbetesi s korminyszki titoknoksgon
vagy megyei hivatal-viselsi joggal, nem-nemes (a szszokat az utbbi kt tirgyra nezve is kiv-
yen) meg eddig, nem bir. Erdly jelen orsziggyilese, ezeket, s a kezmunkk megbatirozisit,
es a nemessgnek abban is rszesillst illet6leg, korszer6 elveket mondott ki; s tervenyjavaslatai
becstlletere vilnak, s h5lt rdem161c.
244
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
A jelenr61 csak annyit : miszerint elgedetlensg, bktlensg, s ennek mr
kvetelss val rzete magas fokra h6,gott : s hogy egyen16 sors
kifejtett egyen16 rzet6k, vallsukhozi ragaszkodisuk mellett, nemzeti
rzetekben pontosul, annak kifejlst s regbedst eszk6z6lvn. Fog&
konny tette ez 6ket mind arra, mi az ol6ialakta szomszd tartominyokban
t6rt6nik, vagy trtnhetik.
Ennyi ok munklt, s ennyi kiivettetett el arra, hogy olh npessg-fink
t6lbnk elidegentlyin, s tvol tartassk. Ellenben sem nemzetileg
egyesits6kre, vagy is, magyarftsukra ; sem hozzinki desitskre, s
polgzi rdekeinkhezi csatlsukra semmi sem ttetett.
Npiskolk s npnevels Altai lehett s kellett volna leginkbb, az olh
npessget magyarftani. Thrvnyhatsgok semmit, s egyesek is oily kevesen
tettek ez Ogyben valamit, mi, mint csepp vizt6megben, nem is szmhat.
Csak most ut6bbi id6ben szlftotta f el a kormny Erdly trvnyhat-
sgait, a npnevels el6mozdtsra, s nevezetesen annak az olihokra, mg
pedig nyelvilnk rdekbeni kiterjesztsre. Adja az tg miszerint korm.-
nyunk ezen igen Mks s val6ban atyai intzkedst, minden t6rvnyhat-
sgok, s egynek, tettre ksz teljes buzgalommal fogadjk ; mi fjda-
lom I eddig mg nem igen t6rtnt.
Ilsfe161 csak a nhny vek el6tt elhunyt egyesillt olh pilsp6k Bab
Jnos, egy milli frtra rug6 alapftvnyokat tett, tiszta olh szellembeni
s a magyar nyelvet egszen elmell6z6 s kizr nevel6 s tanit6 intzetekre.
Az erdlyi s a mennyire tudom a magyarhoni szlbeli olh-ezre-
deknl pedig, minden iskolban a nmet nyelv hozatott be. Ha ez ttetett
volna a magyar nyelvre nzve, s a helyett, hogy most azok nagyra mir
tudnak nmetel, magyarul tudnnak : mi nagy k6zeleds lenne ez nemzeti-
sgenkhen. Ig-y pedig nmetekk azon ol6hok nem lettek, s soha sem is
lesznek ; de lett a szellemnek, miben neveltettek, azon ktivetkezse misze-
rint azon gyfilillsghez, mit olAh ltknl fogva irintunk tipllnak, a nme-
teknek magyarok elleni gy6161sge is hozz adatott.
A fejl6d6tt s fejl6d6 nemzetisgek jelen korszakban, nemzeti rzetnek
magasztos szelleme, az olh szrmazahl s nyelvft nptrzskaket s nemze-
teket is ihlette. E npteorzsk, melly szirmazatit s nyelvt nagyrszint
R6ma nagy nemzett61 vette, e dies& eredett elnyoms s mecsevszs
iltal br mennyire aljasodott, s alztatott is le id6k hosszu sorn ke-
resztftl, teljesen soha sem feledte, de most buzgn rezi, hogy egy k6zel
7 millibl S 6116 nptrzsaknek, melly sajt szrmazat6, sajt nyelvff,
s6t egyen16 jellemmel s szoksokkal bfr, s =telly Europinak politicailag
ugyan tabb rszekre osztott, de f61dabroszilag egybeft1gg6 s nagy kiter-
jeds11, s a termszett61 egyik leggazdagabban elltott flddarabjt lakja :
lehet j6vend6je, s nemzeti ltre ltszik meghivatva lenni.
Olhorszgban van mintegy 2.000.000, Moklvban 1,200.000, Bessaribifiban 1.000.000, Buko-

viniban 500.000, Ertlelyben 10.10.080, Magyarorszgban 1,085.000 olth. sszesen 8.785.000 16.
245
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Van e e npeknek val6ban jvendfiji5k, fognak e nemzetileg egyesfilve
polgri letet lni, s rnikor : Europa ktes viszonyait61, s olly sok bizony-
talan esemnyekt61 fOggvn, a jvend6 homlya borftja. De ezen kpte-
lennek pen nem nevezhet8kilts, honszeretet s nemzeti buzgalom Altai,
biztos remnny s hv vgy, lett ; s nagyok s messzevgk azon tervek,
mellyeket szemiik el6tt forgatnak, s munksan rlelnek Oihorszg s Moldva
fiai ; kiknek egy rsze kzt sokkal tbb miveltsg ltezik, s kiket az ujabb
kor szelleme sokkal inkbb meghatott, mint azt sokan gondoljk.
A kt fejedelemsg most is bfr polgri lttel, mellyha a polgriszabadsig
s j6lt kellkeinek meg nem felel is, de nemzetisg tekintetben teljes lettel
bit. Nincs ott kiilnbz nernzetek kzti surlds, nines tbbfle ajkok
zavara, s egyms elleni trekvse ; anyai nye/vknek sem a kzdolgok
folytban holttal, sem a tirsas letben veszlyess vlhat6 6145 idegen
nyelvvel kazdeni nem kell ; annak ktsgbe-nem-hozott s biztos birtokban
vannak. Es, s vallisi egysg szoros s ers ktelk kzttk.
Nemzetisg6k illy srtetlen birtokt, a trk hatalom alatt ltknek
ksznik ; mellynek nerazetisg eltrlse, s a magvali sszeolvasztsa
kivlt hol a val! As hatalmas kzfala ltezik soha sem volt termszetben.
E kt fejedelemsg, polgri alkotmnyt muszka befolys kvetkeztben
birja. Mi pldja annak, hogy azon kormny,vaIamint po/itica minden-
tttt s mindig nem idegen ms nemzeteknl s ms orszgokban azt
prtolni de csak tetszleg s darabig, mit honn leginkbb 111d6z s
minek legnagyobb ellensge : csakhogy abb61 hasznt rernnylje, s azzal
rdekeit mozditsa el& Igy, hogy a trk hatalmat s befolyst a kt fejede-
lemsgben gyengftse : hogy azokat magnak megnyerje, s hogy a szliv-
lakta trk-tartomnyoknak is kecsegtetii pldt mutasson : j61 vagy
rosszul szmitva constitutit eszkzltt : azon hiedelemben, hogy vala-
mint azt desget6 bbkint adta, ngy, miutn azzal czlt rt, ha annak
hasznlatit megsokallja, akrmikor elveheti, s szttrheti.
Ezen polgri alkotmny, igaz : sok tekintetbem csak rnyka a val.&
sgnak ; de meg van azon j oldala, mi minden illyen, ha csak felifletes s
kIszln constituti6knak : hogy t.i. a nemzet, a constitutionalis lt WO
formival mind megismerkedik, s megszokja azokat : mind pedig a polgri
lt birtoknak ntudatban n6vn fe!, az alkotmny hianyai okvetlen
megismerse, nem att61 idegenfti el, csak azoknak orvoslsa 6hajtsit s
megkivnsit fejti ki, s rleli. E szerint az olhorszgi s moldvai polgsi
alkotmnyok, legalbb nemzeti alkotmnyos lt vigyit szilltk s rleltk
honfiaikban.
Ezeknek terveik s remnyk : minden rokonszirmaza.tti s nyelvd olah
npeknek, egy nemzett s orszgg /eend6 egyestse. Nem csak a kt
fejedelemsget akarjk sszeolvasztani, hanem kvetelsk kiterjed
vina s Besszaribia nagyszrmi olh lakosaira, vagyis magokra, ezen tarto-
mnyokra, me/lyek kzfil as els6 mintegy 50 v el8tt, a msodik pedig
csak 1812-ben szakasztatott el Moldvt61. De szintgy terjed ki kvetelsk
Erdlyre, s Magyarhon lakta rszeire. Ezen kvetelseiket hajdani
246
www.dacoromanica.ro
birtok, eredeti tulajdonossg, el nem veszftett hanem csak elnyorns
bitorls Altai eltartztatott jogukra, s tbb e flkre alapitjk. Ezek, ha
rszint s jelesen Magyarhon s Erdlyre nzve trtneti tekintetben
prbt kill alapossggal nem birnak is ; de pen oily termszetiiek,
mellyek mind inkbb regbill6 vgyok gerjesztsre, s lelkeseds sztlsre
legalkalmasabbak. Ezen kvetelseket alapjaik gyenge vagy meg nem
Allhat6 voitni inkbb gyengfti, a kvetel6k jelen polgsi sfilytalan, s
mind szel/emi mind anyagi tekintetbeni Ogyefogyottsguk. De bogy meddig
lesz s marad ez fgy, azt el6re ltni, vagy elhatrozni bajos. Minden esetre
kornoly figycimet s nagy fontossgil hogy a nemzeti
ftiggetlensgre trekv6 s trek-vsket mr ltesfteni kszii16 szlv roppant
szrnti npek, elbb vagy utbb, es lehet, miszerint pen nem oily sok
id6 mulva trtnend6, vagy taln pen ktiszbn All kitrse alkal-
mval, az olh npek is, amazokkal nem szrmazat es nyelv hanem
trekvs s sorsszillte, rszint pedig (s ez nagyon tekintetbe veend6)
vallsos rokonsg kvetkeztben, amazokkal ugyanazon czlra s ugyanazok
ellen bizonnyal kezet fogandanak.
Ki el6tt a friggetlen nernzetisgre egybeforrni, s polgri ltre s jelent6-
sgre kapni igyekez6, olh szabadszellemlleknek trekvse fontossggal
birnak nem tetszik ; vagy kik hitni vagy hinni nem akarjk, miszerint
ezen olAh trekvsek, a szlv mr annyira ijeszt6v vlt mozgalmakkal
szoros egybektsben vannak, s azzal karltve teszik titkos lpseiket, szint-
gy, mint tennk netalini nyilvnos fellptaket kik mondom
mind ezekkel tr6dni nem akarnak : azokra nzve e kpnek egy hason-
lan tagadhatlanul ltez6, s valban nem kevsbb borzaszt o/dala
nylik meg.
Ha az szaki colossust, akir sajt czljai s vgyai, meilyek fel intzett
folytoni haladst oily rgta, s naponkint bizonyitja ; akr pedig vilgtr-
tnetii viszonyok s esemnyek, honunk s uralkod hznnk vagy as
austriai birodalom ellen, mint nyilvnos ellensget lpetik fel : a hozz,
az Imperatu nostro"-hoz (imperator noster) annyfra szt, s benne
elnyomva vlt vagy rzett vallsuknak fejt tekint8 olh nagy tmeg, mi
knnyen lehetne s lenne bizonnyal feltimasztva ellenank ; kikben 6k csak
elnyomikat, zsarnokjaikat, s mind szrmazsra, mind nyelvre, mind
hitkre, s vailsukra nzve, maguktl egszen idegeneket ltnak.
E kt nptrzsknek rszint nemzetisge rzete, rszint helyzete s
sorsa, nemktilnben vallsa Altai a szlvokkali szoros egybekttetse s
rokonsga mg nagyobb teszi azon veszlyt, melly mind az absolutismus
mind a forradalom szrnyeit hordja mhben ; s melly kt ellenkez6 ktf6b6l
ered6, de ugyan azon egy czlra foly, ms-mr hata/mas es rombol Art
okozand folyammi vlt.
Europin annyi orszgokat alisva elterjedt s vgig folyt ezen slavismus
az, mi haznkat s nemzettmket vgveszlylyel fenyegeti ; inkbb, mint
akrmeily ms orszgot. Ez azon veszly, rnellynek rmit6 kzeledse a
hall dermeszt6 ktelkeit megoldotta, s a polgri elhunytba letet fuvall-
247
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI-
ujra meg ujra kiltatja fel : Hazim, nemzetem, lted vagy nem
lted krdse forog fen : bredj es tegyl, vagy veszni fogsz l"
Oh br a fldet sarkaiban megrz vgitleti trombita erejvel harsogna
felkilts, minden kar-, kor-, nem-, s helyzetbeli, s minden szfnezetli
magyar ftilbel
Sakai a magyar is szlao semsetisg agybem. E. Wesselnyi Blikl6stl (Apel In aestianea nalio-
nalitliii magbiarl 5i slav3). Lipcsben, 1843, p. 86-97. Fragment. 0 altA versiune a traducerii
la A. Papiu Ilarianu, Istori'a Romauilorts din Daci'a superiore, vol. II, Viena, 1852, p. 267-272
(Documente, anexa I).
SPIRITUL SECOLULUI:
PENTRU UNIRE NATIONALA.
PUTERNIC A...."
59 G. BA RITIU, NATIONALITATE
Europei apusene, de la o vreme incoace, se simt insuflate de

PopoarAle
un prea frumos duh, care le face mare cinste ; fiecare din acelea se
lupti pentru unire national& putemicl, tntru a cirei desfisurare se Interne-
Moire national&
iaz i puterea poporului si a patriei, cum si vaza i cumpinirea ei
trumossa devia politicl. U n. ire national& este frumoasa devizi ce rasuni din toate
pirtile i desteapti duhurile cu putere multi. Popoarile Europei pricep
cunosc cum ci tiria i puterea unui popor, vaza sa, politica sa cumpinire,
nidejdile sale, prezentul i viitorul siu zac In unirea national& ; ele price-
puracnumainafionalitatea e In stare a Incheia legltuinte care
dlinuie mai indelungat ca oricare alte aliante politice sau lmpestritate cu
trisuri religioase, aliante pe care nici o sill rea i nici o pretensie striini.
nedreaptl nu le poate sparge, aliante care In timp de pace lucreazi mai
puternic decit oricare alte aseziminte umanioare, prin stirpirea de prejudete,
prin Invierea iubirii frf eti prin intisirea simtului moral ; iar la amen intare
de vreun rizboi insufli pe intreaga natie pentru apirarea libertitei si a
neatimirei sale.
Armatele cele numiroase, care si In cea mai adincl pace se fin supt
steaguri, cisuni cheltuieli mari i ripesc mii de mini de la industrie ;
totusi, armatele acestea, Insirate de-a lungul si de-a latul Europei cu pusca
Oakes
la brat, nu dau nici o chezisie siguri asupra streinei incursii i pentru desfi-
'mimes
surarea i intemeierea libertltei Inliuntru, precum dovedirl aceasta mai de
national!'
aproape cei 40 ani din urmi. Din contri, unirea i nnimea nationali stilt
slat bunuri
bunuri mari, importante si tnsufletitoare, care nu cer mai mult dectt vointa
mari
tare de a fi si a amble un singur popor : domnitoriul, aristocratul, preotul,
ostasul, plugariul, meseriasul, birbatul, femeia, bitrinul, junele, prtmcul,
toti nationali, toti frati vorbitori ai nnei limbi pistrate de stribuni
248
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORY
veacuri, toti fii ai unui popor pazitor de legile morale, inflAcArat de
libertatea patriei, iubitor al semenului slu, suferitor al streinului pin& unde
sufere independenta nationall.
Fie ca nAzuinta aceasta a celor mai destepte popoare s dea pildl bunl
:A bine Inteleas unui popor care prea lndelungat zAcu tn apatie i Intr-o
fatall nemiscare, abia dind uneori cite un semn de viatA si simtire. Iubiti-va
apArati-v1 unul pe altul, cunoasteti el sinteti frati, i aceasta e nati o-
nalitate a.
Dupi Fosde pentrn rointe", VII, 1844, nr, 51, 18 decembde, p. 399-400. Publicata 0 In
G. Badl, Scrieri SSudu s ansologis de V, Cheregdn, C. Murelan, G. Erni
Marina, Bncuregti, Editura politick 1962, p: 85-86:
24P
www.dacoromanica.ro
1844-1845
Eftimie Murgu *I Banatul...
ACUMA VREM $1 NOI
A FI XN TARA NOASTRA."
60
VASILIE BOJINCX, DIN GIRLISTE, CXTRE E. MURGU, LA LUGOJ
Amite Domnule Murga!
din partea me, cit am putut am flout, precum vei vedea pre rdcurs
Eu,peceturile Was, Jurjova, Gorbea, Gherlesce si Docnecea.. $i asa 1-am
predat bltrAnului InvItetor din Clinic ; dar5, si la Oravita am fost si am dat
una form& de rIcurs la Invatatoriul Oravitii ; si la cine va ave Incredere si
nadejde de-a putea pone pecetea comunitItii si-i arete si sl-i descopere
taina si cererea noastrl. $i m-au fAgIduit cl va face si mai Cu altii. $i asa
pin& Silmbata viitoare.
Ur& Vidovici, fiscalul din Oravita, m-au spus c5. s-au Infilnit cu Domnia
Ta; si-m zisl, In Oravita In drum, c5, d5. fitea 1 zicem noi de sirbi ce zicem,
ca. pin& ti lume a noastr& n-o fi si a d& ce nu-ti cauti Domneata o slujb& ?
Eu i-am spus : Domnule, ba d-or 2 o fi, el noi destul am dormit si-am
Ingrasat slrbi si i-am facut domni. Asuma vrem fi noi a fi in tara wastrel.
$i despre Domnia Ta i-am zis c5, singur ti-i porta grija, nu altii. Dar el zise
cl romnii trebue legati la jug. Eu i-am zis : Dar bodges multe rup jugul si
mare pradl fac, dacl scap odatl din legitur5.. Apoi o plecat.
Alta eu ml rog, cum am si mai zis, despre partea ungurilor nimica a
vorbi ; ci noi, rominii, lntru cele ce or fi de lips& vom fi frati.
Asa nal rog scrie-mi, pleci curad in sus o mai zlbovesti la 1...ugoj ?
$i prota Ivascovici tare se vait& c5.-1 vor tunde rlu, unde n-o flcut
pacea Intr& noi ; si ca. eu m-am dus ca Domnia Ta la Ciclova, nu cu el ;
si zice ca. de Damaschin tare-i rusine, aci nu s-o fricut pren el aceste ;
darl eu alt.& toti spun : SI mir& cum ai putut Domnia Ta face pacea ;
si sg. stii el acuma e bine. Nora ascult& toate In veselie. Em am fost la
cuscri, la Ciclova si ne-am Implcat, si-ti multAmesc.
Cauta., Domnule, s5. poti ajunge ce dorim toti, c5. toti s5. bucurl.
$i despre ce o fi de lips& sa-mi mai scrii ; si de va vrea vorbi ca domnul
vitispanul pentru a scrie lui Covaci, fibirlului Oravitii, poti de la toate
comuniatile doblndi pecetul, fiindcl acolo tare sl tem a face ceva Mr&
de stirea lui fibir&u.
250
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
SArutAndu-te toatl famelia cii male rAmAnem, In Gherlesce, ai Domnii
Tale coi mai buni voitori de bine.
Bojincl Vasilie InvItetor
31 Octomvrie 1844
[Adresa. :] De bun niam nIscutuIui Domnului agent Afurgu ... la Lugo].
Dup.1 G, Bogdan-D:6c2, Effitnis Moro, Bucuroti, 1937, p, 122-123,
1 In zadari 2. Doarit, poate: 3. Sic!
PENTRU EMANCIPAREA
NATIONALITATII ROMANILOR"
I. 61
INTEROGATORIUL LUAT LA 30 OCTOMBRIE 1845 LUI MURGU EFTIMIE, ARES*
WAT DE ONOR COMITATUL CARASULUI V TRIMIS LA PESTA PENTRU INCERCAREA
DE A RA2VRATI POPORUL VALAH
Cum k numesti ?
Murgu Eftimie, profesor de drept, slut avocat din Ungaria, m-am nAscut
In localitatea de granitA RudAria, in prezent locuiese in Bucuresti.
Cum ai ajuns la Buturepi i ce fati atolo ?
Am functionat la Iasi, unde am predat Filosofia timp de doi ani. Apoi,
am trecut la Bucuresti, uncle imi duceam existenta ca avocat.
and te-ai fntors In Ungaria fi de ce ?
n anul 184 1 am fost rechernat In regiunea de granitA, de ce ? nu still.
A, fi mai bine data aimdrturisi admiral de ce e,sti expulzat din Buturegi ?
Agentu/ austriac din Bucuresti, Timoni, m-a acuzat ca am luat parte
la complotul de la Bucuresti, dar n-a putut-o dovedi ; la Caransebe
Ins& am Inteles a am fost rechemat de acolo.
Deci, de ce ai fost relinut 7a Ca ransebef ?
Numai pentru clagentul din Bucuresti mi-a adus o acuzatie falsA.
Cum ai stelpat de la Caransebef ?
Eu doream sl merg la Pesta, dar autoritAtile graniceresti m-au transpus
la Cara.
Ce s-a intimplat Cu dumneata la Lugo) ?
Acolo am lost arestat, o vreme, apoi mi-au spus poti sA p/eci" i m-au
lAsat liber.
Chid ai fost eliberat din arestul de la Lugoj ?
In luna decembrie 1841.
251
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
De atunci, unde ai avut domiciliu ?
Citeva luni, am fost la mama mea, la Caransebe4 ; apoi am plecat la
Viena, unde m-am aparat In legatura cu chestiunea de la Bucureti,
pentru ca sa ma pot Intoarce acolo.
Dar acum de ce efti arestat ?
Nu pot ti aceasta.
S-a dovedit cd ai cautat sel razvratefti poporul valah, nu numai impotriva
moieri/or, ci fi a autoritafilor legate.
Eu slut un strain In Cara, am fost acolo numai In trecere i n-am parti-
cipat deloc la ra.zvratire ; ai nici n-am auzit sa. fi avut loc undeva
vreo revolta.
Scrierile Cine a redactat scrierea aceasta cace incepe aa : Die Zeiten sind bereits
lui Murgu: herangerackt" ? [A sosit vremea ..."] (A )1
(4). A sosil Aceasta a fost redactata de un Thar francez, pe nume Chatobriand ori
*manes Chatogiron. L-am Intilnit la. Viena. El spunea a a primit-o de la cineva,
ai m-a intrebat, oare aa stau lucrurile In Banat qi in regiunile gra-
nicereti?
Accstea ant scorneli de prisos, caci scrierile dumitale dovedesc contrariul.
Documentul original in frantuzqte 1-am primit de la francezul pomenit
i 1-am tradus liber, adaugind ici-colo cite ceva.
Aici e vorba de lucruri pe care numai un localnic le poate fti, d,eci un
francez nu putea redacta a,sa ceva.
Francezul spunea a a cules date de la un oarecare Valian, pe care
eu nu-1 cunosc.
Cu ce scop ai tradus dumneata textul acesta in germand ?
Numai pro privato usu.
Ai comunicat cuiva scrierea aceasta ?
Nimanui
(B).
Conlinuitatea Iata o aria scriere Cu titlul : Das Politische Continuum, und die Epide-
pottirg Ft misten", pe aceasta cine a redactat-o 1 ( B ) 2
.spideasioii.. Aceasta am cules-o eu insumi, din diferite izvoare.
De ce e scrisd fi aceasta in limba germana, ce intent ii aveai cu ea ?
Am vrut sa ofer, pe aceasta cale, date cu privire la politica externa;
ai am mai vrut s le comunic altor oameni invkati, ca pe o pkere
a mea personall.
Cui i-ai comunicat, deci, aceastil scriere ?
Plna acum nimanui, deoarece nu e Inca terminata.
Prin acest document, dumneata ai cautat sa relzvrtItefti pe valahii din
comitatele Banatului, afirmind ca aici nobilimea nu axis a in vechime fi di
25
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Proprietatea pdmintului era fu intregime a populafiei valahe ; cd drepturik
acestea le-au recunoscut fi turcii, le-a menfinut fi guvernul Austriei fi numai
dupd ce Austria a cedat Ungariei regiunea Banatului, strdinii au fnceput
sd ftirbeascd aceste drepturi cu ajutorul baionetelor fi sd usurpe drepturile
bdftinafilor ; spui mai departe cd nemefii din Banat ar fi Mari, care sub
pretexte anume cdut ate storc cif pot ; comitatull-ai numit centrala ttilharilor,
iar tezaureria comitatensd, tezaureria tflharilor.
Constitufia maghiard ai declarat-o canstitujie a tflharilor, fi anarhie, sub
obldduirea cdreia dreptatea e numai de panca celui ce poate a pldteascd ;
cel mai mare hof fi escroc este socotit om cinstit, de indald ce are bani.
Procedura penald se aplicd numai aceluia care nu aparfine bandei jefui-
toare fi fndrdznefte a se amestece in drepturile ei de a jefui ; sau cuiva care
este socotit bogat, crici in acest caz e arestat din motive ndscocite fi finut pfxd
se rdscumpard cu bani.
Dieta fdrii este numitd adunarea nebunilor care nu poate aduce legi pentru
cei din Banat, pentru cd aceftia nu fi-au incredinfat dreptul de legiferare nobi-
lilor ce fiinleazd datorita legii pumnului fi care, fiind in afara legii (Vogelfrei),
grit necantenit urnulrifi de popor, ba cite odatd chiar bdtufi fi m0,10.
La pagina 39, se spune 64 valahii fi recunosc numai pe cneji, sfatul fdrii
fi conducerea fdrii de la Timifoara de sub autoritatea principelui eligibil [al
Banatului], adicd a banului ; addugindu-se cd la alegerea slujbafilor fiecare
comund trebuie sa aibd dreptul sel-fi sputa cuvintul.
Din toate acestea reiese ciar cd dumneata ai dorit sd ridici poporul valah
fmpotriva regimului in vigoare fi sd fliPi de Ungaria comitatele Banatului,
dmpreund cu regiunile granicerefti.
Ca poli sd spui fn apdrare, impotriva acestora ?
Raspunsul meu este ca toate acestea nu slut cuprinse acolo.
(lar dupd ce i-au fost citite din lucrare pasagiile menfionate, a spus cd el
le-a copiat din alte izvoare fi ca printre scrierile lui se afld notate aceste
izvoare ).
Printre scrierile dumitale nu s-au visit nici un fel de izvoare, deci toate
sint numai scorneli.
Nu tiu cine mi-a luat aceste scrieri 0 cum au ajuns aici. Poate fi la
mijloc i o inelaciune, pentru ca s-a putut face *i o aclaugire. Aceste
scrieri mi-au fost luate Wa nici o cautela.
Aceasta lucrare este trecutd fi in inventarta pa care dumneata l-al semnat.
Lucrarile mi-au fost infrate numai numeric.
In lucrare nu apare un scris strain, deci obiegia cade.
(Dupd ce i s-a ardtat definutului lucrarea originald, fi-a exprimat indoiala
cu privire la unele adaosuri marginale, intrebindu-se dacd le va fi scris
el sau nu ? Dar vdzind, mai departe, cd citatele menfionate se regdsesc In
253
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM,I111
transcrierea pe curat a lucrelrii, Ord (adreptclri, a facetaisel-yi mai susfina
obieclia ).
(C). 24. latcl o altd lucrare, care incepe aya: Ms, ertvachen". Pe aceasta cine
**Alm i" a redactat-o ? (C)
Nu-mi aduc aminte cum a ajuns aceasti scriere antro hirtiile mele ;
nu pot s-o recunosc ca apartinindu-mi.
25. Politisches Continuum" are un scris asemdiator ; de ce-fi telgclduieyti
propria scriere ?
Nu tiu de unde a ajuns printre scrierile mele.
Scrisori 26. Cui fi este aclresatd aceastd scrisoare fn limba valand, a cdrei traducer,
fn maghiarel (acepe aya: Mel recomand cu dragoste frilleascd" ? (nr. 1)
destinatari : Vreunui preot, dar nu tiu cui.
In aceastd scrisoare se pot citi aceleayi idei ca 0 In Politisches Conti-
nuum". Spume, ce ai vsut s obfii prin scrisoarea aceasta ?
Comunele angajeze avocatii lor, pentru ci numai ei cunosc dreptul.
Nemeii slut solidan. In urbariu este prevAzut c proprietatea plmtn-
tului sl fie dat poporului i acest lucru el 1-a pierdut numai prin
jus armorum.
Cine e acel pdrinte .Ftefan cui fi este adresatd aceastd a doua scrisoare ?
Un preot din Lugoj, pe nume $tefa.n Marcu. Aceast scrisoare e o copie
dup& una apartinSnd unui agent particular din Ardeal.
latd scrisoarea adresald lui Die Miescu ; ea a fost expediatd, i cum
a ajuns fnapoi ? (nr. 3)
Pe aceasta am expediat-o tn leg5.turi Cu un post de director colar.
Apoi, i-am cenit s mi-o restituie s vld ce am scris In ea.
$i scrisoarea aceasta cuprinde idei similare celor din Politisches Con-
tinuum" ; deci, j Miescu a fast implicat fn intenliile dumitak.
Nu pot sl afirm cl Miescu ar fi cunoscut ceva din intentiite mele, el nici
nu se pricepe la a4a. ceva.
Cu fi este adresatd scrisoarea aceasta fu limbo germanel care (acepe osa:
Schdtzbarster Freund" [Mult pretuite prietene] fi In care se vorbeyte de
fara aparfinind valahilor belnaleni ? (nr. 4)
Acestea eu le-am copiat dintr-o alt1 scrisoare ; cine a scris-o i cui a
adresat-o, nu
Deci, unde ai primit scrisoarea aceasta 0 de la cine ?
La Viena, de la un bavarez care era in trecere, pe nume Tollhausen.
El de unde a primit-o, nu tiu.
aceasta are exact acelayi cuprins ca Politisches Continuum", recu-
noayte deci cd este proprio-fi scrisoare.
N-o pot recunoa4te ca fiind a mea.
254
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
.34. Cui Si este adresat biletul acesta cu Lieber Schwager" [Drag& cumnate],
in care ofiferii sint calificafi drept lotri gi in care se vorbegte despre infelegerea
dintre valahi, despre migcdrile lor fi despee alungarea ofiferilor nemfi ?
Aceasta ti este adresata lui Petra Dascalu ; a mea o fi, ori ba ? nu
tiu, caci nu e semnat de mine.
35. Totugi, scrisul nu-1 pon nega.
Scrisul e al meu.
fi in alte planuri ?
-36. Cumnatul dumit ale a fost amestecat
Nu. El n-a titit nimic despre vederile mele politice, nici nu se pricepe
la aa ceva.
37. Cui i se adreseazd aceastd piesd scrisd in germand ( Post-scriptum ),
La care se vorbegte de anumite dispozini, de felul cum se vor alege in viitor
.episcopii valahi gi se indeamnd valahii la rciscoald, deoarece vremea renagterii
politice a sosit. (6)
Ca eu am scris aceasta, asta-i sigur ; dar cui anume, nu mai tiu ; sau
unui cornerciant, sau vreunui ofiter graniceresc.
.38. Ce fel de dispozifii sin: cele amintite aici ?
Sfatul mea era s ne adresam Majestatii Sale, pentru ca sa nu ne
mai dea episcopi Sinodul slrb din Slavonia, ci, potrivit vechiului obicei,
episcopii no$ri sa fie alei. de Sinodul Diecezan.
-39. Numini din scrisoare, Iancovici gi Miescu, au stiut ceva despre intenliile A cfiuni
dumitale politice ? azvrititoare:
Fiind vorba acolo numai de episcopi, el despre altceva n-au tiut.
40. Dumneata ai vrut sd reavreitegti fi poporul din Lugoj gi anume atunci
cind vistieria regalci a vrut sd zideascd o biserica unitd zicind in fafa a la Lugoi
numerogi martori : (7) Ce poruncegte regele ungurilor la noi, in Banal?
De ce ne dau 'loud porunci domnii de pdmint ? Tara Banatului aparfine
valahilor". Ce doregte visana vistierie ? Aici nimeni nu poruncegte, pentru
cd piala e a valahilor ; fi cine-i, mid rog, comitatul ?" Recunogti spusele
.acestea ?
Expresiile acestea nu le pot recunoate ca fiind ale mele. Id
-41. Dar bate acestea in vor fi spuse in fold, de numerogi martori, ca Oszeczki,
Vancea, Popovici, Dika fi allii.
Pe Oszeczki nu-1 cunosc ; Vancea e un spion slrb i, pentru ca arbii sint
Impotriva mea, de aceea a depus Impotriva-mi. Nu-mi amintesc A fi
vorbit cu el. Dei pe Iova Popovicil-am cautat, niciodata nu 1-am gasit
acasa. Ce fel de om e Vancea, poate sa sputa invatatorul Miescu, In
posesia caruia exista o chitanta falsificata de Vancea pe numele lui
Miescu junior.
42. Dumneala ai vrut sil rdzvategli impotriva mogierilor gi populalia sdteasca Gvaidia
din Gcluojdia, spunind cu ocazia conflictului produs din pricina morilor
armdtoarele : ,,Necazul acesta pornegte de la domnii mogieri din Carag, dar
255
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
o sa-i invajdm minte ; jara lor nu-i aici, ci dincolo de Mures., acolo sd meargcl.
Aceasta e jara voastrd ; ei jupoaie poporul nevoias". Ce rdspunzi la aces-
tea? (8)
En n-am fost la Gavojdia niciodata ; dar oameni de acolo au venit la
mine sa-mi relateze ca un oarecare domn le-a stricat morile ; expresiile
amintite Insa nu le-am folosit si nu le pot califica decIt calomnii
Dar sapte martori depun la fel, cd ai folosit acele expresii.
Daca vor fi ascultati ceilalti martori care au fost prezenti, va reiesi ca
eu n-am folosit acele expresii. Au mai fost prezenti Chira, frizerul din
Lugoj, Gheorghe Marcu, Bercean, Popescu, Vichentie, Botos.
Datat ca mai sus.
Iluk Eduard m.p., advocatul guberniului regal
Notat de Langer Adolf m.p.,
notar jurat la malta Curte regala de apel
30 DECEMBRIE 1845. DUPA CE AU POST TRADUSE DIN LIMBA VALAHA IN

LIMBA MAGHIARA NUMEROASELE SCRISORI GASITE LA EFTIMIE MURGU, IN
CONTINUARE A URMAT INTEROGAREA NUMITULUI EFTIMIE MURGU.
Mai fnainte, despre scrierea care incepe asa: Die Zeiten sind bereits
herangerackt" ai spus cd ai tradus-o din francezd ; dar printre scrierile durni-
tale s-a gdsit conceptul original al acelei lucrdri, Cu scrisul dumitale ; i aps
fiind, e sigur cd dumneata ai redactat lucrareis (D)
Aceste scrieri mi-au fost luate, de aceea nu le pot recunoaste ca apar-
tinIndu-mi.
Mai fnainte, te-am intrebat dacd vederile dumitale politice cu privire la
,,Cu privire restaurarea statului valah le-ai comunicat cuiva ? fi atunci ai rdspuns cif
Ja restaurarea nimdnui. Iatd, acum ffi ardt propria-fi scrisoare, pe care ai scris-o invelfd-
statuiui torului lije Miescu din Lugoj ci in care spui ccl, land cunostinlet de planul
valab" domnului Pascu,flccmsideri nerealizabil, atila timp eft nu s-au in/eles i cu
restul populafiei valahe din Austria. Din aceste cuvinte reiese cd atit Miescu
cIt fi Pascu 0-au cunoscut intenfiile ? mdrturiseste, deci, adevdrul.
Eu slat un strain In Ungaria si nu slut dator sa raspund nimanui ;
pentru c eu nu am predat nimanui scrierile, nici nu mi-au fost luate
pe cale judecatoreasca, nu le recunosc ca apartinlndu-mi.
in altel scrisoare (nr. 9), fi mulfumefti lui Miescu pentru stringerea mij-
loacelor necesare realizarii acelor dorinte In care gindurile voastre coincid.
Despre ce mijloace fi dorinfe e vorba aici ?
(Raspunde la fel, ca nu recunoaste nici un fel de document care
se gaseste In mtini straine)
47. De care justifie recunosti cd aparfii ?
Strain fiind, In timpul noptii, In Lugoj am fost atacat i jefuit de necu-
noscuti, si am fost Inchis ; asa stlnd lucrurile, Intrebarea Imi este posa
256
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR.,
prea tirziu, cici, In felul acesta, nu ant dator s compar In fat.a vreunui
judeator stain. Eu m-am nIscut 11120 Caransebes, care face
parte din regiunea grgnicereascA, i confiniul apartine
nu Ungariei.
Mai os, in aceeafi scrisoare spui despre Pascu cd din partea mea, nu
tn-afi da in lelturi deloc srl colabore:, in ceca ce privefte treburile naliunii
romd ne ; menirea romeinilor, ca adevdralii stdpini legitimi in Banal, sef fie
de a-i vindeca pe aceia more patrio discantando ipsis [descIntIndu-i dupl
obiceiul stamosesc].
Deci dacd v-ali putea baza autoritatea de stat pe caracterul lui Pascu
dacd dumneavoastrel puteli garanta sentimentele lu Nationale de neclintit,
in acest caz fi misiunea lui ay trebui neaparat sd fie aceasta", in fine, Pe
citistea mea fi dacd oreo sd fie ferm in intenlii, ar trebui scl-i deschidem un
cimp romanesc in care sd-fi poatd desfelfura forla morald".
Spune deci, Pascu a fost de acord cu ducerea pind la capdt a acestor
planuri ?
(Ca i la punctele 45 si 46).
Aici este scrisoarea lui Miescu (nr. 11) in care spune : cel ne interpreldm
bine rolul, cd a tnai comunical la Inca cinci persoane scrisorile dunsitale ;
n-ai putea numesti pe aceia cdrora Miescu le-a comunical scrisorile ?
Eu nu six:a In raporturi pozitive legale cu nici un fel de autoritate juri-
dicl ; nu ent obligat sA raspund.
In scrisoarea aceasta (nr. 11) e vorba de un fel de colizalie, iar Miescu
mai spune cd la Pascu sint 5 florini, la Bercean 5 florini, la Capor 2 f7orini
fi la 2 tutori cite 2 florini de argint; ce fel de bani sinl ace ftia fi de ce fi-au
lost trimifi dumitale ?
(R5spuns asemlnItor, evaziv).
In scrisoarea dutnitale din 17 septembrie 1843, adresald lui Miescu
(nr. /4), spui cel pentru episcopia din Ujvidka fiind candidat episcopul de
Caransebef, propui cd naliunea vatand ar trebui sd cadd unanim de acord
cd eparhiile, comunele fi poporul valah fmpreund trebuie sa arate la Curte
cum, de o vreme, n-au avut episcop, ci arendafi strelini care, contra,' drepturilor
Diocezei, au ocupat in mod silnic funcliile ; cum aceftia comercializeazel
drepturile bisericefti si and pe bani harul Sf. Duh ; in cele din urmd,
cer lui Miescu ca &nor. Marlin [?] fi Seiman sd vind la Viena (unde te
ailed atunci ) fi, dacd ajuld Dumnezeu, pe sirbulul din Titnif fi veli alunga
spre Slavonia.
A ici, de fapt, e vorba mai cu seamd de episcopal, pe care ai vi-ea sd-I
completezi cu valahi ; dar, totodatd, ai vi-ea sd-i alungi pe sirbi, co sd
fntemeia in Banat o lard valand.
Mdrturisefte deci, cd lupla impotriva preolilor sirbi a fost numai falada
sub care vroiai sd-fi atingi celdialt scop important si acest scop era cunoscut
de Miescu, Mar/in fi Seiman ?
(La fe!). 257
20 - 8, 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
52. In scrisoarea dumitale din 18 /30 aprilie 1844 (nr. 15) calve Miescu,
spui despre Fogarasi, care candida pentru postul de director de ;coalit, cd
Neat este numai cd e nemes ; si Curtea, in present, aproape cd stie cd nemesul
nu este produs bdnellean fi cd nobilii sint strdini si de aceea se teme ca
aceasta a fin constituie o piedicd, dat fiind faptul cd la sesiune participd si
nemfi.
Din acestea reiese cd dumneata ai comunicat lucrarea dumitale Poli-
tisches Continuum" unor oameni de la Curte; spune, deci, cui ai prezentat
lucrarea aceea ?
(N-a dat nici un rAspuns direct).
33. Chiar dacd nu ai ardtat-o, ai vrut sd-I faci pe Miescu sd creadel, in chip
inselator, cd Curtea este de acord cu intenliile dumitale.
(Din motivele expuse la punctele 45 i 46, n-a dat nici un rAspuns).
Potrivit acestei scrisori, dumneata ai primit de la Lipova, de la un oarecare
Stoica, o scrisoare interesantd, la care fi-a fost teamd sd rdspunzi, deoarece
nu-I cunosteai nici pe Stoica, nu-i ftiai nici scrisul ; care a fost obiectul acestei
scrisori 0 cine e acest Stoica ?
(La f el).
In La 1 octombrie 1843, Miescu scrie (nr. 19) cd a impcirtelsit scrisoarea

intelegere dumitale mai multora si Pascu ar fi spits cd asa ceva ar fi imposibil, inainte
or de a cddea la inielegere cu Transilvania, cu Bucovina i cu ceilalli.
Transilvania,
De aici reiese ciar cd Miescu a fost implicat in planul de intemeiere a
Cu
statului valah si cd acest plan I-a cunoscut si Pascu, dar 1-a socotit nerealizabil.
Toate proiectele dumitale sint dare ; spune, deci, adevarat, ce te-a indemnat
Bucovina
ill Cu ceilalli
pe dumneata sd pregatesti asemenea planuri politice sau cine te-a incurajat
In realizarea tor ?
(La fel).
In scrisoarea aci de fald in original (nr. 23), adresata parohului din
Firliug, Caton Todor, ca fi in cealaltd (nr. 28), se pot citi argumentdri
similare cu cele din Politisches Continuum" fi Die Zeiten sind etc." ; aici,
mai cu seamd, proprietatea pdmintului o atribui valahilor, pe nobili ii numesti
strdini, idgelduiesti dreptul pe care 1-ar fi avut Camera ori Impelratul de a vinde
mosiile din Banat ; fi indemni comunele la impotrivire, recomandind fi izgo-
nirea domnului pretor Frummer. Pentru ce mai tagelduiesti, deci, a scriere a
aceasta ar fi o lucrare a dumitale ? si cui ii este adresatd aceastd a doua scri-
soare ? (28)
Aceste scrieri nu le pot recunoate ca apartinindu-mi, deoarece pe
acelea nu le-am dat nimAnui.
Ifurgu si In scrisoarea dumitale din 7 iulie 1844 (nr. 31), scrisd de la Viena
Mg. Kogilniceanu maiorului Rogelnicean [KogAlniceanu] din Iasi, spui cd dumneata fi ceilalli
zelosi din impardlia romano-austriacd vil pregcltili st1 organizan o milcare
bine ginditel, in vederea reabiliteirii unei ierarhii valahe, care este intr-o stare
de deldsare, pricinuitd de pdtrunderea forlatd fi uzurpatoare a strdinilor fi
253
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
cu care este In strinsd legaturd dreptul nafional ; spui, mai departe, cd vei face
tot ce va fi cu putinfd pentru realizarea acesteia ; pos ibilitate care, In prezent,
cons0 numai in forg monad ; dar are nevoie 0 de mijloace materiale, de aceea
se indreaptd spre moldoveni pentru ajutor.
De aici reiese char cd Politisches Continuum" fi Die Zeiten sind etc."
nu sint numai disertafiuni fiiinlifice, ci dutnneata intenfionai fi realizezi
planul. Ce po sa spui In aparare?
(Ca i la punctul 56).
Aceastd scrisoare (nr. 39) ai scris-o din Viena; cui fi este adresald ?
(La fel).
$i In aceastd scrisoare fii dezvellui acela,s plan, cd dorefti sd alceltuiefti
din populalia valand a Banatului o farol aparte, supusd Austriei, fapt care
de asemenea dovedefte cd Politisches Continuum" ts-a fost suntai o diserialie,
ci o pregdtire pentru mifcdri politice.
(R6spuns aproape identic).
In scrisoarca aceasta (nr. 49), Bercean scrie a el are multe de indurat
de la sfrbi, din pricina unirii, care nu-i lasd s-o adopte, speriindu-i cd rusii
fi vor spinteca dacd se fac uniii.
Ce scop avea aceasid unire ? ai avut fi dumtseata, fnainte de asta, aceeafi
pdrere, aceeafi intenlie 11 de ce te-ai retras ? fi se poate dovedi cd preolii sfrbi
ameninfau poporul cu ruii
(Acelas rIspuns).
In scrisoarea din 8 iunie 1843 (nr. 12) trimisd lui Miescu, spui cd ai
descris la Viena situafia in care te afli cufundat din pricing' strdinilor care
au pdtruns cu fort a In drepturile ci problentele noastre fi guverneazd
potrivit unor interese straine. $i de aici reiese cd, la Viena, fi-ai impartelfit
cuiva ; spune deci, cui
(Acelas rAspuns).
Datat ca mai sus.
Ilu k E du ar d, m.p., advocatul gubemiului regal
n fata noastrl,
Langer Ado 1f, m.p., notar, jurat la Curtea regall de apel
Textul maghiar
I.
1843-1K ESZTENDEI OCTOBER 30-AN KIHALLGATTATOTT MURGU EUTHIM, KIT NSI
BRASS() VARMEGYE AZ LAN NAP LAzinis I TOREKVSE MIATT BEFOGATTATOrf,
S PESTRE ALTAL KOLDOTT.
1. Mi a neve ?
Murgu Euthim, trvnyek tanira, Magyar Orszigi Ogyvd vagyok,
szelettem vghelyi Ruderia nev0 helysgben, jelenleg Bukaresti lak6s
vagyok.
259
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Hogy kerillt Bukarestbe, is mit csinl oil?
En hivatalos voltam Iassiba, hol Philosoph.iit tanftottam. 2. esztendeig.
Azutin Altai mentem Bukarestbe, hol mint prlcitor lask6dtem.
Mikor Ott vissza Magyarorszdgba is mirt ?
1841-ik esztend6ben Grinitzba vissza hittak engemet, mirt ? azt nem
tudom.
Jobb volna, ha igazdn megvalland, miirt van kiparancsolva Bukarestb61?
Timoni Ausztriai agens Bukarestben avval vdolt engem, hogy a
Bukaresti 6sszeeskftvsben rszt vettem, de ezt bebizonytani nem
tudta azonban Karansebesen gy rtettem, hogy onnan vissza
hittak engemet.
Mirt tartottdk tehdt lint fogba Karansebesen?
Csak azrt mert a Bukaresti agens engem hamisan bevidolt.
Karansebesberl hogy szabadult ki ?
En Pestre kfvnkoztam, azonban. a Katonai Kormny engem Krassba
killdat Altai.
Lugoson tni t drtint annel ?
Ott le tartztattak egy darabig, azutn azt mondottk elmehet" s
szabadon kieresztettek.
Mikor szabadult ki a fogsgbl Lugoson ?
1841. vi Dec ember hnapjban.
Azdta hol tartdshodott ?
Egy nhny holnapig voltam az des anymnil Karansebesen, azutn
utaztam Bcsbe, hol a Bukaresti tigyben vdelmeztem magamat, hogy
oda vissza mehessek.
Hdt most mirt van befogva ?
En azt nem tudhatom.
Igasztaltdtott, hogy as Oldh turpet nem csak a fdldes urak ellen, hone:
mig a T rvinyhatsdgok ellen felldzitani ilgyekezett.
En Krassban idegen vagyok, ott csak keresztill utaztam, s a fell.-
ztsban semmi rszt nem vettem, de nem is hallottam, hogy valahol
lzads trtnt volna,.
Ki szerkesztette ezen irs!, melly tgy kezdeldik : Die Zeiten sind bereils
herangeritckt" ? (A :)
Ezt szerkesztette egy fiatal francia : a neve Chatobriand van? Chato-
giron. Bcsben tal lkoztam vele, 6 azt mondotta,, hogy valakit61 kapta,
s azt krdezte t6lem, hogy flu vannak-e ezen dolgok Bnttisban s
a vghelyeken.?
Ez haszontalan koholds, mert as irdsai ellenkezert bizonyttanak.
En az eredeti francia frist a mondott francitl kaptam, s szabadon
forditottam, imitt, amott valamit hozzd adtam.
200
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Ill oly dolgok fordulnak el5, melyeket csak odavald ember tudhat, ezt teht
egy francia ember nem szerkeszthette.
A francia azt mondotta, bogy valami V aljn nev5t61, kit in nem 6sme-
rek, adatokat szerzett.
Micsoda szdndkb6l forditotta t: ezen trst nmet nyelvre ?
Csak pro privato usu.
K Cizltte-e ezen irst valakivel ?
Senkivel.
lit van egy ms Irs, mellynek cime : Das Politische Continuum, und
die Epidemisten" ki szerkesztette ezt ? (B:)
Ezt mindenfle kitforrsbl 6sszegyfijtttem en magam.
Mild van es is nmet nyelven levo, mi szndika volt vele ?
Es ltal akartam lails6 Politicira, nzve adatokat szoIgiltatni, kivin.-
tam tovbbi azt, mint privt vlemnyemet mis biilcs emberekkeI
kzleni.
Kivel kftliftte ht ezen irst ?
Mg eddig senkivel, mert /neg nincsen befejezve.
Ezen tratban n a Bntusi Megykben lakozd olhokat igyekezett fel
kizitani, azt dlltvn, hogy rgenten itten a nemessg nem smertetett, hanem
az egsz f Cold tulajdona as Lilo lakosokat Welk, hogy ezen jogokat a Toro-
kk is elesmrtk, is as Ausztriai kormny is megtartotta, s csak azuln,
midetn Ausztria Bntvdkt Magyarorszgnak ltal adta, az idegenek kezd-
.tik ezen jogokat a szuronyok segitsgvel csorbilani, is a fld nip jogait bitor-
Joni ; mondja tovbb, hogy a Bdndii nemesek rabl6k lgyenek, hile keresett
einsek alatt annyit kizsarolnak a menynyit csak lehet a vrmegyt a rablk
Atkpponti hznak a megye pnztrt a rabl6k Cassjnak nevezte.
A magyar Constitutit raga Constitutijnak is anarchinak nyilat-
koztatta, melly alatt csak annak van igazsga, ki fizetni tud; a legnagyobb
Jolvaj s gazember azonnal becsitletesnek talltatik mihelyest pnze van.
A bitntetef eljrsnak csak ott tallja helyt, hol egy a fosztd bandhoz nem
4artoz egyn a rablsi jogba a vatkozni, mert, vagy ha valaki gazdagnak tar-
tatik, mert akkor keresett okok mellett befogattatik, is addig letartdztatik , tag
magt pnzvel ki neon vllia.
Az orszg gyalse bolondok gystlekezetinek neveztetik, hogy ez a bnti em-
obereknek trvnyt nem hozhat, mert ezek fdranyhozsi jogukat, as No (jog-
nl fogva 'Rea nemesekre nem biztk, hile mint ttIrvny kiviiliek (Vogelfrei )
a apt51 santelen itlddzletnek, s hol megverettetnek, hol agyon is fatetnek.
A 39-ik lapon mondatik, hogy as Olhok csak a Enezeket, as orszg land-
cst, is nemzeti Kormnyt Temesvrott tulajdon fejedelme t.i. vlaszthat
Bnusa alatt smerik, hozz adatvn, hogy a tisztek vlasztsban minden
k Szsgnek befolydsa ligyen.
2131.
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Mellyekbefl vildgos, hogy On az Oldh npet a fendlld rendszer ellen felldzi-
tani s a Belndti megyket vghelyekkel egyatt Magyar Orszekt6lelszakasztani
kivdnta.
Mit tud ezeknek :deleitare ele/ adni ?
Erre csak az a feleletem, hogy ez nincs benne. (Miutdn pedig o
munkbl a felhivott helyek felolvastattak volna, azt felelte, hogy 5 ezeket
ms ktforrdsokbl harta, s hogy irefsa Rizn a katforrefsok feljegyezver
vannak ).
Irdsai kaziitt sama forrdsok nem taldltatnak, ez tehdt csupa kohollndny..
En nem tudom, ki vette el talen.' ezen frsokat, s hogy jttek ide. Itt
hamissig is trtnhetett, mert hozz is tehettek valamit.
Ezen frsokat tlem minden cautela nlkal elvettk.
Ezen iras as Inventdriumban is foglaltatik, mellyet n ald irf.
Az frsokat csak szm szerint elolvastk.
Eses munkdban idegen irs nem taldltatik ; es tehdt rossz kifogds.
(Miutdn a rabnak as eredeti irs megmutattatott vaina, nimely oldalagi
hozzdtaelekre nieve ktsgt fejezte ki, hogy vajon 5 irla-e azokat vagy
sem ? de divn tovdbbd, hogy as idizett helyek a letisztdzott munketbarr
igazitdsok nlkal foglaltatnak, ezen kifogdssa1 elhallgatott. )
lit van egy ms irs, melly tigy kezd5dik : Wir erwachen". Ki szerkesz-
tette ezt ?(C. )
Ezen frsra nem emlkezem, hogy jtt frisaim kz. En ezt maga-
mnak nem iismerhetem el.
Hasonl irs van a Politisches Continuum"-ban is, minek tagadja tu-
lajdon irs fet ?
En nem tudom, honnan keralt ez frsaim kz.
Kinek san ezen oldhul lit leva, melynek magyar forditdsa tigy kezderdik :
Testvri szeretettel ajdnlom magamat ?" (1-6 sz. )
Valamellyik papnak, de melyiknek nem tudom.
Ezen levlben asan eszmk olvashatk a Politisches Continuum"-ban.
Mondja meg mil akart eses levillel elrni ?
Azt, hogy a kzsgek prktorokat fogadjanak, mert csak ezek tud-
jk a just. A nernesek egyatt tartanak. Az urbriumban van a fld
tulajdonsga a npnek adva, s csak a jus armorum ltal elvesztet-
tk ezt.
Kicsoda azon Istvein alya, kinek ezen2-ik sz.a. leva szll ?
Egy lugosi pap, neveztetik Mark6 Istvnnak. Ezen levl copija egy
erdlyorszgi privat agens ltal frt levelnek.
Itt van Mieszko Illsnek sz6116 levele, el volt a ;dados, is hogy keralt
vissza ? (No. 3)
Ezt elkaldttem iskolai directoratus Ogyben. Azutin vissza kfvn-
tam, hogy lssam mit frtam benne.
262
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR."
Ese,: levlben is foglaltatnak ollyan eszmk, mint a Politisches Conti-
snuum"-ban igy Mieszko is ben volt avatva szndkaiba.
Azt nem mondhatom, hogy Mieszko szindkaimrl valamit tudott
volna. 6 nem is rt illyenekhez.
Kinek szIl ezen nimetitl irt lev', mely tigy kezddik : Schdtzbarster
Sreund" s melyben a Bdniciti Oldhok tulajdon orszgdrl van sz ? (4. s:.)
Ezt n leirtam egy mis levlb81, ki irta s kinek nem tudom.
Hol *apta hdt ezen levelet Es hil??
Bcsben cgy Bajortl, ki t utazott, s kit Tollhausennak hittak.
Honnan kapta 6? nem tudom.
Ebben is csak az van mi a Politisches Continuum"-ban, valija tehdt
zsak, hogy tulajdon levele.
En ezt magamnak el nem 8smerhetem.
Kinek san ezen Lieber Schwager"-nek intizett cdula, mellyben a Rato-
tiszteh latroknak neveztetnek, is ahol az Oldhok egyetrtsirdl, nwzgal-
wtair61 is a nmet lisztek elkergetserra van sed?
Ez Daszkl Pternek sz611, enyinie-e vagy sem ? nem tudom, mert
&nevera nincsen atairva.
.35. Az Irdst csak el nem tagadhatja.
Az irs enyim.
Volt-e vigora egybb nizeteibe beavatva ?
Nem. 5 politikai nzeteimr81 semmit sem tudott, nem is rt ahhoz.
Kinek szll ezen nmetill irt irat, (Postscriptum ), mellyben bizonyos
rendelkezsek emlitelnek, mikpen fognak k Ovend5ben Oldh paspkiik vlasz-
tatni, s felszllitattnak az Oldhok a felkelsre, mivel politicai feltcfmaddsnak
ideje megrkezett. (6)
Hogy ezt n irtam, az bizonyos, de kinek azt mar nem tudom, vagy
egy keresked8nek, vagy valami vghelyi tisztnek.
Micsoda rendszabdlyok voltak azok, mellyek itt emlitettnek ?
Az volt a tancsom, hogy folyamodjunk Ofelsghez, hogy ne a Rcz
Slavoniai Sinodus adjon nektink pasp8k8ket, hanem rgi szoks
szerint, Diocesanus Sinodus vlassza Paspeikeinket.
Az ezen levlben megnevezett JankovicsMieszko tudtak-e valamit poli-
dikai sznclkaira ?
Csak pitsp8k8kr81 lvn ott sz, 8k msrl mit sem tudnak.
-40. A Lugosi tapa is akarta felldzitani 5n, nevezetesen atacar, mikor a K.
-Kincstdr egy unitus templomot akart felpiteni, azt mondvdn szdmos tamik
elat: (7) Mit parancsol a Magyarok Kirdlya ndlunk a Bdndtban" ?
Mit parancsol nektInk a fitldes Urascig ? a Bdndti tdjk as Oldhokhoz tanto-
zik".
263
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Mit parancsol a szalonds Kamara Its senki sem parancsol, art a piac
as Oldhoki, s micsoda az a vdrmegye ?
Elesmeri e ezen monddsokat
Ezen kifejezseket magaminak el nem 6smerhetem.
De ezt szdmos tantik, mint Oszeczki, Vancsa, Popovits, Dika is mdsok-
szemibe fogjdle mondani.
Oszetzkit nem cisznerem. Vancsa egy razz spin, s mivel a riczok
ellenem vannak, azrt vallott ellenem. Nem emlkezem, hogy vele
beszltem volna. Popovits Iovt kerestem ugyan, de soha sem tall-
tam otthon. Mifle ember lgyen Vancsa, meg mondhatja f6 tanit&
Mieszko, kinl van egy hamis Vancsa Altai kszitett, s ifjabb Mieszko
nevre irt nyugtatvny.
A Gavosdiai falusi nipet is akarta on a Fades urasdgok ellen Jet Uzi-
tani, azt mondvdn a malmok miatt telmadt versengis alkalmdval: Ezell baj
a Krdsovai birtokosurak161 eredt, de majd megtanitjuk 6ket, nem itt as 6'
orszeiguk, hanem NZ a Maroson, oda menjenek. Es a ti orszgtok , h nrizzdk
a szegny nipet." Mi felel ezekre ?(8)
En Gavosdin soha letemben nem voltam, de az oda vale> emberek
hozzm j6ttek avval az elOadissal,hogy malmaikat valamelly urasg
el rontotta, de n a mondott kifejezseket nem ejtettem ki, s azokat
csupa rigalmaknak mondhatom.
93. De hit tandk egyformdn valljdk, hogy azon kifejezseket mondotta.
Ha a tbbi jelen volt tan kihallgattatik, ki fog Olaf, hogy n azon
kifejezsekkel nein ltem. Jelen volt mg Kira, lugosi borbly, Marko
Gyrgy, Bercsn, Popesco, Vikenti, Botos.
K61t mint fent.
Ilu k E du ar d, s.k. Kir. igazgatsgi ogyvd
Jegyzette Langer A do 1 f, s.k.
A F6 kir. Itl6 Tbla h. jegyz6je
11.
1845-1K VI DEZEMBER 30-AN M1UTAN A MURGU EUTHIM KEZEINAL TALALT

SZAMOS OLAH 1RT LEVELEK MAGYARRA FORD1TATTAK VOLTA, FOLYTATOLAG
K1HALGATTATOTT A MEGNEVEZETT MURGU EUTHIM:
44.A minap azon irs irdnt melly tigy kezdlidik : Die Zeiten sind bereits
herangerilckt" azt mondotta, hogy francio munkdbdl forditotta; azomban
irdsai le6:615 taldltatott azon munkeinak eredeti conceptussa, melly 6n kezei-
visa, is igy bizonyos hogy ezen munkt 6n szerkesztette. (D.)
Ezen frsok talera elvtettek, s azrt azokat megamknak el nem 6s-
merhetem.
254
www.dacoromanica.ro
T. PRECURSORI
45. A minap krdst tettem, hogy politikai nzeteit as djjonan dllitand6 Olh-
,orszg irnt k6zlte e valakivel ? s akkor azt a feleletet adia, hogy senkivel.
Ime MOSi mulaton tulajdcm levelt, mellyel Mieszku Ines Lugosi tanitnak
s mellyben numdja, hogy Pasku fir terve elJadsrl tudomst aye lehe-
tetlennek mondja ezen terv ltesitlat mindaddig nag ahoz nem jrul a tabi
Ausztriabeli olltsg megegyedse.
Ezen szavakb61 kitetszik, hogy mind Mieszku, mind pedig Pasku tudtk
szndkait ? s igy valija meg as igazsgot.
En idegen vagyok, Magyarorszgban senkinek sem tartozom felelettel,
s mivel n senkinek sem adtam Altai az frsokat, se bfri kppen el
nem vtettek t6lem, azrt azokat magamnak el nem smerem.
Ms levlben (Nr. 9) la 6sz6ni Mieszkunak azon eszk 6z6k 6sszegyajtst
snelyek szaksgesek azon 6hajtsok kivitelre, melyekben gondolatink lisszeegyez-
inek.
Micsoda eszkclizk s 6hajtsok rtetnek itten ?
(Ugyan azt feleli, hogy semmiffle frst idegen birtokban el nem 6smer).
Melyik bir6sgot 6smer el magnak ?
Mint idegen jszaka idejn Lugosnl 6smeretlenek ltal megtmadtat-
tam, megfosztattam, s elfogattattam; s gy ezen krds ks6n tte-
tik, mert gy nem tartozom idegen bfr6 eltt llani.
En Karnsebes mellett szOlettem, mi a Confiniumban van, a Conti-
nium pedig a Csszrsg-nak rsze, nem pedig Magyarorszignak.
Albb mondja ugyan azon levlben Paszku fe161 rszemr61 mit sem
wonaltodnk as olh nemzet dolgaiban egyatt munkillnak birni, as
.olhoknak mint igazi joggal birknak Bntban hivatsuk lszen 'Men meggy-
syitani more patrio discantando ipsis".
Ha teht alapithatjk birodalmukat Paszku charaktern, is ha kegyetek
kezeskedhetnek nemzetiage tntorithatallansgr61 azutcin neki is okvetetlen
hivatdsnak kellene lenni e vgtre. Tisztelt nevemben, s ha hogy er6s szn-
clkkal akar lenni olh mezdt kellene nkie nyitnunk mellyben morlis erejt
kiterithesse."
Mondja meg teht, hogy Paszku red llott e vgtre terveire ?
Amint a 45. s 46. pontokra.
49. Ill van Mieszku levele (Nr. 11) melyben mondja hogy jl jtszuk
azerepfinket, hogy 6nnek leveleit mg vagy Wet k6z61te, rem tudn meg-
sevezni ctzokat, kiknek leveleit Mieszku k &Mlle ?
En semmifle trvnyhatsggal trvnyes positivus viszonyokban
nem llok, felelettel nem tartozok.
Ezen levlben (Nr. 11.) valami praenumertidr61 van sz is azt is
sncnidja Mieszku, hogy Paszkunl van 5f1. Bertsnnl 511. Kapornl 2ft.
s kit tutornl per 2ft. ezilstben, micsoda pnz es, is mart killdelett ez nnek ?
Hasonl kikertil6 felelet.
265
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Az 1843 vi September 17-In Mieszkonak irt levele'ben (Nr. 14.) mondja
an hogy az sijvidkse Pikpaksgre a Ifardnsebesi Paspak lgyen candiddlva,
azrt javalja, hogy az oldhagnak egy rtellemben kellenne lentsie, Is hogy az
oldh Eparchdknak, kazsgeknek, is npnek egyetemben mutatnia kell az ud-
varndl mikp egy ida 6ta nem volt Paspskak, hanem drenddsok, idegenek
Diocesis jogai ellenre hivatalokba erdszakosan betolva, hogy ezek a szkegyhz
jogaival kereskednek, is pnzrt adjdk el a Szentllek adomdnydt, a vgn
arra felszllitja Mieszkut hogy Ike& Marczin s Szensan jajjenek fel Bcsbe
(hol n akkor tartzkodott ) s ha az Isten segit a Temesi Rdczocskdt Slavonia
fel kergetendik.
Itt ugyan leginkribb a pitsp 6ksgr51 van sz, mellyet oldh emberekker
szeretne bet alteni, de a Rdczokat egyszersmind hidzni szereta, hogy Bandtban
oldh orszdgot dllithasson.
Valija teheft csak, hogy a Rsicz papok elleni harcz csak szin volt, may
alatt a mdsik f5 crilt elrni akarta, Es hogy ezen cljdt Mieszko, Marczin, Es
Szeman is tudtk
Ugyan azt.
Az 1844-ki dprilis 18130-cin Mieszkunak irt levellben (Nr. 15.) Fo-
garassijirl ki iskolai Directorsdgra volt candiddlva azt moneys: 611, hogy,
csak az kdr, bogy szerencstlensgbd1 nemes, s az udvar jelenleg szinte tudja,
hogy a nemes nem Brindlusi gyiimalcs, is hogy a nemesek idegen emberek, is
azrt JR ailed, hogy ez nki akaddlyul szolgefland, minthogy a Sessiaan n-
metek is vannak.
Ebb& az tetszik ki, bogy an a Politisches Continuum" czinra munkd-
jdt as udvari emberekkel kaziatte, mondja meg tehdt, kinek mutant; be atan
munkdjdt ?
Egyenes feleletet nem adott.
Ha nem mulatta sky barnizan akarta Mieszkuval elhitetni, hogy az udvar
szdndkdba tnegegyez.
A 45. s 46. pontban eldadott okoknl fogva semmit sem felelt.
Ezen levl szerat kapott an Lippdrl valarni Stojka, vagy Stojkdtar
egy rdekes kvelet, mnellyrefltfelelni, mert se Stojkeit, se irdsdt nem asmerto
mi volt tdrgya ezen levlnek, is kicsoda ezen Stojka ?
Szint6gy.
1843-iki october 1-sa napj dit azt irja Mieszku (Nr. 19.) hogy an Zemke,
tabbekkel kaz 61te, is Paszku azt mondotta lgyen, hogy ollyas valami khetet-
len volna, mielatt Erdllyel, is Bukovindval, Is a tdbbiekkel nem Irtekeznink.
Ebb& nyilvdn kitettszik hogy Oldhorszck feidilhidsi terveibe Mieszku volt
beleavatva, is hogy Paszku is tudta a dolgot, de kivihetellennek briol/a.
Minden terve vildgos, beszlje tehdt igazdn el, mi inditotta OW arra,.
hogy illy politikus terveket kszitsers, vagy ki biztatta ant ezeknek kiviteldre
Szint6gy.
266
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
36. Az itt eltte fekv eredeti Furluki npszhez Katon Tclorhoz irt level-
hen (Nr. 23.) sigy a mdsikban (Nr. 28.) hason16 alapok olvashata, mint
4 Politisches Continuum"-ban is Die Zeiten sind etc." jelesen itt a fld
ittlajdondt az oldhoknak tulajdonitja a nemeseket idegetteknek nevezi, tagadja
.hogy a kamardnak, vagy a Csdszdrnak joga lett coma a luindti jszgokat eladni
s a kzsgeket ellendllsra sztnzi, tigy Frummer Szolgabirdurat is ela-
setettni javallotta. Minek tagctdja tehdt, hogy ezen {res nem a tulajdon
mutakdja ? is kinek szll ezen mdsodik (28) lev!?
Ezen irsokat magamnak nem 6smerexn el, mert n azokat senkinek
sem adtam.
7844-ki Julius 7-in Bcsbl Rogelnicsdn majornak Iassiba irt levelben
(NY. 31) azt mondja, hogy n, s a tbbi buzga as Ausztriai Rtimai b1ro-
.clalomb61, egy j61 kigondolt mozgalmat kszalnek tenni as oldh Hierarchia
Jtieszkzlsre, melly as idegeneknek bitor16 betoldsa dltal elhagyatott dllapot-
,van van, tnellyel a nemzet joga sszekltetsben van, mondja tovbbd, hogy
.ennek ltesitsre mindent elkvet, mi lehetsgben dll, melly jelenleg csal
snordlis tehetsgbl dll, de szaksge van materidlis eszh zkre is, azrt a Mold-
vaiakhoz jordul segedelemril
Ebb51 kiletszik, hogy a Politisches Continuum", is Die Zeiten" s a t.
non csupa tudomdnyos rtekezsek, hanem hogy tervt kivinni is szdndko-
zott. Alit tud ezeknek mentsgre mondani ?
(1Iint az 56-ikra.)
Ezen levelet (Nr. 39) er'n irlo Bcsbl, mondja meg kinek szll ?
Szintagy
Ezen levlben is nyilvdnitja asan tervt, hogy a Thindiusi oldhsgbl egy
Jealn orszgot Ausztridnak alcivetve alkotni itiodn, mi szinte bizonyitkja,hog,y
Politisches Continuum" nem csak rtekezs, hanem kszalet volt Politikai
anozgdsokra.
Szinte azon felelet.
Es en levilben (Nr. 99) Bertsdn irja, hogy 6 sokat szenved as unto miaut
a Rdczokta, kik 'ten: engedik unidlni ijesztvin i5ket, hogy as oros: mind
levdgja ket, ha unidlnak.
Mi clja volt ezen unionak, volt e n is es eltt ebben a vilemnyben, s
4:dudaban ? mirt &kit el tle ? s lehet-e bebizonyitani, hogy ardes papok
Oroszokkal fenyegettk a tspet ?
Ugyan azt feleli.
Ezen 1843-iki Junius 8-n Mieszkunak irt levelben (Nr. 12) irja,
hogy lefestette Bcsben as dllapotot, mellyben elmeralve taldltalik as idegenek
kik ervel betolatva nemzetak jogaiba, s agyeibe, idegen rdekek
267
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
dltal kormnyoztalnak. Ebb& is kitetszik, hogy Bcsben valakivel k &Mt.
szdndkait, mondja meg tehdt, hogy kinl tette ezt ?
Szinte azt,
K6It mint fent.
Ilu k Eduar d, Kir. IgazgatsAgi tgyvd, m.k.
Ell6ttem
Langer A d ol f, Kir. Tblai hites jegyz6, m.k.
Orszigos Levltr, Budapest, N. 22 Archivum Palatinale (Archivum secreturn) 1846; Arht
St. Buc., Xerografii R. P. UngarA.
1. Err at um: Lucrares incriminati se aflii la Viena (Kriegsarchiv, Feldakten 1848-49,

sub 1848, 13. 63), si In xerocopie la Arh. St. Buc. PublicatA fn Revista Arhivelor", L, vol. XXXV
supl. 1973, dar datat, gresit, 1 8 49 1 2. Se WM In acelasi fond de arhivil citat sub nr. 1. Un frag-
ment publicat In Cultura CrWinfi", 1936, nr. 5, p. 269, e datat ca fiind seria d u p 8 arestarea
lni Murgu din 18451 In Eftimie Murgu, Scrieri, Edilia 1. D. Suciu, Bucurtsti, 1969, p. 84, e
semnalat ca datind du pa septembrie 1 R 49 1 3. Ujvidk, Neoplanta, Novi Sad, In
Jugoslavia.
268
www.dacoromanica.ro
La Win jina,
In 1845 0 1846
A NE IMPARTAI
GYNDURILE !/NITRE NOI
62
C. NEGRI V V. ALECSANDRI, DE LA MINJINA, CATRE ION GHICA, LA BUCORESTI
Prietine Ghica, Martie 1845
Filipescul va t5.c, dar It vom spune noi deosIbitele simtiri

Costachi
de feliuritl multAmire ce ne-au pricinuit fiinta sa In Moldova. Asupra-t
stii, credim, a asAminea simtim. Pentru dar, a ne poftori aceastA simpatie
prietineascA, precum, mai mult Ina, a ne ImpArtAsi gindirile fare noi,
ce prin aprinsa rIvra ce avem cAtrA a noastre tki ne credem oarecum a ei
reprezentanti am hotArlt a ne Intllni voi si noi, dupl cum mai pre larg
vei priimi stire de la Filipescul.
NklAjduim si credim c nu te vei inapoi Inainte orickii pAsire spre un Giodui lotIL
sfir slt de folos. A bine IntAlesilor romini glndul hitli trebue A fie unirea a nairea a
orce iaste
orce iaste roman, ca cu title Inmultit5, O. putem pAsi spre cuviincioasa
Tomlin
Inaintire. Ne vei rkpunde, 04 poftorim a zice c avem nAdejde el vei lucra
din parte-t la Indeplinirea micului plan ce poate fi temelia a mari izbinzi
In viitorime.
Asupra asIzArii tale la mosia4 din mai slobodul decit toate tinut al
BrOil It vom vorbi pe urml, ca unuia ce trebue a fi dovedit cA neatirnarea
ce mai mare astAz iaste In parte numai proprietarilor celor de pe la tara.
Ai tk prietini It doresc grabnica Intilnire,

C. Negri, V. Alecsandri
[Adresa] : Domnului Iancu Ghica. La Bucuresti.
Dupi B.A.R., S 5(7)/DCXIX. PublicatA in C. Negri, Snieri, II, Editia Emil BoMan,
Baeurefti, 1986, P. 29.
269,
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM,4171*
MILCOVUL,
BALAURUL CARE TREBUIE STRIVIT..."
63
C. NEGRI, DE LA MINJINA, CATRE COSTACRITA FILIPESCU, LA BUCUREpl
Minjina, Martie [1846]1

mai e cu d-ta, drag& Filipescule ? S-ar zice ci te-ai cufundat in depir-
Cetatele savane ale Americii. Nu-i oare Intr-adevir dureros ci un piriu
peste care poate ski once saltimbanc are trista putere 0, ne desparti atit
de crud si pin& Itntr-atit ci mai usor ne putem gindi A mergem la Viena cleat
la Briila ? Iati balaurul care trebuie strivit prima sursi a slibiciunii
noastre. Dar cit de mult Incerc sentimentul sperantei, intr-un fel Indepli-
niti, stind de vorbi cu d-ta si Cu Ghica dcspre lucruri pe care le Intelegeti
asa de bine I Ghica, pe care-1 revendic unii moldoveni In aceeasi misuri
ca si ai vostri pentru stridaniile lui de a lumina tara.
Lucrea.zi, draga. Filipescule, din toate puterile pentru Intilnirea pli-
nuiti. Nu da lnapoi In fata lucrului acesta extraordinar si nu avea In vedere
declt bazele solide ale Unirii, pe care o putem stabili, tocmai prin aceasti
On ire'. acest
scop miret
Intilnire, Intre dou popoare mid care nu trebuie si formezc decit unul
singur. Ciocniti paharele pentru Infiptuirea acestui scop miret, cum facem
noi aici, Vasile (Alecsandri) si cu mine, gIndind la voi. De la plecarea d-tale
lucrim lmpreuni la Minjina, el si cu mine, la poeziile nationale pe care
ti le vom arita In imprejuriri mai prielnice.
Calul d-tale a sosit aici acum citeva zile ... Ti-1 trimit fir& s stiu ce
anume li mai poate Infirzia trecerea Siretului, avind In vedere mijloacele
civilizate la care au ajuns granitele noastre astizi.
Socotesc de prisos, imbritisIndu-te din toati mima, si-ti mai spun ci
frumoasele d-tale merite, ca si pirerile de rim pricinuite de plecarea d-tale,
n-au ficut decit si creasci In noi dorinta vie de a te revedea si de a-ti strInge
mina cu un minut mai devreme. La acea clipi deci 1
C. Negri
Textil francez
Mangina, Mars [1846]1
Qu'tes-vous devenu, mon cher Phillipesco ? On dirait que vous vous

tes enterr dans les lointaines savanes de l'Amrique. Mais n'est-ce pas
rellement malheureux qu'un petit fleuve, b. faire sauter par-dessus le pre-
mier saltimbanque, ait la triste puissance de nous dsunir si cruellement, et
au point qu'il nous est plus facile de penser b. aller i Vienne, qu'b. Braila ?
Voil l'hydre i cra.ser source premiere de notre rciproque faiblesse.
170
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR?'
Mais combien j'prouve le sentiment de l'esprance en quelque sorte satis-
faite b. vous entretenir de choses que vous et Ghika comprenez si bien!
Ghika, que revendiquent quelques Moldaves tout autant que les v8tres,
pour ses efforts b. clairer leur pays.
Travaillez, mon cher Phillipesco, b. la rencontre projete, de toutes vos
forces. Ne reculez pas devant le fantasque de la chose et n'ayez en vue que
les bases solides d'Union, que par cette m8me rencontre nous pouvons
tablir entre deux petits peuples qui n'en doivent faire qu'un seul. Trinquez
b. l'accomplissement de ce noble but, comme, en pensant b. vous, nous faisons
ici, Basile (Alecsandri) et moi. Depuis votre apart, nous travaillons b. Man-
gina, lui et moi, b. des posies nationales, dont nous vous ferons part . des
moments plus propices.
Votre cheval est arrive ici, il y a quelques jours ... Je vous l'envoie,
ignorant tout ce qui encore peut retarder son passage d'un bord k l'autre
du Sereth, en vue de notre civilise frontire d'aujourd'hui.
Je crois mutile, en vous embrassant de coeur, de vous dire encore que vos
belles qualits et les regrets de votre depart n'ont fait que stimuler puis-
samrnent en nous le vif desk de vous revoir et de vous serrer la main un
moment plus t8t. A ce moment done.
C. Negri
Dup.% Convorbiri literare", 1902, XXXVI, p. 277-278 (CM= scrisori inedite de la loan
Eliade, Costache Negri si Nicolas BdIcescu). Reprodusa si tradusi fi In C. Negri, Scrieri, Edilia
E. Boldan, I, p. 260-261.
111 1. Pentru datarea acestei scrisori In 1846 si nu In 1845 (cf. C. Negri, Serien, Edi)ia E.
Boldan, 1966, I, p. 260) e de avut In vede,re faptul a daca la 9 martie 1 845 C. Pilipescn
Se afta Inca la affnjina (Ibidern, p. 259), aluzia la indelunga sa !deem din prezenta scrisoare
presupune o alta distang in timp cleat aceeasi luna martie 1845". Enigma ticerii, de altfel,
se dezleagli fntr-o scrisoare-raspuns la era de fall, datati 1 aprilie 1846, In care C. Negri fi
aerie: Te ageptarn ... 0 nicidecom: nu ne Winans, ca ji as, a Vei sosi hure 'mi... Dar trista
faFfiinjare despre pierderea ce ai flair " (Ibidem, p. 263).
rn
www.dacoromanica.ro
1846Mi*cgtrile din Moldova
IMPOTRIVA ABUZURILOR OCIRMUIRII

64
[M. KOGAINICEANU], TULBURARILE DE LA IA$I DIN ZILELE DE 24, 25, 26 IANUA-
RIE 18461
ziarelor din Germania si Franta, printre altele Schwfibische

Majoritatea
Merkur", Journal des Dbats", La Patrie", La Rforme", au vorbit
despre nemultumirea genera1 care domneste in Principatele Durarene.
Influenta Curtii rusesti este sing-ura care a putut s5, frineze pin& in prezent
sentimentele ostile nutrite de poporul rnoldo-valah Impotriva domnitorilor.
Dar astAzi se pare cl abuzurile si nedrept5.tile comise de guvernele acestor
doul provincii au depAsit once limit si nici mAcar teama de o interventie
dtbuzurile stain& nu mai reuseste a intimideze si s potoleasa spiritele. De aceea,
guvemelor trebuie s5, ne asteptlm ca, de la o zi la alta, Mold v a 1 ah ia s5. devin5.
din amIndoul teatrul unor mari evenimente. Intr-adev5s, actualul regim a devenit insu-
Principatele portabil ; incAlcarea tuturor legilor, nesocotirea celor mai sfinte considerente
de dreptate, exploatarea unei tAri intregi in folosul unor interese particulare,
lAsarea Intregii populatii de la tara la cheremul si rapacitatea slujbasilor
si proprietarilor si sacrificarea a insAsi independentei natiunii, iat care este
sistemul practicat de domnitori ; si un asemenea sistem trebuie s5. aiba
un sfirsit 1
Manifestatia popularl care a avut loc la Iasi In zilele de 24, 25 si 26
ianuarie (stil vechi) nu trebuie sl fie considerat5., asadar, decit ca un prim
episod al gravelor evenimente pe care le preg5.teste fierberea generala.
*Uri eronate Toate ziarele au vorbit despre tulburArile de la Iasi, dar cea mai mare
despre parte dintre ele le-au denaturat cu totul. L'Esprit public" a prezentat
tulburArile toate scenele acestei drame In culori favorabile guvernului si, ca si cum
de la Iasi ar fi vrut a impiedice reeditarea lor, a Incheiat printr-o amenintare. Potrivit
acestui ziar judicios, citeva regimente de cazaci ar putea p5.trunde In Mol-
dova ca sa-i slujeasc drept grzi lul Mihail Sturdza. Klnische Zeitung"
a eazut In cealalt5. extrem5. ; a presupus c s-a urzit un complot Impotriva
vietii domnitorului, complot la care ar fi luat parte palicari si mateloti
greci. D-1 Cyprien Robert, exploatInd aceast stire fals5., a mers si mai
departe ; In Revue des deux Mondes" (nr. din 15 martie), el pretinde ca
manifestatia popularL de la Iasi a fost legat de marea miscare a natiunilor
slave care n5zuiesc la emanciparea ion politici ; si pentru a da si mai mult5.
tArie afirmatiei lui, dupl ce a denaturat faptele, a schimbat chiar data eveni-
mentelor. Astfel, dupi el, tulburArile de la Iasi ar fi avut loc tot In ziva de
22 februarie, exact In ziva in care a izbucnit revolta din Cracovia. Iat5. o
272
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
admirabila coinciden; dar, din pacate, ea nu este cttusi de putin exacta.
Moldo-valahii, ca i intreaga Europa, sint afectati de nenorocirile Poloniei,
dar acesta nu este motiv ca ei O. fie socotiti slavi ; limba, istoria i mora-
vurile lor constituie o marturie a obirsiei lor roman e.
Astfel, manifestatia de la Iasi nu trebuie luat decit drept ceea ce este, Poporul
expresia nemultumirii poporului impotriva abuzurilor guvernului ; cu toate a cerut
acestea, ea este la fel de grava. Este gray& mai lath deoarece e pentru prima dreptatea
cara de la venirea pe tron a lui Mihail Sturdza ca. poporul, exasperat, a luat refuzati
hotarirea s5. cear5. dreptatea care i-a fost refuzata de atitea ori, apoi mai de atitea ori
este grava din pricina importantei si a pozitiei persoanelor care au luat
parte la miscare si care apartin claselor avute ale societatii, comertului,
scoblor i chiar diferitelor institutii administrative ale guvernului.
Din acest punct de vedere, evenimentele de la 24, 25 i 26 ianuarie
au o urias importanta pentru aceasta tara. Ele ne dovedesc ca rabdarea
moldovenilor a ajuns la capat si c5. e de malt timpul ca [cele doul] Curti
sa. deschida ochii asupra conduitei lui Mihail Sturdza.
Pentru a corecta stirile eronate pe care le-au raspindit ziarele in legatura
cu tulburaxile de la Iasi, am socotit ca e de datoria noastra sa publicam
brosnra ce urmeazal. in ea faptele slat expuse cu toata exactitatea, deoarece
total provine din cele mai autentice surse i se bizuie pe actele oficiale ale
guvernului. De aceea putem spune far% sA exageram ca sintem primii care
dam o relatare fidell asupra acestei manifestatii, care a produs in Moldova
chiar in Wile invecinate o vie senzatie si al card ecou s-a facut auzit
In ziarele franceze.
P. S. Nu ne-am inselat in privinta importantei tulburarilor care au avut

loc in ianuarie la Iai. Primim din acest oras scrisori care ne anunta o mani-
festatie si mai grava, prin faptul ca. ea pare sa exprime sentimentele intre-
gului Principat.
Ne lipsesc Inca amanunte in privinta acestor mari miscari ; ne margi-
nim, asadar, la publicarea urmatoarei corespondente, inserata In Le Natio-
nal" din 6 aprilie 1846:
Coresponelenid particulara a ziarului Le National" Ce scrie siarul
Iasi (Moldova), 29 martie Le National"
...despre
in anul acesta trebuie sa. aib loc in intreaga Moldova recensamintul
pentru perceperea impozitului : aceasta lucrare, care are loe la fiecare sapte din martie :
ani si care se traduce intotdeauna prin taxe oneroase pentru popor, a stirnit
o nemultumire generala si la 8 martie toate corporatiile din capitala s-au la Iasi
rasculat i s-au indreptat spre palatal domnitorului. Acesta, aflind despre
cele ce se petreceau pe str5.zi, a aparut de indata in pragul locuintei sale
s-a interesat de motivele care au provocat un asemenea demers. I s-a
raspuns ca se cerea reprimarea abuzurilor pe care guvernul le savirseste
neincetat pe spinarea poporului. Atunci domnitorul a spus multimii
273
21 c. 587 27
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM21111
mearga i sa-1 astepte la Palatul administrativ, unde va lua cunostinta, de
plingerile ei ; cind a plecat de la locuinta domneasca, poporul s-a tntilnit
cu ministrul de interne, care i-a ordonat sa se Imprastie si sa-si trimita jal-
bele prin sefii corporatiilor, amenintindu-1 ca va recurge la forta armata
daca nu i se da ascultare pe loc. Dar In acea clipa curajul vechilor moldoveni,
odinioara atit de temuti, paru a se trezi in sufletele urmasilor lor si ordinul
formal al ministrului fu incalcat. Multimea se strinse la locul indicat de
domnitor, unde acesta Isi Mai neintirziat aparitia. Dupa ce a luat not
de plingerile lor, domnitorul a anulat statistica dupa care percepea guvernul
impozitul si a decretat constituirea unei noi statistici, mai juste si mai
echitabile.
Exemplul dat de orasul Iasi, a gasit rasunet In tara ; taranii din Carpati
In s-au trezit, i vajnicii munteni din tinuturile Bacau i Putna au alcatuit
linuturi o delegatie din mai mult de trei sute de tarani pe care i-a trimis la domnitor
Cu misiunea aduca la cunostinta samavolniciile guvernului. Anuntat
la timp, guvernul nu i-a lasat decit pe citiva deputati s intre la domnitor.
Nu stim care va fi rezultatul tuturor acestor demonstratii, dar lucrurile sint
grave. Poporul a Inceput, in sfirsit, sa deschida ochii i sa-si dea seama c el
Timpul singur suporta toate impozitele, ca el singur suferea. Totul este pentru
nifuielilor domnitor i pentru boicrime ; aceasta nu plateste impozite, nu suporta nici
o taxa. oneroasa. De aceea este atit de nelinistit de tulburArile care domnesc
In aceasta clip la vecinii nostri din Galitia, tulburari care au avut o contri-
butie serioasa la miscarea de la 8 martie. Aceste temen i nu grit citusi de
putin imaginare, dcoarece se pare ca nu e proa departe timpul cind ea va
trebui incheie socotelile cu tAranii moldoveni".
Textul francez
[M. KOGAINICEANUJ, TROUBLES DE JASSY PENDANT LES JOURNES DU 24, 25,
26 JANVIER 1846) 1
La plupart des journaux de l'Allemagne et de la France, entre autres,

le Mercure de Souabe", le Journal des Dbats", la Patrie", la R-
forme", ont parl du mcontentement universel qui rgne dans les Princi-
pauts du Danube. L'influence de la Cour de Russie a pu, seule, contenir
prsent les sentiments hostiles qui animent le peuple moldo-valaque
contre les hospodars. Mais il parait qu'aujourd'hui les abus et les injustices
des gouvernements de ces deux provinces ont franchi toutes les bornes et
la crainte mme d'une intervention trangre ne suffit plus pour intimider
et calmer les esprits. Aussi de jour en jour nous devons nous attendre voir
la Moldovalachie devenir le thatre de grands vnements. Le
rgime actuel en effet est insoutenable : violer toutes les lois, mpriser les
plus saintes considrations de justice, exploiter tout un pays au profit d'un
intrt priv, livrer toute la population des campagnes au bon plaisir et A.
274
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
la rapacit des employs et des propritaires, et sacrifier mme l'indpen-
dance de la nation, tel est le systme des hospodars ; et un pareil sys-
Verne dolt avoir une fin
La manifestation populaire qui eut lieu k Jassy, les 29, 25 et 26 janvier
(vieux style), ne doit donc are considre que comme le premier pisode
des graves vnements prpars par la fermentation gnrale.
Tous les journaux ont parl des troubles de Jassy, mais la plupart les
ont entirement dnatures. L'Esprit public" a prsent toutes les scnes
de ce drame sous des couleurs favorables au gouvernement et, comme pour
en empcher le retour, il termine par une menace. Selon ce judicieux jour-
nal, quelques rgiments de Kosakes pourraient bien pnetrer en Moldavie
pour servir de gardes b. Michel Stourdza. La Gazette de Cologne" est
tombe dans l'extrmit oppose ; elle a suppos un complot form contre
la vie de l'hospodar, complot auquel auraient pris part des palicares et des
matelots grecs. M. Cyprien Robert, exploitant cette fausse nouvelle, est all&
encore plus loin ; il prtend, dans la Revue des Deux Mondes" (No. du
15 mars), que la manifestation populaire de Jassy tait lie au grand mou-
vement des nations slaves aspirant k leur mancipation politique ; et, pour
dimmer plus de vraisemblance k son opinion, aprs avoir dnatur les faits,
il change mme la date des vnements. Ainsi, selon lui, c'est le vingt-deux
fvrier, le mme jour o clata la rvolte de Cracovic, qu'eurent lieu aussi
les troubles de Jassy. Voilk une coincidence admirable mais par malheur
elle n'est nullement exacte. Les Moldo-Valaques, comme toute l'Europe,
sympathisent avec les malheurs de la Pologne, mais ce n'est pas une raison
pour qu'ils soient compts parmi les laves : leur langue, leur histoire et
leurs mceurs sont M. pour tmoigner de leur origine roman e.
Ainsi, la manifestation de Jassy ne doit tre prise que pour ce qu'elle
est, l'expression du mcontentement du peuple contre les abus du gouver-
nement ; mais elle n'en est pas moins grave pour cela. Elle l'est d'abord
en ce sens que c'est la premire fois depuis l'avnement de Michel Stourdza
au trne, que le peup/e, exaspr, a pris la rsolution d'exiger une justice
qu'on lui a taut de fois refuse ; elle l'est encore par l'importance et la posi-
tion des personnes qui ont pris part au mouvement, et qui appartiennent
aux classes aises de la socit, au commerce, aux coles, et mme aux diff-
mutes administrations du gouvemement.
Sous ce rapport, les vnements des 24, 25 et 26 janvier ont une immense
importance pour ce pays. Ils nous prouvent que la patience des Moldavcs
est k bout, et qu'il est plus que temps que les Cours ouvrent les yeux sur la
conduite de Michel Stourdza.
Pour rectifier les nouvelles errones que les journaux ont rpandues sur
les troubles de Jassy, nous avons cru devoir publier la brochure qu'on va
lirel. Les faits y sont exposs dans toute leur exactitude, car tout est puis
aux sources les plus authentiques et appuy sur les actes officiels du gouver-
nement. Aussi, pouvons-nous dire, sans exagration, que nous donnons les
215
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
premiers un rcit hale de cette manifestation, qui a occasionn, en Moldavie
et mme dans les pays avoisinants, une vive sensation, et dont l'cho a
retenti jusque dans les joumaux de France.
P. S. Nous ne nous tions pas tromp sur l'importance des troubles

qui eurent lieu en janvier A Jassy. Nous recevons des lettres de cette ville,
qui nous annoncent une manifestation beaucoup plus grave, en ce qu'elle
semble exprimer les sentiments de toute la Principaut.
Nous manquons encore de details sur ce grand mouvement ; nous nous
bornons donc A. publier la correspondance suivante, insre dans LeNatio-
nal" du 6 avril 1846:
Correspondance particulire du National
Jassy (Moldavie), 29 mars.
Cette anne devait avoir lieu, dans toute la Moldavie, le recensement
pour la perception de l'impet : ce travail, qui se renouvelle tous les sept ans
et se traduit toujours en charges onreuses pour le peuple, a provoqu
un mcontentement general et, le 8 mars demier, toutes les corporations de
la capitale se sont souleves et se sont portes au palais du prince. Celui-ce
ayant eu connaissance de ce qui se passait dans les rues, parut bientt
A l'entre de sa demeure, et s'enquit des motifs qui avaient pu provoquer
une pareille dmarche. Il lui fut rpondu que l'on demandait la repression
des abus, dont le gouvernement ne cesse d'accabler le peuple. Le prince
dit alors A. la foule d'aller l'attendre au palais administratif, oh il prendrait
connaissance de ses griefs ; en sortant de l'habitation princire, le peuple
fut rencontr par le ministre de l'intrieur, qui lui ordonna de se disperser
et d'envoyer ses requetes par les chefs des corporations, menaant de recourir
h. la force arme, si l'on n'obissait sur-le-champ. Mais, en ce moment, le
courage de ces anciens Moldaves, jadis si redoutables, sembla se rveiller
au cceur de leurs descendants, et l'ordre formel du ministre fut enfreint. La.
foule se rendit au lieu indiqu par le prince, oh celui-ci ne tarda pas A paraltre.
Le prince, ayant pris connaissance des plaintes des corporations, annula
la statistique d'apres laquelle le gouvemement per oit l'imp6t, et dcrta
la constitution d'une nouvelle statistique plus juste et plus equitable.
L'exemple donne par la ville de Jassy eut du retentissement dans le
pays ; les paysans des Carpathes se sont reveilles, et les vigoureux mon-
tagnards des districts de Bakeou et de Poutna ont envoy une deputation
de plus de trois cents paysans charges de faire connaltre au prince les vexa-
tions du pouvoir. Le gouvemement, averti h. temps, n'a laiss pntrer
auprs du prince que quelques deputes. Nous ne savons quel sera le rsultat
de toutes ces demonstrations, mais l'affaire est grave. Le peuple a enfin
commence k ouvrir les yeux et h. s'apercevoir que lui seul supportait tous les
impets, que lui seul souffrait. Tout est pour le prince et la noblesse ; celle-ci
ne paie pas d'imptits, ne supporte aucune charge onreuse. Aussi est-elle
216
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
tres inquite des troubles qui regnent en ce moment chez nos voisins de la
Gallicie, troubles qui n'ont pas peu contribu amener le mouvement du
8 mars. Ces craintes ne sont nullement imaginaires, car le temps de rgler
ses comptes avec les paysans moldaves n'est, peut-etre, pas bien loign".
pupa textul francez publicat in Anul 1848, t. I, p, 13-16.
1. Textul reprodus reprezintA Prefata" la o brourA intitulatA Moldatie. Rcit des troubles
de Jassy pendant les journes du 24, 25, 26 Jantier 1846, publi par Georges Dairnvae 11.
Paris, Edmond d'Albert, 1846, din care se cunoa0.e numai textul de mai sus pAstrat in pagini
de corecturA la B.A.R. Pentru numele autorului, ca fiind un pseudonim la lui M. K og Al ni-
ce a n u, cf. Al. Zub, M. KogdIniceanu 1817-1891. Biobibliografie, p. 36.
REPRESIUNI...
65
AL. I. CUZA CATRE IORDACHE LAMBRINO
Galati, 9 iunie 1896

Dragul mea Iordache,
fost incintat sa vad, din scrisoarea ta, ca te simti bine i crede-ma

Amc plec cu cel mai mare regret ca nu te-am vazut la trecerea mea prin
Birlad, unde cu siguranta, daca nu eram intovarasit de sotia mea, m-as
fi oprit citeva zile numai pentru placerea de a ma bucura de placuta
ta tovarasie.
Aici, nimic nou In earl de sosirea condamnatilor politici, surghiuniti
ca pedeapsa In portal nostru i detinuti la cazarma. Numele acestor victime
patriotice slat spatarul Tucidide i Teodor Sion 1. Amindoi stilt patrioti
din Vaslui care se sacrifica pentru tara in cuvinte numai i deci sint
membri ai Asociatiei patriotice, al carei secretar este Teodor Rascanu care,
prin fuga sa, a evitat cu aceasta ocazie arestarea, dar e asteptat in curind
la Galati, caci domnul, se zice, e satul de indulgenta sa pentru tulburatorii
linistei publice, i ca, in grija sa ca totul parinteasca i conservatoare,
incearca prin toate mijloacele posibile sa o mentina (mai ales de cind,
potrivit unui firman al Inaltimii Sale Nccredincioase, el poate fi mai
aspru).
Dar A. incetam cu once fel de reflectie rautacioasa in privinta aceasta.
De altmintcri administratia domnului i masurile cu totul intelepte ale
Consiliului sau Administrativ skit prea clare i prea evident patriot ice pentru
a fi subiectul celei mai mici interpretan. Iar publicul, pentru fericitul sau
viitor, are ca garantie perspicacitatea Excelentei sale ministrului de justi-
tie, constiinciozitatea Excelentei sale ministrului de externe, activitatea
Excelentei sale rninistrului de interne si darnicia Excelentei sale ministrului
277
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
de finante, toti patru membri ai numitului nepretuit Consiliu. In consecintl,
dragul mcu, once moldovean nu poate fi declt pAtruns de speranta pentru
prosperitatea tArii i mindru de a fi moldovean, dat fiind miscArile patriotice
ale nemultumitilor i bunele garantii ale sefilor OcIrmuirii. Si eu cu mima
plina de bucurie pentru fericirea tArii mele, voi compara aceastA fericire cu
aceea a altor tAri i voi face panegiricul guvernArii noastre.
Al tAu cu totul devotat

A. I. Cuza
P. S. Scrisoarea alAturatl sl o Inmlnezi doamnei Roznovanu. Sotia mea
te salutl. Complimente lui Epureanu.
Textul francez
Galatz, ce 9 juin 1896
Mon cher Georges.
J'ai t enchant de voir par votrc lettre que vous vous porticz bien et
croyez que je pars avec le plus vif regret de ne vous avoir pas vu snon
passage par Berlad, o, pour sr, si je n'avais pas t accompagn de
ma femme, je me serais arrt quelques jours, rien que pour le plaisir de
jouir de votre agrable compagnie pour moi.
Ici rien de nouveau si ce n'est l'arrive des condamns politiques, relgus
en punition dans notre port et dtenus b. la caserne. Les noms de ces victimes
patriotiqucs sont : le spatar Thucidide et Theodore Sion 1, tous dcux Patrio-
tes de Vasloui et par consequent membres de la Compagnie Patriote, se
sacrifiant pour le pays, en paroles seulement, et dont le secrtaire est Theo-
dore Rascano, qui, par sa fuite, a vit dans cette occasion la prise de
corps, mais qu'on attend sous peu Galatz, car le Prince, dit-on, est las
de son indulgence pour les perturbateurs de la tranquillit publique, et que
dans sa sollicitude toute paternelle et conservatrice, tiche par tous les
moyens possibles de maintenir (surtout depuis qu'en vertu d'un firman de
Sa Hautesse Toute Infidele, il pent are plus rigoureux).
Mais treve de toute espece de rflexion maligne l dessus. Du reste,
l'administration princiere et les mesures de toute sagesse de son conseil
administratif sont trop claires et trop visiblement patriotes pour etre
sujettes 5, la moindre interpretation et le public a pour garants de son
heureux avenir la sagacit de son Ex. le Ministre de la Justice, la penetra-
tion de son Ex. le Ministre des Affaires Etrangeres, l'activit de son Ex.
le Ministre de l'Intrieur et la philanthropie de son Ex. le Ministre des
Finances, tous quatre membres du dit inestimable Conseil. En consequence,
mon cher, tout Moldave ne pent are que pntr d'esprances pour la pros-
prit du pays et fier d'tre moldave, vu les mouvements patriotiques des
278
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
mcontents et les bonnes garanties des chefs du gouvernement, et moi,
portant le cceur plein de joie pour le bonheur de mon pays, je vais le com-
parer k celui des au tres pays et faire le pangyrique de notre gouvernement.
Votre tont dvou

A. I. Consa
P.S. La lettre ci-jointe vous la remettrez M-me de Rosnovanno. Ma

femme vous salue. Mes amitis Epouriano.
Arh. St. Buc., Achizilii noi IIMDCCLXXIV/1. Originalul i traducerea publicate In Alexandru
loan Cliza. Atle Fi cuvIntdri, Edilie alcatuitA de D. Ivanescu si Virginia Isac, 1ai, Editura ,,Juni-
mea", 1973, p. 72-73. Vezi i Documenie priviioare la anul revolulionar 1848 in Zloldava, Bucure0i,
1960, p. 46-47.
1. Teodor Sien, Tucidide Durmuz i Teodor Rdscanu ant semnatarii jalbei boierilorvasluieni
din 28 decembrie 1845; acestia au cerut In 5 iunie 1846 rAspuns la jaita lor.
EPILOG
66
ALEXANDRU SAVU, SECRETAR LA CONSULATUL AUSTRIAC DE LA IASI, CATRE
G. BARIT1U, LA BRASOV
18'16 dechemv. 11(29 9bre)

Doritul men domn i irate
d-tale din 26 noemvrie am priimit-o si crede-m1 ca, cetindu-o,

Scrisoarea
Intru atlta m-am tulbnrat !nett pe toatA zioa me-au fost rAu. Nu
stin pin unde vor aduce sasii Cu sAcAturile lor asupra noastrA ; mA tem sl
nu vie pricina la ciomag.
Suind pretul gazetilor pinA la 2 it nu are a face nimicl, cAci Impregiur5.-
rile nationale cer aceasta. Cauza romAnA, la multi adevArati romAni au prici-
nuit ferbinti lacrAmi si crede-ml el pe moldovenii Asti sicreti nici odatl
nu i-am vAzut tocma intru atIta iubitori de cetire ca cu prilejul acelor arti-
cole. I [strati] au fost de pe loc aici cuptusit pentru cl au trimis lui
RAscanu 2 oca de praf de puscA cu o retet ca sl nu-1 eje tot odatl, ca sl-i
mai rAmlie rezerve ; el fu trimis la garnizonul Galatului, de unde fu rinduit
spre pedeapsA la m-rea Rica, si treclnd prin Iasii i s-au prefAcut locu, tri-
mitindu-1 la m-rea Slatina la bAtrinu Veniamin 1 unde si frate-sAu se aflA
ca arhimandrit, unde acum se all. Toti Sc mirl de aceastA usoarl Infrinare.
RAscanu au trecut cu agiutoriul boeriului Nicu Ghica prin Brasov si acum
li in Paris. Ficiorul fratelui nostru, banul lord. MAlinescu, VasilicA, sA aflA
279
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMiTNI
Artv fatiii lui Rb.scanu, care au Impucat asupra soldatului care au vroit
a prinde pe R4canu. El, V. MAI., s5. af15. In Criminal si, precum asar mi-au
spus tristu s5.0 tat5., in zilele aceste s5. va hotArl osinda sa, cel mai putin
va fi surghiunit peste Durare, de unde va lua lumea In cap.
1
B.A.R., ms. rom. 1 002, f. 115. Fragment.
1. Veniamin Costache, mitropolitul, s-a retras la mkastirea Slatina dup ce a demisionat

Inianuarie 1842. Acolo a murit, in decembrie 1846.2. Continuares scrisorii priveste litigiul dintre
serdarul Nica si G. Bariliu pentru banii ce datora Nica pentru Gazeta de Transilvania".
280
www.dacoromanica.ro
1845-1846
Forme culturale teluri revolutionare
HISTORIA ESTE CEA DINTII CARTE

A UNEI NATII"
67
[PROSPECT PENTRU] MAGAZINU ISTORICU PENTRU DACIA"
Subt redactia dd. A. T. Laurian u, profesor de filosofie fn Colegiul nalional din Bucureti, i
N. BAlcescu
I storia este cea dintli carte a unei natii. intr-Insa ea isi vede trecutul,
iprezentul si viitorul. 0 natie farl istorie este un popol Inc& barbar, si vai
de acel popol care si-a perdut religia suvenirilor. intr-o asemenea stare
ne af15.m noi romlnii din cite trele provintii ale Daciei. Clci desi multi
atit staini, eft si parnInteni, s-au ocupat Cu scrierea istoriei noastre, noi
Ins putem zice In constiint c pin& acum n-avem de loc istorie. Istoria
Tlrii Romnesti, de exemplu, s-a lucrat de Gebhardi si de Engel In nemteste,
de Fotino In greceste, de d. Kogillniceanu In frantozeste si de d. Aron In Trebuinta
romneste. Aceste istorii se aseaman5. prea mult unele cu altele, si noi stim unei
ca cel dintii merit al unei istorii este de a se dcosebi de istoriile precedente sau istorii
prin descoperiri reale, sau prin fapte puse la locul lor si completate, sau in adevilratul
prin iltIciri refutate. Pe Bugg aceasta, toti acesti istorici, al ara de d. Kog5.1- ei inteles,
niceanu, nu ne-au dat decit biografia stIpinitorilor, care cu toate acestea despre
Inca e nellmurit, si chiar sirul domnilor e nehotArit, iar partea cea mai patria
interesana a istoriei : institutiile, industria, comerciul, cultura intelectuall gi nut is
si moral, obiceiurile si chipul de vieat s-a trecut subt tAcere ins& se cuvine noastrA"
a fim drepti si s5. nu osindim Ma de pricina pe bArbatii cArora le sintem
datori respect si multumitA, ci a intreblm dac5. ei putea sl fac5, altmin-
trilea In Impregivarile in care se afla si daanoi putem pretinde cu vreun
drept s5. avem pin& acum o istorie, In adev5.ratul ei Inteles, despre patria
si natia noastrl. Nu, si pricina este lipsa documentelor. Toti clti s-au ocupat
Cu studiul si cu lucrarea istoriei noastre se invoiesc la aceasta. Ei pia, In
sfirsit au fost siliti s5.-si nip& pana de deziadejde. Tot ce putem si tot ce
trebuie dar s5. facem acum este a ne aduna documentele, care sint materia- A ne aduna
lele istoriei, pentru ca s5. putem compune odat o adevaratl istorie. CAci documentele"
pin-acum, Istoria noastrk precum zice d. Kogllniceanu, se af15. numai .11 a le
In traditiile popolului, In movilele nenumarate ce Impestriteaz5. intinsele publica
noastre cImpii, In mhastirile ce cuviosii s'i vitejii nostri domni au zidit In
aducerea-aminte a biruintelor clstigate, In hrisoave, In unce si, In sfirsit,
In cronicile Grecenilor, Popestilor, Urechestilor, Costinilor s'i atItor alti
231
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM ANI
blrbati care intr-o min tinea sabia spre a ap&ra patria si intr-alta condeiul
spre a scrie m&retele lor fapte".
Sus-insemnatii, aviad o eclectic de vreo zece letopisite sau cronice ce
tracteaz& istoria ambelor principate in manuscrise originale, necunoscute
pin acum publicului, precum si un num5x Insemnat de hrisoave sau acte
oficiale autentice de la anul 1390 Incoace, de mare interes istoric ; asemine
magazinu si o biblioteca istoriel coprinz&toare de autorii cei mai lnsemnati, vechi si
istoric" moderni, greci s'i latini, precum si de istoricii tArilor circumvecine, unguri,
poloni, ncmti si turci etc., ce au atins IntimplIrile istorice ale patriei s'i ale
natiei noastre, din care au cules, au tradus si au comentat ceea ce spun ei
despre locurilc si faptele noastre, si, in sfirsit, o eclectic de inscriptii din
deosebite locuri ale Daciei, care asemine le-au tradus si le-au explicat, au
hotArit a publica aceast& eclectic colosal& subt numirea de Magazinu istoricu
pentru Dacia, rugind pe toti patriotii rom&ni din deosebite parti ale Daciei,
din Rom&nia, Moldavia, Transilvania si Ungaria, care posed documente
istorice despre Dacia noastr5., si mai ales pe literatorii istorici, ca sl bine-
voiasc a contribui la aceast lucrare national& atit prin materialele ce vor
avea, cit si prin Indreptarea la cele ce vor sti c se afl& In locuri si In miini
strline, precum si prin deslusirile ce pot s& dea stiintii istorice patriotice,
pentru care natia contimporanA si viitoare In general, iar sus-Insemnatii
In parte, le vor fi recunosatori.
Magazinul istoric se va ImpIrti In sase parti :
Cronicul romanesc va coprinde deosebite cronice, anale (sau letopi-
site) scrise In bimba romaneascl.
Diplomaticul romanesc va coprinde deosebite acte oficiale autentice,
iesite In deosebite Imprejurlri, hrisoave, anaforale ale obstestilor adurari
dup& vremi, Intre care actul de desrobirea tAranilor, reforma lui C. Mavro-
cordat si altele, tractate, conventii si alte scrieri Cu interes istoric.
Memoratoriul dacian va coprinde documente istorice despre Dacia,
culese din autorii vechi greci, latini, bizantini, istorici din veacul de mijloc
In deosebite limbi, traduse In romfineste.
Inscriptoriul dacian va coprinde inscriptii aflate In plrtile Daciei, atilt
vechi latine si grecesti, clt si nou rominesti san Intr-alte limbi moderne,
cu traducerea In romineste si cu dezbaterea critico-istoricl, monumente de
arhitectua, morminte, movile cu interes istoric.
Discrtatoriul istoric va coprinde cronologia domnilor asizat& dupl
hrisoave, dezbateri istorice, parte spre Intelegerea deosebitilor scriitori
despre Dacia, parte spre coregerea critic a locurilor mai bine cunoscute din
alte documente autentice, precum i descoperiri istorice flcute de autori
mai nuoi, deosebite disertatii, descriptii geografice i etnograf ice.
Buletinul bibliografic va coprinde lista scrierilor modeme, nationale
sau strAine, care ating Dacia i istoria ei, dimpreunl cu observatiile critice
asupra lor, precum i critica scrierilor istorice ce ar ie0 de aici Inainte.
In sfIrsit, se vor ad&oga carte geografice si deosebite desemne de monu-
mente cu intcres istoric.
282
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Magazinul istoric va e0 in brouri de cite patru coale in 80 pe luna,
cari intr-un an vor forma doul volumini. Pretul unei bropri va fi un sfan-
tih ; la primirea broqurii dintli se vor plati doi sfantihi, pretul pe doul bro-
uri, iar de aci Inainte va urma a se plati numai un sfantih la primirea fie-
carii bropri. Cei ce se prenumara pe 10 exemplare vor primi unul gratis.
Tiparirea Ins nu va lncepe decit chid numarul prenumerantilor va trece
de 300, ca sa se poata acopen i cheltnielile tiparului.
Prenumeratia se va face :
In Romania, In Bucure0i la dd. redactori, In librariile d. Valbaum Abonarnente,
d. Romanov, i la d. pitarul Ioanid ; la Craiova la d. inspector 0 profesor subscriplii
I. Maiorescu ; pe la judete la dd. profesori.
In Moldavia, in Ia0, la cantora Foiei sate0i", la redactia Albinei
romnesti", In libraria d. Nica ; pe la judete la dd. profesori.
In Transilvania, In Brawv, la redactia Gazetei de Transilvania", In
libraria d. Nemet ; In Sibiu la d. director Fule i la d. prot. Maniu, In Blaj
la d. canonic Ciparin ; prin scaune i comitate la colectorii Gazretei]
de Transilvania".
In Ungaria, In Oradia Mare, la d. secretar consistorial Grama ; In Arad
la d. prof. Gavra ; In Timi*oara la d. paroh 0 ass. cons. Petrovici 1 ; in Lugo
la d. prof. Ventila ; la Biserica Alba la d. dir. Loga ; In Maramureq, In Iod,
la d. protopop Man.
Sus-insemnatii socotesc c toti cei ce se intereseaza /a istoria natiei
lor vor Imbrat4a i vor sprijini aceast folositoare lntreprindere.
Prospectul a fost publicat de Eliade-Rldulescu In Curler rom5nesc", /a 8 ianuarie 1845 5i

de atre G. Bariliu In nr. 5 din Foaie pentru minte", la 29 ian. 1845. Pentru alte edilii, cf. H.
Nestorescu-Bi1ce5ti, N. Bdicescu. Cororribulii biobibliografice, Bucure5ti, 1971, p. 321 (Indice) ;
5i N. BAlcescu, Opere, I, Edilia G. Zane 5i Elena Zane, Bucure5ti, 1974, p. 89-91.
1. In Cutler rorninesc", In locul lui Petrovici, apare Seiman.
ZORILE PENTRU MINTE SI INIM A"

68
A. POP, SA INVATAM ROMANESTE, DOMNILOR i ! 1
I Socotesc cum ca. fiecare dintre domniile voastre ati cetit un

Domnilor
articol In Foaia pentru minte, inimd i literatura No. 11 a pre invatatului
d. Prof. N. Ball qe scu subt titlul : O proba din limba noastra. 2
Vorbele a acestui iscusit barbat, mai ales catr f Irit, pentru noi studintii
romani de aici in circumstaxile ce ne aflam Intre noi In0ne is foarte intere-
sante, pentru aceia pin& ce oarecarele dintre noi li va da mai pre larg
animadversiunile 3 In oieptul 4 acesta ; noi le mai recitam i aci : ...de
vreme ce dumnealor In pricina aceasta (In cultivirea limbei romane0i) tot
283
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.erNI
N. Bald;eseu: nu fac nimic, a nu se supere, ci mai virtos s se bucure, a se afla Incailea
,S8 InvAfAm alti iubitori de natia sa, cari vazIndu-si limba In primesde (spre mai mare
alai tatti rusInea noastra In acest veac luminat) se silesc a o scoate din Intunerec la
a ne lumina, cheltuind fara crutare i osteneall i vreme i avere, fall a
cunoaste astepta vreo rasplati de la cineva, c asemine jcrtfe pre rar se rasplatesc
limba Dar dumnealor la asemine IntImplari In loe si. cirteasci. (si critice) mai bine
aoastra" ar fi si Invete a-si cunoaste limba pe care nu pot zice a o au invitat ;
apoi ceca ce nu Invat ciniva poate sti vreodata ? 5i, In firsit, limba rom'na
n-are si ea ceva secreturi i miestrii care daca nu se vor Invata i descoperi
cuiva, nu le cunoaste ? Cel ce cunoaste i tie un lucru vorbeste despre
el din convingere, din stiinti. ; i cu ccl ce stie este lesne a se Intelege. A
Invata nu este rusine, dar a nu sti este rusine, mai ales a nu sti ce trebue
stint, si e mai rusine a vorbi de coea ce nu stii. Eu te lntreb, domnule
ai Invatat ori ai studiat limba romana ? Daci, o vci fi Invatat, o vei ti;
dar dac nu, cura i cu ce drept pretinzi acea,sta ? Poate cu dreptul c esti
roman ; aceasta nu-ti da acel privilegiu despotic sa tii, acea ce n-ai MI/gat ;
cici D-zeu i fiica lui natura nu sunt nedrepti ca oamenii. Ori poate poftesti
aceasta cu dreptul ca ai Invatat Istii alte limbi ; d-aici ar urma ca daci.
ai Invata.t frantozeste si tii totdeodat i latineste, nemteste, englezeste
s.a. Eat& ca pe ceca o ai Invata.t, dar deaceia pe aceste nu le stii ; tot cu
acest drept nu stii nici romaneste I Sean fiind roman istiind vorbi roma-
neste din casa parinteasca, dar carte n-ai Invitat, te Intreb eu, tii ceti
serie? Tot asea vei sti i vei cunoaste limba din temeiul ei, ne Invatind
gramateca bine? Drept aceia ar fi bine, frumos, folositoriu i tuturor de
recomenda.t ca sA Invatam mai Intliu a ne cunoaste limba noastri, apoi
pe altele".
Aceste sunt, domnilor I mult Insemnatoriele cuvinte a eruditului barbat,
care-s vrednice de cetire si de recetire pentruci tot cuvintul cuprinde-n sine
atlt de mult clt trataturi lntregi ai putea face dintr-Insul. Eu, pini. va trata
vrednicul acest oiept altul, zic numai atlta, cit ca sA poati, zice cineva ca
stie romineste nu e destul ci e roman, ci sa pofteste ca si Invete gramatica
li mbei sale dupi. care mai adaug i aceea ci si ne Invatam, domnilor,
dintliu limba noastri, apoi altele.
Relight, Intelegeti-ma, domnilor I Imblam si zic5c noi Invatam limba maghiara
amorul ca cetateni ai Transilvaniei locuitori Intre maghiari, dar pentni aceia nu
citre era de lips, cum le placea unora dintre noi, nu stiu din ce lndemn, ca si. ne
propria
deprindem In compuneri maghiare nu romane I Da aceasta ar fi religiu-
nalie
nea, acesta amorul, domnilor, catre natie-ne ? I
B.A.R., ms. rom. 553, f. 23v.-25 (Din nr: 13-14 al revistei manuscrise viorile pentnt
minte i inima", foif S sptmfnal, aplrutii 1n 1845-1848, la Clui, ,,sub reclactia dd. N. Popes
si A. Pop").
1. A. Pop Alexancfru Papist //arias: 2. Foaie pentru minte", IX, 1848, 11 martie, nr. 11,
p. 85-88. 3. Plrerile, observaliile. 4. Obiectul. 5. Umblam sit sic, VOI3M12 3i de.
284
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
PENTRU INFLORIREA INTELECTUALA.
MO RALA A NATIET
69
INTEMEIEREA ASOCIATIEI LITERARE A ROMANIEI, LA BUCURETI,
A SOCIETATII STUDENTILOR ROMANI DE LA PARIS
timpul, domnilor, ca junimea sA eas& din starea de Indoeall, de

Sosise
descurajare, de apatie, ca s5. se IntAreasel prin credintl i si se realte
prin lucrare si jertfire ; sosise timpul ca, pe clnd p&rintii nostri se strAduese
atit cu interesurile politice i materiale ale patriei, pe cind ei se luptA atit
spre a ne Ostra si a ne da In minA, cind le vom lua locul, neatinse drepturile
nationale, pentru cari s-a vArsat mai multi secoli singele strAmosilor nostri,
sosise timpul, zic, ca junimea sA Inteleag& el si ea are o misione a Implini,
cA datorinta ei este a ajota lucrarea pArintilor, a Indeplini aceea ce ei 1111 pot
face, ocupIndu-se pe calea pleii si a legalitAtii de Inflorirea intelectual& si
morall a natiei prin stiinte i prin cultura limbii, acest semn caracteristic
si ideal al nationalit&tii prin care natia e menitl dezvolta individuali-
tatea sa si a realiza o cugetare a lui Dumnezeu pentru binele omenirii.
Junii din Paris, cari produseserl In mare parte rAul, erau meniti a lua
initiativa reactiei spre bine : ei Incepur& a se vedea, a se aduna, a se infrAti.
Trebui bis& s5. treacl mai mult timp phi& ca ei sA se Inteleag& i s5.-sillmu-
reascl datorinta lor. In sfirsit sosi acea epocl atIt dorit si o zi a anului
1895 Ii vAzu pe toti adunati la un loc. Dumnezeul Romniei era Intre
cAc.i ei se adunaserA In numele lui El aruncl in inimile lor o scinteie din
acel foc patriotic ce InflIcAra inimile strAmosilor s't doul societati folositoare
l'Ascua din slnul lor.
tina trebuia s5. aibl de tint& a veni In ajutorul scriitorilor lipsiti de Don&
mijloace d-a tipAri scrierile lor, a asplAti ostenelele lor i a anta d-a Inavuti societAti
literatura noastr& cu scrieri folositoare ; cealalt a produce seriitori tnzestrati
Cu studii solide, dind mijloace tinerilor ce au arAtat semne de talent, ca sA un siagur
vie In Paris a si-1 dezvolta t Ambele societAti erau necesare i tintitoare la scop
acelasiscop:luminarea natiei.
Cea dintli, dup5. menirea ei, era necesar aseza centrul intr-una din
provintiile Romlniei i se si Intocmi In Bucuresti sub nume de Asocia tie
pentru inaintar ea literaturiii. Binevointa i dragostea O limbi
cu care toti romAnii, dimpreunl cu Printii lor salutarl i ImbrAtisar& aceastA !iterar
societate inc5. de la nasterea eidovedesc c5. ei au simtit e& o limb A lit e- este
r ar A este o natie i cl, prin urmare, progresul literal este o cestiune o natie
de vieatl pentru dinsii.
Ast&zi fructele binefficAtoare ale acestei societAti slnt de toti pretuite
dau cea mai siguri sperantl el ea va merge sporind i Inflorind meren.
Ast&zi junimea se poate bucura de prosperitatea acestei Intli-n5scute
fiicA a ei.
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
A doua societate trcbuia sA aibA centrul san In Pasis, unde era sl se
aducA junii studenti spre a-i putea avea neprecurmat sub ingrijirea si pri-
vegherea ei. Ea se intocmi dar aci, in decemvrie anul 1845, sub numire de
Societatea studentilor romini.
Pentru Comitet, S. V. Varna v, Casier

Fragment din: Dare de sama de lucrarile Comactului Socielaiii s'adenia, romani din Paria
pe anii 1845-1846 i 1847, Piala Sabana nr. 3. Subi pagronajul ceidleanului Larnarlbs, Paris
Fain ii Thunot, 1848. Brosura In 8, 22+2 p. Republicati In Ama 1848, t. I, p. 75-76.
1. Asocialia peniru inainiarea IiteraSurii, cunoscutA sub al doilea titlu, Asoeialia Iderard a
Ronsdniri, a Iost intiinlati la Bucureti In februarie 1845.
A INLESNI PROGRESUL LITERAR

IN TOATA ROM ANIMEA
70 SOCOTEALA DE LUCRARME COMITETULUI ASOCIATIEI LITERARE A ROMANIEI
...
domnilor patroni I, chibzuind cl aceastiasotiatie nu trebuie
Majoritatea
sh rAmiie mArginitl in cercul ce si-a insemnat la tafia ei formatie, telul
ei fiind de a Inlesni progresul literar In toatl romAnimea, in seanta din
22 iulie 1845 s-a incheiat jurnal prin care s-a gAsit cu cale si s-a hotArit sl se
pofteascl din literatii moldoveni i transilvAneni, citeva persoane cari sa
binevoiascA a primi de a forma si In pArtile d-lor cite un comitet ca o
sucursall acelui de aici, cu insArcinarea de a deschide liste de subscriptie,
a aduna bani i a-i trimite la Comitetul central ; asemenea si cite scrieri
s-ar adresa i ar socoti ch meritA de a fi t ipasite sA le trimitA tot aici. AceastA
mAsurl insA, dupg toate micri1e cotnitetului, nu au putut prinde i abia
de putine zile s-au primit dota adrese, a domnului Vasici si a domnului aga
Asachi, cari se supun domniei-voastre.
La inceputul Asotiatiei, numArul patronilor era numai de 11 i statutele
ccreau neapArat ca alegerea comitetului sA se facl In fiinta cel putin a opt
mAdulare. Pe la sfirsitul anului, 5 din dumnealor mAdularele Asotiatiei,
sianumed-niiDimitrie BrAtianu, Ion Ghicr.., Costach e
Alexandru Rosetti, klexandru Gheorghe Golescu
Nic ola e BAlcesc u, aflindu-se in streinAtate, numArul celor ce se
afll aici era mai mic decit numArul cenit pentru alegerea noului comitet.
Asadar, atit pentru acest cuvint, cit i pentru cuvintul de mai sus expus cl.
288
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
aceasta asotiatie nici putea, nici trebuia sa ramie Intr-un cerc atit de mar-
ginit, s-a gasit de cuviintk.s. se mai mareasca atit numarul patronilor, cit
acela al comitetului, ce se alcatuia atunci numai de 3 persoane ; i asa.
In scanta de la 19 fevruarie 1896, prin jurnal Incheiat numai de patronii
ce se aflau aici, s-au mai ales, pe ling& acele 11, alte 9 persoane cu numire
de patroni.
D-nii Nicolae Balcescu si Mihail Kogalniceanu, Un
prin adresa din 24 iulie 1846, au facut propunere comitetului de a lucra la dictfonar
un dictionar biografic care sa cuprinz& vietile celor mai insemnati romni cu vietile
din toate partile si din toate veacurile, cerind pentru a d-lor osteneall suma celor mai
de 400 galbeni i fagaduindu-se a da dou tomuri in 80 intr-un termen Insemnati
de un an. romAni
Cornitetul, privind acest dictionar ca o scriere ce ar contribui mult la

raspindirea gustului de cetire i mai ales a cunostintei istoriei nationale,
prin jurnalul sail de la 21 august 1846 a incuviintat propunerea d-lor cu
urmatoarea modificatie adica, ca doll& sute galbeni sa li se dea la sfirsitul
scrierii, lar ceilalti dona sute sa li se plateasca d-lor dupa ce se vor vinde
jumatate din exemplarele ce se vor tipari.
Domnul Voinesc u, prin adresa din 13 ghenarie 1847, a facut pro- O istorie
punere de a lucra o istorie universal& in 4 tomuri de la 20-25 coale fiecare universala
si a o savirsi In soroc de doi ani ; adunarea majoritatii d-lor patroni, in
seanta de la 2 fevruarie, primind propunerea, a si hotarit un onorar de 180
galbeni.
O tipografie
Cuvintele pentru cari s-a fost gasit de cuviinta a se aduce o tipografie
pe seama asotiatiei au fost, precum s-a mai facut cunoscut domniilor- Pe seama
voastre I socoteala data de lucririle anului 1845, nernasuratul pret ce ni Asociatiei:
s-a cerut de 15 galbeni coala pentru 1 500 exemplare la tipografia d-lui "Intreprinderea
Valbaum, iar la celelalte de la 121/e pin& la 141/1 galbeni. Dupa ce insa d-1 C. A. Rosetti k
Valbaum s-a desfacut de stabilirnentul sau, noii intreprinzatori, d-nii C.A. Winterhalder"
Rosetti i Winterhalder, au aratat dorinta de a cumpara tipografia ce se
aducea pe seama sotietatii si se fagaduiau ca pentru aceasta concesie
tipareasca. once scriere li se va da de asotiatie cu pretul cel mai masurat.
Comitetul, fail a se lega desavirsit Cu d-lor pentru aceasta tranzactie, a
Incheiat mai intli pentru cercare un contract pentru tiparirea Prietenului
tinerimii" cu pretul de 153 lei coala, adica un cu scazamint de 8/3 din ceea
ce a fost cenit d-1 Valbaum pentru tiparirea poeziilor d-lui Vacarescu. La
trecutul noiembvrie, clad a sosit tipografia, tot capitalul In bani era de
32 220 lei ; tipografia costisia 16 115 lei 12 parale ; cheltuiti pin& atunci
In osebite condeie erau 6 723 lei 10 par. ; scizindu-se dar aceste dona sume
din capitalul de 32 220, nu raminea comitetului cleat un efectiv de 9 228 lei,
suma socotita foarte mica pentru ca sa se poati acopen i cheltuielile ce ar
fi cenit tinerea tipografiei, care, dupa o socoteall aproximativi facuta de
cunoscatori, putea s se urce pink la suma de 36 000 lei pe an. In fiinta
unor asemenea grele Imprejurari, comitetul tot nu s-ar fi sfiit poate a se
281
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM itNI
aventura in primejdiile unei concurente cu asezAmintele tipografice de aici,
oriclt de bine lntemeiate ar fi, dacl, In adunare cu cei mai multi dintre d-mi
patroni, nu s-ar fi convins cl scopul de clpetenie al asotiatiei, care nu era
altul, declt de a doblndi cArti tipArite Cu cel mai m&surat pret, s-a ImpU-
nit prin folositoarele conditii ce fac sotietAtii d-nii C.A. Rosetti si Winter-
halder.
Aceste sInt cuvintele pentru cari asotiatia s-a desflcut de tipografia
adusl pe seama sa, iar foloasele ce a doblndit Asotiatia de la vInzarea tipo-
grafiei slnt
Pe ling& pretul de 16 115 lei, ce a costisit acea tipografie pe Sotietate,
d-nii C.A. Rosetti i Winterhalder dan un benefitiu de 1 266 lei In loc de
dobindl, acesti bani fiind a se rafui prin tiparire de cArti.
C la fiecare coal& dan un folos de 5 lei, adic& se lndatoreaz& sl
tiplreascl cu un saamInt de 5 lei, dup& clit a platit Comitetul pfn& aici.
C5, si dup.& ce se va stinge datoria d-lor cltre Asotiatie de 17 3811ei
din cumplatoarea tipografiei, se Indatoreaz1 a tiplri si In viitor tot cu
acest pret sclzut once scriere li s-ar da de la Comitet.
Aceste sint, domnilor, lucarile de doi ani ale Comitetului, lucriri la
care jos Insemnatii si-au flcut o placut& datorie a cere totdeauna si parerea
d-ion patroni, cci dupl cum au avut cinste a arlta si In anul trecut, desi
art. 7 al Statutelor Asotiatiei a lasat Comitetului ei o Intindere si o libertate
de lucrare foarte mare, jos Insemnatii Ins& nici o dat n-au voit s& se folo-
seasc de aceea putere discretionarl la care pomenitul articol Ii autoris.
Programul 0 mare si fnimoas& idee a insuflat, domnilor, pe Incepltorii acestei
Asociatiel : lntreprinderi chid au pus de grind a forma aceastl asotiatie. Ideea aceasta,
Inmuljirea idee dominant& ce se vede In programul dat la formarea sotietAtii, a fost
artilor, Inmultirea c&rtilor si dorinta de a deschide o caner& acelora ce-si consf in-
sprijinirea tesc strAdaniile (milks) la cultura literaturii In toat& Intinderea cuvIntului.
scriitorilor Asotiatia Ins nu a putut ajunge Inc& la acest scop ; capitalul ce are dispo-
nibil este Ins& atIt de mic, incit, In contractele ce ati vlzut mai sus cl a
Incheiat pentru deosebite scrieri, comitetul a fost silit a plzi o economie
( parcimonie ) nemIsurat5.. Pentru alatuirea unui dictionar de istoria natio-
nail, pentru o scriere pe care toate neamurile o plAtesc clt se poate mai
bine, cici e vorba de istoria pAmintului ce omul iubeste mai mult, pentru
cici Intr-Insul s-a rascut, a trlit, a iubit, comitetul nu a putut fAgadui decit
modestul pret ce au cenit In1i1i autorii. Cu asemenea putinA Incurajare,
Cu asemenea neinsemnate onorare nu ar fi de a se nIclljdui cl se va des-
chide o caner& scriitorilor nostri, nu ar fi de a astepta o Inaintare In litera-
tura national& dac& nu am avea deplina lncredere In viitor, In patriotis-
mul romAnului bine cuget&tor si In binevoitoarea protectie a Inaltului
guvern.
In socoteala ce vi s-a dat, domnilor, in anal trecut s-a pomenit de poeziile
d-lui Vacgresc u. Aceste poezii, lntru asteptarea tipografiei celei noi,
288
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORl
s-au Intirziat a se pune in tipar, cAci aveam dorinta de a da o editie mai
bogata, mai de lux. Acum se vor pune in tipar in cele dintii zile ale
viitoarei luni.
Iancu Vacarescu, $t. Golescu, I. Voinescu II,
C. G. Filipescu, Gr. Alexandrescu
Fragment din: Socoteald de lucrdrile Con:adulta Asolialisi iterare pelarte anal 2-lea, Bucuresti
1847. Brosuri In 8, 16 + IV p. Republicat In Anal 1848, t. I, p. 52-55.
1. Membrii asociajiei literare se Impart In trei categorii : a) In membri activi, numiti patroni;
b) membri ajutAtori, subscriptori; c) In membri corespondenli (Statutele Asolialiei Literare a
Romania, 1847, Art. 5. Publicat In Anul 1848, t. I, p. 45).
A CONTRIBUI DE LA UNU
PINA LA 1000 GALBENI PE AN"
I.
71
STUDENTII ROMANI, DE LA PARIS, CATRE ION GHICA, LA BUCUREpi
Domnule Ion Ghica [august, 1846]
binevoeste a chipsui ca s se faca. 1987 de suscriptori la so-.
Dumneata
cietatea a cariea 'ti trimitem i un prospectus alaturatl. Acesti sus-
criptori sa fie cite un galben pe an, poti lusa dta mari suma aceasta a
fiecaruea pina la nemarginit i atunci poti scadea din numarul persoanelor.
Studentii Rumani din Paris
ION GHICA, DE LA BUCURE5TI, CATRE FRATII HIJRMUZACHI, LA VIENA

[septembrie 1846]
Eudoxie i Alecsandru Hurmuzachi vor Indatori mai tutti pe
Domnii
1:11. Georgie Balsh a da cite una suta galbeni, vor mai lndatori deosebit
de aceasta pe toti ceilalti romni trecatori In susul sau In josul Dunarii a
contribui de la unu pina la 1 000 galbeni pe an.
Ion Ghica
[Adresa :] Monsieur Monsieur Eudoxe de Hormuzaki
5. Vienne Tiefen Graben Nr. 169
Arh. St. Buc., Fondul Hurmuzaki, dosar 16, 1.52; plicul, f531
I. Pe plicul scrisorii lui Ion Ghica, cenzurati, e trecuta urmt,area Insemnare : Die beygepackte
wallachischz Broschare indem ist nach den Vorschrif ten dem 30-gst Ande zu Rothen Thurm abre-
geben, damit es der . ..(?) nach Hermannstadt [1] unterlegt werde, von wo ata es behoben werden
kann. In k.k... Rallen Thurm von 28.7ber 846. (In traducere : Brosura romineasa, Impachetata
ImpreunA, a fost transmis9 futre timp, conform instruc)iunilor, Serviciului trigesimal din Turnu-
Rosu, pentru a fi Inaintati [t] la Sibiu [7], de unde se va putea ridica. In cerero-el-Meso ...
Turnu Rosu, la 28 sept. 846).
289
22 C. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
CIRCULATIA IDEILOR
SI A CARTILOR INTRE ROMANI
72
AT. $ANDOR. DE LA ARAD, CATRE G. BARITIU, LA BRA$OV
Arad 16. mart. 846 nou

Domnule redactor I
Fiindu-mi scurt timpul pentru tinerea examenelor astazi la Preparandie

grabese a ti le Insemna urrnatoarele
Period ice Cele 16 exempl. din Curierul de ambe sexe" le-am prima, dar, pe
romaneti cum vad, numai 7 numere au iesit. Intr-un exemplar Imi sminteste ce se
cuprinde Intra pag. 32-41, adeca o jumatate de coati.
La novelele din printipaturi, Insotindu-ne mai multi, ne-am Invoit
la toate, adeca : a) Albina rom." cu Buletinul of ic." i b) Arhiva Albi-
nei" ; c) Icoana lumei" ; d) Mercuriul din Iasi" ; e) Curierul roman"
tu Buletinul ofic." ; f) Vestitoriul rom." ; g) Invatatoriul satului" ;
h) Universul". Pretu-1 stim numai a Vestitoriului", 4 ruble, asadara
20 fi. val. ? Placa dard aceste a ni le procura tu toti numerii de pe anul
acesta. Banii ti-i voi trimite la timpul su. Noi aceste le vom tinea la apo-
tecariul roman Gheorghe Stupa, dar sa se adreseze mie. Oare Kreuzbandl
bine va fi, nu se vor scoate afar% ? Bacsama e mai lesne posta. Placa a-mi
trimite i un exemplar din Coconut Jorgu de la Sa[dagu]ral.
Dar ce socoti d-ta, la cine se afla originalul din Sincai-Klein ? Ca
nu ne Insellm.
Cartea Nu stiu, nu va yeti minia pe mine d-ta i d-nul Vasici ca eu
doctorultd am fost generas a face cinste unui student bun, care mi-au descris unele si
Vasici, altele socoti In treaba prenumerantiei si altor lucniri, o Macrobioticd din
Macrobiotics. tom. I, adeca despre care ti-am scris el mi s-au trimis tnapoi toata afumata
ca pe o soancl, i din tom. II aceea care iarasi mi s-au trimis Inapoi, ca in
care nu se af1 coala a le i In care au fost scris numele cumparatoriului ?
Am avut nescari vorbe cu un protopop pentru tom. I din Macrob.,
caci mi-au fagaduit, la trimisele mete scrisori, mai de multe ori ca-mi va
trimite banii, ce tot au Inttrziat i dup ce i-am scris o scrisoare cam
orazeneasca adeca o WI prea la adevar pentru un poi* m-au Intim-
pinat cam minios, zicIndu-mi c sstiu ca preotii nu-s purcari, ce si eu
am adeverit ca. nu ; ci as fi trebuit zic doara, cA unii slut mai rai dectt
purcarii. Apoi m[i1-au platit, dar al 111e tom n-au luat.
Aici se vorbeste c5. s-ar bate 3 insi dup5. episcopia din Ardeal de 1.
gr. n., sclera : loan Moga, loan Popasu (se zice a fi slrb) i oarece arh [iman-
drit] Vasile Popovici, acestia de la d[um]neavoastra din Ardeal ; iara de la
noi, arhimandritii : Saguna, miscut pestan, tIntariu, i Kyrilovits.
Raspunsurile d-tale lui Gerando3 au fost non plus ultra tuturor foarte
placut4. La sill-sit despre Hora si Closca attta am de a-ti aduce arninte :
290
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
ca sa vada lumea i romnii sa cunoasca misarile acele, bine ar fi de am fi Ca sA wadi
ascultat s se preIntoarca din Eletkpek" ddi 22 novembr. a. trecut, ce Itunea,
foarte clasic au descris Horvath Mihly5, un preot Vas, catolic, Ins& prigo- romAnii
nit de catolici pentru ca In istoria sa foarte tare au descoperit adevarul In sA cunoascA
privinta protestantilor asupriti din Arhidiae[ceza] Strigonului. Se afla
acum crescatoriu In Vienna. Acolo se vede c cine au fost diabolicis votae",
adec altii si nu romnii 1-a inceput. Eu cred ca ar fi romanilor placut a ti.
In Serbske Narodne Novine" din 14 februarie a.c. nr. 13, Intorcin-
du-mi-se de pe serbie, aceste ti le !maxim :
Li clipa aceasta primiram din Viena Imbucuratoarea pentni tot nea-
mul nostru cel dreptcredincios *tire cum c aceia ce ce prilejul tinutei mai
In unn diete, prin rugaminte s-au cenit milostivului stapInitor, tarestile
legi pastrindu-le, numai pentru aceea au IntIrziat, caci au vrut mila sa cea
cesaro-craiasca, In Intelesul legii, dupa Inaltul siesi cuvenit craiesc drept.
In lucrurile noastre cele bisericesti, prin rezolutie critiasca afara de dieta
a o cinsti. Aceea ce Intregul popor de la bunul a patriei parinte asa de
setos au asteptat, Inaltia-sa milostivul nostru monarh In mania deplina
credinciosilor si supusi, fiilor a dreptcredincioasei biserici, a Implini
bine au voit, adea prin datul mai de curInd afara crliesc rescript sloboda
din fiestecare alta in a noastr lege trecere milostiva au Ingaduit"4.
M vei ierta, d-le, c doss& ma voi arata o tIra cam neobraznic
poftitoriu de a fi laudat, ins dac va.d c aceia7 carii bine stiu de lucre nu
vreu a-1 face cunoscut, Indraznesc eu urmatoriul lucru a ti-1 descoperi,
ca de-1 vei afla vrednic sa-1 pui In Gazetd pcntru de a da Indemn i altora
spre facere de bine.
Eu de la anul 1838 de cind ma. aflu In Arad lecuiesc preparanzii Lecuiri
institutului nostru din Arad gratis si i-am tamaduit din boale, parte acute, doftoreti"
parte cronice, de care mai ales se tin rani feli de feli, inflorescentii cuta- gratuite...
nee s.a., iar xnedicamente de la an [ul] 841 le da d. Gheorghie Stupa,
ex quidam : an [ul] 841 au fdeut suma 19 fl., 31 Cr. cony. monet. ; 842 =
21 fl., 7 cr. ; 843 = 40 fl., 30 cr. ; 844 = 48 fl., 49 cr. ; 845 = 37 fi., 2 Cr.
arg.. In suma 167 fl., 9 cr. arg. Facern, dark bunatatea aceasta gratis cu
acesti doar se vor deda mai mult oamenii nostri la lecuiri dofto-
resti, sa nu creada tot In superstitii etc.
D-ta de vei afla lucre, adea ojetul, de trecut In Gazeta, le vei pune
vei aduce temeiuri frumoase, dup cum stii d-ta, dar nu atinge comembrii
Institutulni. De nu, le vei 'Asa, Insa eu cred c pentru lndemn e vrednic
de publititate, numa m rog ca s nu se stie c eu ti 1-am Impartasit. Pune
a de la cutare au cutare abonat din partile Orazii-Mari Iti este Wilt cu-
noscut
Ramlind cu cuviincioas cinstire i adevarat pretenie, stilt al domniei-
tale serb cinstitoriu i aplecat,
At. andor.
291
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
P.S. : d-nul Gavra, ca care sti de lucru foarte bine, au si alt md ulari
din institut. Dar tac, ca si nu-mi vini mie de cinste : eu acum ficui aceasta
pentru d-nul apotecariu. Dar, cum zisei, mi rog anonimitate.
[Adresa] : Dem Wohlgeborenen
Herrn Georg v. Baricz
Redacteur der Gazeta de Transilvania und Professor etc.
Zu Kronstadt
Dupa B.A.E., me. rom. 1 002, f. 43-44v. Publicata In George Baril i contemporenii sdi, vol.
II, Corespondenja pritnitd de la Pavel Vasia, Al. Raigan t Atanasie $andor. Coordonatori *te-
tan Pascu gi Iosif Pervain, Bucuresti, 1975, p. 322-325.
1. Banderola In cruce, sistem de expediere, prin posta, a irnprimatelor. 2. Piesa lui V. Alecsan-
dri. 3. A. de Girando, autorul carlii La Transylvanie et ses habitante, 2.vol., Paris, 1845 (ed. II,
1850); In traducere germana Siebenldirgen uta seine Bewohner, Leipzig, 1845. 4. Reflecliile i cri-
ticile lui G. Bariliu cu privire la cartea lui A. de Girando, Impreuna cu lungi e:liase din carte,
despre romani, au fost publicate In Foaie p. minte" din decembrie 1845, ianuarie si februarie
1846. Un ecou al lor se vede si In: Din Vulcau, 22 iaa. Rebatid la cele de pes fara 415 a Foiei
p. minio s.c.I. aa. tr[ecut] impdridsite dupd domina A. de Girando" vi semnat : ,,Mal multi insi
din Iinutul Vulcolului", In Gazeta de Trans.", 1846, nr. 15 (18 febr.), p. 59-60. 5. E vorba
de articolul Egy jelenet II. Jozsef korrndnytartinetiba [Un episod din timpul domniei lu Iosif
al 11-lea] seria de cunoscutul istoric, episcop si om politic maghiar, Horvith Mihly (1809-
3878). 6. Cf. Gazeta de Trans." IX, 1846, nr. 22 din 14,martie, p. 86: Ungaria (Din Bdnat,
16 Mutis n.). 7. Vezi continuarea la P.S.-ul scrisorii. 8. Sarmani.
MISIA
REVOLUTIONARA A POEZIEI
73
C. BOLLIAC, POESIA
VII
timpul ca poesia se ocupe, si puie In miscare toate resorturile

Poezia Este
sale la o prefacere Intreagi, la o reformi total& de constiinti ; schim-
sa cerceteze bare a tutulor ideilor ce a avut pini acum si are astizi omul despre lume.
izvoarele Si cerceteze cu de-aminuntul isvoarele inegalitaii In societate si si nirai-
inegalitAlii ceasci, toate formele si reformele sociale, politice si religioase, preficInd
in acea iubire numai teoretici de libertate i egalitate In libertate i egali-
societate : tate practica i actuali. SA Intemeieze o singuri credinti religioasi In
locul tutulor credintelor Invechite i preficute pini astizi : aceea a ratiei
a libertitii. S desvolteze, si analiseze si si populariseze stiintele abstrate
In practica vie.
Unde sti cea dintli inegalitate social& ? tu sclavia fimeei. Emancipatia
ei dari este cel Intli element contribuitor la viata cea noul. O emancipatie
Intreagi, completa a fimeei, preparati de la nasterea ei printr-o crestere
292
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
omeneasca, proprie a forma un cetatean legiuitor, judicator i esecutor, lar
nu acea emancipatie mijlocita, necompleta, data de cristianism i cavalerism emancipete
i mantinuta cu dreptul de slabiciune de la generositatea omului. Nimic femeia
nu isoleaza mai mult pe om in societatca actuall si nu 11 face mai egoist
cleat familia si interesurile de familie rAu intelese. Cel mai pretios tesaur
ce posed& umanitatea este mima de fame. n inima fameei se oglindez cu
gratii cele mai dulci, cele mai nobile simtimente i patimi ale umanitatii.
F5.meile sunt, fara contestatie, de o mie de ori mai simtibile, mai tolerante,
mai spirituale si mai poetice decit noi ; sufletul lor poseda o rnai mare portie
din acea reflectie poetica ce a cazut peste omenire la originea sa, i gratiile
formelor materiale ale fameei, miscarele-i vioaie, cautatura-i insinuitoare,
organul i e/ocuinta ei convingatoare grit Cu mutt mai energice i mai pu-
ternice declt ale noastre.
Ce Innobilare n-ar aduce fameea. si In legi i in obiceiuri ciad ar avea parte Pentru
In societate I Cea mai frumoasa, cea mai bogata mina a omenimei st& neex- folocuirea
ploatat& I SA emancipeze dar Poesia pe farnee, sa dea iibertate amorului ; institutiilor
sa desfiinteze toate ilusiile pe care se mai reazim& viata cea religioasi i trecutului,
politica a omului, sA desfiinteze cu totul lumea spirituall cea de dincolo, transformares
s, desfiinteze orinduelile politiei ceresti intinse peste viata i toata justitia lor In
secreta; sa. prefaca tot militarismul In cetatean i sa stavileasca spiritul institu/ii
de concuiste ; sA schimbe biserica In scoall i sA organizeze dintr-Insa o republicane
educatie popular& care sl se intinza deopotriva peste tot populul, si clerul democratice
sa-1 prefaca in simpli invitatori ai populilor In casele si in cimpurile lor, In
industria lor i In morala practica ; si faca. ca populii, prin cultivare, sa se
organizeze i A. se cirmuiasca de sine, sa-si administreze justitia de sine
In viata publica si In dregatoria publica; sa faca staturile libere si proprie-
tate comuna a populilor ca un product al tutulor membrilor statului si care
product va creste neincetat prin activitatea, prin organismul viu al societatii ;
sA faca ca nici o parte a societatii al nu stea In inactivitate la republic& ;
sa faca ca proletarul cel necultivat, cel lipsit astazi de cultura spirituala
si de indestularea material& sa se aridice prin educatia general& la cetatea-
nul actual, la demnitatea de om ; sA facl ca totalitatea acestor cetateni,
In adevar liberi, sa se impartaseasca de cele mai inalte interesuri ale statu-
lui lor de legislatie, judicatorie i administratie fara s5.-i poata. departa
altceva cleat minoritatea virstei sau inhirmitafii netag5.duite ; sA faca a
Inceta aceasta despartire a populilor In doul parti inegale, antagoniste
una alteia ; sa Inceteze, zic, impartirea popnlilor in eirmuitori i cirmuiti ;
sa faca a inceta interesul cel privat al unei dinastii regale, domnitoare ; sa
Inceteze privilegiurile castelor de trIntori, paraziti i privilegiati, si tot po-
"vorbirea
pulul i dezvoltarea. lui In toate partile statului s5. alcatuiasca un stat i o
si scrisul
natie, sa faca ca cultura pamintului, industria i tiintele sl fie comune,
sboare
Intinse i dezvoltate pe cultul ratiei, fara preeminent& i far misticism ; Uri
In sfirsit, sa faca vorbirea i scrisul care slat espresia cugetarii, espre-
stavili"
sia omului nascut a fi liber sA zboare fara stavili ; i totdeodata sa nu
uite a pregati fiece popul la ideea fratiei generale, la ideea de cosmopolitism,
293
www.dacoromanica.ro
1648 LA ROMINI
ca ultimul ferice al locuitorilor globului. Aceste principuri sint misia poesiei
moderne, caci pe aceste principuri se va cladi edificiul societatii cc' nota.
Dar poesia nu va mai fi atunci, vor zicc cei ce s-au obicinuit sa yaz&
figurind in poesie monstruri de ingeri, herovimi si serafimi acoperiti de
ochi si stfrciti intre aripi ; Irisa poesia care atinge, poesia tea adevarata
nu este acea in care misuiesc spiritele necurate de p-aea lume. Poesia
cea adevarata este aceea care vorbeste inimei, iar nu fantasiei numai. Natura
va fi totdcauna aceeasi, si fenomenile-i aceleasi : aceiasi meteori, aceleasi
cimpii florate, acelasi cer stelat, acceasi Luna, acelasi Soare, aceiasi munti
si pc nazi aceleasi valuri. Trecutul si Viitorul vor avea totdeauna cartea
Poesia
lor deschisa poesiei. Fameile vor fi tot astfel de frumoase, batrinii albi si
aladar , ,
venerabili, pruncii !Alai si dragalasi, si afectiile omului, amorul mai ca
seama, va dobIndi o nona agerime ; si amorul patrici va fi pronuntat si
simtit, caci omul va putea zice in constiinta ca. are patrie. Poesia ar avea
atunci o scena espusa tara control societatii i un forum In fiecare sat. Am
auzi adesea Intr-Insa :
... la tombe et non l'affront I
Pas de tte pluten qu'une souillure au front l
Je n'ai rica a reprendre ot la honte a pass VI
Indigentile inimei ominesti si-ar lua ca totul o alta directie si armon.iile
fircsti si-ar reflecta armoniile morale In imaginatia omului pe o natura mai
pura, mai nobila si mai rationall. Fugile imaginatiei omului civilisat al
societatii n-ar vaga pe acele vapoare ale ignorantiei omului incult, dar n-ar
putea perde nimic din poesia lor. Ruinele ar perde fantasmele Ingrozitoare
ce plana peste ele, dar s-ar poetisa prin suveniri si prin acea vagare medi-
tativa a omului si libera. de superstitii ; formulile rugilor si a fermecilor omu-
lui barbar s-ar desfiinta si presimtirea, speranta si simbatia n-ar avea atItea
funeste rezulta.te ; constiinta umana n-ar avea atitea scapari in.aintea tribu
nalului ei s'i crimele ar fi numai rezultaturi ale unei infirmitati morale.
DupA Cesar Bolliac, Colediune de Poedi veda fi noui,Bucureti, Socec, [1858], p. XVIXX:
ReprodusA si in Anlologia gindirii rom4nogi, secolele XVXIX, Bucuresti, 1967, t. I, p. 296-298.
1. Articolul Poesia, aviad sapte capitole, a apArut in Foaie perttru minte" IX, 1846, nr. 30,
22 iulie, p. 234-236 ca unele omisiuni. In 1847 e reprodus ca prefall" la volumul lui C. Bolliac,
Poesii nuoe, Bucuresci, in Tipografia lui Eliade, p. III XXII, fAr3. capitolul VII. 2. ... mormin-
tul, nu ocara! / Mal degrabA fArA cap clecft Cu pat3-n frunte I / Nu mai am ce cAuta pe
unde a trecut rusinea.
74
T. VASILOVICI, LIMBA NOASTR.A. CATEA NOI
fiul nu-si iubeste eu cum v-am iubit,

Maica
irisa spre amare chinuri voi m-ati osindit.
Pentru ce, va rog sa-mi spuneti, voi ma parasiti ?
294
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Cum ca cci multi de-al meu nume Inca v5. rositi.
Au uitarati de vcstitii vostri stramosi romani?
Au rusine ve-i de dinsii, fii bucovineani?
De a caror nume lumea se umplura,
A caror stiinte lumea strabatura.
Vai de mine l Aceasta ... I V5, dezvinuesc

inca tot ca si-nainte pre voi v5. iubesc.
Crcd c v yeti trezi din somnu' care v-au cuprins
$i ma yeti cruta pe mine cu fiesc adins.
Ba precum in alte stiinte miscat ati pasit
Cum si In straine muze v-ati Indragit ;
Nici de a voastra juna muza voi nu yeti uita,
Ci cunune sa-mpletiti flori yeti cluta.
Dail una, pentru una numai, ma scirbesc

Vazind ca fiii mei de tot ma schimosesc :
Unul vede ca-s romanci, si-mi favoriseste;
Deodati cu deasila ma latinizeste;
Altul pe aceasta-ndreapta, zicind cd-s franteza,
Ba m tem sa nu ma faca inca si angleza 1
Drept ca sora dreapta-mi este cea italiana
Dup maica cea comuna, limba cea romana,
insa partea mea luindu-mi eu m-am departat,
Dacia eu mi-am ales-o, ici m-am asazat.
Altul mai depart' paseste socotind ca-s greaca
Acestia fiica numaideclt vrea si mi faci.
Ce si fac, hick pe aceasta tot s5, suferesc
Dac shiguri unii din fii 1mi dau un chip rusesc 1
Vai, si unii midulirile de tot 1mi sclintesc
intru haini mi imbraca ca aice si pisesc.
Dar de acestii n-aveti griji voi, iubitii fii !
aci cum pere un glas silbatec In niste pustii
Va peri si a celor sunet, de vi yeti scula
*i de mine maica voastri grij yeti purta.
V-am iubit, si ca pre fii totusi vi iubesc.
Asa dar I au ocrotiti-mi ! an m5. ocrotesc !
Ci de nu, apoi mi duc de unde am venit,
Tocma atunce yeti jili cici m-ati pirisit.
$titi voi a maicii iubire,

Veti simti nemultimire.
Din : Calendar pentru Bucovina pe anul 1846. Cerniuli, La Joan Echart, tipografie in Bucovina.
295
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
75
N. POPEA, IUBITORIUL DE NATIA-I SAU NATIONALISTUL
este Mrbatul ce-ntreaga-si viat5.

Fericit
Si-o jertfeste pe sacrul al Natiei altar,
Prea.mlritA e o fiinti ce vrea cu dulceat5.
Pentru Natie-si A guste jelnicul pohar l
Numai singur Intr-acelui anim5. smerit5.
Locueste adev5.ratul simtul de bArbat,
Numa-n unica lui frunte strajnic rniestria
Idea dumnezeirei tronul si-a fundat.
Intr-acel om Cu simtire spiritul veritItii.
Spiritul virtutii profund a penetrat
Modestul lui suflet, de cit steaoa diminetii,
De cit soarele naturei e mai luminat.
Nu e In trfnsul simulare, nu e vanitate,
Nice sufere Impregiuru-si cruntul egoism.
El ador5, ve nerabila sinceritate,
Nici este nemicul bunului patriotism.
El creste s'i se'nalt5, ca cedrii de pe munte,
Creste s'i se ridica pe-al Natiei folos.
Tocma ca carofilul, ca ruja cu foi multe
ktlt pare de pompos, atit de gratios.
Deci ferice de 135,rbatii ce virsta sa toat5.
Pe sacrul al Natiunii altar si-o jertfesc.
Ferice de Natiunea cea de D-zeu dotat5,
Cu asa feli de coroane de stele, ce lucesc I
B.A.E., ms. rom. 553, f.40v. (Din nr. 25 al revistei manuscrise Vol-He rentru minte O ni-
m9" de la Cluj).
296
www.dacoromanica.ro
1846-1847
Problema reglementarii
relatillor dintre taranii iobagi
domnii pe parnTnt
-PRIVIRE GENERALA
76
G. BAR/T/U, URBARIELE IN TRANSILVANIA
Curtea imperiala din Viena, care, avind toate firele In mina sa,
Dara
tia ca Europa intreaga sta, Intocma ca si astazi, pe un vulcan cu
cratere multe, se vazu iarasi necesitata a lua ea Insa.,i initiativa, ca i In Comisiile
seculul trecut. Cabinetul storsese de la dicta din 1892 alegerea unei comisiuni urbariale
urbariale, sau cum se numea pe aici, in stilul oficial, deputatio regnicolaris, din
Insarcinata cu elaborarea unui proiect regulator de relatiuni urbariale, apoi 1842 i 1845
stete de capul aceleia ca sa nu tandaleasca. In fine, comisiuneali prezenta
operatul sail in a. 1845. Atunci imparatul Ferdinand, prin rescriptul sau
din 14 dec. 1845, nr. 2 230-962, denumi acolo In Viena o comisiune a sa,
compusa din delegati ai cancelariei ardelene i ai celei ungurene, sub pre-
sidentia baronului Samuil Iosika, care tot in acel an se facuse cancelar In
locul batrinului Alexie Nopcea. Imparatul declarase chestiunea de foarte
urgenta, dar pe comisiune nu o durea capul de urgenta lui, pentru c erau
capete tari si groase Intre membrii sai. Imparatul o mai Imboldi prin alt
rescript din 22 febr. 1846 nr. 347 154. Nici ca i-a pasat.
Intr-aceea sparse ca din chiar senin revolutiunea aristocratiei din Gali- Un
tia. Nu se mai stie cui Ii plesnisc prin cap ca sa produca !rare maltratatii avertisment :
ruteni contrarevolutiune i s puna pret pe capetele boierilor rebeli. Atunci ri.seoala
se vazura ruteni aducind cu sacii capete de nobili, anume si la colonelul din Galijia,
maghiar Benedek, care comanda Intr-o regiune a Galitiei, i lutridu-si cite Imo
10 fl. remuneratiune de fiecare cap. Acum operatul comisiunei urbariale
din Viena se termina foarte iute i In 28 jul. 1846, adic tocma pe cind
curgea mai rnult singe In Galitia, se transpuse la cabinet.
In 1847 se deschise alta dicta In Transilvania, la care se transmise numi-
tul operat spre luare In consideratiune. Scenele teribile din vecina Galitie
umplusera de spaima mare pe una parte din privilegiatii ardeleni ; majori-
tatea ins& nu voia sa stie nici acuma de nici o usurare a poporului cultiva-
tor, ba Inca cerca asupra lui masuri si mai tiranice, lucru ce nu s-ar putea
crede daca nu I-ai afla negru pe alb In actele si dezbaterile acelei diete. Lup-
ta Intre cele doul partide a decurs In modul cel mai inversunat si brutal
291
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
ce se poate cugeta intr-un corp legislativ. Partida tiranilor poporului stete
Acel mentara invingatoare si vota una lege urbariala care va raminea pe paginile istoriei
de urbariu" transilvane adevarat prostitutiune pentni corpul sal] legislativ. Guberna-
din 1847 torul com. Iosif Teleki protest cu toata energia In contra acelui monstru
de urbariu. Com. dom. Teleki cu minoritatea deter vot separat, ministe-
rul imperial se opuse, dar partida ce se numea conservativk conclusa
de Iosika, indupleca pe imparatul cel bun si neputincios ca sa-i dca sane-
tiunea sa In 31 oct. 1897. Punerea in activitate, executarea acelei legi bar-
bare era s se si inceapa din martie 1898, dei executorii sli putea sa pre-
vaca ca la acel atentat poporul romnesc i unguresc era s raspuncla cu
varsdri de singe din cele mai crunte.
Puncte Cu toate falsificrile conscriptiunilor din 1820, cu toata rapacitatea

de plecare: exercitata de atunci lncoace, totusi pina In anul 1846 1847 mai era in
Transilvania un numar considerabil de locuitori trani cari avea In minile
lor cite 20-30 pina. la 40 de juguri sau falci de Ardeal (de cite 1 600
stinjeni patrati de Viena) ; In tot cazul, majoritatea iobagilor numiti
coloni poseda de la 10 pina. la 20 de juguri, agrii i fenate, pamint bun,
iara In unele tinuturi si mai mult. Vedeai in cele mai multe comune rurale
destui economi cu cite 8 boi buni, cite 2 cara si 2 aratre, asa ca. cu 4 bol se
afla mai totdeauna In robota boiereasca cite 2-3 zile In saptamina, adesea
lusa minat In continuitate cite 3-4 saptamini, iara cu 4 Isi lucra pe
sama sa, si era ferice de acel cconom care avea feciori vigurosi ca sa-si
poata Imparti bratele futre robie i intre economia proprie. Acele mosioare
taranesti i se parur dietei din 1846 prea peste masura de mari, desi
vedea bine ca, Inmultindu-se familiilc cultivatorilor, tot boicrii imparteau
sesiunile colonicale mai mari In cite doul i trei parti, apoi totusi storcea
robia de cite doul zile In saptamina dupa fiecare parte.
Conscriplia
Asadara. dieta, spre a rapi pamint cit se poate mai mult de la popor,
2iSe Cu adevarat ca ia de temelie conscriptiunea clasificatiunea, bun5.-rea,
din 1819-20
de la 18 19 pina in 20 si asa Imparti tot teritoriul Transilvaniei dupa calita-
tea sa In patru clase : dar apoi tntr-un rasuflet micsora sesiunile coloni-
cale (iobagesti), precum urmeaza.
Iobagilor sA li se lase In proportiunea. Intinderei hotarului fiecarei co-
mune :
Agrii Fenate
In reg. de cl. I numai cite 4-10 jug. 2-4 jug.
II II ,P 7 14 9-6
., III i IV 6 12 2-5
Pentni casa., curte si gradina sa li se lase iarasi numai cite 400 sttnjini
patrati de Viena, ceca ce minoritatea dictei ata cu totul drept ea este
neasemanat mai putin decit Ii trebuieste unui econom satean ca sal aseze
casa, sura., grajdul, cotete, sa-i ramina loc de curte unde sa-si puna stogul
de bucate i claile de fin, loc de gradilla, cu legume i de pome t.
298
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Tot prisosul agrilor si al finetclor cite se afla In mlinile poporului se de-
cisc ca sa treaci In proprictatca nemesilor.
Cantitatile de pamint specificate mai In sus fusera baptizate de sesiuni Comparane
intregi. La locul acesta trcbuie sA observam cA, dupa urbariul Ungariei Cu urbariul
introdus cu 10 ani mai Inainte, sesiunea intreaga este aproape de patru ori din Ungaria
mai mare decit era sa fie sesiunile iobagesti In Transilvania daca. s-ar fi
infiintat acest urbariu fatal. Pentru acele mosioare, iobagii era obligati sa
faca 52 zile cu vitc de jug sau 104 zile cu palma. In caz clnd colonul nu
s-ar ajunge Cu atila loc, sA ia de la boier, pe ling5, Invoiall, In arena,
chirie sau In parte.
In acelasi urbariu zilerilor (inquilini) li se dan numai cei 400 stinjeni
tu cascioara i alt nimic, jara pentru atila sA faca 18 zile de lucru pe an.
Scopul era pe fata : de a crea un proletariat cit se poate mai numeros,
pcntru ca sA aiba cine cultiva domeniile boieresti fAr Ind o plata,
apoi aceiasi proletari, lipsiti de once avere, sA fie siliti cumpara mama-
liga tot de la boier. Dom.& pe bani ? Dc unde? Nu pe bani, ci pe munca
Inzecita.
Asa-numitii sub inquilini, care se numea, sarmanii, In batjocura, lipi-
turi, sezatori pe la cite un iobag, fuser obligati a face cite 6 zile pe an
boierului, nu iobagului. In acelasi urbariu se mai luara i alte masuri pentru
locuri de pasune, padurit, taiat de trcstie v.a. Asemenca se regula si chestiu-
nea asa-numitelor drepturi regale, precum circiumaritul, ficrtul de vinars In Iolosul
bere, macelaritu, moraritu, deschidcre de boite, vinatu, ghindaritu, clasei
pescuitu, pasaritu, tincrca de tirguri, mai toate insa Cu rara perfidie, tot privilegiate
4i spre
numai In folosul clasci privilcgiate si spre ruinarea poporului. Darea deci-
ruinarea
mei si a nonei Inca fu sustinuta din non In toati puterea sa, cu prca putina poporului
exceptiune, precum de ex. ca din a doua cositura (otava) sa nu se mai ia
decima. Dail decima de miei, iczi, purcei, stupi sa. se ja ca si din cereale ;
jara feme ile sA duca doamnei (cucoanei sau jupinesci) pe fiecare an cite 2
galine, 2 pui, 10 oul toarca cite 6 punti de cinep sau in, ori sa-i
dea decima de cinepa si in In natura. Adici curat ca in Bosnia si Hertego-
vina.
In aceeasithetA, pentru comasatiuni i segregatiuni se aruncara temelii
largi i Cu plan bine precugetat, asa incit cel cu ochii limpezi poate sa vada la 1848,
ca incercarile actuale de comasatiune se ail& in legatura strinsa cu urbariul ea si
la 1876
de la 1846 1847 si cA toata zbuciumatura de astazi nu are alt scop decit sa
impinga tara indarapt la 1847.
Gazeta Transilvanier, XXXIX, 1876, nr. 8, din 10 febr./29 ian., p. 1-2.
291
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM1111
S.A. SCRIEM MAI PUTINE
$1 SI DEREGEM MAI MULTI$OARE"
77
G. BARITIU, TARANII, URBARIUL SI TIPARUL PERIODIC
gazete din patrie, i anume maghiarele, se cuprind atit de

Celelalte
mult cu starea granilor paminteni i cu toate raporturile lor catras
proprietari, catra patrie i catra guvern, Incit noua carii Inca vietuim In
Tacerea noastrA aceast patrie ni s-ar face cu tot dreptul mustrare de catr toti aceia carii
e din princip nu stiu ca tacerea noastra e din princip i c sIntem hotariti pina in sfirsit
a nu atinge ca de la noi aceasta causa asa delicata i importanta, ci a urmAri
din rastimp in rastimp stadiile in care ajung desbaterile in celelalte gazete
si mai tirziu in Dieta tarei. Odata (la 1892) Mult s Jelen" avu placere
de a numi pe gazetele romanesti reprezentantele taranilor" ; dar de atunci
pina acum s-au aratat c coloanele noastre representara tocma asa bine
pe aristocrati ca l pe Omni, precum si cum ca gazetele maghiare conserva-
tive si liberale venir in zeci de rinduri la pozitia de a se face ferbintele
aparatoare a taranilor In contra st5.rei lor celei precarie ; paguba numai ca.
Erdelyi Hirad6" si Mult s Jelen", care se invoiesc asa usor asupra
scopului, se abat atit de mult In alegerea mijloacelor.
Ziarul liberal Au trecut citeva zeci de ani de cind cuvintul urbariu" s-au populari-
,,Erdlyi HIrad6" zat In gurele tuturor lacuitorilor patriei, Ora totusi ca sa poata afla odat5.
despre rapaos in condica legilor patriei. Cine nu se mill. de aceasta mare Intirziere
urbanu citea.sca urmatoarele i rnai Intel In liberalul Erdlyi Hirad6" din 17 mart :
Masura de acuma a robotelor (a slujbelor iobagesti) au defipt-o statul si
legile patriei. La aceasta masura nu s-au tinut de regula atit citatimea mo-
sioarei urbariale (aflatoare In mina taranului), at mai virtos acel princip
ca taranul are s5. faca atItea zile de lucru cite va fi putind. Principiul acesta
e nedrept, e tiranesc ; pentru ca la regularea datoriilor proprietaresti dupa
dreptate i Intelepciune nu poti lua alt princip decit ca : a) slujba taranu-
lui O. fie amasurat raspuna.toare la pretul mosiei primite de la proprietar
si b) taranilor sa le ramlie timp i mijloace de ajuns atit spre purta
iconomia proprie, eft si a putea birui sarcinile publice zacatoare asupra lor"
.c.1.,
Se spune ca sigur ca sectia sistematicelor deputatii, care pregatesc
operatele pentru dieta, In privinta urbariului ar fi imbratisat tocma princi-
pele aci scoase, de unde ar urma ca robotele vor cadea la o regulare insemna-
toare.
Intr-aceea s5. ascultarn si pe conservativul Mult s Jelen" din 13 mart :
Acea plasa a lacuitorilor carea Ora acum poarta poverile statului in m5.-
sura Insemnat5, nu mai poate fi scoasa i, zicind asa, esilata (isgonita)
pe viitori in sinul sotietatei din sotietate. $i dac5. statului ti place a se folosi
de viata acestei plase de oameni chid patria se afla in pericol, a-i rupe f ile-
riul i bucatura din gura cind are trebuinta de bani, a-i stoarce puterile pin&
300
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
la surpare sau a intrebui sute de mii de zile amase atunci chid ai trebuintA Parerile
de muncitori, In privinta acestei plase de oameni e dator si statul a ziarului
Ingriji ca aceea nici In averea, nici In persoana sa s& nu mai fie sum's& la conservator
despotism (volnicie). Nici statul, nici mAdularii sli nu pot fi f&r t&rani Malt s Jelen"
urbariali. SA ne Inchipuim c5. Transilvania amine fir& acei arani (iobagi),
s socotim c acest mare numAr de oameni, carii In Transilvania slut
lipsiti de drepturi In stare numai de serbitori, pe carii chip& 1mplinirea ani-
lor serbiei le arAtAm drumul, s5. socotim c5. acei tArani stilt scosi din patrie:
atunci am perdut partea mai mare a pl&sei oamenilor muncitori din Tran-
silvania, care storcea din pamInt cu sudori fierbinti nu numai hran pe seama
sa, ci s'i pe seama altora ; atunci patria, amas& ca o pustietate Indat& ce ar
fi pAr5sit& de grani, prin cine ar fi cultivaa ? Cine cultivA si p5.minturile
privilegiatilor ? Cine va lmplini toate acele sarcini ale statului pe care le
poara aranul, Incepind de la facerea unui podulet pin5. In sus la contribu-
tie s'i la purtarea armelor ? Au e In stare nobilimea amAsurat cu locurile
privilegiate si cu natia saa a le lua asupa-si ? Nicidecum. Deci e Invederat
atit din punctul de vedere privat, et si din al statului, cl plasa aranilor
e de neapAraa trebuina In patrie ; prin urmare, in vreme ce statul cere
atitea foloase de la ei, au si clinsii dreptul a cere de la stat aparare atft de
persoanl, cit si de avere.
Dar oare starea de astAzi a t&ranului corespunde ea la acest drept,
la aceasa pretensie ? La aceasta rAspundem c5. nicidecum ; si care s-ar mai
Indoi. 11 IntrebAm : are aranul siguritatea personal& chid el nu este apArat
prin lege de Mai nedrepte, ci numai prin vreun simt nobil si drept al pro- Starea
prietariului ? Are el siguritate de averi In Transilvania, unde pin& In zioa Ilranului ...
de astAzi singurul mijloc de vietuire, plmintul, nu-1 poate stApIni ca pro.. si
prietariu ? $i claci i se ja vreun avut el nu poate purta judecat& In per- postulatele
soan5. (ci numai prin proprietariu). Pe care aceste putine trAsuri nu-1 pot veacului
Incredinta de starea cea rea a tAranului, cura si de neapArata trebuint& nostru"
a unei grabnice IndreptAri, acela sl se umileasa din palaturi in bordeie.
Aristocratul care vre a se amesteca la clrmuirea statului nu trebuie sl fie
nici ruginit, retras de cAta postulatele veacului nostru, dar nici procopsit
dintre patru pAreti, prin urmare, nici usor asupra reformelor care ar fi a
se face. Asa este, noi cerem de la toti carii voiesc a-si da pArerea In privinta
urbariului ca sA e cunoasci cAsutele aranilor s. Asupra urbariului ne temem
de doll& pericole grelefoarte : de ruginitii amlitori si de esaltati s.c.1., s.c.l.
Acum glciti cam la ce punt se abat gazetele patriei In urbariu. Erd.
H." IntAri nu o daa cl pAmintul care se aflA In mina tAranului este al lui.
M. es J." se Infioaa de aceastA InvAtAtua si, din contr5., recurwaste pe
nobili de domni nearmuriti peste toate mosiile colonicale s.a., s.a.
Din aceste putine pericope cititorii pot gIci cl ce greuati mari simt
cele doll& gazete din Cluj 1ntru capacitarea publicului lor asupra urbariului.
Dacl, spre pild5., Mult s Jelen" e silit pin& astAzi a mai tine cititorilor
sli tot lectii ca cele de mai sus, apoi numai Dumnezeu s5. ne lumine pre toti,
sa ne dea cugete curate la toti. Erdlyi }Made)" Isi Incepe un articol urba-
301
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM2f1STI
rial cu Szz szonak s egy a vge"1. Noi frasul acesta il traducern cu altul
,VorbA Vorbi multi siricia omului". E de dorit ca Intr-o materie dezbituti atiti
multi ..." amar de ani in toati, Europa si de vreo 10 ani In vecina Ungarie nu numai
disputati, ci si risturnati Cu norocire, si scriem si noi mai putine si si dere-
gem mai multisoare.
Gazeta de Transilvania", IX, 1848, nr. 23, 18 martie, 13. 88-00.
1. Si o suta de cuvinte tot un sfir5it au.
DACA MILIOANELE NEMAGHIARE

VOR ALCATUI MAJORITATEA
CELOR CU DREPTURI...
78
WESSELNYI MIICLI5S CATRE KOSSUTH LAJOS
Jibiu, 1846 aug. 1
Destiiniarea Oamenii guvernului nostru dupa cum am spus din cauza propriilor
relatiilor interese si a pungii lor, si pentru ca ti apuci groaza de Inmultirea celor
urbariale: cu proprietiti si drepturi, se opun din risputeri desfiintirii relatiilor urba-
rialc si riscumpArdrii. Si fiinda ei procedeaza asa, la fel procedeazi si
turma de servili servum pecus dependenti de ei, care se si tem de ei
adversari si Isi si lend, sperantele de ei. LI aceasti turma intri In afari de slujbasi,
de miile care pindesc o slujbl, ca si de mai multele mii ale celor ce stilt folo-
siti de acestia cea mai mare parte a oligarhiei noastre si chiar si acea
li pirticici din ea care, uneori, ca de exemplu acum, cuteaz a se Incipittna
ca un copil artigos, si In aceasti privinti nu s-ar opune guvernului, temln-
du-si 0 apirind aceleasi lucruri ca si guvernul.
partizani
Deci, propunerea ar trebui si porneasci din partea noastri, a opozitiei,
si noi ar trebui si actionim. Ti-am mai spus ci dupi credinta mea
noui, membrilor vechii opozitii, odinioari foarte influenti, In bun& parte
ne-a trecut timpul. Adversarii nostri nu ne urisc mai putin ca In trecut ;
In schimb ai nostri tin mai putin la noi deat Inainte. Daci mai avem o
oarecare popularitate printre cei de care depind hotiririle comitatense si
cele ale tirii, o propunere atit de neplicuti, pentru ei ar spulbera si aceasti
/11E40 a influentei noastre. Daci agitatia ar porni fie de la vechii membri
ai opozitiei, fie din partea tinerei opozitii, care deseori exagereazi, s-ar
produce cu sig,uranti o lamentare de firul rosu si de bellum nihil haben-
tium" si aceasti lamentare ar avea de asta data un efect mai mare cleat
302
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
pfna acum, deoarece aceia care s-ar simti, mai mult decit oricInd, lezati In
ce au ei mai scump, ar fi nenumarati.
Astfel, propunerea noastra, putIndu-se astepta la putin sprijin i la impo- O ridicare
trivire mare, rezultatul agitatiei noastre nu va fi cu siguranta succesul, ci o a problemei
reactie enorma, reactia mosierimii si a nobilimii impotriva noastra si a WA- vi
nimii. in Mind acesteia dorintele ar fi atitate. Nu mai pomenesc ce ar putea ne,rezolvarea
naste si la ce ar trebui sa dea nastere aceasta infierbintare de ambele parti ; ei
cu groaza Intelege oricine stie ca pe om eroarea i dorintele trezite i nesatis-
facute 11 fac de cele mai multe ori monstrul monstrilor.
In ce priveste planul In sine, trebuie s spun din capul locului c eu con-
sider corecta si de aceea Ingaduita i recomandabill numai o astfel de desfiin-
tare a relatiilor urbariale i numai o asemenea riiscumparare, care s-ar rea- Fara
liza printr-o despagubire corespunzatoare. $i o consider corecta i permisa despAgubire,
numai In acest mod, deoarece, fara despagubire, operatia e jaf i rezultatul operalia
n-ar fi Cu nimic mai bun cleat consecintele unui razboi sau ale unei revo- e jaf
lutii dusmanoa se.
Atribuirea de proprietate, efectuata prin lezarea sfinteniei proprietatii,
reprezinta o baza nestabila pentru 1nsi proprietatea obtinuta. Numai
acolo si numai atita timp pot fi puternice legaturile pAcii sociale cit timp
proprietatea este inviolabila. Deposedarea de proprietate fx despagubire UrmArile
sau, cu alte cuvinte, dezlegarea i ruperea acestor legaturi prin despoierea deposedArii
de proprietate, mai ales acum cfnd Impotriva existentei proprietatii si a ideii de proprietate
de proprietate au loc atftea miscari, ar fi nu numai deplasatb., ci foarte In Transilvania
periculoasa, i de aceca categoric n-ar fi permisa. O asemenea deposedare
de proprietate la noi nu este deci deloc recomandabila, ba chiar periculoasa
ca atare de neingaduit, pentru c prin ea multa, se poate spun e aproape
toata nobilimea proprietara de astazi ar fi ruinata.
Si nu trebuie sa uitam ca prin aceosta nobilime fiinteaza, acum nationali- Prin ssobilime
tatea noastra. Are nobilimea noastra, pe toata scara valorilor i a ratiunii, fiinleazA
destule cusururi si nu puf me pacate ; dar adevarat este ca maghiarimea najionalitatea

numai sau aproape numai In rindurile ei exista. Daca miile nobilimii s-ar maghiara
ruina, ea s-ar reduce la insignifianta, iar cea mai mare parte a milioanelor
care ti va lua locul nu va fi maghiara. Ar fi o situatie cu totul anormall
matematic o absurditate ca numarul mic sa faca i sA eintareasca mai mult Intre miile
decit cel mare. Acest fel de absurditate de la noi, ca nationalitatea i limba de nobili
maghiara, mult mai reduse numericeste, sA stea deasupra majoritatii mult
mai mari a celorlalte neamuri, a facut-o i o face posibila numai faptul ca la milioanele
noi acea majoritate este = 0, i numai riumarul nobilimii reprezinta un nemaghiare
nurnar cu valoare. In acest numar bineInteles majoritatea e maghiara i, de
aceea, numai de aceea nu este o absurditate ca limba ei i nationalitatea ei
sA stea deasupra limbii si a nationalitatii celorlalte. Dar aceasta situatie
se schimba daca milioanele nemaghiare vor alcatui majoritatea atft numeric,
eft si a celor ca drepturi. Daca aristocratia noastra de astazi piere, nu-i mare
pagubl, pentru ca nu valoreaza prea mult. Va veni alta in loc, chip& price-
pere, bani sau mosie, care va fi desigur mai numeroasa decit cea de acum,
305
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
si poate va fi, si e de crezut c va fi mai bunk mai Inteleapta. Dar
0 revolutie maghiara, nu. Aceasta face ca pentru noi o revolutie sa fie mai catastrofall
mai catastrofali decit pentru alte natiuni. Revolutia franceza a alungat nobilimea ; s-a
cleat format alta, franceza, caci a luat nastere din fraaicezi. In Galitia, nobili-
pentru alte mea poloneza a fost macelaria de taranimea poloneza ; locul celor ucisi,
natiuni ... fie ca. va 0-mine gol, fie ca va fi umplut de ucigasi si urmasii lor, va
amine tot polonez. La noi e altfel ; aici, daca s-ar pune capat importantei
materiale si juridice a nobiliniii maghi are de acum, printr-o revolutie In care
ar curge fie numai cerneall, fe singe, urmasii ei ar fi : sirbul, valahul, slo-
vacul, si din acestia s-ar forma natiunea celor ce ar dispune de drepturi si
de proprietate ; aceasta ar fi a majoritatii, adica slava.
Textul maghiar
Zsib, 1846. aug. 16.
A mi kormAnyunk emberei mint mondm sajt rdekkrt s

ersznykrt, s mert irtznak a tulajdonokkal bfrk s jogokkal bfrandk
szaporodsit61 : krmszakadtig ellenzendik az urbri viszonyok megszn-
tetst s az rkvltsgot ; mivel 6k ezt teszik, ugyanazt teendik a t6liak
ftIgg6 fl6k s remll6k serv um pecus. E csorda kz tartozik pedig a hivatalt
visel6k s hivatalt les6k ezrein s az ezek Altai felhasznlt mg tab ezereken
kiviil oligarch Aink legnagyobb rsze, s ezelchek azon rszecskje is, mely
olykor, mint pl. most, haragos gyermekknt daczolni mer, ebben pen
nem lenne kormny ellen, ugyanazt fltvn s vdvn mint amaz. Ttilank,
az ellenzkt61 kellene telat az indtvnynak jnni s nektInk kellene agial-
nunk. Mondtam mar neked, miszerint hitem szerint nekank, a rgi
ellenzk egykor nagyon is hatAlyos tagjainak, jrszt lej Art id6nk. Elleneink
nem gyllnek kevsbb mint rgen ; de a mieink kevesebb ragaszkodnak
hozznk, mint -ezel6tt. Azoknl, kikt61 megyei s orszgos hatrozatok
fiIggnek, ha birunk mg valami npszerfisggel : hatlyossgunk ezen
maradvnyt is semmiv tenn ezen eldttk oly kedvetlen inditvny.
Alar az ellenzk rgi tagjaitl, alar keletkezett gyakran tlz ffatal ellen-
zkt61 eredne az izgaas, lenne Am wrs fonal s bellum nihil habentiume
fel6li jajveszkels, s e jajveszkelsnek most 'Fab hatAsa lenne Am, mint
eddig, mert szmtalanok reznk most inkabb mint ezel6tt, elevenj-
ket srtve.
Igy partolst keveset, ellenszegfilst temrdeket vrhatvn indfviny-
unk, izgatsunknak siker bizonynyal nem, hanem csak roppant reacti
lenne eredmnye, reacti a birtokossig s nemessg rszr61 ellentink s a
parasztag ellen. Ennl pedig fel lennnek korbcsolva a vgyak. E mindkt
rszr6lilAzdtilta Allapot mit szlhetne, mit kellene szfilnie : nem emlitem ;
borzadva rti azt minden, ki tudja, miszerint embert tveds s felbresztett,
304
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOIII
de ki nem elgitett vfigyak teszilc leginkbb s legtbbszr szmyek szr-
nyv. Mir a mi magt a tervet illeti, elre bocsitom, miszerint az urbri
viszonyok csak oly megszilntetst s csak oly iirkvltsgot tartok helyesnek
s azrt szabadnak s tanicsosnak, mely ill6 kirta/anitis mellett trtnik.
Es azrt tartok csak ilyent helyesnek s szabadnak, mivel e nlkl a miltt
rabls, az eredmny nem jobb, mint milyet hiboritl vagy ellensges
forradalomtl vrhatni. Tnlajdonnak oly adsa, znely a tulajdon szentsge
srtsvel tartnik, a nyert birtokra nzve is ingatag alap. Csak hol s
meddig a ttilajdon srthetetlen, egyedill ott is addig lehetnek er6sek a
trsas let bkjnek katelkei. Tnlajdonnak krmentesits nlklf elvte,
vagy ms szavakkal, tulajdontli megfoszts Altai oldani fel s szaggatni
szt azon katelkeket, kivlt most, hol a tulajdonnak lte s kpzete ellen
is annyi mozgalmak terjengnek, belytelensge mellett nagyon veszlyes s
azrt bizonynyal szabad nem lenne.
Tulajdontli uy megfoszts pedig nlunk azrt sem tanacsos, sat
veszlyes, s ebbal folylag azrt sem szabad, mivel az Altai sok, mondhatni
csaknem az egsz mostani birtokos nemessg tnkrejuttatnk. Nem szabad
pedig felednnk, hogy e nemessgben ltezik most nemzetisgank. Van
nemessgnlmek rtki s rtelmi minden fokozatain t elg hibja, s nem
kevs bane is ; de annyi igaz, hogy a magyarsig ennek s szinte csak eanek
sorai kzt ltezik. Ha a nemesek ezerei tnkrijutvn, az jelentasgtelenn
silinyl, a helybe lpend6 minis:5k legnagyobb rsze nem leend magyar.
Abnormis helyzet s mathematikai kptelensg, hogy a kicsiny szm tbbet
tegyen s nyomjon, mint a nagy. Azon nlunki ilyforma kptelensget,
hogy a sokkal kisebb szm magyarnak leg-yen nemzetisge s nyelve a ms
fajok sokkal nagyobb tbbsge felett csak az tette s teszi lehet6v, hogy
nilunk ama nagy tbbsg 0, s csak a nemessg jelent6 szm ; e kzt
pedig bizonynyal magyar a tbbsg s ezrt s csak ezrt nem absurdum,
hogy az 6 nyelve s nemzetisge illjon a tbbin ; de megvltozik ez,
ha a nem magyar millik alkotandjak az Ogy szmi, mint joggal bin
tbbsget. Mostani aristokratiink ha elenyszik, annyiban, nem nagy
kir, mert nem nagyon sokat r. Lpend ms helybe, rtelem, pnz vagy
birtok titan, mely a mostaninl bizonynyal szmosabb lesz ; s lehet ez s
hihetan leend is jobb, rtelmesb, de magyar nem. Es oly kriilmny, mi
nagy figyelmet ignyel. Es es az, mi renk nzve forradalmat mg vsztelje-
sebbi teszen, mint ms nemzeteket illetaleg. A franczia forradalom
a nemessget ; keletkezett j s franczia, mert franczi.k kzl lett, Galiczi-
ban lelds a lengyel nemessget a lengyel parasztsg ; s a leldasttek
helye akar Oresen marad, alcir a lealdeosk s ivadikaik tltendik be,
lengyel maradand az egsz. Miskant van ez nlunk; itt akr csak tin-
ta, akir virfolyta kzti forradalom vessen a mostani magyar nemes-
sg vagyoni s jogi je1ent6signek vget, rcz, lib, tit leend as ntod-
ja, s ezekbal alakulandvn a jogokkal s tulajdonnal birk nemzete : ez
a tbbsgi, asaz slv leend.
306
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Textul maghiar la Z. Ferenczi, Kossulk s Wesseinyi saz urbir doe 1846-1847-tu (Kossuth
Wesselenyi Ai problema urbarialA la 1946-1847), SzAzadok", 36, 1902, p. 142-344 Cf.
D. Prodan, Supplex Libellus Vaiachorum, P. 407.
L.
NTEACUL URB A R.ELOR AU TRECUT..."

79
DEZBATERI URBARIALE.
1./N ESTRACT DIN SCRISOAREA BARONULUI VE5ELENI, IN PR1VINTA I:REARM-Di
T a In ccput t aronul mullAmeste fcarte frurnos Scaunului sb.cuiesc Udvar-

1-4heliu, care In adunarca sa din 21-22 August 1-au fost ales de deputat
pentru dieta de fall. Dupa acec a se plinge cu amar asupra sortii carea chip&
reintoarcerea din tAri strAine abia-1 suferi clteva luni sA mai vazA Cu ochii
sli aceastA patrie atit de romanticA, i apoi il lipsi de vedere. De aci figAduie
ci<nstitutului> Scaun slcuiesc, cl la IntImplare and vreunul din deputatii
lui Impedecati sau prin boalA san prin alte ImpregiurAri n-ar putea merge,
el este gata a-si readuna, i asa orb cum este, cele mai de pe urml puteri
si a Implini o deregAtorie sfIntA ca aceasta. In dieta aceasta, zice el, urbariu/
va fi lucrul cel mai de frunte, de la a clruipotrivit deslegare atIrnA nu numai
fericirea, ci i esistinta acestei patrii, din pricina aceasta se simte indatorat
a-si arAta atIt ci<nstitutului> Scaun slcuiesc, clt i cititorilor maghiari aceea
ce simte i crede al politiceste In privinta urbariului.
OrInduirea raporturilor Intre iobagi i proprietari, zice numitul 'baron,
este atIt de sfIntl, atIt de neapkrat trebuincioasA i totodat atIt de folosi-
toare, Inclt cura c nu s-au pus in lucrare OA acum numai acea impregiu-
rare ne poate dezvinui c tara, neavfnd Dicta, n-au avut prilej a se sfAtui
serios In astfeliu de cauz5. InsemnAtoare. La 1791 stattifile acestei patrii au
recunoscut ele de sine cA trebuie sft se reguleze raporturile !rare iobagi
proprietari. Cum c deputatia sistematicA carea se orInduise Inca atunci ca
sl prelucreze un plan dup care s-ar putea Intreprinde numita regulare dup.
un decurs de atItia ani nu s-au putut InfAtisa lnaintea dietei Cu proiectul sAu,
vina nu este a patriei. Cu toate acestea, nimic an fost mai firesc cleat ca
trebuinta a unui urtariu, care se simtise de mai Inainte, acum sl se mAreascl
cu Inuit rnai tare. In vecina Ungarie i In alte tAri vecine s-au Infiintat
Iobigimea. urbariu, nurnai patria ncastrA st ca o iccanA InfAtisAcare de volnicia pro-
de athea prietarilor si de ticAlosia iotagilor. Cum el iotAgimca la noi de atItea sute
sute de axil de am se MIA lipsitA de acele drepturi de care nu este iertat a lipsi pe consotul
llpsiti de nostru si cum cl zace In o stare supusi a volniciei In care este plcat a finca
drepturi PC cel ce este creat dupa chipul i asemAnarea. lui Dumnezeu, aceasta an
ajuns la noi ca un feliu de datorie, carea astAzi, dupl ce starea iobagiului.
In loc a se utureze, s-au znai Impovirat, au ImbrAcat un caracter moral,
306
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
s-au facut o datorie crestineasca carea de nu o vom multi, va cere rasp15.-
tire si izbInda. Oita la ceriu. Dati, fratilor, Inca multmita lui Dumnezeu,
c ne aflam In stare a o putea plati i ca. cela pe cari i-am nedreptatit de
atitea veacuri, astlzi slut multumiti cu platirea datoriei acesteia si nu cer
sa le platim i interesul datoriei pe atItea sute de ani.
in urmarea acestor privinte aflu de cuviinta a v arata simbolul credintei O profesiune
mele politice care mi 1-am facut din o deplin convingere, supusl la feliuri de credinla
de cerclri practice. politica
Asadar, eu cred din tot sufletul meu cl trebuinta cere neaparat : 1) sa.
croim un urbana corespunzator dorintelor patriei noastre i timpului In
care ne aflarn ; 2) cred i slut convins cl cu Inf iintarea acestui urbarin n-avem
a Intlrzia nici un minut de cumva nu voim a ne pune in pericul de a perde
mai mult ; 3) cred i aceea cum cl, ori i clt e de neaparata inf iintarea urba- Urbarele:
riului de care pomenim, totusi urbariul n-are sa fie un ce statornic pe care un pod
sa. ne putem rezima veacuri Intregi, ci el va fi numai un stadiu al trecerii de trecere"
din starea aceasta In alta mai fericita pentru tarani. Veacul nrbarelor au spre deplina
trecut, acolo unde s-au Inf iintat mai de mult ca si acolo unde se Infiinteaza desrobire,
astazi ; ora lor au sunat, ele 0-au f5.cut datoria, bine, ram, cum au putut. Ele deplina
acum In veacul nostru nu pot fi alta cleat un pod de trecere la o stare mai rdscumpdrare
sigurl si mai fericita declt aceea pe care an fost produs-o urbariul, i acea a idranului"
stare va fi deplina desrobire, deplina rdscumpdrare a faranului.
Spre asemenea rezultate s-au pov5.tuit natiile Europei In zilele noastre
sau prin Intelepciunea lor sau nade multimea n-au vrut sl asculte de
aceasta prin sill si putere armatl. Daca ar cere trebuinta s5. aducem pilde,
Liu nu multa osteneala ne-ar costa a afla nu numai In vechime, ci i In timpul
nostru. Gubemele de astazi, precum i natiile cele cultivate au Inceput a se
convinge despre acel adevlr, cum cl pe viitoriu numai rat urbariul nu vei fi
In stare a putea multumi pe taran. Au Inceput a veden cum ca proprietarii
carii In ori care tara la numar stilt mai putini de clt ranii, numai atunci
vor putea fi siguriln stapinirea mosiilor sale, daca multimea taranilor Inca,
va ajunge la stare sl poati si ea sapid ceva plmInt cu drept de proprieta-
riu ; si dacl vor sta ling& olalta ca proprietari mai mari si mai mid, iar nu
unii ca proprietari, iar altii numai ca niste oameni ce li se rupe mima dupl
proprietate. Astazi au Inceput lumen a cunoaste ca. raporturile urbariale
dau mii de pricini la nelncredere, Intlrltare i ura si ca. acest isvor din care
asupra multimei taranilor sau iobagilor se revarsa ticalosie, iar asupra pro- Numai prin
prietarilor vecinica primejdie ; numai prin stergerea robiei, numai prin Itergerea
introducerea unei rescumparlri depline se poate seca si usca de tot. Din pri- robiei...
cina aceasta vedem cl si In Rusia, wide ioblgia au fost pururea mai aspra
si mai apasatoare, astazi guvemul cugeta, cu toatl seriositatea la o deplinl
desrobire si rescumplrare a taranului ; tot aceasta se IntImpla si In pro-
vintiile ce le are Austria de mostenire, aceasta au simtit i sora Ungaria,
carea Inca la 1839 1840 au botasIt prin lege formall ca granul sit se poat
rescumpara i astazi Incepe a se s't bucura de bunele resultate ce se revars
din acea masurl potrivitl.
307
23
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Din pricina aceasta cred i ant convins ci. emanciparea san riscumpl-
rarea firanului pentru totdeauna va fi pentru noi limanul fericirei, a securi-
tifii si a inflorirei, iar podul pe care si trecem i sA ajungem la acest liman
dorit In Impregiuririle de astizi nu poate fi altul de cit singur urbariu1"1.
,,Gazeta de Transilvania", IX, 1846, nr. 96, 28 noiembrie, p. 382-383.
1. N-au trecut va scrie Barinu nici dot/A luni de la sancnonarea nefericitei legi, pre-
ciad tasuti gubernul, inforrnat despre iritaliunea studA produsi In popor, a ti decis a sista execu-
tarea el, care era se se inceapl Indata In primAvara urmAtoare. Acea executare fu sistatA prin
evenimentele din februarie gi martie i prin toate cite au mai urmat In 1848. Numai iritanunea
minia poporaliunei rurale nu s-a mai putut sista, clici verrnele nefncrederei strAbituse atila
de afund In sufletele oameni/or, Inch nici dupA proclamaren desiiinlArei de iobAgie prin articlii
de lege IV ti V din iunie 1848 poporul nu s-a linittit Intru nimic, ci, din contra, a rAmas co ghira-
pele In iniml, temfndu-se tot de legea urbariall din 1847, lar dupl ce acei doi articlii de lege
trimiti In sus, In 6 iulie, n-au fost sanclionaji de ciltril monarh, prin urmare nici publican, fn
popor s-a fncuibat ti mal tare credinlia c.1 domnii voiesc numai sIL-1 Intel (G. Barifiu, Pdr(i
alese din istoria Transiiraniei pe cloud sale de ani in urmil, Sibiu, I, 1889, p. 651-652).
INTR-0 EPOIIA LINDE SE TRATEAZ

DESPRE INDATORIRILE
SATENILOR CATRE PROPRIETARI..."
SO
KATRINA VARGA...
a. Yon:anal trage acum Ungaria luarea aminte publicd,
Austri
.r1Ldespre care raporteazd gazeta Mult s Jelen" 2 urratoarele:
Katrina Varga, care Inca la 1840 se arati In satul Bucium, din comi-
tatul Albei de gios, au dec/arat cA era doica M. S. Impiratul i cA ar fi de
pronie trimeasi spre a usura pe licuitorii satului de sarcina angariilor 3.
Prin uneltiriie ei, ea se ficu un feliu de tribun de popor ; i se nimeri de
a trage toati simpatia satnlui atilt sine, carile prin urmarea se depirti de
la lndatoririle citri proprietari i tras pta8. i pe preofimea ; ea ajunsi.
la asa grad limit toati Impregiurimea-i era cu respect supusi, si a ei iscili-
turi Katrina Varga sau tot Buciumul era mai putenaici decit once
poronci a dregitorilor.
Wend apoi ci a ei dregere ar putea fi vitimitoare linitei publice,
mai ales Intr-o epohi unde se triteazi despre Indatoririle sitenilor cAtri
proprietari, i prepuind el arestuirea In public ale acestei femei putea aduce
chear si o turburare, s-au pus la cale, prin strategimi bine nemeriti, a se
prinde asti. femee-bArbat, care s-au i plinit in 6/18 ianuarie, asezindu-se ea
la inchisoarea din Enied 4, unde asteapti hotirirea soartei sale".
Albina romAneascA", Ian, XIX (1847), nr. 13, 13 februarie, p. 50, col. II. Vezi ti Bibliografia
analiiicd a periodicelor romnoli, 1 (1790-1850). Panca. I. Sucuretti, 1166, nr. 5368.
I. Sic I 2. MnIt s Jelen" apArea la Cluj ; vezi in volum doc. 77. 3. Angaralelor.* Tribun
a poporului era la romani un feliu de advocat sau protector a poporului", [Note red. Albina rpm],
4. Mud.
308
www.dacoromanica.ro
1846-1847
CAZ'(JL MURGU" PREOCUPA.
A UTORIT A.TILE HABSBURGICE...
DISPOZITIE IMPERIALA CATRE SEFUL POLITIEI 81

Drag Conte Sedlnitzky 1
nintr-un rapori al Cancelariei aulice ungare din 8 octombrie 1846 a reiesit
ci advocatul Euthimius Alurgu a Incercat sa rascoale supusii In comi-
tatul Caras, de aceea a fost arestat i lnaintat Curiei r egesti din Pesta.
Domnia Voastra sInteti Incredintat s5. cercetati mersul cauzei i s cule-
geti informatii exacte despre urmarile pe care le-au avut uneltirile lui
Murgn, iar rezultatul acestora sa mi-1 Inaintati cu parerea D. Voastre.
Viena, 30 noiembrie 846
Ferdinand
RAPORT SECRET, DIN TIMIOARA, CATRE CONTELE SEDLNITZKY

Excelenta Voastra,
Preamilostive stapin
Voastra a binevoit sa Incredinteze la 7 decembrie anul trecnt
Excelenta
prea supusului subsemnat misiunea de a cerceta hj raporta despre
dezbaterile care au precedat arestarea advocatului ungar Euthimius Murgu,
Cu domiciliul In comitatul Caras si a aviza In ce ma.sura Incercarile lui de
seducere au patruns si au prins radacini In taranimea valaha. Cum eu nu Investigalii
aveam legaturi stabile In comitatul Cara si am fost nevoit sa-mi culeg secrete
informatiile mai sus pomenite din izvoare sigure, dar si In mod discret, despre
rog pe Excelenta Voastra sa-mi treaca Cu vederea ca. In urma acestor Impre- Murgu
jurfiri slut deabea acuna in stare sa Indeplinesc aceasta Inalta insarcinare.
Euthimius Murgu, nascut la Caransebes, se pare el terminat Cu
succes studiile deoarece a publicat o punere la punct a unei brosuri a lui
S.T. (Sabbas Tkly. consilier In Arad, decedat cu cltiva ani mai Inainte)
care urmarea sa conteste vain hilor descendenta din romani ; ce-i drept eu
nu am vazut-o, dar, dupl parerea celor care se pricep, pare a fi scri-
si cia talent.
NeavInd probabil, aici In tara, perspective prielnice personalitatii sale, Activitatea
a plecat la Bucuresti, fr parasirea supuseniei austriece Ins, i a fost numit
la
acolo la un fel de Comisie de studii. In dezbinarile politice, la Inceput s-a Bucuresti
manifestat Impotriva lui Ghica, and Insa a recunoscut sau a banuit ca. Ghica
este persecutat de catre si-a schimbat pozitia si a militat pentru Ghica
Impotriva lui Bibescu. Dup5. ce acesta din urni a obtinut demnitatea de
principe bj Murgu continuat campania Impotriva lui fr frica, el a fost
309
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
arestat la Bucuresti ca slujbas valah. In urma reclaraatiei sale Iasi ca este
supus austriac, a fost trimis sub escort& In patrie, la regimentul valah,
la Caransebes. Aici a replicat din nou ca, In calitate de advocat al Ungariei,
nu mai apartinea unitatii rcgimentului, ci trebuia predat comitatului.
Intr-adevar el a si fost trimis la Lugoj i predat comita,tului, care I-a elibe-
rat, necomitlnd pia la acea data nici un delict aici In tara.
La Lugoj La Lugoj Murgu s-a apucat de advocatura, # la Inceput a stat
Numai In cercuri foarte restrInse de prieteni de mare Incredere a declarat
c valahii se trag din romani, c slat primii bastinasi In aceasta tara # ca
dac ar fi uniti cu totii, din comitatul Bihorului pin& In Maramures, ar fi
stapinii tarii lor. El a aderat In fine si la cauza Unirii 1. A cultivat cu-
nostinta sa cu preotul unit din Lugoj, faurind planuri pentru stimularea
Planuri
Unirii. La inceput a facut cu acesta vizite In comune, Mai apoi a mers
de
singur, IncercInd s influenteze poporul In spirit revolutioaar. Dupa, aceste
agitatie uneltiri a urmat, In sfirsit, arestarea # trimiterea lui la Pesta. Conform
revolutiouari
informatiilor mele, commode unde #-a exercitat ademenirile lui tint cu
total linistite. Dupa doi ani r5.i consecutivi, valahul are destule griji cu asi-
gurarea existentei ; In consecinta otrava injectata n-a avut urmari,
deoarece ademenitorul a fost Indepartat Inainte ca otrava sa se fi raspin-
dit In mod devastator.
Pentru a se putea forma o plrare temainica despre agitatia lui Margu.
slat necesare documentele lui i actele care s-au dresat cn privire la arestarea
#anchetarea lui. Daca totusi am Indramit sa-mi dan o parere, desi Imi stilt
necunoscute atit actele cit # persoana lui Murgu, rog ca profund respect
pe Excelenta. Voastra sa priveasca relatarte male nu mai ca rezultatul unor
concluzii generale.
insemnarile de mai sus despre viata i activitatea lui Murgu par a-I
Un viatoc desemna ca pe un visator palitic, cara, stapinit de ideea nationalitatii
politic, valahe, voia sa o vadl ridicata si coasarvata pria autoaamie politica. Daca
stapinit de ideea Murgu nu pi-a revenit dap& lactia amara a unaltirii sale palitice din B Ica-
nalionalitajii resti si veniad aici in tara a parnit din non pe aselasi drum , atuaci se pare
romine ca sau i 1-a ales ca pranisditara ca profesie, sau I-a urmat mtnat de o por-
nire inconstienta ; dar, maiprobabil, manifestarea lui condamnabila, Imi pare
o urmare a propagandei lui Niuny.s Chiar dad, Niuny, de limbi germancl,
deci destul de important ca condualor al unei ramificatii secrete milahe
a conspiratiei a renuntat la rolul sau de frica de a fi descoperit, este totusi
foarte probabil ca ceilalti tovarsi ai acestuia shot Inca tinuti impreuna
fie i numai slab aici In tara, de acea putere de care sigur depindea
Niuny. Este deci semnificativ ca Margu, dap& ce a fost la Bacuresti, a pornit
pe un drum atit de tnrudit cu al lui Niuny. De aceea apare presupunerea
ca problema Unirii a fost folosita de Murga drept acoperire, ca sub scutul
ei poata urmari mai usor scopurile sale.
310
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Deci, fie.ca Murgu a activat din entuziasrn pentru nationalitatea valaha, Un
pe cont propriu,.fie.ca a fost unealta minuita de un conducator mai sus agitator
pus, In ambele cazuri consider pagubitor contactul sal' direct cu poporul dAunAtor
de limba lui i tara lui.
Speranta Indreptarii lui radicale apare foarte problematica din cauza
premizelor, i chiar daca de la sine inteles smintitul nu poate fi periculos
pentru linistea statului, ceea ce se Intelege de la sine, deoarece nici situatia
lui personall, nici legaturile, averea i puterea lui nu Ant nici pe departe
pe masuri, consecintele incorigibilitatii sale ar putea pagubi i nenoroci,
prin ademeniri repetate Insi mai mascate, oameni sarmani, situati ca
spirit si cultura pe o treapta cu mult prea joas5. ca sA ail3 o constiinta
clar5. a actiunilor lor. Daca Insa actiunea lui a fost rezultatul unei organi-
zatii, atunci Indepartarea lui va servi de avertisment pentru tovardsii
eventuali i li va opri sA actioneze cel putin un timp oarecare.
Constituie un adevax a un pericol cunoscut Inceteaz de a mai fi pericol Pentru
pentru c5. existi posibilitatea de a aplica masuri preventive, jaro interventie a stirpi eaul
energica poate.stirpi au' din germene. Cum Insa mie Imi lipseste elementul din gerrnene
de baza, care sa-ni permit& o viziune desavIrsita asupra lntregului, nu pot
sa-mi exprini parerea declt partial i anume : ca Murgu va putea aduce
servicii folositoare numai daci se va reusi a-1 convinge sA faca marturisiri,
prin promisiuni calculate, potrivit personalitatii sale.
Rog cu respect pe Excelena Voastra s5. primeasca aceste rinduri ca o
nelnsemnata dovada a statornicei mele supuneri, cutezind sa astept malta
Voastra favoare.
Ramin al Excelentei Voastre prea supus

[vs indescifrabil]
Timisoara, la 10 februarie 1847
[Rezolutie
La colectie
Viena, la 21 februarie 1847, prezentat la 18 februarie 1847
trextul german
I.
Lieber Gral Sedlnitzky I
Aus einem Vortrage der ungarischen Hofkanzley vom 8. Oktober 846,

war zu entnehmen, dass der Advokat Euthimius Murgu im Krassoer Comi-
tate die Unterthanen aufzuwiegeln versucht habe, desshalb verhaftet und
vor die Curia regia in Pest gestellt worden sey.
311
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Sie haben fiber den Hergang der Sache und fiber die Folgen, welch die
Umtriebe des Murgu gehabt haben, genane Erkundigungen einzuholen. und
Mir die Resultate derselben gutAchtlich vorzulegen.
Wien den 30. November 846
Ferdinand
Euer Excellenz I
Gnadigster Herr
Euer Excellenz geruhten mir gehorsamst Gefertigtem unterm 7. Decem-

ber v.'. den Auftrag zu ertheilen, die Errterungen, welche der Arretirung
des im Krassoer Comitate domizilirten ungarischen Advocaten Enthimius
Murgu vorangingen, und in wie weit dessen Verfehrungs-Veruche bei dem
wallachischen Landvolke Eingang und Wurzel gefasst htten, zu erheben,
dartiber zu berichten und mein Gutachten abzugeben. Da ich in dem Kras-
soer Comitate keine regelmssigen Verbindungen hatte, die obigen Erhe-
bungen aber anf sichere, jedoch auch unaufsichtige Weise geschehen
mussten ; so bitte ich Euer Excellenz vor Allem unterthAnigst um gnidige
Nachsicht, dass ich zufolge obiger Umstnde erst jetzt in der Lage bin, dem
hohen Auftrage zu gengen.
Euthimius Murgu, in Karansebes geboren, scheint seine Studien-Jahre
mit Erfolg zurtickgelegt zu haben, da er auf eine, von S.T. (Sabbas Tkly,
Consilir in Arad, vor einigen Jahren gestorben), erschienene Broschre,
welche die Aufgabe verfolgte, den Wallachen die Descendenz von den
Rmern zu bestreiten, eine Widerlegung im Drucke erschienen liess, die ich
zwar nicht zu Gesicht bekommen konn.te, die jedoch, nach dem Urtheile
Verstndiger, mit Geschick geschrieben sein soll.
Hier zu Laude damals wahrscheinlich nicht jene Aussichten vorfindend,
die seinem Wesen zusagten, ging er, jedoch ohne Entlassung aus dem Oster-
reichischen Staatsverbande, nach Bukurest, und erhielt daselbst eine
Anstellung bei einer Art Studien-Commission. Unter den politischen Par-
teiungen trat er daselbst anfangs gegen Gyika auf ; indent er spter die
Erkenntniss oder Vermuthung hegte, dass Gyika von russicher Seite
verfolgt werde, nderte er seine Ste/lung, und agitirte fiir Gyika und gegen
Bibescu. Als Lezterer zur Frstenwrde gelangte, und Murgu gegen ihn
noch immer ohne Scheu Partei nahm, ward er in Bukurest als wallachischer
J3eamter verhaftet ; auf seine Reclamation jedoch, dass er sterreichischer
Unterthan sei, unter Escorte an das wallachische Banater Grenz-Regiment
nach Karansebes in seine Heimath gesandt. Hier replicirte er wieder, dass
er, als ungarischer Landes Advocat, nicht mehr zu dem Regiments-Ver-
bande gehre, sondem dem Comitate ttbergeben werden solle. In der That
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
wurder er such nach Lugos geschickt rind dem Comitate abergeben, das ihn,
da er damals hier ra Lande noch kein Vergehen beging, auf freien Fuss setzte.
Murga advocirte nun in Lugos und verhielt sich anfangs ruhig. Nur in
kleinen sehr vertranten Freunde-Kreisen sprach er aber die ramische
Herkunft der Wallachen, dass diese die Ureinwohner des Landes seien, und
wenn sie nur, die sich durch die Biharer Gespanschaft bis in die 3Iarmarosch
ansdehnen, einig waren, so warden sie auch die Herrn ihres Landes sein ...
Derselbe schloss sich endlich auch an die Sache der Union 1. Er pflog mit
dem Lugoser unirten Pfarrer Bekanntschaft, und zugleich Plane zur Bef6r-
dertmg der Union ; machte im Beginn mit jenem gemeinschaftliche Ausfltige
in die Ortschaften, spater aber allein, und suchte auf das Volk in revolutio-
narem Geiste zu wirken. Diesen Umtrieben folgte endlich seine Verhaftung
und Sendung nach Pesth. Die durch ihn in Versuchung gefahrten. Gemeinden
sind aber, den mir zugekommenen Nachrichten gemass, vollkommen ruhig ;
nach zwei aufeinander gefolgten Missjahren hat der Wallach rait der Fristung
seines Lebens voile Sorge, wesshalb das eingeimpfte Gift keine Folge
hatte, da der Versucher fraher entfemt ward, ehe es verheerend um sich
greifen konnte.
Um tber Murgu's Treiben ein vollkommen grundhaltiges Gutachten
abzugeben, sind dessen Papiere und die, auf seine Haft und Untersuchung
bezaglichen Acten wohl unentbehrlich. Wenn ich mich dennoch, nachdem
mir weder diese Acten noch Murgu's Persanlichkeit bekannt ist, an ein
Gutachten wagen darf, so bitte ich Euer Excellenz ehrfurchtsvoll, dasselbe
nur als das Ergebniss allgemeiner Folgerungen gnadigst betrachten zu
wollen.
Die obigen Notizen Ober Murgu's Lebenslauf scheinen ihn als einen poli-
tischen Schwarmer zu bezeichnen, der von der Idee der wallachischen
Nationalitat bemeistert dieselbe durch politische Selbsandigkeit gelautert
und erhalten sehen machte. Wenn Murgu durch die bittere Lehre seiner
politischen Umtriebe, in Bukurest nicht zu sich gekommen, hier zu Lando
neuerdings diese Bahn betrat ; so scheint er diese entweder als Beruf mit
rberlegung gewahlt, oder in einem unklaren Triebe verfolgt zu haben ;
noch wahrscheinlicher aber daucht mich sein strafliches Auftreten ein
Nachzug dex Nuni'schenz Propaganda zu sein. Wenn Nuni, von deutsche?
Zunge, und somit bedeutungsvoll genug als Rarer einer geheimen walla-
chischen Zweig-Conspiration ob dem Schrecken, sich entdeckt zu sehen,
seiner Rolle such entsagte ; so ist es doch schon sehr wahrscheinlich, dass
die tibrigen Genossen desselben hier zu Lande durch jene Macht, von der
auch Nuni nur abhingen konnte, noch irnmer, und sei es auch nur lose,
zusammen gehalten werden. Demnach ist es sehr bezeichnend, dass Murgu,
in Bukurest gewesen, nach seinem dortigen Aufenthalte hier eine Bahn
einschlug, die mit der Nuni'schen so sehr verwandt ist. Eben deshalb
drangt sich weiters die Vermuthung auf, dass die Unions-Sache durch
31S
www.dacoromanica.ro
18'48 LA ROMANI
Murgu als Deckmantel bent1tzt worden ist, um unter demselb'en seine Plane
leichter verfolgen zu k6nnen.
Ob nun aber Murgu aus SchwArmerei filr die wallachische Nationaliat
auf eigene Faust, oder als combinirtes Werkzeug eines hesheren LenkerS
handelte, in beiden Fallen halte ich dessen unmittelbaren Verkehr mit denk
Volke seiner Zunge und Heimat als schAdlich.
Die Hoffnung auf seine radicale Besserung scheint zufolge der Pra-
missen sehr problematisch zu sein., und wenn der Unsinnige natilrlich fitr
die Ruhe des Staates auch nicht gefihrlich sein kamz, da seine pers6nliche
SteHung, Verbindung, Vermagen und Krafte auch nicht einmal einen
entferntesten Vergleich gestatten ; so keonnte doch die Folge seiner Unver-
besserlichkeit jene sein, dass er arme Menschen, die an Geist und Bildung auf
einer viel zu niederen Stufe stehen, als dass sie ein ldares Bewusstsein ihrer
Handlungen bes&ssen, durch wiederholte, aber auch vorsichtiger betriebene
Versuchungskanste in Schaden und Ungltick brine. War aber seine Hand-
lungsweise das Resultat einer Combination, so wird sein Entrilcken far
etwaige A1itgenossen warnend sein und sie wenigstens auf einige Zeit zum
Einhalten bringen.
Es ist wohl wahr, dass eine bekannte Gefahr aufh6ret eine zu sein, weil
die Anwendung der Gegenmittel m6glich ist, und ein. energisches Eia-
schreiten das Ubel bis auf den Keim zu ersticken vermag. Da mir aber hier
die Basis mangelt, die eine vollkommene tbersicht des Ganzen gestattete,
so kann ich nun als, vereinzeltes Bruchstack die Meinung aufstellen, dass
lqurgu zu erspriesslichen Diensten nur dann veiwendet werden Minute,
wenn es gelAnge, ihn durch Versprechungen, die nach s6iner Pers6nlichkeit
zu berechnen sein werden, zu Offenbarungen zu bewegen.
Indem ich Euer Excellenz in Ehrfurcht bitte, diese Zeilen als geringes
Zeugniss meiner unwandelbaren Ergebenheit aufzunehmen, wage ich mich
Hochdero Gnade zu empfehlen, verharrend.
Euer Excellenz unterthnigster

[ss. unleserlich]
Temesvar, am lOten. Februar 1847
[Resolution :]
Zur Sammlung.
Wien am 21. Februar 1847, prds. am 18. Febr. 1847
A.V.A. Prrisidiale (Dos. No. 1845/1847); Arh. St. Buc., Microfilme Austria, rola 47
c. 78, 87-96. Vezi 41 I. D. Suciu, T. Mo4, Eflimie Mugu (1805-1870). Nei contribujii
documentare, In ,,Studii", t. 23, 1970, nr. 6, p. 1116-1117.
1. Unirea religioasl. 2. Numele intreg, corect, Fridolin Niuny.
311
www.dacoromanica.ro
1847-1848
Tinta noastrgt: Unitatea national&
JUNIMEA ROMANA,
INTR-INSA NATIA RADA JDUEVTE"
N. IMIXESCU, PRIVIR4 ASUPRA STAR!' DE FAT, ASUPRA TRECUTULUI

82
VIITORULUI PATRIEI NOASTRE
vreo citeva zile, domnilor, de cind In convorbirile noastre cu unii

Sunt
din prieteni me ven i idee ca, ar fi folositor, ca in adunarle noastre de
sApt&mbil oemulti doresc sil, inceapk, cite unul din noi pe rind sA iea vorba
s'i el trateze vreuna din. chestioanele ce intereseaz tara noastra.. Prietenii
mei ml voitira, domnilor, a face inceputul. Le o fagaduii ; dar impregiura-
rile, .slAbiciunea sAnAtAtii mele nu m ertar a in&pregati cum s-ar fisuve-
nit pcntru sarcina ce am luat..De.aceea, domnilor, n-asteptati s-auziti
astAzi un cu,v14 oratoriu, ci numai o yorbire simpla care cu toate acestea
gIndesc,c v& va intergsa, caci voi sa arunc o privire asupra starii de fata,
asupra trecutului s'i viitorului Patriei noastre, si asemenea chestioane au
totdeauna interes pentru noi, oricit de slab i superficial ar fi tratate.
, De cite ori ne uitam, dgmnilor, ca.tre teara romanilor, catre pamIn' tul PlmIntul
ambelor Dacii,. plinint pentru care slavitii nostri stramosi si-au vArsat pe Care
singele ca O. ni-1 lase mostenire. De cite ori privim acele seapte milioane de strArao;ii
romani ce locuiesc acest plmint, nu putem a nu suferi puternic va.zind starea, ni I-au lint
de acum. ti vedem in Banat suferind.legea si influinta slovacilor [1] ; ii mo;tenire
vedem in Transilvania deposedati de mostenirea lor, robind ungurilor si
sasilor, In primejdie de a perde cel din urma avut ce le-au rAmas : dreptul starea
de a vorbi in limba pirintilor lor' ; ii vedem in Bucovina, aceast& tar& care jalnic
cuprinde temPlul 'de glorie al moldovenilor, Suceava, vechea capital& cu a calor
sfiritele morminte ale lui Stefan cel Mare si ele atitor alti eroi, fala Moldaviei ; ;apte
ii vedem gemlnd subt jugul despotic al Austriei ; ii vedem In Basarabia rnilioane
supusiunei nationalitAti strline. De vom trece Dun Area si vom privi romanii de rom5ni
din Dac'ia lui Aurelian, pe strAnepotii vitezilor eroi imparati romanesti
Petru si Ioan, li vedem subt legea turceascl perzindu-si cu incetul nationa-
litatea roman& ca sa ImbrAtiseze pe cea greceasa. 'Aceea ce vedem In Mol-
davia s'i Romania, in /oc sA ne minglie adauga Intristarea noastrA. Nistc
cIrmuiri asupritoare, corupte, ipocrite, blind prin ilegalitAti Mr& altA
regula cleat interesul lor, far& alta. m&rginire decit vointa lor, indiferente
asupra inijloacelor, primindu-le pe toate numai sl le ducl la tinta lor ; pre-
facind inselatoria, viclesugul, cAlcarea jurAmintului, tIlharia chiar in art&
de guvernare ; dispretuind moraba s'i omenirea ; esploatInd In sfirsit tare In
folosul lor s'i lisIndm-se a fi esploatate si dinsele In folosul strainilor ; tirane
cAtre Patria lor ; roabe cltre dusmanii ei.
31
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Tabloul De vom privi clasele de sus ale societitii, boierii mari sau mici, cari
descurajator singuri representeazi puterea tirii, ti vom vedea ambitiosi, egoisti, urindu-se
al stirilor si sfisiindu-se unii pe alp, plecati supusi citre cei mai marl, despoti citse cei
de lucruri mai mici ; vinduti sau gata si se viuda la oricine va voi si-i cumpere ;
luindu-si drepturi ce n-au ; crezind ci statul e proprietate a lor, si ci vechea
lor suprematie trebue a riminea, in vecinic neclintiti. Ei fac opositie clad
interesul egoist le-o povituieste. In putere, In slujb cind se afli stnt
despoti, jefuitori ; i-a scos din slujbl, sunt patrioti, isi ascund interesul
personal subt frumoasele cuvinte de patriotism, de libertate, de legalitate.
Dar din norocire masca lor a cizut. Noi 11 cunoastem, noi stim ci religia,
moraba, politica lor este interesul egoist, si nurnai interesul.
De privim popornl, il vedem si pe diasul corupt, degradat, triind tu
ticilosie Isi in lacrimi, deprins de o vreme indelungati a suferi jugul asuprirei
In ticere, indeferent la ceca ce se lucreazi deasupra lui, la certele ce se fac,
cici interesele lui materiale nu sunt legate de dinsele ; inselat totdeauna. el
nu mai crede la un viitor, el nu mai nidijdueste o prefacere in starea lui.
Astfel privit acest tablou seamini descurijitoriu. In putere, in clasele
de sus ca si in popor, nimic nu se vede care si, ne minglie, mimic caro ii ne
arate dignitatea omenirii. Nici o nidejde d-a vedea atitea lanturi rupte I
Nici o nidejde d-a vedea un termen la aceasti grozavi progresie de despo-
tism, de degradatie si de indignitate 1 In toate pirtile, in toate clasele inte-
resul egoist predominind ; uri si vrijmisie statornici intre societate si
putero, intre clasi si dui, intre individ si individ ; societatea intr-o desorga-
nisatie complecti, firi nici un simtimert comun, fisi alti legituri declt
ella; si alituri ca o asemenea stare a lucrurilor, o putere ingrozitoare si
amenintitoare, o putere de ale cireia progresuri se inspiiminteazi Europa,
atitind mai mult patimile personale ; gribind desorganisatia societitii,
pindind cu ochi lacomi minutul priincios de a ne 1nghiti.
Incettirile Acest tablou, domnilor, se infitiseazi la toti striinii ce arunci o privire
Partidei asupra terii noastre ; acest tablou intristitoriu se infitiseazi la putinii
Nationaie romini, cari cuprinsi de dragostea adevi.rului si a virtutii, s-au ispitit In anii
trecuti si usureze ticilosille societitii noastre *. Dar, posedati de simti-
mentul prezentului mai mult cleat lucrind pentru viitor, ei se mirar ci nu
culeg a doui zi aceea ce au seminat cu o zi innainte. D-aci s-a niscut In
inimile lor un disglist amar pentru societate, d-aci ei incepuri ali perde
credinta /or si a despera de viitor.
Resernasre Unii fugiri de lume, se traser pe la tad. ", ciutind si hrineasci la
91 singuritate, departe de ticilosia societitii, departe de ochii unui despotism
&Jett= fricos, credintele lor neputincioase s'i proscrise. Ei n-au perdut Ina acele
Itt tata credinte, ei nu dispereazi de tot de viitor, dar socotesc c nu le este dat si
rrimelor faci nimic pentru dinsul, dar ei nu cred ci, vor vedea acest viitor, si nu indris-
eVecur1 nesc a-1 figi.dui nici chiar copiilor lor, attt li se pare ci e departe de la
ceea ce gindesc la ceca ce yid de fag 1 Atit li se pare ci e de grea tirania
care ti apasi 1
315
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Altii, siliti a amines. Intre lume In capitale, clutInd a da lumii vi sievi Poriiia
cuvinte de nelucrarea lor ca O. se arate consecuenti cu sinevi au ajunsera lor
a face o sistema vi scum propovaduesc cu aceeavi caldura descurajarea si gre*it1
inertia, cu care mai nainte propovaduia credinta vi lucraren pentru viitor SS.
Ei nu yid ca descurajarea vine mai mutt de la sinevi dectt de la societate, ci
ei vi-au perdut credintile fiindca acestea era IntrInvii mai mult patimi dectt
convinctii putemice ; ei nu pricep c nu este dat unei generatii sa inceap
vi sa intemeieze triumful unei credinte ; ca. ceea ce o generatie a Inceput, alte
generatii trebue sa sfirgeasca vi si completeze. Ei nu vad ca viata lor s-a
tocit in lupte, ca puterea lor a adormit, ca, vremea lor a trecut vi ca altii
trebue Ale iea locul. Ei se silesc dar acum a muta descurajarea ce simt
In inimele tinere care, cuprinse vi ele, ca &lava aka data, de dragostea virtutii
vi a adevirului, pline de credinti, san simtind trebuinta de a avea una puter-
nici, canta. Una dinvii inspiratiile lor, vor sa se arunce pe calen urmati de
ei vi sa, aduca tributul lor de lucrare v'i de jertfire la causa nationali. Mijloa-
cele intelectuale nelipsind acelor romani descuragiati, ei zic celor tineri, in
cuvinte ce se par frumoase vi adevarate, ei le zic : in zadar va. mivcati. Lucra-
rea nu ponte decit si va compromiti, Lira a aduce vreun folos. Once yeti
face, sau va fi nefolositor, sau vatimator. Si lisAm toate vi si avteptim
intimplarea si ne ajute vi si ne scape. Cum poti da viata la ceea ce e mort ?
nu vezi ci e moarti societatea noastra ? Ce simtiment nobil, ce simtiment
national o inspira ? Socotevti ponte ci prin literatura, prin descrierea trecu-
tului sau, ea va putea clvtiga asemenea simtimente ? Dar nu vezi sterilitatea
scriitorilor novtri ? i cum poate fi altminterea ? Ce literatura poti face subt
domnirea unei asemenea stari a lucrurilor, intr-o asemenea societate ?
La ce poate sluji o literatura national& clad nu evti sigur ca. mtine va exista
natia ta ? De aceea BA ne resignam vi si ticem. De aceea dormi mai bine,
june poet, dormi, june scriitor, pleaci-ti capul subt aripa-ti de Inger gi dormi
In tlicere. Ce-ai sa. faci tu intr-o societate mistuita de coruptie vi de scepti-
cism ? Merge-vei tu sa-ti dai sfintele inspiratii In foarfeca necurati a unei
censure arbitrarie vi despotice ? Suferi-vei tu, care voevti a ne aduce aminte
gloriosul trecut, suferi-vei a-ti vedea faptele istorice denaturate de dtnsa ?
Nu vtii ci tot ce se atinge de istoria natiei trebue al ne fie sfInt ? Lasa dar
In pace nmbrele parintilor Lasi-le si nu vie inaintea noastra decit in ceasul
din urma, ciad va trebui a ne mIntui sau a ne blestema. Literatura ce vi
este ertat si faceti, adauga ei, este nevrednica de voi. Stiti bine ce este
ertat. Un poet v-a aritat-o :
Scrie ode, fi sonete
Clad cei mari au sirbatori
Pune-le In cap bonete
Si ti fa nemuritori.
Ava versuri de masura
Oricind pot a se primi,
Orictnd trec de la censura etc." 1
317
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ITII
Aceste cuvinte, domnilor, sunt oare temeinice ? Ce, tot are a fie
perdut ? Tot s fie mort ? Chestioana national& nu mai este oare o chesti-
oan& de viatA, pi o chestioan& de moarte ? Ce, nu trebue noi s.5. ne lngrijim
cum vom trli, ci numai cum vom rnuri ? 0 nu, nu o crez. Aceste cuvinte sunt
grevite, a devArul lor este nurnai pArut. Ce, fiindc& vedeti altarul Patriei
Varlsit, fiindc& vedeti fAcliile ei stinse, fiindc& nimini nu mai vine s& aduce.
jertfa sa pe clInsul, credeti cl tot este mort ? O t v5. inselati, voi luati drept
Swann moarte aceea ce este pregAtirea unei transformatii sociale. Toate ne-o dove-
prevestind desc. Acea lupt& Intre interesurile oposite, s't vrAjmase, acea mare neunire,
transformalia acea desorganisatie sociall, toate sunt semne de viatA, toate ne arat& c& o
sociatir, lucrare mare se face In societate, toate ne vestesc Inceputul zsnislirii unei
depeptarea" societAti nou5.. Prin asemenea simtome, domnilor, se a.nunciaz5. In societAtile
Invechite prefacerile cele mari. Aceea dar ce socotiti c5. este moartea, este
defteptarea, este invierea 1
Cum, aceste teri romAne care nu mAr5. esistentA de 18 veacuri, cum, aceast&
natie peste care a trecut atItea potopuri de natii barbare ar a o putea
flre a o face pearz& nationalitatea sa, care a scIpat nevItamat&
din grozAviile veacului de mijlac de atItia vrAjmasi puternici i mai nume-
rosi decit clinsa ce o ameninta sA o cutrupeascl, cum, aceast& natie care ,fu
atIta vreme campionul crestinAtAtii s't bulevardul civilisatiei vi al. libertAtii,
Romdnii cum va putea fi ea ursit& sA pear& acum In al 19 veac, In veacul luminilor,
nu nor peri 1 al devteptArilor popoarelor, In veacul libertAtii. Dac& niciun suflet nu pere.
Romdnii zice d. Michelet, cum acele mari suflete ale natiilor; cu geniul lar cel plin de
nu poi viat5., cu istoria lor bogat5. In martiri, plin& de jertfiri eroice, plin& de imor-
peril" talitate, cum Dare vor putea a se stinge 2" Asa, domnilor I Rotntinii nu tux
pert I Romelnii nu pot peri Ei sunt ces mai vechie natie In Europa care
vi-a p&strat neolintit nationalitatea ei i o existent& politicl. 0 mine. provi-
dential& a preveghiat asupr&-i si a scApat-o din toate primejdiile. Acea pro-
vedintit care ne-a pAstrat fare. Indoial& pentru un scop, pentru un viitor
oarecare va una a ne protecta, ce.ci ea a hotArit tuturor natiilor o misie
a Implini pe pAmInt. Dar ea ne va protecta numai cu conditia ca i noi
se, facem tot ce atIrne. de noi, ca s't noi s& Implinim misia noasta..
Limbs, Un argument, care propoveduitorii nelucresii aduc, am ar5.tat ce, este
fundamentul sterilitatea scriitorilor nostri, sau neputinta d-a avea acum o literaturl
nalionalitlilor nationa15...Dumneavoastr& titi, domnilor, c& limba, mai mult decit
religia i once alt, este fundamental nationaliatilor. Perintii nostri Intele-
seserl aceasta. Un istoric ungur din veacul de mijloc, Bonfinie, ne spune Cu
mirare c5. romlnii s-au luptat mai mult pentru p&strarea limbei lor decIt
indatorirea
pentru religia lor". Dar lupta neIncetatZ., sgomotul armelor silia pe
de a
p&rintii nostri a se multumi a ne p5stra numai bimba, 15sIndu-ne nou5.
lndatorirea de-a o cultiva, si printr-Insa a desvolta nationalitatea noastra.
cultiva
De 15 ani Incepu la noi cultivarea limbei, dar literatorii nostri au produs
pine. acum foarte putin, o mArturisesc. De unde vine aceast5. sterilitate
? De unde ? ... Din lipsa credintilor, din lipsa convinctiilor puter-
nice sufletul lor este steril. Dar, ia inspirati-le dragostea Patriei, a frAtiei
318
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
si a libertatii ; varsati In inimile lor credinta i nadejdea in viitor, puneti un
D-zeu pe altarul lar, o stea in cerul lor care povatuiasca In calea lor,
yeti vedea daca aceste suflete, ce vi se par acum stinse, nu se vor destepta
nu vor destepta pe cele de ling& dinsele ; yeti veden daca ele nu vor fi in
stare sa rastoarne societatea Invechita i s realte alta noul. Dar tmi yeti
zice, poate c seriitorii nu vor putea tipari In tara ? Ce! ca sa, fie cetiti au
neaparata trebuinta a tipari? imi aduc aminte, domnilor, de anul 1844 chid
In fierbinteala desbaterilor asupra minelor, se ivi fabula Mdceaful: Ce
scriere tipaxita a fost mai mutt cetita, ? Autorul scosese alama numai patru
copii manuscrise. fu trei zile nu era casa In Bucuresti care s n-ail3a o copie,
politia mirturisi singura ca, trebue s fie mai mult de 30 000 copii in oral.
ca li este peste putinta a le strInge.
Ma, domnilor, acei ce cred ca sufletul natiei noastre e mort, fara nadejde
de a-1 vedea Inviat, acei ce propoveduesc lenevirea, indiferenta, descura-
giarea si nelucrarea, acei ce vor sa lase capriciului IntImplarii ingrijirea
viitorului nostru national, se Inset, picatuesc ; ei sunt profeti mincinosi,
ei sunt vinovati, caci ratacesc natia pe cai afurisite.
Traind, domnilor, Intr-o epoca de transitie, futre trecutul care pere si
-viitorul care Incepe a ne luci, pentru noi ideile bdtrtne nu mai au nici o putere, Trecutul
ideile noua, credinta noua, cei mai multi o presimtim WA a o cunoaste care pere
bine, fara a o fi analisat. Astfel, doranilor, cei mai multi din noi nu stim
-wide trebue sa mergem, si ce cale sa luam, ca sA ajungem la tinta. D-aci, viitorul
o anarhie in toate ideile, chiar in ale acelor cu bune sin4iri. D-aci, o mare care Incepe
descuragiare. Descuragiare ce pricepem, i trebue a erta chid este numai a ne wet"
trecatoare, dar care e fatall i vinovata end ajunge stare normall. Unii
din noi dar, zic : sA ne fatarnicim, sA tacem i sA asteptam evenimentele,
atunci sA ne aratim oameni. Ratacire, domnilor. Acele evenimente tre-
buesc pregatite din vreme, altminterea nu vor veni. Noi insine, i societatea
noastra, trebue sA fim pregatiti, altminterea nu ne-am putea folosi de din-
sele. Altii zic : sa ne fatarnicim iarAi, sa cautam a ne alfa cu puterea, clt de
rea va fi, i sA tragem in favorul national, ca cum ar putea fi alianta vreoda
mire principuri contradictorii, tare egoism si jertfire, Intre fara de lege si
virtute ! Altii, preocupati mai mult de present decit de viitor, zic : puterea
ne este o stavill, s-o rasturn.am. Noi credem ca si aceia se ratacesc. Ei vad
tot raul in in.dividuri, iar nu In coruptia societatii. Cirmuirile, domnilor, sunt
espresia societatilor. Daci societatea e rea, i ctrmuirea trebue sa fie rea.
Lasind societatea In starea de mai nainte i rasturntnd oarecare persoane ce
sunt In capul ei, nu facem alt fara num3.i na pun3na la indatorire d-a Incepe
doua zi lupia cu cei ce le-au luat loul. Sacietatea, dar, domnilor, trebue
regenera, iar nu vreo citeva individuri a preface.
Tinta noastra., domailor, sacotesc ca. au p3ate fi alta d3cIt Unitatea Nafio-
nald a Raminilor. Unitate mai Intii In id3i si in sirn:imint3, care sa aduca
apoi Cu vrern3a. Unitatea palitica, care sI. faci din munteni, din moldovani,
din bislrab3ni, din bucovin3ni, din tran3ilvan3ni, din bini43ai, din cuto-
3111
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Tinta vlahi, sa faca un trap politic, o natie romeneasca, un stat de seapte milioane
saastri de romini La crearea acestei nationalitati, la o reformare social& a roma-
Masks nilor, bazata pe sfintele principuri ale dreptatii 0 ale egalitatii, trebue sa
N alionald tinteasca toate silintile noastre. Romilnismul dar e steagul nostril, supt
a Romanies dinsul trebuie s chemam pe toti romaniL Mijloacele ce vom Intrebuinla,
calea ce treble sa luam este lesne de Visit. SA ne Wain impregiurul nostru,
Ja vecinii nostri. SI privim la slavi, la nemti, la greci, cum pregatesc ei
nationalitatea lor i sa facem i noi asemenea. Practica virtutii, propa-
ganda prin scris, prin grai a acestor idei, pina atunci pinA cSnd ele vor ajunge
convinctii puternice pentru majoritatea natiei ; luminarea si radicarea popo-
rului din starea lu cea apusi, facIndu-i loc la banchetul national, acestea
vor fi mijloacele noastre de lucrare. FacIndu-ne datoria noestra In calea
legii, noi avem putin a ne teme de Impedicarile dinauntru. Clt despre Impedi-
carile din afara, nu va Ingrijiti, domnilor ; ele sunt trecatoare, strainii nu au
nici o influinta morall In tare noastra, i influinta lor politick cea mai mica
IntImplaxe, cel mai usure vint de la apus, o poate desradicina. Toate
popoarele merg astazi en pasuri iuti catre libertate. Aceasta miscare a lor
va favorisa i miscarea noastra.
Dar cui se cuvine a lua initiative regenerarii societatii ? Un poet roman,
doranilor, ne-a aratat-o. D. Murksanul zice Intr-una din poesiile sale:
La noi e putred mArul, nu-i mod de curatire
Si tot ce se spereaza sunt slmburii din el.
Acestia cer plintare, silinta i unire,
Atunci va creste cedrul din ramul tinerel" 1
junimea Dar, domnilor, junimei romdne f i numai ei este pastrata cinstea de a lua
Tomlin.% initiative acestei regenera.tii a Natiei. intr-In.sa natia n5.clajdueste. lar mai
Intr-Insa cu seama, domnilor, aceasta se asteapta de la d-voastra, cari, aflIndu-va
aci Intr-acest templu al luminilor si al libertatii, aveti mai multe mijloace
aliclAidueste I a va pregati pentru o asemenea misie. Nu pregetati, domnilor, a va hizestra
mintea Cu studii solide, iar mai cu seama a va Inzestra mima Cu convincjii
putemice. Astfel, 1ntri i patrunsi de sfintenia vietii sociale, mergeti,
domnilor, uniti Impreuna ; mergeti cu inim, s va tmpliniti misia voastra.
Nu ziceti, suntem slabi 1 Cid D-zeu da o misie, da i puterea d-a o Implini.
Nu ziceti, suntem putini I Ei era numai doisprezece acei apostoli cari refor-
snarl lumea ; dar ei au isbutit caci avea In inimile lor pe Cristos, adeca dra-
gostea umanitatii i jertfirea. Fie acestea i simtimentele d-voastra, i yeti
regenera natia. Dar, domnilor, o yeti regenera 1
Dupli S.A.E. Arhiva Ion Ghica, mapa VI, Acte, f. 596-598. Publicat : Nicolaa BlIcescu,
Privire asuPra sldrii de faf d, asupra trectdului s vidorului patriei aware, edijie de Cornelia Badea,
Acta Muse Nicolae BAlcescu", BAlcesti pe Topolog, ed. I, 1970, ed. II, 1971; Nicolae BlIcescu,
Opere, vol. I, eclijia G. Zane si Elena Zane, 1974, p. 171-178,
* Partida Ask nalionall de la susul 1838 i anii urmAtori In =bete Principate [nota lui N.
BAlcescu]. ** In Moldova [nota lui N. BAIcescul. *** Ciimpineanu i allii In Tara RomAn [Nota
lui N. Blilcescu). 1. G. Sion, Ormond meu (1845) In Patric ;i laertate, Bucuresti, vol. II, p. 256-
258. 2. Citeste Mafa ; vezi In volumul de fall, S. BArnujiu, Discursul rostit In Catedrala Blajnlui,
doc. 1135
n.
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR'
FIERBINTE ZEL NATIONAL"... 83

STUDENTII JUR4TI DE LA COLEMUL REFORMAT DIN TG: 3&UR4 CATRE
G: BARITIU
Pre onorate Domnule redactor! M. Vasarhely, 19 I 1847
scr isoarea dunmiavoastre citri d. protopop al nostru neunit trimic5,

Din
am Inteles chiar c dumniavoastri numai ca redactori ai gazetei, iar
nu i ca propietariu, nicis ca eft nu va este In putinti a ne folosil si pe noi
studenti din Vasarheli de la colegiul reforroatilor, cari foarte mult pretuim
acei gazed, a dumniavoastre i ne falim cu ea Inaintea ungurilor. and ne
vid ei cetindu-I publice i ne Intreabi Mi az a' Gazetas, noi ca fall zicem
Gazeta" e tograa aceea la noi care-i la ei Hirado". Dumniavoastri pe de
la mai multe institute studenti folositis gratis aceea credem i sInteti
vrednici pentru aceea de tot respectul, pe cum $i noi vi respectim din
pruncie-ne. Deci, Preaonorate Domnule, daci starea nu vi Ingadue si pe
noi a ne putea mai incolo folosi cu gazetele dumniavoastre, care lucru noi
credem pentru cA despre ale a1tora slobod nimenea nu poate dispune,
pe cum nici dumniavoastra nuraai ca redactori ; ne =gam cu cel mai fier- Spre
binte zel national, mijlociti de la d. propietari ca sA ni sA trimiti foile
p41
gazetele pe pretu jumitate, cAd noi cIti ne aflam aici la Drepturi, de-a rindu
fnainte
sintem toti niste fii romani de cei mai saraci i Intr-o stare eft numai ca ser-
Intro
vitu ne tinem Jasmall, pe cum insasi dumniavoastri mai In multe rinduri
inviipanzi"
ati aritat publicului roman, si ati cunoscut ci feciorii studenti de roman
batir siraci, totusi si silesc i ei pe sine prin institute publice a si cultiva
a invita, si a si preface, si cu cei de alti natie a pasi Inainte Intru Invati-
turi. Ina acestea acum de o parte, fiind de dumniavoastri si de alti destul
dovedite. De vom fi dar noi asa norocosi, ca prin mijlocirea dumniavoastri
si dobindim Gazetele pe pretu jumatate, nes-uferindu-ne siracia si putera
tot pretu lor a-I plati, securatia pentru trimiterea pretului jumatate vom
trimite sau la tirgn viitoriu prin Cia. d. negatitoriu din Brasov MArin, san
vom trimite prin d. Fogarasi Dimitrie din Vasarhely vexele 4, sau prin posti
pe cum yeti voi dumniavoastri. lar titlu a.sa, si sa pun& de cumva
vom doblndi acest favor de la d-voastri.
Vsrhely Ev. Refor. Kollegiotnba Tarvny hallgat6 oldh ajkti ifiaknak"
Prea onorate domnule 1 Ne rugim pe dragostea care o aveti catri
roman, mijlociti de la d. proprietariu aceasta pentru noi, ca sA. vi fie aceasta
mijlocire on momen,t de dragoste, de respect si de acuitare intra fierbinti
inimile noastre pentra dumniavoastri, i eft mai In grabi ne Instiintati
pe posta pentru astfeliu de lucrn, sAstim de ce ne finca.
321
24 0. 587 23
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Innoindu-ne umilita cerere, riminem ca adinci pleciciune a Duraniclor
voastre umiliti sirvi
Marsinai roan m.p.
i ccilalti romini ascultitori de Drepturi In Coll. Refor. din. M. Va4arheli
[Adresa :3 Preaonoratului domnului Georgie Baritiu, Redactoriului
gazetelor de Transilvania etc. etc.
Cu cea mai deosibiti cinstire, In Brassov
B.A.R., ms. rom. 1004, f. 155-156.
1. A ne ajuta. 2. Ce-i aceasti gaseta? 3. Ajutali. 4. Poliii (germ. Wechsel).
IN CIUTARE DE SPRIJIN...
84
DIN SCRISOAREA LUI C. A. ROSETTI, DE LA PARIS, CATRE ION GHICA,
LA BUCURESTI
m avut ocazie a vorbi ca mai multi oameni politici, atIt francezi,

englezi. Aqadar, i ei Imi ziserk i eu m-am gIndit i ara gisit-o de neapi-
rati trebuinti a face de aproape cun.otinta ca Reshid Pacha i a vorbi
atIt Cu el, clt i [ca] alti dupe acolo cele de cuviinti. Insi de unde bani,
deocamdatk qi pe cine si trimitem? Stiu bine cE sunt aci vreo patru
rumani cari ar fi cu noi i negreit vom gisi i acolo alti 4-5.
Ap.clar, daca tu crezi cE Imprejuririle tale momentane nu te opresc,
daca erezi cE fErE ca si te compromiti (cid a ta comprometare este i a
La noastri), te poti duce la Constantinopol i poi sa. gEsetii acolo vre o
citiva cari si pliteasci ceva din neapiratele cheltuieli ce vor trebui (1 000 #
Constantinopol..!
trebuiesc neapirat) q't daca e.gti qi tu de Osera ca. trebue neg,reOt sa. tri-
mitern pe unul de-ai notri in Constantinopol, carele si arate ca dovezi
ci noi numai putem si. sprijinirn Imperiul i ca. ei si. nu mai dea la fir-
manuri poruncite de Rusia i ci sa. opreasci, pe printi de a opri mersul
tinerilor In Paris, i sotietatea noastrk i uOle camerei etc. etc., atunci
scrie-mi, te rog, mai In grab daca poti sa. mergi tu sau, de nu, pe cine qi cura
trimitem. Zic cum, din pricina banilor, cEci scrisori de recomandatie am
gsii de ad i de acolo, Insi noi am voi ca tu si mergi de s-ar putea, cEci tl
cunoti chiar pe clInsul i etc. etc., care mi opresc de ti a le zice, fiinda
e0i cam modest.
A5tept dar cu neribdare un rispuns de li. tine.
Alt nu mai poci zice nimic asti-seark cici sufer In toate felurile i nu
vocsc sa. umbresc fericirea ta. Crede jara ci vei avea totdauna In mine,
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
atlt tu eft i acel om pe care 11 iubesc atit de mult, yeti avea, zic, In mine
un adevArat. prieten.
Rosetti
[Paris], martie 1 [1847]
B.A.R. Coresp. S 1(4)/DCXXII, (Fragment). Publicat5 integral de Cornelia Bode,a, Lupia

'amanita., p. 305.
PENTRU .D1JLCEA NOASTRA LIMBA"

85
TINERIMEA ROMANA DE LA LICEUL ACADEMIC MAGBIAR DIN'CLUJ CATRE
GEQRGE BARITIU
Mult onorate domnule redactor !

A.
n anii trecuti, trimitindu-ne noul tinerilor studenti din Lyceul Clusiului
1Gazetele Transilvaniei" 1mpreunl cu Foia pentru Minte, Anima si
Litteratura", gratis una !nail& generositate ai arAtat, a cArei rAsplAtire
trece putintelele noastre puteri. CAci a asplAti unele binefaceri atlt de pon-
deroase i de folositoare !nett resultatul lor a fie : deprinderea In limbk
procopsirea In literaturk polirea In stiinte, cunoasterea stArilor a terilor
streine i mai virtos a noastrei, cetirea in timpurile de acum [a] desbateri [lar]
lucrurilor dietale in dulcea noastrA Jim/b ni se pare despre parte-ne
un ce straordinari ; de cumva resplAtirea aceasta nu se concentrease uneori
In una fierbinte, din adincul aniraei iscatA multumire. Si de e aa magi
resuram aceia cuvenitl multumire ca la un bineflatori, te onorlm ca pe
un prea bun pArinte, si te reverim ca pe un mare patriot, lulndu-ne deodatl
audintal de a ne ruga sR faci speriita2 bunatate a ne Imp5.rtAsi cu cetirea
gazetelor donm-tale. i pe anul acesta scolastic, pentru ce cu multumire
totdeauna datori ne vom cunoaste, cari comendindu-ne cunoscutelor nobile
afecturi rAmlnem
ai domn-tale umiliti verbi
Clusiu 1847 Octobr. 19/2
Iosiv Hodos, Zacheu Hodos, Vasilie Axente,
Dimitrie Macellariu, Simeon Mar osi,
Pavel Drago, loan Sipotar, , Theophil Hosszu,
Solomon. Raba, loan Darabant, loan Petrovici,
Irimie Verza, Alisandru ThordAsan,
Vasilie Gecze, Vasilie Oltean, Francisc Molnar,
loan Pop, Petru Galgoti, Oprean Moroianu, 323
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Oprean Verza, Pavel Moldvai, loan Romanu,
loan Racz, Nicolae Sulutiu, Gratian Munkacs,
Francisc Ianki, loan Metian, Nicolae Pop,
Alisandru Boer, loan Alpini,
Alisandru $ ulutiu, Benedict Gruber,
loan Catona.
Tineri colari In Reg. Lyc. Clusiuluia
[Adresa]
Spectabili Domino Georgio Barit in
Reclactori Gazetae de Transilvania domino nostro perquam colendissimo
Coronae
B.A.R., ms, rem, 1004, 1, 177-1784
I. LatiMem m. ludeismsala. 2. Sperata. 3. Pe verso Iusemnarea lui G, Barifiu: Clues 14 oaf

1847, 33 siudadi die Masi rag, cm faite, gouts sic,
P ENTRU
INTOCMIREA DE SCOLI ROMANE..."
86
LVSOCIEREA LAZARTANA.
ACTUL DE CONSTITUTER AL SOCIETITII
[Paris]
in douizeci 0 qapte ale lunei lui noiemvrie, anul 1847, o mie opt
Astizi
sute patruzeci 0 qapte, noi cei mai jos isciliti juni romini, privind cA
cultivarea limbii este dezvoltarea nationalitatii 0 ci cel mai bun chip
de a cultiva limba este intocmirea de coLi romine unde tinerimea si poati
lua o educatie romini, 0 ci au socotit de datoria ei ca una ce reprezinti
natia In viitor a se ocupa de aceasti chestiune. Pentru aceea au hotirlt :
Ca fiecare si sacrifice din venitul sin pe fiecare an o a douizeci
parte pentru intocmirea de qcoli routine.
CA aceia din noi care se vor gisi capabili de fondatorii societitii si
se Insircineze a face In acele aeziminte once functie firi nici o retributie.
N. Bilcescu, Ventura, G. Arghiropol, G. P. Perez,

A. Jaura, N. Ionescu, I. C. Britian.u, K. Isvorann,
K. C. Zinidic, I. Dimitresko, Alexandru Lapaty,
324
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
V. Arcescu, G. Comineanu, A. Kogilniceanu,
D. BrItianu, S. Burelli, C. A. Rosetti, S. V. Varna v.
G. Coradinil, N. Quinez, S. I. Ghica, A. Marin,
V. Pangai, N. C. Cretziauu
AI, Cretzianu, Din arhiva i.i Damara &damsel, vol, I, EncoreId, 1933, p. 132-133, 0 coplo
actului, Lira numela semaatarilor, la B,A,R,, Arldva D,A, Sturdza, Acta, vir/111
Da tapt G, Cosadiati
325
www.dacoromanica.ro
1847-1848
Preludii
CIND OMENIREA INTREAGA. INTRA IN

FRAMINTARE
87
DIMITRIE BRATIANU, CUVINT IMPROVIZAT LA SOCIETATEA STODENTILOR
ROMANI DIN PARIS
Domnii mei I <noiembrie 1848>
roman as vre i eu sa v zic citeva cuvinte, cad i eu am rugat,

Caam plins In ajunul sarbatorii studentilor rom5.ni. Nu voi sa vorbesc
despre Societatea studentilor ; eu nu v-as put vorbi de dinsa Cu cunos-
tintele, Cu caldura cu care ne-a vorbit casierul ei casierul ei ? secretarul
omagin ei, presidentul ei, patronul ei, bibliotecaru/ ei, sluga ei, prietenul ei, sufle-
adus tul eil ; pe /Artie vad mai multe nume, dar In fiinta, In realitate, ori incotro
membrilor ma Intorc, Intilnesc pe acelasi om, si modestia ta O. nu sufere ; nu, tu, nu
fonclatori si esti singur, mai ai un rival, rival vrednic de tine, caci acela e cel dintli
SocietAlii dintre Romani ; 11 cunoasteti : Alexandru Constantin Golescu. S5. nu uitam
etudes/nor nici pe acela care s-a ardicat In ceruri din mijlocul nostru ; sufletul lui Casi-
mir ast5.zi este cu noi, este aid i, In Moldova, el a lasat doi frati care int5.-
Sc. Virnav, resc, executa vointele lui din urma. A donsA va zic ceea ce am de zis in
A. C. Golescu, limba francesa . .voi nu o suferiti ; nici eu nu o pot erta, nu, cad, o
u.Carimir titi, am jurat, ati jurat toti, ca vom vorbi romanilor totdeauna romaneste.
Domnii mei, vorbesc pentru intIiai data Inaintea unei adunan. Eu nu
stiu sa vorbesc, dar clnd te doare . . . atunci mut s5. fii, strigi, scoti un gea-
mat : daa, mA doare . . . cacirominii, fie si zi de sarbatoare mare, ca ast5zi,
nu se pot aduna mai multi la un loc fara a verse lacr5.mi aduca am inte
unul altuia c5, nu le este ertat sa Inchida ocbiul, sa rasufle, pina nu vor
dobindi parnintul f5,gaduit lor ; da, ma doare . . . sarbatoarea noastra, pre-
senta, voastra, chipurile voastre triumfinde pc mine m5, Intrista. Ma uit la
voi, va vad, ma vad In voi, i romanul se revolta in mine. Ah I nu stiu,
nu stiu In minutul acesta, dac5, geniul raului sau mina lui Dumnezeu apasa
sufletul meu. Ceca ce stiu e ca simt in mine o dorinta cruda. A vre, da, as
vre . . . a vre al m5. fac pentru voi, pentru inimile voastre, pentru mine
Insumi, un instrument de supliciu, a vre s5. turbur sixbatoarea voastra,
v5, fac sA v5.rsati lacrami, s5. v5. muscati buzele, s5. v5, sfarimati minile, as
vre-o si nu o pot face ; inimile voastre slut de piatr5., i eu nu am virtutea
care face minuni ; i. . . mai bine tac. . . un minut, sfirsind ceca ce abia
328
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
am Inceput sau mai bine ceei ce nu am putut Incepe ; dati-mi voie s, va
fac o comun.icatie, o sing-ur comunicatie, de natura a va umple sufletele de
bucurie . . . si de durere . . Veti afta a Romania nu mai poate pieri,
dar yeti afla tot deodata el noi stritem nevrednici de Musa, ticalosi ; da,
ticalos eu cel dintli, -Heal* and venim aici cu asemenea.
minte, ticalosi cInd intram cu simtaminte nevrednice de o inima. de om in
locasul acesta, ce 1-am numit Templu al nostru. Sint citeva zile, clnd, dupi.
propunerea domnului loan Bratianu, ne Induraram, In sfirsit, sa dam a
douazecea parte din veniturile noastre pentru cresterea i Invatatura roma-
nilor ; eu, si mai multi dintr-ai nostri, i-am va.zut, i-am auzit, eram mindri,
rte socoteam niste eroi ; credeam ca. fapta noastra e fara. de pilda. In istoria Pentru
neamurilor ; credcam, multi ziceam, cA ne facem ilusie, ca nu vom realisa salvarea
juramintele noastre ; credeam, da, credeans ca jertfa noastra nu are nume, patrtel ,
ca. e mult mai presus de scopul ce ne propunem . . . si care este acel scop ? 11 pentru
cunoasteti: scaparea viefii patrieinoastre. A! raspundeti-mi, raspundeti-mi, Invigtura
vA rog, rispundeti-mi cel mai nesimtitor dintre voi, de ar intilni ochil rominilor, ,
lui pe ulit un prieten, un strain zacInd, murind, si de ar $ti ca. catnap lui stringeri
1-ar putea scapa, ar balansa un minut de a o da ? raspunde-mi, raspunde-mi de fonduri
cel mai din urmi dintre voi, de ar veden o fecioari, necunoscuta lui,
muita., batjocorita de o mina. barbara, ar balansa un minut de a-si primejdui
viafa pentru a ei aparare? ar avea lasitatea sa nu-si simta. bratul lui destul
de tare ca sa In.vinga acea mina barbara? nu . . .
$i apoi zicem ca. avem o patrie, minciuna ; zicem ca ne iubim patria. Impotriva
minciurtl si mai mare. A! nu protestati ? scaunele nu se sfarama sub voi ? delisArii,
eu strig impotriva voastra, va arunc defaimati, si voi nu protestati ? Dum- Impotriva
nezeule, fii 15.udat 1 Pentru intliasi data Intelegem, ascultam, marturisim patriotismului
.adevarul cu sinceritate, pentru tnttiai data adevarul paseste pragurile inimi- vorbe"
lor noastre, caci pentru inttiasi data el ne-a putut surpriude desarmati Impo-
triva lui ; da, toata, viata noastra n-a fost decit o minciuna, o minciuni
din toate zilele ; toata viata, noastra n-a fost dectt o idolatrie, o lung&
idolatrie, idolatrie scIrboasa ; strigam patrie, Inaltam mlnile catre cer,
si in inimile noastre nu adoram decit pe noi insine. Intr-adevar, Intr-ade-
var va tic voul, de as fi trait intr-o vreme mai reculata, de o fi trait
.acum treizeci, patruzeci, o suta de ani . . . atunci, atunci ciad Romania
nu era declt o pustie grozava, da, grozava, caci va. aduceti aminte . . ?
daci acele suvenire le-am Inecat In betiile noastre, se vor gasi oameni
ce ni le vor aduce aminte In veci spre a noastra pedeapsa ; de as fi trait
atunci in mijlocul acelei pustii, pustii grozave, caci, Intrebati suvenirele
voastre, cltiva ani mai Inainte, ce vie era Romania 1 Cum rasunan vaile Vechea
ei de zgomotul armelor romane i de glasul trlmbitei romine ; gloria glorie
Romaniei umpluse lumea ; va aduceti aminte ? ecoul glasului buciumului Romirdei
roman raspundea de la un pol la altul, i pretutindenea raspundea groaza
In inimile necredinciosilor i naclejdea. In inimile crestinilor ; razele Romaniei
luminau si renaltau lumen, omenirea Intreag respira prin atmosfera
Romaniei. Pustie grozava, caci vA aduceti aminte ? Romania fu asilul
327
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM,4111
nearnului omenesc, cifiva ani mai Inainte. Roma, Roma pe care globul
nu o putuse cuprinde, Roma, 0 cu Musa toati omenirea, gisi un refugiu
pe pimIntul romin ; da, grozavi, cici vi aducefi aminte ? Acel pimint
fu teatrul duelului celui mai grozav, mai dramatic, mai mare, mai dint,
ce yeti vedea Inscris In analele viefii omenirii; cifiva ani mai inainte, In
numele omenirii, In numele dumnezeirii, pe pimInt romin, rominii
finuri duelul intre trecut i Intre viitor, Intre Intuneric i intre lumini,
Intro:: barbarie 0 Intro civilisafie, Intre piginism i Intre cre0inism, Intre
baos i Intre Dumnezeu, i rominii biruiri, cici scipari omenirea 0 pe
Dumnezeul
Ce a !Scut 0 zi rominii de-ar mai fi romini vor cere Occidentului o socoteali
Romania severa, severi, nu de ceca ce au ficut pentru ei, dar de ceea ce au ficut
pentru apirarea pentru el, pentru el Insusi. O zi rominii vor Intreba Occidentul, cum a
Occidentuhd adorat In societifile, In institufiile lui, pe acela caxe, botezat pe crucea
... In veacul Iudeei, fu tins de Domnul lumii, pe pimintul romin, Cu sitnge de roman;
de uti1loe 11 vor Intreba ce a ficut legea sfinti, legea frifiei, legea amorului, pentru
a ciruia scipare, pe.ntru a cirnia domnire rominii tofi s-au Inecat Intr-al
lor singe. Da, Romania o zi va cere Occidentului o socoteali severa de
ceca ce a ficut pentru el, pentru el Insu0, iar nu de a lui ingratitudine
catre (lima, cici ea nu are trebuinfi de a lui mill, de a lui recuno-
tin; ea 10 poarti virtutea ei, pe Dumnezeul ei, In ea Ins50. O inimi cu
credinfi, o scintee romini iese dintr-Insa, i yeti vedea lntr-o clipi de
ochi milioarte de ficlii aprinzindu-se pe pimInt roman, vefi vedea tot
pimintul roman neficind declt un singar foc, o singuri flaciri, ce va puri-
fia atmosfera lumii intregi ; yeti vedea ci, oceanul isbivirii neamului ome-
nesc, ci arsaa ce plimbi omenirea Intreagi In mijlocul cataclismului mo-
ral, pe care Invifafii numiri veacul de mijloc, ci lava stinti ce duse omenirea
la firmuri necunoscute ei, i pe care Invifafii iari0 numir5, lumea mo-
derni, ci tot acea. Rominie va fi o zi farul ce va iumina pasarle viito-
rimii ; yeti vedea c xnicxie cutiruia sau cutiruia popul, c manifestafiile
omenirii cari fac gloria nafillor i bucuria inimilor generoase, ci toate acele
manifestafii nu slat In sistema Iumii morale cleat satelifii aceleia0 pla-
nete ; i pin& nu vor descoperi acea planeti, astronomii lurnii morale nu
vor gisi un resultat la calculele lor, nu vor resolva o singuri problemi;
clutirile lor, clutirile politicilor, cutrile filosofilor vor fi zadarnice, da,
zadarnice, cici este scris In cartea destinului ca. un ochi de roman va
vedea Intli planeta ce se nume0e Romania.
Promotes A 1 mare e virtutea ei 1 Frumoasi e Rominia noastr5, 1 i ce vizurim ?
Rceninie TremurInda-mi mini ardici abia un coif al vilului ce ne Inviluie ale
ei frumuseti. Dar, intr-adevir vi zic, de am fi trAit acuma o suti de ani,
In mijlocul acelei pustii, pustii grozave, cici va. aducefi aminte ? atunci,
atunci, pe pimIntul roman nu se mai auzeau decit glastai lugubre, clon-
cinitul pisirilor de pradi ce nivilesc In arma armillor pe cfmpurile de bitaie ;
mirosul singelui martirilor Rominiei trisese despre Orient asupra
Rominiei stoluri de pisiri carnivore, cici vA aducefi aminte ? se virsase
328
www.dacoromanica.ro
atita singe.pe pamintul roman, atita, singe cursese in Romania tacit pa-
mintul intreg n.u-1 putea 1nghii i soarele nu mai avea putere ca sa-1
absoarba i trebni sa curga, mult singe de roman, mult, malt, ca si se
spele pacatul omenirii Intregi i sa rascumpere neamul omenesc din mtinile
raului ; da, sa rascumpere neamul omenesc din miinile rului, caci va
aduceti aminte ? . . Romanul de atunci, care muri cel din urma, nu
inchise ochii pina nu yam cretinismul triumfator ; sufletul, el
vazu crucea plutind sub suflarea lui In oceanul isbaviri, In singele Roma-
niei. Da, Intr-adevar va zic voul, ta mijlocul acelei pustii grozave, gro-
zave, caci, va aduceti aminte ? a.tunci, tacerea mortii covirise toat5, Roma-
nia ; atunci ecoul numelui Romaniei nu mai rasuna nicairea ; atunci soarele
Romaniei nu mai avea raza; atunci atmosfera Rominiei nu mai avea aer ;
atunci ziva nu mai urma noptii, Intunerecul se adauga Intunerecului,
steaua noptii nu ma i lucea in cernri ca si reflete pe pimintul roman umbra
lui Traian, umbra lui stefan, umbra lui Mihai, umbra lui Uniad, i sA bage
groaza mortii intr-acele pasari de singe, spurcaciuni ce profans.sera cate-
drele scoalelor noastre, altarele bisericilor noastre, mormintele sfintilor nos-
tri, si ca sa bage groaza mortii intr-acele fiare spurcate, erpi ce ciad mucau
lasau veninul, venin ce curge Inca. In vinele noastre. A! In creding vor-
besc voul, Intr-adevar, Intr-adevar va zic, de a.s fi trait atunci, ma
cutremur ciad mA gindesc, atunci in mijlocul acelei pustii grozave, as fi
simtit in mine mai multi via decit In mijlocul vostru. Atunci as fi zis
Romaniei, fiii tal dorm, dar ciad s-or detepta . .1 atunci a fi zis :
pentru Romani na#erea lor este un mister mare, dar clud or cunoate-o . . .1
Dar acum, acum, acum cunoatem na#erea noastra, acum tim ca Ftedeateptarea
sintem romani, acum *Um ca. Romania e maica noastra, acum qtini
znaica noastra este sfinta, ca numele ei e isbavirea ; acum cunoastem p5su-
rile i suferintele ei. Acum strigam ca Dumnezeirea a adunat i a Implintat
in noi simtarnintele cele mai sacre, Cu care a Impodobit inimile oamenilor,
strigam cA purtara In noi simtamintul de fiu i de tata, caci ne zicem mos-
tenitori, f ai lui Mihai i ai lui $tefan *i tot deodata fondatorii renaterii Shams flii
Romaniei, parintii Romaniei ; da, acum cunoastem pe maica noastra, lui What
cunoaltem pe Romania ; 11 vedeti, 11 vedem acel loc de supliciu, atingem ai lui
ca ochii notri acel pat de durere, tu care zac parintii i fiii aotri. Un $tefau
minut, un minut, o stiti, un minut Inca, i acel pat de durere se va face
patul nasterii celei ma.i fericite, pe care lumea Intreaga asteapta ca s-o
salute ; un minut, un minut, o $titi, i acel pat de durere se va preface Intr-un
mormint etem, a caruia inscriptie va fi maledictia, da. maledictia orne-
nirii Intregi scrisi Cu singele sufletelor noastre de mina lui Dumnezeu. Acum
cunoWem pe maica noastra, acura na0erea noastri nu mai este mister,
acurn il vedeti, U vedem acel pat de durere ; vedem p-a noastr5. maic5.
i pe a noastra fiic5. desbatIndu-se in ghiarele mortii, le vedem lovite, bat-
jocorite, ne mai aviad glas ca sa strige, dar al arora suspin cutremuri
pannatnl, si noi cu pietatea fiului i cu dragostea maicei In inimile noastre
rezeniam coturile noastre pe capatliul pe care expira in mine maica noas-
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
tr i fiica noastrd. Si sintem Inca a ne Intreba, a tocmi cu constiinta
cu inimile noastre, i sintem Inca a ne Intreba de ne putem indura, de pu-
tern, da, ca s scapam viata i cinstea maicei noastre, de putem, da, ca s
scapam viata i cinstea fiicei noastre, de-i putem da, ce ? Singele nostru ?
si IneA Sufletele noastre ? Amorul nostru propriu ? Nu, nu, de putem da, ca
stArn a ne scapam pe a noastr maica si pe a noastra fiica, ramasitele orgiilor noastre,
Intreba ...? firimiturile de pine si oasele ce se arunca la cini. A, maledictie 1 paminte,
deschide-te, deschide-te i Inghite-ne lasitatea 1 Cerule, loveste, fulgera,
trasneste, siarama, desarma acest brat paricid. Si Intr-acest moment
solenel, fatal cind copilul, nu-1 auziti ? cind copilul tipa, chid copilul tipa,
se svircoleste, chid copilul tipa, se opinteste In pratecele Rominiei, ca sa nu
nasca, numai ca sii. vaza rusinea Injunghierii maicii lui; noi, noi in Iba-
rea juniei noastre, In xnijlocul Parisului, la picioarele otelului4, sintem Inca
a ne Intreba, de ne putem indura a da maicei noastre, care expira In rusine
In bratele noastre. de putem da., ca sa o scapam, a douazecea parte a
veniturilor noastre, a doulzecea parte a singelui Rominiei, a singelui ce
sugem far-de indurare din vinele maicei noastre. A, Dumnezeulel Vai
Vai non& 1 Vai tie, biata Romaine, ce te tirasti Inmuiata. In singe si batjo-
corita la picioarele noastre, i mai nadajduiesti scapare In noi 1 A 1 cruzilor I
Nenorocitilorl N-o vedeti, n-o vedeti, nenorocitilor 1 Iat-o, iat-o, este ea,
a voastr maica, maica voastra, a parintilor si a copiilor vostri. N-o vedeti,
n-o auziti, n-o simtiti, n-o simtiti, nenorocitilor, n-o simtiti agatata de gitu-
rile voastre, batindu-se de piepturile voastre, sarutIndu-va cu lacrimi de
foc si strigindu-v cu suflarea inurindului : MiJl Mill 1 Dragii mei, nu
m5. lasati 1
Rominia Ma iertati ; v-am vestit o comunicatie si nu am facut-o. V-am zis ca,
nu mai poste Romania nu mai poate pieri ; da, Romanie, rninglie-te, ai .curaj ; tu nu
pieri... mai poti pieri, caci mai sint inimi cu credirtta, care roagit In ascuas
singer& in tacere pentru tine ; tu, tu nu rnai poti pieri, caci o jertfa mare
s-a Implinit In numele tau ; o Rominca bolnava pleca din patria ei, ca sa-si
refacti, sanatatea cu ajutorul unei clime mai calde i a unor suvenire pia-
cute inimii ei. In Italia, Rominca auzi, sau mai bine vazu, In visele ei,
Un exempin ca In Paris Incepe sa se vorbeasca o limba noul, limba Invaluita In mis-
de devotament tere, puna de parabole si de simboluri ; c In Paris lncepe sa se faca uncle
al femeii semne asemenea cebra ce sfintele Scripturi ne arata ca vestitoare peirii
romane sau a renasterii nearnului omenesc ; ca inimile cu credinta Weep a intreve-
dea printre acele mistere profetia venirii unei Mesie al romnilor. Bolnava
Indatit Isi aduna ram5.sitele puterilor ei ; i ca printr-un miracol i5i ttri
fiinta-i murinda pina In Paris. Aici, ea se aseza In Cartierul Latin, la doi
pasi de acest 'leas, care pentru dInsa era un adevarat templu. Zina
noaptea, lasat5. uitata de toti, bolnava lupta Cu moartea, nu ca sa traiasca,
ci ca prelungeasca agonia mortii, i sA fure In toate zilele un ce din pu-
tinul ce ar fi putut da durerilor ei ca sa le Impace. Cu cit cresteau durerile
ei, cu atIt curajul ei crestea, Cu atit ea le fura mai mult. Negresit,
Rominca Isi dedese sufletul copilului inimii ei, pruncului roman ce zrunis-
230
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Iise i crestea In mima ei; dar ea stia ca Intr-o societate egoista, brutall
ca a noastra, copilului, ca s &Wawa, Ii trebuia si o zestre material., si ea
nu putea muri 00. a nu-1 tnarma i eu acea zestre. Pentru (Ewa, bolnava
nu avea cleat o singura dorinta, sa-si mai vada o data patria, si s moara
pe bratul maicei ei ; hisa nu plec5. din Paris, pinA nu Incredinta, Intre-
casierului vostru zestrea pruncului roman ; pretul subscriptiei ei la
Societatea studentilor pe un an In.ainte si un capital de o suta galbeni,
toate acestea din economiile de clteva luni ale unei bolnave, neavInd
decit doul sute de franci pe luni i invatata a trai In luxul celor dintti
familii ale tarilor noastre. O sa strigati, la miracol ; miracoli da, miracol
pentru noi. Ce stim noi ? ce cunoastem noi ? Putem noi cunoaste resursele
inimii eroinei romance? $tiu en I ponte ca Romanca, ca sa faca zestrea
pruncului roman, ponte ca dat, ponte ca vi-a vindut inelul amorului
ei, ponte ca si-a vIndut portretul maicei ei, poate cA si-a vindut icoana
Dumnezeului ei, poate c5. si-a vIndut, poate ca vi-a dat banul Inmormin-
tarii ei . . . Dar destul, destul, destul . . . eu nu am cunoscut-o, slut dintre
voi care ati cunoscut-o, O mi-e mil& de voi ; aceste suvenire v5. sfisie
A! de nu v5. simtiti destoinici de asemenea jertfe, de nu va pu-
teti ardica indestul ca sa pretuiti, sA admirati o fapta asa frumoasa, de nu
aveti o lacrarna ca sA varsati pe martira Romanca, cel putin v5. conjur, v5.
conjur, pe ce aveti mai scump (Dumnezeule, scoboara darul tau asupra
capetelor noastre I), vi conjur pe tineretele voastre, pe nadejdile voastre,
pe Dumnezeul vostru, pe patria voastra ; pe voi, romancelor, voi care stiti
iubi, care aveti credinta, care aveti copii, vA conjur pe credinta voastra,
pe amoral vostru, pe copiii vostri; va conjur, fratii mei, va conjur pe
tot ce e sfint in voi, de mai aveti ceva sfInt, intrati, intrati, nvliti, cob.
riti-va In inimile voastre, scormoniti adincurile inimilor voastre, si
pentru numele lui Dumnezeu, cel putin instinctul, instinctul cln.elui, recu-
nostinta.
Mai acordati-mi, vA rog, cItteva minute. Voiu sA va Intreb, daca noi AstSzi,
nu patern avea dedt suvenire, aspiratii ; o stiu, slut oameni care zic ca pre- chid
sentul (si cuvitntul present O. nu v6. sperie ; mA voiu ti tine la o tnaltime, amenirea
unde personalitatile i cortegiul ticalosiilor, cari le Insotesc, nu m5. vor Intreagi
ajunge). Da, slut oameni cari zic cA presentul este o ilusie, c5. sa cautarn intrl
numai viitorul, ca sa nu ne ocupam de present, cA omenirea nu are cleat Intr-o
trecut si viitor, ca presentul nu exista. Sofism I la care raspund, ca far-de frimIntare
present au este si nu ponte fi nici trecut, nici viitor. Ce I nu avem sa ne ocu- necunoscutl
para de present, presentul nu exista, astazi clad omenirea Intreaga vreznilor
Intr-o framtntare necunoscuta vremilor trecute I Ce I suvenire slut glasul trecute
Italiei, glasul Elvetiei ? Ecoul Apeninilor, ecoul Alpilor n-a ajuns phil la
urechile voastre ; nu le auziti, nu amnia tu inimile voastre ? Ce I miscarile
Stiriei, miscarile Siciliei, miscarile Boemiei slut suvenire ? Ce I presentul nu In Croalia
exista, n-avem sA ne ocupam de present, astazi, end si In Croatia damele
fi rup salbele, Isi smulg podoabele capetelor lor O le arunca deputatilor
cari reclama bimba nationa15., limba croata I Nu avem s5. ne ocupam de
331
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMi1NI
Zn Ungaria present, astizi, cInd la portile noastre, aristocratia magbiarl jurl sA impartA
cu popolul drepturile i privilegiurile ei, chid, In camera de la Presburg.
Ungurii fluerl decrete/e ImpAratului Austriei, ciad deputatii unguri declarl
plmIntul lor dint, proclaml cA (maul care atinge plmIntul ungur sau o navA
In Germania ungarl este liber I Nu existl presentul, astAzi, and Germania ea MAO se
scoboarl din nebuloasele ei regioane pe pinta publicl, se piple, strigl
exist, trebuie s5. rnA misc ; astAzi, chid In tenmitele Berlinului Miroslavski
rAspunde la sentinta de moarte Nu, nu voiu mill ioviti, grAbiti-vA,
cad mai am doulzeci de milioane de frati gata sa perpetue martiriul meu ;
mor, Ina cel din urml ceas al liberlrii a sunat". Ce I n-avem sA ne ocuplin
de present astAzi, ciad vedem minile popolului celui mai corupt, celui mai
degradat, cind vedem minile lazaronilor napolitani ardicind din grInl
steagul libertfii, infigindu-I biruitor pe monumentele lor ; ciad vedeja In
Sicilia, un awl de sasesprezece mii de oameni, Invingind sub lamina
focului citadelei ce fulgera i trlsnea asuprl-i toate armiile rigli Neapolului.
Dar In Palermo, unde mirosul prafului de puscl Intinerea pe bltrini, lnarma
pe copii, ImbArbAtia femeile, unde din norul fie0e-c5seia bombe area un
batalion de eroi. SA nu ne ocupAm de present , astzi, chid vedem sceptrul
In Wadi
de fier al tiranului Neapolului topindu-se la cAldura une imbrAtisAri ;
Italia.,. ati auzit-o In ulita Toledului un ofiter love0e un om al popolului, omul
popolului ii strigl : De ce na love0i ? nu sintem frati ?" Ofiterul sare de pe
cal, se aruncl In bratele lui, frAtesc se ImbrAt4eaz5., electrismul frAtiei se
comuniel din mu In om, i Intr-o secundl ImbrAtifarea se reproduce Intre
fie-care om al popolului, i despotul Europei cel mai crud, cel mai mindru,
la maiestatea spectacolului cade la pAuuint, cere iertare i strig5. popolului :
fie voia ta, tu singur eqti suveranul. Sl nu ne ocuplm de present, astAzi,
clnd vedem pe Italieni In Turin, In Gena, In Fiorenta, In Pisa, In Livorno,
In Ferara, In Bolonia, in Roma, pretutindeni organisInd gardii nationale
proclamind libertatea i unitatea Italiei ; chid vedem pe duca Toscanei
lucrInd ziva i noaptea la facerea unei Constitutii, ca sA Intimpine cererea
popolului ; and vedem pe cel mai puternic rig& al Italiei supuindu-se unei
simple adrese a municipaliatii Turinului i decretInd representatia natio-
nall ; and vedem pe Papa el insusi declarindu-se revolutionar i proclamind
pentru mutliai datl dint pe pAmInt ceca ce In ceruri a fost totdeauna dint ;
In Myelin ... and vedem In Elvetia o mina de oameni, defiind 5 Europa intreagli 0 cele
dintli Puteri ale Europei strigl, iau armele, Intind pustile asuprl-le, i In
camera de la Bern dou5.sprezece glasuri libere le desarml, le ruOneazA
&tie ... pe toate.
rind din Ce I presentuI nu existl, n-avem sl ne ocuplm de present astAzi, astAzi
toate pArlile and omenirea Incepe sA trliascl de o viatl reel, astlzi and omenirea
iumii se Intreag realiseazA pentru intria0 datA visele, presentimentele geniile tuturor
comunici veacurilor, astAzi chid vedem toate sistemele, toate doctrinele, toate dog-
htio*te mele, toate religiile confundindu-se, absorbindu-se intr-unul Dumnezeu ;
In matelot astAzi ciad vedeja pe Moise, pe Christ, pe Moamet, pe magistratii revolutiei
libertAlil francese, mlinile sezind alAturi la acela0 banchet, la banchetul
332
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
omenirii, la banchetul Dumnezeirii ; chid vedem pe fiii lui Israil cIntInd
gloria pontifului catolicilor, pontifului crestinilor, si pe pontiful crestinilor
trimetind darnri sefulni Islamului ; a,st5,zi clnd din toate partite lumii oame-
nii aleargl, se cautl, se comunicl, fritesc In numele libertltii ; and vedem
pe nemti, pe francesi, pe englesi, pe americani, dIndn-si mlinile pe de-asupra Cind ...
zidurilor Chinei ; clnd vedem fabrica, cuibul robiei, transformIndu-se intr-un fabrica,
leag5n de libertate, clnd vedem pe beiul de la Tunis decretind libertatea cuibul robief,
robilor si proclarnind In plmInt de libertate pimIntul regentei Tunisului. Ce! se transforrnli
sl nu ne ocuplm de present, presentul nu exist astlzi, and natiile cele mai Intr-un 'men
efemere, cele mai problematice, naliile care n-an avut Inca roll pe scena de libertate ...
lumii, san pe care le credeam Ingropate de veacnri, les din toate colturile
la lumina soarelui s'i declarl In gura mare nationalitltile lor, drepturile lor
neprescrise, neprescriptibile, eterne ; ast5zi, clnd tot ce are viatl roagl, Drepturile
strigl, luptl, asudl, singer& ca acela care vede fata lui Dumnezeu. Da, neprescriptibile
Dumnezeu astlzi atinge pImIntul, si ardicl la dinsul tot ce crede, tot ce ale naliilor
miscl, tot ce are viat.l. Ce? clnd tot crede, tot miscl, tot are viat.5 numai noi,
numai noi s5. nu credem, sl nu misclm, sl nu avem viatl I numai romlnii
sl nu creadl, sl nu miste, s5, nu &sib& vial I ... Rom5.nii ... cici noi, cine
stilton noi ? ce stim noi ? lntrebat-am vreodat5, pe Rominia ? intrat-am
vreodatl in comunicatie cu ea ? ascultat-am vreodat glasul ei ? nu I $i
cei mai buni dintre noi, s'i prietenii nostri comuni, si ei slat strlini
Romani ei.
Iubiti, admirati, si eu iubesc, admir, ador, da, ador, ador focul lui Cfirlova
Clrlova, ador originalitatea lui Alecsandri, ador frumusetile lui Negruti, Alecsandri
ador finetea s'i naivitatea Alexandrescului, ador spiritul si amorul lui Negruzzi
Rosetti, ador ardieta si bogltia limbii lui Aristia, ador strofele eroice ale Alezandrescn
Bolintineanului, ador frumoasa si docta varietate a scrierilor lui Eliad, da, Rosetti
le ador, ador scrierile poetilor nostri, s'i de ar r5-spunde memoria mea pla- Aristia
cen ii cu care le cetesc, ar trebui sl le stiu pe toate pe din afarl; da, glasu- Bolintineann
rile lor si mie Imi sint drage, si eu le invoc adesea. in minutele mele cele negre, Eliade
ele vin, m5, Inconjoarl, ml mInglie, m5. Imbatl., ml adorm ; e glasul lui
Rosetti, glasul lui Negruti, grit glasuri prietene, dar nu, nu, nu e glasul
Romlniei, cici nu-mi d5. viatl. Poetul cIntl, aci datina lui e sl cliate. De ce
bate pendula aceea ? pendula bate, c5,ci ea e flcutl ca sl batft. Asa si coarda
lirei poetului, cind sail vIntul, and cade un suspin pe dinsa, ea sbIrnlie,
cici trebuie a sbIrnlie. Dar Rominia n-a suflat Incl pe coardele lirelor poe-
tilor nostri, cici aid unul dintr-Insii n-a strIns Ina. pe Romlnia In bra.tele
lui. 0 dat5. numai, o singurl dati am auzit si eu un sunet, un sunet de
acelea care desteaptl, fecondl, Inaltl inima unui popol. Era glasul Roma-
niei, da, nu m5. insel, sunetul acela era un suspin adInc sclpat din peptul
Rominiei si nimeni nu 1-am Inteles ; poetul, care ni 1-a dat, nu I-a Inteles ;
poetul, care ni 1-a dat, nu 1-a Inteles si nu I-a pntut Intelege, cici cind
Dumnezeu vorbeste prin buzele poetului, poetul nu stie ce zice ; and ar
sti-o, buzele lui s-ar Inclesta ; copiii care-1 repet5. nu-1 Inteleg, s'i cei ce 1-ar
Intelege nu-1 pot Intelege, cici buzele lor nu sInt nevinovate. Y1 cunoasteti
333
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
tofi acel vers profetic, caci este unic, 1-afi numit : ce am fost si ce am fi
noi t... ce am fi fost i ce am fi noi. Dar, clnd tot crede, tot mirk tot
are viafa, numai romanii sa nu creada, al nu miste, si nu aiba viafa I
Romanii ; caci Inca o data, noi, ce stim noi, cine sintem noi ? cine sintem
noi ? cu turcii am fost turci, cu muscalii muscali, cu tatarii am fost tatari,
cu unii i cu alfii totdeauna fanarioti, niciodata romani. Romania a suspi-
Romania nat prin buzele poetului i noi nu am ascultat-o, o data, o singura data
a strigat Romania a strigat prin gura Vladimirescului i noi ne-am sperit, am asvIr-
prin gura lit-o In brafele strainului si am fugit. Cine sintem noi ? noi ? noi sIntem urItul,
Vladimires- vifiul, negafia dritului, blestemul, neantul. Am batjocorit numele de
cului roman i Dumnezeu ne-a pedepsit, nn mai avem nume ; am scuipat pe legea
parinfilor nostri i Dumnezeu ne-a pedepsit, nu mai avem lege ; am traficat
cu patria noastra i Dumnezeu ne-a pedepsit, nil raai avem patrie. Sint
cifiva ani, noi Inchinam la masa i cu cine I cind romanul, dupa, ce lucra
toata ziva pamintul cel mai roditor al globului, seara era redus sI. se hra-
neasca. Cu coaje de copaci, voi, da, voi, danfuiafi i cu cine ? cu moscovifii ;
dud pe romancufa desculfa. o Inhama ca pe vite la carele armiei, care
rnergea sa rupa tratatele romanilor la Adrianopol, si de acolo sa Injuge pe
frafii lor In Polonia ca satana cIntam i jucam Cu ucigasul, pe pintecele
victimei ... A I ce de infamie, ce de crime, ce de singe, ce de blestem I
nu, nu, nu, noi nu avem, nu putem avea patrie. i aici blestemul tie goneste,
aici, unde nu avem nici pozifie social& nici interes individual, si aici uncle
si ca oameni i ca scolari nu avem nimic a ne pismui, si aici pe bancile scoa-
lei, pe pamintul Franfei, pamint facut ca sa ne iubim i sl frafim, si aic i
ura i fafarnicia stilt legea noastra ; ne dam mInile, ne imbrb.fisam, pe din
dos ne defaimam, ne sf/siem, ne meprisam unii pe alfii, i astfel e puterea
blestemului, !nett i meprisindu-ne tot ne pismuim, ne pismuim unii altora
ticalosiile noastre.
Patria Noi, patrie I da, strigam patrie, caci moda e sa strigi patrie ; strigam
noastri patrie, caci asa e puterea opiniei, limit de nu vei zice cl-fi cunosti, ca-fi
iubesti patria, nici o poarta nu fi se deschide ; de multe ori, o stiu, credem
In sinceritate el avem patrie, cl dorim patria ; dar stifi care e patria noastra ?
Patria noastra I este vanitatea, ambitia noastra, ; patria noastr sint roadele
pamintului adapat cu sudoarea rominului ; patria noastra este robia
frafilor nostri. Noi, patrie I nu, nu, i In minutele acele rari In care putem
varsa i noi o lacrima pe nenorocirile altuia, i atunci n.oi nu putem avea
lacrami pentru Romania, caci Romania ne este strain& noul, caci Romania
nu exista, pentru noi. Noi sa avem iubire de patrie I nu, o mie de ori nu ;
ideea chiar de patrie ne este necunoscuta noul ; da, iubirea de patrie,
amorul pur al patriei, incarnafia Dumnezeirii I Darul ceresc care Oda,
IncInta, sufletul patriotului, el nu se poate Incuiba In inimile noastre. Este
adevarat proverbul popolului, ca tot ce iese din gura popolului : cel ce face
pentru diavolul Isi vinde sufletul, i noi ne-am vindut suflet, am facut pact
Cu diavolul, ne-am bucurat de toate n,elegiuirile, ne-am Ingr5.sat, ne-am Imba-
tat cu sudoarea, cu sIngele, cu cinstea, cu suvenirile, ca nadejdile, Cu
334
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
mile, cu credinta, cu Dumnezeul, cu patria romanului. Presentul nu exista I
da, pentni noi presentul nu exista, noi nu avem present, caci nu am avut
trecut si nu voin avea viitor, noi nu existim, noi nu avem patrie, noi sin-
tem unti.
Dar rominul, romanul el exista, a existat si va exista, el are present,
el are patrie, el este frumos ce e mai frumos declt martiriul ! noi sintem
glzi s'i el e martirul.
A I dragii mei I ca sa doblIndim si noi o patrie, trebuie sa. purtam multa
vreme In spinarile noastre crucea ce am calcat-o In picioare ; trebuie sa, cadem
la pamint, sa ne pocaim, sa ne rugam, sa plingem, sa luptam, sa singeram.
Sa. ne grabim, sa ne grabim, fratii mei de nenorocire, pacatul nu mai asteapta, Si ne
mlnia cerului atingc capetele noastre ; sa ne grabim, sa. ne grabim, fratii mei, grabim ...
caci cea.sul Romaniei a sunat, ziva Incoronarii a sosit I diadema Romniei ella ceasu1
este ispravita, s'i diadema Romaniei este diadema cea mai frurnoasa. ce Romaniei
a iesit din ralinile Dumnezeirii. Slat optsprezece veacuri de clnd Dumnezeu a sunat ...
el Insusi lucreaza la podoabele ei. Noi nu o putem vedea ; de am zari-o
numai, fetele noastre ar arde. Briliantele ei lucesc, ard ca ochii lui Dumne-
zeu ; razele soarelui nu slut decit refletul ra.zelor lor. Briliantele ei I Brilian-
tele ei sint sfinte ca singele ce a curs pe crucea lui Isus, briliantele ei stilt
lacrimile martirilcr romani. SI ne grabim, sa ne grabim, fratii mei, O. iubim,
sa. fratim, sa. ne romanim, ca patria martiriului, patria gloriei sa fie si patria
noastra 1
Dupa Anal 1848. I, p. 61-73; publicat intli de C. A. Rosetti In Pruncu1 Roznan", I,
1848, nr. 15, 17 iulie, p. 57-61.
1. Scarlat Varnav. 2. Am inlocuit peste tot : dar, dard, In sens afirmativ, prin da. 3. Corabia,
arca. 4. Altarului. 5. Sfidil.d.
LUCRLIRILE TARE' SE LAMURESC..."

PROGRAMUL PARTIDEI TINERILOR
I.
88
DIN SCRISOAREA LUI N. BALCESCU CATRE ALEXANDRA FLORESCU
Paris 15/3 dechem. 1847
de carc ti-am vorbit poarta. titlu La Valachie sous le Hospodar

Bropra
Bibesco 2. 0 poti gasi endesc pe la Sutulesti, care trebuie s-o aibl fiindca
reprezinteazi ideile lor. Acum lucrurile Wei se limuresc. Partidele se
Impart In trei : 1 Partida fan ariot 5., care In aceasta brosura si-a
dat progra.mul ei. 20 Partida bat rinilor boier i, cu 13ibescu,
si al 3-lea, Partida t inerilo r, al carii program se tipareste acum
335
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
si. va esi la I ianuarie viitor, 1, si pe care ti-o voi trimite indatl. Lumea apoi
va judeca cine vede mai bine si cine iubeste mai mult tara".
N. Bilcescu
II.
M. DESPREZ, MOLDO-VALAHIA 1 311FAREA ROBANEASCX
situatie a romanismului, ca si intreaga sa istorie, se videste

Actuala
limpede In aceast& lupt& dintre patriotismul latin al moldo-valahilor
i intrigile greco-ruse. Prost slujit de oamenii pe care i-a adns la putere,
persecutat cu inversunare de greci si de rusi, slab Incurajat de turci, romi-
nismul supravietuieste totusi si prosper& ; el domneste In Moldo-Valahia ;
stApineste Bucovina, Ungaria r&sisiteani, Transilvania, in ciuda maghia-
Rominismul riIor, Basarabia, In pofida rusilor, si a stabilit intre toate tArile romine o
prosperi legturl de idei si de interese nu mai putin putemic& cleat cea de singe.
,,In latreaga Cutovlahii, care s5.15.sluiesc de cealalti parte a Dunlrii, indeosebi in muntii
Roe" Macedoniei, izolati astfel de Moldo-Valahia si de tulpina-mam a neamului
lor, destinati, farl-ndoiali, sa fie antrenati intr-o zi, impreuni Cu albanezii,
In miscarea ilir& sau elenicA, sint singurele populatii romlnesti care-i lipsesc
rominismului. Transilvanii, dimpotrivi, care au fost Inc& din secolul trecut
promotorii studiilor istorice si filologice, jigniti de pretentiile maghiare,
dup cttiva ani de odihni au reintrat In arena si p5.sesc cu indasneall in
rind cu moldo-valahii. Bucovinenii, atasati la regatul Galitiei, putin nume-
rosi si slab organizati pentru lupt5., aderl totusi la miscare, si-i urmAresc cu
dragoste fr&teascl toate fazele. In sfirsit, basarabenii, desi slat legati In Ian-
turi de Rusia, cu titlul de cucerire, si lipsiti de institutiile ce le-au fost
garantate In epoca anexiunii, iau parte activ la opera literasI a Moldo-
Valahiei si a Transilvaniei si, licit de aspr este reserva impusl cuvintuhd
Intr-o tara aflatk sub o asemenea cirmuire, ei mai stiu Inc& sl slujeasc gin-
direa comun& prin cultivarea pasnic& a limbii nationale si studierea tradi-
tiilor. Intreaga Romlnie este deci fidell acestei credit* de neam, care face
din toti romlnii un singar popor si care, dindu-i tinerete si viata, li fIgIdu-
ieste totodatl unitate politic1.
Aceasti mare Moldo-Valahia rimine pin& In prezent punctul spre care converge s i
activitate unde se concentrea.z& aceast mare activitate a spiritelor, si tot aici, once
a spiritelor ar face fanariotii si rusii, ideea are cele mai multe posibilitati de a se mate-
se concentreaza rializa In fapte. Vine momentul In care o generatie nona si mai puternici
la Moldo-Valahia f&r& a fi mai puthi moderat& decit cele care au precedat-o, va intra tn. cariera
336
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
politica si va aduce aici In mod deschi.s traditiile i ambiiile romanismului.
Partida batrinilo r, decimata de virsta cu fiecare zi, Iasi vacante partida
pozitii administrative care in curind nu vor putea fi ocnpate decit de t i n e- tluerilar
rii valah i. Chiar daca ar fi condamnati sA ramina in afara treburilor
obstesti i s. nu-si foloseascit cunostintele dobindite cleat pentru lucran
literare i pentru politics speculativa, tin erii vor continua sA fie staptnii
opiniei publice i sa aibi greutate tot mai mare in mersul lucrurilor. $i poate
el nu va fi lipsit de primejdie daci domnitorii vor incerca sA renal* la
concursul lor. Desi tin eri i se abfin sA califica asa cura se cuvine delapi- Pozilia
darile evidente ale lui Mihai Sturdza si slabiciunile politice ale lui Gheorghe fag de
Bibescu, ei nu au citusi de putin in privinta, acestor domnitori idei precon- domnitorli
cepute, nici proiecte dusmanoase cinici chiar vreun sentiment de nri ascunsa. mt Sturdza
Sprijinul acestei noi particle este totusi conditional, si daca actualii domni-
tori, In loc sa accepte cam ce poate fi aplica.t in practica. din romanism Ghi Bibescu
in imprejurarile de fag, In loc si-i permit& sa se dezvolte ta liniste
pace prin publicitate sau in scan, s-ar gindi sA combata publicitatea prin
cenzura, cura s-a Intimplat prea deseori, sau si impiedice propagarea
limbii si a literaturii nationale In InvatimIntul superior, cura tacearel astazi
sub falsul pretext de a Incuraja bimba francez1L; daca, speriati de amenin-
tarile fanariotilor, le-ar reda acestora ceva din hifluenta pe care au pier-
dut-o ; daca s-ar prosterna cu pret multi complezenta in fata
diploinatice pe caro si le ingiduie atit de frecvent pr o tact or a tn 1,
-atunci t in er i i ax fi intr-adeviir siliti sa se pronunte impotriva acestor
domnitori necredinciosi obirsiei lor, si-i urmareasel printr-o opozifie cate-
gorica i sistematici. Apoi, reluind, poate, Increderea cu care Vladimirescu Tradijille
facea apel odinioara la Sultan impotriva domnitorilor fanarioti, ar vedea de la 1821
daca nu s-ar glsi cumva printre ei vreun alt boier din care si se poata face cominismul
un domnitor care, respectind suzemnitatea otomana, ar reusi In sfirsit sa
continue si sa dezvolte tradiiiile de la 1821 si sA treaci puterea In mtinile
ronianismului. a once caz, daca eindirea national& ajunge la cirma
fie pentru ci actnalii domnitori nu se vor terne si-i deschida bratele, fie
pentru ca ea Insisi va fi urcat pe tron un domnitor ales de ea, ziva aceasta
va fi cea mai frumoasi din cite au stralucit vreodata dea,supra Principatelor
dea.supra Romaniei. Ea va aduce lumina. i bucurie In toate directiile,
de la Marea Neagra la Tisa, de la Dunare la, Nistm. Transilvanii, care nu
nit& niciodata sa numeasca cele doul Principate patria lor, vor credo ca au
triumfat ei uncid. Basarabenii vor folosi tot cesa ce le-a mai ramas din liber-
tate pentru a aplauda succesul fratilor lor valahi, si astfel, datorita gindirii
romine.sti, vor exista oameni fericiti pial si sub sceptrul faxilor. $i tot la
ziva aceea., In virtute,a acestei comunititi de intentii i prin efectul universal
al victoriei moldo-valahilor, unitatea romaneasca va fi facut un pas hotari-
tor, iar miscarea romineasca va fi devenit una din puterile morale, una din
fortele politice cele mai mari din Europa rasariteana.
" trr
25-c. 537 80
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMdiAll
Textn1 trances
H. DESPREZ, LA MOLDO-VALACHIE ET LE liOUVEMENT ROUMAIN...
j 4
La situation actuelle du roumanisme comme toute son histoire, se

montre it dcouvert dans ce combat entre le patriotisme latin des Moldo-
Valaques et les intrigues greco-russes. Mal servi par les hommes qu 'il a
port au pouvoir, persecute avec acharnement par les Grecs et les Russes,
peu favorise par les Turcs, le roumanisme survit pourtant et prospere;
il regne en Moldo-Valachie ; il possede la Bucovine, la Hongrie orientale,
la Transylvanie en dpit des Magyares, la Bessarabie malgre les Russes, et
il a tabli entre tons les pays rournains un lien d'ides et d'intrets non
moins fort que celui du sang. Les Kutzovlaques, qui habitent de l'autre
c6te du Danube, principalement dans les montagnes de la Macedoine, isoles
ainsi de la Moldo-Valachie et de la souche-mere de leur race, destines sans
doute it tre entralnes un jour avec les Albanais dans le mouvement illyrien
ou hllenique, sont les seuls peuples roumains qui fassent dfaut au rouma-
nisme. Les Transylvains, au contraire, qui avaient t, des le dernier sack,
les promoteurs des etudes historiques et philologiques, blesses par les pre-
tentions magyares, aprs quelques annes de repos, sont rentres en lice et
marchent bazdiment de front avec les Moldo-Valaques. Les Bucovinois,
attachs au royaume de Gallicie, pen nombreux et peu organises pour la
lutte, y adherent du moins, et en suivent fratemellement toutes les phases.
Enfin les Bessarabes, quoique enchalns A la Russia it titre de conquete
et depouilles des institutions qui leur avaient t garanties it l'poque de
l'annexion, prennent une part active h. l'oeuvre litteraire de la Moldo-Valachie
et de la Transylvanie et, si severe que soit la reserve impose it la parole
dans un pays place sous un tel gouvemement, ils savent encore servir la
pens& commune par le culte pacifique de la langue nat ionale et l'tude
des traditions. La Roumanie entiere est done fidele i cette foi en la race qui
fait de tous les Roumains un seul peuple et qui, en lui rendant la jeunesse
et la vie, lui promet aussi l'unit politique.
La Moldo-Valachie demeure jusqu'i present le point vers lequel converge
et oh se resume ce grand travail des esprits, et c'est lit aussi, quoi que fassent
les Fanariotes et les Russes, que rid& a le plus de moyens de pntrer
bient6t dans les faits. Le moment arrive oh une generation nouvelle et plus
forte, sans etre moins modere que celles qui ont precede, va entrer dans
la carriere politique et y porter franchement les souvenirs et les ambitions
du roumanisme. Le parti des vieux Valaque s, decime chaque jour
par rage, laisse vacantes des positions administratives qui bientt ne pour-
ront plus etre remplies que par les jeunes Valaque s. Fussent-ils,
meme condamnes h rester en dehors des affaires et h n'employer qu'i des
travaux litteraires et It la politique speculative leurs connaissances acquises,
tee
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
les jeunes Valaques seraient mattres de l'opinion et pseraient
toujours d'un grand poids sur la marche des choses. Peut-tre mrne ne
serait-ce pas sans danger que les Hospodars essaieraient de se passer de leur
concours. Les jennes Valaque s, tout en se rservant de qualifier
comme il convient les malversations patentes de Michel Stourdza et les
dfaillances politiques de Georges Bibesco, n'ont point contre ces Princes de
parti pris, aucun projet d'hostilit, ni mme aucun sentiment de rancune.
L'appui de ce parti nouveau est cependant conditionnel, et si les Princes
actuels, au lieu d'accepter ce que le roumanisme a de praticable dans les
circonstances prsentes, au lieu de lui perznettre de se dvelopper tranquil-
lement et pacifiquement par la publicit on dans les coles, s'avisaient de
combattre la publicit par la censure, comme il est arriv trop souvent, ou
d'entraver la propagation de la langue et de la littrature nationale dans
l'enseignement suprienr, comme ils l'essaient aujourd'hui sous le faux
prtexte de favoriser la langue franaise ; si, effrays par les menaces des
Fanariotes, ils leur rendaient quelque peu de leur influence perdue ; s'ils
se prosternaient trop comp/aisamment devant les illgalits diplomatique,s
que se permet si frquemment le protectora t, alors les jeunes
Valaques seraient bien forcs de se prononcer contre ces Princes infi-
(Ries k leur origine, de les poursnivre par une opposition formelle et syst-
matique. Puis, reprenant, peut-tre, la confiance avec laquelle Vladimiresco
en appelait nagure des hospodars fanariotes au Sultan, its verraient s'il
n'est point enfin parmi eux quelque autre boyard dont on puisse faire un
prince qui, respectneux pour la suzerainet ottoman.e, saurait enfin conti-
nuer largement les traditions de 1821 et mettre le pouvoir aux mains du
rournanisme. Dans tons les cas, que la pense nationale s'empare du gou-
vemement du pays, soit parce que les Princes actuels ne craindraient point
de lui ouvrir leurs bras, soit parce qu'elle aurait elle-mme lev sur le
trine un prince de son choix, ce jour sera le plus beau qui ait depuis
longtemps brill sur les Principauts et sur la Roumanie. Il portera la lumi-
re et la joie dans toutes les directions, de la Mer Noire It la Theiss, du
Danube au Dniester. Les Transylvains, qui ne manquent jamais d'appeler
les deux Principauts leur patrie, croiront eux-mmes triompher. Les
Bessarabes useront de tout ce qui leur reste de libert pour applaudir au
succs de leur frres valaques, et il y aura ainsi des hommes heureux par la
pense roumaine jusqne sous le sceptre des czars. Ce jour-1h aussi, par la
vertu de cette communaut d'intentions et par l'effet universel de la vic-
toire des Moldo-Valaques, l'unit roumaitte aura fait un pas dcisif, et le
rnouvement roumain sera devenu une des puissances morales, une des
forces politiques les plus grandes de l'Europe orientale.
I. B.C.S., Asezindritul N. BlIcescu. Public:04 la Studii", 2/1962, p. 379-380 (C. Bodea

P. Cernovodeaau, Materiai. ma peostrw biogrefia lid Nieolae Bigkeseee). If. H. Desprez, La
Mokto-Velteekia et Is seessveisest tome* In Revue des Deux Mondes" XVIII (1848), vol. XXI,
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0111.4111
p.103-131 (apIrutII si In brosorS, 80,31 p.); reproducere In Anul 1848 I, p, 88-122. Partea
citata, In Anu1 1848, este la p, 118-118.
I. Brosura a aprut la Bruxelles, 1847. 2, E vorba de articolul Ltd H. Despres, din care !edam
extrasul de fag.
DESFIINTAREA VAMII DINTRE

TARA ROMANEA SC.& SI MOLDOVA
89
ARTICOLUL 8 DIN ACTUL DE CONVENTE INTRE INVECINAME PRINT1PATE
A TARII ROMANEVTI *I A MOLDOVII PE AL DOILE PERIOD
8-1e. Marginirile si vamuirile urmate pina acum si care au a se mai

Art,
urma pina la 1 ghenarie 1848, asupra liniei granifei desparfitoare dintre
amindoul prinfipatele se desfiinfeaza si vor amine desfiinfate pentru tot-
deauna, far& Ina a se sminti veniturile sfaturilor orasenesti sau a eforillor,
pentru cite obiecte fijad supuse la plata de asemine venituri se vor consoma
in15.untrul orasilor. Spre acest sfirsit, se legiuesc si vor amine pentru tot-
deauna statornicite si nestramutate regulile urmatoare :
Marfurile si productele pamintesti, lemnariile, petraria, vitele, bautu-
rile si once alt product a prinfipatelor invecinate, WI osabire de fel, sint
slobode prin reciprocitate sa intre dintr-un prinfipat in celalalt 'Ara sa pia-
teasel nimic sub cuvint de vaml, axiz, tacsie sau alt1 numire i fat% sit fie
supuse la vreo revine; se osebete sarea, care este opritg de a trece dintr-un
prinfipat In celalalt pentru oabirea preturilor In consumatia dinla.untrul
terilor, hotlrite prin Reglementurile Organice.
Daca unele dintr-aceste, trecind de /a un prinfipat la altul s-ar
exporta piste celelalte granifi a farii in care ar fi intrat, vor pliti dreptul
exportatiei la stApinirea terii prin a clreia granit5, se vor exporta.
Toate mIrfurile qi alte obiecte staine cite au slobodl intrare intru
aceste doua printipate, platind data vama importatiei la a lor intrare, sint
slobode de a trece i in cealalt tari, WI nici o plati de vamA. lar cOe ce
se vor aduce printr-un printipat In cealalalt, anume prin tranzit, pe de o
parte la granita pe unde vor Infra se vor supune la regulile de tranzit, iar
pe de alta vor plkti a lor varna la local unde se vor deschide sau .se vor
aduce anume spre vinzare.
In vara viitoare, o comisie mixti i alcituit de oameni cu spetiali-
tate i imputerniciti prin poronci i instructii ale inaltelor oblAduiri, vor
alcittui conditiile vamilor din amindou& printipatele, precum i o asemanat5.
tarifi pezrtru toate obiectele ce vot fi stipuse la plata de vaml, socotitA cite
trei la sut i care se va reinnoi pe fieOecare curs de ese ani. Se intelege a
In aceastk tarifi. nu are a se cuprinde exportatia: vitelor i a zaherelilor,
fijad pentru aceste hotirita osebita. plata. F3azul ce vor lua acqt 4. asuprn
340
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
preturilor obiectelor, dup care vor hoar! anume snail pentru acei cuveniti
cite trei la suta, la fiecare obiect, vor fi preturile din cei din urma trei ani
din amIndou printipatele unite si din care vor trage pretul de mijloc.
Cu acest feliu de conditii i tarifa, desavirsite prin toate formalitatile
cerute, se vor vinde prin lifitaf ie vamile Terii Romanesti si a 3loldovei,
unite citra unul i acelasi cumparator, sau cAtra una si aceiasi companie,
pentru un period in tara Moldovei i pentru cellIalt In Tara Romaneasca
prin urniare cu asemiue chip pentru toate perioadele urmatoare. Se vor
pazi /ma totdeauna formalitatile trebuincioase istiute pentru toate cele
de asemine fire lititatiei ale veuiturilor publice si se indatoreaza stapinirea,
In a careia tara se va savirsi vinzarea, ca s ieie i pentru cealalta tara osa-
ba sigurantie, potrivit cu cuprinderea conditiilor, pe care s o trirnita la
Visteria respectiva spre a sta Wog pin5.1a sfirsitul contractului.
Pretul cel de pe urma al adjudecatiei, asupra careia va Incheie contract
cumparatorul Cu stapinirea taxii intru care se va savirsi vinzarea, se va
imparti In trei deopotriva part', din care dou se vor da In Visteria Terii
Romanesti si una In Visteria Moldavei.
A r t. 12 - 1 e. Adieu' al 8-le a acestui proiect de conventie se va da

in chibzuirea cinstitelor Obstesti Obicinuite Adunar din amindoua Printi-
patele In sesiile viitoare i dupa s5.vIrsirea acestii formalitati se vor schimba
a lui ratificatii In capitala Iasi, In curgire de cincisprezece zile san ma i curad
de se va pate face.
SubtiscMitii, -Imputerniciti prin luminatele ofisuri ale Preainaltatilor
domni i anume a Preatnaltatului domn al Terii Romanesti cu of is de sub
No. 2 si al Preainaltatului domn al Moldovei cu ofis de sub No. 2, am alca-
tuit si am iscalit acest act de conventie, puind si ale noastre peceti. Inchiet
In capitala Iasi, la anul 1846, ghenarie 30 zile.
Buktin, foaie Ia0, XV, 1847, nr. 101, 21 decembrie, p, 577-578:
PARTII)A.LIBERALA
DIN TAJA, RomINEAscA
90
R. G. COLQUHOU/4, CONSUL GENERAL BRITANIC LA BUCURESTI, CATRE
STRATFORD CANNING; AMBASADORUL ANGL1EI LA CONSTANT1NOPOL
Confideplil
Excelenti, Bucuresti, 6 -aprilie 1848
dupa sosirea vetjlor asupra exenimentelor de la Paris inceput Doi fruntgi

Indati
I o .foarte actiya miscare printr,e tineriisle aici; multi dintre ei, dup pun} al Partidei
v-am, noli,re/atat, au studiat In ,Franta. Partidele erau divizate, cei mai liberak:
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tineri fiind doritori de schimbari mai mari decti cele pe care cei Mai virstnici
eran dispusi sa le admita. Dintre tineri un domn Constantin Rosetti i un
domn Ion Ghica (acesta din urma ginerele d-lui de Mavros, directorul gene-
ral rus al carantinelor) sint conducatorii recunoscuti. Personalit5.file aces-
tor doi tineri, desi foarte diferite, fi indrept&tesc s la conducerea In cazul
unei mivcari.
Rosetti DI. Rosetti, un om cu o minte vioaie dar cn idei nu foarte saiiatoase,
strict onest i oaorabil, poet de oarecare valoare In tara sa, prieten personal
al multor conducatori actuali ai afacerilor publice in Franta, este partizanul
unor masuri foarte radicale. El a av-at mai multe Intrevederi cu Principele,
vorbindu-i deschis i oferindu-se sa-i dezvaluie numeroasele abuzuri de care
se fac vinovati de multi ani minivtrii i oamenii sai. El a demonstrat necesi-
tatea unor concesii imediate i vaste care trebuie Mute opiniei publice, ca
Libertatea presei ; Responsabilitatea. ministerial& ; Despovararea taxanimii
de grelele sarcini care o doboara, trectadu-le asupra clasei boierilor i celei
negustoresti, care acum slat scutite de once fel de impozite vi a cenit starui-
tor Principelui sa dizolve actuala Obvteasca Adunare, aleasi cu o attt de
flagrant& incalcare a Regulamentului organic ; a mai cenit ca dreptul de
vot, limitat foarte de curind printr-o simpla grevita aplicare sau grevita
interpretare a Regulamentului, s fie extins la toate persoanele posedind
pamint sau case. La toate aceste propinen Principele a r5.spuns evaziv,
declarInd ca in inima lui el era un si mai adevarat patriot roman decit
d. Rosetti, dar ca momentul nu era favorabil i nici Tara Romaneasca nu
era in situatia de a fi inzestrata cu asemenea institutii ; el a incheiatcerind
insistent d-lui Rosetti sa Inceteze de a mai fine in casa sa intruniri ale
nemultumitilor care au provocat In tot orasul un sentiment de nesiguranta
foarte diunator ordinei publice. DI. Rosetti a contestat c fine intruniri
seditioase. El a spus c intrunirile de la el de aces.% din alte 2-3 case eran
justificate de alarma nascuta In mintea lor de misurile de securitate care
pareau a fi luate de Principele insusi si de unii dintre cei mai primejdiosi
dintre minitrii sai, ca de exempla mutaren In Nina. zi a fondurilor Cassei
Centrale, a Spitalului i Mitropoliei de la local lor obivnuit la vistieria tarii,
sau vtirea ca. In cursul mai multor nopti Ministrul de Interne, d. Villara
Aga de Politie (doll& persoane unaaim detestate) scoseser din ora' toate
buiturile lor de valoare, bani i documente.
Principele s-a despastit de d. Rosetti cerindu-i ca Partida liberal& sa-I
considere pe el, domnul, ca un statornic vi leal prieten atuaci clad s-ar ivi
imprejurarea. D. Rosetti, considerind ca aceste promisiuni erau vorbe goale
vazind c nu era altceva de facut, vi-a continuat planurile pentru o miscare
clad a sosit la noi vtirea asupra evenimentelor de la Viena, urmata de
rapoarte de la St. Petersburg (infirmate ulterior).
Ion Gbiaa Celllalt conducitor, d. Ion Ghica, este un om de factura diferiti de a.
d-lui Rosetti. El nu are entuziasmul acestuia din arm& i poate nici nu este
animat de un spirit patriotic ant de inflacarat. Este un om rece, calculat
eu cred ca este omul care se ridica acum In tara sa. In plus el este nepotul
331
www.dacoromanica.ro
. PRECURSOR!
d-lui C&mpineanu, lar prin inrudirea sa cu d. Mavros, arc o situatie materia1a
bun.5., Finid un Ghica, este 'carte periculos pentrn Domn, care se teme
de el mai mult decit de oricare alt boier. Posed& o culturl aleasa i ideile
sale shit mai sinatoase decit ale d-lui Rosetti. Il cunosc de multi ani 8i am
o pArere foarte bun& despre el. In foarte multe conversatii pe care le-am
avut impreuni am Incercat Intotdeauna s5.-1 fac s considere tara sa Intr.
lumina caie Ohl c& este nepopulaxi aici, dar pe care eu o consider a fi
singura recunoscut& de guvemul Maiest5.tii Sale, i anume ca fAcind parte
din Imperiul Otoman. Si cred c am izbutit s5.-1 fac s recunoasct justetea
observatii/or mele i sl admit& c5. numai de la Poart& se poate obtine un
avantaj important pentru tara sa.
Acum citva timp, plictisit de situatia grii sale si de persistenta Princi-
pelui de a nu-1 utiliza pe el sau vreo aft& persoani Cu veden i progresiste,
a hotarit si meargi. la Constantinopol sji ofere serviciile Portii, cu speranta
c dac& ar izbuti gfiseascli o utilizare acolo ar putea mai u8or s& se fax&
folositor Principatului. I-am fAgAduit atunci tot ajutorul meu In materie de
recomandAxi 8i el s-a hotArit sA porneasci. acolo in vara aceasta, dar Impre-
urAri le s-au s chimbat i vederile sale de-asemenea.
D. Ghica este poate singurul tiniir din Partida libera1 pe care Principele
nu 1-a invitat la el, cluthid s1-1 cl8tige sau sA-1 intimideze. Este totn8i
bine vazut la consulatul rus din causa legiturilor sale cu d. de Mavros.
Recent a fost foarte activ, strAduindu-se sA deschidl ochii d-lui Kotzebue.
Vederile d-lui Ghica ant, dup.& cum am arltat mai sus, mai sInAtoase Vederile lui:
decit ale coiegalui Mu, d. Rosetti. El este totu8i de acord cu multe din
punctele cerute de Partida liberalA, dar este foarte doritor ca demoralizan-
tul sistem a/ doznniei pe viati, sau mai degrab& al domniei aumai atit timp
cit slut agreati de cele doul Curti, s& fie abolit. El am voi s5. elibereze tara,
dac& lucrul este posibil, dar in a8a mod incit Poarta sA nu piard& nici unul
din avantajele pecuniare, i ca initiativa, chiar pentru libertate i indepen-
dentl, sil. vie de la Poarti ; un asemenea curs al ImprejurArilor ar fi acela
care ar lipsi direct Curtea protectoare de dreptul de a interveni in adminis-
tratia intern& a tArii.
El argumenteazA spunind : Poarta nu are In realitate nici o influent&
In Principate cleat atit cit li permite Rusia. Ea prime8te In fiecare an un
neinsemnat tribut, care nu reprezint5. cleat o picItur& In trezoreria sa.
Tara RomineascA este gata 85,-8i cumpere independenta ei real& fat& de
Poart& contra unei sume reprezentind de 10, 12 sau 15 ori tributul anual,
Europa urmind si hotArasci. forma de guvernAmInt i 85.-i garanteze inde-
pendenta. Positia geografic& a tArii este de aa naturA, tacit ea ar fi de znare
folos Europei in general ; pentru Turcia mai ales, ea ar constitui o frontier&
de protectie".
Acestea slut vederile d-lui Ghica, i eu cred cl este de datoria mea,
chiar cu riscul de a deveni obositor, sA le prezint In intregime. Opiniile d-lui
Rosetti slut departe de a fi tot att de sAn&toase sau precis fixate.
345
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Consulul rus, Consulul general rus, d. Kotzebue, a invitat pe cei doi de mai sus si pe
Wi Kotzebue alti citiva din partida lor dupd ce le-a ascultat dorintele i-a prevenit cd
Ja prima aparitie a vreunei izbucairi el va face ca in 4 zile un corp de armatd.
al ocupe Principatele i astfel ei insisi vor atrage asupra tor. rAul de care,
ca patrioti romfini, se temeau atit de mutt, o ocupatie ruseasca ; le-a flgi-
duit Ins cd dacd. renunn la once actiune violentd, se va strIclui sd facd
ca abuzurile de care se pling sd fie Indreptat de cdtre Principe.
SitesOa Pentru moment lucrurile slat linistite, dar o privire Ingrijoratd este ftICA
fa tara... Indreptatd. spre Nord si cursul actiunii Partidei liberate de aici va depinde de
stirile care vor veni de acolo.
De citva timp se observd. in aceste provincii o pernianentd. Perindare de
persoane avind legaturi cu Polonia, i slptd.tnIna trecutd sipte indivizi
apartinind acelei natiuni, rezidind aici oarecum incog,nito, au pfcit spre
Moblova si Oa
Puterea Principelui constd In neunitatea de veden i din slaul Partidei
liberate. Saptdmtna trecutd citiva tineri s-au desprin.s de partidd, fie atrasi
de promisiunea unor posturi, fie speriati de amenintdrile consulului rus
pe de o parte, si ale Principelui, pe de alta. Yntr-adevdr, patru diatre tinerii
mai importanti urmau sd, fie exilati i num3.i cit mare greutate a consimtit
Principele sA renunte a actiona cu asprime fat.i. de ei.
Nemulfumiri Boierii mai in virstd nu stilt nici Cl Cu nimic mai multumiti dcit tinerii,
temeni de starea actuall a afacerilor publice, dar nemultumirea lor este mai ales
la stnul personall fat/ de domnitor, fiecare din ei sprind poite' sA ocupe pozitia
bltriailor inviciiatd In eventualitatea unui loc vacant. Ei se tem aproape tot atit de
boleti mult ca Principele de abolirea scumpelor lor privilegii si nu ar vrea de loe
sd fie obligati sd, contribuie la sarcinile statului ; se tm co oarecare Indreptd-
tire de once ar putea trezi minia tdraiiilor pe care de un lung f ir de ani
continul al.-i asupreascd tdrani care r avea. InspdiniintAtoare socoteli
de flcut cu stdpinii lor.
Am onoarea
R. G. Co.lquhoun
Textul englez
Conlidenlial
My Lord, Bucarest, 6th 'April .1848

No sooner did the intelligence reach us of the events in Paris, than a
very active movement was commenced among the youtig mthi fir, many
of whom as I have already- stated had gone through their ifu'dies inFranc.'e
344
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Parties were divided, the younger men being desirous of far greater changes
than the elder ones were disposed to admit. Of the young men a Mr
Constantine Rosetti and Mr John Ghyka (this latter son-in-Law of Mr
de Mavros, the Russian Director General of Quarantines), were the decided
leaders. The characters Of these two young men though very different, qua-
lified them for taking a lead in any movement.
Mr Rosetti, a man of ardent mind but not very sound ideas, strictly
honest and honorable, a poet of some merit in his country, a personal
friend to many of the present heads of affairs in France, was eager for
very vigorous measures. He had several interviews with the Prince, and in
these he opened his mind freely, .offered to point out to the Hospodar the
numerous abuses of which his ministers and agents have for several years
been guilty. He urged on the.Prince the necessity of making immediate and
large concessions to public opinion, such as liberty of the Press ; the respon-
sibility of the Ministers ; the taking off from peasant the very onerous bur-
dens with which he is weighed down, and to throw 'these burdens on the
bolars an d' nircantile classs, who are at present free from every sort of tax.
He urged on the Prince th necessity for dismissing the present Chamber
of Assembly, elected under such glaring breach of the Organic Rglement,
and denianded that the elective franchise so recently limited, by the simple
misapplication or rather misinterpretation of the Rglement, should be
extended to all p-ersons possessed of landed property or houses. The
Prince to all these proposals replied evasively, declaxed he himself was at
heart more of a tnie Wallachian Patriot than Mr Rosetti was, but that the
moment -was not favorable, nor was Wallachia in a. condition to receive
such institutions ;-and ended by urgink. Mr Rosetti to desist from holding
at his house -meetings of the discontented, which ca.used a feeling of
uneasiness to exist throughout the City, highly injurious to public order.
Mr Rosetti disclaimed holding seditious meetings. He said the reunions
at his and, at two or three other houses were caused by the alarm. created
in their minds by measures of precaution which appeared to have been
taken by the Prince himself and some of the most obnoxious of his Minis-
ters, such as the removing at mid-day [of] the Central Caisse and Hospital
and Metropolitan funds from their usual place to the Public Treasury ;
the report that auring several nights the Minister of the Interior, Mr Villara
and th Aga of Police (both men thoroughly detested) had been removing
from the City all their valuable property, money and papers.
The Prince dismissed Mr R [osetti] with the request that the Liberal
Party would count on him, the Hospodar, as their firm and true friend when
an opportunity should present. Mr R [osetti] held these promises as so much
empty air, and seeing nothing could be done, the plans were still going on
'for a movement when Intelligence of the affairs of Vienna reached us,
followed up by the reports from St. Petersburgh (since contradicted).
The other leader, Mr John Ghyka is a man of a different stamp from
Mr Rosetti, He does not possess the enthusiasm of the latter, and perhaps
315
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
not all his keen spirit of patriotism. But he is a cool calculating man, and
one I should certainly pronounce a rising man in his country. He is
moreover nephew of Mr Campineano and from his connexion with Mr
Mavros a man of independent fortune. As a Ghyka, he is particularly obno-
xious to the Hospodar, who fears him more perhaps at heart than any other
botar. He is well educated and his mind is of a more solid kind than
that of Mr Rosetti. I have known him for many years and have a high
opinion of him. In the many conversations I have had with him, I have
always tried to bring him to view his Country in a light which I know
to be unpopular here, but which I consider to be the only one which will
be recognised by Her Majesty's Govemment, namely as forming a part of
the Ottoman Empire. And I have, I believe, now brought him to admit
the justice of my remarks, and to allow that from the Porte alone can coins
any solid benefit to his Country.
A short time ago, wearied out by the state of his Country and from the
persistauce on the part of the Prince not to employ him nor any person of
progressive views, he had resolved to go to Constantinople to offer his
services to the Porte, and in the hopes that if he should succeed in making
his way there, he might more easily benefit the Principality. I promised
him at the time, every assistance in the way of recommendation, and he
had intended proceeding this summer, but circumstances have changed and
his views also.
Mr Ghyka is perhaps the only young man of the Liberal Party the
Prince has not called on and endeavored to gain over or to intimidate. He
is however well looked upon by the Russian Consulate, in consequence of
his connexion with Mr de Mavros, and has been actively at work of late in
endeavoring to open Mr Kotzebue's eyes.
Mr Ghyka's views, as I said before, are more sound than those of his
colleague Mr Rosetti. He concurs however in many of the things demanded
by the Liberal Party, but he is anxious that the demoralizing system of
life governors, or rather governors existing only during the pleasure of the
two Courts, should be done away with. He would free the Province if possi-
ble, but in such a manner that the Porte should not lose any pecuniary
advantage, and that the initiative, even for freedom and independenc,e,
should come from the Porte as such a course would be one which would
directly remove from the Protecting Court the right of interference in the
internal administration of the Province.
He argues : The Porte has really no influence in the Provinces except
such as Russia allows her to have. She receives her paltry tribute every
year which is a trifling sum in her Treasury. Wallachia is ready to pur-
chase her real independence from the Porte for ten, twelve of fifteen years'
amount of the annual tribute, and led Europe fix on the form of govern-
ment to be established, and guarantee her independence. The geographical
345
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
position of the Province is such as to be of great utility to Europe in general,
and to Turkey in particular it would be a frontier of protection".
Such are the views of Mr Ghyka and I think it my duty, at the risk
of being tedious, to state them fully. Mr Rosetti's are far from being
as sound or as well digested.
The Russian Consul General, Mr Kotzebue, requested the above two
and a few more of their party to call on him, and he then after asking what
they required, told them that on the first appearance of any outbreak he
would in four days have a corps of arme of occupation in the Provinces and
thus they would bring on themselves the very evil which they, as patriotic
Wallachians, so much dreaded, a Russian occupation ; but he promised in
the event of their desisting from any violent measure to use his endeavors
to get the abuses, of which they complained, redressed by the Prince.
For the moment the matters are quiet, but an anxious eye is still turned
towards the North, and on Intelligence from it will depend the course which
the Liberal Party here will take.
There has been for some time past a constant passage of persons connexed
with Poland through the Provinces, and last week seven persons of that
nation who were residing here under a species of incognito left this for
Moldavia and Gallicia.
The strength of the Prince here consists in the disunion among the
Liberal Party. Last week several of the young men seceded, either gained
over by promise of place, or frightened by the threats of the Russian Consu/
on the one hand, and of the Prince on the other. Indeed four of the princi-
pal young men had been destined to be exiled and it was with difficulty
the Prince consented to forbear acting towards them with severity.
The eider bolars are hardly less ill-pleased at the present state of affairs
than the younger ones, but their dislike is mostly personal to the Hospodar,
each perhaps hoping to fill the envied place in the event of a vacancy. They
dread almost as much as the Prince an abolition of their long cherished
privileges and would be very unwilling to be compelled to bear their share
in supporting the charges of the State ; and they, dread, with some reason,
any thing which might awaken the energies of the peasants whom for a
long series of years they have continued to oppress, and who would have
fearful accounts to settle with their masters.
Robert G. Colquhoun
11 PR.O., F.O. 78/742 f. 31-37; Aril. St. Doc. Microfilme Anglia, role 19.
347
www.dacoromanica.ro
/ 8 4 8 LA ROMJNI
PREGATIRI
91
ION GHICA, NOTE SCRISE SUB DICTAREA LUI N. BALCESCU ASUPRA EVENIMEN-
TELOR CARE AU PRECEDAT REVOLUTIA DE LA 18481.
Tineretul 1 n Paris, aceleasi simtiri revolutionare i aceeasi actiune intre rumnii

revolulionar cilltori i studenti, fir& Iasi vreo intelegere prealabili cu revolutionarii
Intact [din] Bucuresti.
Ia Paris In Paris, Indati dupl revolutiea Vienii, Bilcescu convoci la dInsul
o adunare In Paris, rue de l'Universite 94. Toti moldo-ruminii, afar& de
fratii Britieni, sA adunari la 20 martie seara3. Acolo s-a hotirIt in cea dintli
adunare a se face o miscare ; s-a ficut un program potrivit proclamatiei
ce s-a fcut pe urmi In iunie ; acest program, afar& de chestiunea, pro-
priettii, era acelasi de la 1840. In pricina proprietitii, s-a hotirlt
unanimitate de toti moldo-ruminii prin Improprietirirea tiranului cu des-
pigubire. Yntr-al doilea seanti s-a hotirtt ca toti si plece ca si intre In
teari. Bilcescu, In puterea. Societitii Fratilor", In care Tell era unul
dintre cei mai principali membri, sigur prin urmare a avea o Putere armati,
a propus ca toti, atit moldoveni, cIt i rumni, si se adune In Valahiea ca
sA Inceapi miscarea de acolo si si treaci iarisi Impreuni In Moldova.
Moldovenii au fost de pirere ca miscarea si fie simultani i ca fiecare si
raeargi In principatu lui.
N. Italcescu La 20 martie, Bilceseu a plecat din Paris cu Alecu Golescu-Negru si
A. G. Golescu toti rumanii au urmat in putine zile, urmind chiar i tinerii ctti nu luase
spre 'aril parte la aduniri, binuind scopul plecirii. TreeInd pin Germaniea, la Coloniea
era toati lumea In picioare pentru priimirea printului Czartorinsky, care
trecea la Berlin, uncle fusese chemat de crai si de neam pentru /ntelegerea
pentru cazu de resbel cu Rusiea.
Prin
A doua zi, Bilceseu i Golescu au pornit Intr-un tren cu printu Czarto-
Germania rinsky, care la fiecare statie era priimit tu entuzism de populatie si de
deputatii care-1 saluta ca crai al Poloniei. Blfcescu cunostea pe printul
Czartorinsky, care era foarte bun prieten tu De Lamartine, care de .curind
numise pe generalul Aupick ambasador la Constantinopol, trimittndu-1
tu instructii de la contele Zamoiski.
Dupi mask Bilcescu, Intelegindu-se cu Czartorinsky, s-au dat rendez-
vous la Hanovre. Acolo, seara, era generalul Czanowski, contele Bisczea.-
Intelegerea nowski alti lehi. Acolo, Czartorinsky le-a spns ci se apropie si el de Poloni-
.cu Adam ea ca sA fad, o miscare, sprijinit de Prusiea i c& trebuie micAri1e combinate.
Czartoryski I s-a zis ei In Principate miscarea este siguri si gata Impotriva Rusiei, dar
ci li lipsesc arme si of iteri i ci trebuie si se procure de lehi. D. Czartorinsky
a rispuns ci ofiterii i generalii stilt foarte clutati, dar cu toate acestea
s-a lndatorat si procure un numir destoinic ca sA poati organiza ostirea.
Cit pentru arme, a scris lui De Lamartine pentru 20 mii de pusti, care si
vor pliti de tear& dupS izbucnirea revolutiei. Cttpentru Turciea,desi miscarea
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSOR!
runulnilor fiindu-le favorabill, dar nu vor IndrAzni s o sustie la fn-
ceput, ci vor lace o tabArl la Rusciuc, dar mai pe urml, vAzind c ruminii
lucreazi serios, nu numai nu-i va contraria, dar fi va sprijini, vi a dat
scrisori de recomandatie pentru agentii lui Potocki In Galitia i Czaika
la Constantinopol.
La Magdeburg, Balcescu i Golescu s-au despArtit de Czartorinsky vi,
pe la Dresda i Leipsik, s-au dus la Viena. La Viena au espeduit prin amba- La Viena
sada francezi 0 princesa Marceline Czartorinsky, nepoata principelui,
scrisorile lui Czartorinsky cfitre Lamartine, ImpreunA cu o scrisoare din par-
tea lui ArApill. Intr-acea scrisoare Golescu recomanda lui De Lamartine
pe Desprez pentru consulatu de Bucurevti, ca un om care scrisese asupra
principatelor vi se pArea devotat cauzei ruminilor.
Piste 3 zile a plecat din Viena cu vaporu dupl malu drept, ca s5. meargl
pe uscat de la Orvova.
ta Banat se vorbea de intrarea muscalilor In tail, de revolutiea In Bucu- in Banal
revti vi In Iavi. La Turnu-Severinului, Vliidlianu, cirmuitoru. judetului,
le spune cl revolutiea. trebuie O. fi izbucnit in Bucurevti, pentru cl duhurile
erau foarte agitate. Ispravnicu, precum 0 of iterii militii vorbeau foarte slo-
bod i Infocat erau siguri de izbinda revolutiei.
AjungInd la Craiova, toti fi asigurarl cArevolutiea era siguri, i teranii intilairea de
piste Olt ziceau ci mai au o luni. VAzInd cA teara este agitati, trecind pe la Islaz
la Caracal, unde nu au putut Intilni pe Magheru, care avea reputatia de N. Plefoianu
pandur vechi, a doua zi s-au dus la Islaz sA van. pe Plevoianu 1. care se
afla acolo In garnizoani. Plevoianu, care se afla la Turnu, priimind scrisoarea
BlIcescutui, a venit a doul zi. HotArfrea pentru care veneau In tear, co-
municatl Plevoianului, i aratIndu-i ca pretutindeni In tear au gAsit duhu-
rile aprinse i aducfndu4 aminte Indatoririle i fagAduielile bate de rnai-
nainte, [a] chiar singur de va porni cu roata lui spre Craiova semi& toatit
team In picioare, Plevoianu risptinse cl pAstreaz aceleavi sentimente vi el
este gata i cA are Increderea soldatilor, dar civoievte mai bitli sl fie Intele-
gere cu Tell, cAci se cuvine ca vi el sl fie asociat la o asemenea faptl. 435.1-
cescu i Golescu rspunserit ci i ei o doresc i el nu se Indoiesc de Tell,
dar, inainte de toate el, Plevoianu, sl se tie gata. Chiar In ziva aceea Plevo-
ianu lncepu a face propagandl soldatilor, arunctndu-le vorbe Impotriva.
ciocoilor.
A doua zi, BAlcescu i Golescu se Imbarcarl pe vaporul care trecea la Intnnirea
Giurgin i seara ajunser In Giurgiu, unde Tell, care se afla pe mal, slri la Giurgiu Cu
i [ii] ImbrAtivA. A doua zi de dimineati. 40 deter& rendez-vous cu Tell pe Chr. Tell
cimp, unde ti comunicar hotAfirea de a face clt mai In grabl o revolutie,
programul hotArft In Paris vi cele ce s-au vorbit cu Plevoianu. ti spuserl
cl pArerea lor este cl, daca el poate dispune de batalionu ce comanda, s5,
porneascl spre Bucurevti, In vreme ce Plevoianu va porni cu roata lui spre
Craiova, vi, dup5, aprinderea In care sA all teara vi cele ce se zic despre
starea duhurilor In Bucurevti, mivcarea nu poate s5. nu izbuteascl ; iar
de nu, sl meargl la Plevoianu, sl se puie In capul roatei lui i sA porneasca
349
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
spre Cra.iova, sigur ca ocupatiea acestui ora il va face stapin peste .5 judete
de piste Olt ci va provoca o micare In Bucureti. Tell spuse c nu poate
di spune de batalionul lui, fiind Impragtiat i rau vazut de capitani, dar ca.
se unete cu parerea din urma d-a lua comanda roatei Pleoianului. E/ zise
cA nadajduiete sa poet& trage pe Magheru, care ii este prieten, i ca pen-
tru aceea va porni Indata ca si 1ntilneasca pe Magheru i pe Pleoianu,
iar lor le zise cA, mergInd la Bucureti, sA caute sA unease& lntr-o coalitie
toate partidele pentru micare qi mai ales a /alpaca pe Eliad cu tineri-
mea 11 intreaba Balcescu care este opinia lui de Eliad ; raspunse ca 11 crede,
ca, este un porc de cine (sic I), dar ca s-a Meat agitator de clteva zile,
ca. este popular i ca poate fi de folos ci ca va fi magulit de nadejdea ca,
aruncindu-se In revolutie, va juca o rola ca a lui La.martine. Tell Ins.%
au zis ca, chiar neizbutind a uni pe Eliad Cu tinerimea, el tot este gata a
face o micare chiar singur, sfatuindu-i sa Inchipuiasca de ceva bani.
La Bucurestl: Ajungind la Bucureti, au gasit pe Ion Ghica, pe Ruset, pe N. Crezzulescu
tatoari, dispui la micare. Goletii nu sa. raai unea la micare ca In zilele dintii.
eoasultiri
Bibescu bagase intrigli ci facuse pe Stefan Golescu sa creaza ca el, Bibescu,
va face revolutiea de care avea trebuinta teara.
Balcescu fiind bolnav, Al. Golescu s-a dus singar la Eliad, comuni-
cindu-i cele sise de Tell, precum ei programul. Golescu s-a !altars foarte
nemultumit de Eliad, carele Cu toate ca intra In ideea de a face o revolu-
tie, dar nu ponte prlimi ideen proprietatii, nevoind sa ia moiile oamenilor
ei cA nadajduiete sa aibi. o catedra la coaLl, pe care i-a fagaduit-o Bibescu,
ei ca atunci va putea face propaganda. Dupi doua zile a mers sa vadA
pe Balcescu ; dar un om fara idee i fir& convictie revolutionara ; Balcescu
s-a desnadajduit despre [el]. Joi ne-am adunat la Ruset, A. Golescu,
Ruset, N. Crezzulescu, Ghica i Balcescu. Acolo s-a hotarit ca Alecu Golescu
ei acesta sA porneasca la Giurgiu i si duea bani lui Tell, In vreme ce,
pe d-alt5, parte, Ghica i Balcescu sik mearga Impreune la Izlaz. Bani
s-an luat in chezaia lui Al. Golescu-Negru i Ghica de la Alecu Golescu-
Albu, bani pe cara li strInsese pentru Societatea studentilor romini. Pare-
rile furti Impartite unii voira ca Alecu Golescu sA porneasca Indata. Caraca,
judecator la Tribunalul Giurgiului, 11 atepta cu trasura Inhamata. Altii
cereau sA se mai amine micare-a, ca sA vedem cum merg lucrurile Europii.
A doua zi, vineri, la alta adunare, la amiazi ne adunaram iarli la Ruset,
Sosirea nude sosira ci fratii Bratieni, viind de la Paris, i care avusesera convor-
fralilor bire cu De Lamartine. Ruset a propus sa se priimeasca 10 sfat ci. dei
Bratieni
personal Balcescu i Golescu nu eran bine cu dlnii, dar au priimit a infra
in sfat, cunoscind sentimentele lor patriotice.
Atunci hotariram sa ne adunara seara la Alecu Golescu ca sa hotarim
Amfnarea daca micarea trebuie facuta In ziva de Pate. Bratianu ayea ideea d-a
revolutiei recruta oameni In Tramilvaniea ei d-a intra pe la munti. Discutia s-a &cut
vie lntre Balcescu ei Bratianu, acest din urma itmpotrivindu-se la micarea
prin militie, zicInd cA ar fi o micare pretoriana, i a ajuns lucni la es-
presii neplacute qi ne-am despartit seara c am picati unii pe MO. Atunci
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
ne-am despartit : Bratianu Take plecind sa asiste la Blaj, ca sa fie la adu-
narea de la 15 mai, Iancu Bratianu la Pitesti, Alecu Golescu la teara la
dinsu i Crezzulescu la Paris.
Balcescu a cenit si el un pasaport ca s mearga la Blaj, dar Villara,
vornicul din nauntru, i I-a refuzat. IntrebIndu-se cuvintul pentru care re- Participarea
fuza pasaportul, a rispuns ca fiindca asa voieste si o face fiindc este la Blaj.
tare : Faceti i dumneavoastra cum oti voi chid yeti fi tan l" Clnd s-a Pledici
facut revolutiea, Villara si-a adus aminte aceasta vorba, zicind ca a zis-o IntImpinate
Intr-un ceas rau. Guvernul refuza pasaportul la toti pentra Transilvaniea,
chiar transilvanilor. Roman, Acsentie i La.urianu au venit s ceara povata Orientarea
la Ghica i la Balcescu i i-au sf5.tuit s mearga printr-ascuns. Cit pentru revolutiei In
purtarea politici, Ghica i Balcescu au redijatinstructiilui Laurianu, in care Transilvania
ii prescriea s nu rupa ca ungurii, tiind !Una pentru drepturile rumanilor
sa caute a aduce pe unguri s Inteleaga ca in unirea lor cu
este salvarea amindurora nationalitatilor de catre nemti si de catre slavi,
fiindca ar fi puternici 1mpotriva celor dintIi i ar Imparti In doul pe slavi,
oprindu-i d-a se uni.
In vremea aceasta, Stefan Golescu cu Alecu Albu i cu Niculache, desi
Intristat vazind pe prietenii lui lasIndu-i pe din earl, dar nu se putea des- Frajii
parti de Bibescu, dupa talmicirea ce a avut cu prietenii lui, care i-au de- GolestI
clarat c lacreas far dinsul i ca-1 va priimi In ideile lor ciad Isi va
perde iluziile ce are asupra Bibescului. Atunci Stefan s-a dus la Voda
i-a vorbit de Imbunatatirea starii teranilor, care i-a raspuns c se poate
duce sa faca once Imbunatatire. Intemeiat pe acest cuvint, s-au dus toti
fratii la Golesti, unde, stringInd pe lacuitori, au si facut o tocmeall In bani
Cu taranii.
Reproducere dupl original, H.A.R,, Arhiva I. Ghica, VI. Acte, f. 557-583j Publicat de GIs'
Georgescu-Buzau, Activaatea 1mi N, Bdicescu peaks pregdtirea deshintuirii revolittiei die 1848,
Studii", IX, 1956/1, p. 57-62;
1. Dap1 cure am mii semaalat, aceste note atribuite lui 1311ceu aparjin de fapt lul Ion
Ghica, 2. La f. 557v. adaosul uratitor : La adunare a fost Alecu Golescu-Negru, BlIcescu,
Alecsandri Iancu, Milinescu, Leca, Rlscanu, Curie, Mavrodin, Bolintineanu, 3, In texte peste
tot, Pler?oeanu:
IN SENSUL VECHILOR
92
SCRISORI DE ACREDITARE $1 INSTRUCTIUNI PENTRU ION GHICA,
LA CONSTANTINOPOL
1.
romanil dintre cei mai influenti, dornici asigure tarii lor pros-
riva
eritatea interna sub egida integritatii Imperiului otoman, au onoarea
de a-I trimite pe domnul Ion Ghica In calitate de agent confidential si re-
351
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
prezentant al ideilor lor si al dorintelor lor pe ling& guvemul imperial al
Iniltimii Sale Sultanul.
Patriotii romni nutresc speranta fermi de a vedea reusind misiunea
domnului Ion Ghica, misiune care are drept scop de a face Principatul
a reintre In sensul adevirat al vechilor sale capitulatii cu Sublima Poarti,
conform instructiunilor date domnului Ion Ghica si pe care acesta este
autorizat si le comunice oral sau in scris guvernului imperial.
N. Golescn, C. A. Rosetti, stefan Golescu,
D. Britianu, N. Bilcescu, Radu Golescu,
Dimitrie Ghica, C. Bilcescu, I. Eliade,
A. G. Golescu, I. C. Britianu, C. BoIliac,
Alexan.dru C. Golescu, I. Campineanu
Textul francez
Quelques uns des Valacsl, les plus influents, dsireux d'assurer la pros-
prit intrieure de leur pays sous l'gide de rintgrit de l'Empire Otto-
man, ont l'honneur d'envoyer Monsieur Ion Gbika comme agent confiden-
tiel et comme reprsentant de leurs ides et de leurs vceux prs du minis-
Ore imprial de Sa Hautesse le Sultan.
Les tons Vaiacs nourrissent la ferme esprance de voir russir fa mission.
de Mr. Ten Ghila, mission qui a pour but de faire rentrer la principaui
dans le sens vritable de ses anciennes capitulatiOns avec la Sublime Porte,
conformhrient aux instructions donncs i Mr. Ion Ghika et que celui-ci
est autoris b. communiquer oralement on par crit au ministire Imprial.
N. Golesco, C. A. Rossetti, Stefan Golesco,
D. Bratiano, N. Balcesco, Rodolphe Golesco,
Demetrius Ghika, C. Balces co, I. Eliade,
A. G. Golesco,I. C. Bratiano,K. Bolliak,
Alexandre K. Golesco; I. Campinianou
II.
Clth a romnil, dintre cei mai influenti, dornici si pistreze intacte ve-
chile capitulatii care lcagi Principatul de Sublima Poarti, fixeazi urmi.-
tcarcle instructitni pcntru a-i sluji drept linie de conduit& domnului Ion
Chica, agentul lor confidential pe MO guvemul imperial al taltimii Sale
Sultanul.
Patriotii romni crcd ci un acelasi interes trebuie si Mc si reiasi ci
toate populatiile din Orient se ail& In situatia care le cere si se Inteleag
asupra mijleaceior de a opune o rezistenti comun agresiunilor ce ar
putea A le via& din partea Rusiei.
352
www.dacoromanica.ro
I. PRECURSORI
Patriotii romni au convingerea intima ca, pentru a asigura existentei
lor politice o baza solida i trainica, au nevoie sA ramina strins legati de Im-
periul otoman, pe care 11 doresc mare si puternic i, In acest scop, ar fi
necesar, mai 1nainte de toate, sa se proclame urmatoarele dispozifii, ca
fijad indispensabile i urgente :
Ca Principatul sa fie mentinut sub egida salutara a capitulatiilor
gloriosilor Sultani Baiazid Ilderim i Mahomet al II-lea.
Ca Principatul Valahiei sA aiba dreptul de autonomie, asa dup5.
cum rezulta din Insesi aceste capitulatii i, in consecinta, ca Sublima
Poart5.sA recunoasca rominilor dreptul de a aduce institutiilor lor toate
schimbarile cerute In mod imperios de nevoile fArii, fara sa prejudicieze
prin aceasta prerogativelor si suprematiei Sublimei Porti.
Ca guvernul imperial al inaltimii Sale, de comun acord cu celelalte
Cabinete ale Europei, s5. puna capat pentru viitor oricarei interventii a
agentilor Rusiei In treburile Principatului, ea fiind nedreapta i contrara
intereselor comune ale Sublimei Porti i Principatului.
Pin& atunci, cum interventia armata a Rusiei In treburile Principatului
devine din zi In zi mai iminenta, domnul Ion Ghica va atrage atentia qabi-
netului Otoman asupra masurilor ce trebuie luate In cazul In care Rusia
ar vrea puna amenintarile In aplicare.
A lexandru C. Golescu, C. Balcescu, N. Golescu,
C. A. Rosetti, ?tefan Golescu, D. Bratianu,
N. Balcescu, I. Campineanu, I. Eliade,
Radu Golescu, A. G. Golescu, I. C. Bratianu,
C. Bolliac
Textul francez
Quelques-uns des Valacsl, les plus influents, dsireux d'assurer intac-
tes les ancienn,es capitulations qui lient la Principaut la Sublime Porte,
arretent les instructions suivantes pour servir de ligne de conduite
Monsieur Ion Ghika, leur agent confidentiel prs du Ministere Imperial de
Sa Hautesse le Sultan.
Les bons Valacs croient qu'un gal intret doit faire galement sentir
que toutes les populations de l'Orient se trouvent dans la ncessit de
s'entendre sur les moyens d'opposer une commune resistance aux agressions
dont elles pourraient etre l'objet de la part de la Russie.
Les bons Valacs ont la conviction intime que pour assurer b. leur exis-
tence politique une base solide et durable ils ont besoin de rester intime-
ment lies l'Empire ottoman, qu'ils dsirent grand et fort, et cet effet
il serait avant tout ncessaire de proclamer les dispositions suivantes, comme
indispensablcs et urgentes
1. Que la Principaut soit maintenue sous l'gide salutaire des capitula-
tions des glorieux Sultans Bajazet Ilderim et Mahomet II.
953
26 c. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Que la Principaute de Valachie ait le droit d'autonomie, ainsi qu'il
rsulte de ces capitulations rnemes, et en consequence que la Sublime Porte
reconnaisse aux Valacs le droit d'apporter leurs institutions tous les chan-
gements exigs imprieusement par les besoins du pays, sans toucher toute-
fois aux prerogatives et h la suprmatie de la Sublime Porte.
Que le ministre Imperial de Sa Hautesse d'un commun 'accord avec
les autres cabinets de l'Europe mette un terme pour l'avenir h toute in.ter-
vention des agents de la Russie dans les affaires de la Principaut, comme
injuste et contraire aux intrts commas de la Sublime Porte et de la
Principaut.
En attendant, 'Intervention arme de la Russie d.ans les affaires de la
Principaut devenant de jour au jour plus imminente, Mr. Ion Ghika
appellera l'attention du Cabinet Ottoman sur les mesures h prendre en cas
que la Russie voudrait mettre ses menaces k execution.
Alexandre K. Golesco, C. Balcesco, N. Golesco,
C. A. Rosetti, Stefan Golesco, D. Bratiano,
N. Balcesco, I. Campiniano, L Eliade,
Rodolphe Golesco, A. G. Golesco, I. C. Bratiano,
K. Bolliak
13.A.R., Arhiva Ion Ghica, IV. Acte, doc. 18, 19. Text si semraturi originate,. Publicat In Anal
1848, 1, p. 398-400 (cu data de 17 mai 1848),
1. Dupi. exemplul mor texte de provenienSi romineasc.i redactate In versiuni paraIele romini
trancen, pentru Va1ac, Valacs, Valaqaes am adoptat la traducerea de fag corespondentul
rondn, romalotti (Cl. In acest volum, doc, 27 i 28)i
354
www.dacoromanica.ro
PARTEA A II-A
REVOLUTIA
www.dacoromanica.ro
De*teptarea Rorruiniei
CATRA ROMANI
ce stati In adormire, voi ce stati in nem4care,

V0iN-auziti prin somnul vostru acel glas triumfitor
Ce se-na45. pin'la ceruri din a lumei deOeptare,
Ca o lung salutare
C5.tre-un falnic viitor ?
Nu simtiti mima voastri c5. tresare i se bate?

Nu simtiti in peptul vostru un dor s tut i rominesc
La cel glas de tuviere, la cel glas de libertate
Ce pAtrunde i rlzbate
Once suflet omenesc?
Iatti ! lumen se de0eapt din adtuca-i letargie

Ea par.vte Cu pas mare cAtr-un tel de mutt dor it,
Ah! treziti-v ca dinsa, fratii mei de Rominie 1
Sculati toti Cu bArbatie,
Ziva vietei a sosit I
Libertatea-n fata lumei a aprins un mindru soare,
Si-acum neamurile toate c5.tra dinsul atintesc
Ca un cird de vulturi ageri ce cu-aripi mintuitoare
Se cerc vesel ca sA. zboare
Ctr5. soarele ceresc 1
Numai tu, popor romne, s zaci vccinic in orbire?

Numai tu s fii nevrednic de-acest timp reformator?
Numai tu s nu iei parte la obteasca InfrAtire,
La ob#easca fericire,
La ol*escul viitor ?
351
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMifIsIf
Plni clnd si creadi lumea, o copii de Rominie
C-once dor de libertate a perit, s-a stins din voi?
PInA clnd sA ne tot plece cruda, oarba tiranie
$i la caru-i de trufie
Si ne-njuge ea pe noi I
Pa, dud In tara noastri tot stainul si domneasci ?
Nu slateti situi de rele, n-ati avut destui ?
La arme, viteji, la arme! faceti lumea sA priveasci
Pe clmpia romneasci
Cete mlndre de romini
Sculati, frati de-acelasi nume, iati timpul de rifle!
Peste Mola, peste Afilcov, peste Prut, peste Carpati
Aruncati bratele voastre cu-o puternici mIndrie
$i de-acum pe vecinicie I
Cu toti mlinile vA dati I
Hai copii de-acelasi singe hai cu toti Intr-o unire
Libertate-acum sau moarte sA citim, sA doblndim.
Pas, romini I lumea ne vede. . . pentru-a patriei iubire,
Pentru-a mamei desrobire
Viata noastri sA jertfim I
Fericit acel ce cala. tirania sub picioare

Care vede-n a lui tari libertatea re-nviind,
Fericit, miret acela care sub un falnic soare
Pentra Patria sa moare,
Nemurire doblndind.
17, ALECSANDR1
B.A.R., Fol volante nr. 413, A-413/I/1. Cf. Alecsandri, Opere, II Poesii, ed. critica, fngrijit
de G. C. Nicolescu, Editara Acadendei, 1965, p. 402, 103,405-108. Poezia-manifest" cornpus4
1n pre-zilele revolulionare din martie 1848, la lasi, Cu tithd Cdird ranIni a iost tipAriti In
"Foaie pentru minte" (Brasov) nri 21 din 24 :mi (st. v.) 1848, p. 161, sub titlul Deiteptare
Romitniei; ea a circulat l ca foaie volaahl sub amIndoul titlurile (Cifra rondni l Deffeplare
Romdmiei),
www.dacoromanica.ro
Martle mal Tri Moldova
NEAPXRATELE 1 MBUNKTA.TIRI CE CERE

STA.REA TARII
93
PETITIUNEA-PROCLAMATIUN11 IN NIMELE TUTUROR STARILOR IIOLDOVEI
Fratilor,
In preajma dovezilor vederate de suferintele ce se simt de poporul Mol-
dovei i a neaparatelor imbunatitiri ce cere starea tarii, OcIrmuirea,
prin organul d-lui Min istru, s-au adresat la clteva persoane din locuitori
spre a se da opinia publici In privirea suferintelor qi a imbunatatirii starii
poporului tirii Moldovei. Acele persoane, raspunzind d-lui Ministrn ca. nu
pot lua asupra lor insarcinarea de a arata opiniile obtii pina a nu o cerceta
In gnu' ei, s-au indatorit a merge In strait ob#ii i a asculta glasurile sale
spre a le impart Lli Ocirmuirii. D-1 Ministru (Stefan Catargiu) nu nurnai
O. a primit aceasta propunere, cunoscind singur boala tarii i neaparata ei
trebuing de vindecare, ci a figiduit sa vie Insui in mijlocul fratilor sai,
ca un osa ce, fiind insarcinat a pazi Regulamentul grii, trebuie A fie in-
sufletit de dorinta binelui obstesc.
Deci in 27 martie 1848, seara, pe la 7 ceasuri, adunlndu-se numeroasa
obre alcatuiti. de toate starile din teara, precum Ode straini de toate natiile
ce locuiesc in Moldova, acea ob,ste au ales un comitetl, in care i-au depus
toata increderea sa vi 1-au insarcinat a arita cirmuirii simtirile qi dorintele
de care este patruns fiecare.
Comitetul dar, adult/Wu-se astazi in 28 martie 1848 i cercetind starea AstAzi.
critica de astazi a societatii, s-au incredintat In cuget curat IA nemirat de in
patimi, ca pentru de a pune M.oldova pe o cale de fericire, mijloacele 28 mart' e
cele mai sigure i mai neaparat trebuitoare stilt urmatoarele : 1848
Santa pazire a Regulamentului la tot cuprin.sul sin i far& nici o

rastalmacire.
Secarea coruptiei prin pravile ina.dins acute i a abusurilor ce izvo-
rase din acea coruptie.
359
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Siguranta personall, adeca nimeni s nu poata fi pedepsit decit pe
temeiul legilor si in urmarea unei hotariri judecatoresti.
Fiestecare arestuit 0, fie infatisat in vreme de 24 ceasuri dinaintea tri-
bunalului competinte.
Grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni, atit in relatia
lor cu proprietarii mosiilor, eft si in acelea cu cirmuirea, precum conteni-
rea tuturor beilicurilor sub numirea de plata si celelalte.
Alcatuirea unei noi catagrafii spre a scapa de impilare pe toti neno-
rocitii locuitori care sint astazi asupriti prin masurile catagrafiei trecute.
Mazilii, ruptasii, ruptele visteriei i celelalte clasuri privilegiate sa
fie ocrotiti potrivit Regulamentului i sa nu mai fie intrebuintati in trebile
particulare.
Privighetorii sa se aleaga, dup. glasuirea Regulamentului, fara nici o
inriurire a cirmuirii.
Reforma scoalelor pe o temelie larga i nationall spre raspindirea
luminarilor In tot poporul.
Dezarmarea grabnica a arnilutilor si a altora ce s-au inarmat de Ocir-
muire i inchezasluirea lor pentru viitor ca nu vor mai fi pricing de turbu-
rare publica.
Ridicarea pedepselor trupesti injositoare caractenilui de militie
nationall, imbunatatirea hranei 'sale si mai ales dreapta inaiatire fn-
ranguri dupa merituri personale.
Militarii cari au slujit patriei i cari au cistigat recunostinta obs-
teasel sa fie scutiti de once dajdil cind vor iesi din slujba.
Ministrii sA aib5. deplina libertate praviliceasca in lucranie lor, pen-
tru ca s5. poarte toata raspunderea acestor lucran.
Desfiintarea poslinei, ca una ce este vatamatoare agriculturii
comertului tarii.
Imbunattirea portului Galaii, ca cel mai mare canal al inflorini
comertului i agriculturii
Ridicarea morall i sotiala a clerului.
Pazirea cu sfintenie a legilor pe cari se reazerna credital public,
aceasta In privirea tuturar fAna osebire, pentru siguranta relatiilor
comerciale.
Informarea unui tribunal de comert la Iasi; codul de comert al
Frantei, consfintit de Regulament, sa fie tAlmacit In limba
Banii de rezerva s5. fie intrebuintati in formarea unei Lined& scant
pentru lnlesnirea negutatorilor in inflorirea comertului.
Hrana obstei de prin tirguri A. fie subt cea mai de aproape ingrijire
a stapiairii spre a nu se face un mijloc de imbog54ire particulara.
Asezarea politiei tirgurilor pe principii de omenire in, privirea neno-
rocitilor arestuiti.
Liberarea tuturor arestuitilor in pricini politice atit civile, cit
militare ; reintoarcerea driturilor politice acelor canora li s-au ridicat ne-
drept pentru asemenea pricini.
360
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
Nestrimutarea din posturi a amploiatilor vrednici cinstiti i tnain-
tarea lor In posturi potrivit Regulamentultri, precum i sporirea lefilor lor,
spre a le Inlesni mijloace de o vietuire cinstiti, i neattrnati.
Toti amploiatii si fie rispunatori pentru faptele lor In lucririle
slujbelor.
Infiintarea unui bane national pe cel mai sigur temei.
Grabnicele forme de Imbunititire ale condicei criminale, ale pro-
cedurei si ale sistemului pedepsitor.
Impirtirea dreapta i potrivit Regulamentului a banilor pensiilor
si Indreptarea abuzurilor ce s-au introdus In Impirtirea acestor bani.
Ofisurile slobozite ptniacum de Octrmuire In ramul judecitoresc si
ad-ministrativ si se supue voturilor Obstestii Adurari si de acum si se
conteneasci de a se slobozi asemenea ofisuri Uri a fi cercetate de adunare.
Seantele tribunalelor si fie publice.
29.. Seantele Obstestii Aduniri si fie publice. Tinerea rinduielii
stnul ei si attrne de Insisi adunaren, iar nu de vornicia de aprozi, potri-
vit Rgulamentului.
30. Fiecare plinintean si aibi dreptul de a adresa jalub5. Obstestii
Adun
3 L Deputa.tii si nu poati fi in slujb5., si nu poati primi nici ranguri,
nici multumire bineasci In vremea deputitiei lor.
' 32: Chipul ce s-a Intrebuintat la alegerile deputatilor, fiind inpotriva
legilor si, in urmare, i Obsteasca Adunare de astizi fiind rodul acestui
chip, nu iasuf1i nici o Incredere obstei, deci aceasti adunare si se desfiin-
teze si indati si se injgheba o noul Ca.nrzri, fin & ilia o Indurire asupra
alegitorilor din partea Clrnriinii, p3ntrti ca acea Cam3r5, si fie adevirati
reprezantatie a natiei adevirati inchezisluire a fericirii patriei.
Pe temeiul art. 57 din Regulam3nt. Cam3ra si aibi dreptul de a face
domuului punere inainte a tot felul de lucren i privitoare la folosul obstesc.
kidicarea censurei in privirea tuturor trebilor si a intereielor
liuntrul OHL
Informare grabnici a uali gard3 cetitenesti prin toate tIrgurile
tirii, atcl.tuiti attt d3 romini, ctt si d3 striini proprietari.
Iorku Sturdza, C. Ghe Org he Cantacuzino, miclu-

lad ai cornitetuluis.
Pentru Intocmai cu origina,lul, Gheorghe Sion, dr. V tr n a v
Gizeta dr Tramilvania", XI, 1848, nr. 30, 12 aprilie. O alti copie In Th. C.odrescn, Uricarut
sad CotecliUna de diferile gale care pot sera, la istort;A ronsinilor, X, Iassi, 1888, p. 8-11,
da alernvisa, Awl! 1813, I, p. '06-173, gi Di:unienle priviloare la aunt revolutionar 1848
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Moldosa, Bucuresti, 1660, p. 200-201. 0 copie manuscrisa, cu menlionarra a 14 din
membrii Comitetului de redaclie si peste 340 de semnatari din parten Obst e i, In transcrierea
logofatului Costachi Sturza, se afla la BAR., ms. rom, 5, f 107-116v (pro. cnind din
Biblioteca Scheiani, fost vol, II, Manuscripte, Ronufnia),
1. Componenta nominall a Cornitetului de redacjie a fost cunoscuta pina aceza In mod cu

totul incomplet. M. Kogalniceanu (cf. lntisrspicirik din Moldcta, infra, doc. 64) o ircicA ntmai
numeric: 16 boieri i negustori. Astazi identificarea nuznelor este inlesnitti de dona din cee trei
copii citate mai sus: 14 sume sint menlionate in exemplarul manuscris, transcris de Cottachi
Sturza, In casa caruia a si avut loc redactares celor 35 de puncte, si alte doud mara. Usureara
in copia trimisl de G. Sion lui G. Baritiu. Cei 16 strit aladar :V asile A 1 e csan dr i, C. G h.
Cantacnzino, Neculai Carp, Manolachi Costachi, Cracti, Alecu
Cuza, Grigore Cura, Nicu Chica, Vasile Gbica, Dimitrie Grigoriu,
Iordachi Harnav, Al. C. Mavrocordat, Costachi Moruzi, Gris,ore
Romalo, Lascarachi Rosetti, Iorgu Sturza.
2. Errata et addenda: In Anal 1848, 1, p. 176-179, s-au consemnat la un loe-
tara discriminarea necesari numele semnatarilor de pe dota copii, una fiind ora publicata
de Bariliu gi cealalta aceea din Uricarul, dfndu-se astfel loe la concluzii gresite. ExemplarYlptbli-
cat In Uricarul a fost : A pr ob a t. Postra intonnai cid originalar de catre ,,M. Costachi,
A. C. M av r o cor d a t, V. A lec s andr i", care erau totodatil gi niembri ai Comitetului
deredac(ie,in timp ce G. S ion si d o c t o rul V f rn av, care semneazi pentru autentificarea
copiei trimise bu Bariliu, Usureara nurnai filtre semnatarii din partea Obsteil
De asemenea, despre O bst i a" semnatara a actului maltona] de la 28 martie 1646", pina
acum, s-a vorbit doar in cifre : opt sute", dona mii", mai multe mii" de sercnaturi. Atft.
In copia manuscrisa citata B.A,R., me. rom. 5 logofatul Costachi Sturza a desufrat si
transcris peste 340 de i sc 1 i tu r i. De actea, pentru unicitatea izvorului, ca si penan
deosebita importanifi pe care o prezinta cunoasterea, fie si parliala, a semnatarLor rerrccit.c
numele in ordinea transcrierii lor de catre C. Sturra:
O bst ia: Meielie, mitropolitu Moldaviei. V/Mial/141, episcopu Roznanului. insfin
Edesis, Alecsandru Ghica, logofat. Costachi Mana, logofit. Costachi Masrocordal, lotofat.
Teodor Bol?, logothr. Neculai Canta, logolat. Necsslai Sufw,logofat. lorza Sula. Icrra
Ghica, logolat. lordachi Miclescu, vornic. Nica Ghica de la Budesti. Costachi Aida, vcrnic.
Teodor Silion, vornic. lascar Bogdan, vornic. Veulli Pogor. Scarial Rosa, vorhic.
Rdducann Roset. anca Ghica. Pasaste Bais. fatten Cantacusin..-- Alece Virase% Pantalla
Casimir. Alece Su/o. Dimitrie Scarlat Miciescso. lasca Sitian. Ccstachi Cosiachi
Casimir. losen Greceanss, vornic. le/as &Hiere. Casa. Costachi Sdcard. larga Calichi.
Pdrachi Carp. Erghenii Alcas. Aldo Sihliano. lean Doraos. Alero Rosd. Dimstrie
Roset. Neculai Alcas. Alece Calichi. Alece Dionitrachi. Aireo Csirjd. &idas Miclescr.
Vimini Filipescu. Aireo Costinescos. Aldo Airara. Aldo Mile,. Tedios. Cosed,
sardariu, Mate, Afila, postelnic. P Alexamfre Mawrcusi. Neculai Piso/chi. Costaciri
Codaski Jonacts Sihkana. anca /Jonja. Dasiadi. Astobi Sics,
spatariu. Grigoria Z. Ifoldorams. Malar Estandi. ergs C. Storsa. Chita.
Etuanosil Filipescui Neculai Bosh. Miler, Scdrlat Lambda. Nada Dnighici, sulger.
afaior loan Stroici. Visan Cantacessiss. lordachi T. Ccstandachi Panas!.
Cristo, Coslachi Codreanu. Aldo Matrocordat. Costa chi Tisis. P. Dorad. Disaitrie
Casa. Dimilria /semi. Rddiscanu Casimir. n'ah Butd. T. Gildscu. T'estilas Gre-
vornic. M. teidnescs C. Bonciu. C. Vasiliss..- Doctorul Masa. Anca FslIttdi.
G. lambrirso. P. Doras, Costachi Sien, Corlachi Filipidi. A. va,iGn.
Nccadai lambrino. Di Pascal D. Neeslai Filipidi. Das id Recaer. D.
Zamfirescs. D. Herfelscu. P. Rada, Neculai Catargiss. Costaadin CostatLi. Al atrasa.
P leamos/id, A. Costandachi, C. Filipescu, Tudorachi Editarais. BlifS(W.
Raid, vornic. Alero Varldnescu. T. Voincr. Ices Negrull, crzyinariu, Aihas,
comis. P. Ursachi. tr firsacii lefterist Nemod. Alecrandru 71sa,
Vaslli Apostokansti Costachi Prora, zredelniceriu. lean licseireasa. Pelas
Gheorghis Apostol. loas Angheliu, P. Zaharia. V Casan. Vi Costaadinctri
asea Urda. Costarhi Cercha, ssatariu. GErcrilie tefan .4vidit a, medelniceriu/
362
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Costacki Casa. Ostavnoi cornet Enacki Arghiropulo. Felix. Ghideon,
ban. Codreams, Bolianoo, Costachi Miclescu. Gavril Tuldscu. Maior A. Cos-
tacki. N. Demetriu.. C. Dsrnsuz. Neculai Greceanu, vornic. Vastli Sidman, stolnici
Botescu. Neculai Mavrocordat. Ecovachi Palada, voraic. Costachi Paladi. Dimitrie
Miciesca. N. Vasiliu. Prdidscu. I. Bant4i. Hasan Bairaclaria. D. Teodoru.
Costachi Herldscu. H. Polescu. T. Piso! chi. G. pinta. Than Greceanu. A. ZaharoPuloi
Scdrtat Atanastadi. Raymond. Savel Atanu. A. Sto,,, sardariu. Gheorgke Narni.
I. Handorn. P. Paladi. Manolachi Paladi. Iordachi Vdrgolici. loan Novicvai. Andree
Ivanovisi. Sdndulachti Conhiesco. Nastasi Constantin.
S'indo Korhiesky. lordacki Vae.
VOWS Mancai. Eugen Pseyer. A. Rugind. Dimitrie Filostrat, pitariu. A. E. Catargie.
C. Catargie. Costachi Midescu. Neculai Dotan. I. Costin. A. Leonardi. Aleto
Bogonos. V. Bogonos V. Turculet. Dv. loan Cujbd. Dimitrachi Cirjd. Alexandru G.
ROM410. PavelGheorghiu. Irimie Ursacki. Sklar Enescu. lohan Caspar. D. Daniel.
Gheorghie Mardarie, ag. Capitan Manotachi Stroici. Clpitan N. $arbandovici.
I. Maer N. Casimir. Costachi Cref u, Otrariu. loan Cart ul Anton Gaitanovici. T. Za-
ham An'on Costachi Sofianu. N. Catargiu. Manolachi Hrisoverghi. Liotenant G.
Hurmusacht. Lascar Ensandi. Neculai Bdldnescu, sulgeriu. Costachi Cassano. Neculai
Lecachs, plharnie. Costachi Teodorovici. Alms Balica. Costachi Nicolau, caminariu.
Costa:Ai Panfiliu, sulgeriu. Costachi Teodoru. Filip Scorfdscu, amitiariu. Partenii.
.4nton Dunttey. George Grigorovice. loan Manic Carabet Vartires. N. Teodoru.
Tsodarini. Nica Cantasusin. Gregoir Cantacus NO, Lion Cantacuaine. VosUi Alecsan-
dri, Manoluchi Manu. Nicolcus Cantacuzine. lancu Cantacusin, vomic. Aleco
Cantacuzin, vornic. $1efats Dimilrsu. Dru Siege. Petru Cinspeanu. D. Guste. D.
Af srjun. D. Maibtuna. T. Zaharianu. G. Prdjilscu. lacovachi Rosa, postelaic. ;
Ghargtai Ni;ataa. Cltimlacscu, conns. 5teldssuchi Grigoriu. Lemni. Silmion Bldnifd,
Cos!acisi Luce. Dcu Pana. Arvistasie Panu, agh.Alero Tiriachiu. lonild Stiant
plhamic. Gheorghie Sion. Grigoriu, postelnic. Nicu Ghica. Machado,,,
Zara;. loan Thcher. Neculai Fdtu. M.ghistanu. Bonciu. Dimitrii Le/te?,
el n ssriu. .3rgh Greceanu. Neculai Stroescs. Tuchididi Donnas, cimiaariu. lofts;
Sigara. Gkeorghi VeliFi, sirdariu. loan lonescu. Aleco Sturza, vornic. Alec* Fotino.
fordacki Costachi lfaritonescu, stolnic. Neculat Nandi. lordacki Calikarki,
Bulger.
subiselliiii nu n.-am aflat fati la iscilirea acestui act national, unii din prieina
eram dusi piste listar, iar altii p3. la ralsille lor, i amain adunindu-ne in capitalie i eetindu-I,
Hind cerise cuprins1 la cal p3trivit i ca opinia noastrl, pentru care am adlogit ale noastre
GrigorieGhica, batmans Alero Asian, batman; Petrachi Roset, logofat. Gheorghie &ur-
ea, logotit. Sturza-Micidusanu, vornic. Dimitrii Ralle!. Petracisi Illavroghent. Gri-
gori Crupenschi, voraic. Riducanu Prdidscu, vornic. Jora. Mates Milu. Alec*
vornicu. Blrldieanu.loan Firsuldcescu, ban. Theodor BalF, vornic. Nicst VIneteyi
lancsi Prdfiscit. Ostavnoi Colonel Crupenschi. Costachi Sto,,, plharnic. loan Cusa, pos.
telruc., Liotenant Besniugan. Costin Virnav. Grigorie Virnao. Dimitrachi Thum: loan
/tfactesca.. Ldtcdrachi Catargiu. $sirban Canano. Costachi Aneonescu. Capitals Gostaai
lanca Casa. &nett &anti, medelniceriu, Mader GfOdedR14, clamant., /ordachs
virgao, Tornio, lance Pavlov, s4rdaritt. Costachir Lambrino. loan Ciorneiu, pibaraie.
Dimansch: lordachi Lupagut Sands Sturm, spitariu. tefan Ivanovici. Simian
jachi Ducisscw, clan1 Vasili Zamfiria, Dinsitrie Cardigan. Teodor VestIte, spitariu. lance
loan, Neculai Scdrlat Mano. Alero Birgher. Neculai Turculefs--
Mew Lioteaant Ali:icons; Dimtirte Maim, vornic. lotdackt Costacki, Torok-
Nnsstai SiO4 j Alaco Porfiriu, comis, loan Holban. loan Cractescs. Polidor Ventura.
Toads, Cassaiu. loan Lupaxis. Alero Schaei. Gligori Negnsf. Cnickscri, spitanu.
Gitgori cop, 13; Macan, sulgeriut s alte multe isciliturifi.
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0111 dibll
;,EATA JUD ECATA LUMII"
94
[M. KOGILNWEANuil, INTImPLARTLE DIN MOLDOVA IN LUNA LUI MARTIE I848
clnd toate popoarele se constituie pe o bazi sloboda, astazi cind

AstAzi,
stapinitorii au de acea mai mare fall sa. concedeze acea mai nemarginita
In plirjile slobozenie supusilor lor, se afla numai un domnitor In partile daco-rotnane
daco-romane ale Europei, care nu numai e surd glasului poporului sau, dar si prin o
ale Europei ..." absoluta i arbitrara putere doreste si pe viitorime sa-si Intareasca barbara
sa stapinire.
Mai In toati Europa cetatenii au cistigat concesie din partea Ocfrmuirii
lor, mai In toati Europa stapIneste slobozenia, care pin& astazi nu numai
nu exista, dar se parea i nicidecum de clstigat. Popoarele Europei au ras-
turnat fundamentele staturilor absolute, au izgonit pe acei cari le dan putere,
asa, singure stapIne In patria lor, incep a se constitua dupa insasi a lor
vointa.
O petilie Poporul Moldovei, mai modest cleat alte popoare, prin o petitie iscalita
iscilita de mal de mai multe mii, atit pamInteni, cit i straini de deosebite natii ce locn-
multe mil iesc acest acum nenorocit pamInt, n-a cenit de la OcIrmuitoru] lui alt ni-
mic decIt Indreptarea abuzurilor, ce din vremea suirii pe tron a printului
stapinitor nimicesc cu totul legile tarii i acum au ajuns la un grad nesufe-
rit de strImbatatiri nu numai pentru clasa boierilor, pentru negustori,
locuitori salmi, dar si pentru straini.
Idotivul Mai Inainte de a expune crudul chip pria care locuitorilor a fost refu-
petitiei: zata. petitia lor, trebuie In putine cuvinte sa aratam motivul acestei petitii,
trista care nu e altul decIt trista i vrednica de jelit stare a acestui din na-
vrednica tura foarte favorizat principat.
de jelit Ca sa poata cineva judeca eft de nesuferita e starea Moldovei de astazi,
stare a n-avem nevoie declt a enumera oarecari acturi ale achninistratiei crudului
Moldova ei stapinitor. SA Incepem de la acel mai de capetenie punct, care e: s10-
bozenia persoanei i siguritatea averii. Slobozenia personal& nu e respectata
nicidecum, fiindca tot moldovanul care ar fi suspect Ocirmuirii de vreo
fapt sau de vreun cuvint doveditoare de sentiment patriotic, deveditoare
de sentiment de dreptate, sau de Impotrivitoare Injositoarei credinte a sta.-
pinitorului, fir% a. fie judecat, e supus la acea mai mare pedeapsa. Strig
moldovanul cA prin judecatorii si-a perdut averea, el e sigur sa fie exilat
protesteaza el ca. alegerea deputatilor s-a facut prin sila baionetelor, pria
cumpararea glasurilor cu bani sau cu cinuri, el e sigur peardi dreptu-
rile politice. Se frnpotriveste moldovanui la lndeplinirea arbitraxei cereri a-
Ochmuirii, Indata e pus secvestru pe toata averea lui pin& ce OcIrrnuirea
si-a primit satisfactie. OcIrmuirea, ca sa-si multulneasca aviditatea ei,
stapinitorul, ca sA Poe.. ta pe tot anul pune cu doblndli capitaluri inseinnate
In banci straine. a calcat legile finantiale ale tarii, IntroducInd sa dajdii
noul, san acele vechi urcIndu-le la un grad Impilator pentrn toata fe.ara.
:
www.dacoromanica.ro
REVOLEITIA
Un venit non, dax jicuitor totodati agriculturii i comertului tarii, a stint
domnul Moldovei prin voturile servilei sale Adundri 011teti 81-1 tragi In
folosul s5.0 ; acel venit e venitul poflinei, o taxie de trei la suti pe cerealele
ce se exporteazi. Capitatia primitiva pe locnitorii siteni, hotarita de Re-
glement la treizeci lei de fiestecare cap, a amas in multe sate la 120 lei
de locuitor, deosebit de beilicuriles necontenite, havaleleles s.a. Prisosurile
venitnrilor pnblice, can ar trebui so se Intrebuinteze In Imbunititiri ob*telti,
le Intrebuinteazi domnul la ale lui particulare nevoi. Slujbele, In loc 85, se
Impirteasci dupi, merit, se And sau la acel care c1 mai mult san se dau la
acel care cu mai rnare credint slujeste interesnrile personale ale printului,
cari lns slut departe de a fi acele ale taril; se Intelege acum usor a am-
ploiatii dan lnsemnare slujbei lor nurnai prin jacuri i alte Impiliri, cari ei
singuri le cunosc, ateodatl le si Wen, dar care e neaparata urmare a siste-
nnului guvernului de astizi ; cici OcIrmuitorul, and pe cineva rInduieste In
slujbl, li zice curat In ochi cl cu aceasta il milueste, li di chiverniseal1",
se Intelege ca si motiveze cu aceasta cererea de mii de galbeni ce adreseazi
la fiecare non rInduit In slujba.
Mai multe ar fi de aratat aici, dar atunci am esi din cadrul untli articol
hotarlt nu numai pen.tru a arata pricini nemultumirii publice i negresit
am face un mare volum daca am NToi si numaram toate patimirile ce nalia
daco-romand sufere din administratia stapInitorului ei Mihail Sturdza.
A acestor acturi ale stapinitorului Moldovei rea influentA asupra natiei
In.tregi, a stapInirii tendinla jicuitoare pentru moralul Wei, mai cu deose-
bire, a fost simtita chiar de la vremea suirii pe tron a lui Mili dach
Sturdza. Manifestatii s-au facut In deosebite vremi, dar in zadar printul
din zi In zi Impila teara mai mult, din zi In si prin averea colosall ce si-a
cistigat, prin coruptia ce a introdus a stint a in.5.dusi pin astazi declaratia
a tot sentimentul patriotic. Dar chiar chid printul socotia el toati. Mol-
dova merge dup& plecarile lui, and socotia cl. duhul lui s-a facut duhnl
uatiei i, daca ne putem exprima ata, ci natia s-a identificat cu dinsul,
chiar atunci pe natia Intreaga revolta mai mult declt alta data abuzurile
lui, O inspiratie divina a adunat In Iai, pe la sfirsitul lui martie, pe patriotii
din toate colturile Moldovei, ce, neptitInd privi rnai multi vreme cu
indiferentism suferintele tirii, vroiau acum prin o sfituire comuna a aduce
leac relelor nenorocitei patrii. Toti, prin. o Impreuni glisuire, au hotarlt
s5, nu iasi din legalitate i numai prin legalitate s alineze suferin.tele 3kcieralia
Cu atIt rnai mult drumul Iegalitl4i li se pima de preferat, cu eft Intli advnira
chiar Insaqi OcIrmuirea, pi-in organul noului ei ministru, manifesta do- din
ninfa ei de a introduce de la sine Imbunatatiri ; al doilea, fiindc toti eran
siguri cI. te-ara, doblndind o reprezentatie nationa15., aviad deputati inspi-
rati de duhul veacului, va Introduce neaparat schimbari In institutiile pi-I..
mitivd /ile principatului potrivit dreptului ce Camera In Moldova dupi
Reglement are. Legalitatea s-a park Intli qt privia chipul cererii i, al
doilea, chiar insesi cercrile erau legale. Fiindei toate se sprijineau pe Re-'
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJI11
gulamentul care a fost dat Moldovei la suirea pe tron a lui Mihala-
chi Sturdza, dar pentru a lui pizire Curtile, suzeran si protectrice, prin
nenorocire n-au dat nici o garantie temeiaici.
Dezbaterile Deci la 27 martie stil vechi, mai mult decit una mie birbati din toate
din sala clasele, de toate opiniile, de toate natiile, din toate provinciile Moldovei
botelului se adung f5s mai nainte poftire In Otelul Petersburg in Iasi, ca, precum
Petersburg am zis, dupl o sfltuire comun5, sA depuie la picioarele tronului ale lor do-
rinte. Precum pe de o parte natia, asemenea. si Oclrmuirea pe de alta avea a
ei trimisi ; din partea acestei din urm era ministrul trebilor din liuntru
In persoan5., intovArisit de seful politiei din Iasi ; citiva deputati si alti
amploiati ocupau bincile numeroasei adutari. Adunarea era presiduit5. de
Grigorie cura, Grigorie Cuza, cunoscut In tear& pentru talentul s'i nestrAmutatele sale
sentimente patriotice. La.scarachi Roset, prin un cuvint elocvent, deschide
Lascarachi seausa, arat5. adunkii starea nenorocita si vrednic de jilit a tirii, enn-
Roset, nat cu talentul siu ce-1 caracterizeazA unul cite unul abuzurile ce s-au
introdus din vreme in vreme In Moldova ; el arat c tiranul suferi, c
boierii suferl nu mai putin, c1 negotul s'i agricultura pitimesc, ci, in sfirsit,
'Jac& m5suri grabnice din partea Ocirmuirii nu se vor lua, teara intreag
merge spre perderea ei.
Entusiasmul e mare, aplauzele necontenite, dar totodat adunarea pl-
zeste seriosul ce se cuvine de la dezbaterea chestioanelor asa de impor-
Alecu Cuza, tante. Dup5. Lascarachi Roset ja cuvintul Alecu Cuza, dupl dinsul
Vasilicl Mica, Vasilic5. Ghica si altii; pe toti Ii ocupa tot o chestie, adec interesurile
patriei. Explicatii se cer de la domnul ministru, care despre trecut nimic
nu zice, f5.gAduieste numai Imbunat5.tiri pe viitorime ; totodati d-lui,
vroind s5, dovedeascl c adunarea ar ave duh revolutionar, li arat note
ce ar fi primit de la consulaturile str5.ine, prin care acele consulaturi ar
arlta ingrijirea ce respectivii supusi strlini ar fi aviad pentru averea lor
din rniscirile ce se propuneau In Iasi si la care, zice domnul ministru,
Winkler, adunarea de fatl ar fi pricina. Atunci domnul Winkler, supus austriac,
supus cu un glas putemic protesteaz in protiva opiniei ministrului.
austriac Nu de dumneavoastrl, domnilor zice el adresindu-se cltre aduna-
re ne temem noi, de la dumnea.voastri am flcut averea noastr5., dum-
neavoastr5., sintem siguri, ne-o yeti apira-o. Noi ne jaluim de abuzurile
Ocirmuirii ; In tribunaluri am perdut starea noastrl ; aceea ce dumnea-
voastr cereti tot aceea cerem si noi, striinii".
Alegerea La aceasti manifestatie din partea unui striin, ministrul si-a perdut
comitetului glasul, recunoscind si el el cererile adungrii sint drepte si motivate numai de
insircinat Cu Impilltoarea OcIrmuire. In sfirsit, adunarea se desparte, dup ce mai
redactarea Inainte din sinul ei a ales un comitet compus din 16 birbati, acei mai
petiliei eclarati4 din slnul ei. Boieri si negustori numir5. comitetul In sinul 35.u.
Comitetului s-a pus indatorire pin5.1n 24 ceasuri al formule= petitia si al o
aduci la cunostinta Ocirmuirii. Comitetul, cu rival vrednic de laudi, pinl
la vremea hotirlt a formulat petitia, care, dupi ce s-a supus cunostin-
tei publice, a fost isciliti de mai multe mii.
21i6
www.dacoromanica.ro
Il. RE VOL Ur I A
Petitia avea 35 puncturi 5

Petitia 1ndafu comunicat6 printului prin ministrul trebilor din 15.un-
tru. Tot publicul se afla In cea mai mare vese/ie, nAdljduind cl Ocirmuirea,
luInd In privire legalitatea i sinceritatea petitiei, va face indestularc cercrii
publice, mai virtos de vreme ce nu se cere nici o rAspun.dere despre trecut
toati lumea dorea nurnai ImburatAtiri pe viitorime. Dar toate aceste
fur5, numai iluzii ; Ocirmuirea nu numai cA n-a incuviintat puncturile de
capetenie ale petitiei, din potrivi ea a privit Ins60 petitia ca un complot
pornit In potriva existentiei sale.
Deci printul, cum a aratat refuzul sAu, Indat, Impreunl cu sotia sa, Repre.aldle
cu iutea1 de fulger s-a inchis In casarna 0 pe amndoi fiii sAi, IntovAr4iti
de o putere armatA aproape de una =lie de oameni, a trimis ca s5. prindl,
precum poronca gl6suia, pe *efii complotului. Casa Logoiltului Costachi
Sturdza, unde se propunea locul complotului, a fost !tali alcatl, dar acolo
pe nime altul n-au gAsit decIt pe boerul Costachi Sturdza 0 fiul d-sale, Aleco,
care din urmA de Ocirmuire era privit ca Ministrul trebilor din afara. De
acolo, militia s-a suit la deal 0, dupli. ce fAr6, isbindl a alcat multe case,
a intrat In casa lui Alecachi Mavrocordat, unde ea, dup5. irasurile ce luase,
se a*tepta la o lupt infocatA. Dar 0 acolo cine era ? Vreo 15 tineri Impreju-
rul unci mese cleau la N'ot bi, fumind, unii dintrin*ii desfitau pe ceilalti
cIntind din clavir. O rarte din militie, in numAr de vreo 60, cu baionetele
Intinse, cu cocourile I rase, se repede In odae ; printii amindoi, unul in
calitate de hatman, altul ( a polcovnic, se InfAto*eazi in mijlocul tinerilor
criminali0i, a cAror sinuril vinovAtie era ci i ei, Impreuna cu ceilalti
cornpatrioti, au isalit refusata petitie. Dup6. ce beizadelele singure s-au
incredinlat a at me in odae nu erau nici de cum, clf nici tinerii pe din*ii
nu purtau, printul acel n ai mare in vIrstli, adresindu-se atre Alecu Moruz, ArestArile
zice cit ar e poronci de la pirintele sAu s.i.-1 arestueasc6.; atunci intr-un din casa
glas toti ceilalti tineri rAspund : el de vreme ce Moniz n-are mai mare lui Alecu
vnovatie &ea ti, apoi sau treLue sA. meargA cu tot la Inchisoare, sau nu Mavzocordat
dau pe Moruz dintre dintii ; toti fur sco0 din odae cu cuvIntul la casarmA,
dar cu toti I" In mijlocul ogrAzii, ajungind tiara tovArA0e, beizade Gri-
gorie, adec nu intelegon de ce cuvint, de nu irnpuls numai de cruda sa
iniml *i de dorinta, poate 0 de ni*inea ce avea ca, de acasl pornind pen-
t= tAtAlie, sa nu se intoara inapoi farA s6, fi vArsat singe de du*man,
poronce*te soldatilor s.1 sloboac1 pu*tile asupra nevinovatilor tineri ; din
norocire msA, acea poronc6 fu retrasi de fratele au, care indat poronci
sa sloboadi In vint.
Beizade Grigori, de vreme ce n-a putut multumi dorinta lu de a vede
curgind nevinovatul singe al compatriotilor sli, din cari citiva li erau
prieteni, poronce*te soldatilor maltrateze In acel mai mare grad. Soldatii
dar, arnetiti de vinul 0 de spirtul, ce la pornirea lor din casarmi in mare
portie gustase, Incurajati de rugAmintea 0 de plinsetele Domnului 0 ale
Doamnei ce-i trimisese, I sfir*it, temindu-se 0 de amerintArile barbarilor
lor efi, se asvIrle pe bietii tineri, Ii stilcesc cu stratul pu*tii, le scot 016.-
387
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMA'NI
riile din cap si-i tiriie pe uliti de par. La multi din ei au spart capetele, au
flint coastele ; pob.oae de singe curg pe frunte nenorocitilor tineri. Daca
ei n-au ramas morfi pe loc, e singura pricina ca ofiterii, ce fnadins de sefii
lor furl departati la Inceput, acum neputind mai mult suferi o fapta asa de
cruda, asupra unor persoane ce ei singuri socotiau nevinovate, se pun
intre soldati, i asa fi scapa dina.intea mortii, ce fara a lor mijlocire neapl-
rat ar fi urmat. Unsprezece tincri, din cele mai 1nsemnate familii din Mol-
dova, furl. In acest timp condusi la casarml., de unde Indati acea mai
mare parte din ei, dupa cc ca pe tilhari i-au legat cu fringhii udate In apa,
Exilarea...
furl expeduiti In carute de post& la Galati, ca sa-i treaca peste Dunare.
Doftorul, hitimplat la pornirea lor, cercetea.z starea ranitilor, se impotri-
veste la fndata lor expeduire, subt cuvint c ar fi fngrijare despre a lor
vieata. Ocirmuirea nu bag& In seam& Intimpinarile doftorului i Indata
departeaza pe tineri, ce abia expiran. Porunc s-a dat din potriva, pe vre-
mea cllatoriei, nu numai sl nu le dea nimic de minca.t, dar OA trateze
cu asprime. Altii dintr-Insii au fost trimisi peste granita fa Austria, doi din
ei numai, dup petrecere dc citeva zile in casarma, furl exilati la mauls-
tire.
29 aurae Aceste cruzimi n-au fost de ajuns, caci acesti pomeniti mai sus flceau nu-
mad o mica parte din complotul, ce cu asa mare feconditate fu fnchipuit
In stare de Ocirmuire. Deci, noaptea tSrziu, beizade Grigorie, intovarasit de arnautii
de blocadia sai, Inadis pentni acest prilej fnarmati cu un detasamen.t militar pe de o
parte, seful pompierilor pe de alta, incep noctumele lor strategii. N-a
fost casa unde ei sa fi suposat c s-ar gasi oarrierti amestecati In complot,
care in noaptea accea s nu fi fost clIcata. Locuitorii fasului, pe la ceasul
acela, ca drept Ingrijati de neobicinuitcle miscari militare, Inchigese portile
ograzilor lor. Pompierii ins& erau acolo, cari stricau portile, sp. argeau plretii
si pe oameni din astemuturile lor ridiclndu-i, fara macar sl. le dea vreme
sa se imbrace, Ii conduceau la caslrma. Secretul asternutului conjugal
mr numai nu fu respectat nicidecum, din potriva pe sotii, pe mame, pe surori
le lnjurau militarii, Isi bateau joc de dinsele, 1ncit slrmanele 'asa de mult
s-an speriat, !nett desbracate, desculte fugiau pe uliteIe Iaului. Dar si
aici tot o soarte pentru ele, fibula. in noaptea aceda toate ulitele furl ocu-
pate de militari si tot Iasul declarat In stare de blocada. Daca In acest
chip moralul public fu jignit, oare proprietatea fost-a reSpectd.ta ? Nici
de cum : caci ce all& da soldatilor curaj, decit numai fagaduin.tefe ce pri-
mise de la sefii lor, sa prade tot ce ar gasi prin case. Gieu i Cu neputinta
e s apretuim paguba ce a suferit Iasul In noaptea din 29 martie. Sigur e,
ca niciunul din militari n-a esit din casele calcate Mara, fara Ali fi apro-
priat ceva, bani, lucruri scumpe, In sfirsit tot ce avea pret In casa, ea.tl
steagurile de birninta ce militarii biruitori rapian din p'acinicele case ale
nenorocitilor locuitori. Multe prazi, multe *stricaciuni am inite enumera
aicia, dar al lasam de o parte paguba Inateriall, s 'venini la bamenii,
ce in nbaptea aceel furl prinsi i adusi in deosebitele .inchisori 'ale capitalei.
Numele lor nu putern arata, fibula sint mai multe sute, ajunge numai
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
spunem cl pin& a doua zi dimineata casarma Iasului, grosul isprgvniciei
inchisoarea Agiei gemeau de nenorociti, ce furl prinsi fr veste lu asternu-
turi, de putcrea armatg. Din acesti acei de familii mai insemnate, acci
de care Ocirmuirea se temca mai mult, sau de dinsa erau pentru alte In-
timplAri vlzuti rlu, au fost Indatl legati i expeduiti la casarma din
Galati, de unde li asteptau cetAtile turcesti, altii furl bAtuti cu bicele si
pusi in butuci i obezi, altii, in sfirsit, furl supusi judeckii criminalicesti.
Ce deosebite chinuri, ce deosebite necazuri, ce deosebite pedepse pentru
o crirn5. tot de o naturl ! adecl pentru IndrAsneala de a arAta stApInitoru-
lui slu ale sale tinguiri, pentru indrAsneala de a cere de la dinsul dreptgtile
hgrilzite prin Reglementul Organic, si care furl jurate de dlnsul insusi, la
suirea sa pe tron. Protestatiile cele mai energice In protiva acestor crude
fapte nu produceau nici un efect. Mame, sotii, surori furt depktate cu
batjocurg, cind ele la casarme sau la alte inchisori vin st vadl pe fii, pe soti
sau fratii lor ; In zadar erau rugAmintele adresate Domnului sau Doamnei,
ca sA scape pe rudeniile lor.
Nespust e cruzimea stApinirii, neauzit In analele Moldovei barbarul Detail"
chip cu care Ocirmuirea, ce se numeste pArinteascl, a intImpinat cereril pet itionarilor
Moldovei, o Ocirmuire, ce de atItia ani desbracl tara, in sfirsit o OcIrmuire de la
a demoralisat pe tot poporul. Dupl. ce In grabl am arltat chipul prin 28 martie
care OcIrmuirea a rAspuns petitiei supusilor ei, ne socotim datori, chiar
In favorul acelora ce astki sau In Inchisori pAtimesc, sau in alt chip slut
prigoniti de ea, sit depArtrim nedreptele imputari ce se aruncl asupra lor,
care imputati, cfesi slat mai de multe soiuri, totusi tusk nu sint sprijinite
'de dreaptaludecatI. MiscArii din Iasi, linistite, legate, bazate pe nici o pu-
tere armatl se dA numele de revolutionarl, ea se compareaz6 cu acele
mate in Franta, in Germania si alte pg.rti ale Europei, dar pentru numele lui
Durnnezeu I ce asemlnare Intre miscarea din Moldova si Intre acele strAine.
Moldovenii prin petitia lor, ce era iscAlitl. de Mitropolitul tArii, de archie-
rei, de toatl nobletea cea mare, precum si de dd. Alecu Ghica, Iorgu Ghica,
Niculai Canta, Costachi Sturdza si altii, de nobletea acea micl, de toti
bAtrinii plmintului, de corporatii pArnintesti i strAine, In sfirsit de top
aceia, care cu lacrlmi veniau i depuneau iscAliturile lor pe actul tinguirilor
nationale, moldovenii prin petitia lor, zic, nici de cum n-au vrut rAsturna-
rea statului lor ; ei, departe de a fi In potriva lui Michalachi Sturdza., prin
desbaterile lor din Otelu/ de St. Petersburg si mai pre urml prin legaba lor
petitie, au arltat dimpotrivl cl ei pe stApInitorul lor vroiau si pe clinsul
crau gata sA-1 protejeze cu singele lor, dacl nurnai domnul ar vroi sl le
fncuviinteze aceea, ce ei de la dinsul de la suirea sa pe tron au asteptat,
acum vkindu-se Inselati In asteptkile lor au fost siliti sg. cearl. De pri-
sos sA mai insistAm la acest punct, d vrerne ce petitia din 28 rnartie aratl
mai 15.murit, declt noi am fi In stare st expunem, duhul petitionarilor din
minutul acela. Revolutionaa ar fi fost miscarea, atunci, ciad ea ar fi
fost pornita sau impotriva persoanei printului, sau Impotriva institutiilor
t.rii. Cuvintele rostite In adunarea din St. Petersburg, care neapgrat minis-
t33
27 c. 514.7
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
trul ce era de fatA a raportit stIpinului sau, dovedesc cA miscarea nu era
pornit5. impotriva Domnului.
Revolujionari Ea nu era nici In potriva Reglementului, fiindck precum am zis, lucrul
ar fi fost de clpetenie ce se ccrea a fost plzirea Reglementului ; revolutionaa ar
petitionarii fi fost miscarea atunci cind petitionarii ar fi avut In gInd sa schimbe duhul
atunci chid: institutiilor, care sint aristocratice, care lar5.zesc privilegiurinobletei,
leaz Insa partea neprivilegiat5. ; revolutionarl miscare ar fi fost atunci
cind In potriva glasuirii Reglcmentului ar fi cenit o representatie nationalk
cind s-ar fi cenit o Camerk nade pe lIng5. bocri, in mai mare parte sAsead&
negustori i locuitori ; revolutionari ar fi fost petitionarii, cind ei
ar fi cenit egalitatea In contributie, iar nu, precum Reglementul glAsueste,
o contributie numai pe capetele cele neavute, pe persoanele acele cari abia.
prin sudoarea fruntei lor se pot hani singure. Clnd s-ar fi cenit desfiinta-
rea boerescului, itAranul sA fie proprietar. Rcvolutionari ar fi fost, in sfirsit,.
petitionarii, dac5. ei ar fi cenit ca slujbele s5. fie ocupate numai de oameni
cu merit, ar5. deosebire (lac& meritul se afla sub haincle galante [ale)
unui magnat sau sub Imbilamintele modeste [ale] unui atean sau negus-
tor.
IatA ce miscare Ocirmuirea Moldovei, i acei care Milt inspirati de du-
hul ei, ar fi trebuit sl numeascl revolutionark dara nu o simplA petitie
ce era pornita numai de indignatie, la care singure abusurile guvernu-
lui au dat originea, o petitie care poart5. caracterul nevinov4ici i at modes-
t iei.
Politics Dupl ce am descris acest atentat, care va necinsti Moldova, accast5.
raacinavelicit crim5, care va festeli toile istoriei tArii, numeroasele grozAvii care familia
ce a unnat acestui singuratic Domn dau asemanare cu iscodirile acele infernale ale
micilor tirani de veacul de mijloc, ce ne mai rAmine sA adlogim decit
numai politica machiavelia, ce a urmat singeroasa dramA ?
Intriga, acea axna obisn.uitl a rniscilor si a slabilor, In toat5. vre-
mea arma plticutg a Domnului, a fost cu destoinicie de dInsul Intrebuin-
tatk El a avut marele mestesug ca sA Incredinteze pe oare-care clas1 de
oameni cA ceasul a venit, ca ei s, calce acea de pe unra treapta socialk
sl ocupe, zice el, locul vechilor aristocrali ai Aceste fiinte atit de
simple, atit de nevinovate au fost prosteste induplecate de viclesug,u1
Domnului. Pute-o-ar cineva sl prepue O. In tara, dup5. Reglement, sint
boeri mari i mici, o aristocratic care intunec ambitia a acelor mai mici,
clase ale sotiettitii, i fiinte care vroesc aproprieze sudorile i comorile
poporului.
Noi vedem cA chiar boierii acei vechi, pe care Dorrmul InvinovAteste,
cA stralucita tinerime din tara ridia glasul in potriva nelegiurilor,
aduc aminte nobilele sentimente i nationalitatea, i Domnul vroeste numai
decit sA peard5. pc acei care propovAduesc rii intregi datoria i cinstea sa.
Este nevoie a mai aducem aminte crimele Domnului Impotriva Mi-
tropolitului i Arhiereilor, care se unise Cu partida patrioticl ? Oare mai
este nevoie sA vorbim de publicatiile acele mincinoase, fAcute In jurnalu-
970
www.dacoromanica.ro
REVOLU.TIA
rile ofitiale ale Capitalei, ca s inegreasca i sa injoseasca reputatia per.
soanelor sfinte ? Ori trebuie s vorbim de expeditiile lui Gr. Sturdza in
tinutul Romanului cu hotii sai de arnauti ; i cruzimile intrebuintate de
acest nou Neron Impotriva tuturor nevinovatilor locuitori din Saboani ?
Toti moldovenii, opriti prin ameningri, inselati priu fagaduinte i slujbe,
care se injosesc pina in atit ca sa slujeasc pe tiranii tarii lor, toti sa gin-
deasca la vrednica de glit mostenire ce ei tasa copiilor lor in istoria
sa gindeasca ei la Europa, la vecinii lor cari, invinovatind infamia lor, se
mira cu atit mai mult, cind va.d. ca Curtile, protectrice i suzerana, privesc
cu ochii indiferenti toate aceste crime. in sfirsit, vremea a sosit ca tot bunul
vremea
patriot s se patrunda de acest mare adevar, ca. Afichalachi Stttrdza cu
a sosit ..."
frezoatii sdi fil sInt nesuferiti in tara, si c este de datoria fiecarui cetatean
sa-i prigoneasca, sa-i isgoneasc prin toate mijloacele Cu puting.
Eata judecata lumii. Amin.
A circulat sub formi de brosuri, In iunie 1848, 12 p. Reprodusi In Theodor Codrescu,
cana, t. X, p. 1-7, 12 (-21) si Anal 1848, t. I, p. 467-479. Textul de fati e luat dupi
Anal 1848.
1. In privinta autorului. cf. Al. Zub, Mikait Kogalnicatius, Biobibliografse, p. 37 (nr. 240).
2. Sarcini In munci fati de stat i reprezentantii 861. 3. Corvezt. 4. Cf. doc. 92, nota 1. 5. tirmeazi
un rezumat i inlirarea celor 35 de puncte ale petitiei-promamalia care se all In acest voluta,
doc. precedent.
DOMNUL NU ERA SINGURUL VINOVAT"

95
PAVEL (PANAIOT) BAL$ CATRE ION GIMA.
Draga' mea Ion, Force*ti, 2/14 mai 1850
m primit cele dou scrisori ale dumitale, ca si rezumatul dumitale asupra

ultimelor evenimente petrecute In Valahia. Cele Intimplate In Moldova
au avut aceeasi tending, dar nu si aceeasi origine. De aceea si este istoria
Valahiei din ultimii treizeci de ani mai national i mai populara dectt a
noastra. Ceea ce s-a petrecut In Moldova n-a fost altceva dectt o rascoala, Riul
o nemultumire tmpotriva persoanei domnitorului si nu tmpotriva guver. principal
nului, a principiilor si a legilor sale. De altfel masa nu tntelege niciodata ca
era
tntr-un stat, raul nu provine numai de la conducatorul acestui stat, ci legisla)ia
cle la persoanele care-1 Inconjura si de la legislatia dupa care se conduce.
Nu vreau sa-1 disculp pe fostul domnitor al Moldovei. Departe de mine ase-
menea gind ; sint de acord cu toata lumea ca era rati, dar nu era el singurul
vinovat, deoarece el era de coniveng Cu guvernul tul, adica cu persoanele
371
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
care conduceau Impreunl Cu el aparatul guvernamental, si-apoi raul princi-
pal era legislafia care ne dirijeaza. De aceea lumea a procedat gresit and
s-a legat numai de persoana domnitorului. Aceasta dovedeste slabul nostru
patriotism si slaba noastra capacitate.
Nemullumirile Dupa cum fi-am mai spus, la noi exista o nemulfumire personall, daca
iropotriva pot spune asa, Impotriva sefului statului din cauza numeroaselor prevari-
administratiei cafiuni comise, a imoralitafii slujbasilor, a nedreptafii care se savirsea in
Iui tribunale, a anarhiei care domnea In intreaga administrafie. Eram deja
M. Sturdza satui de acest regim. De trei ani incoace, oamenii de bine se gIndeau serios
la calamitafile prin care trecea tara, In timp ce fostii slujbasi ai lui Mihail
Sturdza, care au comis i ei pe vremea lor abuzuri grave, dar au uitat de ele,
se retrasesera Intr-un fel de opozifie galagioasa, tacind de inclata ce li se
of ereau posturi. Alegerile pentru ultima adunare, care au avut loc Cu doi
ani mai Inainte, s-au desfasurat Intr-un mod nemaiintilnit In istoria popoa-
Alegerile relor constitufionale. Ele s-au facut In fafa comisar. ilor guvernului si dupa
samavolnice voinfa lor. Acolo unde se manifesta o et de mica. opozifie, era trimipa
din 1846 forfa armata pentru a baga frica In oamenii Cu mintea ingusta. i in persoa-
nele far& resurse. Ministrii si-au Imparfit districtele ij i-au corupt pe alega-
ton cu ajutorul banilor si al decretelor. Potrivit acestui sistem de alegeri,
aleiii treceau la scrutinul adunarii, care, la ordinul domnitortilui, anula ale-
genie daca ele nn-i erau pe plac. A fost o adevarata ostracizare si unica adu-
nare pina-ntr-atit de serval.
Acest sistem al lui Mihail Sturdza, de care depindea de altfel salvarea
sa, caci Rusia proclamase ca singura cale legala era Adunarea Obsteasca,
iritase spiritele In finuturi si pe boiernasi in asa masura, Inca ar fi fost de
ajuns o scintie ca s izbucneasc& o manifestafie.
EC011 in asemenea imprejurari a izbucnit revolufia de la Paris. Cind s-a aflat
reviuliei despre aceasta la las, s-au facut mii de presupuneri fara sa se banuie
de la care va fi viitorul, dar majoritatea se gindea c a venit momeritul ca Mihail
Paris Sturdza a fie alungat, pentni cl vedea in el toat pricina raului de care
suferca fara, si aceasta din diferite motive. Unii o voiau pentru a-i lua locul,
alfii pentru a-si faun o noul cariera, iar alfii, cea mai mica parte, o voiau
pentru a lichida si a inlocui o stare de lucruri Cu alta mai apropiata intere-
, selor romardlor. Fiecare dintre aceste partide se observa reciproc, se apropia
de cealalta ivoia sa se exprime, dar nimeni nu Indraznea sa ja inifiaiiva,
deoarece nimeni nu era capabil nici sa con ceapa un plan, nici si., dirijeze
mentele, nici sa prevada consecinfele care puteau.s rezulte din ele.
Numai Rusia a infeles aceasta stare de lucruri i faptul ca o miscare in
Misiunea
Germania ar produce o revolufie In Ungaria i ca astfel Principatele vor fi
li nevoite sa actioneze far% sa vrea /ntr-un sans oarecare, potrivit impulsului
Dubamel
care le-ar veni din afara. Astfel opozifia lui Hole in legatur& Cu Principatele
inainte de revolufia de la Viena a premers intervenfiei ei [Rusici] si a inves-
tigat opinia guvernelor europene. Vazind ca. Europa nu zica nimic, nici
chiar Turcia, Rusia a expediat pe generalul Duliamel pentru asta pe ling
domnitor, pentru a domoli pe boieri i pentru a le face concesii daca acestea
372
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
ar fi fost cerute, iar In ceea ce priveste Moldova chiar pentru a-1 alunga pe
domnitor ; astfel nu s-a mai mers pe calea legal; se actiona conform necesi-
tatii. Rusia nu voia ca In Principate sa aiba loc vreo miscare, ea voia ca ele
sa fie cu totul straine de emanciparea generala a Europei. Ea nu voia ca
unja trasata de providenta, Inceputa la Paris, s-si gaseasca ecou la gurile
Dunarii ;.nu voia ca ea sa parcurga acest drum. Ea voia s-o opreasca. Dar
un lucru pe care providenta 11 destina popoarelor nu poate fi oprit.
Un singur om voia sa provoace incurcaturi guvernului, dei o facea mai Rolul
degraba din zapaceala declt din convingere, fara sa se gindeasca la conse- Constantin
.cinte. Acest our era Constantin Moruzi. Pe and se alba la Iasi, vorbea i moruzi
despre RomOnia asa cum stia el sa vorbeasca. Domnitorul, stiindu-1 un spirit
agitat. I-a poftit sa. se duca la tara. In drumul lui, el le-a dat tuturor intilnire
la Iasi la 24 martie. La Birlad a dat de un om care voia sA dobindeasca
faima, dar au stia .cum. Asa se face ca. Epureanu a devenit companionul
vi ajutorul sAu. Ajuns la ei, el I-a pus sa string& at mai multa lume pentru
intflnire. Dar de ce si cum ? Nu stiau nici ei nimic. El a venit, asadar, la mine,
dei nu ma. cunostea, i m-a poftit sa. ma duc mai intii la Moruzi ca
Inteleg ca el. Aceasta nu pentru ca ar fi avut cineva incredere In slabele mele
mij-loace, cipentru ea. era, de dorit sa fie cit mai multi lume Cu putinta.
Chiar in aceeasi noapte m-am dus la Moruzi. Mi-a iesit in inthripinare ca
un aer teatral, spunindu-mi ca. Mihail Sturdza vi-a propus sa-i sugrume pe
toti boierii, dupl cum a proccdat domnul de Metternich In timpul vecer-
niilor galitiene. I-am raspuns ca putea s-o faca. Cu altii, nu cu mine, si
astfel am situat clar conversatia pe tarlmul lui. Atunci el mi-a marturisit
ca a venit vremea .sa se faca ceva, fara sa stie ce ; In sfirsit, mi-a spus
trebuiesa-1 mustram pe domnitor cu umilinA, cerind Inlaturarea abuzurilor.
I-am atras atentia ca once cerere de acest fel i in astfel de vremuri reclama
un sprijin fie moral, fie material. Ca odata porniti pe acest drum trebuie sa
se mearga pina la capat, adica sa se stabileasca. un guvern provizoriu, sa Unirez
se pregateasca unirea Romniei, sa i se creeze i sA i se garanteze o existenta Rom Aniei
solida pe. viitor fara ca vreuna dintre puteri sa i se poata. opuno.
Acestea au fost observatiile mele. El a subscris la ele si mi-a spus ca
toata lumea la Iasi era de acord, dar nu se stabilise o formulare precisa,
ne-am despartit pentru a ne revedea la 24.
Reintors in capitall, am vazut cele trei partide 1, tinerctul germanofil, Cele ti
tare cerea susiAndarea. micriipinia unirea Germaniei s't reconstituirea grupArl
Poloniei ; batrinii cercau aceeasi suspendare i nici un fel de miscare, deoa- politice
rece aceasta putea duce la consecinte grave pentru tara ; ultima partida se
lansase prea mult ca sa mai poat da inapoi ; In consecinta, ea voia sA faca
ceva, dar ce si cum ? Nimeni nu stia nimic. Si Milde conducatorii acestei Reuniunile
[a treia] particle erau gazduiti la Hotelul Regensburg 2, el a devenit locul de la Hotel
de IntIlnir. Acold Sd Intrunea lumea si discuta asupra masurilor care tre- Petersburg
buiau luate, fara sa. se hotarasca. nimic. Aceste reuniuni au devenit nu meroase
si chiar cclelalte partide veneau ca sA vada ce hotarlre se va lua. Guvernul,
'care n:avea experienta in materie de miscari revolutionare, nu stia ce sa
372
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Atitudinea fact. Aceste Intruniri nu-i erau pe plac, dar voia st actioneze cu blindete,
guvernului temindu-se de numirul mare al participantilor ; de aceca el s-a hotarit sa
trimita pe ministrul de interne ca sa-i intrebe ce vor. Acesti domni au pro-
fitat de ocazie, au Impodobit sala, au ridicat o tribuni si au nu mit un
presedinte. Guvernul le-a dat prilejul st conceapa un proiect. Proiectul se re-
ferea la intruniri in care st se discute imbunatatirile ce trebuiau aduse tarii,
impunind guvernului parerea sa. Modificindu-se mai tirziu, ar fi atras dupa
sine consecinta inevitabila : rasturnarea guvernului. El a Inteles aceasta si a
hotarlt ca, dupa ce ministrul va fi ascultat plingerile, reuniunile al inceteze.
IPetitia] A doua zi ministrul s-a dus tntr-adevar la Intrunire, i-a intrebat care le
intentlile slut plingerile ; i s-a rtspuns ea Intr-o ora nu putea fi expusa starea jalnica
domnitorului In care se afla tara, dar ca vor numi o comisie i ca. lucrarile acestei comisii
vor fi supuse ministrului, care le va prezenta domnitorului. A doua zi domni-
torul a dat o dispozitie Consiliuluiprin care reuniunile trebuia.0 a fie impras-
tiate cu forta armata. Doi ministri s-au opus la aceasta i si-au dat demisia.
In ziva urmatoare, lucrarile comisiei s-au incheiat si au fost prezentate
domnitorului. Acesta le-a acceptat in parte, dar a facut-o uumai pentru
a mentine o stare de nesigurant pina seara, caci in aceeasi seara el avea
intentia sa Impristie rcuniunile, asumIndu-si raspunderea pentru aceasta,
deoarece ministrii 11 paraseau, i chiar sa pedepseasca pe conducatorii
acestei miscari.
Pirere Astfe/ s-au petrecut arestarea mai multor indivizi, tratamentul rAu
realitste pe care 1-au indurat, trimiterea lor dincolo de Dunare, emigraren in Buco-
vina si Valahia.. Abia in ultima zi a 1nteles domnitorul, i aceasta In urma
parerilor repetate ale consulului rus, ca nu fusese vorba de fel de acele
opozitii glIagioase i spuse doar pe hrtie, ca ea <opozitia> era ostilt guver-
nului, ca ea procedase gresit, dar ea daca i s-ar fi dat mina fiber& ar fi
rasturnat guvernul existent In citeva zile, deoarece tonta lumen, cuprinsa
de febra revolutionara si de entuziasm, incepuse sA se Incline in fata acelui
stat In stat pe care-1 ficea consulul rus In acele imprejurari (1.1.3 Si
dumneata, care spui ct ai inteles miscarea, vei avea prilejul s-o constati
hi viitoarea scrisoare.
Adio,
Prietenul tau devotat, P. B a 1 s
P. S. Te-am rugat si-mi trim4i adresa ca st.-ti pot serie direct, Uri
intermediar.
Textul trances
Mon cher Jean, Fortchesty, 1850 mai 2/14
J'ai reu vos deux lettres, ainsi que votre aperu sur les derniers v-
nements de la Valachie. Ce qui s'est pass en Moldavia a eu la mme
tendance, mais non pas la mme origine. Aussi l'histoire de la Valachie
3T4
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUT1A
depuis les trente dernieres annes est plus nationale et plus populaire que
la flare. En Moldavie, il n'y a eu rien autre chose qu'une meute, qu'un
mcontentement contre la personne du hospodar et non contre le gouver-
nement, ses principes et ses lois. Du reste la masse ne comprend jamais
que le mal, dans un Etat, ne derive pas seulement du chef de cet Etat,
rnais aussi bien des personnes qui l'entourent et de la legislation qui le
guide. Je ne veux pas disculper l'ex-hospodar de Moldavie. Bien loin de lh ;
j'en conviens avec tout le monde qu'il tait mauvais, mais il n'tait pas
le seul coupable, il tait de conivence avec son gouverneraent, c'est-h-dire
avec les persoruies qui dirigeaient avec lui la machine gouvernementale ;
et puis le mal principal tait la legislation qui nous gouverne. Aussi on a
eu tort de s'attacher seulement A. la personne du hospodar. Cela prouve
notre pen de patriotisme et notre peu de capacit.
Ainsi comme je vous le dis, chez nous c'tait un mcontentement per-
sonnel, si je puis m'exprimer ainsi, contre le chef de l'Etat I. cause des
prevarications nombreuses qu'on commettait, b. cause de l'immoralit des
employes, cause de l'injustice qni se commettait dans les tribunaux, b.
cause de l'anarchie qui rgnait dans toute l'administration. On tait las
dj de ce regne. Depuis trois ans les gens de bien pensaient srieusement
aux calamits du pays ; et les anciens employes de Michel Stourdza, qui
cependant de leur temps avaient commis des abus normes, mais qui les
avaient oublis, s'taient retires dans une espece d'opposition criarde qui
les font taire, aussitet qu'on leur offre des places. Les elections pour /a
dernire assemble eurent lieu deux a.nnes d'avance, d'une maniere qu'on
n'en voit d'exemple dans l'histoire des peuples constitutionnels. Les elec-
tions se sont faites par devant des commissaires du gouvernement et sur
leur volont. Lh o une petite opposition se manifestait, on envoyait /a
force arme pour effrayer les esprits troits et les personnes sans ressources.
Les ministres s'taient partags les districts et corrompaient les lecteurs
moyennant de l'argent et des dcrets. Apres ce systeme d'lection, /es lus
passaient au scrutin de l'assemble qui annulait les elections, sur l'ordre
du hospodar si elles ne lui plaisaient pas ; c'tait un veritable ostracisme et
l'unique assemble servile b. ce point.
Ce.systeme de Michel Stourdza duquel du reste dpendait son salut
car la Russie avait proclam que la seule voie lgale tait l'assemble gn-
rale avait irrit les esprits dans les districts et les petits boyards au point
qu'une tincelle suffisait pour qu'une manifestation se dclara.
C'est dans de pareilles circonstances qu'est survenue la Revolution de
Paris. Lorsqu'on l'a apprise b. Jassy, on faisait mille conjectures sans deviner
l'avenir, mais la plupart pensait au moment de renvoyer Michel Stourdza,
dans lequel on voyait tout le mal du pays et cela dans des buts si diff-
rents. Les uns pour se substituer h. sa place, les autres pour s'ouvrir de nou-
velles carrieres, d'autros enfin et la minime partie voulait le renvoyer et
substituer un tat de choses plus appropri aux intrets des Roumains.
Chacun de ces partis se regardaient mutuellement, se rapprochaient et you-
315
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
laient s'exprimer, mais persoruie n'osait prendre l'initiative, car personne
n'tait capable ni de concevoir un plan, ni de guider les vnements, ni les
consequences qui pouvaient en rsulter.
La Russie seule avait compris cet tat de choses, et qu'un mouvemcnt en
Allemagne produirait une revolution en Hongrie et que par lk les Princi-
pant& seront forces d'agir involontairement dans un sens quelconque, sclon
l'impulsion qui leur viendrait du dehors. Ainsi l'opposition de Hole relative-
ment aux Principauts, avant la revolution de Vierme, c'tait l'avant-
coureur de son intervention et le scrutateur de l'opinion des cabinets euro-
peens. Voyant que l'Europe n'en dit rien, pas meme la Turquie, elle avait
expdi en meme temps le general Duhamel pour conseiller les hospodars,
apaiser les boyards, leur faire des concessions si'on les demandait et mme
pour la Moldavie renvoyer le Prince. Alors la voie lgale tait mise de ceot.
On agissait par ncessit. La Rnssie ne voulait aucun mouvement dans les
principauts, elle voulait qu'elles soient tout Is fait trangeres l'emanci-
pation gnrale de l'Europe. Elle ne voulait pas que la ligne trace par la
providence, comment& b. Paris, retentit aux embouchures du Danube, fit
ce trajet. Elle voulait Parr-ken Mais on n'arrete pas te gut la providence
destine aux peuples.
Un seul homme, plut6t par etourderie que par conviction, voulait emme-
ner des embarras au gouvernement sans penser auk consequences. Cet
homme c'tait Constantin Mourouzzi. Etant b. Jassy il causait atissi sur la
Romanie sa manire. L'hospodar, connaissant son esprit remnant, rengd-
gea d'aller b, la campagne. Sur son passage il engagea tout fe monde au
rendez-vous b. Jassy pour le 24 mars ; il trouve Barlad un homme courant.
sp.& une renomme sans savoir comment l'acqurin Epouriano devint donc
son compagnon et son aide. Arrive chez eux, il le met en mouvement pour
engager le plus de monde possible au rendez-vous. Mais pourquoi et com-
ment ? Ils n'en savent eux-mmes rien. Il vicnt done chez moi swiss me con-
naltre, m'engage d'y aller d'abord chez Mourouzzi pour m'entendre avec lui.
Ce n'est pas qu'on avait confiance dans mes faibles moyns, Mais on vonlait
avoir le plus de monde possible.
J'y vais la n.uit meme chez Mourouzzi. IL vint I. ma rencontre d'un air
thatral en me disant que Michel Stourdza se propose d'gorger tous les
boyards, l'exemple des vepres galiciennes de Monsieur de Metternich. Je
lui rpondis qu'il pouvait le faire d'autres, mais pas b, moi, et de cette
maniere j'avais pose la conversation nettement sur son terrain. Il m'avoua
donc qu'il tait temps de faire quelque chose, sans savoir quoi ; enfin il me
dit que c'tait de nous adresser par d'humbles remcMtrances au hospodax
en demandant le redressement des abus. Je lui fis observer que toute
demande clans ce genre et dans des temps pareils exige un ap.pui soit
moral, soit materiel. Qu'une fois lance dans cette carriere, il faut aller
jusqu'aux demiers retranchements, c'est--dire jusqu'b, tablir un gonver-
nement provisoire, prparer l'union de la Romanie, la faire et lui garantir
re'
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
une existence solide pour l'av.enir, sans qu'aucune des puissances puissent
la contrecarrer.
Telles furent mes observations. 11 en convint ; il me dit que tout le monde
h. Jassy tait d'accord, rnais flier-aft entendu un point arrt et nous nous
sparmes pour nous revoir le 24.
Une fois dans la Capitale je vis trois parties 1. La jeunesse allemande
demandant la suspension du mouvement jusqu' l'union de l'Allemagne
et la reconstrnction de la Pologne. La vieillesse, la mme suspension et
point de mouverrient, car il pouvait emmener de mauvaises consequences
pour le pays. La demire partie s'tait trop lance pour reculer ; par conse-
quent elle voulait faire quelque chose, mais quoi et comment ? Personne n'en
savait rien. Comme les chefs de ce parti s'taient loges l'hatel Regens-
bourg 1, il devint donc le rendez-vous. LA on se runissait et on discutait
sur les mesures qu'on devait prendre, sans rien arreter. Ces reunions devin-
rent nombreuses et meme les autres partis ven.aient voir quelle decision
prendrait-on ? Le gouvernement inex-priment dans les rnouvements rvolu-
tionnaires ne savait quel parti prendre. Ces reunions ne lui plaisait pas, mais
il voulait agir avec bont, craignant le grand nombre ; il decide done
d'envoyer le ministre de rintrieur pour leur demander ce qu'ils veulent.
Ces messieurs profiterent de cette occasion, parerent la salle, Brent une tri-
bune et nommerent un president. Le gouvernement leur donna l'occasion de
concevoir un projet. Ce projet c'tait des reunions ob l'oa discuterait les
ameliorations du pays en imposant son opinion au gouvernement. Ce
projet plus tard se serait modifi et aurait amen les consequences invi-
tables, le renversement du gouvernement. Il avait compris ceci et il dcida
qu'une fois que le ministre aurait entendu les plaintes, les reunions
cessassent.
Effectivement le lendemain le ministre se rendit h. la reunion, leur
demanda leurs griefs. Ils rpondirent qu'en une heure on ne pouvait exposer
le triste tat du pays, mais qu'ils nommeraient une commission et que le
travail de cette commission sera soumis au ministre pour le presenter au
Prince. Le lendemain le Prince donna un office au conseil par lequel les
reunions devaient etre dispersees par la force arme. Deux ministres s'y
opposer-eat et donnerent leur &mission. Le jour suivant le travail de la
commission fut achev, prsent au Prince. Celui-ci l'accepta en partie, mais
ce n'tait maintenir une incertitude jusqu'au soir, car le soir meme il avait
l'intention de disperser les reunions, prenant sur lui la responsabilit,
puisque les ministres l'abandonnaient, et chAtier mrne les chefs de ce
rnouvement.
Ainsi eut lieu l'arrestation de plusieurs individus, le mauvais traitement
qu'ils subirent ; leur envoi au delk du Danube, l'migration en Bucovine
et en Valachie. Ce n'est que le dernier jour que le Prince comprit, et sur
les avis ritrs du consul russe, que ce n'tait nullement de ces oppositions
criardes et sur papiers, qu'elle [sic] en voulait au gouvernement, qu'elle
s'tait mal prise, Thais que si on la laissait faire, elle renverserait le gouver-
377
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
nement existant dans quelques jours, car tout le monde, atteint de la fievre
revolutionnaire et de l'enthousiasme, avait commence deja s*incliner devant
eet ttat dans l'tat que faisait le consul russe dans ces circoustances [ II* Et
vous qui dites avoir compris le monvement, le prochain courrier vous le dira.
Adieu
votre dvoue ami, P. Balch
P.S. Je vous ai prie de m'envoyer votre adresse pour que je puisse vous
crire directement et sans intermdiaire.
Originalul, In limba francezi, B.A.R., S 12(23)/DCVIII.
1. In textul autograf, care are destule &resell de formulare, Parfie, Parties e luat In infelesul
ronanescului portidd, particle. 2. Duna numele proprietarului Hotelului Petersburg, Coru-ad
Regensburg. 3. Frari t puuctualie couture..
IN DRUM SPRE EXIL.

iNCERCAREA DE EVAD ARE
LA GALATI $1 BRItILA
96 VICE-CONSULUL BRITANIC, V. LLOYD, DE LA BRAILA, CATRE R. G. COLQUHOUN,
ODNSULUL GENERAL DE LA BUCURESTI
No. 6
Domn&e, Braila, aprilie 18, 1848
C tmbata trecuta. 15 a lunei eurente, seara pe la 7, sase persoane numite :

Oprincipele Alexandru Moruzi, Alex. Cuza, Vasile Cantacuzino, Mano-
La Vice- /ache Epureanu, Lascar Rosetti, Zaharia Moldovanu, bojen i fii de boieri
Consulatul din Moldova, au patruns In fuga In casa mea, rizgindu-ma insistent sa /e
Wank acord azil temporar i protectie, Intruelt eran urmariti de soldati din Va-
de la lahia i cerindu-mi sA depun toate eforturile pentru a acorda protectie
Brine altor 7 prieteni de ai lor, care nu se aflau departe si care nestiind cura sa
gaseasca Vice-Consulatul puteau fi prinsi.
Se pare ca. aceste persoane fiind surghiunite din Iasi de principele
Sturdza au lost trimise ca infractori arestati la Galati spre a fi predati
autoritatilor turce de la Macin. Fiind Imbaxcati In doul bArd, basotiti de
colonelul Miscenco, un rus, comandant al garnizoanei Galati, cu cttiva
soldati i de asemenea de alte dona bard en soldati de pal, vIntul
curentul apei fijad foarte puternice i contrarii, au ajuns tirziu dupa
amiaza abia la gura canalului Mein ; cele doul barei ca soldati, ramtnInd
In urma, ei au fost siliji sA debarce la Braila ; cei 13 profitInd de Impreju-
373
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
rare au fugit de Indata. si pe cit luteleg toti ar fi ajuns la Vice-Consulat dacl
ar fi cunoscnt drumul si locurile.
Chiar in acea seara mi s-au facut frecvente cereri personale sit predau
pe acesti oameni, dar considerind ca. datoria mea era sa le ofer azilul care-I
cerusera, le-am comunicat ca putean ramine linistiti la Vice-Consulat, cel
putin deocamdata. Si in aceeasi noapte ei au scris consulului austriac la
Galati, d. Huber, pentru pasapoarte. D. Huber le-a trimis ziva urmatoare
Fin unul din propriii sail functionari pe bordul vasului(-pilot) care avea sa-i
transporte. Totusi guvernatorul orasului a refuzat sa le vizeze pasapoartele,
luind toate masurile pentru a impiedica fuga lor. El mi-a cerut de asemenea
sa-i preclan. Conformindu-mi instructiunilor continn te In scrisoarea dumnea-
voastra No. 7 din 17 a acestei luni, en voi raporta afacerea, daca am tirnp,
la Constantinopo/. D. Huber, consulul austriac, a venit aici in persoana,
pentru a Incerca sa convingl autoritatile locale sa-i laso s5. plece, dar nu
a reusit. lar d. Kotzebue, consulul genera/ rus, care s-a oprit aici in drumul
san de la Iasi la Bucuresti, a avut o lung& Intrevedere cu ei in casa mea,
luni, In care, dup5. cite am inteles, a incercat sa-i convinga sa se predea,
d. Cola, consulul rus la Galati, fiind Impreuna Cu dl. Kotzebue. rn aceeasi Intrevederea
zi, primind asigarari din mai multe parti ca nici o piedica reala au se va Cu
pune la plecarea lor daci eiar incerca sa fuga, ca, dimpotriva, li se va facilita consulul rus
plecarea, ordinele fiind date numai de forma, ei au hotarlt sa faca Incerca- Kotzebue
rea, si In aceia.si seara unul din ei, si anume d. Alexandru Cuza, a reusit sa
se refugieze pe bordul unui vas englez din port, ceilalti intentionind sa-1
urmeze daca nu avea sa se dea nici o alarmb.. Alarma a fost totusi imediat
data, sentinelele au fost dublate si toate masurile mate pentru a Impiedica
fuga celorlalti, care au hotarit sa astepte cu permisiunea mea rezultatul
raportului meu catre Ambasada Majestatii Sale sau cererea lor catre dumnea-
voastra s'i catre agentul austriac supleant, d. Schweiger ; cererea lor scrisa
catre d. Kotzebue fiind fara rezultat. De la evadarea d-lui Cura, masuri
extraordinare de securitate fiind luate de armata, politic si carantina,
li s-an facut frecvente propuneri particulare de evadare, arltindu-li-se c5. nu
existan numai simple sperante, ci certitudine de reusita daca ei ar Incerca ;
dar, considerind ca toate aceste propuneri erau tot atItea curse, ei refuza
acum sa incerce ; en slut sigur ca se da cea mai mare importanta captu-
rarii lor.-
Teri am primit comunicarea aici inclusa de la Adruinistratie 1.
Tin sa adaug c5. singura dorinta a acestor oameni este sa paraseasca
Principatele si sa mearg5. In Austria ; ca en nu stiu macar de ce slut
acuzati ; ca tot ce stiu asupra celor Intimplate la Iasi, stiu de la ei ; ca
d. vice-consul Cunningham intentiona stl-i Insoteasca pe toti la Mach', dar
a fost Impiedicat sa o faca din pricina debarcarii neprevazute si fuga a 6 din
ei la Braila ; ca ceilalti 7 fiind recapturati si trecuti dincolo, d. Cunningham
s-a dus acolo ziva urmatoare si s-a tutors, cred, azi dimineata ; cel putin
I-am v52ut o clip& la caranting si mi-a spus ca. va trebni a plece cu vaporul
de Constantinopol, care tocmai sosise la Galati ; celelalte sapte persoane ale
179
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMNI
ciror name slat : Rlducanu Rosetti, Dimitrie Rosetti (amindoi frati ai lui
Lascir Rosetti aici la mine ), Ion Cuza (var al lui Alexandra Cuza),
Sandu Miclescu, Nicu Catargi, Dimitrie Filipescu i Grigore Romalo,
se sill Inca la MIcin.
Am onoarea
V. Lloyd
Textull eaglet
No. 6
Sir, Ibraila, April 19th 1848
On Saturday evening last the 15th instant about 7 o'clock six indi-
viduals named Prince Alexan.der Morousi, Alex. Kousa, Basile Cantacuzene,
Manuel Jeporano, Lascar Rosetti, and Zacharia Moldovanu, Boiars and sons
of Boiars of Moldavia, rushed into my house, earnestly entreating for a
temporary asylum and protection, as they were pursued by the Wallachian
soldiers, and requesting me to afford protection to 7 of their companions
who were not far off, and who not knowing where to find the Vice-Consu-
late, would probably be taken.
It appears that these persons having been banished from Iassy by Prince
Stourdza, were sent as criminal prisoners to Galatz to be delivered over to
the Turkish Authorities at Matchin, that having been put in two boats,
accompanied by Colonel Mistchinko, a Russian, and Commandant of the
Garrison of Galatz with some soldiers, and also by two other boats with
soldiers as guards, the wind and current being both exceedingly strong and
contrary, it was late in the afternoon, before they could arrive even at the
mouth of the Matchin branch of the river, and the two boats with soldiers
having remained behind, they were obliged to land at Ibrafla, and the
13 profiting by the occasion immediately escaped, and would I understand,
all have come to the Vice-Consulate had they been acquainted with the
road and the localities.
The same evening I had frequent personal applications to deliver up
these people, but considering it my duty to give them the asylum they
required, I informed them that they might remain quietly in the Vice-
Consulate, at least for the present. And the same night they wrote to the
Austrian Consul at Galatz, Mr Huber, for passports. Mr Huber sent over
next day by one his own employes on board the pratique Steamer which
was to convey them. The Governor of the town however refused to visa
their passports and took every precaution to prevent their escaping. Ke
has also since required me to deliver them up. In compliance however with
the instructions contained in your letter of the 17th instant Nr. 7 I shall,
if I have time, report the matter to Constantinople. Mr Huber, the Austrian
Consul himself came over here to endeavour to prevail upon the local
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
authorities here to allow them to go, but without success. And Mr Kotzebue
the Russian Consul General arriving here on his way from Iassy to Bucarest,
had a long conference with them in my house on Monday, in which I under-
stand he endeavoured to persuade them to give themselves up, bfr Cola, the
Russian Consul at Galatz being with Mr Kotzebue. The same day having
received assurance from several quarters that no real obstacle would be
opposed to their departure if they attempted to escape ; that on the con-
trary, facilities would be given them, the orders tINIt had been given being
mere formalities they determined on making the attempt, and the sa,me
evening one of their number, viz. Mr Alexander Kouza effected his escape
on board an. English vessel in the harbour, the others intending to follow
him if no alarm was raised. The alarm however yvas immediately given, and
the sentries doubled, and every precaution taken to prevent the escape of
the rest, who have determined to wait, with my permission, the result
of my report to X-1. M's Embassy, or their application to yourself, and to the
Austrian acting agent, Mr Schveiger ; their written application to Mr
Kotzebue haying been without result. Since the escape of Mr Kouza, and
the extraordinary measures of precaution that have been taken by the mili-
tary, the Police and the Quarantine, frequent propositions have been pri-
vately made to them to escape, not hopes, but certainty of success being
held out to them if they would but make the attempt, but considering
these propositions as so many traps, they refuse to attempt it at present
and I feel certain the greatest importance is attached to their capture.
Yesterday I received the enclosed from the Administration 1.
I beg to add that the only desire of these people is to leave the Princi-
palities and go to Austria ; that I do not know of what these people ara
accused even, and that all I know of what has occurred at Iassy is from
themselves ; that Mr Vice-Consul Cunningham intended to accompany the
whole of these persons to Matchin, but was prevented by the unexpected
landing and escape of 6 of them at Ibraila ; that the other 7 haying been
recaptured and taken over the next day, Mr Cunningham went on the fol-
lowing day and returned I believe this morning ; at least I saw him for an
instant in the quarantine, and he said he should go with the Con.stanti-
nople Steamer, which has just arrived to Galatz ; the other 7 persons whose
names are Radoucan Rosetti, Demitri Rosetti, (both brothers of Lascar
Rosetti here), Jean Kousa (cousin of Alexander Kousa), Sando Miclesco,
Nico Cathardgi, Dimitri Philippesco and Gregoire Romalo, are still at
Matchin.
V. Llo yd
P:Rt0., R.O. 78/742, f, 51-53; Arh. St. Buc., Microfilme Anglia, rola 19;
1. Adresa no. 1 302 a Administraliei BrAila, ss. Colonel Iacobson, cAtre vice-consulul englez
Lloyd, 8118 aprilie1848. 0 copie fill. francezA, ibid., f. 54. Tot aici i scrisoarea lui Alex. Moruzi,
R. Rosetti, Em. Costachi-Epureanu, Vasile Cantacuzino, Zah. Moldovanu cAtre Colquhoun, 7/19
aprilie 1848, f. 55-58.
Ui
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
ECOURI 12i PRESA STRAINX
97
REVOLUTIA EUROPEANA.
EVENIMENTE DIN ROMANIA (MOLDOVA)
o luf i a francesa da, pe si ce trece, noi roade in Europa. Principiul

Rev1ibertalii paseste inainte fi vimic xu-1 va mai putea opri. Romania
(Moldova) s-a situat si ea, printr-o energica fi unanimd demonstralie, in
In rIndul rindul popoarelor care au in/eles aceste noi destine ale lumii.
popoarelor Tineretul crescut in Franfa, ca fi eel care n-a parasit jara, boierii fi
luptInd poporul s-au unit fiar-un acelasi simiamint. Dragostea de libertate, dusma-
pentru sia fad de elementul despotic representad prim influenfa Rusiei, o sirspatie
libertate
inteligenta pentru integritatea si independenfa Imperiului otoman au
stirnit o frumoasa mascot.e pe care o relatam mai departe, la rubrica Revolu-
lia europeanl. Este inca o lecfie data domnitorilor care abuseasa de autori-
tatea lor. Speranfa fi curaj I tofi membrii marii familii ffi fac datoria; vre-
mea dezrobirii tuturor popoarelor a sosit.
Inrlurirea marilor evenimente care s-au petrecut In Franta, dap& ce

a zguduit Germania, a ajuns sl se faci simtiti pia. pe malurile DunArii.
TremurInd pentru o putere pe care nu o datora decIt unui hatIr, stiind cA
nu se putea bizui pe simpatia unui popor ale cArai scumpe interese 0 mobile
sentimente le-a lezat adeseori, domnitorul Moldovei a voit O. Incredinteze
grija pentru siguranta sa personall unei gArzi formate din strAini. Au fost,
a,sa dar, strIn0 laolaltA toti vagabonzii, bulgari, albanezi, strbi, izgoniti
In mod ru0nos din taro lor pentru crime, au fost echipati, hrIniti 0 plAtiti
cu bani publici. Aceasti mAsurl a produs un efect diametral opus celui
mteptat, efect pe care plin si Intelepciunea cea mai de rind ar fi trebuit sA-1
prevada. Onoarea nationall a reactionat la aceastA ofensa; toti cetitenii
s-au nelini0it, considerInduli drepturile amenhatate. Pretutindeni, fArA
deosebire de clasl, ei se adunl 0 se consultl. AceastA agitatie 11 sperie pe
domnitor, care vrea sA dea ordin ca adunArile sil fie ImprA.,stiate prin forta
Intreaga armatl, dar nu poate gAsi un ministru sl-i contrasemneze ordinal; toti
eapitall- dau Inapoi In Ufa gravitAtif unei asemenea mAsuri. Incurajati de aceasti
un singur aprobare tacitl, exaltarea multimii cre0e ; Intreaga capitall alcAtuie0e un
partid ... singur partid. Atunci dornaitonil se hotArAste A trimitA pe ling cetateni
pe unul din miniftrii &IL InsArcinIndu-1 sl string& reclamatiile lor. Este
aleas1 imediat o comisie formatA din 01ptesprezece cetAteni ; ea redacteazA
o petitie constInd din treizeci 0 cinci de articole lmpotriva abuzurilor actua-
lului regim. ratl cele mai importante dintre aceste cereri : ele pot sl dea
Cereri pentru o idee despre tot ceea ce este de neat In aceastA tarl, pentru libertate
Ilbertate 0 dreptate.
ti dreptate: 1 Egalitatea cetAfenilor In fa# legii ; sA nu mai existe condamnAri
arbitrare 0 numai tribunalele si fie IndreptAtite a da sentinte ;
32
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
2 Desfiintarea tuturor pedepselor corporale care umilesc pe soldat ;
3 Reforma 0 o rispindire liberal& [in tot poporul] a instructiunii
publice ;
4 Desfiintarea tuturor corvezilor impuse de cirmuire ;
5 Sedintele tribunalelor si ale Obtetii Adunliri si fie publice ;
6 Responsabilitatea miniOrilor i a tuturor functionarilor publici;
7 Incompatibilitatea functiilor de deputat cu mice alta functie publici
salarizati ;
8 Anularea tuturor alegerilor in care guvemul va fi exercitat o influenti
corupitoare i, in consecinti, dizolvarea imediati a prezeatei Aduniri
Ob,stelti ;
9 Desfiintarea cenzurii in toate chestiunile care privesc treburile
interne ale tArii ;
100 Dizolvarea imediati a gArzii striine a domnitorului 0 formarea
grabnici a unei gArzi nationale, alcituiti atit dill indigeni [romlni], cit i
din strAini proprietari In tail.
0 zi intreagi, din toate colturile orawlui, de la tara, i chiar din judete, Multimea
o multime de deiegati au venit si aduci. Comisiei adeziunea celor pe care-i delega illor
reprezentau ai si acopere aceasti petitie cu semnituri. veniti ...
....
SA sperim el o manifestare atit de calmi, ant de solemni, qi atit de una-
nimi a spiritului public 11 va limuri pe domnitor asupra adeviratelor sale
interese. El va trage folos din exemplul cumplit pe care i I-a dat In Franta
cel pe care 1-a luat drept model, i claci dragostea pentru tara sa ii-a pierit
cu totul din sufletul lui din pricina unor preocupiri egoiste, el va contribui,
cu ajutorul unor generoase concesii, la emanciparea panici. a populatiilor
dunirene.
Este o opera sublimi .1 demni si ispiteasci un suflet mare, aceea de a
lucra pentru un popor care a dat de curind Intr. misuri atit de nobili
ovada fortei, generozititii i inteligentei sale la prop4irea unor nemuri-
toare principii ale viitorului : Lib er tat e, egalitat e, f r a t e r-
nitate.
Textul fraacez
REVOLUTION EUROPEENNE.
EVENEMENTS DE LA ROMANIE (MOLDAVIE)
La Rvolution fran Rise porte chaque jour de nouveaux fruits en

Europe. Le principe de libert est en marche, et rien ne pourra disormais
Partite?. La Romanie (Moldavie) vient de se placer par une inergique et
unanime dimonstration au rang des peuples qui ont compris les nouvelles
destinies du monde.
La jeunesse Revere en France, aussi bien que celle qui n'avait pas quitt
le pays, les boyards et le peuple, se sont unis dans un mime sentiment.
3I18
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
L'amour de la libert, l'antaganisme contre l'lment despqtique. reprsenti
par l'inj7uence de la Russie, une intelligente sympathie par yintgrit et
l'indpendance de l'Empire ottoman, ont fait &later le beau mouve-
ment que nous rapportons plus loin sous la rubrique Rvolution europ-
nne. C'est une le fon de plus pour les princes qui abusent de leur autorit.
Espoir et courage I tous les membres de la grande famille font leur devoir;
les temps de l'affranchissement gnral des peuples sont arrivis.
L'influence des grands vnements qui se sont accomplis en France,
.aprs avoir branl l'Allemagne, viennent de se fake sentir jusque sur les
bords du Danube. Tremblant pour un pouvoir qu'il ne devait qu' la faveur,
sachant qu'il ne pouvait compter sur la sympathie d'un peuple dont il a
souvent bless les intrts les plus chers et 'les sentiments les plus
nobles, le prince de Moldavie avait voulu confier le soin de sa saret
personnelle une garde du corps compose d'trangers. On runit donc tous
les vagabonds, Bulgares, Albanais, Serviens honteusement chasss de leurs
pays pour leurs crimes, on les quipa, on les nourrit, on les solda avec les
deniers publics. C,ette mesure produisit un effet diamtralement oppos
celui qu'on en attendait, effet que la sagesse la plus vulgaire aurait da
prvoir. L'honneur national s'mut de cette insulte ; tous les citoyens
s'inquitrent pour leurs droits menacs. Partout, sans distinction de classe,
ils se rassemblent et se consultent. Cette agitation effraie le prince qui
vent don,ner l'ordre de dissiper les attroupements par la force arme, mais
il ne peut trouver un ministre pour contresigner son ordonnance ; tous recu-
lent devant la gravit d'une pareille mesure. Encourage par cette approba-
tion tacite, l'exaltation de la foule s'en accrolt ; toute la capitale ne forme
plus qu'un parti. Alors, le prince se dcide envoyer auprs des citoyens
un de ses ministres charg de recueillir leurs rclainations. Une commission
de dix-sept citoyens est aussitat lue ; elle rdige une rclamation compose
de trente-cinq articles contre les abus du rgime prsen.t. Voici les plus impor-
tantes de ces demandes ; elles peuvent donner une ide de tout ce qu'il y
a faire dans ce pays pour la libert et la justice.
Egalit des citoyens devant la loi ; plus de condamnations arbi-
traires ; que les tribunaux seuls soient appels A. porter des jugements ;
Abolition de toutes les peines corporelles qui dgradent le soldat ;
Rforme et diffusion librale de l'instruction publique ;
Abolition de toutes les corves de gouvemement ;
Publicit des sances des tribunaux et de l'Assemble gnrale.
Responsabilit des ministres et de tous les fonctionnaires publics ;
Incompatibilit des fonctions de dput avec toute autre fonction
publique salarie ;
Annulation de toutes les lections dans lesquelles le gouvemement
aura exerc une influence corruptrice, et, par consquent, dissolution
immdiate de la prsente assemble gnraie.
Abolition de la censure pour tout ce qui concerne les affaires Alt&
rieures du pays ;
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
10. Dissolution immediate dela garde trangere du prince, et formation
immcliate d'une garde nationale, composse de tons les indigenes et des
trangers propritaires dans le pays.
Pendant tout un jour de tous les points de la ville, de la campagne,
des dpartements mme, une foule de dlgus vinrent apporter /a com-
mission l'adhsion de ceux qu'ils reprsentaient, et couvrir cette ptition
de signatures.
Esprons qu'une manifestation aussi calme, aussi solenne/le, aussi
nnanime de l'esprit public, clairera le prince sur ses vritables intrats.
Il mettra profit l'exemp/e terrible que vient de lui fournir en France celui
qu'il avait pris pour modle, et si tout amour pour son pays n'a pas t
touff dans son cceur par des preoccupations goistes, il concourra, l'aide
de gnreuses concessions, l'mancipation pacifique des populations
danubiennes.
C'est une ceuvre sublime et digne de tenter une grande Arne que celle de
travailler pour un peuple qui vient de donner une si noble mesure de sa
force, de sa gnrosit, de son intelligence l'avnement des immortels
principes de l'avenir Libert, igalit, fraternit.
IMmocratie pacifique" (Paris), anne 17e, Dimanche, 30 Avril 1848, p. 2, col. I, i p. 3,
col.
FRATILOR ROMANI DIN TOAT ROMANIA!"
V. ALECSANDRI, PROTESTATIE IN NUMELE MOLDOVE1, A OMENIREI $1 A LUI

98
DUMNEZEU
Vra tilor romani din toata. Romania I VA chem s fiti martori la nelegiuirile ImPariva
1. guvemului Printului Moldovei, Michail Sturdza, carele de patrusprezece tdstemului
ani s-a aratat pria toate faptele sale dusmanul cel mai aprig al na.tiei noastre I barbar
Veniti cu toti sa protestam in fata lumii in protiva sistemului varvar i i corupdtor
corumpator, ce a intrebuintat pina scum acest Domnitor pomit de patimi al domnitorului
spre a tind Moldova in lanturi i In intunecime I Veniti cu totii sa protestam Mihail
In numele patriei, al omenirii i al lui Dumnezeu, in protiva tiranisi machia- Sturdza
velice, a acestui om care nu respecteaza nici patria, nici omenire, nici
Dumnezeu !
De 14 ani Michail Sturdza, stapinit de nesatiul iubirii de argint, se
slujeste de masurile cele mai arbitrare si de chipurile cele mai nerusinate,
pentru de a-si indestula patima ; dar spre nenorocirea irii, acea
patima este neindestulata, caci ea nu are hotare.
De 14 ani, Michail Sturdza, inarmat cu otrava corumperii, stinge sim-
tirile de omenire si de cinste din inimile supusilor si, degradeaza caracterul
natiei, fl comprometeaza In ochii Europei i fi di o directie care I/ duce
pe calea peirii.
385
28C. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
De 14 ani, Michail Sturdza ristAlmiceste s'i calcl cuprinsul Regle-
mentului Organic in interesul sAu particular. El vinde rangurile boeresti ;
vinde posturile Statului de la cele mai mici pint la cele mai Waite ; vinde
scaunele clerului ; vinde hotirlrile judecitoresti ; vinde misurile adminis-
trative ; vinde cinstea, vinde cugetul oamenilor ; vinde drepturile patriei
noastre I El vinde once se ponte vide sau nu , si aduni aur peste aur,
milioane peste milioane, pe care le scoate afari din fearl, pentru ca si o
sirAceasc inci mai mutt I
De cind s-a suit pe tron, Michail Sturdza a luat Moldova In arendi, si
asa de strasnic a stors-o In m tulle sale pciriniefti, ci din venitul de 12 000 gal-
beni ce avea la anul 1834, el a isbutit a av In ziva de astizi, 1848, un venit
de mai mult de 200 000 galbeni.
De cind a apucat sceptrul in minA, Michail Sturdza, nemulfumindu-se
nutnai cu Inmulfirea averilor sale din averea fish, a fintit necontenit la dirt-
marea nafiei noastre. Pe tofi oamenii cu iubire de dreptate i-a depirtat din
slujbele Statului, sau, desi a incredinfat posturi la unii din ei, a ciutat si-i
comprometeze In ochii obstei, pentru ca nici un moldovan si nu rAratie
nepatat si pentru ca tofi si fie instrumenturi oarbe ale patimilor sale. Pe
toti bunii patriofi ce s-au impotrivit sistemului siu de corumpere, i-a prigo-
nit si-i prigoneste incl cu o dusminie neimplcatI. Pe multi rii, hulifi de
opinia publici, i-a adunat pe lIngi tronul siu s'i le-a Inlesnit mijloace
de prAdiciuni firi margin.i. Pe fArani i-a adus in cea mai crud& si mai
jalnici stare prin asupriri nesflrsite si la cel mai de pe urmi grad de tici-
losie, prin biruri grele si riu impArfite. Toate mijloacele de propftsire a
neamului romAnesc din bfoldova le-a nimicit, scoalele le-a lisat in neingri-
jire ; Academia din Iasi a desfiinfat-o pe jumitate ; laufuri tiparului a pus ;
foile publice cele mai bune le-a Inchis ; Intreprinderile de tmbunitifiri
publice le-a oprit I $i toate aceste fapte nelegiuite le-a des5.vIrsit prin porunci
arbitrare si impotrivitoare, atit obiceiurilor si pravilelor pirnintului, clt si
cuprinsului Reglementului I
Frafilor, In mijlocul atItor nenorociri, in sinul atitor rele, team noastri

geme cu durere, feara impinsi pe calen peirii de pririnteasca mini a domnului
se sbuciumi In agonie, and deodati soarele libertifii, ce s-a ridicat asupra
Europei, a aruncat o razi si In pirfile noastre.
.,Nevota La acea lumini mintuitoare, toate clasele societifii s-au trezit ca dintr-un
de o soma adtric si dureros si, vazInd rAnile de care erau acoperite, an simfit
graboiel Intr-o unire nevoia de o grabnicA vindecare. Oamenii, cari ant In stare de
vinckcare a-si scipa patria de sub asuprire, au Inceput a-si aduce aminte cl slut romini,
si mai ales tinerimea Moldovei, care vars1 lacrimi de singe In preajma sufe-
rinfelor obstesti, s-a simfit deodati insuflefiti de o falnici nAdejde. Atunci
deodati un mare numir de persoane au alergat la Iasi de prin provinfii,
Spre spre a se uni cu frafii lor din Capitalie s'i a cluta impreuni lecuirea boalei
ce muncia pe romAni de atIt amar de ani I
288
www.dacoromanica.ro
REVOLUTTA
La aceasta mi.vcare Insa OcIrmuirea, In loc de a linivti obvtea prin masuri
lntelepte de tmbunatatiri, s-a cuprins de groaza, ca una ce se cunovtea vino-
vata, vi In urmare Michail Sturdza, Pdrintele patriei, 1ngrijindu-se mai mult
de averea sa dectt de siguranta publica, a adunat Intr-ascuns pe toti arnautii
vi pe tofi rail din tfrg, le-a Impartit arme, le-a hotarft lefi i i-a 1nformat cu
ei o garda personall i tainuita.
Care a fost gIndul sau, alcatuind acea ceata numeroasa de hoti In slnul Hisurile
Capitaliei, crud avea militia pamInteasca comenduita de Insuvi fiul sau Inste
Hatmanul Dimitrie Sturdza, pentru tinerea bunei orInduieli ? Care a fost de damn
planul sau, IncunjurIndu-se de asemenea ceata de straini fugiti sau alungati pentru
din tarile lor ? Judece lumea i hotarasca zadArnicirea
Ceca ce vtim este ca asemenea dispozitie duvmaneasca, amerintind sigu-
Tanta publica a oravului a adus mare Impedecare relatiilor comertiale vi a
silit pe negutatori a se pune sub ocrotirea consulaturilor straine pentru
apararea averii vi a vietii lor. Ceca ce stntem siguri este ca Voda, cu toate
fagaduintele sale catre d-nii consuli, a tinut fntr-ascuns pe arnauti Inarmati,
ca s-a sin* cu ei pentru ca sa maltrateze pe fratii novtri i sa le calce vi
sa. le prade casele In noaptea de 29 martie I.
Ceea ce cunoavtem este ca Inarmarea vagabonzilor de catre Ocfrmuire,
aceasta masura nelegiuita Intr-un stat Intemeiat pe legi i ocrotit de doul
Curti Suverane, a devteptat grija poporatiei tntregi a Capitaliei ; ca duhurile
au inceput a ferbe cu ura ; cA boerii an fnceput a se gindi serios la soarta
ce avteapta pe toti ; ca muiti din cei mai fnsemnati amploiati, precum Minis-
trul Dreptatii, Ministrul Trebilor Straine, Presidentul Divanului Domnesc,
Presidentul Divanuhii Apelativ, mai multi judecatori i cftiva deputati
vi-au dat Indata demisiile din posturi, nevoind a fi instrumente de peire
pentru teara In mfnile lui Michail Sturdza ; i In sftrvit ca deosebite mici
adunari au Inceput a se Intruni cu glnd de a gasi chipurile legate de paza
pentru fiecare locuitor.
In preajma acestor simptome de nemultu mire obvteasca, Domnul, urmInd Concesiant
pornirilor sale de despotism, a scos un ofis In protiva adunarilor, dar vazind aparente ..-
ca acea porunca nu se baga In seama de catre obvte i temIndu-se de a o
attta pe aceasta mai mult, a socotit sa-vi puie iar masca de Pilrinte al patriei
spre a Invela iaravi pe acei ce-i numia copiii lui ; i pentru ca sa isbuteasca
rnai sigur la acest te!, a Insarcinat pe d-1 Ministru din Launtrn ca sa afle
dorintele obvtei i sa-i faca tot soiul de fagaduinte In numele lui.
D-1 Ministru s-a adresat Indata catre d-nii C. Rolla, Lascar Roseti,
M. Epureanu, P. Casimir, N. Ghica vi V. Alecsandri i, Incredintindu-i de
bunavointa stipinirii, pentru de a lmplini dorintele obvtei, i-a Intrebat
care slut acele dorinte ?
Ei au raspuns ca nu putean lua asupra-le ins5xcinarea de a vorbi In Intrunirea
numele obvtei Intregi, pfna a nu impartavi acesteia Intrebarea Ocfrmuirii de la Hotel
vi 'Ana a nu consulta glasurile tuturor fratilor lor. Deci pe la 7 ceasuri Si Petersburg
de seara, adunIndu-se un mare numar de persoane de toate treptele vi de
toate neamurile In sala lui Regensburg, domnii Rolla, Roseti, Ghica i ceilalti
JOT
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
s-au Infatisat dinaintea lor, le-au Incunostiintat propunerea facuta lor de
Uri comitet d-1 Ministru, In urmare adunarea Intreagi a ales Indati un comitet InsAr-
Insirciaat cinat de a redigia cererile obstei pentru ImbunAtItirea stArii romanilor din
de a redigia Moldova. Insusi d-1 Ministru i d-1 Aga au fost fat& la acea adunare si s-an
cererile putut incredinta ca toti mdularii ei s-au axatat Insufletiti de respectul
legalitatii.
Comitetul s-a adunat a doua zi dimineaza, 28 mart., In caseli Logoatului
C. Sturdza si a Inaintit lucrarea de care erau Insarcinati, Cu toata nepArti-
nirea cugetului curat i cu toati iubirea de binele obstesc.
Proponerle lata, fratilor, cercetArile acute de el asupra stArii nenorocite a tuturor
'Watts fi claselor din Moldova si articolele propuse pentru imbunatatirea acelei stari.
motivarea VOi toti, locuitorilor sateni, cari gemeti sub asupririle cele mai strasnice ;
for : voi, militarilor, cari sinteti instranbatatiti ca rasplatirea slujbelor voastre ;
voi, nevoiasilor, cari v-ati perdut sau v perdeti averile tu mrejele judecl-
toresti ; voi toti, cari iubiti Moldova doriti binele, ascultati i judecati
daca acei ce au lucrat pentru binele vostru au fost niste netrebnici tulbura-
tori, precum ei salt numiti In ofisurile domnesti din 29 si 31 martie.
Respectarea 1. Fandca Reglementul Organic al Moldovei este temelia pe care sta
Regulameatulul asezata constitutia noastra, i fiindc& Michail Sturdza a cAlcat la prilejuri
Organics ... de interes personal articolele acestui Reglement, precum se dovedeste prin
Uri chipurile Intrebuintate de el la formarea camerilor de deputati, .adcca: prin
ImpArtire de decreturi, de posturi i de bani la alegatori ; precurn se dovedeste
pi-in silnica departare din sinul Camera a domnului Lascar Roseti, deputatul
tinutului FAlciu, i pi-in numirea arbitrarl a altui deputat in locul sAu ;
precum se dovedeste pi-in Infiintarea unei aspre tensuri de care nici se pome-
neste In Reglement ; precum se dovedeste prin toate zilnicile nelegiuri ce
domnesc, atit in ramurile judec5.toresti i administra,tive eft si In Intrebuin-
tarea banilor budgetului ; precum se dovedeste prin slobozirea arbitrar& de
ofisuri, fara de a fi mai intai supuse Adunarii ; precum se dovedeste prin o
multime de pedepse acute fail judecata praviliceascl s.c.l. Obstea, vroind
a pune sfirsit unor asemenea urmari vatamatoare drepturilor poporului,
cere : Sfinta pdzire a Reglementutui in tot cuprinsui sau ci fdrd nici o rds-
titImcicire
Stirpireit 2. Fiindca, pi-in sistemul lui Michail Sturdza, corumperea s-a Intins In
toruptiel toata teara, a pAtruns In toate i a ajuns la gradul cel mai primejdios pentru
din justi jie viitorul Moldovei, precum se dovedeste prin nerusinatele vinzari a hotAri-
rilor judecatoresti si a masurilor administrative, lucruri cunoscute de toti ;
precum se dovedeste prin obiceiul mituirii, carele In vreme de 14 axil a prins
mai adInca radacina in tear& dectt ins* In vrernea domniei Fanariotilor ;
precum se dovedeste prin numeroasele pilde de nepasare cu cari multi din
alegatori li vInd voturile, M.A. a se gindi ca i vind cugetul i patria ;
obstea, spre a stavil4 intinderea unui ram ca acela, care degradeazi came-
terul natiei si 11 acopere de rusine In fata lumii, cere Secarea corumperii
prin pravili inadins fdcute gi a abusurilor ce isvordsc din acea corumpere.
388
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Fiindcg. In ochii lui Michail Sturdza, cinstea oamenilor, siguranfa Siguranta
personal& vi pizirea forrnelor sint nesocotite, vi fiindel In mai multe impre- Persoaall
juran i a aratat In fapta o mare lips& de respect pentni drepturile oricArui
moldovan, precum se dovedevte prin arestuirea i trimiterea la mAn&stirea
RIvai a domnului Michail KogAlniceanu, far& nici o cercetare formal& vi
far& nici o judecatg. praviliceasci 2, precum se dovedevte prin arestuirea
Inchiderea In casarmia din Galati a domnilor Toader Sion vi Tuchididi,
nici o cercetare formal& i fAr judecata praviliceascl 3; precum se dovedevte
prin arestuirea, Inchiderea In casarmia de la Galati i maltratafia neome-
neascl ce s-a fIcut domnului Panu, presidentul de Hui, fara nici o cerce-
tare formal& vi fr nici o hotkire praviliceascl ; precum se dovedevte
prin exilarea de demult a logofritului Costachi Sturdza, visternicului Neculai
Roznovanu i alfii, pe la moviile lor sau pe la mIngstiri, tot WI cercetare
vi Mr& judecatg. praviliceasc& ; obvtea, vroind a feri in viitor pe fiecare locui-
tor de asemenea acte arbitrare, ce slut neertate de Reglement vi nepotrivite
.cu legiliirile unci fan constitufionale ca Moldova, cere : Siguranfia personalet,
adecd : Nime sit nu mai peatilfi pedepsit deaf pe temeiut legilor i in urmarea
unei holdrtri judecciloregi. Totodatl pentru de a feri pe fiecare arestuit
-de a avtepta judecata ce i s-ar cuveni, luni i ani intregi prin inchisori, pre-
cum adeseori s-au vg.zut pilde, obvtea cere : Ca fiecare arestztit sit fie infilli-
.fat in vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competent.
Fiindc locuitorii sAteni au ajuns la gradul cel mai mare de Cale,- Imburatitirea
vie prin neplsarea a mai multor proprietari vi mai ales prin mAsurile de asu- stArii
prire ale guvernului lui Michail Sturdza, precum se dovedevte prin darile de locuitorilor
bani la cari slut supuvi, sub cuvint de plat& pentru soldafi, plat& pentru sateai
slujitori, plat pentru cutiile satclor 5, plat& pentru foaea sAteascl 6, plat&
pentru pecefi 7 1 c.l. (toatc aceste pe deasupra birului hotArit de Regle-
'pent) ; precum se dovedevte prin nenum&ratele beilicuri ce ei sint silifi
a face in once timp, atit pentru proprietari eft vi pentru stgpinire, adecl :
podvezi grele, claturi de peatrA, de lema vi de plcurg, pentru pavelele
din Iavi sau din tirgurile finutale ; cgslturi de var, de peatr vi de cheres-
ea pentru zidirile particulare ale Domnului, in tirguri vi pe la movii ; lucrul
nemIsurat al boerescului, lucrul voselelor, lucrul podurilor .c.1., toate aceste
sub bicele slujitorilor, pe cari ei singuri Ii fin Cu banii lor ; precum se dove-
devte prin asupririle cunoscute ale unor arendavi, vi mai cu seam& prin
tiranicele schingiuiri, ce insuvi beizadea Grigori Sturdza face locuitorilor
e pe moviile ce el a luat in arcada ; schingiuiri cari au infiorat feara intreag5.,
dar pe cari Domnul Moldovei le-a ing5duit ca un p&rinte bun vi iubitor de ...
popor ; precurn se dovedevte, Intr-un cuvint, prin plingerile acestui popor
fara ajutor i fAr radejde, plingeri drepte, de cari se rIsura feara vi cari
.a.0 nisbltut In toat5. Europa civilisaa. Obvtea, ce cunoavte pe fgrani ca
frafi buni de acelavi singe vi de acelavi nume, vroind a curma suferin tele lor,
.cere Grabnica imbunitl afire a stdrit locuitorilor steni, alit in relatiile lor cu
proprielarii cit f i in acele cu Ocirmuirea, precum i conlenirea tuluror beilicu-
.rilor cunoscute sub nume de platit f i celelalle.
.St9
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Obstea cere ca : Mazflii, rupta,sii, ruptele Visteriei ,si ceklalte clase
privilegiate, sd fie ocrotili potrivit Reglementului si sd nu mai fie fntrebui-ntati
fu trebi particulare.
Tot In privirea usurarii nevoilor ce slut in spetele taranilor, obstea
cere ca : Privighitorii sd se aleagd dupd gldsuirea Reglementului, fdrd nici
o frirturire din partect Ocfrmuirii.
Un non 7. Fiinda prin abusurile catagrafiei trecute, multe nedreptati s-au
recenslmint Introdus in plata birului, i fiindca prin urmare multi din locuitori ce slut
aparati de Reglement pentni acea plata se gasesc astazi silnic cuprinsi
Intre birnici, precurn se dovedeste prin nenumaratele jalbe ce slut In arhiva
Visteriei, i mai cu seama prin obsteasca jaluire a locuitorilor tinutului
Vasluiului, In urma careia d-1 Toader Sion si d-I Tuchididi, imputernicitii
lor, au fost inchisi la casarmia din Galati, obstea cere : Alciftuirea unei
catagrafii, spre a sciipa de fmpilare pe toti nenorocitii locuitori, cari ant
asupriti prim abusurile catagrafiei trecute.
Reforma 8. Fiindca scoalele, singurul mijloc de luminare pentru popor, au fost
favAilmIntului totdeauna neingrijite de Ocirmuire, si fiindca. Michail Sturdza nu num ai ca
nu a urma.t glasuirii Reglementului despre Informarea scoalelor, ci dinpotriva.
a Inadusit pre eft a putut desvoltarea invataturilor In teara, precum se dove-
deste prin desfiintarea claselor celor mai insemnate din Academie si prirt
nepunerea in lucrare a reformelor propuse de catre comisia scoalelor, obstea
cere : Reforma goaklor pe o temelie largd i nationald, spre rdspfndirea lumi-
nilor fn tot poporul, caci acum invatarea limbii romanesti este despretuita.
intrarea In Academie este ertata numai color cari au bani, lar
poporului sarac.
Desfiintarea 9. Fiindca prin armarea arnautilor, Michail Sturdza a calcat Regle-
eArzii mentul, a batjocorit militia paminteasca si a pus in pericol atit averile cit
arntinfilor vietile oamenilor, impedecind totodata i relatiile comertiale, lipsite de once
sigurantie prin asemenea masur primejdioask obstea cere Desarmarea
gralmic4 a arndutilor fi a altor itifi ce s-au 6mm:et de cdtre Ocfrmuire ,si
fnchezdyuirea lor pe viitor, cd nu vor mai fi pricind de tulburare publica.
Grija 10. Fiindca ostasii romnesti insarcinati cu poza patriei merita a fi sub
pentro cea mai de aproape ingrijire a ei, i fiindca pin& acum ei au fost supusi unui
sistem de disciplina aspru i injositor caracterului militar, precum i instrim-
batatiti In rasplatirea slujbei lor, prin nedreptatea favorului, ob.stea cere :
Ridicarea pedepselor trupe,sti, fnjositoare caracterului, din disciplina militia
nationale ; frnbundtalirea hranei sale i mai ales dreapta fnaintire in ranguri,
dupd vechimea slujbei i dupd meritele personale.
11. Totodata spre a indemna ve locuitori a nu mai fugi de ostasie,
obstea cere: Ca militarii cari au slujit patriei ci cari au afligat recuno#inld
obfteascd sd fie scutiti de once ddjdii, and vor efi din slujbd.
Responsabilitatea 12. Fiindca pina acum ministrii nu au fost alta decit Implinitorii vroin-
ministerial& telor Domnulni, desi dupa Reglement ei au fost raspunzatori de toate lucra-
rile lor, i fiindca o asemenea anomalie a fost totdeauna vatamatoare in.tere-
3S0
www.dacoromanica.ro
II. RE VOLUTIA
surilor taxii, obstea cere ca : Ministrii sel aibd deplina libertate praviliceasca
in lucrarile lor, pentru ca sul poarte cu drept rdspunderea acestor lucrdri.
Fiindc banii ridicati asupra poslinei grInelor Impedica pe de o Peatru
parte Inlesairea comertului i Inflorirea agriculturii, lar pe de alta parte 10(mi/ea
nu aduc nici un fotos tarii, ci numai Domnu/ui singur, caruia acei bard slat comertului
haraziti de catre Adunarea obsteasca, obstea cere : Desfiintarea poslinei,
ea una ce este atelmatoare agriculturii fi comertului.
Tot pentru Inlesnirea negotului, obstea cere, potrivit Reglemen.
tuhri Imbundleitirea portului Gala/i, ca cel mai mare canal al fnf/oririi
.cOnzer/ulU ci agriculturii Moldovei.
Fiindca clerul Moldovei se afla In cea mai proasta stare prin neingri- Imburatitirea
jirea Ocirmuirii ; fiindc Michail Sturdza nu si-a Implinit, In. vreme de 14 ani, stirii
datoria sa de domn crestin, datorie sfInta, ce-i poruncia s ridice starea eierului
morala, social& si intelectual& a preotilor, adeca : a acelor oameni ce slut
Indatoriti prin misia lor de a propovadui popoarelor iubirea de oameni, de
patrie si de Durariezeu ; i fiindca In urmarea acelei nepasari a Octrmuirii,
poporul Moldovei a perdut tot respectul care tagma preoteasca de astazi,
obstea cere : Ridicarea morala, sociald ci intelectuald a clerului.
Fiinda prin neorinduelile ce domnesc In ramurile judecatoresti Creditul
vi administrative, si prin sistemul de hatlruri, adoptat de Ocirmuire, creditul public
public s-a desfiintat cu totul ; fiindca o multime de datorii ramin neplatite
la vadele si peste vadele din pricina nepazirii legilor ; fiindca Imprumuturile
de bani au ajuns a fi nesigure, dei ar fi legalisate de judecatorii si incheza-
uite pe amaneturi ; si, In sfirsit, fiindca asemenea neorindueli slut menite
a darima negotul tarii, obstea cere : Pdzirea cu sfinfenie a legilor pe cari
se reazdmd creditul public, Si aceasta fn privirea tuturor, !aryl osebire, pentru
sigurantia relatiilor comer/jale.
Tot spre Inlesnirea negotului, obstea cere : Informarea unui tribunal Tribunal
de comer/ fn Iasi, fi talmdcirea in limba nationald a codului de comer( frantes comercial
ce este primit de Reglement.
Fiinda, Michail Sturdza, nemultumindu-se de toate mijloacele Bana
klegiuite i nelegiuite, ce intrebuinteaza spre marirea averilor sale, a pus de wont
mina i pe o parte Insemnatoare din banii tarii, intrigind prim. Obsteasca
Adunare ca sa i se hotarasca si banii reservei, suma de mai mult de un milion,
afara de lista civila i de banii poslinei ; i fiindca reserva In oricare teara
este hotarita pentru imbunatatiri obstesti, lar nu pentru Imbogatiri parti-
culare, obstea cere ca : Banii de reserva sei fie intrebuintati in formarea unc
Ainci de scompt pentru inlesnirea negotului fclrii.
Fiindc pina acum Juana obstei de prin tirguri a fost speculat& de Stirpirea
eamenii Ocirmuirii, de ispravnici si de agi cari, avind puterea In miinile lor, speculei
au lost volnici de a face tot soiul de abusuri spre astigul lor particular ;
si 'Hildc pria ingaduirea acelor neorIndueli din partea Ocirmuirii, locuitorii
tirg-urilor au fost totdeauna nedrept5.titi, obstea, spre a opri asemenea
abusuri, cere ca : Hrana obstei de prin tirguri sa fie sub cea mai de aproape
391
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
ingrijire a Guvernului, pentru de a nu se mai face un mijloc de imbogdfire
particularel.
Reorganizares 20. Fiindca politia este In cea mai mare neorindueall, incit comisarii
poloiei 0 a au ajuns a fi tiranii claselor de jos si fiindcl soartea arestantilor, sttpusa
mitmciarelor vointelor acelor comisan, infioreaz5 omenirea, obstea cere : A gezare a poli-
fiei pe principii omenegti in privirea nenorocifilor arestuili 9.
Libertlji 21. Fiindca Guvernul, c5,1cInd legile, a IndrAsnit a pedepsi far5 a-i
politice judeca pe toti citi s-au cercat a manifesta In public dorintele lor de imbuna-
tAtiri obstesti ; i fiindc5. a IndrAsnit a se arata atft de arbitrar In actele sale,
pina si de a ridica drepturile politice ale unor boeri, precum se dovedeste
prin. publicarea In Buletin" a ridicarii drepturilor politice ale Hatmanului
Alecu Asian si ale d-lui Moldovanu 9, obstea cere : Liberarea tuturor arestui-
tilor civili ci militari fu pricini politicegti ci reintoarcerea drepturilor politice
acelora caw li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini.
Grij2 pent= 22. Fiindca s-au vdzut multe pilde de scoatere din slujba a amploiatilor
slujba0i vrednici i cinstiti, cari n-au vroit a fi instrumenturi oarbe ale nedrept5.-
statolni tilor Ocirmuirii, precurn se dovedeste prin departarea din postul de presi-
li dent a domnului Panu (pentru c5 accsta a ales deputat pe d-1 Lascar Roseti).
Sudatoririle precum se dovedeste pria o multime de alte pilde cunoscute de toti ; si
acestora Iiindc asemenea nelegiuiri slat menite a stinge simtirile de ciaste din ini-
mile amploiatilor cari se tin Cu slujba, obstea cere : Nestrelmutarea din posturi
a amploiafilor vrednici ci cinstifi si inaintirea lor fuposturi mai inalte, potri-
vitd meritelor ci cuprinsului Reglementului. Totodatit spre a pune pe amplo-
iati in sta.re de a nu fi siliti s primeasca mita de la Impricinati, obstea core :
Sporirea lefilor amploiatilor pentru de a le inlesni mijloace de vietuire cinstitel
,si neatirnatd.
23. Asemenea spre contenirea abusurilor ce s-au introdus lit adminis-
tratie, obstea cere : Ca tofi amploiafii sel fie relspunzritori pentru faptele lor
In lucrilrile slujbelor ce le vor fi incredinf ate.
Sancti 29. Fiindcl din lipsa unui bane national, toata inlesnirea b5.neasc a
nalionalk negotului se af15. In minile zarafilor jidovi, cari speculeaza cu camete nele-
giuite obstea, spre a &lima acel sistem de tflharii ce domneste in toata
teara sub ochii Ocirmuirii, cere : infiintarea unui bane national pe cel
mai sigur temei.
Revizuirea 25. Fiindca Condica criminall i Procedura cer o reforma radical5, si
Condicei fiindca sistemul pedepsitor, adec5. : starea tialoas5. a Inchisorilor, lipsa de
criminale hrana Indestulatoare pentru arestuiti, Wilde de biciul cIllnlui pe uliti
celelalte grit acturi ce degradeaza omenirea In veacul acest de civilisatie,
obstea cere : Grabnice reforme de imbundatiri in Condica criminalel, in
Procedurei gi in sistemul pedepsitor.
Dreapta 26. Fiindc banii pensiilor, In contra cuprinsului Reglementului, s-an
distribuire Impartit nedrept si pe hatiruri, si fiindc multe persoane Inavutite primesc
pensidor pensii mari, iar nevoiasii, cari prin slujbele lor au cIstigat dreptul de aju-
tor, grit nedreptatiti, precum se dovedeste prin pensiile de zece /ei pe lurid,
ce Oa hotarite pentru unii din soldatii rAniti In deosebite tnttmplri, unde
392
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
s-au purtat Cu vitejie ; precum se dovedeste prin o multime de alte pilde,
obstea cere : Impdrfirea dreaptii a banilor pensiilor ci indreptarea abusurilor
ce s-au introdus in impdrlirea acelor bani.
Piincla dup5. cuprinsul Reglementului, ofisurile domnesti nu pot Respectarea
av6 putere praviliceasca pin5. a nu fi supuse cercetarii Obstestii Adunari atributiilor
Vi fiindel Michail Sturdza de mai multi ani sloboade necontenit ofisuri i Obte;Aii
le pu tie In lucrare, ca and Moldova nu ar fi o tear constitutionall, ci o AduaAri
monarchie absoluta, obstea, dorind contenirea de asemenea calcari in drep-
turil.e patriei sale, cere ca : Ofisurile slobozite pind acum de Ocirmuire in
ramurik judeccitoresc i administrativ sd se supue voturilor Obstestii Adundri
si pe viitor sel se canteneascd de a se slobo:i asemcnea ofisuri, fcird de a fi
cercetate de Adunare.
Fiindca sfinta dreptate trebuie sa domneasca la lumina soarclui i, edinie
In urmare,. fiindc5. lucrarile judecatoresti trebuie sa nu se fac in taink publice ate
obstea ccre ca : Sean (ele tribunalelor sd fie publice. tribuaalelor
24. Piindca dupa Rcglement toti rominii au dreptul de a fi fag la si ale
lucrarile Obstestii Adunari, lucrari ce privesc Insasi pe soartea lor, i 04tetii
fiindca Stapinirea a cercat In mai multe rinduri a op. ri publicului intrarea Adtmari
In sala Camerei, obstea cere ca : Sean (ele Obstestii Adutuiri sd fie publice.
Totodata' potrivit Reglementului cere ca : Tinerea bunei orindueli fu sinul
Came;ci s 'atirne de aceasta fnsi4i, iar nu de Vornicia de aprozi.
Fiinda. Obsteasca Adunare este representatia natiei Si. are de sfinta
Indatrire intemeicrea fericirilor patriei si sprijinirea drepturilor fiecarui
roman, obstea. cere ca.: Tot pdminteantil sii aibd dreptul de a adresa jalbul
Obstestii Adundri (spre a putea gasi ocrotire In protiva nedreptatilor ce
ar patimi din partea Stapinirii).
Fiindel prin Impartire de posturi, de ranguri si de rasplatiri ba- Stavill
noVti la deputati, Domnul are mijloace de a-si forma o majoritate favori- coruperii
toare intereselor sale si vatamatoare intereselor tarii, precum se poate deputalilor

dovedi prin actele Camerelor trecute cari, far nici un drept, au harazit
lui Michail Sturdza banii poslinei i ai reservei, si cari, marindu-i lista
i-au mai Incuviintat inca a lua din Visterie suma de aproape
-10 000 galbeni, sub cuvint de chirle de palat, obstea, spre a pune
stavila corumperii deputatilor, cere ca : Deputafii sd nu poatd fi in slujbet
si sd nu poatd primi nici ranguri, niel rdspldtire beineascil in vremea
clepuldfiei lor.
Fiindca chipurile Intrebuintate de Ocirmuire in alegerea deputatilor o
Obstestii Adunan i de acum au fost cu totul ilegale si in potriva glasuirii Obteasci
Reglementului, adeca : fiinda Michail Sturdza a trimis In tinuturi pe d-1 Adunare.
Visternic si pe d-1 Postelnic ca sa influeze voturile alegatorilor prin adevArati
partire de bani, de posturi si de decreturi ; i fiindc ait.r de aceste reprezentatal
mijloace de corumpere a mai intrebuintat Inca si ingrozirea trimitind la a =lid
Bacau pe d-1 Aga din Iasi" cu amauti i pompieri Inarmati, ca sa fie Tata.
la ale.gere ; i fiincica fr nici o dreptate Michail Sturdza a departat din
sinul Camcrei pe d-1 Lascar Roseti, deputatul Husului, si a numit de
393
www.dacoromanica.ro
1848 LA R01112111
la sine pe altul in loc ; i fiindca, o asemenea Adunare alcatuita prin chi-
puri arbitrare i nelegiuite nu insufla nici o incredere rii, obstea cere :
Desfiitz !area acestei Caniere (ce nu poate exista dupa. Reglement, fiind ile-
gala) i injghebarea une noud Adundri fard nici o inriterire asupra aleget-
torilor din partea Guvernuhii, pentru ca aceasta set fie adevdrata represen-
talie a naliei fi adevdrata inchezeiguire a fericirii patriei.
33. Fiindea pina acum articolul 57 din Reglement a fost nebagat in
seama., obstea cere ca : n puterea acelui articol, Camera sel aibd dreptut
de a face Doinnului punere inainte a tot felul de lucrie privitor la folosul
obftesc.
Desfiloaea 31. Fiindca Michail Sturdza, urmind sistemului sail de darimare a na-
cenzurei tiei, a cautat a opri desvoltarea inteligentei, spre a tine pe popor in
Intunecime ; si fiincica de chid s-a suit pe tron, el a inadusit once Sneer-
care de propasire, prin infiintarea unei censuri aspre i despotice (de care
nici se pomeneste In Reglement), si prin inchiderea arbitrara a acelor
mai bune foi publice, precurn : Manta romaneasca", Dacia literara"
Propasirea"11, obstea, dorind himinarea poporului i Inflorirea literaturii
romanesti, cere : Ridicarea censurei in privirea tuturor trebilor fi a interest-
lor din leluntrul dril. $i aceasta pentru ca pe viitor toate actele ce s-ar
face In protiva legilor sa. fie supuse publicitatii, iar nu sa rndie ascunse
necensurate de obste.
Gardl 35. Fiindca inarmarea arnautilor de catre Stapinire a aratat vederat
eetkieneasenArii intregi cari sint simtirile adevarate ale parintelui Moldovei Michail
Sturdza pentru obste, si fiindca sumetia unei asemene masuri dusmanesti
a ingrijit pe toti locuitorii, atit pentru vremea de fata cit i pentru viitor,
obstea, spre a se pune in stare de aparare a averilor si a vietii, cere :
informarea grabnicel a unei garde cetellene prin Mate tirgurile alcdtuitd
alit de romani eft fi de strdini proprietari.
Aceste sint, fratilor, cererile obstei pentru folosul i siguranta patriei.
Judecati acum, In cuget curat, care a fost dusmanul vostru ? Obstea ce
le-a propus Domnului sau Michail Sturdza care nu a vroit sa le incuviin-
teze ?
Dupa savirsirea redactiei acestor articole lucrate in graba, pentru ca

neguiltori Stapinirea amerinta adunarile obstei, s-a facut cetirea Ion in fata unui
ed !Arad mare numar de boeri Insemnati, de negutatori si de straini adunati
au senleat sala Logofatului Costachi Sturdza i, Incuviintindu-se ele de catre toti.
dreptele cu totii au cenit sA adaoge iscAjiturile lor la iscaliturile madularilor comi-
cereri tetului. Peste 800 de nume s-au subscris pina in sear si au Intarit valoarea
acdî lucran. insusi Prea Sfintia Sa Mitropolitul Moldaviei a consfintit
prin a sa iscalitura dreptele cereri ale obstei12.
A doua zi, comitetul a impartasit Ministrului copie de articolele pome-
nite, pentru ca sa o arate Domnului, nadajduind cA Domnul s-ar tine de
fagaduinta ce dase de a Implini dorintele poporului.
394
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Insa .Michail Sturdza, care acum li pregatise puterile armate, bizuindu-se Reactia
In oarecare nota a Rusiei atingatoare de Printipatele Dunarei, Isi asvIrle doraaitorului :
deodata masca de parinte al patriei, i deodata s-arat In tonta furia sa.
Ura ini asupra buni/or patrioti, atitata prin reclamatiile drepte ale natiei,
se trezeste mai inveninata dectt oricInd ! StapInit de interesul sau particu-
lar, temindu-se de a perde mijloacele sale de Imbogatire prin incuviintarea
acelor 35 de puncturi, si mai cu small Ingrozindu-se la ideia de a fi silit
prin o noul Camer sa dea socoteal de toti band tarii In vreme de 14
ani, Michail Sturdza se face surd la plingeriie patriei sale, despretueste
cererile ei i porunceste fiilor si, beizadelele Dimitrie i Grigoric, sa por-
neasca militia asupra obstei, oriunde ar gisi-o adunata I Pdrintele patriei, represaliile
far% a se ingriji de ideia rasboaielor tivile, poninceste uciderea Intre frati ordonate.
de acelasi singe, de acelasi nume, de acceasi lege I
Odata cu aceasta porunca, el fuge de la palat, se Inchide In casarmie,
si acolo, atItInd soldatii prin bauturi ImIxi.tatoare i prin rastaltnacirea punc-
tuhii glasuitor despre garda cetateana ; factiadu-i sa creada ca obstea vro-
este sa desfiinteze militia prin formarea acelei garde ; Insellndu-i cu tot soiul
de clevetiri In protiva acelor ce vroiau bincle lar, Ii repede asupra-le
ca asupra uuci bande de hofi rrlsvroltitori.
$ease sute de soldati, Intovarasiti de pompieri cu topoare, de arnauti
Inarmati si de un tun, se pornesc sub comanda beizadelelor, merg de calca
casa Logofatului Costachi Sturdza i, negasind acolo decit pe staptiiii
casei, se Inainteaza spre locuinta d-lui Aloco Mavrocordat.
n vremea aceasta, un mic numar de persoane adunate la d-I Mavrocor-
clat astepta raspunsul Ocirmuirii, fara a av nici un prepus de masurile
ce se pregateau la casarmie ; clnd deodata cItiva madulari a comitctului,
Intordndu-se de la d-1 Ministru, le spun ca Vocl nu voeste a Incuviinta
enele din cele mai drepte cereri ale obstei. Totodat soseste vuetul
militia s-a Inarmat i s-a pornit din casarmie !
arestirite
La aflarea acestor vesti, o indignatie grozava patrunde pe toti. Top
Intr-un glas striga : La arme, fratilor ! Vocla. ne-a Inselat I Vocla vrea sa
ne omoare ! la arme, la arme, sa ne aparam vieata !" Dar ping, a nu apuca
Inca de a se pune In stare de aparare, militia soseste si, urnand poruncile
lui beizadea Grigori, se aninca asupra tinerilor nelnarmati ce gaseste In
casa lui .Mavrocordat, si macar ca acestia strigau la soldati Fratilor !
noi vrcm binele vostru ! noi stntem fratii vostri !" soldatii turbati Ii lovesc
Cu straturile i cu baionetele pustilor, ranesc vreo cltiva din ci, Ii leag ca
PC nisce hoti i U duc la casarmie, dupa ce au sfartmat toate mobileie din
Dupa acea.sta isblada, in care sefii militiei au cistigat hula lumii prin
cruzimca poruncilor lor, oamenii politiei comenduiti de aga si soldatii cu
.arnantii comenduiti de beizadea Grigori lump a se abate ca cete de hoti
pe la birturi si pe la casele boerilor, stria usile, sfarma mobilele, prada
tucrurile i leaga pe toti citi gasesc Inlauntru. Tirgul Intreg este luat tn.
asatt de bande de slujitori beti si de arniuti aprinsi de dorul praclaciunii.
39S
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMJNI
Casa cneazului Gheorghe Cantacuzin este calcata noaptea, dei sta.pl-
nul casei este sudit rusesc. Armele cneazului, ceasornice de pret i alte,
tot ce se gaseste sub mlnile arngutilor este pradat. Casa Rosetestilor este
calcata si tuspatru fratii arestuiti i Inchisi la casarmie. Casele lui Nicolae
Dotan, ale Logoatului Lupu 13als, ale lui Harnav i alte me." sInt
cate fr sfieall; si Intr-o sing,ura noapte peste 200 de oarn,___ dint prinsi,
legati i aruncati in Inchisori. lar 13 din tinerii cei mai Insemnati din Mol-
dova sint legati In carute de posta i dusi la Galati, fara a li se da nici apg.
Cei duti
la Galaji
macar Intr-un drum de 14 poste, fax& a li se da nici mantale de coperit,
i /alacin
spre a fi fcriti de raceala noptii !" De la casarmia din Galati ei sint trans-
portati la cetatea Macinu de pe malul drept al Dunarei, far& s fi fost
nici judecati, nici osinditi de vreun tribunal dupa pravilele tril. Clt pentru
ccilalti nenorociti de prin temnitele Iasului, numai ei l Michail Sturdza
Dumnezeu stie ce nacazuri au patimit, ce pedcpse an suferit i sufer Inca
poate, pentru ca au manifestat nobila dorinta de Imbunatatiri in patria
lor !
lata, fratilor, resultatele faggduintelor lui Michail Sturdza I inselaciuni,
nelegiuiri, egIcasi de case, pradaciuni, risipiri, schingiuiri, inchideri prin
temnite, batai cu bicele prin inchisori, exiluri, calcari de drepturi ale tutu-
ror, despretuirea legiior frii, ()snide Ora judecata praviliceasca, pedepse
barbare irt protiva tuturor asezamintelor tarii noastre I
Si Inca nu-1 tot ! Michail Sturdza, nemultumindu-se cu toate jertfele ce
au picat In minile sale si voind a se desbara odata pentru totdeauna de
tincrimea tarif, de' acea bandd de rdsvrdlitori ce avea curagiu a prOtesta
In protiva nelegiuirilor OcIrmuirii, Michail Sturdza, zic, VI:o.ind a seccra Cu
Liste de o singura lovitura toata nadejdea patriei, face liste de proscript.ii i le
proscriplii trimete pe la tinuturi cu porunci aspre. de prigonire asupra celor cuprinsi
In ele, Inchide granitele pentru ca nimeni sa, nu poata scapa de sbirii lui,
nici s poata intra In teara lor tinerii ce se intorceau din strainata.teu;
fagadueste prcturi marl Pentru capetele unora .din fratii nOsfri,.anume :
Costachi Moruzi, Ghica i altii i iotodata, profitind de graza ()Weasel
intrebuintind toate mijloacele de conimpere si amerintare, adung prin
tear iscalituri de multumire pentru pdrinteasca lui obldduire
lata, fratilor, faptcle cu care Domnul Moldovei s-a facut raspunzator
catre omenire si catre Dumnezcu. Aceste sint petele nesterse Cu cari el s-a
acoperit in ochii lumii de fat& i ai viitorimii !
Acurn, Alichail Sturdza triumfeaza, caci au ajuns la scopul sul Tineri-
mea, nadejdea rani, este proscrisa 1 Patriotii cei mai vrednici sint departati
de la sinul patriei, in cit cei. dintre dinsii cari slut inca pe loc au ramas
farg, ajutor i fr putcre I Acum Domnul Moldovei triumfeazil, caci Mol-
dova poarta doliul copiilor sai I
Fratilor Romani din toatg Romania 1
Voi locuitori sateni din Mcrklova, ale caror drepturi au fost despretuite
de acel ce se nurneste parintele vostru ;
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Voi negutAtorilor, cari ati fost jicniti In interesele voastrc prin pustiirea SA ne unim
'tapitaliek; glasurile,
Vol boerilor, cari ati cistigat cinstirea lumii Intregi, sprijinind dreptu- sA protestAm 1
rile poporului;
Voi toti, cari v jliti fratii, pArintii, rudele i copiii depArtati de la
sinurile voastre prin tirania OcIrmuirii;
Veniti s unim cu totii glasurile noastre si sl protestAm in protiva lui
Michail Sturdza ! SA protestant In numele fratilor nostri, cari au fost
skit Incl pedepsiti prin Inchisori si exiluri, fArA de a fi lost judecati
In numele patriei noastre ce este In agonie I In numele omenirii bat-
jocorite I In numele lui Dumnezeu care ne priveste !
.-Veniti sA unim cu totii glasuri,le noastre i sA le IniltAm la ceruri, pentru
ca sA se coboare In patria noastrA sfInta dreptate, ce judecl pe cei rli
Si supune la pedepse Infricosate, spre a-i face pilde de Ingrozire omenirii
In toate veacurile !
Vasili Alecsandri
(MAdular al comitetului ales de obste
pentru redactia cererilor sale)
ApIrutA In bro$url UAL maiu 1848, 20 p.; Reproducere dupl Anui 1848, 1, p. 414-430.
1. DovadA la aceasta avem cAlcarea casei cneazului Gheorghi Cantacuzin i prAdirile do cea-
iornice, de bani $i de alte lucruri ce s-au flcut de cAtre antAutul lui beizadea Grigorie $i
Alte multe . (Nola tus V. A). 2. D-1 KoglIniceanu a fost 'trimis la mAnistire, pentru ci a apA-
rat drepturile tfrgului Boto$ani In protiva unor cAlugAri greci. (Nola fai V. A.). 3. D-I Toader
Sion Ti Tuc.hididi au fost inchisi In casarmie, pentru a au apArat drepturile nenorocililor locui-
tori ai linutului Valui, ce au fost asuprili prin misurile catagrafiei trecute. (Nota tut V. A.).
4. D-1 Panu a fast pedepsit pentru ca, nevoind vinde cugetul stApInirii, a ales de deputat
pe d-1 Lascar Roseti, ce este cunoscut de oni cu iubire de patrie. NB. D-1 A. Ruso i altii au fost
Inca jertfe ale nedreptAtii doinne$ti. (Nola lui V. A.). Vezi In text si punctul 22.5. Cutia sAteas
ca fond bAnesc de rezervA (al satelor), alcAtilit pe bala contributiel suplimentare de 10%
din birul plAtit de sAteni. s: Foae sAteascA a Principatului Moldova" a apArut la Iasi Intre
2 aprilie 1839 Ti 24 iunie 1851. 7. Sigiliul ($tampila) satului. 8.. Ace$ti nenorocili, bdtuli
sebinginili ca In vremile cele mai barbare, mor de foame Ti de neingrijire In intunericul
temnilelor. (Nota lui V. A.). 9. Hatmanul Alecu Aslan, fArl a av alt1 vinovAtie decit pentru
a' a vroit a se alege deputat la 13aeau, In contra poruncii StAptnirii, Ti fArA a fi nicidecum jude-
cat potrivit Reglementului, i s-au ridicat drepturile politice. (Nola lui V. A.). JO. ToderilA
Ghica. (Ncifa lui V. A.). 11. Asemenea Ti ,,Foaea de Transilvania" a fost opritA de a mai intra
.In lari. (Nota lui V. A.). 12. Am auzit c vreo eliva din acei ce au iscAlit In hirtia obtlei s-au
dus de $i-au cerut iertare de la Voda, zicInd el au fast siliti si iscAleascl. Nenorociti acei cari
$i-au pAtat nomele familiei prin asemenea PaptA Snjositoare i prin o minciunA atIt de ticAloasA
(Nota Jut V. A.). 13. Tinerii maltratati in casa Mt ltlavroCordat lac parte din cele mal buns ta-
milii, Ti slut anume ; A. Muruzi, A. Cuan, largo Sturdza, Romalos, Filipescu, A. Catargiu, Nicu
Catargiu, A. Mavrocordat, D. Cuza (Nota lui V. A.). 14. Acestia slut : Aleen Muruzi,
Lascar Roseti, RAducanu Roseti, Dimitrie Roseti, Alecu Cuza, Romalo, M. Epureanu, Moldovanu,
N. Catargiu, Filipescu, V. Cantacuzin, P. Bal$ Ti S. Miclescu. (Nola iui V. A.). 15. Sint porunci
inadins pentru tinerimea din Paris, ca iA-i,opreascl intrarea in Moldova. (Nota tut V. A.).
397
www.dacoromanica.ro
Martieaprilie In Transilvania
Ce voimi Ce nu voim I
,,I0BAGII NU VOR MAI FI IOBAGI,

CI OAMENI LIBERII"
99 G. BA RITIU, STIRE DESPRE DESFUNTAREA 10/3AGIEI HOTARIT. IN DIETA
UNGARIEI
Auziti popoarl In carea citii mai Intei urmAtoarea stire o udai cu lacrami,
ii voi Foaiea
nu cu lacrami de Intristare, ci de mIngAiere cereascl. Auziti popoark
tomini I ascultati si voi iubiti romAni I
Dieta Ungariei, In 15 mart, primi legea prin carea supune p e toli
nobilii la toate spitele de contributie, adicA si la cea grea numill
militarA", de supt carea clAunIzi se smin.ciserl din nou.
Mai ascultati, popoarAlor I Casa deputatilor decretl, tot in 15 [martie],
c. IndatA din minutul introducerii legii descumpArAtoare, vor Inceta
toate robotele, iobagii nu vor mai fi iobagi, ci oameni liberi, pentru
proprietarii vor lua despAgubirea d e la stat. Deci, iubit popor i iubiti
romAni carii sInteti iobagi, v nigim, pe numele pArinte/ui ceresc, Incl
puf in timp, Inc un period de luni mai aveti rAbdare, fiti In liniste, pAziti
legile tArei, binecuvin.tati numele monarhului binecuvIntati pe pArintii
patriei de once na.tie, cad suspinele voastre pitrunser la urechile lor prin
glasul auzit din ceriu. Plinsul mA Ineacl, pentru cA In viata, mea publicA
de jurnalist, lovitA i cutrieratl de atItea valuri i prigoniri nemeritate, nu
mai cunoscui alt1 bucurie.
,,Ganeta de Transilvania", XI, 1848, ar. 22, 15 martie Est. v.], p. 90-91. Reprodusd i In G.
Barit, Scrieri Bucumti, Edit. political, 1962, p. 106 ca tidal eronat : Monerkie
awstriard. Viese, 19 martie.
395
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
LIBERTATEA, EGALITATEA
$ 1 FRATIETATEA",
ACEASTA SFiNTA DEVIZA
100
G. BARITIU, MIELE IDEI PRACTICE DESPEE L1BERTATEA TIPARIULUI
D evolutie to Viena, constitutie In provintiile austriace, libertatea

arrnarea poporului austriac organisat In gardl nationalk ministeriu
unguresc independent, cum si o multime de alte evenimente cite se repezirl
dintr-o datl ca tot atItea minuni, desi adevAruri pipAite, se par totusi
celor mai multi Ina numai ca neste visuri. Altii iarAsi, carii de la fapte
complinite incheie la posibilitatea altor venitoare, se tem sau spereazA c
tot ce vaz Imi este numai Inceputul minunilor anului 1898. Urmeze once,
noi din parte-ne cunoastem c pentru romAni Ina se deschise o epohl
totul noak Insl o epoh carea ca za puna temeiul stAtAtoriu al fericiriinoastre
atirn numai de la modul cu care ne vom sti folosi de ea. Se pare a si
alti prieteni ai nostri InvAtati, destepti, pltrunzAtori simt una cu noi In
privinta aceasta, pentru cA incep a desbrAca frica ce-i Insotia zioa-noaptea
ca o umbr infernall, amerintAtoare de periciune ; ei simt cA libertatea,
egalitatea si frAtietatea", aceastA stintA, devizA a timpului nostru, va fi si
a noastrA sapAtoare. Libertatea
Toti Ins& se Intreabl cum ne vom folosi i noi anumit de libertatea ti- tiparului:
pariului dup5. ce tipariul ajunse a fi astAzi lumina lumii, apostolul omenimii, cum ne VOID
peana incordAtoare a masinei staturilor, osInda nedreptItii, scutul asupriti- folosi
lor. noi de ea?
Iatl cum, domnilor : ne vom sili din toate puterilc noastrc a lAti mezui-
nelel i terrnenii libert5.tii, a egalintii si a frAtietAtii ping In cele mai as-
cunse unghiuri ale poporului nostru ; v5. vom spune dc cite ori ne yeti In-
treba cA noi, care si pna aci In curs de 10 ani numai de doa ori despera-
serAm de viata natiei noastre, suspinSnd amar pentru cutropirea ce o ame-
ninfa, iar apoi ne IncurAgiarAm din nou : pe venitoriu nu mai avem nici o
fria. de apunerea ei.
Daa. vi se pare a cutezArn a cAuta In venitoriu cu atita sigurAtate, ne
rugAm sl ne pAstrati pe alt5. datl Indatorirea de a ne rAzima dechiara.tia
prin temeiuri ; iar acum v5. Indestulati numai cu Incordata priveghere asu-
pra destAsurArii tuturor evenimentelor prin pregiurul nostru ; credeti
sperati cA acelea nu se vor opri unde sl vld a sta i cA acum sInt num5.-
rate toate minutele anticului bliistAm ; el trage de moarte, iat5.-1, el
moare. De aci incolo noi, ca toti compatriotii nostri, spre a putea Inainta
Cu folos si spre a nu-i incurca tocma si pe ei, trebue mai intei de toate sA
ne punem IntrebAciunile :
Ce voim ? CAci ca sA. avem ceva trebuc neapArat sA ne cunoastem vointa Ce voim?
chiarA2, luminatA. S5. ne mai IntrebAm, oare stim noi sA,si voitn ? C5.ci ca
sA. voiesti ceva se cere unire, iar fAr unire vointa nu are ark. Pentni ca
308
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
vointele sa se uniasccl asupra unor cereri, pretensii, drepturi, acestea tre-
bue sa se faca cunoscutc tuturor. Care este ccl mai inlesnitori mijloc de a
Tiparul liber face cunoscute vointele i dorintele ? Este tipariul liber, scapat de toate
ferecaturele despotice. Fost-au ns tipariul nostru transilvan in masura
tocma asea mare ferecat precum li se pare mai multora carii se ametesc
de strigaturele jurnalelor scgpate din despotism ? Nu, nicidecum. Patria
noastra, ca stat constitutional, mai virtos de la 1834 incoace, se cam sti
desfasura din legaturele lui Mettemich si ale lui Sedlnitki. Daca. Insa
tocma noi romnii nu ne puturam folosi de tipariu dupa dorinta, pricina
sa o cautam numai pe 1/2 in censura, iar cealalta o vom afla de-a dreptul
In gradul culturci noastre scolastice i familiare ; caci capitelor nepregatite
cele mai bune carti, cele rnai harnice jurnale sint numai ieroglife, cele mai
interesante stiri numai minciuni.
*wale Deci, domnilor, daca, voim a ne folosi de libertatea tipariului cum pre-
mai multe tindeti cu totii, fiti mai induratori catra junirne, deschideti-le scoale mai
0 mai bune multe si mai bune, stringeti pe dascali si profesori in. curele ca s nu fure
timpul scolarilor, ins& dati-le i lefi mai omenesti, pentru ca s nu cada in
desperatie, nici s paraseasca pe invatacci ; nu va tot certati pentru sisteme,
cernind toata zioa ca s nu mai framintati. Ping, nu yeti face aceasta, li-
bertatea tipariului nu va putea strabate i folosi mai departe dccit numai
pina unde va afla cititori pregatiti ; nici va putea tipari articuli rg.varsatori
de lumina stiintelor mai nalte si de politica sanatoasa pina nu va infringe
mai intei cerbicia dv. de a nu voi sa da.ti tinerimii educatia dorita.
Din acestea publicul poatc cunoaste c noi de folosul ce ne Nate aduce
libertatea tipariului sintem de mult patrunsi, care o adeveririlm prin
apgrarea lui In rnai multi numeri ai Gazetei" Inca in toamna a. 1816;
insa tipariul liber, ca i cel censurat, la ochii orbilor nu poate strabate.
De aci aparam ca este prea desearta si frica acelora carii cred ca prin
tipariul liber ai putea pune gloatele In vreo miscare. Pin a nu va face
spaimg, insiva, numarati mai Intei cite scoale satesti se afl la rornani
caci de alte popoa,re Ingrijese altii citi tarani stiu citi mai mult decit
un paraclis. Au nu vedeti ca s-au ingrijit foarte bine si de timpuriu, ca
Responsabilitatea dupa zisa marelui Goethe, arborii sa nu creascg. pin la ceriu". Apoi unde
scrisului puneti responsabilitatea provenitoare din acea masura ca pe venitoriu toti
auctorii, publicistii i corespondentii vor fi datori a-si pune numele supt
tot ce vor da la tipariu. O masura prea dreapta aceasta, de carea nici
un om de omenie n-are cuvint a se sfii. Pentru ce era pin& acum asa dese
anonimitatile (nenumirile) scriitorilor ? Pentru cg, despoticele masure pri-
gonea pe aparatorii adevarului ping. In furtdul celor mai Intunecoase tem-
nite ; pentru ca cei mai multi, altmintrea Inflacarati de iubirea adevarului,
1-ar fi scos la lumin bucurosi, lsi temea Insa venitoriul, fericirea sa, poate
si a familiei. Astazi aceasta frica nu rnai are loc, cel putin nu la misura
veche ; astazi nu mai calumniatorii i turburatorii vor mai cauta inturterecul
anonimitatii. Deci curagiu, domnilor literati si publicisti, iesiti la lumina,
subscrieti-va, pentru ca i opinia publica stiind cu cine are a face, atit
400
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
mai curind s. ja si la noi o forma. sol idi, sanatoasa. Nu ziceti ca adevarul
strabate si din condei nenumit ; caci pcntru ce sa nu cunoastem cu totii
pe toti apostolii adevdrului. lata si opinia Europci cere tot accasta.
Foaie pentru minte", XI, 1848, nr. 12, 22 martie, p. 93-95.
Il 1. Hotarele. 2. Clara.
PENTRU DREPTUL NATIEI ROMANE.

IMPOTRIVA UNIUNII CU UNGARIA
101
SIMEON BA'RNCTIU, PROVOCATIUNE
chiarna, pe ardeleni la unire, Clujul s-au dechiarat cu mare so-

Ungurii
lemnitate cum ca vrea a se uni ; asa vor face si secuii ; poate numaisasii
nu vor vrea. Dar rornanii ce vor face? De la deslegarea intrebarei acestea
atirna viata sau moartea romanilor. Aici se cade sa-si deschida ochii tot
romnul c acum a venit tempul cu care, de se vor folosi bine, le vor
dobindi toa.te, iar de se vor folosi rau, le vor perde toate si care le-au mai
ramas, adeca-si vor perde nalionalitalea i cu ea toate.
Ascultati tiara, stranepoti romanilor ! acea ce s cade s cugete i sa
graiasca astazi tot romanul, fie popl, fie nobil, ostas, cetatian, sau satean,
ascultati ce sa cadc astazi s raspunda ungurilor, secuilor i sasilor ! I 1
Noi romanii nu vrem pin atunci despre unirea asta cu voi ungurii a
vorbi, pina cind nu se va pune natia romn iar la vrednicia acea poli-
tica, de care o ati dezbracat voi ungurii, secuii i sasii. Voi ati facut asupra
natii noastre cum v-au placut, ati pus in Aprobatcle2 voa'stre cum ca.
natia cei ma.i veche a Ardealului, e numai suferita, i-ati scos pina in ziva
de astazi de la toate deregatoriile cele mai lnalte.
Toate cele mai grasa vi le-ati tinut voila ; de au ajuns vreun roman
la vreo deregatorie, pe acela. 1-ati facut sa-si lase legea sa, sa, se lepede
de maica sa care 1-au nascut, 1-au aplecat, si de natia care I-au tinut la
scoale cu sudoarea ei pe sama voastra. Destul, mai incolo nu vreau a v
numara pacatele, ca sa nu turburam cu pomenirea lor sarbatoarea aceasta
minunat a popoarelor, care o au facut Dumnezeu, Domnul popoarelor,
s ne bucuram i sa ne veselim intr-insa.
Astazi rasuna cuvintul cel dulce al libertatei in toate cetatile si mine
va rasuna in toate satele. Astazi este ziva invierii popoarelor celor moarte 1 Rominilor
Romnilor I ascultati, voi pina acum ati fost morti politiceste, numa.i Ziva Invierii
pe unguri ii cunoaste legile tarii, iar nu alte natii vii politiceste. Voi dar dreptului nostru
un milion i trei sute de mii mai bine de romni, nu sunteti pe lume
ca natie. Lea o data, fratilor ! Astazi este ziva Invierei dreptului nostru.
Vrem dar sa rasturnam piatra de pre mormint, sa dezlegarn infasura-
401
29 c. 587 8
www.dacoromanica.ro
1898 LA
turile natii romane cele de 10 sute de ani, ca s ias din groapa si sa.
traiasc in veci.
Izereolilor I Preotilor I de sunteti voi adevarati parinti precum va numesc pre voi
oamenii, nu va despartiti de dreptul natii, nu va despartiti interesul de
al poporului roman ; pentru Dumnezeu, v rugam s nu v mai uniti Cu
nimenea pIna nu yeti vedea fericit pre poporul roman, cu care sunteti de
o credinta ; fiti dara cu o credinta catre olalt, voi numai atunci puteti fi
fericiti cind vor fi fcriciti fiii vostri cei sufletesti i aparati-va numele
cel dulce si stralucit de roman i limba cci dulce. Spuneti-le clara ungurilor :
noi nu rnai vorbim nici despre unire Ora nu se va publica in dict si in
tall cum cli natia romana se cunoaste ca natie romana!
romLui nobili I Romani nobili I Raspinditi ca stelele ccriului pe pamintul Fagarasului,
Salagiului, Hategului, Chioasului, [pina la] Moldova, Cu un cuvint toata
tara Ardealului voi stranepotii acelora care cu arme ostiti pentru pa-
trie v-ati cistigat nobilitatea, desteptati-v din somnul cel greu, nu va lasati
sa va amageasca cu minciuni, sA va. tie numai ca pre neste lingusitori a
ungurilor, despartiti de maica voastra, natia romana. Pentru ce sa fie
numai un ce nobilitatea voastra, care o au cistigat vitcjii vostri stramosi
cu brate romane ostindu-se pcntru patrie. Fiti dara credinciosi catre im-
paratul, patria, dar fiti i catre singele vostni i neamul vostru III
spuneli I
Spuneti uagurilor noi toti istoria noastr intru aceea o punem ca sun-
tem nepotii romanilor, credinciosi imparatului nostru i patrii, dar de uni-
rea cu care ne imbiati si la care ne chemati nu voim a sti nimic pinli
cind nu se va da congresul national, in care sa ne putem asterne i noi dori-
rile noastre nationale, nu sa tot judecati voi numai de noi, adeca voi far&
de noi ; i pina nu se va publica in dieta Ardealului, nu in Pesta, cum c natia
noastra e primita de natie romana, cum ati facut pina acum de ati tot
umblat cu sfatuiri i tilcuiri intorcate, articuli asupritori.
Voi ati stint imparti bine pentru voi, el ati impartit natia ungureasca.
Naiia romnal in doua parti, unguri i secui, ca sA ziceti ca sistema st din trei natii,
nu mai si pe romani, locuitorii cei mai vechi ai Ardealului, sa-i scoatcti afara
Poate fi acuma Inca v-ati intarit limba binisor i natia voastra, si de a noastra.
ma/A ... limba nu va pasa. Asta nu mai poate asa ra.rnine. Natia romana nu mai
poate fi roab ungurilor, secuilor i sasilor. Limba noastra trebuie
aibe cinstea cuviincioas inaintea statului i legilor, care le-am aparat
le vom apara cu singele nostru. Natia noastra trebuie sa se recunoasca.
sa. se asecureze.
Ostailor Ostasilor, stranepoti a romanilor Cu numele i cu fapte.
rom;ani !
Regiment r [oman] I Eroi laudati de Napoleon3, virtutea voastra numai
atunce va fi In gloria sa chid veti fi fiii unei natii politiceste vietuitoare,
nu moarte. Uniti-va cu fratii vostri preoti i spuneti-le ungurilor : noi uu
putem fi odihniti ping nu ni-ti cunoaste natia, numai atunci, daca va fi
adunata In dieta toat natia romana, va putea judeca cum si subt ce con-
ditii sa. se uneasca ; pin atunci protestam impotriva oricarei unire care ar
indrazni sa faca cineva cu numele nafiilli
402
www.dacoromanica.ro
IL REVOLUTIA
Romni cetateni i sateni ! Sa nu faceti cumva pagube nimarui, ca Romini cetileni
oamenii cei ce fac aceasta nu sunt vrednici de libertate. Ascultati sfaturile
fratilor vostri, stati totdeauna credinciosi imparatului, dar cereti s se stear- siteni
ga. iobgimea, ca. de vreo 10 sute de ani ati platit pamintul. Auziti i[ubiti] cereti ...
f [rati] I asta-i politica accea care v poate mintui i numele vostru. Va.
rugam, pentru Dumnezeu, pentru fericirea i cinstea voastra a nu ascultati
de alte politice ; ungurii vor zice : uniti-va mai intii cu noi si apoi vom
da asta si asta.
alai deurazi zicea ungurii invatati-ne limba, apoi vom da drepturi.
Auziti, fratilor, la idei sucite 1 Cine i-au Impoterit pre ei ca s lege dreptu-
rile de limba sau unire ? Nu le credeti, vreu a va ; raspundeti-le :
proclamati pe natia romana., lasati-o In dieta Ardealului prin reprezentanti
alesi de romani dup5. numasul natii noastre, lasati pe romani la judetele
comitatelor, districtelor, scaunelor, i atunci vom vorbi i noi ca natie
voi ca natie.
Inca o data, fratilor t Fara natie, i republica e numai un despotism Stergerea
afurisit : stergerea iobgiei, natia romana ca natie romana, congres natio- iobigiei ,
nal in care sa ne tntelegem mai fati despre dobindirea acestora. Nici mai recunoagterea
rnult, nici mai putin aceasta mai 1ntli, celelalte se vor adauge ; nnt iei, congres
aceasta i raiul e iad. Afurisit sa fie In veci oricare roman va Indrazni a national ...
face vreo unire pina. nu va fi proclamata natia romana. ca natie primita.
sensu politico. Poporul roman de accea nu va vrea a sti, numai daca se va
primi natia si se va sterge iobagia, atunci vom fi odihniti i frati cu toti.
Vivat natio romana!
I.O.D.N.N.
Patriotu
Copie la BucLapesta, Orszgos Levar, Gubenilum Transylvanicum in Politicis, nr. 6 242/1848,
7012/184g, gi G. Tr. Praesidialia, nr. 798/1848; Institutul de Istorie gi Arheologie, Cluj-Napoca,
Fototeca, nr. 2 153-2 156; 2 188-2 193. Reprotiucere dupl Revolulia de 147848-1849 din T ranssl.
*anta, vol. I (2 matlie 12 aprilie 1848), sub redacjia acad. 5tefan Pascu, V. Cbereste5iu, Buen-
regti, Edit. Academiei, 1977, p. 90-92. Vezi gi V. Cberestegiu, Adusarea naltionald de la Mal
3-5 (15-17) mai 1848, Bucuregti, Edit. Politicl, 1966, p. 211-214.
1. Manifestul de fati a fost elaborat i trimisspre difuzare din Sibiu la 24-25 martie 1848. 2,
Vezi in acest volum Su pplex Libellus Valacharum, doc. 4, p. 33-38. 3. Pentru vitejia dovediti.
In luptele de la podul Arcole, unde a luat parte Regimentul II griniceresc de la Nislud.
ROMANUL, ROMIN TREBUIE

SA RAMiNA IN ETERN"
102
AL. PAPICI-11ARIAN, ADRESELE DIN M(ORES]-050RHEI I
la una din aceleasi lud fi junimea romana practicante o Parte

firadcd
activa, noi o publicara dupd urrnatoarea corespondinfd :
493
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
24-25 martie Osorhei, 25 marfie. Eri i astazi ti se parea ca esti In Anglia, nu In
la ffg. Alum Transilvania, In Osorhei. Pe ulite, in mai multe locuri adunari, gloate de
oameni, coalea ascultInd cuvIntari rostite In glasuri detunatoare, coalea
cetind novele, ale caror cuprins urmat de strigate zgomotoase ; tinerimea
Insufletita Cu palariile i peptul Inpanat cu cocarde, peteale i roze3 trico-
lori. Asada", faima Sntimplarilor grandioase din toata. Europa, sburind cu
iuteall de fulger In toate partile, aduse In vie miscare i tinerimea de aici.
Petilia Se On o petitiune catre Mai [estatea] Sa din partea tinerirnei d-Inga Tabla
tineretului regeasca, In care se cere dezlegarea tipariului din toate catusele censurei ;
magbiar dieta clt se poate mai curind ; i in aceasta sfatuirea uniunei Transilvaniei
ti secui cu Ungaria, asa eft de numele Transilvaniei nici pomeneala sa nu mai fie ;
garda. natiunarie ; egalitate In fata legii*1 Aceasta pornire a tinerimei o
Sncuviintar si protonotarii; i promisera ca acestei nobile i patriotice
pasiri a tinerimei vor sta in ajutori, totdeodata concesera pe astazi, pe septe
ore matutine4, sedinta straordinara a tuturor patru cantelarilor la un Inc
supt presedinta unui protocolist5, pentru subscrierea tinerimei la aceeasi
petitiune.
Wow:jai* Tinerimea maghiara i secuie ne provoca si pre noi tinerimea roman&
rem Anilor d-Inga Tabla ca s subscriern. Noi, de o parte, si ca sa nu mai Inversu-
nam ura, care Inc spunem, ce e adevarat, nu e de tot stinsa, subscri-
seram. lo, clnd am subscris, am zis c i io, ca roman, subscriu aceasta
petitiune, acea dulce speranta mInglindu-rna ca va fi WA Intlrziare i deo-
dat rascumparare totala fcIrd nici o despdgubire" ; egalitate deplin de
drepturi civile i politice; respectarea i asigurarea feliuritelor
limbi din Transilvania si Ungaria. Asijderea fratele S. P(orutiu)
au cuvintat Inainte de a se subscrie, dorind libertate universall, nu uni-
laterala . . . Tinerii de ungur i secui Inca au tinut cuvintasi solemne catra
tincrimea roman& ca catra niste representan i, cum zicea clinsii, a lid-
liunei romneti, va sa zic representanfii ndtiunei unguregi i secuiesti vor-
bia ain't representanfii tugiunei rom6ne,Fti rug,Indu-ne nu cumva noi
hranim in popor nadejde care creel ca numai deodat nu vor putea sa aiba
rcsultat dorit.
insa. ciad se citi protocolul, tinerii de ungur i secui nicidecum n-au
Claws
lasat a se trece la protocol din cuvIntarea mea, nici macar dorirea i naclej-
rascumpArarii
dca de rdscumparare totald fdrii meso despagubire ; putini zicea ca sa las
ilr1 nici
In protocol rascumpararea fara bani, dar aceasta n-am lsat, pentru c
despli,vbire"
socotiam c pot sa o eluza 6 asa, ca In pret de despagubire sa rump&
pentru domnul pamintesc din mica mosie a sara.cului gran a treia sau
a patra parte, ca In Borusia7, ce tot atita rau ar fi pentru sarmanul
taran. Destul ca aceasta sentinta toata ramase afara ; In zadar ma trudii
eu a arata folosurile rascumpararii fara nici o despagubire, ca o pretin-
shine sau numai dorire foarte dreapta, aratInd ca destul au platit prostul
pina acum de mai multe sute de ani pentru acea buca.tica de mosie, pur-
tind el totdeauna toate greutatile i toate sarcinile cele grele ale patriei
nu numai pentni sine, ci i pentru nemesi. Cu acest cuvInt am gait vorbind
401
www.dacoromanica.ro
REVOLTTIA
catra dinsii nu nurnai drepturile cetitlenefli, care le are fiecare de atunci
de chid au intrat in cetate (in stat) si care romanul pe drept nici le-au
perdut, nici au putut sa le pearza cindva ; ci si cele omenefli, care-s nascute
deodata cu omul i care nu numai a le primi sau a le usurpa de la altul pe
nedreptul, dar nici a le instraina Inca nu e ertat, nu e slobod, e pacat.
Romanii singuri, dar singuri au purtat totdeauna, pina in ziva de astazi,
toata economia, toate spesele statului ; atunci cind nemesii respective foarte
putin, iara de vreo citeva zeci de ani in deplinul inteles al cuvintului
nimic, dar nimica n-au intrebuit. Au fost insurgenti tentpore necessitatis?
Da romanii n-au dat si pina acuma si nu dau i acum recruti ? Pentru
Dumnezeu, fie-va mill de acesti oameni buni, ascultatori, blinzi i foarte
saraci, ca zau destul au platit pin& acum pentru acea mosioara, Is vred-
nici de ea fara a va plati nici macar un potor Is . . Le-am mai zis : Frati-
Jor, tatal meu e feciorul unui om prost,9 asadar cu om prost ; eu
stiu foarte bine amara si ticaloasa stare a prostirnei, ca unul ce am noro-
cire adese a conversa cu romani prosti ; si stiu i accea ct aceasta maxi-
nimitate a nemesilor prostimea cu multamita o ar primi Ne-au zis si
aceea cl, daca an romanii alte pretinsiuni i cereri, acelea cuprinza-le intr-o
petitiune, cA calea rugamintilor nu e inchisa nici dinaintea lui Dumnezeu I
Cereti si vi se va da, zice s. scriptura.
Asada:, petitiune din partea prostimei 1 Yntr-adevar, pe calea dreptului Deziderate
si drepta.tii prostirnea are de a cere, si acum e timpul, pentru Dumnezeu !
Romanilor din Transilvania, acuma e timpul I Nu inttrziati, nu va mai lasati Indemauri
In starea pomenita de mosi de strarnosi, minutul bine venit iata-1 I Cereti
inainte de toate rascumparare totala fara nici o despagubire ; de aci ur-
meaza toate drepturile civile si politice, asador i representatiune v.a. Cereti
respectarea limbei voastre celei romanesti : in biserici, scoalele de pe sate
s.a. dintru intii . . Stu-manii de noi, nol romanilor alta. erezitate nu ne-au
ramas de la strabuni fr singura, dar singura limba, acest scump odor,
acest nepretuit tezaur al natiunei romanesti. Limba, fratilor roma'ni I Ascul-
tati, limba, aceasta limba straveche, in care Enea au salutat pre Lavinia,
aceasta limba din zei provenitoare, ca i natiunea romna, are o putere
manind", fermecatorie, aceasta limba, care o aseamana un roman cu un
rnunte, peste care atitea semintii straine n-au putut strabate ca sa ne
absoarba ; aceasta limba dulce, melodioasa o iubiti, o pretuiti, o pastrati
ca strabunii nostri mai presus de toate ; iubirea, pretuirea limbii voastre
margini, asa o iubiti, eft cind yeti muri sa. mai ramina. in voi fuel
o schintea ; aceasta. schintea din urnia. sa fie limba, cu care doara ati putea
atita inca, ()data flacka vietii in voi.
Acestea i alte asemenea sa cerem noi, romanilor, de la inaltatul nostru
imparat si de la dieta, si de buna seama vom dobindi, cA pentni noi se
lupta spiritul timpului, care are putere colosall, ; pentru noi se
lupta toti oamenii cei buni. Numai fiti buni, cu frica lui Durrinezeu ca tot-
deauna ; i fiti nationalisti mari. Cind va zice cineva sa fiti patrioti, spuneti
el nationalist roman si patriot in Transilvania tot una si aceeasi insem-
405
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
De naliunea neaza, din [a]cea ara aceea e asiom5. In politica Transilvaniei, ca fericirea
voastri acestcia atina singur de la fcricirea romnilor. Asa, aveti speranta de un.
niciodata viitor mai bun, dar de natiunea voastrl niciodat sa. nu va lasati, fiti
sl au va Lisali romani i credeti ca. romanul, roman trebue sa. ramina In etcm I . . Deviza
voastrl sa. fie : cereti i credeti 1
!risa acum m-am prea departat de la oiept ; dupa ce se subscrisera cu
totii i protonotarii apromiser ca nurnaideclt vor mijloci trimiterea peti-
tiunci prin gubemiu la Mai. Sa, sedinta se Incheic. rata scara tincrii cu
vreo 200 de faclii i stindarde tricolori (alb, rosu, verde) au Incungiurat
vreo citeva unte spre aducerea aminte acestei sarbatori mari Intre strigIte
sgomotoase SI traiasc casa habsburgica I SI traiasca libertatea teascu-
lui ! SI traiasca uniunea ! SI trIiasca Kossuth ! durduia s.a. Mai pre urma.
In mijlocul piatei de pe funtIna au rostit din tineri oratiuni afta. tnultimea
de jos, In care fi Indemna la uniune, striglnd cu glas mare : Egyesaljank
(Ma.gyarorszggal), mert msknt elveszank ! . . .Sa. ne unim, ca. altmin-
trea perim . . .
Asa In 'Miste se Imprastiara catre casa.
Astfel de petitiune au scris i cetatea Osorheiului i tinerimea scolastica
din colegiul reformatilor.
Apropos I Mai ca uitasem ca cantelistii de sasi nicidecum n-au vrut sa
subscrie unirea, zicind ca-s jurati de acasa.
A. Papi n-I laria n, cancclist roman de la Tabla".
Foaie pentru minte", XI, 1848, nr. 13, 29 martie, p. 99-101.
I. Tg.-Mures. 2. Este vorba de practica de avocat, care se fIcea atunci la rea mai Inalt2
autoritate judiciari din Transilvania, la asa-zisa Tabli regeascl careli avea sediul in Tg.-Murea.
3. Rozete. * Da in fala legislajitmei? [G. B.]. 4. Dimineata. 5. Secretarul principal al Tablei
regeti. ** Din partea ilranilor, ci numai de la stat. [G. B.]. 6. Eludeze. 7. Prusia. 8. &trae,
tiran. 9. Para. 10. Foarte mare, exceplionaM, covIrsitoare.
DREPTURILE CE AVEM S.A. LE CEREM...

103
A RON PUUNUL, PROCLAMATIE CIRCUL.kR1U PENTRU CONVOCAREA ADUNARII
PE DUMINICA TOMII
Romani ! Blaj, [12 aprilie st.n. 1848]i
va, fie cugetul, fapta i vorba care sa rasune din graiul fiecaruia,
Acesta
sa. trliasca indelung implratul constitutionale al Austriei 1 Si traiasca.
SI traiasca ! SI traiasca (natiunile) neamurile din Ardea1,2 adeca cca raaghia-
ra, sIcuie, romana, si sasa.. SS, traiasca. I SE traiasca ti! Cugetul, faptele
406
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
vorbele cele rasunatoare ale ficcaruia sa fie pacea, slobozenia si fratietatea I Pace,
Iubirea in vorba i fapte catra tot ornul care se ail& In tara noastr si vo- slobozenie,
ieste Inflorirea ei, insa nu numai a sa, acesta e simbolul nostni, aceasta in- frAtietate,
voirea noastra., acesta propusul nostru cel din urma, care insa e si voia lui ...In vorba
Dumnezeu, caci dinsul au zis : sd iubectipe de-aproapele Ida, ca pe tine si tapte
insa aceasta n-au lost pina acum, pentru c romanii n-au avut dreptu- ,,Romanti
rile ce sa cuvin unui neam, ei au avut numai deregatorie, Ins& drepturi nu. n-au avut
Aceste drepturi, ce i s-au cuvenit dedemult, acum ni le da curjerea vremii drepturtle
daca vorn voi a le cuprinde, insa cum ? Au doar ne sa vor arunca in bra- ce se cuvin
ta-ne far voia noastra ? Nicidecit, c acele trebue s ni le castigarn noi pe unui nearn"
calea legii, prin cerere, Ina cine va cere ? Au doara episcopul, insa. de unde
are dinsul imputerire datade la romani ? Aceasta nu o are si pentru aceia
nici nu poate cere In numele neamului (natiunii). (Proclamatiune)Circulariu
Inca nu poate face pentru ca, deregatoria dinsului este manuduccrea credin-
ciosilor sai catra mintuirea sufletului i alte nemica. Cine va cere clara pentru
romani ? Deoarece ei n-au (reprezentatori) deputati In dieta, nimenea nu se
af1A, fara numai ei, chiar pentru aceia dar ei trebue sA ceara, intalegin-
du-sa intre sine, aceast' intelegere Ina nu sa poate face, fail numai adu-
ninclu-ne Intr-un loc i sfatuindu-ne unul cu altul ce am avea lipsa mai
mare sa. cerem. Pentru aceia, e datoria fiecaruia protopop, preot sau mi-
rean a sa Invoi fAr intirziere ca sa se adune pe dumineca Tomei in Blaj
toti protopopii cite cu doi preoti i cite ca doi oameni din tot satul roma-
nesc, fie unit, fie neunit tot atita, caci toti sint romani. Aceasta o pofteste
de la voi strinsa voastra deregatorie ca sa fericiti pre credinciosii vostri,
aceasta e deregatoria i acelui mai de pre urma roman ardelean.
Deci nu asteptati, prea onorati protopopi, ca sA vA chieme preabunul
nostrn episcop, caci (limn nu o poate face, desteptati-va. si-1 usurati de acea
grea raspundere, ca pre un parinte a neamului nostru, cA yeti
veni pre dumineca Tomei si veniti ca toti cA aceasta o pofteste insusi mintu- Pe unguri,
inta neamului nostru, nu va temeti de nimenea. Spurieti ungurilor, sacuilor secui i sasi,
sasilor c noi Ii iubim ca pre fratii nostri, cu carii lcuim intru o tara. noi li iubim
Spuneti-le ca cuvintul si le aratati cu fapta ca noi Ii iubim, Ina e drcpt ca pm fratii
ca si ei sa ne iubeasca si sa coraspund iubirei noastre ce o avem catra ei, nostri",
spuneti-le In gura mare ca. noi nu voim a cistiga drepturile omenimei Sns5 i ei
prin sabie, ci prin legile mintei stmatoase i pentru aceea ne adunam sa ne sA corispundi
iubirei
Intalegem cari slut drepturile acele ; caci dreptul cIstigat cu sabia nu e
noastre"
drept, ci rapire si uzurpaciune, i tine numai pina cind sa rugineste sabia
sau sA despotereste mina care o poarta i atunci inceata. Lisa dreptul
Intemciat pe mintea sZraltoasa tine pina cind tine mintea. Spuneti neamuri-
lor celorlalte cA armele le-au aflat mintea omeneasca ca sa. se apere oamenii
ca ele de fiarele cele salbatice si crude, iar nu ca sa omoare oameni ca ele.
40'7
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMilNI
Spuneti-le sa urmeze i dinsele acest[e] principc (indreptari) i atunci nu
avem lipa de tunuri mai mult. Spuneti-le sa urmeze aceste principe, cari
ne chiam pre toti fii (patriei) tara sa ne Imbratisa.'m i sa ne sarutam
frateste strigind : sil trdiascd frafinellateal Aceasta a fritinatatea cea adev5.-
rata pre care e intemeiata fericirea tara cea din lontru, caci atunci nu si
va mai teme sasu sau unguru de roman, nici romnul nu va un i pre sas
ungur, ci vor fi frati precum s cuvine i vor lucra dimpreuna, dupa putere,
spre Inflorirea tarii, traind ungurul cu ungurul, romanul cu romanul. Caci
Inaintea mintii sanatoasa e om de nemica i blastamat care fiind nascut din
sinul unui nea.m voeste a s preface intr-alt, deci Inaintea mintii sanatoas e
om de nemica care fiind roman s-ar zice c e ungur sau care fijad nascut
ungur s. zice a fi neamt sau romn. Spuneti-le aceste principe si eu n,u cred
ca va fi vreun ungur Cu mintea sanatoasa care sa le poata reproba unu
ca accla n-are minte sanatoa.sa si lucra dupa sitntiri, deci cauza noastra
romana e sfinta, sint sfinte mijloacele prin cari voim a castiga e sfint
lnaintea lui Dumnezeu i Inaintea oamenilor modul prin care voim a o
castiga ; asadara In contra infiintarii ei, numai oameni blastamati pot lucra,
de cari chiar nu trebue sa ascultam.
Auziti clara romani I Uniti-va in voin.ta i indemnati pre (onorati) cins-
titi protopopi a veni la Blaj pe dumineca dup5, Pasti si din tot satul cite
Drepturi
doi oameni ca sa ne intalegem despre cele ce avem sa le cerem de la dieta
,,ce avem
ce sa va tine cit mai enriad, adeca de la parintii tarii si ai nostri, cari a
ah le cerem"
bunasama ne vor da cele de lipsa, numai noi sa le stim cerc ; acesta e singu-
rul mod de a pute face cerere totala (adeca a tuturor romanilor) i altul
nu, aceasta daca o vom face ne vom implini deregatoria ce o avem catr
tara si cata, neam, iar de nu o vom face sintem necredinciosi cata tara,
catra domaitorul nostru i cata mara, ce nu va r5.mine neinsamnat in
cartea IntImplarilor neamului nostru i prin urmare venitorimea oamenilor
de omenie ne vor biaecuvinta sau ne vor blastama precum vom fi vrednici.
Vivat natio I
Orieinalul la Budapesta, Orszsos Levltar, Gubemium Transylvanicum [Praesidialial, nr:

6 029/1848 ; Institutul de Istorie i Arbeologie, Cluj-Napoca, Fototeca, nr. I 600-1 603,1712-1713.
Reproducere dupi V. Cherestesiu, Adunarea nationald de la Blaj, p. 218 220, si Revolutia
de la 1848-1849 din Transilvania, vol. I, p. 451-452.
1. In aceeasi mide 12 apr., proclamatia a fost citith in fata clericilor i ?m'ardor de la Blaj".
Tineretul a copiat-o In sute de exemplare, difurind-o Sis toath (ara. (Apud Revolidia de la 1848
din Transilvania, r, p. 452, n. 1).2. Manifestul a fost scris initial In doul variante : una, cc carac-
tere chirilice ; alta, cu litere latine. Ele corespund si unor variante lexicale i stilistice adoptate
Intr-un caz si cellIalt, Mpt constatat de altfel si In alte situajii similare. Textul reprodus aici,
ca si in editiile citate, este cel scris cu c,aractere chiritiee. Se semnaleaz1 trua cuvintele folosite
In variante cu (itere latine Intre parauteze.
498
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
CERERI NATIONALE $1 SOCIALE
DE CAPETENIE...
104
A. T. LAUR1AN, DE LA BUCURE5T1, CATRE G. BAR1T1U, LA BRA50V
Frate Barit, Bucurcsti, 8 aprilie 898
priimit gazetele cu nr. 28 i, pe ling& cele obicinuite, Inca, 2 exemplare

Amde la nr. 20 incoace. Pentru viitor mai faceti o adresh cu 2 exemplare
la d. profesor loan Codrea la Ploesti (mng cu 2 exemplare), alta la d. serdar
Costache Cernovodeanu cu 1 exemplar, la Bucuresti. .Mie imi trimiteti tot
cite 6 excmplare.
Ce mai faceti ? Au inceput lucrurile a se incurca si pe acolo l Frate, aveti
libertatea de-a vorbi, de a scrie si de a va aduna, vedeti de va Intelegeti I
Vorbiti, scrieti, cereti I I
Publicati qi cu gura si prin tipar cererile romanilor. Mie mi se par cele
de capetenie acestea : 1. Independenta nationala ; romanii sa figureze
In numele 'or, sa-si aib reprezentantii lor, sa se serveasca cu limba lor in
Ceterile
toate trebile lor. 2. Independenta religionara. ; romanii sa-si aiba religiu-
romanilor,
nea lor romana, far desbinare in uniti si neuniti (asa-numita unire cu
cele de
ungurii catolici sa se desfiinteze). Toti romanii sa fie numai de o lege roma-
apetenie:
neasca. 3. Restabilirea Mitropoliei romane in Transilvania, supt care
sa fie episcopii romani de la Virset, Ternisoara, Arad, Oradie, Marmuros
si Bucovina ; pe tot anul sa se stringa un sinod general la Mitropolie din toate
episcopiile romane. 4. $coale romane In toate satele i orasele dotate din
fondurile alodiale. 5. Intrarmare generala a romanilor. 6. Stergerea
obagismului fara vreo despagubire.
Publicati acestea i prin scris i prin grai, ca sa cunoasca romanii In
general ce le lipseste. Fiti mai curajosi l E slobod fiecaruia a-0 declara
parerile sale. Nimene nu vrea revolta. Multi se mira de ce d-ta cu foaia d-tale
esti acum rnai timid decit cind era censura. Arat c esti roman I Cei de
aici te pirrisc de vindut strainilor. Dovedeste el nu, prin fapta I
Aici toate In linite, Inssi In temere, fr sstie pentru ce. De la Iasi
se aud vesti rele. Sturza a facut o mare neghiobie Cu inchiderea celor 13
bojar. Astazi veni vestea el cei ce au scapat de la Braila (din cei 13) ar
fi atttat rascoall i ar fi omorit pe Sturza. Atunci ram lucru. M tem tare
sa nu iea strainii prilej de a ne calca. Nu pot sa-ti scriu mai multe.
Laurian
B.A.R., un. rom. 998.f. 181-181v.; publicata de C. Bodea, Lupta reminder, p. 317-318;
G. Bari; 0 rontemporami di, vol. 1, P. 145 146.
409
www.dacoromanica.ro
Apriliemai :
dincoace i dincolo de Carpati...
INAINTE DE PRO IECTATA ADUNARE

NATIONALA LA BL AJ
105
DIN SCRISOAREA LUI IOAN AXENTE, DE LA BUCURESTI,
CATRE SIMEON BARNUTIU, LA SIBIU
Bucurcsti, 6 aprilic 18482
(Post scriptural
suplementu Organului luminarii" vedem ca in Blas se va aduna

Din
cit mai curincl o Adunare Nationala, mi se pare ca aceasta va satracteze
Uniunea
despre unionca cu Ungaria, pentru ca altfel nu stiu in ce chip ar lasa
cu Ungaria guberniu sa se adune romanii tomna acum. Eu cu [lucrul] acesta nu ma
1 proiectata
pot Impaca nicidecit, pentru c dei asecura legile Ungarii o soartc mai
Adunare
banal taranului, ele insa se vor infiinta anevoie, apoi oare toate acclea
irnbunatatiri ce se fac pentru el nu vor fi platite Cu perderea nationalitatii
romane ? Cel putin In unele locuri in care si pin& acum sint maghiariza.ti
Pusaciunea romanilor e cu atit mai critica, cu cit e mai de crezut ca In
capul lor stau oameni probati de tradatori.
Cc cugeti d-ta, duce-te-vei la acea adunare ? Si de te vci duce si
vei vorbi cum ar trebui sa fie, nu te vor prinde ? eu sper cl pin atunci
poate sil viu si eu acolo, pre toata intimplarca am scris lui Groze, la orlateni,
iar mai virtos unui frate teapan al meu, o scrisoare In care intre alte-i
zic ca sa lase tot si sa vie la d-ta, de vci avea lipsa de un om credincios
virtuos ; de nu vei avea lips de el, scrie-i linga scrisoarca mea ca
sa nu vie ; el poate ceti cu cirilice scris rar i deschis, cum se vede pro
adresa catre el.
Pina a nu ceti stirea aceasta in Organul luminarii" auzisem ca. ar
fi rasculati 8 000 romani la Abrud si 12 000 la Auraria ; pentru aceea eram
,,S1 venim
decis ca sA venim indata acolo, lusa fiinda. o astfel de miscare ar fi faeut
acolo"
un sunet mai mare, care cel putin pre ici nu e i in gazetc nu se ceteste
nimica, ne cam indoim. Cu toate accstea, fratcle Roman veni sA vaza
sa stie toate naai de aproape. Mic-mi zic toti cA sa nu ma misc numai pre o
scrisoare a nu stiu cui, ci sa astept deciziunea cauzci ; dar cu toate aces-
tea, va rog scrieti-mi i, de aveti lips& de oameni rezoluti, spunetz-mi,
nu va indoiti de caracterul meu care din nenorocire se pata putin.tel
ca e tot acela care-1 stiti
410
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Noi sintem tineri, fnfocati, fr prax 2, facem feliuri de planuri, care poate
cei mai copti la minte si mai moderati nu le vor aproba. Oare cind am fi sA
noi In stare s5, rAsculdm pre romni din bate pArti/e Intr-o Intelegere i cu rAsculAm
un scop, n-am putea stoarce toate din mina streinilor, sau cel putin nu am pre romAni
putea scapa pre romani si pre toti altii de robote si de alte nedreptati ce le din toate
suferira pina. acuma ? Eu cred tare ca s-ar af/a multi tineri cari s-ar pune pArlile..."
bucurosi in fruntea rornanilor. Chid s-ar af/a de bun& rascularea, atunci
ar Incepe Molnar Elia, care e clregatoriu In Comana acolo, eu in tinutul meu,
Romana in tinutul lui, Margineanu pre Mures, Baterneanu pre Cfmpie.
Iancu pre Ampoi etc.
Durch rasche liechheit Ritnt sun: Ziel weit sicherer oft
Als wer nur auf die Mach: der Uberlegung hoft" 3.
Scrisesem ceva si de Academie mai sus. Cum veti fi Inte/es din Uni- IavatAmIntut
versu" nru. 13, In saptamina trecuta se facu esamen la copiii cei ce vor sa la Bucureoi
intre In scoala francesa. Programa studiilor ce era s se propuna era facuta,
de limba romana nu era Mc i pomana 1 Intr-aceia veni un batrin respectabili
I
cu un copil al say sa-1 aseze In Academie. Vorba dentii-i fu : Domle, vroi

sa stiu, Invata-se-va In scoala romaneste ? el numai pentru sfrantozeste
si italieneste n,u vroi clan copilu aici, pentru el e t friar si nu vroi sa-si
uitc limba romana". Atunci Intreba Monti, asa-I chiarna pre Directoriu,
qu'est-ce que dit-il" ? Asa-i spune un MI5" roman, ce era acolo pentru
astfeliu de imprejurari, ce sisa, boieriu. Ui, ui", raspunsa francezul,
il a raison". in a doua zi puse in programa i clase de iirriba ronuina,
desi nu fuse pin& aci nici vorb de ea.
Inainte de Pasti 4 fu aici vr-o 10 zile d. I. M[aiorescu], care avu i o Vorli Bibescu
audienta la principele. Am Inteles ca, !rare altc, s-ar fi plins principele de o miseArile
oamenii cari ferbea pre attukci si cocea ceva miscari pentru reforma. En pentrn
M[aiorescu], cii pranu nu ponte fi niciodata multumit pina nu va avea reforme
si el proprietatea sa, dar ce sa fac, eu nu poci face sing,ur nimica etc." Cred
ca-ti va fi scris durnnealui mai lung despre acestea.. Eu voi numai sa reflectes
ca aceste ni se pot combina cu urmatoarele :
1. Scoala care fu mai inainte a cassat-o numai pentrn ca, cum zisa
Plesoianu, era tot filosofi, tot istorici, tot poeti si scriitori pre toate podu-
rile, pre toate colturile, si aceasta nu placu la ciocoi, precum se vede.
In, scoala care au mutat-o la Radu Voda, filosofia nu se propune,
nici fizica ; numai matematica. Istoria ar fi sa se propuna numai cam
ca cea biblica.
De scoala si de scolarii de la Radu Vodi nu se poarta nici o cura, fac
cite miselii i blestematii fara de a-i Intreba cineva de urmele lor. N.B.
aici nu sunt aristocrati.
2. La Academia francesa nu se primesc numai copii pia la 13 ani interni
si 13 externi. Pentru ce sa. iea un profesor .50 galbeni pre luna, daca nu pot
sa-1 asculte numai copii cari nu-1 Inteleg ? .4nguis latet in herba? 6 Toate
sunt tesute pentru sustinerea despotismului i tiraniei.
411
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Principele se plingea catra M[aiorescu] ca-i zic rusovan ; nu stin, dar
aristocrat si stie de toti ; apoi mai curad poi astepta ceva de la rusovan
decit de la aristocrat.
Eliad se lauda in zilele trecute ca de la Pasti tricot va tipari Curieru"
ara censura. Vedern ca trecura doue zile In care trebuia sa ne vie nrii
28-29 6 i, cel putin la noi, nu veni pina acum nici cn censura.
3. Am inteles ca in zilele trecute 1-ar fi intrebat principele la palat :
Eliade qu'est-ce que fait votre posie, Monsieur Eliade ? est-ce que vous montez
am liberal" souvent au ciel ?" In ce chip sa pot judeca a fi zise aceste decit In batju-
si curl ? Altfeli sa stie ca d. Eliad e om liberal si are si ceva principii mai bune
"idolu decit altii ; are cunostinta si Cu Lamartine si e idolu tinerimei, care ar
tiaerimei" vrea sa aib5. taranu proprietate.
Fratele principelui, Stirbei, e dus la Paris ; cu ce scop eu nu stiu ; numai
un om am auzit vorbind bine si despre acesta ; ceilalti zic ca e hot rafinat,
aristocrat sublim i rusovan pre supt mina, numai in buze are tot ma
chre patric". Nevasta-i poate servi de exemplu tuturor doamnclor ; e de
toti laudata, departe de secaturile modelor si de luxul coruptiunei, traieste
In sinta simplicitate moralA, sA cup& cu educatiunea copilelor misere.
Tn toate zilele vine cite unul, doi tineri den Paris ; ce bine ar fi de ar
aduce .si principiele libertatii, amoarci de patrie si de na,tionalitatea roming
ce vor fi vazut in faptele francezilor !I Una Incep sa viseze c5. poate le va fi
zis Lamartine : a prsent, jeunes Romains, il y a de temps [sic] de vous
4'... flrA en rendre libres et indpendants" 7. Unii vor sA ceara adunare generall
insurectiune straordinarie, &eft far5, insurectiune nu as crede s5. se faca vreo brinza,
au al ere& pentru ca. ciocoii nu slut romani romani sint putini. fa Moldavia spun
si se faca"
ca. ar fi cenit unii 22 puncte, dar nici unu pentru opinca. In tin.eri sA vede
ceva
alt spirit pentru toate, dar omul fara principii logice s5, schimbil ca timpu",
apoi logica nu au de mide o invata ; la universitati straine nu le d mina
sA mearga, numai la cei ce au cite 10 mosii, apoianirnele acestora se dezleaga
anevoie de atitea lanturi.
Pre ici cred unii cA Cipariu aspira la episcopic i pentru aceea caciuleste
atita pre unguri ; earl Baritiu ar fi cumparat de sasi, i eu pentru asta
am dou5. argumente. Unu, cA intrerupse articlu Diplomaticul", chid ar fi
trebuit lucrat mai cu putere ; altu, ca. la celea ce publica despre romanii
din fundul rcgiu, tradusa singur cele ce furl In originalul Confluxului fara
a mai reflecta cel putin cit facu Organul Luminarei", pag. 3768. Ce sa
zicem ? Dlui Incepu anu pre bine cu Cultura, Episcopul" etc., dar nu-si
tinu lung tiny curajiul ; rau e de noi de va fi accasta asa.
Idem9
Golqti M5, asecura un tinar din discipulii d. Maiorescu, Aron si Laurian, c5.
ti 4 frati Golesti slut mai de mult dusi la mosii si le impartira, cum trebui
Impart moiile sa se imparteasca, frateste, intre taranii lor, lAsind pentru sine numai cit
Cu prardi pentru veri care Oran; unui tinar din acestia Ii oferi si catedra de mate-
m [atici] In Academie, dar nu accepta sa preleaga in frantiozeste.
412
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
Se aude c oltenii aci e puterea romfinilor ar fi umblind cu Oltenii
Intr-o ureche i ar fi zicind c5. acum a venit timpul lor, o a le arete ei, puterea
preste o lurd, la ciocoi 1 !" romAniloz
Un tinlr, BAlcescu, redactorul Mag[azinului] Istforicr veni nu de

mult din Paris iadusA. mai multe stracte din Revue des Deux Mondes" 10; Ni Bilcesen
le Imparte pre la mai multi ; intr-acestea se cuprinde pre scurt cele mai de artieolul
frunte trasuri din istoria rominilor, tot acolo se zice c5. La Dacie est borne din Revue
naturellement pour tre unie" 11, eu n-am textul la min, sper c Romanu des Deux
va aduce o bropul i acolo. Mondes"
[adresa Domnului Domn Simeon Barnutiu

Profesoriu de filosofie, Notariu al Clerului unit i jurist In Sibii
Dupl originalul autograf, Biblioteca Univ. Cluj-Napoca, Fond Miko-Rhicley, cutia 77. Prezinti
unele diferente tala de S. Dragomir, Din Corespondenla dascellilor ardeleni L anu11848, Orna gin
ni I. Bianu. Bucuresti, 1927, f. 162-165.
1. Data de 6 april [st. trebuie corectata potrivit conlinutului serisorii 16 aprilie st. v.
(Vezi si mai los notele 4 si 6). 2. Practica. 3. in tradueere: ,,Prinlr-o aprigd indrdzneald ajungi
adeseori azul( mai sigur la scop, I dectt cel ce se-ncrede numai in Puterea chibsuinlei". UrrneazA o indi-
calie bibliograficA indeseifrabilA. 4. Pastee a fost la 11/23 apritie. 5. Sarpele sfd ascuns in iarbd.
6. N-rele 28 si 29 din Curierul romfin" corespund co datele de 12 si 15 aprilie. 7. Acure,
tineri romini, a sosit timpul sa deveniti hberi i independenji". 8. Referire la nr. 67 din
31 malle (Mare Noutate). 9. loannu Assent e. 10. Vezi doc. 87. 11. Sensul frazei, defee-
tuos exprirnati In francezA, este : Dacia, prin hotarele ei firesti, e menit3 a fi uniti".
PLANUR I DACO-ROMAINE5TI ALE

EMISARILOR" TRECUTI PESTE CARPATI
106
RAPOARTE ALE AUTORITAT1LOR POLITIENESTI DIN BRASOV
Stimate Domnule Director al Politiei !
informat din surs5. sigur5. a au sosit aici din Valahia trei

Sint
strAini, care inteleg germana, dar se spune c vorbesc numai fran-
tuzeste i greceste. Doi din ei sint incartiruiti la Pomul Verde" si unul la
Coroana". Ei s-ar fi exprimat fAtis c5. vechea Dacie ar trebui sIS, fie din nou
reconstituitd. Deoarece lucrul acesta ne trezeste teama cii acesti trei indivizi Teama...
ar fi emisari veniti cu scopul de a razvrIti poporul valah, spre a se uni cu de
provinciile vecine, Domnia Voastrii sinteti invitat s5. intreprindeti cercetilri Daco-Rominia
foarte serioase pentru a stabili cine sint acesti trei stritini, cind au venit
si ce treburi invirtesc i cit intentioneaza sii ramin5. aicea. !a tot timpul
sederii lor s5.-i tineti sub supraveghiere, in mod discret, iar in cazul cl se va
413
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
dovedi ca sint Intr-adevar emisari sau vor incerca sa puna la cale agitatia
de care ne temem, procedati impotriva lor in conformitate cu inaltele porunci
privitoare la emisari si sa-mi raportati.
Brasov, 29 aprilie 1848
J o h. v. Albrichsfeld m.p., Jude primar
[Pe verso] De la Judele primar catre Stimatul Domn Joseph Trausch,
senator si director al Politiei orasului liber craiesc Brasov
Din oficiu
Textul germ an
Wohlgebohrner Herr Polizey Director 1

Dem sichern Vernehmen nach sind aus der Wallachey 3 Fremde gekom-
men, die deutsch verstehen, jedoch nur franzsisch und griechisch sprechen
sollen, von welchen 2 bey dem Grnen Baum" und einer in der Krone"
eingekehret sind. Diese sollen sich klar dahin aussprechen, dass das Alt-
Dacien wieder bergestellet werden solle. Da dieser Umstand beffirchten
dass diese 3 Individuen Emissaire seyen, um das wallachische Volk
behufs einer Vereinigung mit den benachbarten Provintzen aufzuwiegeln,
so werden Ew. Wohlgebohrnen hiemit aufgefordert alien Ernstes zu unter-
suchen, wer diese 3 Fremde sind, wann und in welchen Geschaften sie
hieher gekommen und wie lange sie hier verweilen werden, wahrend ihres
hiesigen Aufenthaltes aber dieselben ohne Aufsehen zu erregen, unter
Aufsicht zu halten, und wenn es sich ergeben sollte, dass dieselben wirklich
Emissaire seyen, oder die befrchtete Aufregung begranden wollten wider
dieselben nach bestehender hiiherer Befehle hinsichtlich von Emissairen
vorzugehen und mir zu berichten.
Kronstadt am 29.April 1848

Joh. v. Albrichsfeld m.p., Ober Richter
[Pe verso] Vom Ober Richter, seine Wohlgebohren dem H. Joseph
Trausch Senators und Polizey Dire-tors der K. F. Stadt, Kronstadt, amtlich.
Arhiva Bisericii Negre", Bra,ov, Tq.18/ I, nr. 17: (Documentele mi-au 1ost comunicate
de prof. Valeria Clliman, Bratov).
II
Stimate Domn,
Pe linga cei trei straini, veniti din Valahia sau din Moldova, pe care,
banuindu-i c ar fi emisari, v-am Incredintat sa cercetati ce treburi
InvIrtesc ei aici i elt intentioneaza sa mai ramina, tinlndu-i sub observatie
41.4
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
politieneasca.l'ara a isca nici o vibra., ar mai fi sosit o persoana. din
Valahia sub numele de Imprumut de Gligore Vasilie, ajuta,t fiind sa
se refugieze aici de un ofiter valah. Pentru prinderea aceluia s-a pus un
premiu de 500.
Domnia Voastra aveti misiunea sa tineti sub observatie atenta activi-
tatea acestui refugiat t'ara sa se bage de seama pentru a putea raporta
imediat despre activitatea lui oarecum suspecta si a lua eventualele masuri
de rigoare.
Cit priveste pe cci trei straini mentionati mai Inainte, doi din ei, Incarti- Trebuie
ruiti la Pomul Verde", ar fi declarat ca intentioneaza sa se chica la adunarea Impiedicati
de la Blaj, pe care au convocat-o preotii valahi, iar acolo sa propuna recon- plecarea
stituirea Daciei. Emisarul Incartiruit la Coroana" s-ar numi Lukan la Blaj
Karadsazevits. Deoarece inaltul For al Tarii a interzis adunarea convocata
pc ziva de 29, pentru a preintimpina consecinte pagubitoare, si a admis o
adunare ulterioar cu conditia ca acolo sa participe numai oameni cu jude-
cata, daca se adcveresc informatiile primite de mine, ar trebui Impiedicata.
plecarea la Blaj a celor trei cmisari amintiti, iar acestia sa fie trimisi Inapoi
In Valahia.
Refugiatul, venit aici sub numele fals de Gligore Vasiliu, a tras de
asemenea la Coroana".
Brasov, 30 aprilie 1898
Joh. v. Albrichsfeld m.p.
[Pe verso] De la Judele primar. Catre Domnia sa Domnul Senator
Director al Politiei, Joscph Trausch, Loco
Din oficiu
Textul german
Wohlgebohrner Herr I
Ausser den 3 aus der Wallachey oder Moldau gekommenen Fremden,
welche ich auf den Verdacht, dass selbige Emissaire seyn cli1rften, Euer
Wohgebohren mit der Aufforderung angezeigt, zu erheben, was fiar Geschafte
sie hier haben und wie lange sie sich allhier aufhalten werden, whrend ihres
Aufenthaltes aber dieselben, ohne Aufsehen zu erregen, unter Polizey
Aufsicht zu halten, soll noch einer aus der Wallachey unter dem fremden
Nahmen Gligorie Vaszillie unter Beyhinfe eines wallachischen Officicrs
sich hieher geflachtet haben, auf dessen Kopf ein Preis von 500 gesctzt
worden.
Euer Wohlgebohren werden hiemit aufgefordert, auch auf die Handlun-
gen dieses Flnchtlings ohne Aufsehen ein aufmerksames Auge halten zu
lassen, u m unter dessen etwa verdchtiges Thun und La.ssen gleich berichten
und auch die etwa n6thigen Massregeln darnach treffen zu }afanen.
415
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Was die anfangsberthrten 3 Fremden anbelangt, so sollen jene 2 welche
im Granen Baumen" eingekehrt, sich erklret haben, dass sie um sich zu
der Versamlung welche in Blasendorf von den wallachischen Geistlichen
abgehalten werden warde, zu begeben und daselbst darauf anzutragen
beabsichtigten, dass das Dacien wieder hergestellt werde ; der in der Krone
eingekehrte Emissair soli Lukan Karadsazevits heissen. Da die Hohe
Landes Stelle die auf den 29 ausgeschrieben gewesene Versamlung zur
VerhOthung -abler Folgen zu untersagen, nun unter der Bedingung, dass
nur verstAndige Leute daselbst versamelt wiirden, eine sptere Versamlung
zugelassen, so clOrfte wofem die mir gemachte Anzeigen sich beweisen
sollten, den gestern erwhnten 3 Emissairen die Reise nach Blasendorf
wohl zu verhindem und dieselben nach der Wallachey zurnkzuweisen seyen.
Den unter dem Falschen Nahmen Gligore Vaszilliu hintiber gefltchtete
son auch in der Krone eingekehrt seyn.
Kronstadt den 30ten April 1998
Joh. v. Albrichsfeld m.p.
[Pe verso] Vom Ober Richter. An des Tit. Herren Senators und Polizey
Direktors Joseph Trausch Wohlgebohren, allhier amtlich
Arhiva Bisericii Negre", Brgov, Tq. 183 1, nr. 19,
III
158/848
Excelentei Sale MAritului Domn Gubernator Brasov 1 mai 1898
Ca o completare a raportului meu pe care 1-am adresat ieri Excelentei

Voastre cu privire la citiva strini veniti aici din Valahia, bAnuiti fiind de
a indeplini rolul de emisari pentru a agita populatia valali din acest
Mare Principat, In vederea reconstituirii vechiului regat dacic, m grAbese
sA inaintez, ca anex5., raportul pe care mi 1-a prezentat directorul politiei,
dup ce a cercetat aceste persoane. Din raport reiese c ref ugiatul, mentionat
In urml cu numele fals de Grigore Vasiliu, este un conte, Balas, iar insoti-
Gr. Ba4
torul acestuia, purtind tot un nume fals, anume Gheorghe Steluta, este
ti
G, Sion, boierul moldovean Sion, care s-a salvat prin fuga de urmArirea princi-
pelui Moldovei.
Dintre cei trei strAini amintiti mai inainte, dup cum rezult din acest
raport i din anexele sale, doi sint negustori i anume unul se
numete Gottfried Maschka i este din Salmdorf din Boemia. El call-
C. Romanu, torete in interese comerciale. Al doilea., Milo Vladisslavjevich din Cuzmin
In Sirmia, a venit aici sl se cAsAtoreasei. Al treilea ins, Constandin Roman.
416
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
este trattsilvAnean, invAtAtor particular In Valahia. Cel dintli i ultimul
din cei trei vi-au vizat ieri pasapoartele la politie, pentru ca sA piece
astAzi cu diligenta la Sibiu.
Faptul cl cei trei stilt suspectati de a fi emisari pentru reconstituirea SuSpeCtati
fostului imperiu dacic se bazeazA pe spusele lor publice, care mi-au fost de a fi emisari
aduse la cunostintA din mai multe pArti. pent=
Pe ling acesti cinci c115.tori amintiti a fost aici s't un al saselea cAlAtor. reConStittlirea
Si asupra lui a cAzut aceeasi blnuiall. n raportul meu de ieri 1-am confundat statulul dacic
cu Gottfried Maschka. El se numeste Kara Stojanovich Milian si nu, cum
mi s-a comunicat mie, Lukan Karadsazevits. El este din Belgrad i cAlAto-
reste In scopuri comerciale,asa cum rezultA din raportul directorului politiei.
RAmin etc. etc.
Irextli) german
158/848
Sr. Excellentz dem K. T. H. Gouverneur
Kronstadt am 1 Maj 1898
Im Nachhang zu meinem Euer Excellentz am gestrigen Tag erstatteten
Berichte betref einiger aus der Wallachey hieher gekommenen Fremden,
auf welche der Verdacht gefallen, dass sie Emissaire zur Anreitzung der
Wallachischen Bevlkerung dieses Grossffirstenthums die Herstellung des
einstigen Dacischen Reiches zu verlangen sollten, beeile ich mich den von
dem Polizey Director fiber die veranstaltete Erhebung dieser Personen
eingereichten Bericht in der Anlage zu unterbreiten, laut welchem der in
meinem Bericht lezterwAhnte Flchtling mit dem falschen Nahmett Gregor
Vasziliu ein Graf Bals, und dessen Begleiter, welcher auch den falschen
Nahrnen Gyrgye Stelouza angenommen, der Moldauer Bojar Sion, der
sich von der Verfolgung des Moldauer Frsten durch die Flucht gerettet ist.
Von den frfiher erwAhnten 3 Fremden aber sind laut diesem Berichte
und seinem Anschlusse zwey Handelsleute, und zwar der eine Nahmens
Gottfried Maschka aus Salmdorf in Biihmen, welcher in Handelsgeschafte
reiset, und der andere Milos Vladisslavjevich au s Cu zmin in Syrmien, welcher
um zu heirathen hieher gekommen, der 3 aber Kosztandin Romn ist
ein Siebenbrger und Privatlehrer in der Wallachey. Der Erstere und
Letztere dieser 3 haben, um am heutigen Tage mit dem Eilwagen nach
Hermannstadt zu reisen, ihre PAsse gestern von der Polizey visiren lassen.
Dass diese 3 in den Verdacht als seyen sie Emissaire ffir die Herstellung
des einstigen Dacischen Reiches verfallen, begrtindet sich auf deren ffentli-
chen Aeusserungen welche mir von mehreren Seiten bekannt gegeben
worden.
Dass ausser diesen 5 Reisenden auch noch ein 6 hier gewesen, welcher
in denselben Verdacht verfallen seye, wozu in meinem gestrigen Bericht
417
30 c. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI'
mit dem Gottfried Maschka verwechselt werden, Kara Sztojanovich Milian
und, nicht wie mir angedeudet gewesen Lukan Karadsazevits heisst, aus
Belgrad ist, in Handelsgeschftenreiset, geht aus der Aussage des Berichtes
des Polizey Directors hervor.
Indem ich mit etc. etc.
Arhivele Statului Braov, Primaria Braciv, Acte Prezidiale nr. 158/1848
Iv
Stimate Domnule Director al Politiei,
Printr-un curier, sosit azi noapte la orele patru f5.r5, un sfert, am primit
urmritorul ordin de la Excelenta Sa domnul Gubemator, din 9 mai a.c.,
nunar prezidial 113 1/848, pe care m grbesc sl vi-1 transcriu, spre confor-
mare Intocmai :
Cinstite Domnule Jude !

Sub cea mai In urma raportului domniei voastre, pe care mi 1-ati inaintat oficial
severa cu nr. 163, cu privire la citiva spioni sositi acolo din Valahia din
supraveghiere care unii au si plecat am dat dispozitia ca acesti irtdivizi s fie pusi
politieneasci sub cea mai severa supraveghiere politieneascl, iar pentru ca sA impiedecati
prezenta lor la adunarea de la Blaj (lac& nu yeti reusi in alt chip
arestati. Al Domniei Voastre cu deosebita consideratiune".
Cu tot respectul
Al Domniei Voastre supus servitor
Brasov, 12 mai 1848. Dimineata ora sase
Joh. v. Albrichsfeld, Jude primar
De la Judele primar nr. prezidial 171/1848
Domniei Sale Domnului Senator si Director al Politiei orasului liber
craiesc Brasov
Joseph Frantz Trausch
Din oficiu. Loco
Textul german
Wohlgcbohrner Herr Polizey Director !
Mittelst einer heute Nacht 3/4 auf 4 Uhr eingelangten Estafette habe ich
folgenden Befehl V011 T. H. Gubernators Excellentz ddo 9 Maj 1. J. Pr.Z-
113 1/848 crhalten, welchen ich Euer Wohlgebohren zur genauen Darnach.
richtung zu tiberschreiben mich beeile.
418
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Tekintetes Fbir trr 1
Urasgodnak k6zelebbr81 163 szm alatt nmely a szomszd 0161-
honb61 oda megerkezett, es onnan mr rszint el is indult kmek irnt
hozzm intzett hivatalos jelentse kvetkeztben ezennel urasgodnak
meghagyni kivntam, mi szerint a mg ott maradott illy szin6 egyneket
a leg szigorbb rendri felvigyzat ali vettese s a balsfalvi gyillsen
megjelensket, ha mskent nem lehetne, szemlyk letartoztatsval is
akadlyoztassa. Megklnbztetssel maradvn Urasgodnak.
Mit aller Hochachtung
Euer Wohlgcbohren ergebener Diener
Kronstadt am 12 Maj 1848. FriSh 6 Uhr
Joh. v. Albrichsfeld m.p.0b. Richter

Von Ober Richter P.Z. 171/1848
An des Tit. Herrn Senators und Polizey Directors der K. F. Stadt Kronstadt
Joseph Frantz Trausch Wohlgebohren
amtlich, allhier
Arhiva Bisericii Negre", Brasov, Tq. 185 I, sr, 31,
CONFRATII NOSTRI DIN MOLDOVA

S-AU 51 RASCULAT..."
107
J. JABLONCZY , CATRE COMITELE SUPREM l VICECOMITII BIBORULUI
1 In interesul patriei v anunt ceca ce am auzit in depliratatea

Ceateni
simturilor mele in localitatea de frontierl Negreni (FechetAu) i Cu
constiinta treaz am plstrat proaspat in memorie :
Eram culcat in diligent5 in sura de trsuri a hanului din Negreni, cind
au sosit doi oameni si au inceput s vorbeasc in limba valahA cu glas tare.
Eu spune unul nu vreau sAstiu decit de cuvintul lui Dumnezeu,
cici pe mine nimic nu m5. miscA decit cuvintul Domnului, dei vid c. ai
dreptate".
M-am necljit astfel rIspunde celalalt c5. tu nu ai fi Cu noi, Valain,
dar acum totul e in ordine. latA, acesta e cuvintul lui Dumnezcu : valahi, a sosit
a sosit vremea voastrg 1" 5i scoase din sin o ablita albl pe care o ascunse vremea
In umbra sumanului, aatind pe ea niste litere. voastra !"
In afarA de aceea au schimbat alte multe cuvinte al clror inteles era
insufletitor.
De ce s5. ne temem zinc ademenitorul , ce pierzi ? Cel rnult calul
tAti, poate i viata, dupl cum o vrea Dumnezeu. Toti nu vom rnuri. Cine
419
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
.,Confratil amine In viata culege roadele. Ceca ce pierdem ni se tntoarce Cu Lama
no4tri din doblada. Confratii nostri din Moldova s-au i rasculat, i noi daca o vrea.
Moldova Dumnezeu... Vii si tu la consfatuire ? $i a doua, si a treia zi e sax-
s-au bat oare...
risculat ..." Cum spui dumneata eu asa voi face, ma duc dupa. cuvintul Domnului".
Avind date mai vechi despre miscarile valahilor i mai temeinice, din
aceste cuviate eu am vazut ciar ca. primejdia care 1mi ameninta patria e
mult mai apropiata i mai ramificata cleat o stiu acei carora le mai sta. in
,,Tinta putere si le mai este Cu putinta Inca sa. o Indeparteze. M-am intrunit deci
clara" a Cu populatia din Negreni si am vazut i mai limpede cum, iarasi
valahilor : revolutia valaha e dincolo de stadiul intentiilor i hotaririlor, ba chiar e la
Impart irea limita fazei de infaptuire, si si-a fixat tinta clara Impartirea pamInturilor.
paminturilor" De aceea v-am cautat pe Domniile-voastre, cetateni, carora vi s-a Incre-
dintat conducerea comitatului care detine una din cheile portilor
Ardealului, deci pentru miscarea valaha e cea rnai importanta. ca, lasind
la o parte once intirziere i punindu-va. In legatura prin stafeta urgenta cu
comisarul regal al Transilvaniei, sa recurgeti la mijloace eficiente i adinc
gindite, care sa inabuse aceste miscari Inainte de a izbucni.
Ramln cu profund respect. Jablonczy m.p.
Oradea, I iunie 1848
Textul maghiar
BIHAR MEGYE FOISIPANJANAK, ES ALISPANJAINAK
Polgrok I a haza rdekben jelentem kegyeiteknek, mit Feketet6

vghelysgben p rzkkel hallottam, s jzan elmvel friss emlkezetben
megtartottam.
Fekvm a gyors kocsiban a feketeti vendglnek kocsi szinben, holott
2 ember rkezik s olah nyelven beszdre kl hangosan :
En, fgy szl az egyik, csak azt akarom tudni, az Isten sza.vt, mert
engem f el nem kelt semmi, hanem az Isten szava, noha ltom hogy igaszg".
Thisultam rte, igy felel a misik, hogy te ne lennl velank, de most
mar minden helyes : Im az Isten szava ez : olhok cljtt az id6tk". Es
vn kebelb6l egy fejr tbcskt, melyct azonnal sztir rnykba rejtett
mutatvn rajta betiiket.
Ezentul sok szt vltnak, miluxek rtelme lelkeseds.
Alit Malik, szla a csbit, mit vesztesz ? Legfeljebb is lovadat, hj
letedet, mint Isten akarja. Mindnyjan meg nem halunk. Ki letben manad
veszi gyarnlcst. Amit vesztilnk vissza tral j kamattal. Mar moldvai
hiveink fellzadtak, mi is mint Isten akarja eljsz te is a tanicsba ?
mis nap is harmad nap is tinnep
A mikp Un mondja, n gy teendek Isten szavra elmegyek.
420
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Lvn az olh mozgalmakrl mr rgibb s n.yomosabb adatim, e
szavak1,61 n tisztn itlttam, mikp a vsz mely hazimat fenyegeti,
sokkal kzelebb, s gazottabb, mint sem azok tudjak kiknek taln mg
hatalmukban s tehetsgeikben ll azt elharftani. Oszve gyfiltem teht
a feketeti nppel, 's mg tisztbban lttam, mikp ismt s ismt, hogy
az olb forradalom till van a szndk s hatrozat stadiumin, st a vgre
bajts stadiuma szln Il, 's tisztn fldfelosztst f6ze czlul.
Azrt kerestem nket polgrok, kikre a megynek, mely Erdly egyik
.kapujnak kulcst birja, teht az oll mozgalmakra nzve legfontosabb,
vezrlete van bizva, hogy flre tve minden ksedelmet s magokat gyors
posta tjn az erdlyi kir. biztossal is sszefOggsbe tvn czlszerii s
mlycn megfontolt eszkzkhz nyuljanak, eszkzkhz, mik e mozgalmakat
.kitrs el6tt elfojtjk. En mly tisztelettel vagyok.
Nagy Vrad, jtinius 1 1848
J ablonc zy m.k.
Textul in limba maghtara,B.A.R.,ms. roux. 1058, f. 212, publicat de S. Dragomir, In Studii
documente pritatoara la revolujia romdniloe din Transilvania L., anii 1848-1849 (citatd in conti-
ctuare Studii si documente), vol. II. ClujSibiu, 1944, p. 10-11,
PROGRAM PENTRU
INTERESUL COMUN AL PATRIEI"
108
,CE SYNT MESERIASII?
acestei scrieri este lesne de inteles. Avem trei intrebri

Gindul
11/4J a deslega.
Ce slat meseriatii ? Tot.
Ce au fost ei p1n5. acum ? Nimic.
Ce cer ei astzi ? A fi ceva.
Cap. 1. MeseriaFii sint natiea intreaga
Ce trebue unui neam ca s5. fie fericit ?
Trebue ca fiecare s munceasc pcntru sine si toti pentru toti.
Munca fiecruia pentru sinesi se poate coprinde intr-o singurl zicere, Munca :
rindustria; i industria este de patru fcluri
1. Pmlntul, apa, soarele si munca, care alctuesc industria agricol agricolA,
si care ne da materiile cele dintii ale trebuintelor noastre. Aceasta industrie
produce mai ca seam& grine, dobitoace i lemne. Meseriasii ei sint acci ce se
indeletnicesc cu lucrarea pnaintului : proprietari de pmint, arcndasi,
ciobani, ciurecti si plugari, adic cea mai mare parte a locuitorilor acestor
printipate.
421
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJISII
manuiactoriall, Industria inanufactorial. Materia bruta, ca sa poata fi intrebuintata
de om, trebue mai intii lucrata ; aceasta industrie coprinde pe tofi mevterii
indeobvte, brutari, macelari, tabaci, dulgheri, zidari, croitori v.c.l.
cornerciall, Litre acei ce fac un lucru i acei cc-1 cumpara se aveaza oameni care
inlesnesc aceasta trecere de la unul la altul ; acevti agenfi, care cumpanesc
trebuinfele dupa. vrcmi i depun capitaluri ca sa. le aiba gata in bola,
chid li se vor cere, sint negufatorii i meseria lor este industria comercial&
intelectual& 0 alta. clasa de oameni muncitori vi trebuinciovi sint acei care se
indeletnicesc cu lucrar folositoare sau placute sanatafii, minfii, duhului,
precum sint : scriitori, profcsori, rnedici, ingineri, artivti .c.1., i putem numb
accasta ramura industria intelectual&
Acestea sint ramurile care fin i cresc o sofietate. Aceste lucrar cine
le face ? Mcseriaii. Once om face ceva, once om lucreaza, are o meserie
mescrie de arendav, mescric de plugar, meserie de cismar, meserie de boga-
sien 2, 2, meserie de autor .c.1., tot omul Intr-o sofietate este meseriav, afar&
nu mai de lenevul acela care vede pe saltea far de a lucra nimic, care marline:1,
bea vi doarme, care se navte v'r moarc fara. de a lasa nici o urrna de viala lui.
Tdeseria0 Meseriavii trebue sa fie tot. Si ei astazi nu au nici un drept in Stat. Sta-
trelauie tul le zice : Oricare sint meritele voastre, oricit de mare este folosul ce-mi
sl fie tot" aducefi, sa vtifi sA va cunoavtefi lungul nasului i sa lasati drepturile
cinstile pentru alfii, ei in adevar nu aduc atit folos, dar sint boon i ei trebue
sa va cirmuiasca, ei trebue sa cumpaneasca intcresele voastre". Citeodata..
au chemat intr-acea clasa, cite up, om vrednic, dar aceasta numai ca
arunce farina in ochii oamenilor i sa-i opreasca de a vedea.
Cine n-a vazut i n-a priceput, ca Indata ce cirmuirea tutulor lucrarilor
Statului se face avufia unei clase, atunci slujbele i lefile nu slut pentru
trebuinfele ob.vtii, dar numai pentru a pune pe cutare vi pc cutare in slujba ?
Cite posturi de prisos ar lipsi, daca nu s-ar fi nascut acei ce le Implinesc ?
Cinc cuteaza astazi a zice, cA toata vtiinfa i toata. Infelepciunea este in
boeri, care alcatuesc Obvteasca Adunare ? Si ca meseriavii nu ar fi gaRit
Intre dinvii oameni adevarat vrednici de a infafiva neamul vi de a se chibzui
la trebuinfele farii I Corpul meseriavilor seam5.n cu un om feapan, sanatos,
ale ca'rui mini slut in lanfuri. Cifiva oarneni s-au intovaravit vi au hotarit,
In malta lor Infelepciune, ca Statul pere daca s-ar desfiinfa isnaful 3 Ion.
Eu, In prostia mea, nu va.z slujbele i folosul ce aduc, tot ce poci spune
este sumele cu care incarca bugetul.
Boerii Nu este destul a arata ca privileghiurile nu sint folositoare neamului,
MU Sint ci putem dovedi ca aduc i suparare, caci Ii slabesc puterile, clnd intre privi-
foiositori leghiafii aceia nu vede cineva alt decit nedestoinicie i moliciune 1 un lac
neamului In care se varsa un riu de desfrinare i car,e ii face suparatori ob.tii. SA nu
socoteasca cineva ca nu crez, ca se all& Intre dinvii i onorabile esceplii,
dar escepfiile nu fac regula. Boerii cei mari slut un ordin cu privileghiuri
mari, pe care le numese drepturi, care se deosebesc de drepturile celorlalfi
romani, i astfel alcatuese ei i copiii lor un neam privileghiat In mijlocul
nafii, un Stat In Stat.
422
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
n Obsteasca Adunare ei au 20 deputati ai lor deosebiti, ceilalti 20 depu-
tati sint ai boerilor celor mici, care nici acestia nu au nici un interes comun
.cu norodul, caruia nu-i fac macar cinstea d-a le primi jalbile. Nu vorbesc de
deputatii clerului, slut multi ani de clad nu mai avem decit unul.
Cap. II. Ce au fost meseria0i pind acum? Nimic
Nu voi sa cercetez starca de robie in care a gemut norodul pina acum, Un neam
nici umilinta in care a trait ; a venit vremea ca puterea lui sa se schimbe, ce clase
sa-si ridice capul i s ceara drepturi, caci nu poate fi un neam slobod, nea- privileghiate
tirnat i fericit, pina ce nu va avea mai hail cetateni, adica oameni cu intere- este un
suri in Stat i ca dreptul de a le apara. Un neam care are clase privileghiate neatn rob"
este un neam rob, daca nu altui neam, dar cel putin acelor clase ; un neam
.atunci este slobod si neatirnat, cind are drepturi deopotriva pentru toti.
Daca un pumn de oameni ar indrazni sa zica ca dreptul cu care tin neamul
in lanturi i il corump de sute de ani este dreptul celui mai tare, atunci
mcseriasii ar putca sa le dovedeasca c neamul nu s-a luat pina acum ca
insii la lupta, n-ar avea dccit s sufle ca sa. se duel iu pulbere.
O pravila obsteasca. pentru toti.si o infatisare la Obsteasca. Adunare 0 singura
tutulor treptelor, a tutulor meseriasilor, iata ce voieste norodul, iata ce I ege
cere, iat ce-i trebue, iata ce-i lipseste, ca sl fim si noi un neam. Astazi, pentru toti
in frumoasa tara noastra, un om n.0 este nimic daca nu are alt aparator decit
-pravila, daca nu are vre-un privileghiu. Si privileghiul cel mai cautat
-este de a fi sudit ? 4 adica de a nu fi roman ? Ca sa poata scapa de neomenia
agiei si de biciul lui Capitan Costachc. Astfel numai Isi poate pune neguta-
torul i mesterul cinstea in sigurantil. Acei ce au ambitia de a juca o roll
in Stat cauta sa,' se faca serpi de pamint, ca sa capete o pitarie sau o serdarie,
si trebue mai intii s se faca omul Vornicului cutare sau al Banului cutare
astfel incet, incet printr-acel contact se moleseste si el si ilvezi ca. ajunge
a fi ciocoi. Aceasta este singura cariera a tinerilor caro se muncesc in scoli
si cu care se cheltuesc parintii ; trebue faca omul cuconului cutare.
Tinarul cu simtire, care nu poate sa Invete a lingusi si a se tiri, ce fiinta
morall poate gasi in tara lui I
Meseriasii au interesuri in Stat ; pravilile trebuesc facute potrivit cu
trebuintele si cu cuviinta lor, trebuesc asezaminte, care sa fie de un folos
obstesc ; i ei nu au avut niciodata un deputat la Obsteasca Adunare.
Din patruzeci de deputati, dintre care 20 ai 70 de boieri mari si 20 ai vointei
ispravnicilor, este vreunul in stare s se gindeasc i sa se chibzueasc la
interesele obstii ? !Care dintre dinsii stie ce va s zica. munca ? I Cum trebue
.organisata ea, cum s-ar putea infiin.ta o banca nationala ? Cum s-ar imbuna-
tati starca comertului ? Cum s-ar imbunatati agricultura ? Ce sistema de
invatatura publica se cuvine mai bine romanilor ? Cu ce drept dumnealor
impartesc veniturile statului ? Nu cumva au pus In lada visteriei vre-o
lascae ? Ar vrea poate cineva sa-mi raspunz ca au aparat drepturile tarii !
Ar face bine sa ne spue in ce vreme si in ce imprejurare ? sa ne zica. c sint
-oarneni cu cap, cu stiinta i unde se mai poate gasi o adunare de 40 de
423
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
oameni, in care sa fe o mai putina citime de capacitate ? Camera de astazi
este o Adunare numai pentru forma, si cum pot fi ei neatirnati, cind toti
sint In slujbe de judecatori, si cum judeca ? 1 Si ce ponte un cuvios caluga
un deputat sau doi sdraveni, sinceri intr-o Adunare, unde multimea gla-
surilor trebue sa le hotarasca toatc ? Nici o chezasie pentru natie, caci
acesti oameni, care slat ca sA controleze faptele stapinirii, sint oamcni ai
stapinirii, care poatc oricind o vrea sa-i trimita la ma, dupa o mica. cerce-
tare a abusurilor nenisinate, i ei sint siliti a iscali orbete.
Cap. III. Meseriaii vors fie i ei ceca
Un program Ce vor meseriasii ? Ei vad ca trista incercare de 18 ani le-a dovedit
pentru Reg-ulamentul Organic nu este o chezasie destoinica. In protiva abaterilor
"iuteresul
stapinirei, i vor sa departeze de acest neam norul care s-a adunat asupra
=min al capului lor si care sa-i amerinte d-a se sparge Intr. sfisiere grozava i nepil-
patztei": duita Intre deosebitele clase ale sotietatii, i voesc ca toate aceste clase sa
fie chemate a lua parte la reg,ularea intereselor obstesti, care sint ale lor,
ca sa se uneasc si sa, se enfunde In interesul comun al patriei ; voesc sa se ia
masurile cele mintuitoare, care pot departa once turburare i varsare de
singe. Aceste masuri sint :
A nu rnai fi ranguri i privileghiuri, i fiecare sa contribueze la ale
patrii, potrivit cu venitul
Toti acei ce au proprietate nemiscatoare i acei ce platesc patenta
sa fie alegatori, precum i cei ce exerseaza o profesie libera, precum profe-
son, mcdici, spiteri, avocati, ingineri, literati si artisti ; avind virsta de
21 ani cel putin.
Dreptul de a se lndrepta fiecare cu jalba care Obsteasca Adunare.
Obsteasca Adunare al se alcatuiasca de 100 de deputati alesi dintre
romani, In virsta de cel putin 25 ani.
Responsabilitatca ministrilor.
013tirea, prin gazete a desbaterilor Obstestii Adunai desfiinfarea
censurei.
Dreptul de a nu se supune a plati nici o dajdie, pina nu va fi mai
intii votata de Obsteasca Adunare Intr-acel an.
Nesiluirea lacasului locuitorilor.
intocmirea unei gvardii nationale.
Intrarea In casa visterii a tutulor veniturilor comunitatilor reli-
gioase, ant particulare eft i streine, hotaindu-se pentru aceste din urma o
despagubire In bani.
Neatirnarea maghistratelor i cercetarea bugetelor de o comisie
orinduita de Obsteasca Adunare.
infiintarea unei banci nationale.
infiintarea juratilor pentni pricini criminale i corectionale.
Nestramutarea judecatorilor i dreptul pentru fiecare de a-i trage
In judecata pentru o nedreptate facuta, far ca pentru aceasta sA aiba
trebuinta de vre-o deslegare.
424
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Puncrea in lucrare a desavirsitclor judecati, fara. intarire Domneasca.
Desfiintarea taxclor de judecata.
Desfiintarea clcii j slobozenia desavirsita a taranului.
Desfiintarea a tot felul de podvad.1.5 sau beilic s.
Darea pe veci a unui numar de pogoane trebuincios hranei, &spa-
gubind pe proprietari in bani, potrivit pretului pamintului, dupa desfiinta-
rea drepturilor feodale.
Luarea soldatului dup noroc i asigurarea soartei lui la intoarce-
rea In sat.
Punerea In lucrare a catastrului general si imbunatatirea soiurilor
de dobitoace i felurilor semintelor.
Adunarea indata. a Obstcstii Adurari, aleas potrivit articolelor 2
4, ca sa revizuiasca. Regulamentul si sa.-1 pue in armonie Cu principele
de mai sus.
Departarea ministrilor din Naun.tru, al Finantelor, al Invataturei
publice i al Politii.
Cer desfiintarca rangurilor si privileghiurilor, pentru c ele au fost in Ei cer
toata vremea un mijloc de coruptie, pe care mai toate stapinirile le-au apdar:
1ntrebu inta.t ca sa clrmueasca fail control si intr-un duh de fotos personal ;
pentru c& pe de o parte, prin apararea unora de a plati nici un fel de dajdie
Statului, pe de alta, prin naprasnicia lefurilor ce se platese slujbasilor de
treapta Intlia, saraceste Statul, intrebuintindu-se mare parte a veniturilor
folosulunui mic numar, care Inca infiinteaza abuzuri, care Indoesc contri-
butiile clasclor de jos.
Cer sa ja parte la alegeri toti acci ce au proprietate nemiscatoare, toti
va.tentarii, toti acei ce au o profesie liberal, fiindca numai astfel Obsteasca
Adunare poate avea in sinul ci barbati vrednici, numai atunci va putea
Infatisa adevaratele interesuri ale acelor ce alcatuiesc norodul. Numai hota-
virile bate de o asernenca Adunare pot fi legiuite i drepte ; pentru cei alesi
trebuc nici o conditic, afar& numai de a fi roman si de a avea eel putin
25 de ani, 0,6 trebue s fic slobod ficcare orindui avocat ce N-oeste ;
este destul ca acel ce trimitc deputat aleg&tor sa fie un om, care sl se inte-
resew la linistea si la fericirea norodului.
Ccr responsabilitatca mini.strilor, ca stapluitorul Domn, care este tot-
dcauna o persoana.' sacra, sa. nu poata, sub cuvint c nu este raspunzator,
sa faca lucruri inprotiva pravilii, Inprotiva vointii publice, inprotiva mora-
lei, ci sa fie pentru once act un om, care sa dea searn i carui s i se poata
cere cuvint si socoteala. Astfel se poate asigura neamul inprotiva abaterilor
vointei i patimilor stapinitorilor.
Cer slobozenia tiparului, pentru c dreptul de a scrie fiecare slobod este
singura chezasie moral& ce poate avea un neam inprotiva celor raj, singurul
inijloc de a rasplati celor buni, facindu-i cunoscuti norodului, pentru
425
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
prin slobozenia de a publica oricinc ideile sale, se poate lumina norodul
aseza In sfirsit opinia cea dreapta, cea adevi'u-ata.
Cer nesiluirea lacasului ca sit nu poata oamenii politii ridica i necinstit
pe nimeni, tragindu-i pe ulite cu dorobanti, ca pe niste facatori de rele.
O gvardie nationala, pentru cii este singura pazii adevarata si fir easel.
a orasenilor si a institutiilor.
0 bane& nationall, pentru ca este sufletul comertului.
infiintarea juratilor, pentru ca numai arbitri dirttre ordsan.ii sai pot
sing,uri hotari daca un om este vinovat sau nu ; un tribunal criminal este
totdeauna subt inriurirea stapinitonilui i hotaraste totdeauna cum banu-
ieste ca-i poate place Domnului. Am avut i pilde, am vazut oameni nevino-
vati aruncati in cue, far nici o forma de judecata.
Nestrarnutarea judecatorilor o cer ca o chensie, ca o siguranta a pro-
prietatii, caci judecatorului nu trebue sa-i fie teama de a judeca dupa cuge-
tul sAu, chiar daca ar displace stapinitorului. Sloboda punere subt judecata
a judecatorilor nedrepti, ca sa nu Indnzneasca a face acele mirsavii $i
neomenii ce s-au practicat pina acum, fara nici o sfiala si far n.ici o rusine.
Punerea in lucrare a desavirsitelor hotariri judecatore.sti, ca sa nu mai
atirne starile impricinatilor de patimile particulare ale slujbasilor
Tot omul Desfiintarea clacii i slobozenia taranului o cer, pentru ca daca infati-
trelme sea.z feodalitatea, robia, pentru ca tot omul trebue O. se nasca. i sa tn.-
sa se iasca. slobod, sa se poata muta si duce unde voeste, nade interesul II cheamk
nasci 5i pentru cA omul este o fiinn mai presus declt plantele si el nu are talpile
taiascl picioarelor infipte in pamint, trebue sa i se dea un numar de pogoane, cinci
Mobod" cel putin, ca proprietate neaparat trebuincioasii ca sa. se hraneasca, i acest
pamint sa. se plateasca proprietarilor de catre Stat cu chipzuire blina
dreapta.
Soldatul sa se iea dupa soarte, orinduindu-sc toti fhcui In clase dupii
anii nasterii, i tragind In tot anul la noroc numarul de soldati dupa.
trebuinta, ca sa nu fie In vointa i In patima slujbasilor Cirmuirei, care fac
cele mai neomenoase abuzuri. Soldatul cind se intoarce la sat, sii gaseasca.
din cutia satului o suma de bani cu care sa Sc poata aseza, sa-si faca casa,
sa-si cumpere boj i ci.; adeca acei 300 lei, banii benefitiului sii nu fie in
sloboda Intrebuintare a Dejurstvei, ci si fie depusi In cutiile satelor pentru
asezarea soldatului.
Desfiintarea podvezii de 6 zile pentru drumuri, pentru ca. este semn de
robie si fiindca s-a facut un cuib de abuzuri foarte suparatoare. Drumurile
sa. se faca cu bani din vistierie.
Pot zice unii ca aceste institutii sint prea liberale, i ca eelelalte noroade
le-au dobindit una cite una. Acest cuvint era foarte bun ieri, dar astazi
Tot nu mai are nici un temei, pentru cA fata Europei s-a schimbat, geografiile
sau nimie !" tiparite la Inceputul anului trebuesc retiparite de isnoava si au trecut timpii
in care trebuia zece ani pentru a dobindi un articol, i astazi se dii tot sau
426
www.dacoromanica.ro
REVOLUrIA
nimic, si in accast din urma alternativa atit mai bine pentru stapinirile
care se cred destul de tari, sau care socotesc norodul destul de rtemernic
sa nu le ja.
Ce sha meseria5ii? Brosura anonima 7, 1848, 11 p. (13,AtRi, Arhiva Ion Ghica, V, Actet
f. 233-238). Retipirire In Anut 1848, I, p. 460-467.
1. Economi de curto"; cc' ce ingrijeste stogurile de grtu (In Silaj ciurbircim, orig. magh.
csiir 5urI, hambar). 2. Ncgustor de manufactura sau de lipscanie. 3. Corporaiie, breasla. 4. Supus
strain. 5. Corvoada caro consta in transport cu carul. 6. Ming pe animale.
7. Virgil Ionescu atribue aceasta bro5ura lui Ion Ghica (Ion Ghica, autor al brosurii papPliste
Sita meser*iio? ci colaboralor la gasela unioniski Steaua Duwarii", Revista de istorie
teorie !iterara", t. 16, nr. 3/1967, p. 466--470). Faptul insa ca, din hirtiile pa5optiste aflate
In arhiva sa, Ion Ghica a alcatuit o categorie speciala de 79 titluri ca fiind piese redactate de
mine" (l'idees redigies par moi) i alte dota categorii, in numar de 98 5i 52, intitulate piese
politice" si piese politice imprimate" (S.A.R., Arhiva I. Ghica, VI, Acte, f. 75, 83, 86), in care
<lea el insusi nu s-a inclus, conduce la conclusia ca acel fan indicat In lista, in dreptul tit-
iului Ce sint niesear4ii?.' nu poate Ii ron Ghica. Cu privire la datarea bro5urii, men-
lionAm ca. In lista de piese politice imprimate", de care am vorbit, Ce sine meseric4ii?"
poarta nr. 2, fiind intercalata Intre DeVeptarea Romdnifor de A tecsandri" (nr. 1), si Procla-
matra revolulionard [de la IsIazh nr 3; dupl care urmeaza Drepturite Romdnilor de &Maca"
(nr. 4) etc. Accasta no indreptaieste sa presupunem ca bro5ura amintita reprezinta si crono-
ogic inscrisa pe lista. Adica anterioard Iui 9 junio, dar urmind Depeptdrii Rombliei a
Qui Vasile Alccaandri.
PUNCTE DE VEDERE...
INTERESE
ALE PUTERILOR STR.AINE
109
AUSTRIA $1 PRINCIPATELE DE LA DUNARE (DUPA. GAZETA VIENESE)
Miscarea, cc a purces din Viena, cu o rapezime de fulger, se intinse pin la

VI cele mai din urma margini ale statului. in locul nemiscarei impietrite
se Sncepu o pomire i undare a natiunilor, o activitate desteptata dupa un
lung soma, luptindu-se pentru garantie i noue forme de esistenta. Austria,
prototipul stabilitatci impietrite, e acum locul miscarilor politice, obiectul
mirarei minunarei pentru popoara. Numai o tara din monarhie in Apus Austria
lapad mina frateste intima a Austriei liberale i singereaza intru o lupta
iiberaia
Infiortoare, pentru noi i pentru ea pierzatoare ; cind din contra, de cata
si ecoul
Rasaritul cel mai dc margine, poporul Poloniei saluteaza aceasta radicare
ridicarii ei
Austrici ca pre un inainte mergator i conditiune a radicarei sale. Ci cara
amiazazi a monarhiei undclor poteroasei miscri bat preste marginile pro-
vin.cielor invccinate slavice i romanesti. Popoarele cres,tiane de la valea mai
din jos a Dunarei pin la Balean, ostenite de domnia turceasca si de rusina-
toarta potcctiune ruseasca, Incep a se mica. Atinse de boarea sborului
libertatei fara *tire presimt o mare, inaltatoare venitorime. Acea ce inainte
putine lune se parea a se tinca de ImpAratia ipotesilor color mai hidras-
427
www.dacoromanica.ro
1348 LA ROMANI
flete, a utopiclor politice, se Infatoseaza astazi ca verasemenea 1, ba ca
necesar de e firesc. imparatirea Austriei preste popoare libere, In libertate
frateste Impreunate, cumnate pin la Balcan de catre amiaza zi acestui
tinut o imparatie potenta greceasca cu Crucea ra.scumpararii de subt turci
rusi pre mareata besereca a Sofiei, acestea de acum inainte nu mai slut
visuri, ci thema 2 Europci desteptate, limpede-vazatoare. Mai curind partea
lumei noastre nu va ajunge la pace-repaus, asta trebue s fie vazuta si de
ochiul celui mai intunccat. intreaga valea de jos a Dunasei cu toate
ce descinzind din culmea Emi-muntelui 3 se varsa IntrInsa, se tine fireste,
geografice, politice i natiouale, ca o deplinire necesara, de sistema sta-
turilor austriaca.
SI ne intoarcem inainte de toate ochii spre ambe Principatele Dunarei :
Moldova si Romania. Ele ne stau mai aproape i ne intind bratele inainte
precum nimenea va nega afara de rusul. Eaca i incepuram a auzi de rasco-
Rlvmri lari in Principate. Au cauta-vom i acum ca in 1827 cu apatie la intrarea
austriece trupelor rusesti proteguitoare ; suferi-vom o mare puteroasa propaganda
is Dunks.* Intr-armata a panslavismului in coastele imparatiei de amiaza zi ? Provin-
de jos cicle Dunarei asteapta potectiune, adevaxat, insa nu de la, cita contra
Rusiei. Ele vreu a lepada jugul, ce li 1-au pus pre grumazi tractatele de la
Akierman (1826) si de la Adrianopole (1829) ; ele nu vrea a sti de marine-
mosul protectorat al Rusiei si de prea sumetii ei proconsuli in Iasi si Bucu-
resti, neci de fanariotica-muscaleasca regime a unui [Sturza si a unui
Bibescu] 4.
Sa aruncam ochii pre mapa, ea ne va spune mai ciar ca once argumen-
tare. De la Rusa.va, unde Dunarea trece din marginile Austriei de acum,
pin preste Braila, ea cuprinde intr-un arc grandios toata Romania. Numai
de cit supt Brila, in unghiul ce-1 formeaza intilnirea Siretului i Prutului
cu Dunarea, sta cetatea cu port, rnoldoveasca, Galatii, pina unde plutesc
In sus navile de mare de la Marea Neagra. Precum Romania e inconginrata.
de Dunare, asa tonta :Moldova, de umedele margini ale Prutului, incepind
de la puntul de unde lasa. Bucovina pin la deviirsarea in flumele 6 principal
la Galati. Ambe Principatele se alipesc geografice, rotunzite pre ale lor
ale Austriei firesti termini 6, att.& al nostru stat imparatesc.
insa un moment mai potcros, mai decisiv se adaoge, spre a provoca
pre Austria, ca ea urmind firestei sale destinatiuni, legei gravitatiunei
corpurelor, sa umple sesul valeos al Dunarei. Principatele Dunarei sunt
locuite de vlachii daco-romani, din. cari 2 500 000 cad pre Romania, s't
1 500 000 pro Moldova. Fratii lor de un singe, doue milioane cu numarul,
locuesc In Imparatia Austriei, in Ungaria de catre amiaz zi i rasarit,
sceptrui facInd maioritatea poporatiunii In Transilvania, 0 mai Intreaga a Buco-
isoparatesc vinei. Cu acestia impreunati, romnii de la Dunare vor forma o poporatiune
austri se, imposanta, masiva, de 6 milioane supt sceptrul Imparatesc austriac.
nou epoca va Incepe pentru vita daco-roniana tare In puteri i cu talente.
Ea desteptindu-se din decadenta 7 ei spirituall catre o viat nobila cu
libertate, va cumpani ca partea unui mare stat constitutional In cumpana
428
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
popoarelor, in loc de a fi ca pin acum de jucarea turcilor i rusilor. Ea, pazi- Un stat
toarea Dunarei noastre si a [c]ci austriece, va ajuta a implini inalta istorica de3
misiune a monarhiei noastre. Moldova are un teritoriu de 725, Romania de romini
de 1350 mile patrate ; in nici unul din ambele Principate nu ajunge popora- in cumpana
tiunea relativa la 2000 suflete pre un mil patrat. Pre fruptuosul pamint popoarelor
al acestor provincii, avut In bucate, vin, paduri, sare i alte producte, chid
fintInele lor ne esauste 8 se vor desvolta prin Infiintarea unui stat liber,
regulat, va nutri pre usor 10 mil.9 de oameni. Austria va cistiga printr-insele
o crestere nemasurat de putere material. i morala. $i ele insesi, acum
provincii barbaresti obscure, nepotentioase, In legatura cu Austria vor
cistiga avutie natiunala, politica Insemnaciune. De la Rusia toate le au
Principatele de a i le teme, pierderea acei umbre de independenta, ce li s-a
lasat pin la un timp, pierderea celor rnai inalte bunuri ale omenimei, pierde-
rea spemei" de o mai fericita venitorime. De la Austria, de nou nascuta
libera Austria, in carea romanii se numera hare marile popoara **,toate
le au de a si le astepta, ce pot face o natiune mane, poteroasa, superba,
fericita.
Alegerea nu poate fi la indoialti. Emisarii rusesti pot sa verse aurul Cu
minile pline, popoarale intregi nu se pot corumpe, ochii nu li se pot astupa
sa nu vaza ce lor le e de folos au de stricaciune. Romnii nu simt nici o
daunosie 32 dupa maririle panslavismului *** ; cu atit mai mult se vor nevoi
a le intarita temerile religioase i a implanta i In Iasi si Bucuresti, ca
In St. Petruburg steagul credintiei asupra noastr a paginilor. Ei bine,
locuitorii Principatelor vor vedea, au atinge-se-va cineva de libertatea cre-
dintei confratilor lor In Austria ; ei vor judeca, oare suprematia spiritual
a autocratorului fi-va mai ajutatoare acestei libertati, de cit ierarhia unui
patriarc de sine statatoriu, liber ales de natiune.
Austriani ! vrem se ariltam prin al nostru esemplu in pace si moraliter
popoaralor de la Dunare ce insemneaz a se tinca de un stat liber i uman.
Atare esemplu va fi Indulcirea cea resultatoare, mai mult lucrind de eft Fgra
emisarii i rascolitorii. Rusia vrea a fi infricosata, fie Austria pretuita provinciele
arnata, i Principatele de la Dunare cu bucurie se vor astringe catr noi Dualrei,
ne vor da o compensatiune din destul in locul partilor corpului, ce numai Austria
reluptindu-se i cu poterea se pot tinea. Para Italia, fara. Galitia, ori cit de e numai
pretioase a fie aceste provincii, ori &it de grea ne va cadea pierderea lor, un corp
Austria Inc tot poate sta ca stat potentios ; intru o lig potenta de staturi
mutil
italiane, intru o noua imparatie polonesca, catra raskit i apus oricindu-si
poate afla confederati firesti. Ci fara. provinciele Dunarei Austria e numai
un corp mutil, ne eformat, o schimositura de staturi ; cu ele va cistiga un
temei etern, nescuturat 12, lat, pentru consisteuta sa politica, conditiunea
de viata pentru a sa putere i venitorime.
Inca data., Principatele Dunarei numai cu Austria pot deveni libere,
potentioase i cu Insemnatate politica, i mai aproape intru interesul lor ;
Intru influenta morall a Austriei ce In mii de forme se poate arata catra
ele e pus semnul adaugereilor la legatura statului Austriei. Austria nu cugeta
429
www.dacoromanica.ro
L!48 LA ROMJNI
Austria la ocuparea Principatelor cu arme; ea doreste i asteapta intrarea lor de
doreste l'una voie in marea familie a popoaralor Austrici. Pina cind 'as asta nu se
intrarea va timpla, nici unei osti straine nu e iertat a intra In pamtntul lor ; intratul
Principateior celei de intii coloane rusesti ar fi manifest de bataie asupra Austrici. Nici
In familia o lupta nu ar fi rnai mare, lusa nici mai natiunala, mai decisiva. in nici
popoarelor una alta lupta nu s-ar desvolta cu mai multa energie prea potentele impulsuri
ei de entusiasm si de amoare a patriei, ca intr-accasta. Rusia se va socott,
mai nainte de a ne provoca la o atare lupa".
Noi la aceste doriri scoase din adincul animei fiecarui drept roman,
inflacarat pentru !nafta dreptate a Casei Austriace i pentru natiunea si
patria sa, nu mai adaugem de cit dorul de a vedea inca. Cu ochii nostri aceste
scopuri infientate, si apoi : acum slobozeage ..."
Textul german
OESTEREICH UND DIE DONAUFURSTENTHUMER
Die Bewegung, welchc von Wien ausgegangen ist, hat sich mit Blitzes-
schnelle bis zu den auflersten Granzpunkten des Staates verbreitet. An die
Stelle starrer Unbeweglichkeit ist ein Wogen und Drangen der Nationen,
eine rtach langem Schlummer erwachende, nach Garantien und neuen
Formen des Seins ringende Thatigkeit getreten. Oesterreich, der Prototyp
der starren Stabilitat ist cin Herd politischer Aufregung, ein Gegenstand
des Staunens und der Bewunderung far die Vlker geworden. Nur ein Land
der Monarchie im Westen derselben hat die braderlich angebothene Hand
des freigewordenen Oesterreich zurackgewiesen und verblutet in schreckli-
chem, uns wic ihm verderblichen. Kampfe, wahrend im auersten Osten
das Volk der Polen Oesterreichs Erhebung als Vorbothen und Bedingung der
eigenen begrat. Aber im Salen der Monarchie schhlagen die Wellen der
machtigen Bewegung in die Slavischen und Wlachischen Nachbarlander
hintiber, die christlichen Vlkerschaften vom urttern Donauthale bis zum
Balkane, made der Tarkischen Herrscha.ft wie des schmachvollen Russischen
Schutzes beginncn sich zu regen, vom Flagelschlage der Freiheit angeweht,
ahnen sie pltzlich eine groe, herrliche Zukunft. Was noch vor wenigen
Monden ins Gebieth der kahnsten Hypothesen, der politischen Utopien
gehrte, erscheint heute wahrscheinlich, ja nothwendig, wenn es natarlich
ist. Oesterreichs Herrschaft aber freie, in der Freiheit brilderlich verbundene,
verwandte Vlker bis zum Balkane, stldwarts dieses Gebirges ein machtiges
Griechisches Kaiserthum mit dem Kreuze dcr Erlsung von den Tarken
und Russen auf der erhabenen Sophiertkirehe das ist fortan kein Traum,
das ist die Aufgabe des wachen, hellsehenden Europa. Frither gelangt
unser Welttheil zu keiner Ruhe, das mu dem bldestert Auge klar werden.
430
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
Das gauze untere Donauthal mit alien Zufliissen, die von der Hiimuskette
herabkommend in dasselbe einmnden, gehrt natfirlich, geographisch,
politisch und national als nothwendige Vervollstiindigung zum Oesterreichi-
schen Staaten-Systeme.
Richten wir vor Allem unsere Augea auf die beiden Donau-Frsten-
thilmer, die Moldau und Wallachei.Sie liegen uns zundchst, sie strecken
uns ihre Arme entgegen. Niemand auBer den Russen wird es in Abrede
stellen. Schon hren wir von Aufstnden in den Filrstenthamern sprechen,
werden wir etwa dem Einmarsche der schtitzenden. Russischen Truppen
so ruhig wie im Jahre 1827 zusehen und eine groBmdchtige bewaffnete
Propaganda des Panslawismus im Sden des Staates dulden. Die Donau-
Ffirstenthtmer erwarten Schutz, allerdings gegen und nicht von RuBland.
Sie wollen das Joch, welches ihnen die Vertrge von Akerman (1826)
und von Adrianopel (1829) aufgehalst, abschtitteln, sie wollen von dem
gramilthigen Protectorate RuBlands und seinen ilbermtithigen Proconsuln
in Jassy und Bukarest, von dem Moskowitischen Regimente eines Sturdza.
eines Bibesko nichts wissen.
Werfen wir einen Blick auf die Harte, sie spricht klarer als langes Raison-
nement. Von Orsova, wo die Donau das Oesterreichische Gebieth, wie es
jetzt abgegrnzt ist, ver15.13t, bis Ober Braila umspaant sie in milchtigem
Bogen die Ganze Wallachei. Gleich unterhalb Braila liegt in dem Winkel,
welchen der ZusammenfluB von Sereth und Prtith mit der Donau bildet, die
Moldauische Hafenstadt Galatz, bis wohin die Seeschiffe vom schwarzen
Meere herauffa.hren. Wie die Wallachei von der Donase wird die gauze Mol-
dau von der nassen Grnze des Pruth umzogen, von dem Puncte, wo er die
Bukowina verldflt, bis zur Einmtindung in den Hauptstrom bei Galatz.
Beide Ftirstenthilmer schmiegen sich geographisch, abgerundet durch ihre
und Oesterreichs natrliche Grdnzen an unsern Kaiserstaat. Aber ein.wichti-
geres, entscheidendes Moment tritt hinzu, um Oesterreich aufzufordern,
daB es seiner na.trlichen Bestimmung, dem Schwergesetze der Krper
folgend, die Thalebene der Donau ausfillle. Die Donau-Ftirstenthrimer
werden von den Dako-Romanischen Wlachen bewohnt, von welchen
2.500.000 auf die Wallachei ; 1.500.000 auf die Moldau kommen. Ihre
Stammesbrtider, zwei Millionen an der Zahl, leben im Kaiserstaate Oester-
reich, in Sitd- und Ost-Ungarn, die Mehrzahl der Bevlkerung ausmachend
in Siebenbtirgen, fast ausschlieBlich in der Bukowina. Vereint mit ihnen
werden die Donau-Wlachen eine imposante, massenhafte Bevlkerung von
Sechs Millionen unter dem Oesterreichischen Kaiser-Scepter bilden. Eine
neue Aera wird Mr die physisch kraftige, begabte Dako-Rornanische Race
beginnen. Sie wird aus ihrer geistigen Versunkenheit und Indolenz zu einem
edlen, freiheitlichen Leben erwachen, als Theil eines groBen, constitutio-
nellen Staates in der Wagschale der Vlker wiegen, statt wie bishcr ein
Spielball der Trken und Russen zu sein. Sie wird die Htitherin unserer,
ihrer Oesterreichischen Donau die welthistorische Mission unserer Mortar-
chie erfllen helfen. Die Moldau hat einen Fldchenraum von 725, die Val-
431
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
lachei von 1350 Geviertmeilen, in kcinem der beiden Frsten.thilmer erreicbt
die relative Bevillkerung 2000 Seelen auf die Geviertmeile. Reich an
Getreide, Wein, Waldungen, Salz und andern Producten kann der h6chst
fruchtbare Boden dieser Lander, wenn ihre unerschpflichen Hilfsquellen
durch freies, geordnetes Staatswesen entwickelt werden, unschwer 8 bis
10 Millionen Menschen nhren.. tnernielichen Zuwachs an materieller und
moralischer Kraft wird Oesterreich durch sie gewinnert, sie selbst, jetzt
dunkle, olutmchtige Barbarenlnder, im Verbande mit Oesterreich natio-
nalen Reichthum, politische Bedeutung erlangen. Von Rueland haben die
Frstenthilmer alles zu ferchten, Verlust jenes Schattens von Selbststiisdig-
keit, den es ihnen zeitweilig gelassen. Verlust der hchsten Gitter der Mensch-
heit, den Verlust der Hoffnung einer bessem Zukunft. Von. Oesterreich,
dem neugebornen freien Oesterreich, in welchem die Wlachen zu den groen
Stmmen zhlen, haben sie alles zu erwarten, was eine Nation groB, mchtig,
stolz, glcklich machen kann.
Die Wahl dad te nicht zweifelhaft sein. Mgen die Russischen Sendlinge
Gold mit vollen Hnden austreuen, ganze Vlker kann man nicht bestcchen,
fiber das, was ihnen frommt oder schadet, ihnen kein Blendwerk vor-
machen. Nach den Herrlichkeiten des Panslavismus emppfinden die Wlachen.
kein Gelbste, um so mehr wird man ihnen religise Bcdenken erregen und
die Glaubensfahne auch in Jassy und Bukarest wie jiingst in St. Petersburg
gegen uns Heiden aufzupflanzen versuchen.. Nun denn, die Bewohncr der
Fiirstenthilmer werden sehen, ob die Glaubensfreiheit ihrer Brder in
Oesterreich angetastet wird oder nicht, sie wcrden urtheilen, ob die geistliche
Oberherrschaft des Autocraten dieser Freiheit frderlicher sei als das
Kirschenregiment eines selbststndigen, von der Nation frei gewhlten
Patriarchen.
Lat uns Oesterreicher friedlich und moralisch durch unser Beispiel
den Donau-Vlkern beweisen, was es heiLlt, einem freien, humanen Staats-
wesen anzugehrer. Solches Beispiel wird die erfolgreichste Lockung scin,
nadir al Emission. %tad Aufwiegler wirken. Bullland will gefrchtet sein..
Oesterreich sei geachtet und geliebt, und die Donau-FrstenthOmer werden
sich freudig uns anschliellen, und ilberreichen Ersatz biethen fr die nur
widerstrebend, mit Gewalt zu wahrenden Theile des Staatskrpers. Ohne
Italien, ohne Galizien, so kostbar diese Provinzen, so schwer ihr Verlust
fallen wiirde, kann Oesterreich noch immer als ein. starker Staat dastehen.,
in einem krftigen Italienischen. Staatenbunde, in einem neu erstehenden.
Polenreiche ost- und westwarts dereinst natrliche Bundesgenossen. finden ;
ohne die Donau-Frstenthilmer ist Oesterreich ein verstfimmelter, una.usge-
bildeter Krper, ein Staaten-Torso ; mit ihnen wird es eine ewige, uner-
schtitterliche, breite Basis seines politischen Bestandes, die Lebensbedingung
seiner Macht und Zukunft erlangen. Noch einmahl, die Donau-Ffirsten-
thtimer knnen nur mit Oesterreich frei, mchtig, politisch-bedeutend wer-
den, und in ihrem Interesse zunchst, in dem moralischen, tausendfltig
mglichen Einflusse Oesterreichs auf sie liegt die Brgschaft ihres An-
432
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
schlusses an Oesterreichs Staats-Verband. Oesterreich denkt an keine Ember..
ung der Fiirsterithilmer, es vranscht, es erwartet den freiwilligen Eintritt der-
selben in die groe V61ker-Familie des Kaiserstaates. So lange aber dieser
nicht erfolgt, darf ihr Boden von keinen fremden Kriegsscharen betreten
werden, der Einmarsch der ersten Russischen Colonne ware eine Kriegser-
kliirung gegen Oesterreich. Kein. Kampf Ware grer, aber keiner natio-
naler, entscheideuder als dieser. In keinem v;iirden die allgewaltigen Impulse
der Begeisterung, der Vaterlaudsliebe, mit hbherer Energie sich geltend
machen, als in diesem. Ru Bland wird sich bedenken, ehe es uns zu solchem
Kampfe herausfordert.
Textul rominesc in Organul luminarei. Gazeta beserecisca, politica, e leteraria", Blaj,
70,28 aprilie [st. 1848, p. 393-395; traducerea lui T. Cipariu; O alta traducere, manuscrisl,
la 13A.Ri, ms. rom. 5 (fost Biblioteca Scheiana, Romania, Manuscripie II), f, 121-123, Textul
german a aparut in Wiener-Zeitung", 1848, Nr: 116, den 26: April,
14 Verosimila: 2. Datoria. 3. Muntelui Hemus, muntii Balcani. 4. Fanariotica adaus de

T. Cipariu; textul dintre paranteze, omis de Cipariui 5; Fluviu principal, Dunarea. 6. Granite
naturale.* Ungaria, Transilvania si Bucovina numara fArA indoiala 3 milioane romini, dar Basa-
rabia, care Inca e a noastra ? [Nota lui T. Cipariu]. 7, In textul german : din decadenlA l indo-
lenjA. 8. Nesecata. 9. In textul german : 8 pica la 10 mil, 10. Sperang. ** Ci pia astAzI roabe
In Austria liberl. Oh 1 [Nota lui T. Ciparia]. 11. Hiedra, falnica, 12: Rivnire: *** Nu, nu, de
o mie de ori nu, ci greata. [Nota lui T Cipariu]t 13: Nezdruncinati 14: Ultimul aliniat repre-
zinta comentariul lui T: Ciparits,
433
31 c. 587
www.dacoromanica.ro
Aprilie mal
Blajulintila *I a doua adunare
18/30 APRILIE, DUMINICA

iNTIIA ADUNARE
110
T, CIPARIU, ELASIU, LIJNI DUI4 DUMINECA TOMEI
de eri a trecut In pace i fr escesuri. Adunarea a fost mai numai

Ziva
din popor, cea mai mare parte din vecinatate.
Dimineata. Inca de la sase ore se vazura. putini adunati in piafa, ci mul-
timea din minut In rninut crestea, adunindu-se dinaintea portilor semi-
nariului.
Un corp de ostasi infanteristi era de dimineata stationat In laturea
oposita a catedralei. Alt corp de dragoni la opt ore sosi din satul vecin Sincel
si cup& laturea dinainte catre catedrala. Amindoul corpurile stetera
intr-a lor puseciune nemiscate pin'la trei ore dupa-amiazazi, cind poporul
Incepu a se desparti Intre vivate repetite s traiasca Imparatul Ferdinand 1
SI traiasca ostasii Implratului !
Dupa s. liturgie, la care Insa i infanteristii furl fata, adunarca era
mare. Oratori din junimea bisericeasca i civill reincepura a cuvinta, cu
Inflacararea tinerilor proprie, de pre incinatura estradei dinaintea cate-
fiii dralei catre poporul Insetat, cuvinte de pace, respectarea persoanelor
acestei contenirea de catre escesuri, Incredintindu-i el a sosit i pentru poporul
ca cei mai roman ziva si ora rascumpararii ce nu e departe, cInd ei vor fifiii acestei
patrii, ca cei mai batrIni, Cu toate drepturile ce se cuvin a tot omul i popo-
rul in lume, ear nu sclavi i miseil fara libertate i proprietate.
Din partea oficiolatului comitatesc 2 Inca se gala. cuvinte Impacatoare,
aceleasi spemi 3 si asteptari asigurindu-le ca. cit mai In scurt nu vor, nici
pot sa. lipseasca.
Ziva era din cele mai limpede, serene si rnai frumoase.
Dupl-amiazazi multimea din satele vecine adunata se sui la rnai multe
mii de oameni.
Un moment intreveni, carele, pre tit era neasteptat, atit Insela rnai roult
toate inemele fricoase.
Un deputat de la Sabiu ajunse In satul vecin. Un carut se tramise dupti
el. Poporul Ii esi Inainte asteptindu-1 si la doul ore dupl-amiazazi, sosind
[In] dreptu bisericutei, poporul desharn caii in triumf 1-aduse intre acla-
434
www.dacoromanica.ro
H. REVOLUTIA
matiuni, de cit care nici se poate ceva cugeta mai entuziastic, pin-In curtea Simeon
seminariului, carea, cu toate ca e prea larga, nici jurnatate nu poth Inca- 13Arrtujiu
pea multimea de 3-4 mii de oameni. Miscarea poporului, vivatele si flutu- aclamat
raturile palanilor se pareau ca sgomoturile i undele marei. de popor
Deputatul era Simeon BeIrnufixt.
D. Simeon Barnutiu s-a Intors ca Ingerul
Poporului doritor de a-1 auzi le recomanda pacea, ascultarea de mai
mari, asteptarea in pace pin-la adunarea national& si dieta tarei, ciad toate
doririle poporului roman se vor lmplini diu Impreuna in.telegere a tuturor
mai Intelegatorilor romani i staturilor tarei.
In urmA un tinar orator Indemna popond a se duce pre la ale sale si a
pazi cele recomandate.
Adurtarea se incheie intre vivate mai-nainte mii de ori repetite :
S5. traiasc5. Imparatul
La un patrari dupa trei oare incepu a se desface poporul si la al doilea
patrari piatul Blasiului era evacuat.
Acest popor, fript de arsura soarelui si de sete, rabda ore Intregi fara
de a se misca macar o urma de la locul sau. O picatur5, de beutura betiva
n-a gustat pre limba lui.
Entusiasmul cu carde asculta cuvintele Insufletitoare, i ascultarea de
indemnele oratorilor era nemarginit5..
Cine va mai zice ca poporul roman e popor salbatec ?
Cine ar mai avea asa Indoiala a fost pleat ca n-a venit In Blasiu la
dumineca Tomei sa-1 vaz i sa se conving5..
Noi credem i dorim ca poponil roman totdeauna se va purta cu acca
cuvenenta ca eri. $i atunci soarta lui in venitori nu poate sa fie decit
fericita.
D. Bdrnuliti, misiunea Incredintat5., ast5.zi se Intoarse
inapoi la comitentii 4 sai In Sabiu.
Organul luminarei", II, 1848, nr. 69, 21 aprilie, p. 390.
III 1: Nenorociji, 2: Conducerea administrativi a comitatului, 3. Speranlei 4i La cei care 1-au
IN ASTEPTAREA DIETEI
$1 DEOPOTRIVA
A MARII ADUNARI DE LA BLAJ
RELATAREA CORESPONDENTULUI ZIARULUI NEMZETI POLITIKAI HIRLAP"

111
DIN PESTA
A m calltorit de la Pesta la Voivodeni prin Cluj si Tg. Mures. Pe drum

chipul acestei tarisoare mi s-a pirut de o trist5. Infatip.re, doar blindele
viorele ale prim5.verii, florile clmpului, frunzisul verde al muntilor ar5.tan
45
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
In afteptarea cA infAtisarea tristA ascunde vreun semn de viatA. In satele insirate la poalele
Dietei muntilor poporul subjugat de secole a presimtit mirosul florii
de la care n-a fost adus peste Piatra Craiului de glasul bubuitor al tunurflor, ci
29 mal de suflurile suave primAvAratice ale zefirului apusean. Acest miros gingas
a strIpuns ferestrele bordeielor murdare, razele stalucitoarei zi a libertAtii
au pltnms prin acestea, i Impotriva lor nici statariu/, baionetele, nici instru-
mentele blinde pArintesti ale absolutismului n-au nici un efect, fiindc robii
seculari ai bordeie/or nu vor s astepte pinl la ridicarea soarelui pe care
guveniul neputincios al tirii I-a stabilit In paguba tuturor i poate pentru
pieirea noastrA totalA, de care sA ne fereascA Dumnezeu, la 29 !mi. Poporul
nu intelege progresul cumpAnit, el Intreabl zi de zi, dar nu roai vine
Incoace libertatea ?". In multe pArti au refuzat slujba domneascl.
stApInii de pAmint ?
AleargA ingroziti Intre ziduri/e reci ale oraselor, cAutInd refugiu.
TristA experientl 1CInd vedem oameni In mlinile cArora era cheia raiului
omenirii, dar cu care nu 1-au deschis ci 1-au Inchis In fata oamenilor si au
sernAnat simburele mizeriei i perditiei intre oameni, au deschis iadul pentru.
ei i In loc de Ingeri au format draci. Si acum ce durere acest mare
iad amenintA cu eniptia din toate pArtile.
lar guvernul ? Crecle sA afle In statariu i baionete acea ancor5. de care
sA lege fragedul vapor al patriei tulburate. Ei, sA. fie dupl credinta lor, eu
nu le critic faptele, spun doar cA. asa cum se complicA raporturile, istoria va,
consemna in curad ce a f &cut guvernul transilvan in imprejurAri asa
de stringente.
Dieta si uniunea ?
Poate va fi, poate nu va fi, pinA and aceste rinduri vor iesi de sub tipar,
soarta va decide asupra rAspunsului, deci anticipat nimic nu scriu, doar
clteva rinduri despre situatia noastrA.
Dupl cum am auzit, nu demult au venit de la Viena Rosenfeld, corifeul
de odinioar al birocratiei vieneze, iSaguna, episcop de lege greceascA.
Acesti onorati doroni au atitat impotriva uniunii intregul pAmint crAiesc
si au atltat pe fiecare sas mobilizabil. Acolo unde a fost vreun tricolor
unguresc, I-au dat jos si au folosit steaguri i culori austriece.
Lucrurile de la Sibiu si imprejurimi le vor scrie altii, eu voi vorbi numai
despre cele din cercul meu.
Adunarea Aici In cercul de sus al comitatului Turda este o asezare sAseascA care se
saglor intituleazA oppidum cu denumirea de Reghinul SAsesc ; acesta are consiliu
de la propriu, dar problemele avute cu comitatul sau cu persoanele din comitat
Regbinul trebuie sl le dud, In fata scaunului (de judecatA) al comitatului i doar
Sasesc
chestiunile pur interne sAsesti le apeleazA la consiliul din Bistrita. Drept
vorbind Intregul oppidum e de asa naturA. c5. un comite suprem energic 1-ar fi
putut pune In dependentA totalA fat& de comitat, in starea in car e a fost
mai inainte cind era colonie. Si, domnii mei, clacl progresul chibzuit de rail
augur va aduce tfrziu acea zi de 29 mai declar sincer cA cei citiva niaghiari
436
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
din Reghinul SAsesc vor ajunge pe propriul lor pAmint la soarta evreilor
din Poj on..
La stirea miscArilor an tinut o adunare popular& la care an fost chernati Impotriva
locuitori maghiari i valahi. Dar cu ocazia primei manifestAri au strigat, uniunii
afar& cu maghiarii" (aus mit Magyaren) si pe maghiarul domic de a cu Ungaria,
vorbi 1-au tras jos pur si simplu de pe tribunA.
in general, n-au Mat pe maghiari s vorbeascl, au declarat indepen- pentru
dentA pe viitor fata de comitat, au hotArit uniune Cu Austria. 0 fatA a uniune Cu
steagului lor era negru-galben, austriac, cealaltA albastru, Top, galben Austria
transilvan i doar clteva panglici mici in partea de sus eran culorile
magbiare. Aceasta inch n-ar fi bai dar, primind o instiintare in sAptAmina
aceasta de la Sibiu, s-au pomit Inc& de acum spre excese. Pe comitele suprem
al cornitatului Zarand, pe domnul baron Bnffy Jnos, au vrut sA-1 omoare
pentru declaratia sa ca nu este bun patriot acela care nu sprijinA uniu-
nea". Nici interventia primarului n-a folosit la nimic, domnul comite suprem
poate multumi calului sAu bun cli .si-a salvat viata pentru patrie. i aceasta
au f Acut-o acei cetAteni care Intr-un comitat maghiar an format garda natio-
nalil, sub steag austriac Impotriva noastrA. Pe ling& aceasta au bdtut pe
ad ministratorul imputernicit al contclui Eszterhzi in trecere pe aici in locul
unui spion etc. Cu un cuvint, domnii mei, aici stAm prost" (muszkul
llunk), i stAm prost" cu atit mai mult cu cit din spre Bistrita 10 000 de
muscali pot ajunge aici In timp de dou ori douilzeci i patru ore, si trebuie
s5. aibl o logicA ingrozitor de redus& accla care aduna in alambicul mintii
evenimentele, dar nu poate conchide ch aroganta provocatoare a sasilor se
bazeazA numai pe aliant5. ruseascl. Eu cred si spun in public acest lucru,
chiar dadi m5. asteaptO soarta Cassandrei. Azi dimineatA s-a impArtit praf
de pusc5. Intre sa..si maghiarul nu primeste nici un fir de la .inzAtorul
prafului de puscl. Si acum vA Intreb, onorate g,uvern cumpAnitor pro-
gresist, cum permiteti unui asemenea du sman fAtis infiintarea gArzii armate ?
N-ati tras concluzii dupl cazul orasului Pojon si nu v-ati insusit ordinal
ministerului maghiar referitor la aceasta ?
In acea.sth ingrijorare comunl fiecare om isi indreaptl privirile spre Elogio adus
tara secuiasc c Ici pune nIclejdea In fiii sli nobili ci viteji, acel popor secuitur
viteaz care de-a lungul veacurilor apOrat patria Impotriva hoardelor si tArii
rAsAritene nApustite asupra ei ci si-a pAstrat cu fidelitate, pinO astAzi, secuiesti
limba strAmoseascl c nationalitatea ; in acel popor viteaz care pentru luptele
sale atit de numeroase a cistigat o infamli robie de la regii lui si batjocorire
din partea inai multor natiuni inru dite cu el ; chiar si la ultima dietA, comi-
tele de Alba de Jos si comp. au flcut din el un obiect de ocarA ; iar acum ce
face despOrtAmIntul, din Trei Scaune al acestui neam eroic : uitind ranile
trecutului, el se gindeste numai la patria sa In afara areia nu existA alte
locuri pentru pl.
BinecuyIntat sau lovit de soartO,
Acolo trebuie s& =mar& ori s& trliascA".
437
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Si Insufletit de aceste idei li asigura pe ceilalti concetateni din patria
transilvana c este gata sa pun& la dispozitie 80 000 de oameni Inarmati
din sinul ei pentru a salva patria de la pieire. Doamne Dumnezeule al
popoarelor ! nu Ingaclui ca atitea mimi credincioase s bat& zadarnic pentni
aceasta patrie.
Secuil Dar ... sa vedem care este situatia acestui popor. Guvernul vienez
exploatall a folosit acest popor viteaz ca pe o natinga masina pentru oprimarea dreptu-
de guveraul rilor popoarelor, ca mai recent in Galitia. i acum de curind au vrut sa til-
de la Vierta mita o parte din el, din aceasta patrie fara putere, i anume pen.tru opri-
marea drepturilor popoarelor ... in Italia. Dar providenta a vegheat i doi
avocati secui, Gl Daniel si Nrnet Lszl, deputati de Ilieni, au reusit
sa-i retina care, intelegind ca au fost urit Inselati, s-au tutors Judeta
la vetrele lor stramosesti si au declarat ca nu vor pune mina pe arme cleat
la ponmca guberniului, pentru apararea patriei. Armele lor mai vechi cu
care se presupune ca urma sa fie Inarmat unul din scaunele sasesti, au
fost predate autoritatilor civile ale comitatului. In urma acestui
fapt, Intre Cinc i Trei Scaune s-a trasat un cordon sever ca sa. nu se
poata intilni irate cu frate, ca nimeni din Cinc O. nu fie informat de eveni-
mentele din Trei Scaune.
Viteji secui din Cinc ! Nu uitati trecutul, reamintiti-va de epoca Mariei
,,Ingrozitorul Tereza ; aduceti-va aminte de ingrozitorul siculicidum sau, pe ungureste,
sieulicidum" 1764. Si daca nu v-ati aduce aminte, priviti cimpia Madefalaului
(Siculeni) ; aplecati-v pe ea si yeti auzi osemintele stramosilor vostri
cerind razbunare ; este vremea acum s schimbati jugul infam, pe care-I
purtati de aproape un secol, cu o indatorire mai frumoasa si mai nobila ;
noi vrem sa fim partasi cu voi, cu ceilalti secui, acest lucru 11 vrea
Ungaria Intreag5. si Transilvania, dar acei oameni care v-au legat cu aceste
lanturi, care pe stramosii vostri, pentru ca au Indraznit s. protesteze 1m-
potriva acestei robii, i-au mace15zit la Madefalau, se straduiesc i acum
s. ramineti si pe mai departe In robie : dar nu va lasati triplet i; goniti-i
PC ofiterii germani venetici, i voi, ca frati ai nostri din. Trei Scaune, i la
auzul cuvintului ofiterilor maghiari s luptam sub drapel maghiar, si daca
e nevoie, s murim pentru libertate i pentru patria iubita. I
Pe la noi meren se sperie de valahi, de multe ori fara nici un motiv late-
meiat. Cauza acestei temen i eu o gasesc in aceea ca nu ne cunoastem, nici
frail ai pe noi, nici pe concetatenii valahi, asa cum se cuvine copiilor frati ai ace-
leiasi patrii. De aici, ivirea unui sir de temen, dar cind se va lumina ziva
ratiunii vom da de hornarul crezut drac.
Recent natiunea valahl a tinut la Blaj o adunare, i mime (15 mai)
va tine Inca una. Cu ce rezultat, aceasta se va da de stire marelui
public de cei de pe acolo.
Premergator acestei mari adun.ari din 15 s-a tinut la data de 8 a lunii
curente la Reghinul Sasesc o adunare partiala, la care au fost prezeati
reprezentantii a circa 150 de sate din regiune. in afara de acqtia, au mai
4311
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
fost acolo of iciali i partea inteligentA din cercul de sus al comitatului Romanii i
Turda, cit i comitele suprem al Zarandului, domnul baron Bnffy Janos. aduarile lor
Adunarea a decurs sub presedentia cinstitului domn Crian Mihail, proto- de la Reghinul
popul local, In cea alai mare ordine, in liniste i ponderatie, in.tr-o atmo- Sasese i Blaj
sfer de consfAtuire impunAtoare pentru noi toti.
Scopul adunArii a fost ca cinstitul domn protopop intelectualii de grai
valah .din aceste parti, care vor reprezenta populatia valah din aceste
pArti la adunarea national& ce se va tine In 15 mai la Blaj, sA Inteleag5.
dorintele i revendicArile legale ale natiunii.AceastA adunare, Refiaind seama
de toate acele binefaceri izvorIte din libertate, egalitate i frOtietate care
au fost aduse In Ungaria spre fericirea claselor inferioare, i care prin
unjune (fag de care aratA simpatie i aceast adunare) vor deveni legi
si in Transilvania, considerA ca In petitia care urmeaz5, s fie prezentatA
la proxima dieta transilvan din partea natiunii valahe s5, fie cuprinse doar
astfel de puncte, care se referA la viata politicA a natiunii valahe. AcPstea
slat urrnAtoarele :
Independent5. nationa15. (jurisdictie valahO ; libertate politicl nu Postulatele
numai ca persoane, ci i ca natiune constitutionall).
Bisericile greco-unite si ne-unite s5. fie una In sens politic si dispArind
denumirile de pin& acum s5. fie numit5, biserica greco-romanA, pAstrind
ambele culte propria lor religie.
Valahii foloseasc limba materna atit in jurisdictiile bisericesti
cit i In cele administrative, obligind totodatA pe cei purtatori de functii
publice la cunoasterea limbii maghiare diplomatice.
1. La toate jurisdictiile, la judeciltoriile inferioare i superioare s5. se
stabileasa un numAr de posturi, proportional ponderii natiunilor consti-
tutionale, care O. fie completate numai de indivizi valahi potriviti pentru
acestea, iar In lipsa lor acestea rAmInind necompletate.
SA beneficieze In ega15. mAsur i clerul greco-roman de retributiile
de care beneficiaz celelalte confesii.
SA se infiinteze pe cheltuiala statului in satele valahe scoli primare
val ahe, iar pe 'WO. scoala superioarA. din Blaj inc5. o scoa15. superioarS.
nationall.
SA se steargl din codurile celor dou5. tOri infrAtite toate acele consem-
nAri care s-au dovedit a fi de batjocurl natiunii valahe i spre rusinea
legiuitorilor vremii.
SA fie pus In libertate pe rAspunderea natiunii avocatul gubernial
Florian Micas, arestat din motive politice, pina ciad cazul lui va fi rezolvat
pe cale juridicA.
PremergAt oare dietei sA. se tinl anual adunare nationall valahl.
SA fie repuse SR functiile avute, persoanele care In parte au fost
scoase din cler, iar In parte inlAturate din functii In arma procesului dezbaut
In fata inaltei Curti In 1815 intre episcopul unit si o parte a clerului.
Dac5. uniunea n-ar avea loc, atunci revendicAm toate acelea care in
Ungaria au fost legiferate, in sprijinul claselor de jos.
439
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Acestea sint puncteIe proceselor verbale.
Dup adunare am coborit steagul national maghiar de pe turn, si cu
imnul lui Rkoczi, acompaniati de glasul clopotelor ara mers in raasprin.tre
concet.tenii nostri sasi, care ne priveau furiosi, la Reghinul thaguresc,
meeitestalia unde cetatenii Sorbn Farkas si ginerele slu Szekeres Salidor ne-au astep-
de La tat cu ospat mare, fijad pus o mas, pentru vreo sut de persoane. Aici
Reghinul domnul baron Bnffy Jnos, comite suprem de Zarand, a ridicat paharul
Unguresc mai intii pentru milostivul nostru prirzcipe, pe urml pentru ministerul
ungar, pentru unirme i pentru mai multi membri prezenti, cit i pentru
bravul episcop roma:1 din Blaj etc. S &Masca vrednica naiune valah.
si sl o merttina salvatorul patriei In acest spirit bun, si sA dea Dumn.ezen
sA ne unim cit mai repede.
Tinerii scolari din Tg. Mures, Odorheiul-Secuiesc, Aiud si din alte prti
se exerseaza cu repeziciune in minuirea armei, i vor sA mearg5, la diet1
pe jos in mod rzboinic.
Firtosilyi
Textui maghiar
Pestrl, Kolozsvr, Marosvsrhelyen keresztiil Vajdaszentivnra utaz-
tam. Ez utamban e kis haza kpe egy bits arculatknt tiint fel elttem. Csak
a tavasz szende ibolyi, a rt virgai, a brcek zldl6 lombjai mutattk,
hog,y a Lus arculat nmi letjelensget rejt. A brcek 61ben vonult falvak-
ban a szzad.ok 6ta elnyomott np megrz a szabadsg virgnak illatt,
melyet nem az gyk drg6 hangjai, hanem a nyugati zefir tavaszi lgy
fuvalmai hoztak t a Kirlyhgn. E gynge illat ttrte a szen.nyes
kunyhk ablakait, s szabadsg fnyes napjnak sugarai Athatnak azokon
s ellenk a statrium, a szuronyok, az absolutismns szelfd atyai eszkzei
semmit rnek, mert a kunyh6k szzados rabjai nem akarjk bevirni a
nap fljvetelt, melyet e haza gymoltalan, erlytelen kormnya, mind-
nyjunk krra, s taln isten ne adn. vgelpusztulsunkra, mjus 29-re
hatrozott. A np nem rti a fontolva haladst, .6 naprl napra krdezi :
h.t mar mikor j6 ki a szabadsg ?" Sok helyen megtagadt.k az fui szol-
glatot.
Es a fldesurak ?
Ptin rettegssel futkosnak ssze a vrosok hideg fab.i kztt, mene-
klst keres6k.
Szomonl tapasztals ! 3lid6n embereket ltunk, kiknek kezkben volt
az emberisg mennyorszgnak kulcsa, s ezzel nem nyitottk fl amazt,
hanem bezrtk embertrsaik ell azt, s insg s krhozat makv.t hintettk
el az emberek kztt, poklot nyitottak szmukra, s aligyalok helyett &da-
gket kpeztek. S fjdalom, most e nagy pokol kitrssel fenYeget minden
oldalrl.
S a kormny ? Stat.riumban, szuronyban hiszi azon horgonyt, melyhez
a flzajlott haza gyeage ha.jjt ktheti. Am legyea hite szeriat...n nem
440
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
bfrlom tettt, csak azt rnondom, hogy amint a viszonyok bonyoldnak,
nem sokra a trtnet fogja fljegyezni, hogy mit tett az erdlyi kormny
ilyen szorgos krlmnyekben.
Orszggyfilsnk s uni?
Vagy lesz, vagy nem lesz. Mig e sorok sajt6 al61 kikerlnek, addig a
sors eldnti a feleletet. Teht en el6legesen semmit, csak helyzetfmkr61
frok nhny sort.
Mint hallottuk, nem rgen jttek le Bcsb61 Rosenfeld, a bcsi bu-
reancratia egykori corifaeuse, s Saguna 6hitil ptispk. Ezen becsilletes urak
az egsz Kirlyfldet s minden mozoghat6 szszt az uni ellen usztottk ;
ahol vagy egy magyar nemzeti szn volt, azt mind lehnytk, a ausztriai
lobog6kat szfneket alkalmaztak.
A szebeni s vidki dolgokat megfrjk msok, n csak a krmbeniekr61
szlok.
Ittert, Torda megynek fels6 kertletben van egy szsz helysg, mely
magt oppidurnnak cfmezi Szsz-Rgen nv alatt. Ennek sajt tancsa
van, de megyvel vagy megyei egynekkel val6 tigyeit a megye szkre
tartozik vinni, s csak tisztn kebelbeli szsz tgyeit, a besztercei tancshoz
fllebbezni. Sz6val az egsz oppidum csak olyan., hogy egy erlyes f6ispn
mg eddig megtehett volna, hogy minden teket6ria nlk111 egszen megyei
hatsg al vissza soroztassk, hoya tartozott, mg colonus volt. Es uraim,
ha a balj6slatit fontolva halads mg ks6re hozza ag a mjus 29-t. En
6szintn kimondom, hogy a szsz-regeni nhny magyarok sajt fldtkn
a pozsonyi zsid6k sorsra jutnak. A mozgalmak hfrre npgyfilst tartottak,
melybe a magyar s olh lakosokat is meghvtk. De az els6 fllpsnl
Aus mit rnagyaren" kiltoztak, s a szlani kivn6 magyart a szszkr61
forma szerint lerintottk, s Altalban a magyar embert szlani nem enged-
tk, a vrmegyt61 fggetlensgket jv6re kimondottk, uni6t Ausztri-
val hatroztak. Zszljuk egyik oldala fekete-srga, ausztriai, masik kk-
vrs-srga, erdlyi, s csak nmi kis szalagok feltil a magyar sznek. Ha-
non ez se baj mg, de a hten Szebenb61 tudstst kapva, mr most
kitrsre mentek. Zarnd megyei f6ispnt, br6 Bnfi Jnos urat, azon
nyilatkozatrt hogy Nem j6 hazafi, ki az unit nem prtolja", le akar-
tk agyalni, nem hasznlt a polgrmester kiizbejvetele is semmit s csak
j6 paripjnak ksznheti a f6ispn r, hogy becses lett a hazn.ak meg-
rnenthette. Es ezt magyar vrmegyben tettk azon polgrok, kik nem-
zeti 6rsget alapftottak, ausztriai lobog6 alatt ellenUnk. Megvertk tovbb.
grof Eszterhzinak egy itt keresztill utazott gazdasgi biztost, km he-
lyett sat. Sz6val uraim, itt muszkul llunk. S annyival inkbb muszkul
allunk, hogy 40 000 rnuszka a besztercei vonalon kt huszonngy Ora alatt
hozznk terenihet, s rmft6 csekly logicja lehet annak, ki az esemnye-
ket az sz lombikjba szedi, s nem tudja kihzni, hogy a szszok e kihiv6
hetyklkedse tisztn muszka szvetsgen alapszik. En, ha Cassandra sorsa
r is, ezt hiszem, ks nyltan. vallom. Ma reggel puskaport osztottak a
szszoknak. Magyar ember a puskapor Arul6nl egy szemet sem kap. S
411
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMJNI
mr azt krdem nt61, tisztelt fontolva halad kormny, uy nylt ellen-
segnek, hogy enged n fegyveres 6rsg alapftsit ? Pozsony vrosin nem
okul, s a magyar ministerium ide vonatkoz rendelet6n?
E kzs agglyban minden ember szeme a szkely honra tekint, s
bizodalmt annak nemes, vitz fiaiban. helyezi, azon vitz npben,
melly szzadok hossztl sorn vd a hazt a re trd keleti csordk ellen,
s hilen meg6rzi 6si nyelvt s nemzetisgt mind e mai napig ; azon vitz
npben, melly oly sok kzdelmeirt kirlyaitt gyal.zatos szolgas.got,
tiibb rokon nemzetekt61 kignyoltatst aratott ; csak a malt orszggyfil-
sea is az als6fejri f6ispn, s Kamp Altai gilnyt.rgyul ttetett ; s most
mit teszen e h6s np faj hromszki osztlya feled6 a mltak sebeit, 6
csak hazjra gondol, mellyen kivill szmra nines tbb hely.
Aldja vagy verje sors keze,
Hol lni halni kell."
S ezen gondolatoktl lelkeslve biztostja tbbi erdlyhoni polgr-
trsait, hogy kebl1361 80 000 fegyveressel killni ksz a haza vsze elfor-
dtsra. Isten, npek istene ! ne engedd, hogy annyi h kebel hiban
dobogjon e honrt De. . .tekintsk e np helyezett. Ezen vitz npet
a bcsi kormny buta gpl hasznlta npjogok elnyomsra, mint leg6-
jabban Gilicziban. S most is legkzelebb egy rszt ki akartk indftani,
ez er6telen hazi1361, s pedig npjog elnyoms.ra . .01aszhonba. De a
gondvisels 6rkdtt, s kt szkely tigyvdnek sikerfilt Gl Dniel s
Nmet Lszl ilyefalvi kvetek 6ket vissza.tartztatni kik megrtvn
nit megcsalatsukat, azonnal 6si tfizhelyeikhez visszatrtek, s kimondk,
hogy csak a Kormnyszk parancs.ra fognak fegyvert a haza oltalmira.
Rgibb fegyvereiket, mellyekkel hihet6en a szsz szkek valamelyike volt
flfegyverkezend6 tadtk a megyei polgri hatsg rendelkezse
al. Ennek kvetkeztben Csfk s Hromszk kz szoros cordon vo-
natott, hogy, a testvr testvrvel ne tallkozhassk, itogy ne rtestiljn
a hromszki esemnyekr61 Csfkban senki.
Vitz csfki szkelyek Ne feledjtek a mltat, emlkezzetek Maria
Therezia korira ; jusson eszetekbe a borzaszt6 Siculicidium vagy magya-
nil 1764. Es ne nem emlkezntek, nzzetek a madfalvi sfkra ; boruljatok
arra, s meghallj itok lemszrolt atyitok hamvait bosszfirt knyrgni;
most az id8 jelen van, hogy a gyalizatos jrmot, mellyet szinte
szzad alatt viseltek, egy szebb s nemesebb ktelessgg vltoztasstok,
mi osztozni akarunk veletek tbbi szkelyekill, de akar az egsz Magyarhon
s Erdly, s azon emberek, kik e lnczokat rtok rakt.k, kik 6seinket
hogy ezen rabsg ellen mertek szlni Madfalvnl lemszroltattk,
most is azon igyekeznek, hogy a rabs.gban tovbb is maradjatok : de ne
hagyjtok magatokat vfzre vinni ; le a vndor nmet tisztekkel, ti is, mint
hromszki testvreink, s magyar tisztek szavra, magyar zszl alatt
kzdjnk, s ha szksg, haljunk meg a szabadsg s drga honrt 1
Minalunk az olhoktl mindegyre megijednek sokszor minden igaz ok
nlkl. En ezen flelem okt ott tallom, hogy nem ismerjfik sem m3.gun-
442
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
kat, sem 014 polgrtrsainkat, gy mint egy haza testvr gyermekeihez
i116. Innen aztan, hogy egy raks flelem killsa nikor az rtelem
napja kisilt, re ismerfink az ifordgnek hitt kmnysepr6re.
KOzelebb az lab. nemzet Balzsfalvn gyillst tartott, s holnap (rna-
jus 15) ismt tartand egyet. Mi eredmnnyel, azt a keozel lev6k a nagy
kaamsggel tudatandjk.
Ezen 15-en tartand nagygyillst megel6z6leg tartatott jelen 116 8-n
Szsz Rgenben egy rszletes gyls, melyben e vidkr61 mintegy 150 falu
kpvisel6i voltak jelen. AzonkfvUl jelen voltak mg Torda megye fels6
kerfiletnek tisztsge s intelligens rsze, nemktliinben zarndi f6ispn
bare) Bnfi Janos r. A gyills a helyi esperes tisztelt Krisn Mihaly
r elnalete alatt, a legszebb renddel, csenddel, higgadsggal a mindnya-
junkat tiszteletre hive> tancskozssal folyt.
A gyiils clja volt, hogy a tiszteli esperes fir s a vidki olh ajk
intelligensek, mint akik a mjus 15-en Balzsfalvn tartand nemzeti
gyillsen az ezen vidki olh npsget kpviselend6k, a nemzet lcfvns-
gait s trvnyes kveteIseit meg rthessk. Ezen gyfils, mell6zve mind-
azon javadalmakat, melyek a szabadsig, egyenl6sg s testvrisgb61
kiindulva Magyarorszgon az alsbb nposztly boldogtsra hatroz-
tattak, s a melyek az uni ltal (melyhez ezen gyilles is rokonszenvet
mutat) Erdlyben is trvnny fognak vlni, csupn csak oly pontokat
vl a k6zelebbi erdlyi orszggyfilsre az olh nemzet rszr61 beadand
petitiban foglaltatandknak, melyek az olh nemzet politicai lett tar-
gyazzk, inelyek a ktivetkezend6k :
Nemzeti fiiggetlensg. (Olah municipium, politicai szabadsg,
nemcsak szemlyi, hanem mint constitutionlis nemzetnek is.)
Az egyesillt s nem egyesint g6r6g egyhzak politicai rtelemben
egyek legyenek, s elenyszvn az eddigi nevezetek, ezutn g6r6g-rmai
egyhaznak neveztessenek, megtarthatvn mind a kt felekezet a maga
hitvallst.
Az olhok mind egyhzi s politicai tarvnyhatsgaikban hasz-
nalhassak tulajdon nyelviiket, k6teleztetvn egyszersmind a k6zhivatalt
vise16k a diplomaticai magyar nyelv tudsra.
9) Minden trvInyhatsgoknl alsbb Cs felstibb k6zt6vnyszkeknl
hatroztassk meg egy bizonyos, a constitutionlis nemzetek nagysghoz
kpest arnylagos llomsi szm, mely csakis arra alkalmas olh egynek
ltal ptoltassk, azok ncmltben Dresen maradvan.
Azon javadalmakban, melyekb61 a ms clerusok rszesedni fognak,
a grg-rrcai clerus is egyirnt rszesdjk.
Alapfttassanak a status li6ltsgre az olh falukban olah elemi
iskolk, es a balzsfalvi f6iskolan kivill mg egy nemzeti f6iskola.
Mindazon-kittelek, melyek a kt testvrhaza trvnyes kifonyveiben
az olh nemzet gyalzatara Cs az akkori trvnyhoz testnek szgyenere
vltak, t6r6ltessenek ki.
443
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Political csfurt elfogott f6kormnyszki figyk Miks Ferencz
atynkfia addig mig tigye forvnyesen ellttatnk, a nemzet felel6ssge
alatt szabadon bocsttassk.
Orszggyfils el6tt minden vbea tartassk olh nemzeti gyfils.
1845-ben az unitus pilsp6k s a dents egy rsze k6zt a Falsges
Udvar eltt folyt processus k6vetkeztben, a klrusbl rszint kit6r6lt,
rszint llomsaiktl megfosztott egynek a clerusba s el6bbi llom-
saikba visszahelyeztessenek.
Hogyha az uni n,em ltesillhetne, abban az esetben mindazokat
kaveteljak, melyet Magyarorszgon az alsbb nposztly ftilseglsre
trvnnyel hat roztatta k.
Ezek a jegyz6k6nyvek pontjai.
Gyls utn a toronyra kitiizatt magyar nemzeti lobogt levettiik, s
Rkoczi indul mellett, a nagy tmegest61 a hararigok zugsitl ksrve,
mrgesen rnkmereg6 szsz polgrtrsaink ktizatt Magyar-Rgenbe men-
tank, hol Sorbn Farkas, s veje Szekeres Sndor polgrtrsak nagy lako-
maval vrtak. Mintegy szz szemlyre volt terftve. Itten, els6bben is poha-
rat emelt zarndi f6ispn b. Bnfi Janos r, kegyes fejedelmankrt, azutn
a magyar ministerium, uni s t6bb ms jelen ley tagokrt, nemki116n-
ben, a balzsfalvi derk olh phsp6krt sat. ljen a derk Mt nemzet
s tartsa meg a haza ment6je 6t ezen j szellemben, s adja isten, hogy
mental hamarbb eggy forrhassunk.
A marosvsrhelyi, szkelyudvarhelyi, enyedi s ms iskolabeli ifjaink
sebesen g3-akoroljk magokat a fegyverbeu s orszggyalsre hadi zndon
gyalog be akarnak menni.
Firtos lyi
Tudosilds Erddlyba (Corespondenta din Transi(vania), lit Nemseti Politikai Pasta

18 mai 1848. Partial publicat de I. llanca, Punctele naliunii ronane in discujia adundrii
poputare din 8 mail848 din Reghin, Premergdloare adundrii nalionale de la Blaj, In Revista Arhi-
veer", L. 1973, vol, XXXV (Supt.), Pt 99-63;
FRATILOR! ACUM PUTEREA ESTE

IN MINA POPORULUI"...
112
APEL PENTRU A DOUA ADUNARE LA BLAJ
Romni !
ai Impratului nostru Ferdinand I ! Noi, fratii vostri, coi

Credinciosi
vreo .ase mii care In duminica Tomii ne-am adunat la Blaj, frteste v.
1nstiintm c acolo ne-am in,teles i ne-am obligat unii fat. de ceilalti sl ne
444
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
adurilm din nou pe 3/15 mai la Blaj, dar nu 5-6 mii, ci 50-60 de mii
sau chiar rnai multi.
Fratilor ! Acum puterea este in mina poporului ; daa noi n-am fi fost
cu miile la Blaj aplatorii nostri ar fi fost prinsi i schingiuiti la fel cum
.au flcut cu fratele nostru Florian Micas si cu alti frati de-ai nostri. fri acest
caz noi i Intregul popor romAn am fi amas ca pruncii fla pArinti (orfani),
ca soldatii fr comandanti, ca turmele fr pAstori, speriind pe rAuvoitorii
nostri numai prin multimea noasta.
fa duminica Tomii au adus la Blaj vre,o 200 soldati ; poate c atunci
[adia. 3/15 mai] vor veni si mai multi. Dar voi, fratilor, sA nu vl speriati
de nimica i nici s nu ascultati de aceia care Intotdeauna v sperie, pen-
tru c trebuie sstiti cA pria fria nimic nu se poate cistiga.
Soldatii vor veni cu armele in mlini pentru mentinerea ordinii, dar li
s-a spus s nu se atingl de oamenii pasnici cum sinteti i voi.
Ins& voi sl vA aprovizionati cu armele posibile si asa s vl prezentati
la Adunare,a Nationall, precum obisnuiesc i ungurii s5, fac la propriile
lor intruniri, ins nu pentru aceea ca s vl asculati Impotriva cuiva. Dum-
nezeu s v fereasc de asa ceva, ci numai pentru aceea ca sl v puteti
apAra daa cineva ar Inclazni O. se ridice impotriva voastrA.
Ascultati-ne, fratilor I PAstrati pacea ca i ph:a acum. Noi toti cei cari
am fost la Blaj i ceilalti frati romAni vl chemAm s5, fiti prezenti negresit,
deoarece noi stim, cA dug nu yeti veld [la Blaj], veti amtne nefericiti
precum ati fost pin& acum. Noi de aceea vl, d5.rn de stire ca s5. nu fim
Invinuiti si s5. nu ne blestemati a. nu v-am aatat calea liberatii i saparea
din, robia de astAzi de care tine fericirea voasta In. viitor.
Rugatipe domniiprotopopi i papi si avertizati-i ca s5. nu tin5. cu domnii,
ci cu impAratul i cu poporul, asa cura ne-am inteles la Blaj. La o daa,
fratilor t Cine nu vrea sA rAmin5. si pe mai departe iobag s5, vie la Blaj pe
data rinduitl.
RomInii de la duminica Tomii

Textul reprezinti o r etr a du cer e In rominete dupl o tr a du cer e maghiarA a
.originalului In limba rominA, aflAtor la arhivele din Budapesta (O. L., Fond 1526, Mini gynj
-temny Az erdiAyi rominok 1848-49 vi mozgalomaira vonatkoz6 fratok. K. Papp lifikls
gY6itetn4nyc) i face parte din colecjia de documente privind anul 1848, a Institutului de
Istorie al Fi/ialei Acaderniei, Cluj-Napoca Foto 1 234-1 236 . Va apare In Revolulia de la
1848-1849 din Transilvania, vol. 3, doc. nr. 20. Cu muljurniri pentru permisiunea reproducerii
lui anticipate.
445
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
LA LUMINA ISTORIEI
SI A LIBERTATII"...
113
SIMEON BARNEJTIU, RAPORTURILE ROMANILOR CU UNGURII I PRINCIPIELE
LIBERTATEI NATIONALE DISCURS ROSTIT LA 2/14 T1AI /N CATEDRALA
BLAJULUI
Frati romani 1
Cine s nu se inchine inaintea Inaltimii omenesti, cin.d se uit la

aceasta adunare maseata, care face sa salte de bucurie mima fiecarui
roman bun si insufla respect i spaima celor ce nu vor libertatea oamenilor
urasc pe romani 1 Cine va mai putea zice ca romanul nu doreste o stare
mai fericita, c pe el nu-1 raise& nici versul cel dulce de libertate, nici chiar
sentinta de moarte, care i se prepara in adunkrile unguresti
Ce judecati, fratilor 1 au daca presimtesc rindunelele apropierea verii
si a iernii, i animalele fortuna cea grea, i daca. unii oameni li spun rnai
inainte chiar si ora mortii, o ginte Intreaga sa nu presimta pericolul ce i se
ameninta, un popor Intreg sa stee nemiscat ca piatra, cind li bate ora
romfinilor fericirii i sa taca ca un surd si mut, and i se trage campanal de moar-
a Want te ? Aceasta ar fi un lucni in contra naturii si de tot cu neputinta.; inima.
totdeauna romanilor a batut totdeauna pentru libertate, i iaca-i vedem i acum,
pentru cu multa bucurie, cum s-au desteptat, i cu ce uniune minunata s-au legat
libertate" c nu vor mai suferi ca sa-i calce In picioare alte natiuni ; ei se adunara
cu cuget de a-si vindica drepturile, care le usurp& ungurii, sacuii i sasii de
cente de ani, i ca sa-si apere de perirea viitoare acel drept neinstrainabil,
de care nici gotul nu cuteza a se a tinge, nici [h]unul cel salbatic, nici turcul
necredincios, iar acum cei unguri liberali ne-o spun in fata, ca vor iee
astazi, in epoca fratiei si a libertatii.
5i cine sa nu se miste acum, care popor O. nu se aprinda de acest
spirit dumnezeesc, ce anunta caderea servitutei la toate popoarele, renaste-
rea Europei prin libertate ? lac& si Viena Inca i se Inchina, i preabunul
nostru Imparat Implini dorinta poporului, dindu-i constitutiune In 25 de
Constitulia zile ale lui Prier2 ; cit schimbare, ce bucurie t Acum nu mai e censura :
imperial6 a pierit arnica Intunericului, dinaintea razelor libertatii i patroana despo-
din tismului s-a stins cu rusine din Imparatie ; de acum Ina.inte nu va mai as-
13/25 aprilie tepta scriitoriul cu lunile i cu ani intregi dupa oarecite foi, care le dedese
In mina unu omoritor de minte omeneasca.; nici poporului nu-i va mai fi
oprit a se uita in cartile diregatorilor ; nici a descoperi scaderile guvernelor
cele stricatoare fericirei omenesti nu-i va mai fi pacat ; privilegiile i monopo-
lul vor cadea ; dupa titluri numai secii vor mai umbla ; legile i judecati/e
se vor face de alesii popoarelor, dar nu Intru ascuns, ci la vederea tuturor ;
miscarea metropolei e miscarea a toata Imparatia.
446
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Stitt ce schimbare se facu si in vecina Tara Ungureasca de vreo Sakti bare
dou5. luni incoace. Astazi nu mai slat legate miinile ungurilor, cum credeau si In vecina
ei c5. erau legate mai inainte, de guvernul din Viena. Ei au acum muniste- Tara
riul lor ; singura persoana imparatului ca Rege ii mai leaga de imparatie. Ungureasca
Asta insa nimic nu-i impedica, ca sa nu sboare cu rapejiunea vulturului
catre tinta doririlor unguresti, atre opul cel mare al unguririi tuturor po-
poarclor. Ei au publicat ca vor sa reverse bunatatile constitutiunei peste
toti locuitorii tarii, fara cautare la religiune sau la nationalitate ; toti locui-
torii tarii, zic ei, vor avea voie i iertare s5. vorbeasca, sA serie, sa se apere
descopere sentimentele in once chip legiuit, adec5, censura nu va
mai fi, ci va fi libertate de tipar pentru toti. Minitrii Ungariei nu vor gu-
verna tara numai (WO. capul lor i dupa placerea lor, cum fac minitrii sta-
telor despotice, ci o vor guverna dupa legile, care le va pune tara In diet& :
si daca s-ar abate cu guvernarea de la legile si de la scopurile tarii, atunci
vor fi raspunatori, adeca se vor trage la judecata ca si alti raj, i vor fi
certati dupa masura relelor ce au facut. Apoi dieta nu se va stringe numai
atunci, ciad i se va parea principelui, ci in tot anul ; i la dieta nu vor
trimite deputati numai nobilii oarecite urbi si sate, ca pina acum ; In
dicta nu vor sedea numai comitii, baronii, prelatii i episcopii, ci vor alege
vor trimite deputati toti oamenii, care vor avea calitatile cerute de lege ;
aceasta pentru aceea va fi asa, pentruca de aici Inainte toti oamenii vor Toli
fi cetaterti liberi ; pin& acum numai nobilii i popii catolici erau liberi i oantenii
oarecite urbi i comunitati de unde urma ca numai acestia puteau trimite vor fi
cleputati. Tot din asta cauz5. a libertatii tuturor, de aici inainte greutatile cetijeni
tarii le vor purta toti oamenii, vor da dare toti, i ostasi ; i vor lua parte liberi
la facutul calilor ; de la greutatile aceste nu vor fi scosi nici domnii, cum era
pina acuma. Se va ridica o banca national& pentru inaintarea, inlesnirea
iaflorirea industriei si a comerciului In toate partile vietii de stat. Dar
mai e Inca un lucru minunat, de care si mortii Inca vor &ilia de bucurie
In morminte, ciad se va infiinta si pe pamintul Ardealului ast lucru e ster- stergerea
gerea iobagiei. Libertatile aceste mari se vor serie toate in cartea constitu- ioblgiei
tiunei pentru mai mare tarie, si pe constitutiune vor jura si ostasii. Mara
de aceste lucruri minunate, ministeriul a mai publicat Inca un punct :
un junco Ardealului cu Tara Ungureascd. Ce ferbere si ce turburare a casunat
in tara uniunea aceasta, nu e de lipsa a mai spune, ca o stiu toti, asta ins&
bine sa o insemnam, ca acea.sta uniuni nu e nimic mai putin, decit canto- Dar, afari
pirea, care o doresc ungurii demult ; adeca ungurii vor, prin uniune, sa de aceste
stearga deocamdata privilegiile Ardealului i impreuna cu privilegiile sa lucruri
stinga pe toate popoarele neunguresti, ca sa faca din toate numai o natiune, minunate
care. sa se numea.sca natiunea cea mare fi tare ungureascd. Ungurii leaga
toate bunatatile victii constitutionale de uniunea cu Ungaria ; ei zic cA In
uniune se cuprind toate i c5, f Ara ea nu e cu putinta nici o libertate. Si
acum uniunea asta e la usa ; ce s5. faccm ?
Ca sa-mi pot da parerea, cum sa iasa data gintea noastra din acest
labirint, In care o au bagat ungurii lnainte vreo noul cente de ani, si tot
947
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Raporturile Mai mult o inclicesc, va rog, fratilor 1, dati-mi voie, ca sa spun mai Ina.inte
romfinilor pe scurt raporturile romanilor Cu ungurii, de dud slut sub donmirea ungu-
cu ungurii Teasel, pentru ca eu consider pe doua popoare ca pe doi oameni; precum
la lumina doi oameni nu se pot ajuta unul pe altul, daca nu-si cunosc lipsele, nici nu
istoriei si a se pot feri unii de alfil, daca nu-si cunosc firea si caracterul, chiar asa vin
libertAlii ..." de a se considera s'i doua popoare. Dati-mi voie ca sa. arat ce legatura este
Intre nationalitatea si libertatea, cultura, chiemarea s'a toata viata.unui po-
por, ca de aci sa cunoastem, ce sa. judecam de uniune s'i ce sa judecam de
libertatea aceea, ce ne-o promit ungurii pret pentru nationalitate. O! de
v-ar face cuvintul meu, ca asa sa. simtiti cei 944 de ani ai u miliriiromnilor,
cum simte serbul o zi de domnesc, in care a lucrat de dimineata pin& seara
flamind, ars de sete si batut ! 0 ! de v-ati infiora de aceasta. lesinare lung&
a natiunii noastre, ca si ciad ar fi cazut numai ieri la rlul Capusului domnul
nostru Gelu I Atunci eu sper, ca la lumina istoriei si a libertatii va peri si.
naluca uniunii, cuna pere negara dinaintea soarelui, acea 'Iliac& ce ne ame-
ninfa moarte national& dupa o lesinare Indelungata. Jara experienta parin-
tilor nostri cea de o mie de ani ne va arata ce cere astazi de la noi onoarea
natiunii romane, si ne va Invata totdeodata ce sa facem, ca O. punem
fundament sigur la fericirea gintei noastre pe viitor I
VI. Senatus et Populus Romantic beneficii et injuriae mentor esse
Situalia solet. Coeterum Boccho, quoniam poenitet, delicti gratiam facit, foedus et
la venires amicitia dabuntur cum meruerit" (Sallust, lugurtha, cap. CIV) ; adeca
ungurilor Senatul fi Poporul Roman fine minte facerea de bine 0: nedreptatea; lui
pe pAmintul Boch, fiindcil-i pare rclu, ii iertel fdrildelegea, fedul fi amiciiia i se vor da,
romkilor and le va merita" ; ca aceste cuvinte raspund romanii regelui Mauretaniei,
chid cerca acesta uniunea ca romanii si amicitia lor. Cam asemenea, mi se
pare, s-ar cadea cu putina. distinctiune, sa raspunda si senatul si poporul
daco-roman, cind li chiarna ungurii la uniune pe romani. Asa e, senatul si
poporul daco-roman Inca fine minte facerea de bine si nedreptatea, chiar
de i-o ar fi Wilt cineva inainte de o mie de ani. Senatul si poporul daco-
roman fine minte, cum a intrat ungurul Tuhutum in patria noastra.
mai intli ca o vulpe, dupa aceea ca barbar cu razboi, fail sa-i fi dat
romanii vreo cauza de razboi ; fine rainte cum a cazut domnul romanilor
chip& o lupta. singeroasa, si cum au legat ungurii Cu romanii alianta de pace
prin juramlnt, care ungurii 1-au calcat de multe cente de ani. Senatul
si poporul daco-roman fine minte cum au luat ungurii pamintul romani-
lor din Timis, s'i dintre Mures si Tisa. Senatul si poporul daco-roman n-a
uitat ca numai de la incursiunea ungurilor se trag toate rebele, care le safer
ardelen.ii de o mie de ani ; de aici se trag si suferintele rominilor din TimiS,
diatre Mures si Tisa, de la descalecarea ungurilor pe pamintul Daciei pin&
In ziva de astazi 1 Senatul si poporul daco-roman fine minte ca ungurii
si atunci Inca faureau catene pentru romani, ciad acestia isi vassau singele
pe sesurile Moldovei si ale Romaniei in luptele cu turcii, cei mai neimpacati
dusmani ai natiunii unguresti ; s'i acum iara urzesc plan nou ca sk-i cuce-
reasca. !
448
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Ina cita mirare trebuie sA ne cuprindl, fratilor I cind ne aratA.
istoria c ungurii nu erau atit de sllbatici, chid venir asupra pmintului
romnilor, cum s-au fcut dup. aceea, mai tirziu ; cum c ei, putem zice,
sunt mai barbari astAzi decit Inainte de o mie de ani ! CAci ei, chip& ce
cistigarl btaia, nici mcar la atita nu-i constring pe romni, ca s-lcunoascl
domn pe Tuhutum, ci romnii si-1 aleser domn de buna voie in locul dom- 5i pe la 1291
nului lor celui czut ; ei nu le iau nici pmintul, nici drepturrle politice, nu-i ungurii
constring la datini barbare. Ci chiar din contr, ung-urii se fac crestini fac legatur
dup legea bisericii rsritului, de care se tinea toat biserica romnilor ; de pace
ei fac legturA, de pace cu romnii i de egalitate, asa cit si pe la 129 1 cu romanii
Ina ii vedem seer d impreun cu rom.' nii in dieta pail, i impreura judecind o de
asupra lucrurilor pmintului ; romnii locuiesc pe acest timp In districtele egalitate
lor romfinesti nesuprati de nimeni, pentru c5, ungurii niciodat n-au um-
plut tara, peste care Isi aroag domnire, ei au fost totdeauna mai putini
la n.umr, i nici nu le trecea prir cap ca s persecute nationalittile celelalte,
ba IncA tefan, cel dintii rege al ungurilor, zice c5, regnum unius linguae
imbecille est. Atit erau de toleranti ungurii pe acele timpuri ! Plcat frisk
c acea.st purtare blind a ungurilor nu tine mai mult cleat ca.m pina pe
la 1291. De aci incoace ei Weep a fi tot rnai tirnosi atit cu poporul, eft
catre alte natiuni, incit pe la anul 1437 poporul nu mai putea suferi Pe la 1437,
batjocurile rnarilor unguresti, alearg drept aceea la arme, ca sA stoarc mai marii
cu puterea respectul, cu care ii erau datori domnii pnaintesti ; i Intru ade- ungurilor
vr, putea s cread cineva, c marii unguresti vor cugeta cura O. lmpace au fAcut
inimile nemultumite, prin ridicarea relelor apstoare ; ci ei lucrar chiar Unirea
In contrl, c5. fcurl sfat Intre sine, ca s5. stirpeasc5. pe popor, nu cauzele celor trei
rului. Mijlocul cel mai bun la acest scop 11 aflar maimarii ungurilor In naliuni"
unirea celor trei nafiuni, a nobililor dimpreun cu s5.cuii i cu saii.. Cind contra
s-ar fi unit ttarii cu turcii asupra romfinilor i ar fi mai chemat la acea poporului
uniune Inc pe un popor minator de oameni, n-am trebui s5. ne mirm ; care Si
dar chid vedem c se uneste astfel floarea unei natiuni crestine asupra nutre,te
poporului crestin care o nutreste in pace si o apr in rzboi, de aceasta f; !pia:pearl
ne mirm. Nimenea nu poate s5. ne spun relele, ce s-au vrsat din ast
Rain& Inveninat preste tot poporul i In parte preste natiunea romnl. in rhboi
Durerile lor noi numai atunci le-am putea cunoaste, chid s-ar scula ro-
m'nii din morminte cu lacrimile pe fat, care le-au stors uniunea celor trei
natiuni de la anul 1437 pin5. acum. Ajunge c, uniunea aceasta n-a fost
decit o conspiratiune In contra poporului, care face si accept legi si in-
stitutiuni inimice liberttii lui, i privegheaa cu ochi neadormiti, ca s5, nu
i se mai road catenele servitutei.
Ina nu nscuse VerbSczi pe lume, i uniunea celor trei natiuni
lnflorea nobilii cei mari dimpreual cu slcuii i cu sasii jurau, mai In tot
arkul, c5, nu vor suferi niciodat ca poporul s ajung5, la drepturi egale In Decretul
tara. Dupa ce vzu lumina zilei acest advocat al tirniei, care nu trebuia s Tripartit
iasa niciodat din iad, cele trei natiuni Indat5. 11 cuprinser cu bratele al lui
deschise i Arutar legile lui ca evanghelia dreptAtii pre plmint ; ci poporul Verbczi
449
32 c, 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
se imbraca. In jale, caci Tripartitul pentru popor nu e evanghelie de bu-
curie, ci ingerul mortii celei mai rusinoase in jugul aristocratilor.
Mmice,te IX. Decretul Tripartit asa se cheama cartea legilor scrisa de Stefan
personalitatea Verbczi, despre o parte nimiceste personalitatea poporului, facindu-1
poporului", serb domnilor pentru totdeauna, iar despre alta parte li rapeste mijloci-
facindul rea de a-si cistiga cele de lipsa spre traiul vietii (Deck'. Trip. p. III. tit.
erb domuilor 30, 7) ; i asa ii stoarce toate puterile, ca sa nu se mai poata scoate din
servitute. Pe popor 11 imparte In nobili i rustici, nobililor le d drepturi
putere nemarginita preste popor, WA de nici o datorie care acesta, iara
datoriile le 1ncarca toate in spinarea poporului ; pe popor 11 desbraca de
drepturile omenesti si tija toat puterea de a se apara in contra cruzimii
domnesti, zicnd ca rusticul nicidecit nu se poate legiui cu cel nobil
(D.T. part. III. tit. 31) ; poporului nu-i este iertat alege judecatori
alti diregatori, cum aleg nobilii ; judecatorul lui e domnul sail, care 11
mina toata ziva. Acosta lucra Cu el dup plicerea sa, ca, nu e nimenea,
care sa-1 apere de dinsul ; apoi la comitat il judeca iara tot domnii p5.mln-
testi, i asa mai sus, pretutindenea, tot judecatori de aceia slat pusi
asupra lui, care slut jurati a nu suferi ca sa se ridice din pulbere vreodata.
Pentru popor nu vorbeste nimenea nicaieri, caci el nu exista ca popor. in
adunarile marcale3 si In cele de tar& nobilii nu vorbesc de popor, WI nu-
mai de oamenii lor (az in embereini ). Poporul drept aceea e condamnat prin
lege, ca sau s sufere once nedreptate i-ar face domnii, sau sa-si rasbune
Legea care asupra lor Ural:1We, ciad poate. Ca O. nu poata sap, nici Intr-un chip
a legat de furia domnilor acest popor nefericit, legea 1-a legat de glie (glebae ad-
poporul scripsit ) (D.T. part. III. t. 25, 2) si prin aceasta masura i-a asigurat pe
de glie" domni, ca s poati face ce vor voi cu poponil, fiind convinsi, ca nimenea
,,pentru nu va cuteza sa-i dee loc de scapare, cind va cadea In acea faradelege, ca
eternitate..." sa paraseasca locul domnului sa.u. Nu se multumeste legea n.umai cu attta,
ca-1 leaga de locul domn.ului su, ci Mara de aceasta 11 supune domnilor
pamintesti cu rusticitate absoluta pentru toata eternitatea, ca sa nu mai
aiba nici o raz de speranta, ca doara vor sapa de jug oarecind macar
nepotii sau stranepotii Ion. (Decr. Trip. p. III. t. 25, 2).
Privilegii X. Prin legi de aceste si-au ridicat ungurii constitutiunea lor cea fai-
pe ruinele moasa, paladiul privilegiilor sale, pe ruinele libertatii poporului. To puterea
libertAtii constitutiunii unguresti numai nobilimea are drept de a pune legi cu popii
0000 rulu i" cei mari i cu oarecite urbi rau reprezentate ; poporul e scos afar& cu
total, el e dator numai Cu ascultare oarba, cu supunere pasiva. Nu se MI
nici o in.stitutiune rea In dreptul roman si In legile barbarilor, care O. nu o
fi luat ungurii in constitutiunea lor ; ordinatiunile i decretele regilor ungu-
resti sint documentele barbariei celci mai de jos. Constitutiunea ungureasc
cea egoista i inimic libertatii poporului nimiceste industria si comertul,
st Inge artele si stiintele ; scoalele, care stetera pin acum to tot tinutul coroa-
nei unguresti, n-au fost decit cuiburi de nestiinta si de despotism aristoc-
ratic, In care s-au crescut impilatori de popor. Subt aceasta constitutiune
s-a stins pe incet i religiunea cea crestineasca a caritatii fratesti ; ba, dad.
450
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
compara cineva legile cele rapitoare de proprietatea poporului, daca compara. Aristocraiii
serbitutea, care inca Sta, cu purtarea ungurilor ciad au venit ca barbari In supun la
acest pamInt, afl c religiunea crestina n-a adaus nimic la Imblinzirea rrbitute
baticiei aristocratice ; din contra, ei, Indata ce se facura crestini, Incepura pe ungurii
a-i supune la serbitute si pe ungurii lor, care, fiind pagini, erau liberi. Nu lor"
afli la unguri nici un Ambrosiu, nici un Crisostom, care A, apere proprieta-
tea poporului s't a vaduvelor In contra Imparatilor si a aristocratilor ;
din contra, episcopii i prelatii unguresti sed In diet& Impreuna cu aristoc-
ratii, de pun legi asupra poporului, tin judete domnesti, ca ceilalti aristoc-
rati, cu dreapta dau binecuvintare poporului, iara, cu stinga li bat
ca domni parnintesti. Cine nu stie ca curtile episcopilor catolici slut locuri
privilegiate de tortura, dar cine ar cuteza sa zic, c unele purtari ca
aceste ale lor ar fi lucruri nelegiuite, ciad slut intemeiate toate bine pe
constitutiune, pe Tripartit, pe uz de cente de ani, pe privilegii, pe di-
plomate regesti i Imparatesti ? Verb&zi
Verb6czi numeste i gintile, pe care le fulger ca anatema rus- pe popor
ticitatii eterne si a acestui despotism Infricosat ; el zice ca unii sint n da legat
unguri, sasi, germani, bohemi i schiai de legea cretina, altii-s romani, In mfinile
ruteni, slrbi i bulgari de ratacirea grecilor s.a. Dar fie deajuns aceste aristocratilor
trasuri, ca s cunoasc ce este serbitutea i acei ce nu i-au purtat nicio-
data greutatile, ca sa stie toti cum se fac legiuite i faradelegile cele
mai mari, cind slut aparate de legi ; cum calca In picioare dreptul ungu-
resc pe o multime de ginti, cum le desbraca de demaitatea omeneasca,
cum le rapeste toate mijloacele de cultur si de aparare, cum d toate
bunatatile i onorurile tarii aristocratilor ; iara pe popor 11 incarca Cu greu-
tati si-1 da legat In miinile aristocratilor, ca pe o vita I
SS. ne Intoarcem acum de la aceste legi i institutiuni de jale pen-
tru popor i de rusine sempiterna4 pentru aristocratia ungureasca, sA. ne
Approbatae
Intoarcem catre acel mormInt, ce se numeste Aprobate i Compilate, In
et Compilatae"
care zace natiunea noastra din Ardeal ; s culegem oarecIte flori galbene
,,acest
din florile mortilor, care cresc pe acest mormInt Infiorator, ca sA. le dam
mormInt
romnilor, care vreau s vinda limba i nationalitatea roman& pentru
fnfiorator..
tatile uniunii unguresti, puna. cocarda. la piepturi Intni aducere aminte
ca au conlucrat la Ingroparea natiunii lor Insati. intr-un loc Aprobatele
declara pe natiunea romana scoas din numarul statelor tarii Cu aceste
cuvinte : Cu toate ca natiunea roman& In patria aceasta nici nu s-a numa-
rat !litre staturi, nici religiunea ei nu e una dintre religiunile cele recepte,
totusi pina and vor mai fi suferifi pentru folosul f dru, statul bisericii
romane sa se tina de acestea"*. intr-alt loc zice : Cu toate ca nafiunea
remand s-a admis in patria aceasta pentrubinele public, totusi neluind amin-
te la starea sa cea de jos"* ; intr-alt loc zice : Ca pe romani numai pina
atunci Ii sufer in tara, pina chid le va placea principilor i locuitorilor,
ungurilor, sacuilor i sasilor ; cei ce se tin de secta romnilor sau greci-
lor, cari in timpul prezent se sufer, Ad chid va placea principilor si
locuitorilor farii" ; Fiincica nici religiunea natiunii romane Inca
951
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Legile nu e dintre cele 4 religiuni recepte"". in urma acestor legi numai atit
acestea, mai adaug, ca legile acestea, dupd care se guberncl Ardealul i astitzi,
i Diploma s-au intaxit la staruinta celor trei rtatiuni si dupa venirea, Ardealului sub
Leopoldmd domnirea casei austriece prin asa numita diploma. Leopoldina. ; i ro-
le-a !Marie 'Milli se scoasera din nou de la toate diregatoriile, declarindu-se de neabili
la staruinla numai pentru c slat romani, cu aceste cuvinte : La toate diregatoriile,
celor trei cari sint de lips spre administrarea politiei, sau a dreptatii, sau a econo-
naliuni miei, ne vorn folosi cu indigent transilvani, adic cu unguri, sacui i sasi,
fail de nici o cautare la religiune, si de cite ori se va tntimpla sa. fie In
vacanta vro diregatorie, niciodat nu vor precumpani natiunile cele
straine, sau acele, pe care ei, dimpreun cu noi, le n.umara intre straine,
neabili la purtarea diregatoriilor".
Anatema
M.O. anatema Infricosata asupra unei natiuni Intregi. Ci, inainte
fnfricopti
de ce as deslusi cum a patruns acest fulger prin toate clasele na.tiunii romane,
asupra
nu pot sa nu observ, ca. ungurii nu se multumesc numai cu cit lipsesc
unei
de libertate pe natiunea romana, ci Inca. o i calomniaza, zicind chiar
naliuni
prin organul legislativ, ca e o natiune de jos, si aceasta o zic numai des-
Intregi"
pre romlni, Cu toate ca, se poate zice pe aceste timpuri si de unguri,
precum si de alte natiuni, care gem sub aceste legi draconice ; pe aceste
timpuri barbare nu se poate lauda cu cultura sa nici o natiune de sub
coroana Ungariei ; nu se poate lauda nici cu cultura aristocratilor, care nu-
mai Intr-aceea sta ca. aceia se nutreau si se imbracau mai bine declt
poporul, si erau deprinsi mai bine la maiestria de a Impila poporul ; nici cu
cultura poponilui, pentru ca poporul era desbracat de libertate, care e con-
ditiunea cea dintli a toat cultura omeneasca ; ci daca se alegeau niste
barbati din oarecare natiune, cum au fost Corvinii, cum au fost Mihai-eroul,
Stefan-cel-Mare, i alti romani, de care s-au mirat si parte s-au temut con-
temporanii, se mira. si se va mira toata posteritatea, cu unii ca acestia s-a
putut gloria pe drept natiunea care i-a nascut, cuna se poate gloria fiecare
mama. cu fiii sad cei Intelepti. Cum poate Ins& sa, defaime cineva pe o mama
nobila ca aceasta, far& sa cad& insusi In judecata lumii, ca un calomniator
far de rusine ?
Religia Dupa. aceast observatiune ma intorc la influenta legilor unguresti
cominilor spre toat natiunea romana, spre toate clasele ei. Mai trail legea se almc
declarata de bate pe toata natiunea In genere, ca fiind vulnerat toata sa nu IA-
tolerati" mina sanatos Wei un, membru ; apoi se almc de biserica si de preoti,
pe biseric o declara. numai tolerata., pe preoti li supune la toate greuta-
tile, i lipsindu-i de tot ajutorul, numai de la preoti romani pretindea ser-
vicii pentru stat, WI salar si onoare ; demanda ca la once prepus
prinda ca pe niste lotri i furi, caci stia legea cA nu-i va apara nimenea,
fiind oprita natiunea prin lege, ca sA n-aib diregatori din sinul sari ;
asupra arhiepiscopului romanilor da putere fiecui ca sa.-1 caute ca legea
unde va 'rea, zicind ca. n-are resedinta, ca sa-1 cerce la fumul sail. Din
aceste i alte masuri asupra bisericii i preotilor romani au curs riuri de
lacrimi peste toata natiunea, i fnc curg. Daca se mai af1 vreo raza
432
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
de lumina,tn preotimea romanilor i printrinsa In patinae pin& la finitul "nomunicaliunea
secolului al 17-lea, aceea au de a o multumi romanii turcilor, care le mai da rOinAnilOr
de lucru ungurilor, de nu-si puteau executa dup mima lor legile cele In de dincoace
contra romanilor ; i fiin.d deschisa comunicatiunea romanilor de dincoace cu cei
cu cei de dincolo de munti, Ardelenii invatau In Romania, mide se hiroto- de dincolo
neau si arhiepiscopii nostri ; maramurasenii i selagenii i ceilalti romani de munti"
vecini cu Moldova invatau aici, pina ce s-a taiat comunicatiunea cu lace-
Urea razboaielor turcesti i prin alte imprejurari.
Madularul taiat de catre trup nu mai poate UAL i trupul,
taindu-se vre-un madular, patimeste i daca. nu pere. Acest scop 1-au Nobilimea
avut ungurii, adoperindu-se a taia pe nobilimea romana de catre trupul romlna el
national. Cu cartile de nobilitate au vaxsat o sumetie in inima nobililor ro- arm
mani, ca sa creada cum ca sint unguri, gen mai ales decit gentil romani- da nobilitate"
lor ; iar la fratii lor sa caute cu despret, i cind infr in biserica O. se aleaga
de ei. Pe ling& aceasta ungurii purtau grije, ca nu cumva sl apuce
nobilii romanilor la direg5.torii cardinale, s cistige posesiuni maimari
prin dona tiune imparateasca, fie fost cit de meritati pentru patrie, si asa
saapuce la vreo putere mai insemnata., temindu-se ca s nu faca aristocratie
romana. in secolul trecut a fost Mehesi consiliar de curte, si ihi secolul
prezent Alexiu Nopcea cancelar ; cu Mehesi s-a bacheiat secolul trecut, cu
Nopcea se va Incheia poate secolul prezent ; ci i aceste minuni nu se fac,
fara numai dupa ce s-au 15.padat unii ca acestia de biserica, prin urmare si
de natiunea romana si au trecut la catolicism si la nationalitatea ungureasca. un diregAtor
In comitatele unguresti nobilii romani nu pot ajunge la diregatorii, cu toate romin
c cea mai mare parte a nobilimii e romana., in comitate un diregator ro- e raritate"
man e raritate, care face epoca ia istoria romanilor, i numai cite unul
se naste Intr-un secol, ca genii ; I pamintul Flgarasului, e romana toata
nobilimea, iara diregatorii slat secui, afar& de cite un Copaceanu sau Boeru ;
numai In Cetatea-de-piatra., si in Maramures, care se tirteau mai Inainte
de Ardeal, slat mai multi diregatori romani, care se tin Inca de biserica
nationall, dar pe acestia li privegheaza ungurii Cu o mie de ochi i se ado-
pera ta tot modul a-i unguri, cum au ungurit pe Zeicanii, Go/escii,
nescii s.a. din Hateg, ca sa aiba prin cine s stoarca pe popor i sa-i tina
In intuneric pc nobilii romani din acea tara., clac nu pot OA ungu.reasca.
Onoarea nobilimii romane e subordonata pre tot locul sume-
tiei unguresti, nobilii romani la adunarile marcale stau numai pe Mara. RomAnti
La masa verde numai ungurii au vorba si intrare, ca sa proiecte legi t fa adunArile
masuri In contra romanilor ; legile unguresti pe nobilii romani nici n.u-i nu- marcale
mese pe numele natiunii lor, ci numai azon sectn lu atynkfiai", adica
,,fratii nostri de secta aceca", ins& care e aceasta secta ? Para. Indoiala cea
conda.mnata de Aprobate. lata In ce sta fratia ungurilor, ca si credinta
si chiar pe Dumnezeul fratelui sau i declara numai tolerat, pentru ca.
crede Yu Dumnezeul tuturor gintilor, nu in Dumnezeul ungurilor.
Sub atari augurii rele nobilimaa romial. nu va apuca niciodata
valoarea ce i se cade In stat, pentru c valoarea f Ara cultura, cultura
453
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
,,Libertatea fari fara de libertate i libertatea fail de existent i onoare national& nu e Cu
de existent putinta. Ci nobilii romini au inceput a se patrunde de sentimentul
onoare gradului lor celui umilit in raport cu ungurii, caci sentimentul de onoare,
nalionala de se si asupreste pin& la un timp, nu se stinge. Cind va cunoaste acest
nu e cu putiniA" ram nobil al natiunii noastre, ca ramul numai fiind in legatura cu arborele
Inverzeste, despicindu-se de catre arbore, nu mai Infloreste ?
Daca Ii bate anatema aceasta politica si pe preotii romanesti,
de care tot mai aveau frica ungurii c le vor raspunde cu anatem preo-
tea.sca, asa eft trebuia s se apere prin lege de ei (az oldh popdk ne afu-
Poporul riszdljanak )5 daca ii bate bruma constitutiunii unguresti chiar i pe
pe care nu-1 nobilii romani, care au asemenea drepturi cu ungurii aristocrati, ce vor
apr face acesti aristocrati Cu poporul, pe care nu-1 apark nici o lege, dupa
nici o lege,
ce 1-a desbracat de demnitatea personall si de proprietate nsi legea,
sau iobagii... ceea ce i-ar fi datoare Cu aparare ? Iata, c dupa ce li scot pe iobagi
asa se cheama acum poporul aservit /a sapa, la secere sau la alte lucruri,
Ii pun coarda ca de aci in Veza ; spanii i judetii domnesti li mina cu alu-
nul dindarat, de se Inalta pulberea in urma lor, ca in urma carelor ce fug
pe drumul terii ; chid e barbatul la carat de gnu, de fin, de vin domnesc,
sau Cu aratrul in alodiul domnesc, atunci femeea e In curte la cernut, la
dires, la scos de cinepa, la tors ; casa colonului e ramasa numai in grija prun-
cului din leagan ; cind e timp frumos, colonul lucra la domni, cind plena
vine la lucrul sau, atunci ziva numai jumatate i se stie ; cind a finit
Greutljile mcml domnului, in desert isi arunca i el saminta In pamint, pentni c
care le acum a trecut timpul samanaturii ; ciad vine acasa de la domni, atunci
sufereau 11 mina la drum si la comitat i la postarii, apoi cind s mai faca
romnil popii, ca nici fara pop nu poate fi ? Cine am avea inima de a purie pomi
de atftea si a planta vii ; fijad astfel ingreunat, cine s-ar indemna sa infrumseteze
secole pamintul cu gradini, cind stie ca numai atita pofta domnului sau, ca
le ice cu puterea cind va vrea ? sa tacem prestatiunile cele multe :
Craciunului, mielul Pastilor, puii i ouale i cupele de un.t i zeciuelile ;
s trecem cu vederea vacile cele grase i pelle de vulpi, care le da mai
inainte popii romanesti. Daca nu-si poate inchipui cineva greutatile care
le sufereau oarecind iudeii de la faraon in Egipt, s se uite la faraonii
din Ardeal, cum nu se mai multumesc acestia acum cu ziva de lucru,
ci dau cu ruptul claile, de e constrins colonul a face ziu din noapte si a
lucra Cu toat casa sa, ca sa poata plini numarul cel preste masura.; sint
aristocrati care i bag& In jug pe oameni i grapa cu ei I
iTrbariul Cum au trecut lns atitea secole peste unguri, fr sa ridice greuta-
cel nou tile aceste de pre umerii poporului I Dar ce vorbesc eu de ridicare, au nu-i
vazuram numai in dieta din 'Irma, cum se intreceau ca s rapeasca cu urba-
riu nou de la popor i proprietatea care o are ? In Germania incepe a se
sterge servitutea Inca pe la anul 1688, in Prusia se scoate de sub domnesc
proprietatea colonilor Inc pe la inceputul acestui secol, dar ungurii i-ar
VI vinde i astazi pe oameni, daca n-ar fi fost Iosif al II-lea ; nici macar de
stergerea aviticitfii n-a vorbit nici un ungur In vreo diet& din Ardeal,
454
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
pina la baronul Dionisiu Kemnyi, ci plrasi i acesta dieta cu Mima frinta ,,Stergerea
de durere, caci n,u puta s5. scoata nitnic la cale in contra multimii domnilor serbitutei
plmintesti. Schimbarea, care o proiecta dieta ungureasca pe la anul 1832, cea de astlzi"
era sa-1 viuda a doua clara pe popor la domaii pamtatesti ; si stergerea
serbitutei cea de astazi o Invenineazi cu uciderea nationalitatii 1
Cu toate acestea ungurii nu se credeau asigurati deajur s din, partea
romn.ilor numai cu uniunile Incheiate pina acum, pentra ca cea de la
Asculeu fusese prea liberal& per tru romlni, uniunaa celor trei natiuni
numai pe nobilii cei Mai de frunte ai romlailor ti tasase la complot, iara
cealalta nobilime romana era legata de natiunea si biserica romin5., cum este
astazi ; deci dula intrarea reform34iunii In Ardeal atita lucrara ungurti Sub
pita& ce-i trasera pa romlni la t'aluna religioasa cu sitia, de titear& Cu uaitarii influenfa
mai bine de o san. de ani, iara ca reformatii sau calvinii aproape la dota unitarianl
cente de ani. Multe altura da a suferi romana de la unguri pa acest timp, si calvina
multi romini de f mate Se lepadara atunci de legea i limba parinteasca si se
f5.cura unitari, calvini i unguri. Pe aceste timpuri trimateau ungurii pe la
romlni cercItori din casa in. casa, si la care romlai n.0 afla olla cu carre
la foc, pu acela II padapsaa ; pa acest tim? ti fIceau pa papii romlnesti sa
ierneze cinii domador; i protopopii purtau pa amen pa suparintendentul
calvinesc cartile bisericesti se traduserl de pe limba scheeasr.:5. In, cea
rornina, si le f&ceau rotulador i alte carti ca dogmate reformate in timba
romana, ca s5.-i poata unguri m'A usor ; asta tasa avu armare fericita pentrit
romni, peste voia uagurilor, e& Se SCO3.Se limba schaaasca din biserica
romana si hita cea nation3.15.. Ce minuae t cl. ro mlaii, i expatriati de
Aprobate, i In asta forma asupriti isi titula Inca si pa aceste timpuri pute-
rea judeatoreasca In judetele protopDpasti si puterea legislativa in sitioade ;
document, ca au avut od3.t existent& i vial nationall : fie ca si lacera.-
rile ungurilor cele de astazi, sa Se fringa In credinta rotulador catre natio-
nalitatea lor si in barbatia lor 1
Catre finitul secolului al 17-lea calamit5.ti1e romanilor Intrec O, titinii
toata ~tira, poporul se strlmbase de jugul cel greu, nobilimea romana neauzite
Inca n-avea mai nici un folos de privilegiul uobilitl$ii, ca aristocratii cei mari perifi din
o despoaie de proprietate ea puterea, o asupresc si o batjocoresc, si n.obilii istorie"
rom5.ni, nestiind ungureste i neavlad apar5.tori alesi din mijlocul lor, nici
la dieta, nici la comitate, scaune si magistrate, nici la curtea principilor pe
nimenea, nicaieri nu se pot apara. Romanilor nu le era iertat a umbla la
scoall, fii nd servi i legati de pamint ; abia se patean rascumpara unii,
pentru ca sa se faca preoti, dar si ca preoti inc& n-aveau nici o prerogativa,
care sa-i scuteasca de anatema Aprobatelor. Iertarea decimelor de la princi-
pele Bethlen. i alti, de-i si usura patita, dar nu-i patea apara de batjocurile
marilor un.guresti ; In Ajad nu era iertat nici unui preot rorninesc a intra
sa. boteze si sa ingroape ; su zice, ca doi preoti romini mtaind purcii domnilor
la cimp, fin& Intimpinati de arhiepiscopul Teofil ; acei preoti vazind ca e
arhiepiscopul, cazar in. ganunchi i lacrimind. strigara : Sfintia Ta, aju-
ta-ne, ca gatera de parit 1" Dar cum putea O. le ajute, ciad principii ref or-
455
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMiNI
mati 11 ficeau si pe arhiepiscopul romnilor si boteze cfi In loc de pranci,
si (lac& nu voia, 11 biteau cu toiege cu via& de bou, cum au ficut cu arhie-
piscopul Saya. 0, timpuri barbare 1 0, tirlaii neauzite 1 Periti din istorie,
stingeti-vi, din memoria oamenilor, ca si nu mai cread& cei viitori c5. ar
putea degenera familia omeneasc la atari ailbiticii 1
Ci 85. vedem anumit cum se desfisoar din aceste catastrofe un raport
non Intre romini i unguri.
Sept XXII. Chad se luptau romnii cu calamititile aceste, ungurii catolici
domnirea ardeleni InCA scipitaseri foarte tare i scizuseri cu numirul sub doranirea
casei de principilor reformati, nu puteau scoate nimica la cale nici In diete, nici
Austria ... airea In favorul catolicilor. Deci ei se folosiri. de imprejurarea cea favori-
toare, In care se afla acum supt domnirea casei de Austria, si chernari. pe
romini la uniune noui., legindu-le toate drepturile, privilegiile
bisericii catolice, daci vor prsi catolicismul sau ortodoxia bisericii
tene i vor imbritisa catolicismul bisericii apusene. Asa rominii, ca
scape de batjocurile cele multe, se plecari de acceptar& aceasti uniune ca
ung-urii, zic intr-adins cu ungurii, nu cu Roma, pentru ci. credinta catolic
usurarea rominilor nu era scopul ungurilor, ci aceste erau numai niste
Imprejuriri favoritoare, de care ungurii se bucurau si se foloseau ca de impre-
jurarea domnirii austriace, ca poati. trage pe romini tu partea lor,
c5. nici nu-i durea de sufletele rominilor, nici nu le doria fericirea, ci
durea numai de aceea, ci ce poarti protopopii rominilor pe umeri pe super-
intendentul calvinesc si nu pe episcopul de la Alba-Iulia, sau pe rectorul
iesuitilor din Cluj ; de aceea zisei, ci. uniunea aceasta au ficut-o ungurii
singar pentni binele lor, nu In folosul rominilor, i cu aceasti. declaratimie
asigur pe toti custozii Sionului (Oat& pentru totdeauna, ca al nu se teami,
c5. voi si. mi ating de natura cen dogmatici a uniunii, clad o cern numai
din respect politic, ca un raport profan futre unguri i romani ; numai despre
uniune In acest inteles zic eu, ci Strigoniul o a rnotivat in favorul bisericii
unguresti i spre subjugarea i ciderea celei romine ; Strigoniul o a plantat
In mima impiratului Leopold si a rominilor ; Strigoniul o a udat prin iesuiti ;
Strigoniul o a crescut ; Strigoniul o a si smuls dupi aceea tot prin iesuiti
din inimile unei pirti a romnilor i poate el tot Strigoniul o va smulge
si din inimile celeilalte pArti, daci. nu se va lisa de metropolituri., de pro-
tectorat, de primatie i suprematie i de once domnire i influenti asupra
Uniunea bisericii rominilor. Sub Juana protectiune a acestui Strigoniu fabrica iesuitii
religioas3, diplome false ; scoteau rescripte de la curte si bule de la Roma pentru noua
o subjugare subjugare a bisericii romine sub titlul de episcopat al Figirasului ; numai
a bisericii simplicitatea preotilor romini apiri. demuitatea metropoliei rominilor,
romAne" de u-a apus en totul, ci uu War& Intru nimic atari bule i rescripte, ci con-
pe plan tinuar i dupA uniunea acea.sta, ca i inainte de ea, a cinta In toate biseri-
politic cile romine tot pe arhiepiscopul lor, ca i mai nainte. Ce folos putea si. aibi.
Roma, desbricind de demnitatea arhiepiscopeasci pe arhiereul rominilor,
care acum ti tatAr iseri. legiturile cele naturale i ca legitura religioasi, daci
nu lucra Strigoniul unguresc la umilirea bisericii romnesti ? Eu cred ci
456
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
asta nu o facea nici curtea Imparateasca, nici Roma, dar Strigoniul manu-
ducea toate lucrurile uniunii la curte si la Roma, si Uri influenta i voia
lui nu se facea nimic In lucrurite bisericii romane, cum nu se face nici astdzi. MI flat fna
SA zicem Insa, fiindcd romnul line minte facerea de bine fi Uniunii
nedreptatea beneficii et injuriae memor esse solet, s. zicem, cum ca din binele i aul
fintina uaiunii au curs niste mijloace materiale pentrn romani, cu care
nu putin s-au ajutat, fiind cu total despuiati de averile bisericesti sub
principii c a lvinest i ; s zicem ca din uniune a iesit privilegiul preotilor romani
de a nu sta la judecata, tacit pentru persoanele lor, fax& numai 1naintea
sinoadelor bisericii romane ; s zicem, ca uniunea a nascut iscoalele Bla-
jului, din, care au rasarit o multime de lumbai intre romani ; s zicem ca
uaitinea a dat ocaziune unor romani, de ne-au adus memoria tnceputului
si a singelui nostril din Roma si au samanat de 1%011 virtutile strabune In
pamintul Daciei ; s zicem in urma, c uniunea i-a inviat pe romini din lesi-
flare, uniunea i-a desteptat din soma i le-a insu flat spirit de viata, ca A. lu-
cre la indreptarea sortii noastre de la Inocentiu pina in ziva de astazi ; s nu
uitam in.s a pane In cumpart si vulnerile Infipte natiunii noastre prin uniu-
ne, dac voim a ne cunoaste raporturile noastre cu Ungurii si tu acest respect.
indat la inceputul uniunii vedem in sinoadele noastre pe patrele
rector al iesuitilor presidind in local superintendentului reformat ; si pe
alt iesuit II vedem neincetat In coastele episcopului nostru priveghindu-I ca
pe un facdtor de rele. Acum spuneti-mi, ce diferenta este Intre superinten-
dental de Tofeo i intre iesuitul Baranyi; care din amindoi a fost mai bun
pentru romaai ? inclat dup unire, episcopal catolic din Alba-Iulia Incaleca Servitutea
peste arhicpiscopul nostru si-1 face vicar, 11 Infrunta, 11 dojeneste, 11 visita dup 1721 ...
pina. ce 11 scoate abia bula papei din 1721, ab omni admonitione, correptione,
visitatione celui episcop din Alba-Iulia ; lar ahiepiscopul din Strigoniu 11
clesbrael de demnitatea arhiepiscopeasca i si-1 face sufragan ; i biserica
noastra o baga in jug non unguresc. Cu servitutea aceasta nou se introduce
In decal roman un servilism nou, Impreunat cu o ingimfare mizerabila, mai
ales In referinta catre cei neuniti, care n-aveau privilegiul unitilor. Acest
spirit necurat locuieste in mtnastirea din Blaj, sub calugari ; face advocat
de iesuiti. si pe un Petra Aron ; d lucru deajuns episcopului Inocentiu
inimosilor protopopi de atunci ; murind calugarii amine ereditate capita-
lului succesor in functiunile calugarilor ; si de aici se strecoar la cler ; epis-
c opii, capitulul, protopopi si vicari lucrau pe tntrecute, spre cea mai profunda
darer a clerului si a toat natiunea, ca s nu mai scape biserica roman
niciodati de sub aceasta subditela rusin.oasa. ; fii nefericiti 1 cine va va apara,
daca parintii vostri dau mina cu strainii in contra voastra ? Ce ar zice episco-
pal In.ocentiu, ciad ar vedea, c acum n-are iesuitismul numai un advocat
In biserica lui cea aservita i sfisiata de iesuiti ? Ce a pacatuit biserica
noastra intrebam si noi cu episcopal Inocentiu daca cumva n-a
tuit uaindu-se, de se pedepseste cu infamia de desertoriu ? Cu uniunea
deodata a intrat o lira intre romani care a tinut mai bine de 80 de ani.
Iertati-ma, fratilor I s tree cu vederea furiile iadului, care i-au sfisiat pe
457
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
romni in aceste timpuri nefericite, nu postulareti ca s descriu, cum se
certau fiii cu parintii; cum se bateau frati cu frati flr sstie pen.tru ce ;
cum se afuriseau preotii nostri unii pe altii ; cum lucrau marii ung,uresti
mai ales episcopii lor inaintea Curtii, ca si-i fac uniti cu puterea pe
romfini ; cum intirita pe episcopii uniti si pe cilugiri, ca si faci proseliti
din romini ; i acestia nu vedeau c sint numai unelte, cu care se folosea
invidia ungureasci, ca s tulbure pacea intre frati. Cine ar putea spune
suferintele romnilor sub acele tulburisi ? Cei ncuniti n-aveau nici preoti,
nici episcop, pini ce cizuri sub jug sirbesc ; nu-i apira nici o lege in taxi,
si pe deputatii ce-i trimiteau la curtea impxiteasci dusman.ii lor Wean
de-i puneau la prinsoare. Atit erau de mari relele, care le suferea natiunea
romin in urma uniunii, Welt Inc& pe la anul 1735, asadar numai peste
35 de ani dup f icuta uniune, se plinge amar protopopul unit NicoarS.
Beian.ul citre episcopul Inocentiu cu aceste cuvinte : Tare md tem cd nu
vom avea all folos din unirea aceasta, ce o am fdcut ; ci vom rdminea numai
cu ura dintre frafi 1 cu mustrarea cugetului". Nu mult dupi aceasta, alt
protopop predica in biserica aceasta, ci i-au infelat pe romdni cu unirea" ;
lns acum era tir ziu, pentru c ura acum era riclicinati intre frati, s't dusma-
nii romnilor, care n u dorm niciodati, priveghiau ca snu se sting& vreodati
din mijlocul lor acest foc infernal.
Daci si-ar ti XXV. Au nu meritau preotii romnilor, pentru serviciile lor citre stat,
concentrat piminturile i salariile acele, care le-au capital numai sub titluluniunii ?
rozninii Apoi spuneti-mi, cu cit e mai invidenti starea preotilor uniti luindu-i peste
toate tot, decit a celor neuniti, care triiesc din agrii lor, pentru care fac zile la
puterile do mn i ? Cine nu stie c episcopii nostri de la uniune incoace nu mai Cu nurnele
au fost episcopi, iar intr-adevir au fost notan sitesti, care fac instante
pentru cite o portiune canonici, fr s simti clerul vreo indreptare adevi-
rati a stirii sale ; c desi sint constrinsi domniipimintestia-oare sle arunce
popilor nostri cite un pimint pe o coasti rea, i aceasta Ina numai pentru
ca si mai astupe gura episcopului, ins& pe de alt parte se pun de misuri
teritoriul satului si fac ce fac de iau locurile cele mai bune de la preotii
romnilor, si.atunci iari dau de lucru notariului-episcop, ca s scrie la curte,
Ja guvem, unde tot aceia judeci, care si ripesc si care decreteazi in diete,
ca domnii pimintesti si iee toate pidurile de la comunititile romine des-
daunare pentru portiunile canonice. Dar apoi au nu puteau merge romnii
la invitituri la Roma si ca neuniti, acolo unde merg sineni i japoni, Iudei
protestanti, mahomedani i pigini ; au nu-si putean ridica scoale i ca
n.euniti, cum fci ridicard domnire peste romni nicte sirbi venetici tot sub
Impiratul Leopold, clac ii concentrau toate puterile preotii, nobilii si
cetitenii s't tot poporul romn, i daci lucran cu un cuget i cu o inimi la
toate Imprejurifile pentru libertatea i fericirea romnilor ; au nu ficea
totdeauna mai mare intipirire In inimile ungurilor o ginte conjurati pentru
apirarea drepturilor sale, decit o natiune sf1iat in partide neunite ?
XXVI. Cine va putea zice, ci uniunea a muiat inima ungurilor, ca 84.
voiasci binele natiunii noastre i si-i dee indiript drepturile ripite ?
458
www.dacoromanica.ro
Ir. REVOLUTIA
ne uitim, rogu-vi, la episcopul Inocentiu Micul, cum ruga toate puterile De la
ceresti si pimintesti pen.tru romni ; dar and cerca ca si se receapi i natiu. Episcopu1
nea romni, ca cele trei natiuni, staturile i ordinile li rispundeau, a se va Inochentie
risturna casa tirii pe ei, daci-i vor lisa si pe romini si intre Intr-lnsa. Micu
Cind se ruga, ca s faci loc i episcopului unit lntre consiliarii guvemului,
pentru ca s aibi i romanii micar un apiritor, cel guvem catolic arita la
curtea impiriteasci, c episcopul romnilor nici e jurist, nici statist",
si din asti causi nu poate fi consiliar I De natiun.ea noastri zicea, ci n-are
asezimint i cipitli In tara, nu di dare, nu poarti greutati, e plecati la
seditiuni si pentru aceea nu meriti consideratiune. A trecut mai jumitate
de secol, clnd Isi relnoesc romnii cererea pentru nationalitate la 1791; la
1791
dar staturile i ordinile, afari de rispunsul lor cel ordinar, mai adaug ci
romnii nu sint culti deajuns pentru drepturi politice ; si se cultiveze mai
tutu clerul, apoi si poporul, i apoi vor vedea ; deci liasircinari pe un Antoniu
Iosika, ca s faci plan pentru cultura romnilor. Ce cugetati ci s-a ales din
aceast5. comedie ? La anul 1816, adici 25 de ani dupi dieti, a iesit decret 1816
de curte, In urma acclui plan, ci unde vor fi doi preoti Intr-o comunitate,
un.ul catolic, cellIalt unit, acolo numai celui catolic si se dee portiune
ca.nonici ex nexu unionis! Aci vede fiecine, ci uniunea nu i-a plecat pe
unguri spre fericirea romnilor, nici nu i-a oprit ca s nu le iee In bitaie
de joc rugimintele lor cele mai drepte. Care preot se va putea cultiva,
cind nu are ce mInca ; care n,atiune s-a cultivat, fiind subjugati ? De ce n-au
Invitat romnii din rebele suferite de la cele trei .natiuni, ca si se fereasc&
de uniunea cu calvinii si Cu unitarii ; de ce nu i-au invitat sarcinile cele grele
ale acestei uniuni, ca si nu piseasci la uniune Cu ungurii catolici ? Asa este,
rom5.nii n-au Invitat, ci s-au unit odati Cu calvinii, aritind ci biserica
romin.1 e mai rea cleat a calvinilor ; de altidati Cu unitarii, aritlnd ci e
mai dejos decit a unitarilor ; i la urmi cu ungurii catolici, arittnd de nou
c5. e mai dejos cleat cea ungureasci. Cine si pretuiasci biserica romlni,
daci se rusineazi rom'nii de ea, cine si-i fi stimat pe romni, daci ei nici
nu-si respect& biserica, nici pe sine ? Cine se poate plinge cici 11 calci In
picioare, daci se face verme ? Acum ce vom zice de toate uniunile acestea
si de toate bunititile lor, ciad vedem c toate acestea au fost numai niste
laturi, cu care ne-a.0 prins ; furii cu care ne-au Inciierat ; spaime, cu care ss item,
ne-au infrica.t ; serpi, cu care ne-aut Intocsecat. SI jurim, ci nu ne vom sa jurlin I
15.sa ca si ne. mai in,sele ; s jur5.m, ci nu vor mai putea turbura pacea
bunilatelegerea noastri nici iesuitii, nici cilugirii erbesti, nici misionarii
Strigoniului, nici agentii natiunilor striine, chiar i ciad s-ar Imbrica
la vestminte de preoti i cpiscopi romnesti ; s jurim ci nici diavolii iadului
nis vor mai putea rumpe legiturile amoarei fritesti, cu care e legati aduna..
rea aceasta i printr-insa toati natiunea romni.
XXVII. Si jurim, fratilor I i ca frati de un singe si iesim la lupti In
contra acelui dusman al nationalititii noastre, ce vine citre noi cu flamura
de uniune noui de la Tara Ungureasci I
459
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Ameniniarea XXVIII. titi, ca ungurii, mai ales de 12 ani incoace, si-au propus ca sa
deznalionalizirii, topeasca Intr-una pe toate natiunile cele de sub coroana ungureasca
mai ales faca din toate uumai o natiune tare i mare si un regim tare si mare ungu-
de 12 ad i resc. Acesta e un lucru foarte mare, bine sA Insemnam, ca e intru adevar
fncoace mai mare decIt toate victoriile lui Atila si ale lui Arpad, pentni cg acestia
au supus cu puterea niste popoare blinde si le-au tinut In ascultaze tot cu
puterea, ping ce se stinserg, ei ; dupg perirea lor natiunile acestea au rgmas
cu datinele, cu limba i cu religiunea lar, caci acei cuceritori barbari aveau
lips numai de bratele, fail nu de bimba natiunilor subjugate, de averea,
nu de religiunea i datinele lar nationale.
De tot altmintrelea cugeta ungurii din zilele noastre. Acestia
au aflat ca. Atila si Arpd, *tefan i Matia Corvinul an facut rgu, de ce nu
i-au litigant pe toti locuitorii Panoniei ai Daciei i de ce au lucrat ei
dupg. principiul regtium unius linguae imbecille est". Asadar ungurii de
astazi de oare-citi ani Incoa.ce Luca la ungurirea schiailor, romanilor
cu o insufletire care ar produce fapte demne de multumita omenirii Intregi,
chid ar pune atita osteneala pentru ca sa introducg libertatea cea adevarata
nu numai la natiunea ungureasca, ci la toate natiunile de a caror egalitate
nu vor sa stie nimica.
in ce chip se apin un econom bun cu toti ficiorii i dorriesticii
de cultura agrilor sai, Imparte lucrul la toti, le da mijloacele cele de lipsg.
Dieta i sta. de ei, ca sg. se poata bucura la timpul sail de un cules bun, de ma sece-
Ungariel rat manos; asa s-au apucat i ungurii cu toate puterile de lucrul lor, ca sg-i
din 1838 feel unguri pe toti. Dieta Ungariei de la 1836 puse lege, ca sa se ducg ungu-
reste toate negoatele administratiunii publice i O. se bage bimba ungu-
reasca In toate scoalele din Ungaria ; jurrialele unguresti din ambe patriile
unguresti asa numesc ei Tara Ungureasca i Ardealul latesc de malt
planul unguririi pretutindenea, Invata pe toate natiunile, ca nu e salute
Intr-alt mime, afara de ce! unguresc. De este vreun roman aci de f ala, care
n-ar fi cetit gazeta de Pesta (Pesti Hirlap ), pentru acela rnai repetesc,
Kossutb decind incepu a iesi aceasta gazeta, redactorul ei Ludovic liossuth striga.
neincetat cu versul tunetului catre toti ungurii : Sal proper4m, sd proper4m,
s4 ungurim pe tofi croafii, romeinii i scheii, cd de nu perim" 1 in ce chip
se repede un torent din munte dap). fringere de nor, desradacineaza arborii,
ucide oameni i vite, spl sanignaturi si sate, duce si rastoarna tot : asa
se repezi acest bg.rbat In contra natiunilor [ne]unguresti i cu a-Ma furie
amenintg, ca le va stinge si nu va suferi in secula seculorum" ca sg faca.
macar Invataturi morale in limba nationala prin seminarele lor, incit comi-
Szfcbenyi tele Szchenyi, cel dintli apostol al unguririi, e constrins a-i dumeri furia
a-i striga : Ne knysteritsiTh tazzel, vassal, hanem vegyak bi.as alkOtmeitiy
seintzai k6ss, hogy (This b vegyenek minket rnagokba, tudni
adicg. : SS. nu-i constrIngem cu foc i cu fer, ci sa-i recepem cOnstitu-,
tiune, ca i ei sa ne receapg pe noi, adica bimba noastrg". Nicolae Wesse-
Wesaelnyi lnyi d sfat ungurilor, ca numai acei romtini sA cape te drepturi de teidlean,
care se vor face unguri", pare rati ca loan Bob, episcopal romiknilor, a
'460
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
facut toate fundatiunile sale In interes national. Asa cugeta i lucra toat
nobilimea cea Inaha. Ce sa, zic de corifeii inteligentei ungurilor ? Unul din
cei mai renumiti Invatati unguresti, scriind memoria despre apararea
pruncilor mici, arata, ca latirea limbii unguresti peste toti locuitorii tarii
e mai nainte decit libertatea i fericirea tarii : Facefi ca s vorbeasca ungu-
refte tofi locuitorii fdrii striga acest ungur invatat atunci eu nu voi cere
de la voi ca grafie libertatea i fericirea Altul provoca mai an pe epis-
copii romanilor deadreptul, ca s se apuce numai decit de traducerea car-
tilor bisericesti de pre limba romana. In cea ung,ureasca, ca sa se bage
In biserica romanilor. Cine s nu fie auzit, cum fierb si cum se framinta
ungurii de oare citi ani, ca sti fac scoale aparatoare de prunci, In care sa
se ungureasca mai Intii pruncii romanilor, Invatind limba ungureasca, de
la 2 am pini la 7, apoi In vreo doulzeci de ani sa se ungureasc satele
comunitatile romane pe calea aceasta ? Care roman nu stie ca inainte cu
sase ani se accept& planul unguririi si de catre dieta din Cluj, si se facu Dieta din
proiect de lege, ca sa se puna restimp de 10 aninatiunilor neunguresti, ca sa Cluj, 1842
invete ungureste, pentru c dupa aceea vor curge toate In limba ungureasca.
Sa spun venerabilul consistor din Blaj, care se all de fata In biserica,
cita frica i cutremur i-au cuprins pe toti, cind au Inteles de acest proiect
al dietei, i cu ce insufletire se apucara, ca s Intoarc rani acesta de la
natiunea romana!
Iata ce VOCSC ungurii si care e scopul lor I Pina. in 15 martie Scopul
Inca nu stiau ce O. faca, pentru ca le erau legate minile i picioarele de cabi- politice a
netul din Viena si nu puteau proceda contra croatilor i a schiailor, cum Ardealului
doreau, nici nu putean apuca toate mijloacele, care erau de lips& la acest cu Tara
scop ; acum au ministerul lor, acesta cunoaste mijloacele si pot zice c locul Ungureasc5
prim Intre mijloaccle acestea 11 ocupa uniunea nu e de lips a mai adauga
ca uniunea Ardealului cu Tara Ungureasc, pentni c cuvintul acesta se
intelege de la sine. De ai intreba pe vreun ungur ce este uniunea : s-ar mira
de nestiinta-ti, si daca ai mai intreba : ti-ar mai raspunde, c uniunea e
fericirca, e libertatea insi, uniunea e cornucopia', care cuprinde toate
bunatatile pamintesti ; cine are uniunea are toate ; uniunea ne d toate ;
pentru aceea de acest cuvint misterios sint pline toate gazetele ; uniunea e
materia de conversatiune In toate cercurile societatii ; uniunea e scrisa pe
toti paretii ; flamura uniunii e plantata pe case, pe biserici i chiar si pe
carele calatorilor.
Eu Ins cu toate aceste nu slat multumit Cu uniunea, nici nu
m topesc de bucuria cea universala, ci vreau sI. cerc mai cu deamanuntul,
ce este uniunea pentru unguri si ce este uniunea pentru romani ?
Ce se tine de Intrebarea prima: Ce este uniunea pentru unguri? Ce este
aceasta o poate cunoaste fiecine, far& sa. fie politic ; stim toti, c ungurii unistnea
vreau sa faca tar ungureasc din pamintul Ardealului ; vreau ca s nu mai pentru
fie doud patrii unguresti nici, ci sa, se faca din amindoul o patrie ungureasca singuri?
mare. Ungurii simt c proprietatea, care si-au arogat pin acuma asupra
parnintului romanilor, nu sta pe temeiu sigur ; pentru c din dreptul razbo-
481
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
iului cuceritor nu se naste proprietate, ci numai posesiune, 'Ana se simte in
putere natiun.ea subjugata ca s scuture jugul. Asta bine o stiu ungurii ;
ei stiu, el maurii nici in 700 de arti nu si-au cistigat drept asupra Ispan.iei ;
pentru aceea vreau acum cistiga proprietatea, care In adevar nu o au
avut pin& acum ; prin uniune vreau a-i pleca pe romini, ca sa-si dee din miini
proprietatea parinteascl, bunatatea cea adevirata pentru n.iste bunatati
parute i inselatoare ; Inca pin& acum numai urmele tiraniei unguresti slut
tiparite pe pamintul romfinilor, ca si pe fetele lor ; dreptul lor nu e intabulat
nicairi ; cu Verbczi, cu Aprobatele 1 cu diplomatele regilor ungurii nu pot
proba proprietatea asupra pamintului altor natiuni, (Hilda aceste, ca niste
documente fabricate de unguri pe partea lor, n-au putere inaintea judetului
umanitatii ; iari. (lac& i-ar putea pleca pe romni la uniune, atunci invoirea
romnilor le-ar da document nou, cucare si-ar consolida posesiunea cel putin
Inca pe oarecite sute de ani, mi pentru totdeauna, fiindca nici o genera-
tiune n-are drept, ca si pun& jug pe grumazii generatiunii viitoare.
Ardealut e XXXIV. Chid ar locui pe pamintul Ardealului numai unguri i sasi,
proprietate si impreuna cu acestia, in loc de un milion i jumatate de romni, ar locui
adevirati pe atiti japoni, au alta limba, atunci cu n-asi avea sl zic nimic In contra
a naliuni unirii Ardealului cu Tara Ungureasci.; insa paintritul acesta nu-1 tin japoni,
rorrhine" nici arabi ; ci afar& de o mini. de sasi i unguri mestecati printre romni,
Ardealul e proprietate adevarata a natiunii romane, care o a cistigat cu
bun& dreptate inainte Cu vreo mie sapte sute de ani, si de atunci pin&
astazi o tine, o apari. si o cultiveaz& cu multi. sudoare i osteneall. Deci
eu zic, ci, nici un romin nu poate fi cu nepasare, cind este intrebarea : al cui
sa fie pamintul acesta, care pina acum a fost al rominilor : nu ne este tot
una si nu ne poate fi tot atit, ori si fie al rominilor, ori al ungurilor, i apoi
romanii jar& sA fie nurnai tolerati in pamintul lor. Prin armare, intelesul cel
Ce va adevarat al intrebirii acesteia : sd fie uniune sau sd nu fie ? este : sd
rispunde ddm pdmintul nostru ungurilor, sau s nu-I debit ; sd ne vindem feara ungurilor,
poporul sau sd nu o vindem ; sa fim fi de aci fnainte numai lipiturile altor naliuni,
au sd fim liberi ? Ce va raspunde adunarea la aceste intrebari ; ce va ris-
punde tot poporul romin, clad va fi de fati.?
XXXV. 5tiu ce zic patronii uniunii, cA adica uniunea nu numai cA nu
ja proprietatea de la nime, ci din contri. voeste sA faca proprietari si pe
aceia cari pin& acum nu erau. La aceasta eu observ, ca ungurii numai lor
Ii dau proprietatea, care se fac ca o dau rominilor ; pentru ca in oara
chid se va proclama uniunea, stergindu-se servitutea, se vor sterge totodata
si natiunile, afar& de cca ungureasci. ; numai aceasta va raminea vie
proprietar& inaintea legii, i proprietatea natiunilor omorite prin lege va
Nat iunile servi ungurilor de spese pentru ingropaciunea acestor natiuni. De ar voi
cei ungurii sa dee inclarat proprietatea la domnii cei adevarati, precum se laud&
eminent i Ca o vor da, atunci ar recunoaste mai intii existenta natiunilor, care locuiesc
ai plmintulur impreuni cu ei, caci aceste sint domnii cei eminenti ai pamintului, ca cele
ce sint nemuritoare, apoi individele oamenilor muritori ; ci ungurii nu vreau
si stie nimica de alte natiuni, afar de cea ungureasca, prin nrmare nici de
452
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
proprietatea altor natiuni, af ala de a celei unguresti ; asadar, ciad se fac
ca dau proprietate individelor, atunci intr-adevar o iau de la natiuni i fac
dons:pm:re noua natiunii unguresti, Cu proprietatea romanilor i altor
natiuni.
SA consideram drept aceea, c uniunea doneaza ungurilor o
tara Intreaga fail de aid o osteneala ; ca Ardealul e patria aurului si a meta-
lelor nobile, care vor curge toate In punga natiunii unguresti ; c sarea
toate bunatatile patriei noastre vor adauge tezaurul ungurilor i paupertatea
romanilor ; iara ficiorii romanilor vor forma legiuni, care se vor bate pentru
gloria celor ce le-au sters numele cel glorios i i-au botezat pe nume barbar ;
ca patria noastra e cetate inconjurata de la natura cu muri cumpliti, fara
de care ungurii de pe cimpiile Panoniei slat expusi la toate atacurile inimi-
cilor, ca niste iepuri pe es; c taindu-se Ardealul de catre statul unguresc,
acesta amine ca un om lira de picioare, ciung i desfigurat, de nu poate s se
miste mai ales catre Moldova si Romania, ca s le cuprincla ; ca dac nu se
face uniunea cu Ungaria, se rupe legatura, care leaga pe ungurii din Ardeal
Cu cei din Panonia, i atunci ungurii din Ardeal fireste ca se vor stinge
pe 1ncet, fiind taiata comunicatiunea lor Cu creerii ungurismului din Panonia.
Din contra, daca se face uniunea, natiunea ungureasca cea mica mai creste
cu un milion i jumatate de romni, i Cu vreo doul sute mii de sasi,
pe care li face unguri uniunea, Indata cum se va proclama ; sa consideram
In urma, ca afara de emolumentele acestea, uniunea le da ungurilor o putero
nemarginita peste Ardeal, de a purre legi, de a comanda, de a administra
tara numai in folosul natiunii unguresti, f iindc dupa uniune legea nu va
mai cunoaste alte natiuni ; sa le consideram aceste toate bine, si vom afla
ce este uniunea pentru unguri i pentru cei ce asteapta ziva mai tare
decit imperatorul oastei ziva de triumf I
Ce este uniunea pentru ronulni ? Daca ne aducem aminte, Ce este
ce au folosit romanilor toate uniunile de pina acum, politice si religionare, animus
vom considera, ca i uniunea cea de acum numai spre binele ungurilor se pentru
urzeste, putem prevedea, ce va fi uniunea pentru romani. Cu toate acestea toffutni?
sa o cercetam ceva mai cu deaminuntul, ca sa vedem i sa ne convingern,
ca sub larva libertatii si a fratiei, ca care ni se infatiseaza uniunea, ea
nu acopere pentru noi libertate, nici fratie, ci numai servitute si o fiara
salbatica, care maninci natiuni.
Eu zic ca libertatea cea adevaratcl a oricdrei naliuni nu pools Liberta tea
fi dect nationa/d. Care om nu se va simti vatamat pina la inima, daca 11 vei poate
opri sa nu vorbeasca, pe unul pentru ca 1-a facut natura mai tirziu, pe altul decit isationaid
mai repede la vorba, pe altul pentru c 1-a facut natura ungur, pe altul sas
daci 11 vei opri sA nu umble, pe unul pentru c are mers mai lin, pe altul
caci paseste mai repede decit alti oameni ; au nu li se va turbura ferea, ciad
va auzi anal : taci tirziule", altul : taci moara de vint", altul : tine-ti
gura, ungure, sasule" etc. ; intr-adevar toti vor ferbe de minie, pentru
ca tot omul are voe sA vorbeasca i sA mearga cum i-a dat natura si cum
poate ; i ciad i-ai atacat libertatea aceasta, i-ai vittarriat totdeodata senti-
03
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
mentul de aware, adic5. : libertatea, oricArui om e legati de persoana lui
Cu cea mai strIns5. legaturl, e proprietatea lui cea mai personal& si poart5.
tipul persoanei fiecIrui om, asa clt nimertea nu se misci, nu cugetI, nu
vorbeste, nu umbll declt fiecare In formele sale. Acum s5. trecem
de la persoana omului la persoana natiunii, care Inca are personalitate.
Dac e drept c. persoanele nu-si perd natura, deed se leag5. Intr-un corp
national cu limb5. datine comune, i iat c tot aceeasi vom fi constrInsi
a zice si de natiune, ce zicem de o persoan5. singur5. el libertatea natiunii
Inc e legat strins cu persoana ei, ca si a persoanelor firesti, dac5. nu
mai steins ; libertatea natiunii in.c poart tipul natiunii, cum poart liber-
tatea personall tipul persoanei omului ; natiunii i-a dat natura forme
precum persoanelor firesti ; cu persoana natiunii deodatl se naste i liber-
Cu natiunea tatea ei, ca si a persoanelor sin.guratice l cu persoaria dimpreuna se stInge ;
*dad tot ce ajut5. i Impiedicl persoana, ajutl. i Impiedic libertatea natiunii;
se nate i tot ce ltete libertatea, aceea creste pretul i tnal demnitatea n.atiun.ii, cu
libertatea ei cit ii pretuieste mai mult persoana sa oarecare natiune, cu atit ii pretu-
ieste mai mult, cu atit i ann mai fierbinte i libertatea si Cu atIt are
mai mare pret si respect Inaintea gintilor, face si pate lucruri mari pentru
on.oare, nu sufere nici un sc525.mint din libertatea sa, pentru c ea siente
c fail de libertate nu e onoare pe pImint, i viata natiunii flr onoare
e mai amar decit moartea ; pentru libertate lsi pune averea i viata, liber-
tatea e coarda inimii ei cea mai personall, proprietatea ei cea mai natio-
inima ei, sufletul ei, ornamentul ei I
XXXIX. Ce ar face ungurii, cind le-ar cuvInta odat de pe
Natiunile tron ImpAratul Iosif In chipul urmator Ungurilor I acum este epoca liber-
t4ii, eu am pus filosofia, ca s5, fie dagtoare de legi In ImpIatia mea, fiti
eonditiile liberi toti, vorbiti ce vreti, Ins numai nemteste ; ridicati-v scoale
tor tati, Ins numai nemteste ; ridicati-v teatre si tipografii, faceti si tipariti
ce v5. place, Ins numai nemteste ; 15.pldati-v portul national si limba
voastr cea necult5., pentru c asa cere unitatea i salutea statului, ca s
fie numai o limb& In scoale si In teatre, In case si in piate, In biseria si In
judete". Au n-ar ridica ungurii iarlsi furci ca s spinzure portul nemtesc,
cum au flcut chip& moartea ImpSzatului Iosif ? Ce ar zice si cum s-ar purta
germanii, clad i-ar face alt Napoleon Bonaparte ca lcpede limba cea
asprA si chid le-ar impune limb5 lcgi, gubern i datine frincesti, fire-ar
acestea cit de liberale, chiar i pin& la gradul cel mai Inalt republican ?
Cum s-ar multAmi cu rusismul cabinetele, dietele i universitAtile de la
Pesta plea la Berlin si Gotinga, cInd i-ar mai constringe rusul pe unguri
germani la limba si la religiunea ortodox5 apoi sl-1 lmbrace de o sut5.
Najiunea
de ori mai liberalmente decit e ImbrIcat maghiarismul ? Acum
romtn
si Inchipuiti-vl, c5, vin, niste deputati de la dieta ungureasc5. In
conditiile mijlocul acestei adurari i Incep a cuvinta In chipul urmator : RomAnilor I
libertalii ei Astizi e ziva libertAtii tuturor, pentru voi Inc slut puse scat= la masa
veniti de sedeti si voi judeatori de la comitate pin& la cancela-
464
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
ria de curte si luati parte la toate onorurile politice si militare, ins& numai Lbriba
cei ce stiti un,gureste ca ungurii nscuti ; acum e ziva drepttii pentra toti, national&
veniti toti cei asupriti i dlunati, de luati dreptate ieftin& i repede, ins.
vedeti ca s. V& fie scrise instantele ungureste i s. va'. luati totdeauna
cite un augur ling& voi, ca s. vorbeasc& pentru voi la judector, pentru cA,
stiti cl mama noastr cea dulce, patria comun, nu mai sufere In judete
alt& limbI, fgt.& numai cea ung,ureasck nici s i se piing& cineva, far&
numai cu lacrimi unguresti ; astzi e ziva lumin,ii, scoalele frei slut des-
chise i pentru voi, mi ca inainte de implratul Iosif, InvAtati drept aceea
to:4i i v. luminati, ins& numai ungureste, pentru ea asa cere unitatea sta-
tului I" Nu v, intreb, dad, s-ar afla romani, care s5. accepte vreo diregtorie,
In care va.d c5. le caut. sa, lucre in contra natiunii sale, pentru cl. vinatorii
au fost la toatl natiunea i vor fi ; nu v5. in.treb, dac& vor merge romanii,
la judecAtori, chid vor vedea dreptatea legatA de limba ungureasca',
si la scoalele unguresti, and va fi acoperia lumin,area cu limba ungureasc& ;
ci vI intreb : Au este aceea libertate, care leag& onorurile tarei numai de o
limb& in tara aceea uude ant mai multe limbi ; au dreptate e aceea, care
o face statul numai celor ce stiu ungureste ; lumiM adev&rat e aceea, de
la care opreste statul pe toti cei ce au stiu ungureste ? Eu zic ea% aceasta
nu e libertate, nici dreptate, ci este o calamitate mare pe acele popoare
nefericite, care au c&zut in astl groapl intunecoas. ce poart& n,ume de stat.
Ce folos va avea natiunea romn,. de libertatea de tipar, care o
promit ungurii, chid tipografia cea liberl nu va umbla far& nuraai pe folosul
ungurismului, i dad, va cuteza vreun romn a apra interesele natiunii Libertatea
sale, tiparul unguresc 11 va nota inaintea lumii ca pe un criminal si judetele tiparului
11 vor certa ? Ce-i vor folosi minitrii cei responsabili ai natiunii unguresti,
care nu vor suferi in sigul lor nici un element strlin neasemlnat ? Ce-i vor
folosi chiar si la aceea infimplare, chid ar fi romni toti ministrii din
Buda-Pesta, dac acestia n,u Inatiseaz& natiunea romn& i interesele ei ?
Apol dieta cea an,u5. au n,u va fi aceea dieta trii si a natiunii ung-uresti,
legiferl, persecuttoare i stingtoare de natiuni ? Care roman poate crede
cl. dieta asta va purta grije pentru inflorirea romAnilor prin, culturI natio-
nail, cind ne-o spun in fat'a.' cl. sub coroana ungureascI nu pot fi mai multe
natiuni ?
Egalitatea civilI.? Aceasta atunci ar avea loc In stat, and ar apka
legile statului intr-o form& pe toti cetten.ii si le-ar face dreptate, fax& ca E galitate
intrebe clacl slut nobili sau plebei, miseri sau avuti, crestini sau plgini,
civill
albi sau negri, barbari sau romni i chid le-ar deschide calea spre clstigarea
mijloacelor vietii i spre cultura tuturor in.tr-o form& ; ins& lucrurile nu merg
asa, ci din contr& vedem ca. la judete 1m face dreptate siesi fiecare natiune,
afar& de acestea isi cearcl fiecare numai fericirea si cultura sa ; i in specie
ungurii i sasii, de and locuiesc impreunacu ronanii, numai intr-aceea se
adoperl, cum sA le iee locurile si cum sl-i tina in paupertate i in 1ntuneric.
Deci nu poate sI zicI nimenea cl. romanului tot una Ii e, dac il va judeca
judet unguresc sau sAsec, sau din contra, un judet ales si asezat de romni.
465
33 e. 587. 12
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tiu c ungurului i sasului nu-i e tot atit, de cine A fie judecat ; pentru
aceea si-au aparat ei totdeauna Cu atita furoare privilegiile chiar i asupra
altora : pentru ce au cuprins ei toate diregatoriile linga Imparatul, la gubern
si la toate judetele, i pentru ce vreau A le faca acum toate unguresti ?
Doarli ca s faca dreptate si usurare romnilor ? Nici-decum ; ci chiar din
contra, ca sa-si faca singuri dreptate lorusi, si romnului s nu-i ramina.
nici un mijloc de aparare; ei stiu cli dreptatea e cum o fac oamenii, si
fiind oameni i judecatorii, judecind fiecare dupa plecarea 5i patima sa,
ca toti oamenii, de i-ai Ingradi cu o mie de legi, totusi : plus valet favor in
judice, quoin mille leges in codice" ; de unde urmeaza, ca nici o natiune
nu poate spera dreptate pentru sine si pentni fiii si, cind e supusa la.
judetele altei natiuni, caci dreptatea nu depinde numai de la legi bune, ci
si de la judecatori buni i drepti ; si precum nu poate fi nimeni judecator
drept In cauza sa, ma nu poate A fie nici o natiune judeck'toare dreapta
peste alte natiuni. in desert vorbesc de independenta judetelor, pentru ca
fiecare judet va judeca totdcauna dupa placerea si in folosul acelui ce I-a
asezat, temindu-se ca sli nu-1 rastoarne ; in desert ce zice ca judecatorului
se cade a fi mai presus de toate respectele de confesiune, de nationalitate,
de na5tere i altele asemenea ; in desert, pentru cli aceasta lege morala nu
garanteaza dreptate nici plebeului la judetul aristocratilor, nici Iudeului
la judeful crestinului, nici rornanului la judetele unguresti 5i sasesti ; ace5tia
vor face totdeauna placere i vor cerca folosul particular al castei, confesiunii
natiunii de care se tin La judetele aceste unguresti, fireste ca i limba
Inca va fi ungureasca ; romnul nu va putea duce nici un proces in limba
lui ; marturisirile romanilor sau ale altora marturisiri si documente asupra
romanilor acestia nu le vor Intelege ; nu se vor putea intelege nici Cu
advocatii, nici Cu judecatorii, nici acestia cu romanii ; i romanii numai
atunci vor 5ti curo le-au curs legea pe la judete, cind vor vedea pe executori
cli le iau ereditatea si-i duc la furci.
Acura judecati, cum va putea fi romanul egal cu ungunil inaintea
legii In asemenea imprejuraxi, and romanul numai cu gura ung,urului va
putea vorbi cu judecatorii i acestia vor judeca toti dupa placerea minis-
trului dreptatii unguresti, acestei dreptati de cabinet, care ji ucide de
904 de ani pe romani
E,alitatea De egalitate religionara nici nu mai voi A vorbesc. Ce egali-
reEbioask tate pot A astepte romanii In a. 1848, ciad Inca in anul 1842 deputatii
ungurilor in Cluj stau de episcopii romnilor, ca si traduca numaidecit car-
tile bisericesti In limba ungurea.sca ? Fratia asta noua a ung,urilor care
minitrii bisericii romne va sta numai Intr-aceea, ca-i vor multumi pre unii,
episcopi sau preoti mai de frunte, ca prin acestia taminde
pe toti cu vorbe bune i sperante mincinoase. Vastu-ati numai Inainte de
oare-citi ani biserica uniti din Boian coperita cu tulei de cucuruz i altarul
Ingropat In nea ; vastu-ati casa popii unit din Abus, mai umilita decit o
colib de munte, desgradita cu totul i fail de nici un edificiu de economic ?
461
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Cine sa creada, ca dupa unirea asta noua politica vor fi mai bine provazuti
preotii, mai bine coperite bisericile i casele lor ? Domeniul biseric romane
din Oarda, poses Iu sute de ani, 1-a perdut biserica romana la 1714, sub
uniune, ca proces de o zi. lata ce egalitate a produs uniunea. religionara
Daca a produs o egalitate ca aceasta uniunea cea sacra., ce egalitate se poate
avtepta de la uuiunea cea profana, care se urzevte acum 1
Se promite mai incolo ridicarea servitutei, unida-se Ardealul Ridicarea
cu Ungaria. Asta o cred. Ci eu cred ca. se va ridica i daca nu se va uni, servitute
pentru ca i-a venit timpul ca sa cada. O putere cumplita vi nevazuta, care
lucra in contra despotismului pretutindenea, lucra demult vi la surparea
acestei cetati barbare vi murii ei se vor rsturna amuvi pe aceia care nu vor
sa o &lame din amoare catra. omenire. Vedem ca. ea s-a vters In Ungaria ;
vi va cadea vi in Ardeal ; dar daca se va face Ardealul teara ungureascaprin
uniune, atunci libertatea romanilor nu va custa 7 doar nici un an, v'r iaravi
va cad.ea in servitute ; vi pentru ce ? pentru ca. In teara ungureasca i liber-
tatca fuel va fi un.gureasca, i aceasta va fi legata de conditiuni, care romi-
nul nu le va putea implini sau nu le va implini dupa avteptarea i placerea
ungurilor ; ungurii vor da libertate numai celor ce vor voi a se face unguri,
pe acevtia ii vor ajuta la diregatorii politice, scolastice, bisericevti etc., le
vor face venituri vi Ii vor lauda in public ; iar din contra pe care Ii vor simti
ca nutresc sentimente nationale, livor departa i livor certa. Care cunoavte
firea romanilor poate prevedea ca. nu se vor supune ava uvor la m5.surile
un,guritoare ; ungurii Ii vor lua cu ra.ul, ca sa-i ung-ureasca pria coal, bise-
ricA toate mijloacele cele read egoistice, care Ii pot veni in minte ururi
guvern teroristic i tiranos. Roma'nii nu vor asculta, le vor sta In contra,
ava Ii vor lipsi de libertate, cum i-au lipsit In secolii trecuti nu numai pe
romarzi, ci chiar vi pe fratii lor. Ce cugetati, dad. scrie Wesseinyi Inainte
cu oareciti ani, cA numai acelora romani sa. se dee drepturi de cetaterti, care
se vor face unguri, au nu o va pune conditiunea asta ministerul vi dieta ungu-
reasca acurn dupa ce va avea putere nernarginita peste romani ? Ba o va
pune fr in.dointa.; vi eu cred cA i tergerea servitutei cea de acum e
numai o rima tu unghita a tot Inghitatorului ung,urism, cu care vreau
prinda pe romani ca pe nivte pevti fara de pricepere.
Ce e drept, garda nationala, care se apromite lu punctele ungu- Gardd
revti, e cetatea cea mai tare a libertatii i onoarea fiecarei natiuni, ava cit tionall
fara de aceasta i fara. representatiune nationall, poporul e numai o ciurcla
de vite, o turma de oi, pe care le mulge, le tunde vi le ucide un tiran de
pacurar, fara sa. se poata apara de el ; insa. ce bucurie vor avea romanii,
ciad ivi vor vedea ficiorii Invirati in gardele nationale i in regimente, cind
aceste toate vor fi ungurevti ? Garda nationala, paladiul libertatii popoa-
relor celor culte, pentru romanii incorporati cu Teara Ungureasca va fi
nurnai instrument de asuprire, de stoarcere i de ucidere In mina comandan-
tilor ungurevti. Pe romanii din un sat ii vor ridica asupra altui sat roman,
care nu va oi a se unguri ; la urnIll li vor face sa vi jure, ca vor apara consti-
487
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJINI
tutiunea ungurea,sci i vor custodi cu sanctitate legile unguresti, care slut
acute si se vor mai face pentra stingerea natiunii romane.
Libertate XLVI. Ins& la ce s memoam mai multe liberati unguresti chid nu
firl de numai In 12, dar nici intr-o mie de puncte ca aceste nu vei afla nici racar
aax nalitate o libertate, precum nici intr-o mie de trupuri moarte nu se all& nici mAcar
nu se poate o viatk pentru c5, a iesit sufletul din toate ; asa scoate i uniunea sufletul
uuelece din toate liberttile, omorind nationalitatea ; pentru aceea zisei, ca liber-
tatea fiecdrei naliuni nu poate fi decit nalionald, i cd libertatea Ora dc nafiona-
litate nu se poate nfelege nici la un popor de pe plitant.
Cultura ci XLVII. Dach e nimicia libertatea poporului f5.r de nationalitate, e
libertatea nimicit totdeodaa si cultura si fericirea aceluia, fiinda faa. de libertate
najionalS nu e cu putii45. cultura ; deci observatiunea asta singurli ar ajunge ca
vedem nade ne duce uniunea, periclitInd nationalitatea ; ci, fiinda cultura
fiec5.rui popor asazi e mAsura fericirii si a siguriatii lui doaa mai mult
decit a fost oarecind, s5. cerceam mai deaproape leghtura culturii si a
liberttii nationale.
Cultura XLVIII. Poporul, care cunoaste ca lumina stiintelor si a artelor mai
o cetate mult nu poate fi proprietatea unor clase privilegiate, ci trebuie s5, se fach
Q unitdlii bun, comun a toath natiunea, acela trebuie s5. fach din cultua negot comun
nal iouale a toaa natiunea. S5. cerc5.m la popoarele luminate, care slut mijloacele
culturii ? i vom afla ch acele slut scoalele i institutele nafionale pentru
stiinte si arte, iaa mijlocul culturii politice In specie 11 aflrtm in universiati ;
universiatile n.0 slat nicidecum mijloc arbitrar, ci slut un mijloc necesar,
dictat de aceeasi indegint5. 8 fireasc a popoarelor chemate la viata politick
care i-au invatat pe oameni a sem5na si a coace pline ca s5. taiasa : numai
de la universiati se poate astepta jurisprudent luminatil, de la scoale
institute nationale cultura natiunii ; ins5. chiar pentru a cultura e puterea
cea mai tare pe pamint si e o cetate nou5. a uniatii nationale, natiunea
intreag5. trebuie 1mpreune puterile Intru ridicarea acestor asezAminte
fach negot comun din cultua, de vrea s5. se bucure de fructele ei
ca de un bun comun ; insh cum se va putea apuca natiunea de acest negot
comun far de limba nationa15. ? S5.1am de exemplu, ch guvemul republicii
francesti demand inv545.torilor de prin institutele terii, ca s nu mai fac5.
invAtb.turile In limba francesck ci In cea latia ; sA zicem, a tot asemenea
demanda i guvernul anglesc, guvernele italice si germane : ce ar urma din
aceasa stamutare ? Nu zic ch invitnorii acestor natiuni luminate n-ar
fi In stare a face Invb.tAturi si in limba latia, dar m5, leg, a n-ar trece
mult i universiatile acestor popoare n-ar fi mai luminoase declt liceul cato-
licflor din Cluj ; indati ai vedea a nu le e Indemin nici Inv4torilor, nici
InvAtAceilor a cugeta in limba lui Cicerone ca In lirnbele lor, mintea s-ar
steal sub greutatea cea strinh,stiinta din zi In mi tot mai mult s-ar intu-
neca, s-ar face mai grea de InvAtat si mai usoaa de uitat, toate regiunile ei,
si cele mai luminoase, s-ar umplea de erori, cum era pe timptil despotis-
mului limbii scolastice, i atficind odath mintea de la calea cea adev5.ratA,
ar trece cente de ani pin si-ar veni In ori, ca sji cunoasa rlacirea ;
4"
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
religiunea s-ar ingropa In fanatism i filosofia n-ar fi In stare s ridice piatra
de pe usa mormintului ; inventiunile i descoperirile In arte i in stiintg
ar inceta indatg ; industria si comerciul, care numai la lumina stiintei inflo-
resc i numai arta le poartg, mult s-ar Impiedica si parte ar cadea cu totul ;
starea cea Infloritoare a omenimii de astAzi s-ar vesteji, sentimentul de
libertate ar amorti si la natiunile libere, de n-ar mai rgminea cine s lucre
pentru desjugarca natiunilor aservite. ins& eu vg, asigurez, c natiunile
aceste lurninate niciodatg. nu vor lua limba strging pentru Invg.tgturg.; ci
vor demonstra totdeauna, cu consens universal, cg. natura pentru aceea i-a
dat limb fiecgrei natiuni, ca s se foloseascg cu aceeasi In toate negoatele
Vai de natiunea
vietii, precum i-a dat picioare omului ca sg umble pe picioarele sale, urechi
care nu umbla
ca s auzg cu urechile sale, ochi ca sg vada cu odiii si; vai de omul pe care pe picioarele
II poart altul, vai si de natiunca care nu umbl pe picioarele sale sau nu
sale"
vede decit Cu ochii altei natiuni : niciodatg nu va pAtrunde raza de culturg
la creerii acestei natiuni, ci va rgrninea pururea intunccata. ca orbul
servg natiunilor rgpitoare.
XLIX. Asa vor plti romanii, dac vor bilga limba ungurea.scl in scoa- Cultura
lele nationale ; i cu atit vor merita mai mult despretul lumii, fiindcg. trgim lintba
In secolul luminilor, vedem descoperirile gintilor lumina.te, ne spun toate nationala,
acestea cl cultura lor cea adevgratg numai de atunci se incepe, de cind au in scoaie
inceput a invgta In limbele nationale. Anglii ne arat ca cultura lor nu national
se poate inainta cleat angleste, a francilor franceste, a italienilor italieneste,
a germanilor nemteste, si in urm un,gurii strigg de rilsung toat lumea, ea
natiunea ungureasa nu se poate cultiva decit ungureste ; ce absurditate
ar fi din partea romgnilor, cind ar zice in contra consensului tuturor gintilor :
Asa este, c romanul Inc nu poate invg.ta, nici i se cade a se cultiva, fgrg
numa.i ungureste. Dacl vor Invil4a tinerii ronignilor la scoale unguresti, nu
vor fi nici de un folos natiunii mu-lane, pentru cl In scoalele ungurilor se vor
deprinde ca sg-i invete pe unguri, nu pe ronagni. Stim cit impedecare a fost
pira acum pentru culturg limba lating, ca bimba invAtAmintului, i, afarg
de aeeasta, pentru ronigni lipsa scoalelor nationale ; cit asudau tinerii
romfini/or i ne miram de unde vine, cl au atit de putine cunostinte;
ping acum rominii tot au mai invgtat si in limba lor, cel putin In Blaj ;
dar dacg se vor propune toate stiintele in limba straing, ce lumina poate
astepte natiunea noastr de la atari scoale ? E lucru cunoscut, el preotii
ung-uri/or reformati stilt mai buni oratori decit ai catolicilor i ai romgailor,
pentru eg InvaSA tiintele i arta retoria in bimba n.ationala din tinerete :
citi oratori i poeti cu renume ar fi creat scoalcle Blajului, ciad ar fi invAtat
a perora tinerirnea noastrg nu numai pro Milone 0 pro domo sua, ci
pentru natiunea noastrg, nu numai latineste contra rgpirilor lui Verres 0 a
conjuratului Catilina9, ci siromaneste asupra tirgniei sub care gem romnii I
Ci sA nu vg Indoiti citusi de putin, ca dacg nu vor avea romAnii scoale Ratio-
nale, cu limba lor pentru toate ramurile cunostintei omenesti, nu vor avea
In etenr nici politici, nici juristi, nici advocati buni, nici oratori i poeti,
care sg rgspundg, numelui lor ; literatura noastrg Inca nu va apuca nici
469
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
data peste mediocritate, ca i cun.ostinta limbilor clasice ; si tot tezaurul
cunostintelor anticiatii si al lumii de astazi n.umai cu ajutorul limbii natio-
nale se poate cistiga. Cura va detuna deputatul natiun,ii in contra despotis-
mului in adunari, dact nu se va invfita din tinerete a-1 cunoaste si a-1 un;
cum se va aprinde de amoarea libertatii, ciad se va naste serv altei natiuni ?
$coalele unguresti vor smulge dra piepturile tinerilor natiunii noastre
amoarea aceea care o plant ase In.tr-Insele matrele romane ; cu cit vor
inva.ta mai multi romani la scoale straine, cu atit va perde natiunea mai
multi fii ; lacomia onorurilor i folosul privat Ii va trage catre straini, ei
vor ama nutnai limba ungureasca, se vor incinta de frumusetile acesteia
vor admira faptele =Puna unguresti, pentru c numai aceste le vor
cimoaste toat viata i dorul lor va fi legat singur de natiunea care-i va
amagi cu frumsetea i Cu btmatatile sale, de natiunea romana nu-i va mai
lega ramie, rupindu-se odata legatura cea dintii i cea din urm a limbii
nationale.
Drept aceea, daca-si vrea cultura oarecare natiune, sa se uneasca,
Rominii ce e drept, insa nu cu alta natiune, care vrea sa-i iee nationalitatea dim-
55 se uneasa preuna cu cultura care o are, ci st se uneasca mai filth cu sine insasi,
hare sine ca O. se apuce de cultura nation.a15.' Cu puteri unite. Ce se tine de romani,
ar fi nebunie, daca s-ar lapada de nationalitate-si i s-ar uni cu ungurii
pentru cultura. Intelepciunea spune cA romanul st se unease& cu roman,
germanul cu german, schiaul cm schiau, pentru inaintarea culturii. Asadar
romanii mai intii st se uneasc intre sine spre acest scop de la Nistru. pin'la
Em, si de la Em pin'la. Tisa ; apoi st se uneascbi cu celelalte familii romane,
pentru identitatea limbii i cumnatia cea fireasca a cugetelor si a sentimen-
telor. O insotire ca aceasta poate st aib loc, i fiind oarecare natiune
impartita sub mai multe guberne, fiindea n-are fire si tendenta politica,
ci este destinatt singur spre Inain.tarea culturii umanitatii, pe calea cea
fireasca a nationalitatii oricarui popor. Asa Ii vedem pe germani i italieni
foarte uniti Infra inain.tarea stiintelor i artelor, cu toate ca slut despicati
in mai multe guberne ; inst unitatea limbii ii lea.ga pe toti, fire-ar sub
gubern de sultan au republican.
tasemaltatea lata ce insemnatate are bimba na.tionala, la toate gintile : ea regu-
timbiinationale leaza miscarile vietii la. toate, ca creerii miscarile trupului, le insufleteste
si le inalta, dact o stim cura se cade ; lipsa ei le duce la barbarie, daca. nu
stiu st se serveasc Cu ea, numai In bratele ei creste arta si stiinta, numai
cu aripile artei si ale stiintei sboar industria si negotul, numai In aceste
gradini infloreste fericirea natiunilor, deci care zice Ct natiunea romd.na
se poate cultiva si in scolile streinilor, acesta va ca st ramin oarba,
serba altor natiuni : hic niger est, hunc tu Romane caveto"".
Ce voc Acum st vedem cit adevar cuprinde in sine acea teorie faimoasa
advocatii a politicilor din Buda-Pesta, si a celor dimpreuna Cu ei advocati ai uniun.ii,
tuliunii"? care sic cA, precum cere unitatea statului uniformitate de drept, asa cere
neaparat i uniformitate de limba pentru legi, pentru Inlesnirea. gubernarii,
470
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
pentru stiinta, si cum c celelalte limbi nici din acea cauzg nu se pot suferi,
pentru ca acele ru slut culte deajuns.
Un gubem de fiare salbatice ia numai zeciueala din inimile cele "Omenire"
blinde, i apoi le lasa s cinte, sa rageasca, s sboare i sa se guberne fiecare
dupa urea speciei sale. Deci un gubern de oameni e mad salbatic cleat fiarele, ,,aatiune"
dacg nu sufere limbile altar natiuni, si pe aceste a se guberna fieca.re dupa
natura i indigentele sale. Ins mintea cea sanatoasa nu poate aproba atare
stat. Dac e de lips& ca s fie state pe pmint, si daca e statul tocmai o
necesitate de la natura., atunci statul far de indointa numai pentru aceea
e de lipsa, ca, fiind in stat, oamenii s se poatg apara mai usor intrinsul,
decit afara de stat ; adica : statul e un asezamint omenesc spre apararea
persoanei si a bunurilor omenirii. Cind zic ea e asezeimint mouse, atunci voi
s inteleg c nici nu e asezamint ingeresc mai presus de fire, nici nu trebuie
sa fie institut diavolesc, iad inghititor de libertate i spaima gintilor nepu-
tincioase ; chid zic spre apararea persoanei, atunci inteleg totdeodata
libertatea si onoarea., caci oamenii fara." libertate i onoare mai mult sint
vite, care acum trag In jugul unui, acum intr-al altui tiran, decit oameni;
cind zic spre aprarea bunurilor, atunci inteleg nu numai mincarea i ban-
tura, imbracamirttea i locuinta, ci, afara de libertate, inteleg i limba, caci
cine va zice ca limba e numai un lucru de prisos pentru oameni i natiuni,
ca ar fi mai bine de oameni ciad ar fi muti ? cind vorbesc de omenire,
atunci inteleg toate natiunile, caci cine va zice ca natiunile nu slut prtile
omenirii ? iii urma, cind zic naliune, atunci inteleg persoana unui popor
intreg, care e legat intre sine cu aceeasi limbg i datini, caci cine va zice
natura i-ar fi desbracat pe oameni de demnitatea de persoang, cind i-a unit
intr-un corp national cu legaturile fratiei acestei minunate ?
Daca ()data e persoana fiecare om, atunci nu ponte sa fie un om
mai persoan, decit altul, prin urmare au poate sg zicl catra alti oameni : Despre
Eu sint statul, voea mea e lege pentru tofi" . Daca e persoan oricare natiune, egalitatea
atunci o natiune nu ponte fi mai persoang decit alta, priia urmare nu poate natiunilor
sa zica catre celelalte natiuni din acelasi stat : Numai eu Ant statul, nurnai
limba mea poate fi limb diplomatica, iar ale voastre trebuie sa se smulga ca
neghina din gnu; ert singura' voi pune direggtori far s intreb pe turmele
neung-uresti ce pacurari sa le pun, nu mg voi uita daca v yeti putea hate-
lege cm ei sau ba, daca yeti avea incredere in ei sau ba, pentru ca eu am vae
putere sg asez pretutindenea oameni credinciosi planurilor mele ;
voi n-aveti sl mg intrebati, de ce fac asa, ci voi sinteti datori numai sa ascul-
tati sa dati dare i ostasi". Omul ce umbra' sg ucid pe altul pierdut
dreptul de a fi suferit In societatea omeneascg ; asa si-a pierdut dreptul
de a fi suferit intre natiunile de pe pamint i natiunea care lucra spre
stingerea altora dupa atari maxime ; o natiune cuminte recunoaste drepturi
s'a obligatiuni imprumutate si nu provoac pe altele, ca sa se apere de ea 1i
ca de o fiarg salbatica. Bine a dispus natura, ca libertatea omului s nu fie
restrinsg, decit pin& end este aceasta sub gubernul cel firesc al parintilor
sal, care cade greu nimanui, tocmai pentru ca este firesc ; iar dacg iese
471
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
de sub gubernul parintesc, natura nu va ca sa fie un om serv altui om, ci
va s fie liber in toata viata, ea vrca, ca mai multi oameni liberi sa faca
comunitati, sate si state libere, si aceste sa se guberneze de gubeme asezate
cu votul tuturor liberilor, dupa legi puse de universitatea tuturor liberilor,
nu cu mandate.
libertatea LV. Cu aceasta egalitate a natiunilor e legata strins libertatea lor de
lor de a se a se dezvolta fiecare dupui firea sa in toate partile vietii statului. De aci
desvolta urmeaza ca pe 'Ina toata unitatea statului nu este de lipsa nici uniforrni-
fiecare tate de drept, cu atit mai putin uniformitate de limba. Ce e drept, se zice,
dupd firea cui daca n-ar fi atitea drepturi intr-un stat, cum sint de ex. in Austria :
drept austriac, unguresc, sasesc, afar& de cele bisericesti, al carer numar
e si mai Insemnat ; ci daca ar fi numai un drept in tot tinutul statului, pria
aceasta ar creste amoarea cetatenilor catre patria comuna; din contra,
varietatea drepturilor particulare micsoreaza amoarea catre aceeasi i fla-
cescell sta.tul. La aceasta au observat de mult politicii cei mai mari,
sanatatea statului, ca si a altui corp organic depinde de la proportiun.ea
partilor si a Intregului, In care se face dreptate ficcarei parti. Un cetatean,
o ceta.te, o provincie poate uite de statul de care se tine, asta e o intim-
plare de toate zilele, dar contranaturala. ; insa amoare adevara.ta numai
catre un. stat ca acela pot sa aiba cetatenii, in care toti iau parte la toate
negoatele statului. Este o p'arere falsI., dada crede cineva, cui dobindeste
statul, dar nimiceste formele individuale ; cind ar putea crea cineva In toata.
urbea, In tot satul un sentiment, Incit sa se tin& maret oricare cui e ruembru
al statului : prin. aceasta Intregul statului ar dobindi putero noua ; asa dobin-
deste si pria drepturile particulare, ciad aceste stilt puse de voia cea uni-
versalA a popoarelor diferite ; din contra, impunindu-le un drept, care nu
raspunde firii lor, Inceat. a lua parte la lucrurile statului, se instraineaz
de catre el si-1 parasesc (Savigny)12.
Impotriva LVL Deci dacA un.ita.tea statului nici atit nu cere, ca sa fie acelasi
despotismului drept in tot tinutul statului, Cu atit mai putin cere ca sa fie n.umai o limb
limbistic" acolo unde slut mai multe. Unde e locuit statul numai de o natieme, ar
fi nu numai asuprire pe toata natiun.ea, ci i absurditate mare a adopta
o limba moarta sau straina pentni legi i gubernare, cum era phia acum
limba latina; asemenea asuprire i absurditate face natiunea, care cearca
a-si impune limba pe cerbiciea altor natiuni Intr-un stat ca Ungaria, care
nu sta. numai din unpin, ci din milioane de schiai, romlni i german.i.
specie legislatiunea statului poliglot tocmai nu cere unitate de limba,
din contra, chiar i despotul cel mai tiranos Inca e constrins a-si publica
mandatele in limbile tuturor, ea sa le poata. urma ; cu cit mai virtos tre-
buie sui recunoascui libertatea limbilor un stat liber, de la care se cere mai
mult i In clutarea aceasta, decit de la un despot ; acesta pune legi singur,
dupa. placerea lui ; voia lui este lege pentru toti ; tara In stat liber nu poate
sa fie lege aceea ce voeste numai un om sau o natiune, ci trebuie sa fie
lege ceea ce voeste i doreste tot poporul, toate natiunile ; putea-va insa
natiunea sa-si descopere voia i dorintele, fiind oprita sui ne vorbeasca ftn
475
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
limba ea, fiind Incuiata gura reprezentantilor Si Cu lacatul altei limbi ?
Fiecare itatiune are interesele sale ; asupra acestora trebuie sa se sfatu-
iasa adunarile comunitatilor, lu adunan i rnai mari nationale i la aduna-
rea comma a mai multor natiuni ; Insa ce discutiune poate sa se facaunde
nu e libertate de vorbit In limba care o stie natiunea ; poate-se combina. cu
scopul legis/atiunii liberale aceasta condamnare la tacere a unei natiuni
Intregi ? Nici nepractibilitatea aceea n-are loc, la care provoaca unii zicInd
c nu e tu putinta sa se vorbeasa In rnai multe limbi Sntr-o adunare. De
ce sa nu se poata face In Ardeal i in Ungaria accea ce se poate airea ?
aduairile Elvetiei se vorbeste In trei limbi : franceste, italeste i nemteste ;
In ale Belgiului iarta legea sa vorbeasca In limba belgica i francesa ; In
Sardinia italeste i franceste. 5i iata, ca ung-,urii nici sInt mai liberi, nici
mai fericiti decit aceste popoare luminate, ba sint foarte departe de ele cu
toate cele.
LVII. Daca' si-ar propune cineva sa se faca o carte de legi precisa
frumoasi ca Corpul Jurclui Roman, atunci putem zice cu Savigny, ca nici
gerrnanii n-au limba pentru acest scop rnaret, cu atit mai putin ungurii;
Insa cfnd vine vorba cA i acele natiuni au lipsa de gubernare In oarecare
forma, care n-au bnTh culta ca latina, atunci nu e rnai mare absurditate pe
Jume, decit apologia despotisrnului limbistic, c limba cutarei natiuni
n-ar fi inatura pentru legi i pentru gubernarea poporului ; daca ar trebui
sa astepte cineva cu punerea legilor si cu gubernarea pin ce se va cultiva
deplin oarecare limba, atunci poate tot sta cu nebunul pe terniure, astep-
tind ping va decurge rlul ca sa treaa, c nulsi cultura limbii vor curge in
etern i niciodat nu se vor fini. Daca nu Sint chemati Inca nici germanii
la carte de legi, cu atlt mai putin stilt mai chemati ungurii decit romanii;
sA ne uitarn la limba legilor din Aprobatele i din Compilatele ungurilor ; Liniba
ce va sa zisa, sectdjdn lv6k, oldh natio, patidltattnak, receta religio; exe- din
qudItassk, articulusinkat in tot et per otnnia cassdljuk, annihildljuk, tolldl- Approbatar
juk, ha impingdlndnak convinceiltassanak toties quoties exequdljeile ez articu-
ldris poendt, a causansoknak causdjokbol enzergdlando poendkbol rdta portio- compuotae
jok a' Decretum tartdsa szervt" etc. ; apoi : causdkban prociddlni, contri-
budlni a civilis fundosokrol" etc..; Inca : az oldh Vladica, oldh pope?,
czinteremejeket, beszerikdjokat, articulus a' lipitorokrol" s.a., ce cultura de
limb va afla cineva In acest gallimatias, de care slut pline Aprobatele
Compilatele oriunde le deschizi? Se pot ungurii glori cu acest amestec
de la turnul Vavilonului, ca cu o Minerva nascuta deadreptul din capul
lui Joe, ca sa caute cu despret la limbile altor natiuni mai culte declt a lor ?
Ce sa faca dara germanii, ungurii, romanii, schiaii, neavind nici unii limba
ma.tura pentru legi, accepta-vor latina cea moarta au alta limb straina ?
Aceasta InsA n-ar fi Inaintare, ci regres i asuprire ; mintea cea sanatoasa
le indeamna pe toate, ca sA se apuce de jurisprudent& oricare cu limbs sa ;
natiunile a se sufere una pe alta pentru binele comun al tuturor, ca sa se
guberne fiecare pe sine Insasi, i atunci li va afla oricare cuvinte pentru
dorinte, i politicii Sna vor avea limba culta deajuns pentru carte de legi.
473
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0211 A.NI
Pcntru ce ins& despotismul nu-si impune limba sa pentru ca doar n-ar fi culte cele-
i I impune lalte limbi pentru scopul public ; aci de aci ar una ca sa lac& chiar din
de tismul contr, aclic ca s le dee ocasiune de a se cultiva ; ci el vrca ca natiunile
lituba sa... s-si uite cu Incetul si de numele liberttii, ca apoi la urm s se sting&
dintr-Insele i sentimentul de libertate ; peutru aceasta opreste natiunea
despotica pe celelalte, ca s nu-0 ridice scoale nationale, zicind c5,: stiin-
tele tnalte nu se pot propun.e decit In /imba ei, cAci ea nu vreaca s se lumi-
neze i altele, ci vrea a rmin oarbe si surde la toate masurile egoismului
ei ; pentru aceea opreste adunrile si le leaga de limba sa, ca alte natiuni s
nu se poat consulta despre cele ce le-ar fi de folos pentru aceea pune legile
numai In limba sa, ca celelalte n.atiuni s nu le inteleag i s fie constrinse
totdeauna a intreba pe strini ce vor ; pentru aceea pune diregAtori strinj
ca s nu se poat in,telege cu ei alte natiuni, ci s fie con.strinse a alerga In-
tr-al zecelca sat, pin vor da de cirteva care s le inteleag vorbeie i sa
le traduc ; nu-i ajunge cIt da dare si-i face leaf diregatoriului,
pentm ca s5. rspunc15. si el deplin nu melui i datoriei sale, ci afar de aceasta
trebue sIt cumpere i traducerea hirtiilor, care ar fi obligat sIt le fac5. dire-
gltorul Insusi In limba aceluia, pe care il ating ; Intr-adevr atare gubem
cu mcisurile acestea nu doreste nimic rnai putin, decIt a usura pe popor ;
el i cearc1 comoditatea sa, nu binele poporului, i aceea o Imbrac5. In ves-
mIntul binelui public, care nu i se sede, zicind cA inlesnirea gubernrii cere
unitate de limb, necutezlnd a sta inainte cu comoditatea asupritoriului.
Au nu s-ar cuveni mai bine scopului societtii, pcii i fericirii
natiunilor conlocuitoare, ca uncle vor fi numai unguri, acolo si diregtorii
s fie numai unguri ; unde vor fi numai romni, acolo diregltori
fie nunaai romni; unde vor fi mestecati, acolo diregtorii Inca si fie meste-
cati, pentru ca s5. rspunc1a lipselor poporului, f iindc, dupa mintea sn-
toasA, diregtorii slat pentru popor, nu poporul pentrtz diregAtori. Ce va
slut pentru zice poporul clac5. 11 va Intreba cineva, care dreptate li este mai eftin :
popor, ceea ce se face Intr-ascuns cu scrisorile de sute de coale, care nu le vld Diet
nu poporul odat prtile litigAtoare si se tragn zeci si sute de ani ; sau care se fineste
pentru mult In doul-trei zile, vorbind prtile In limbile lor, In vederea i auzul
diregAtori" tuturor. i care gubernare este mai usoarIt Cu dircgAtori i cu limbl strin,
sau cu limba sa i tu diregAtori alesi de popor din sinul sItu? De ce sIt nu
poat fi mai multe limbi in administratiune de aci Inainte, cInd stim c
pina acum au lost in uz mai multe limbi la dicasteriile acestei tri, i neferi-
cirea, Virzi n-a venit de la multimea limbilor, ci de la multimea. privilegiilor.
Jara ce se tine de limba romn, aceasta e limbl oficioas de cente de ani
la toate scaunele de judecat ale protopopilor si la consistoarele rom.'n.ilor
din Ardcal (Aci adauge Baritiu : ,si lirnbolitica in Principatele romeine" )
perttru ce si nu fie dar maturg pentru legi i gubernare, ciad stilt tipriti
intr-insa codici de legi i multime de alte carp ?
TAcem alte argumente mai mult curioase decit serioase ale un-
gurilor, precum sint de exemplu : cIt unitatea limbii o ar cere i unitatea
coroanei unguresti, i datoria de a se conserva pe sine, s't altele asemeni;
474
www.dacoromanica.ro
11. REVOLUT I A
le tAcern, deoarece coroana cea adevAratA a tArii, ce se zice acum Unga- Coeoana
ria, nu sint cercurile de metal cele de la papa Silvestru, care Inca se vld cea
a fi date dimpreunA Cu simvolul : Regnum unions linguae imbecille est, asadar adevAratd
nu spre stingerea altor natiuni ; ci natiunile care locuiesc pe pArnIntul a larii...
Daciei si al Panoniei : aceste sInt coroana cea adevAratA a tArii, si ale aces-
tei coroane sint drepturile acele mari, de care nimAnui nu-i este iertat a
se atinge. Cu datoria ungurilor, de a se conserva pe sine, ca a nu pearl
pentru putinAtatea lor, nu este legat dreptul de a-i Inghiti pe romini si
pe schiai ; cinc poart culpa, dac a ajuns naia" ungureascA intre Scila
Caribde ; ce ursitA rea li impinge, ca s ridice asuprl-si toate vInturile,
cind ar trebui s le aline ; s minie pe toti zeii, cind ar trebui sa-i imblIn-
zeascA ; ce politicA e despre partea lor, de se pun cu atitea puteri In contra
natiunilor, cu care ar trebui a lege cele mai tari lcgminte, ca
apere fiinta comunii de dusmani comuni ?
Din toate aceste urmeazA, cl unitatea limbii In statul poliglot nu
o cere nici unitatea statului, nici unitatea legislatiunii, nici Inlesnirea, ief-
tinAtatea si repeziunea gubernArii, nici starea culturii altor limbi ; ci
o ccre, precum am zis, numai comoditatea despotismului i cugetul lui
ce] nelegiuit, de a rripi libertatea natiunilor, ca s domneascA preste ele.
Deci natiunea ungureasc nu poate s pretind privilegiu preste
alte natiuni nici in respectul limbii, ci trebuie sit se multumeascA si ea cu
egalitatea i cu dreptatea. Numai pin unde tine dreptatea e umanitate ; "Numai
dincolo de dreptate locuiesc fiare salbatice. N-are natiunea ungurea.scii ptul ende
nici un scop necesar, nici o indigentil adevAratii, care a nu le ai/DA in aceea.si Une dreptatea
miisur i celelalte natiuni. Pofta domnirii peste celelalte nu e indigentl e umanitate"
adevdratk ci nurnai paroxism de friguri, care Irisind-o odatI, va peri
ccl apetit spuriu de a Inghiti pe alte natiuni. Dac5, au lipa ungurii s
vorbeasa ung,ureste in adunArile lor si care tiran ar fi atit de nebun
ca sA-i facl a vorbi in limba care nu o cunosc, au si romAnii tot aceeasi
lipa ; cum incape dar aci limba diplomaticA ? Dac nu-si pot inchipui
ungurii, cum s5.-i guberne oarecine cu diregAtori staini i Cu limba striink
care nu o inteleg ; rominii ilic nu vAd, pentru ce a fie lipsa ungurilor
mai intetitoare decit a romAnilor, si in ciintarea asta ; deci clack' e si aci
tot aceeasi si tot acelasi drept egal, unde este temeiul privilegiului
limbii lor ? constringe natura pc unguri cu necesitatea cea mai im-
perioask ca s Snvete In limba lor toate de la alfa Oa la omega, tot acea
naturA ti face si pe romAni, si tot cu asemenea necesitate si tot pentru
asemenea scop, ca s5. lnvete rornAneste. O naturl le-a raseut pe toate na-
natiunile, o amoarc le-a vArsat in inimA spre limba lor, un sentiment
de onoare bate In inimile tuturor, i un scop le-a prefipt tuturor i acest
scop nu se poate ajunge, dac va domni una peste alta, ci numai domnind
drept egal peste toate. Unde are aci loc privilegiul oriarei limbi pinl clad
va sta numele de drept si de libertate pe pAmint ? san doarA ung-urul are
privilegiul i spre a-si ama bimba mai ferbinte decit romAnul pe a sa,
ca sA fie mai superb cu originea sa cea schitick decit romAnul cu cea. ita-
473
www.dacoromanica.ro
184-8 LA ROMANI
licl ? PILLA chid nu se va stinge sentimentul de amoare si de ortoare din piep-
turile tutnror romfinilor nici decum I
Asa este, far de nation.a.lita.te nu e libertate, nici lumina, nic5.iri,
ci pretutindeni numai catene, intuneric i amortire ; ce este apa pentru
pesti, aerul pentru sburatoare i pentru toate vietuitoareIe, ce este lumina
Nationali- pentru vedere, soarele pentru cresterea plan.telor, vorba pentru cugetare,
latea, aceea e nationalitatea pentru oricare popor ; intr-insa ne-am aascut, ea este
ea mama noastra, de slatern barbati, ea ne-a crescut ; de sintem liberi, in-
e3te tr-insa ne miscam ; de sintem vii, in,tr-insa viem ; de sintem suparati, ne
mama alma durerea cu cintecele nationale ; prin ea vorbim i astazi cu pirintii
coasted" nostri, care au trait inainte de mii de ani ; prin ea ne vor cunoaste stra-
de 17 secole nepotii i posteritatea peste mii de ani ; nationalitatea e indemanl cel
mai potent spre lucrare pentru fericirea geaului omenesc ; pe care nu-1 trage
mima a lucra aid pentru a natiunii sale glorie si fericire, acela nu e decit
un egoist pentru umanitate, de care e pacat ca. 1-a decorat natura cu
forma. de om ; nationalitatea e libertatea noastra cea din urma i limaaul
salutei noastre venitoare ; numai libertatea aceasta a-a rapit-o pina. scum
nici un barbar de la romin.i, dupa. ce le-au luat toate ; de 17 ceate de ani
se lupt genul romn in departata Dacie cu toate turmele barbarilor, si
ancora aceasta a tinut naia romna. In contra tuturor valurilor, de nu s-a
cufundat in abisul peririi cu barbarii dimpreuna. Si iata. ca uniunea. cu
Ungaria acum va sa fringa i s. smulgit aceasta ancora de min.tuire, va sa.
strice acest organ al vietii romriesti, va sa rapeasca. de la romani i liber-
Uniunea tatea cea mai de pe urma. Asta e uniunea pentru romnil Pentru unguri e
pentru viata, moarte pen.tru romani ; pentru unguri liberta.te nemarginita, pentni
romlni romani servitute eteni5.. Unindu-se natiunea romana. Cu Ungaria, nu va
insearani : avea nici scoale, nici diregatori nationali, care sa. poarte grije de scoale
de in.teresele nationale, nici chiar biserica national& ; toate aceste se vor
boteza a doua oar& pe nume unguresc, toate se vor inbraca In. vestmint
unguresc ; din oara in care se va declara natiunea pentru uniune, se va
in oi la perirea sa insasi ; ea va incepe indata a se stinge si a peri ca
un arbore fulgerat ; atunci nici om, nici Dumnezeu n.u-1 rnai poate sapa pe
romaa de perire nationala ; pentru cA invoindu-se la senterita mortii sale,
va arata ca preotii romni erau trecuti de mai nainte la idoliigintei straine,
patricii lor erau cumparati, poporul vindut i toata natiunea era moarta
mai dinainte, i ung-urii acum ii fac numai ingropaciunea cea de batjocura.
Si intru adevar, cine n.e-ar putea scapa de perire, ciad Dumne-
zeu astazi nu mai invie morti ; doar se increde cineva in cultura de astazi
a romanilor, ca. se va Infrunta Cu toate atentatele unguresti ; ci ram s-ar
insela romanii, chid si-ar cerca scaparea intr-ast cetate fax de muri
parasit de custozi. Saa nu pentni aceea vreau ungurii sA faca teara ungu-
reasca si din Ardeal, ca apoi sil poat preface toate institutele de caltura. ale
Ardealului in institute unguresti ? Ce va fi de literatura noastra., cind vor
fi indreptate in contra ei toate tunurile ungurismului, ca sa o sufle In vint
ut corpora lente augescunt, cito extinguuntur, sic ingenia stuctiaque oppresse-
476
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
ris facitius quam revocaveris" (Tacitus, Agric. C. III) ? Sau doara s astep-
tam pin&1i vor uita i limba toti romanii, ca atunci s vada i orbii i si
zica : Acura vedem i noi, ca zau uniunea asta a fost periculoasa pentru
romani l". Dar ce va folosi atunci stranepotilor degenerati, c vor cu-
noaste ratacirea parintilor lor celor fricosi i ticalosi, ce le va folosi, and
acum ii va fi rapit cu sine toreatele ungurismului, de nu se vor mai putca
intoarce inapoi ; In desert se va mira posteritatea., cum de n-am cunoscut
noi, ca fiecare hatiune numai atita onoare i valoare are inaintea statului,
eit onoare si valoare are limba ei ; In desert se va mira cum de n-am vazut
noi in secolul luminilor i al nationalitatii ce este nation,alitatea ; cum n-ani
Peatru
prevazut perirea gintei noastre, chid ungurii ni-o spuneau Cu zeci de ani
apirarea
mai naiiite, ca vor sting& pe romani. Asa posteritatea romina se va nuraelui
mira de nesimtirea noastra i ne va blastama In morminte, caci am ascultat de moils'
en nepasare sententa de moarte a gintei noastre, caci n-am recurs chiar
la cele mai din urma mijloace pentru apararea numelui roman, caci nune-am
ridicat toti pentra unul i unul pentru toti, ca sa departam de la sta.-
nepoti aceasta infamie nemeritata ; au nu era lucru mai stralucit si mai
maret inaintea oamenilor si a dumnezeilor ca sa ne ostim pentru nemu-
rire i mai bine sa descindem toti In morminte la parintii nostri incoronati
cu glorie, decit sA Wain o infamie sempiterna. ereditate nefericitilor nostri
stranepoti ; ce limba poate sA spun/ amarul, care-1 suf ere numai in trei
zile omul condamnat la moarte, dar apoi amarul uneinatiuni cine 11 va spune,
pe care o ar vinde fiii sai cei Intelepti ? Ce condei poate sA descrie durerile
eelui ingropat de viu ; iata, el se desteapta in mormint, 1i musca buzele
roade minile de desperatiune, cA nu-i luceste nici o raza, de scapare
In fundul mormintului ; ci durerea acelui nefericit e scurta ; iara durerea unei
natiuni ce merge spre perire va trece impreuna. cu istoria din secol In secol
si de la generatiune la generatiune, dud nu se va mai auzi nici o vorba
romana mitre Olt, Murq i Tisa, clad sunetele cele dulci ale limbii noastre
se vor fi schimbat demult in sunete barbarice amortite, clnd nu se vor
mai gloria stranepotii celor de astazi, cum ca slut vita. de sub cerul cel
blind al Italiei, ciad le va fi rusine de memoria Scevolilor, Brutilor, Sci-
pionilor i vor jura poate ca. se trag deadreptul din turmele lui Atila ;
atunci sapa i aratrul barbarului va scoate din pamint cite o peatra romana,
ca sa marturiseasca, cum ca petrile au mai multa simtire de veneratiune
catra memoria natiunii celei dintii, care a figurat odata In lume, cleat
milioanele de legionari, pe care ne-au asezat aci Traian, ca sa custodim ne-
moarta gloria numelui roman ; i noi In, loc sa o marim, o am micsorat,
+a am intunecat, o am vindut, i impreun cu natiunea o am ingropat
artul 1848!
LXIV. Deci sA consideram bine, dad. nu voim a lasa atita jele dupa noi, Deci si
sa consideram, cum au petrecut parintii i strabunii nostri sub domnirea considerim
ungureasca ; cum n-au vrut ungurii a respecta drepturile rominilor nicio- bine :
data ; cum s-au adoperat din contra totdeauna a-i turbura intre sine cu.
477
www.dacoromanica.ro
1848 LA RO.A1A.NI
tot geriul de uniuni Inselatoare, cu tot genul de promisiuni mincinoase ;
Ce s7 In urmi, cum ci libertatile uniunii unguresti pentru romani nu slut liber-
tati adevarate, ci numai amagiri, Cu care Indulcese veninul uniunii, ca sa-1
rornmaii faca placut la beut ; atunci urmeaza de sine, ce sa- facer' romanii fn aceite
fmprejurifri. Itlie mi se vede a fi de lips& ca :
(I.) Ce se tine de Intrebarea uniunii : Adun.area s raspunda sar-
batoreste, dupa data marilor nostri strabuni, cum ca.: Senatus et Populus
Daco-Romanus, beneficii et injuriae memor esse solet. Coeterum Ungaris,
quoniam non poenitet, delicti gratiam non facit, foedus et amicitia dabuntur
cum meruerint", : Samna poporul daco-roinn line minte facetlyi de
bine f i ?led, eptatea. Pe unguri, fiinda nu le pare raft (de relele ce i-au field,
ci Inca vreau a-i face un ran fi mai mare, nu-i iarta ) : imitate ci amicilie
va lega cu ei, cind o vor merita". Asa, numai ciad o vor merita, atunci
sa lege unit= i amicitie romanii cu ung,urii, adica clnd vor recunoaste
libertatea natiunii noastre, cum pretind ei de la romni i de la alte
natiuni, ca sa le recunoasca libertatea lor. Numai dupa ce va fi consti-
sA se tuita i organizata i natiunea romana pe temeiul libertatii egale, atunci sa.
unease& Cu faca federatiune cu ungurii pentru apararea comuna, cum face o natiune
natinnile care libera cm alta natiune libera. Fara conditiunea libertatii egale, romanii sa
reCIMOSC nu paseasca cu ungurii la nici un gen de uniune, ci O. se unease& cu natiu-
libertatea nile care recnnosc libertatea natiunilor si o respectean, In fapta. Once che-
nalinnilor fi o mare la uniune afara de conditiunea libertatii nationale e chemare de servi-
respecteazi tute, la care toata natiunea libera va nspunde cu despret, va protesta sar-
In faptl" batoreste In contra ei si se va apara. Asa se cade sIl. faca si romanii.
Acest Meru mi s-a parut cel mai greu, ca romanii inainte de toate
sa-si faca ratiunile Cu uniunea aceasta si s se declare, ca-i cunosc perico-
lul i nu-1 vor. Dac s-ar declara romanii pentru uniune, ar fi constrinsi
a merge orbeste Incatro i-ar duce ung,urii, de sine n-ar putea lucra nimica
pentni binele natiunii romane.
Adunarea LXVII. (II.) Fiindca natiunea, adunIndu-se din toate partile la aceasta
srl prorlamt sarbatoare a libertiltii, arata ca. nu mai va a fi supusa altor natiuni, mi
isbertaka o vede a fi de lipsa, ca constiinta si voia aceasta a natiunii, adunarca sa a
edepcndenja Imbrace in vestmintul cel niai sarbatoresc, adica sit proclame libertatea
wall ad nti mane independenta natiunii romline.
LXVIII. Aceasta asa o Inteleg : cl, natiunea romana scutura jugul
constitutiunii unguresti, care deoparte ii nimicea nationalitatea, de alta
calca In picioare libertatea poporului ; natiunea romana, proclamindu-se,
declara sarbatoreste : ca de aci Inainte nu se va cunoaste obligat decit prin
legile care se vor pune In dieta tarii, uncle va fi reprezentata si ea dupa
r cn:nA dreptate si cuviinta, si se va tinea datoare cu ascultare numai
v Ote lor alesi din shaul sau ; natiunea romana' da de stire natiunilor conlocuitoare,
(kept egal cA voind a se constitui si organiza pe temeiul national, n-are cuget dus-
pentru toate man In contra altor natiuni, ii cunoaste acelasi drept pentru toate, voeste-
naliunile a-1 respecta cu sinceritate, cerInd respect Imprumutat clupa dreptate ; prin
eonlocuitoare urmare, natinnea romana nici voeste a domni preste alte natiuni, nici nu,
478
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
va suferi a fi supusa altora, ci voeste drept egal pentru toate : Jus semper
quaesitum est aequabile, alio quin non asset jus" (Cicero)". Mai Incolo
(III.) Fiindca natiunea, ajungind la constiinta libertatii, de aci
inainte nu se mai poate purta ca servitoarea altor natiun,i; ci va a se tinea
si a se purta ca o natiune libera ; mi se vede a fi de lipsa, ca obligatiunea Adunarea
aceasta si cu jurmtnt inca sa o intareasca, adica. : Adunarea sit depund a jure
jurdmint in numele a toatd naliunea, ca' niciodatd nu se va MN' da de natio- numele
nalitate-si ; ci o va apa'ra in etern cu puteri unite in contra tuturor dusmanilor a toath
pericolelor, i cu puteri unite va lucra pentru onoarea, cultura .,si na/Mnea"
fericirea ei in tog timpii viitori.
Juramintul acesta nu este decit simvolul uniunii, cu care i-a
legat matrea natur pe toti fiii natiun noastre atunci cin,d li-a dat aceeasi
aratIndu-le, ca precum sin.t uniti Cu limba asa se cade O. fie uniti
Cu inima la toate lucrurile, care stut spre luminarea, libertatea i binele
natiunii. Precum am aratat, natiun,ile conlocuitoare tot cu uniunile i-au
stricat pe romani, data cu uniuni politice, apoi Cu uniuni religionare,
romanii au fcut, totdeauna acea eroare mare, c nu s-au unit intre sine,
ci, spre scderea natiunii noastre, cu strinii ; aceasta nu trebue sa mai
fie, precum iiici aceea, ca desfacindu-se adunarea, s se desfacl i aceasta
unire frateasca, care o serbam astazi cu atita pompa si cu atitea augurii
ferici, pentru c libertatea nu se poate revindeca numai intr-o adunare ; Chemare
revindecludu-se, trebue aparat5. i conservata In toate timpurile, asa- la unire
dar siunirea Inca trebue s in.floreasc5. totdeauna Intre romani, ca mijlocul frdteascd,
cel dintii al revenclicarii i conservarii libert4ii nationale, a card lipsa nationa1a
nu o poate plini nici un mijloc altul fara de uniune ; de aci se cunoaste
necesitatea, ca adunarea s se lege sarbatoreste, cu juramtnt In numele
a toat natiunea, c precum e unita astazi la un scop In aceasta adunare,
asa va raminea unita In sempitern : va apara existenta i libertatea i va
lucra pentra cultura i fericirea natiunii intregi cu puteri unite ; uniunea
tutlrit intr-acest chip va forma o putere nationall, care va ctstiga respect
natiunii romane i inaintea acelora, care ping acum n-au recunoscut nici
obligatiune catre roman.i (Aci strigara mai multi din adunare : Dar ad
ne unim, sd nu mai fie uniti i neunifi mire romni).
Fratilor I S nu cugete cueva, ca, a intelege uniune dogma-
CO.*, confesionall, religionara, prin uniunea de care vorbesc. Scopul meu
nu e a cherna pe romani la uniune confesionald, ci la uniune national& cu
care au fost uniti intre sine romanii i atunci and n,u erau pe pamint for-
mele religiunior celor de astazi, i vor fi si end n.0 vor mai fi aceste. La
.aceasta uniune Ii chem eu pe romani cu toata seriozitatea, pentru c slut
convins dixi profundul inimii, c natiunea roman& nu s-a adun,at aci ca sa
se faca, unita sau neunita, ci ca sa, se fac libera inainte de toate, apoi
cult i fericita. ; libertatea ins& nu e legata, nici se cade a fi legata de o
religiune sau de alta, ci trebuie sa, fie comuna tuturor religiunilor : eel ce
leaga libertatea de religiune, n-are idee nici de libertate, nici de religiune
merita compatimire, cai un fanatic ratacit, sau despret, ca un om rauta,-
479
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM ANI
cios. Deci en zic, s. nu inceram nici o uniune religionarg, ca sg nu turbu-
rgm uniunea aceasta frAtea.sc nationalg, care se af15. acum Satre romini,
/*kg de care nu se poate scoate la cale nici un lucru necesar spre restaurarea
p inflorirea natiunii noastre ; nu se poate turbura buna intelegere a romini-
lor cu nimic mai usor, decit cu proselitismul religionar, care i-a sfisiat pe
romini pirtg la episcopul loan Bob ; numai de clad a incetat acest pro-
selitism sub ultimii doi episcopi uniti, de atunci au pace rouignii p numai
de atunci Infloreste Intre ei aceastg fratie ingereascl, care o vedem perso-
nificati in adunarea prezentg. Ce se tine de Unire i Neunire, acesta, ca un
lucru al constiintei, trebue lgsat pe sufletul fiecgrui rorrign, fiecgrei co-
rnunitIti, s vad i sg-si aleag cu voe liberg dacg-i cere fericirea, cultura
p pacea dinlIuntru, ca s fie unit sau neunit ; ori-ce proselitism despre par-
tea altora in acest obiect este crimg in contra plcii nationale. Cine poate
asigura, c s-ar putea face o uniune ca aceasta religionarg Intr-o parte sau
alta ? Si cunoscind misterul lucrurilor religioase despre o parte, iar despre
alta fanatisrnul i mgiestria celor ce isi pescuiesc folosul In turbure la ase-
menea imprejurgri, cine poate asigura c va sta mine si clacg s-ar face as-
tgzi ? Au nu se poate scula astgzi un Sofroniu, mine un Atanasiu, ca a pre-
dice unul in contra uniunii cu plria in bitg, celglalt pentru uniune cu
Roznanii icoana sinodului de la Florenta in rudeleu praporilor neunite ? Si atunci
intareasel ce va fi de pacea, cauza i fericirea nationali ? Asadar romnii s nu incerce
leg3tura unirii nici o uniune religionarg, ci s intgreascg leggtura uniunii nationale, jurin-
zationale du-si credinta ca nici o Imprejurare nu-i va abate de la cauza nationalg..
Dac vor rdminea romanii in aceast uniune nationall, atunci vor ridica
cu puteri unite fonduri nationale, scoale pentru comunitati,
academii, universitIti, institute de arte, societAti de economic, de stiintk
prin acestea fi vor cistiga respect p valoare In lume; Indat ce se vor
apuca de aceste conditiuni necesare ale vietii riationale, vor vedea
problema natiunei nu se desleagg certindu-se pe plmint asupra unor lu-
cruri, care nici In cer nu Put definite, ci cum c la acelea se cer toate-
puterile natiunii, de ar mai fi incg ImpArtit in de doll& ori dou confesiuni,
pe care insg uniunea nationala nu le supgrg ; din contrg, uniuneareligionarg.
se luptg. In contra tuturor confesiunilor P surupg. P uniunea nationalg.
LXXII. Din aceast uniurre alrbgtoreascg. P obligare cgtrg cauza natio-
nail urmeazg ca romanii sa nu-si mai Increadl cauza episcopilor singuri.
Ron:11'1H De 150 de ani, de cind cunoastem mai deamAnuntul IntImplArile romAni-
nu-ti lor, cauza natiunii romAne o au purtat numai episcopii singuri ; i iat5.
mai c natiunea Ora acum n-a fAcut Inca nici un pas Inainte : ea trage i astAzi
Increacil tot In jugul constitutiunii unguresti, in care trAgea la 1744, cind dede
cauza pentru prima datl Inocentiu petitiunea pentru nationalitate. Ce este cauza ?
episcopilor Pe Inocentiu 1-au lncurcat In proces, de a fast constrins a lua lumea
singuri" In cap. Lui Aron i-au dat a Intelege ca s nu iese din sfera sa cea preo-
tease& la lucruri politice. Pe Rednic si pe Gregoriu Maior i-au abAtut de
la politicl la predicarea uniunii. Pe loan Bob 11 fac de se lapIdA de cauza-
nationalA, care o asterriuse Insusi ta numele natiunii la dieta din 1791:
4110
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
aceasti rugIreinte a romanilor din 1791 e cunoscut publicului, fiindc o RAspunaul
a tipk-it Inca atunci Eder sasul cu note, ins proiectul dietei de atunci, Dietel la
asternut Maiestatii, la ruganaintea romanilor, nu e cunoscut pin& acum ; Patilla din 1791
In acest proiect de lege, zice dieta, ca episcopul I. Bob a astern,ut doul
petitiuni, una pentru toata natiunea romana, alta pentru clerul unit.
(Ce ? doar clerul unit nu este parte a natiunii romane, ca sa fie necesar
petitiune separata pentru el ?) ; dieta se apnea in preamblulu proiectului a
demonstra c romanii de astazi nu sint stranepotii romanilor vechi, earl
de cei din Hunecloara, iar n proiect zice :ct petitiunea aceasta nu cuprinde
dorintele natiunii romane, ci est foetus tantum quorumdam inquietorum
ingeniorum, id quod ipse Illustrissimus Dominus Episcopus Fogarasiensis
loannes Babb in medio Statuum constitutus confessus est", adeca : cum c
petitiunea natiunii ar fi numai nascocitura unor capete neastimparate"
asa au facut inimicii romartilor totdeauna si asa fac i In ziva de astazi,
ca reduc dorintele i indigentele tuturor la unii putini, ca pedepseasca
pe acestia i sa-i asupreasca pe toti, cine ar fi crezut ca episcopul Bob
va compromite cauza, viata si onoarea uneinatiuni Intregi cu o declaratiune
ca aceasta 1 Insa. aceasta asa fu ; si e in.vatatura de ajuns, ca natiunea
sa nu-si lase cauza si viata nici pe sufletul unui om singur, fire-ar i episcop,
nici pe mima acelora, pe care Ii pun in diregatorii strainii si liplatesc anume,
pentrn ca s le spuna romanilor c ei nu pot purta diregatorii in stat ca
romaui, c natiunea romin nu se poate recepe, ca sa fie alaturea cu cele-
lalte natiuni, c in aceste Imprejurari nici vorba nu poate fi de nationali-
tate romana, nici de guberiaare In limba romana, c institutele si scoalele nu
pot fi dectt ung,nresti, si c romanii nici lips& nu au de institute si scoale
natiouale, nici imprejurarile nu iartil, ca sa, lucre si romanii pentru existenta,
cultura si fericirea lor, i altele asemenca ; pe acestia bine sa-i cunoasca
romanii i s se fereasca de ei ca de n.iste dusmani ai culturii omenesti,
care o Impedeca In partea natiunii romane, cind ii opresc pe romani de la
cultura nationala numai pentru folosul lor cel privat ; un orn Intelept, fie
episcop sau secular, nici imbiiat nu va lua singur asupra-si cauza nationala,
cu atit mai putin se va duce la Viena WI plenipotenta de la na.tiune, cum
s-a dus I. Bob cu sirbul Adamovici : ci, ca spiritul nevazut, va invata pe
natiune cum sa urmeze exemplul altor natiuni luminate i fericite, folosin-
du-se de toate mijloacele de insotiri, adunari politice si bisericesti, ridicind
fonduri si institute nationale, de care se servesc si alte natiuni pentru ferici-
rea lor. Cum va merge economia casei, cind va zice parintele catre Eli si
domesticii sai : Voi sedeti, fiilor, si dormiti, c le voi face eu toate" ; cum
va merge economia statului care va asculta de tabernariul ce le zice :
Oameni buni 1 nu mai arati, nu mai sernanati, nu mai lucrati nimic, veniti
la mine in taberna de beti, jucati i tineti sarbatoare, c le voi face eu toate
lucrurile voastre". Asa va merge toata economia politica a natiunii noastre,
daca se va lasa natinnea numai pe episcopi i pe cei ce sbat pusi ca si minta
inaintea lumii si pe la guberne, ca natiunea romana n-are lipsele, care le au
toate natiunile, i ca ei nu-i foloseste aceea ce foloseste la toatli lumea.
481
114 C. 587
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMANI
Incl o data LXXIII. Care fiind asa, fratilor, dati sa mai aruncam Inc o data o
o privire cautatura preste zilele natiunii noastre, de end jeleste sub doranirea ung,u-
peste reasca ; dati sa reculegem cu mintea ilia, o data, desi este lucru trist si
trecut: dureros, cum i-au asuprit si cum i-au batjocorit ungurii pe romani cu legile,
care slut destinate de la natura spre apararea oamenilor ; cum s-au unit cu
toate gintele asupra lor ; cum i-au privilegiat asupra natiunii noastre
pe sasi, si pe sirbi, i pe toti, ca poata vrsa veninul asupra rom5,ni-
lor si acolo unde nu le ajung dintii cei rutaciosi ; cum i-au oprit de la
scoale, ca s ramina orbi ; de la diregatorii, ca sa n-aib5. aprtori ; pe
care nu i-au putut strica cu uniuni politice, i-au incilcit Cu uniuni religio-
nare ; si acum, chid se anunta libertatea la toata lumea, ei ne anuntd stin-
gere de tot. Asa, fratilor, inchipuiti-va inca o data, CA aceasta mie de ani a
tiraniei unguresti e numai o zi in viata cea dureroasa a natiunii noastre ;
inchipuiti-va c dimin.eata ne-au bagat in jug, toata ziva ne-au
acum ciad veni seara ca s reposam, numai pentru aceea n.e iau jugul
de pe cerbici, ca s ne omoare. Care natiune de pe pamint nu s-ar ridica
Libertatea de la mic Edna la mare, cindu-si vede numarate zilele vietii ? Libertatea
oric.arui oricarui popor e bunul lui cel mai inalt ; i nationalitatea e libertatea lui
popor cea din urma. Ce pret mai are viata lui, dup5, ce si-a perdut tot, care
e bunul face demu ca sa mai fie pe pdmint ? in mina acestei adunari e pug, viata
lui cel mai moartea, soartea presenta si viitoriul nu al unui om, ci al unei natiuni In-.
ivalt" tregi. Ce va rspunde adunarea inaintea natiunii, a lumii i a posteritatii,
cin,d ar subscrie sentinta de moarte asupra natiunii sale ? Deci, fratilor, nu
v uitati la pretensiunile ungurilor cele nedrepte, nici la acei putini inselati
inselatori dintre noi, care, in speranta lefilor ce asteapt in imparatia
ungureasca, tin cu ungurii i zic ca apara onoarea i salutea natiunii noas-
tre ; considerati ca acestia sint datori a latra pentru osul ce li-1 arunca
ca s latre pe fratii lor i sa mute pe natiunea si mama lor in-
sasi ; feriti-va de ei, caci nu slut romani. Cautati la aceast multime de
romani, care strig in numele a toat natiunea : SA nu ne ducem la masa
libertatii unguresti, caci bucatele ei toate sint Inveninate ; s5, nu ne vindem
tara i limba, caci perzindu-se ()data, nu se mai poate cistiga ; uniti-va
cu poporul toti, preoti, nobili, cet5.teni, ostasi, invatati; i va consultati cu
un cuget asupra mijloacelor reinvierii nationale, pentru c toti sinteti fii
Cu ai aceleiasi mame si cauza este comuna ; tineti cu poporul toti, ca s nu
poporul top. rataciti, pentru ca poporul nu se abate de la natura, nici nu-1 trag strinii
ca sa nu asa de usor In partea lor, cum Ii trag pe unii din celelalte clase, care ur15,
ratacili" impreuna cu lupii i sfisie pe popor dimpreun5, cu acestia ; nu v5, abateti
de la cauza nationall de frica luptei cugetati, ca alte popoare s-au luptat
Nu vit cente de ani pentru libertate. ins& chid vi se va parea lupta cu neputinta,
abate/ i cind se vor ridica greutati asupra voastr ca valurile mnii turbate asupra
de la cauza unei ni, ciad va deslega principele intunerecului pe toti n.ecuratii va
nationala! trimite, ca sa rupa legaturile fratiei voastre i s va abata de la cauza si
amoarea gintei noastre la idolii straini, aduceti-va aminte atunci Cu cita
insufletire i barbatie s-au luptat strabunii nostri din Dacia pentru existenta
482
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
onoarea natiunii noastre, precum ni-a 15.sat scris Bonfiniu Cu aceste
cuvinte : Coloniae Legionesque .f?omanaz inter barbaros obrutae, Romanans
tandem linguarn redolere videntur, et ve omnino eam deserant, ita reluctantur,
ut non :atrium pro vitae, quantum pro linguae incolumitate certasse videast-
tztr. Quis easint assiduas Sarmatarum inundationes et Gothorum, item Huno-
rum, Vandalorum et Gepidarum eruptiones, Germanorum excursus et Lon-
gobardorum, si belie supputarit, non ve/teniente, admiretur servata adhuc
inter Dacos et Getas Romance linguae vestigia", adicA Coloniile i legiunile
romane, coplesite de barbari, tin !ilea limba roman5. ; i ca sA nu o pearca
Cu totul, atit se lupt de tare, incit se pare ca nu s-au britut atit pentru
tinerea vietii, cit pentru incolumitatea limbii. Crici computind bine desde
inundatiuni ale sarmatilor si ale gotilor, apoi eruptiunile hunilor, van-
dalilor si ale gepizilor, incursiunile germanilor si ale longobarzilor, cine nu
se va mira foarte, el Inca s-au tinut urmele limbii romane intre daci
geld". Asa, fratilor, aduceti-va aminte atunci, cA vA strigl din mor-
mint strAbunii nostri : Fiilor, noi Ina. am fost nu o dat5. in imprejurAri grele,
cum sinteti voi astAzi, noi incA am fost Incunjurati de neamici In plmin- ,,Pentru
tul nostru, cum sinteti voi astAzi, si de multe ori am suferit doarA si mai plmintul
mari rele decit voi ; fost-am cu gotii, dar nu ne-am fAcut goti; fost-am si numele
cu hunii, daril nu ne-am hunit ; fost-am cu avarii, si nu ne-am avarrt ; nostru"
fost-am cu bulgarii si nu ne-am bulgArit ; cu njii, i nu ne-am rusit ; Cu
ungurii, si nu ne-am ungurit ; cu sasii, si nu ne-am nemtit. Asa este, fiilor,
nu ne-am ungurit, nu ne-am rusit, nu ne-am nemtit, ci ne-am luptat ca
romAni pentru pAmintul i numele nostru, ca sA vi-1 lAsAm voila dimpreura
cu limba noastrA cea dulce ca cerul sub care s-a nIscut ; nu va nerntiti,
nu v5. rusiti, nu vA, unguriti nici voi, rmincti credincioFi nurnelni si limbii
voastre, apru-ati-vA ca fratii cu puteri unite, In pace si in resbel ; vedeti
cum ne-am luptat noi pentru limba i romanitatea noastril luptati-v1
voi si le apArati ca lumina ochilor voFtri, pinA ce se va restaura Capitoliul
si va trimite la voi senatul Fi poporul roman pe Traian cu legiunile preste
Dunilre, ca sA vA incoroneze cu laurul nemuririi pentru constanta Fi barba-
tia voastrA. ! Dixi et salvavi animain mean:.
Raporturile rotnanilor cu ungurii i prineipiete /ibeetatei natiunati deshisiurate de Simeone

Barauf iu la 1412 mai 7848 tn sien1ia preliminare a Adunarei naliunale in biserica Catedrale
din Blasiu, edijiunea II, Viena, cu literele lui C. Gerold si fitu, 1952, 59 p. Publicat si in A.
Papiu-Ilarian, Istoria Romanilor din Dacia Superiore, tomul II, Viena, cu literile lui C. Gerold
fiiu, 1852, p. 307-363. T. V. PAcAlian, Cartea de aur sau luplele politice nalionale ale romrtnilor
de sub coreana Ungariei (citat in continuare Cartea de aur ), vol. I, ed. a II-a, Sibiu, 1904,
p. 275-323 (fragmentar); N. Popea, Memorialul arhiepiseopului i mitropolitului Andreitt baron
de agiiita salt horde Nationale politice ale ronuingor.1846-18Z3 (citat In continuare, Mernorialul
lui. aguna), I, Sibiu, 1889, p. 83-130.
Reproducere dupl editia cu ortografie moderrill ; Simeon Barnuli u. Renndnii i ungurii.
Discurs vas:it in catedrela Biajului la 2114 mai 7848. Cu introducere i comenlar de G. Bogdan
Duicl, Cluj, 1924, p. 9-47:
Rolm az olk natio ez haziban sem a statusok kOzz6 nern szzalltatott, sem vallsok nem
a recepta religiok kollettl val; mindaziltal propter regni emolumentum, miglen patialtattnak,
483
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM/TN'
az olis egyhzi rendek ehez tartsik magokat etc. A.C., 1.8,4 [S. Bdrn4its3" Noha az olis
nemzet propter bonum publicum admittiltatott ez hazban, mindazltal nem vevn eszben
illapotjnak alacs6ny voltt. A.C., I. 9. 1. [S. Bdrnolitd*** Az lib vagy G8r5g6k sectijfin
I6v5k, kik pro tempore szenvedtettnek, usque beneplacitum Principum et regnicolarum. A.C.,
1.3.1; A minthogy az olis nationak vallsa is nem a ngy recepta religidk kOzzul vale). A.C.,
III3 53.1. [S. Bdrnutiuh
1. Clopotul. 2. Aprilie. 3. AdunArile generale ale nobilimii din comitate. 4. In veci. 5. Popii
romni sl nu mai afuriseascl", 6. Cornul abundenlei. 7, Trii. 8. Nevoie, lips. 9. Discursuri
ale lui Cicero. 10 Acesta este negro, pIzeste-te de el, romane I" 11. Latinism : flaccesco, se ves-
tejeste, IIi pierde puterea. 12, Fr. K.3. Savigny, jurist german (1779-1861),: 13:Nava 14. Tot-
deauna se urm.lreste o justilie echitabill, altfel n-ar mai fi justiler 15, Bl,
JUR CA ROMA N"

114
FORMA JURAMINTULUI PUS DE ADUNAREA GENERALA A NATIEI ROMANE IN
CIMPUL LIBERTATII LA BLAJ IN 3 MAI 1848
jur In numele tatalui si al fiului si al sf. duh Dumnezeului celui
EuN.N.
viu cum ca voi fi pururea credincios Imparatului Austriei i marelui
principe al Ardealului Ferdinand I i augustei case austriace, amicilor ma-
iestatii i ai patriei voi fi amic i inimicilor inimic, cum c ca roman voi
sustinea totdeauna natiunea noastra roman& pe calea dreapta. i legiuita
si o voi apara cu toate puterile in contra oricarui atac i asupriri ; nu voi
lucra niciodata In contra drepturilor si a intereselor natiunii romane ci
voi tinea si voi apara legea i limba noastra romana, precum i libertatea,
egalitatea i fratietatea ; pe aceste principe voi respecta toate natiunile
ardelene, poftind egala respectare de la dinsele ; nu voi incerca sa asupresc
pre nimenea, dar nici nu voi suferi s. ne asupreasca nimenea ; voi conlucra
dui:a putinta la desfiintarea iobagiei, la emanciparea industriei si a comer-
ciului, la pazirea dreptatii, la Inaintarea binelui umanitatii, al natiunii ro-
mane si al patriei noastre. Asa sa-mi ajute Dumnezeu i sa-mi dea
tuirea sufletului meu. Amin I
B.A.R., rus. irons: 1060. f, 179 (foaie volantl); Faaie pentru minte", XI, 1848, nr, 20,
17 mai p. 1553
NATIUNEA ROMANA, RAZILIIATA. PE

PRINCIPIUL LIBERTA.TII, EGALITA.TII I
FRATERNIT AriT II
115
PUNTURILE NATIUNII ROMANE TRANSILVANE VOTATE IN ADUNANTA
NATIONALA DE LA BLAj IN 15-17 MAI C,N,.1 1848
Independent& I. Natiunea romana, razimata pe principiul libertii, egalitatii
nalional fraternitatii, pretinde independinta sa nationala In respectul politic ea O.
484
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
figureze ta numele su ca natiune roming, aibi reprezentantii si la
.dieta tirii in proportiune cu num.rul sgu, aibi dregItorii sli in
toate ramurile administrative, judectoresti si militare in aceeasi propor-
Pane, si se serveasc cu limba sa In toate trebile ce se ating de dinsa, atilt
in legislItitme, cit si In administratiune. Ea pretinde pe tot anul o adunare
riationall general.. La acestea s-au adaos c de aci inainte In lucririle I e-
gale ale celorlalte natiuni transilvane si In limbile lor rominii s. se numeascl
r ornin i, iar nu olh, walach i bloch.
Natiunea rornin pretinde ca beserica romn, f.r distiatiune de Bisericl
confesiune, si fie si sa rAmin5. liber, independinti. de la oricare alt bise- independenti
rick egall In drepturi i foloase Cu celelalte biserici ale Transilvaniei. Ea
cere restabilirea mitropoliei romine si a sinodului general anual dupa ve-
chinl drept, In care sinod si fie deputati bisericesti si miren.esti. n acelasi
sinod si se aleag i episcopii romni, liber, prin maioritatea voturilor
candidatie.
(La aducerea-aminte despre vechiul drept al romanilor de a avea mi- Restabilirea
tropolie si sinod general anual s-a prozlamat de popor mitropolia romni mitropoliei
transilvan ca aplaus uuanim. Dac episcopii celorlalte natiuni i confesiuni romlne
vor avea pe veaitoriu scaun in diet ca represeatanti ai bis3ricii lor si (lac&
capitulurile lor vor fi reprezeatate, natiimea romini cere aceleasi drepturi
pentru episcopii i capitulurile lor).
Desfiintarea
Natiunea romini, ajunglnd la constiinta drepturilor individuale, cere
lobigiei
far intitrziere desfiintarea de iobigie fir& nici o despilgubire din partea ta-
ranilor iobagi atIt In comitate, cist si in districte, scaune i granita
Ea cere tot deoda.t1 j desfiintarea dijmelor ca a un.ui mijloc de contribuire
impedeci.toriu economiei.
Libertatea
Natiunea roman& pofteste libertatea industrian si comercial cu ridi-
industriali
carea tehurilors si a privilegiurilor si a tuturor pedecelor i stavilelor cu
comerciall
convecine de care se tine desfiintarea vimilor la granitl.
Natiunea roman& pofteste ca dajdea ce s-a pus de la un timp in-
coace asupra vitelor care din pricina strimtorii hotarelor gremiales se 77. SS se pAzeasa
tin i se pasc In frile vecine cu mari cheltuieli i nespus greutate i insusi tractatele
cu periculul vietei ca o vederati, pedec a industriei si a comerciului privind
activ, s se stearg cu totul, i tractatele care s-au incheiat intre malta Casi. economia
austriaci., Poarta otomani. i Principatele Romne peatru economia vite- vitelor . .
lor s5. se pizeasci, cu toati. scumpitatea.
Natitutea romn core desfiintarea dijmei, adic a zeciuielei (Zehendt ) Desfiintarea
metalelor create In patria aceasta, care zeciuiali e o adevi.rati pedec1 dijmei asupra
pentru lucrarea minelor. La toti proprietarii de fodine4 s1 li se dea acelasi metalelor
clrept in privinta misurei hotarului fodinei.
Natiunea romini cere libertatea de a vorbi, de a serie, si a tipri Destiintarea
fr nici o censar, prin urmare pretinde libertatea tipariului pentru once cenzurii
publicare de carti, de jurnale si de altele, Uri sarcina cea grea a cautiunii,
care si nu se cearl nici de la jurnalisti, nici de la tipografi.
485
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Libertate Natiunea roman& cere asigurarea libertatei personale ; niminea
personal5, nu se poata prinde supt vreun pretest politic. Cu acestea dinpreuna cere
libertatea
libertatea adunarilor ca oamenii s nu cad& la nici un prepus daca se aduna
adunArilor
numai ca sa vorbiasca i sa se inteleaga In pace.
Tribunele Natiunea roman& cere tribunale de jurati (Jurye) cu publicitate.
de jump In care procesele s se fac5. verbale.
Natiunea romana cere Inarmarea poporului sau garda national&
qardl spre apararea tsei in luntru si din afara. Militia roman sa-si aiba
nationall ofiterii sai romani*.
Natiunea roman cere denumirea unei comisiuni mixte compus
Com isiuni
din romani i alte natinni transilvane pentru cercetarea causelor de me-
zuine ale mosiilor i pldurilor, de ocuparea pa.mintului comun si a sesiuni-
lor5 colonicale i allele cite se tin de categoria aceasta.
Dotarea cleru/ui Natiunea roman& cere dotarea clerului roman intreg din casa sta-
tulni, intocma en clerurile celorlalte natiuni.
Natiunea romana cere infiintarea scoalelor romne pe la toate satele
$coli romAne orasele, a gimnasiilor romane, a institutelor militare i tehnice si a semi-
narelor preotesti, precum si a unei universitati romane dotate din casa sta-
tului In proportiunea poporului contribuent, In dreptul deplin de a-si
alege directori i profesori i de a-si sistemisa invataturele dupa un plan
scolastic i cu libertate de a Invata (docere ).
Desfiirrlarea Natiunea romana pretinde purtarea comuna. a sarcinelor publice
privilegiilor dupa starea i averea fiecruia i tergerea privilegiurilor.
Natiunea romana pofteste ca sa se faca o Constitutiune noa pentru
;onstittiIie Transilvania prin o adunare constituent din natiunele tar' ei, care Consti-
nou tutiune sa se Intemeieze pe prin.cipiile drepttii, libertatii, egalittii i
fraternitatii, s se lucreze codici noa de legi civile, criminale, comerciale
tot dupa acelea principii.
In cauza Natiunea romana cere ca conlocuitoarele natiuni n.icidecum sa
nu la la desbatere causa uniunii Transilvaniei cu Ungaria, pa ciad natiu-
rialimea romfinA nea romana nu va fi natiune constituta i organisata cu vot deliberativ
protesteazA decisiv, reprezentata In Camera legislativa ; lar din contra, daca dieta Tran-
co solemnitate
silvartiei ar voi totusi a se slobozi la pertractarea aceleiasi uniuni de noi
fara noi, atunci natiunea roman& protesteaza cu solenitate.
Foaie pentru minte", XI, 1848, nr. 20, 17 mai, pi 153-155 ; T Ar, Malian, Carta; de aur,
vol: I, pi 330-332; Memorial*, lid 5apina, pi 59-62;
1. Calendar nou: 2. Corporatiilor. 3. Comunale, obtes-ti. 4; Mine; * La acest punt se vor-

biri multe In favoarea granijarilor romfinit [GBarithili 5i Parcelelor flrinestii
486
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
BLAJUL I AVU
A SALE TREI ZILE"
116
TE CIPARICTF, ADUNAREA NATIUNALE. BLASIU 15, 16, 17 MAIU
Inc avu a sale trei zile, zile de bucurie, de s5s135toare, de in-

Blasiul
ffatire i Impacarea tuturor inemelor. Nu zilele Parisului, Berlinului, Zile
Vienei, ci zile pline de entusiasm pentru natiunea sa, axora rare pagine a pline de
istoriei se af1 asemenea, ava glorioase, nalcar c nu ar fi lipsit elementele entuziasm
de Imperechiare dac sinta causa a libertAtei natiunei romane nu ar fi
stins toate patemile arzItoare. Episcopul
Convocatii Ina, de vineri seara, 10 mai, incepur a sosi. Simb5,t5. In aguna
11, curea de toate pArtile partea inteligente v.1 poporul. Prea. S. Sa d.
Andrei $aguna, eps. gr. n. u., sosi tot atunci intr-un cortegiu de vreo
20 arute, intre aclamatiunile preutimei i poporului adunat. O deputatiune
din partea evi inainte vi bine ork sosirea In aceast5, mia lo-
ouint5. [localitate]. Prea S. Sa desc5lea In revedinta episcopeasa, In
oastelul vechi reinoit. Ziva era ploioas5..
Duminec dimineata. dupl. S. liturgie se tinu In o conferint de la 10 St B5rnutiu
ore pin& la 3 dup5.-amiazAzi. D. BIrnutiu, poftit de adunare, de pre un
sugesta cuvintind, ar5t dup5, istorie malt arasata soarte a roraluilor i drep-
turile ce i se cuvin poporului roman din Transilvania ava numeros. Cuvin-
tarea-i fu acceptat cu cea mai inflIarat insufletire.
Tot atunci dup5.-amiazgzi de la 5 ore se adunaz earAvi la con1erint5,
In catedra15., unde obiectul principal fu causa confratelui Mikes, vi altor
prinvi subt pretest politic, statorin.du-se a se concepe o petitiune atre Tinerii oratori
in,. R. Gu.berniu pentru eliberarea lui. Afar& din biseria. tinerii oratori In-
v5.ta poporul asculatoriu cu sete cuvintele pline de insufletire i mingliare.
Ziva era din cele mai fnimoase, limpede, senia. Seara piatul fu luminat
poporul se rgspindi pre la cortele4 intru toat5,
LUNI, 3/15 mai, ziva aceasta de mii de oameni insetati de libertate ca
ziva rascumplarei avteptat vi de multi temua, r5s5.ri. Ea fu togma ca
cea de duminec strAlucitoare in frumoset5,.
Spre civtigarea timpului, d-zeiasca liturghie se tin.0 la 6 ore deraineata,
chid deodata' se ant& imnul : imparate ceresc, spre chiamarea ajutoriului
dumnezeiesc, pontificind Prea S. Sa episcopul I. Lemeny cu 12 asistenti.
Aceasta ceremonie religioas se tinu vi In suele urmItoare, marti i mier-
ouri, tot pre acel timp, ins cu mai mia. solenitate.
La 8 ore, dindu-se semn cu clopotul cel mare al catedralei, preutimea cu
-partea civi15.-militarg se adun dinaintea catedralei, unde pre estrad era
puse in ordine scaunele i mesele. Dd. episcopi ocupar5, scaunele de presi-
dente subt flamura austriaa i natiuna15.. Poporul, la cuvintul unui june. Avram
Iancul, intr-o minut se desprti in cete vi udite. Attta era de ascult5.-
487
www.dacoromanica.ro
1848 LA ItMiNI
toriu acest numeros popor, ce acum crescuse la 30 de mii de oameni s'a
din minut In minut crestea.
Numaidecit sosira i dd. comisari, consiliariul gubemial Szab
B. [aronul] Bdnfi Nic., Com. supr. al Albei de Jos, in presenta car ora se le-
ser0 atlt decretele gubemiale pentru tinerea i deschiderea acestei Adundri
Natiunale, cit i punctele instructiunei pentru lucrarile Adunarei prochia-
mate de Prea S. Sa d. &zguna, adec. : a) ca consultaren AdunArei O. fie
libera, b) ca cuvintarile s purceada din credinta catra monarh si respect
earl mai-mari, insufrind poporului acea speme cum c natiunea romna-si
va dobindi cit mai curind de la prea In. tron, tot ce doreste pre prin,cipiile
dreptatei, libertatei, ecualitatei i fratietatei.
Piatul Blasiului, desi este prea vast, de multimea acuratorilor7 deveni
prea strimt. Era teama ea pre linga toat Ingrijirea starea celor de fat
de caldura zilei i desimea poporului va s fie nesuferita. Deci se con-
cluse ca Adunarea dupa returnarea dd-lor comisan i O. se strmute pre amp
la larg i asa toat multimea pleca in pratul din sus, numit ritide grecilor.
Formin,du-se aci Adunarea In acelasi ord frhmos, ce mai ales din partea
Prqedialii poporului s-a tinut cu cea mai esemplara scumpatate, actul mai Intii al
Aduharei fu alegerea a doi vice-presidenti : dd. Simeon Birnutiui Georgia*
cei zece Baritiu, si a zece secretan i : dd. T. Cipariu, I. Popasu, A. Treb. Laureanu,.
secretan i Dem. Boeriu, Iac. Bologa, P. Dunca, G. Angelis, I. Bobu, P. Maniu,
I. Bran-Pop de Lemeny.
Prea S. Sa ti. aguna propuse a se cherna fata la aceasta adunare d. gene-
rariu. de Schurter spre a fi marturie unui act solemn, cu care natiunea roman&
Inainte de toate se afla detoare ca credincioasa supusa. catra. M. Sa impara-
tul nostru i principe, si augusta Casa habsburgica-lotaringica. Venirea.
d-lui generariu In mijlocul natiunei romane fu un triumf, ear semtimentele
espresiunile de loialitate omagiale trasure de foc din inemele tuturor.
Ochii nu puteau retine lacremele, ce ca torente inunda fatele a toata. Adu-
narea. D. Saguna esprese in cu.vinte de foc neclatita pentru etern credinta
a poporului roman Cara. M. Sa si binefacatoarea Casa austriaca, careia.
singure avem a multmi tot ce avem ori cit de putin, mend pe d. generariu
ca aceste omagiale semtimente s binevoiasca a le substern,e prea bunului
moiaarh. D. generariu asecura Adunaren i natiunea romana de Intreaga.
bunavointa M. Sale catra poporul roman, apromitind c aceasta d.escoperire
solene ci fierbinte de nemiscata credihta a poporului roman cu cea mai
mare bucurie o va arata inaintea M. Sale.
D. generanu, ea si toata Adunarea, era miscat de semtimentele de
amoare manifestate en atita sarbatoare. D. generariu se intoarse cu acelasi
triumf cu care venise in mijlocul nostru. Actul bisericesc, cu imnul poporului
eintat de toat adunarea, compleni aceasta solenitate, Infrumusetata cu
salvele militiei, ce era statinnatii, de cealalta parte a Blasiului catr apus,
pe cimpul nnmit titta satului. Semnalele se Wean din loc s'a din turnurile
catedralei cu flamure fluturatoare.
481
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Un cuvint pentru militie. Cita fu militia la Blasiu ? Dona' tunuri, dragoni,
infanteristi de a lui Bianchi si Siskovichy cu secui, statiunati parte in Blasiu,
parte in satele vecine, in suma ca la 700 de insi. Ce facu ea aici ? Ea
neindoit era tramisa spre tinerea pa' cei publice. Ci de asta n-a fost nici cea
mai mica trebuinta. Militia nici ca s-a aratat In piat, decit cind trecca un
zug I din Manarade demineata i seara pre aici. Ea era adunata pre ritul
satului, esercindu-se, si nu fu intrebuintat decit sa dea salve la solenitatea
atinsa 1i la toastcle de subt prinz. Cei ce au fost fata nu-si vor uita ir viata
lor de purtarea cuvenentioasa a poporului adunat in Blasiu, de entusiasmul
Cu carele acuprindea pre gencrariu i trial& militia oricind se arata in public.
Incredentarea, amoarea, entusiasmul, vivatele din partea accstui popor
catra osta.5ii impdratului ar fi fost In stare a desarma si inemele cele mai de secui
fiara. Militia recunoscu numaidecit ca fiinta ei de fata nu poate fi decit de au jucat
parada. Crederc-ar cineva cui militarii secui au jucat de bucurie intro popor ? de bucurie
Macar ca dupa amenintarile din gazetelc clusiane, prea lesne s-ar fi putut Intre popor
crede ca militia secuiana mai plecata ar fi a-siradeca minile decit picioarele.
Departindu-se d. generariu, se incepura numaidecit lucrarile sedirtei I, Lucririle
In 3115 mai, subt presidiul ordinariu al dd-lor episcopi I. Lemeny i A. Adualrii
.5-aguna.
Mai jr tu i d. Sim. Ban:tiff:I de pre tribuna', Intr-un cuvint desfasurator,
proiecta intre aplausele universale urmatoarele punturi, ce furd acceptate
Cu unarimitate :
Cimpul a esta pro carele se tine ihtlia Adunare Naliunald Romineascd
din Transilvani-t, Infra eterna aduccre aminte a acestui act glorios, se va
numi Cimpul Libe, tdlei pentru totdeuna.
Natiunca romana se dechiara' ca, va sa raminui de pururea statoriu-
credincioasa tnaltatului imparat Austrici, rege Ungariei si mare principe
Transilvaniei, i augustei Case austriace.
Natiunea romana se dechiar si se prochiama de natiune de sine
stiltat are, si de parte intregitoare a Transilvaniei pre temeiul liberta-
tei egale.
Natiunea romana dcpune juramintul credintei catre 1mparatul, Jurdmintul
patria si natiunea romana.
S-a numit, s-a dechiarat si a jurat :
[Urmeazd textul jurdmintuhti. Vezi In acest olum, doc. 114]
Acest juramint I-a depus intreaga Adunare generala a romanilor Cu
toata solenitatea subt flamura imparatiei austriace : negru-galben i cea
romana natiunala : albastru, rosu si alb.
7n urml, legundu-se [citindu-se] i aprobindu-se conceptul rugamintului
catra in. R. Guberniu pentru eliberarca confratelui Fr. Mikes, se incredinta Peatru
secretariatului a-1 puriza 11 i a se suscrie de dd. presidenti 1i doi secretan, eliberarea
ear apoi a se alterne inaintea comisarilor de fata spre a se tramite prin lui
stafeta pre linga recomandarea acestei petitiuni din partea acelorasi dd.
comisan. Care toate se efeptuara in conferinta de dupa-amiazazi, tinuta de
la 5 ore tot in biserica catedrala.
489
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Cu acestea sedinta se incheil, ear convocatii, sosind inapoi, se resfirara,
la locurile de prinz dup biletele respective. In Curtea episcopeasca masa
era astern,uta pentru 200 persoane, pentru toate trei zilele adunarei. in semi-
nariu pentru 60, in manastire pentru 50. Asemenea i la un tractiriu
condus pentru 150 persoane ; ci in seminariu i in manastire numrul oaspe-
tilor fu cu mult mai mare de cum s-a fost proiectat. Toastele din toate locu-
rile cine le-ar putea numara ? La masa episcopeasca mai ales fura. pentru
M. Sa i augusta Cas domnitoare, pentru in. R. Gubemiu, d. Generariu-
comando, dd. comisarii, dd. presidenti, mai incolo pentru Papa Piu IX, ince-
patoriul liberatei european.e, pentru natiunea i tinerimea romana etc.
Salvele militiei rspundeau la aceste insufletite toaste.
Poporul
MARTI, 4/16 mai, subt presidiul ordinar, se incepu fedinla a doua
nu vrea
In Cimpul Libertatei la 8 ore demineata, mide mai intii d. episcop I. Lemeny
umunea
descoperi cum ca, trecind prin popor, auzi de toate par-tile strigindu-se
nu vor uniunea cu Ungaria, din care causa, dupa mai multe desbateri, se
enunta cum ca Intrebarea despre uniune se las, la o parte, pina cind natiun ea.
romana va fi recunoscut de natiune libera, constituit., organizata
vot decisiv in dieta tarei.
Dup aceea se lese, corese i aproba protocolul seclintei intii.
Apoi incepura proiectele i desbaterile din partea a mai multor oratoria
pin-ce d. Laurian de pre tribuna concentra doririle i poftele a toata
Adunarea natiunala in 16 puncturi, care in sedinta urmatoare se revazura
adausera ca unele schimbari stilarii, ear nu esentiale. Noi le vom impar-
tasi separat.
Deputaliunile In urma se propusera i aleser dou deputatiuni, care sa duel punctele
statorite i cuprinzinde in petitiuni la Prea in. troll si la dieta Transilvaniei
Comisia din 17/29 mai a.c. Asemenea si o Comisiune permanenta sa statori cu locuinta
permanentl In Sabiiu, cu carea deputatiunile vor tinea strinsa relatiune.
Numarul deputatilor la Viena se defipse s fie cel putin de 30 persoane.
Ductoriu e denumit Prea S. Sa d. episcop agiina, ear de v.-ductoriu d. Basi-
liu Nopcea. inscrisi se afla insa, afara de acestia, 45 de persoarie.
Ear numarul deputatilor la Clusiu se defipse cel putin 100. Ductoriu
se denumi Prea S. Sa d. cpiscop I. Lemeny. inscrisi se afla chiar 100.
Comisiunea permanenta va sta cel putin din 12 persoane, presidente
fiind d. episcop A. aguna, iar v.-presidente d. Sim. Barnutiu.
Deputatilor li s-a dat in.structiune, de la care nu le e iertat a se departa
cit de putin.
In urma ploaia incepu a se varsa ca repczime infricosata i adunaren
se sparse bucurindu-se, c In urm s-a i botezat cu apa botezului libertatei.
Prinzu, toaste ca i luni. Conferinta de dupa-amiazazi se desfacu fara
de a se incepe desbateri.
MIERCURI, 5117 mai, din causa preparrei protocolului si a petitiuiailor,
.,sedinfa a treia nu se potu incepe ping la 10 ore demineata., chid numaidecit
se purcese la verificarea i indreptarea intreg protocolului, adaugindu-se
490
www.dacoromanica.ro
IL REVOLUT I A
schimbindu-se la punctcle pretinse cele ce se pareau mai cu cuvenenta.,
precum din In.sasi punctele se va cunoaste.
Dupa autenticarea protocolului, d. episcop a.guna enunta punctele
stabilite a fi concluscle Adunarei Natiunale i hidemna pre popor, ca i in
ziva mai dinainte, a astepta intarirea concluselor de la Prea In. tron si dieta
tarei. intr-acelasi sens grai i Prea S. Sa d. episcop Lemeny.
Poporul se dechiar multamit i asteptatoriu, numai sa se timple cit
mai curind.
Utt monument
D. Ratio proie eta a se radica un monument demn de natiunea roma.-
tatru etecul
neasca Intru eterna memorie [a] acestor zile glorioasc. Fu achiamat. memorie
In urma dd. comisan i fur& invitati a veni in mijlocul Adunarei la inchide-
rea ei, unde, ccrindu-se intrevenirea i recomandarea d-lor sale la efeptuarea
doririlor poftelor natiun.ei, Adunarea se incheil intre urari i vivate pentu
stralucita Casa austriaca, prea Inaltii dregatori civili si militari si insii dd.
comi sari.
D. protopresviter M. Fule apoi inton imnul bisericesc de multamita
Marire Intru cei de sus" si cel poporan : Doamne tine pre imparatul".
intre salve de artilerie. Ceriul incepu a picura, varsind lacreme de bucurie.
Adunarea dup acestea se destacu Intre tra.sul tuturor clopotelor la
unn dupa-amiazazi.
Poporul Inca incepu a se imprastia plecind care ale sale, dupi. ce Inca
lu ziu a dinainte li se imparti un cercurariu de la Prea S. Sa d. ep. A. Sag,una,
hide mnatoriu catra ascultarc, si o adeverinta de buna poporului purtare
de catr amindoi cpiscopii, ambe tiparite.
La 5 ore dupa.-amiazazi nu se mai afla nimenea din poporul adunat
In Blasiu.
Dd. comisan i Inc plecar dupa-amiazazi inapoi. Militia pleat. vineri
7/19 mai.
La 6 ore d upa-amiazazi se tinur conferinte la capiideputatiunilor pentru
plecare. La una din acestea se si deschise o list de ajutorintilpentru cei mai
saraci. in sc urt se adunar 2 10 fl. c. m. D. protopresviter I. Moga conferi
50 fl. c. m., d. Bas. Nopcea 30 fi. Banii se strapusera13 vineri in mina v.-pre-
sidentului c omisiunei permanente.
Oaspetii incepur a se imprastia.
Vreo trei insotiri de calusari saltara saltul natiunal
Seara formindu-se un tip de garda natiunala ca din 100 feciori tineri
romani, subt conducerea oratoriului d. Bologa, manitesta mai multor
barbati invascuti cu Incredintarea publica semtemintele de amoarc din par-
tea junimei. Anumitu curtenf si d-lui generariu de tap., defilind inainte-i
cu toat seriositatea militara, d. generariu avu bunatatea descoperi Juaimea
deplina multamita. In urrna, adunindu-se inaintea catedralei, junimea se gata a muri
imbarbata hare sine si jur c vor fi gata a muri pentru natiunea romana. pentru
Via natiunea si junimea romana I naliunea romana
491
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
RomIni, Adunarea Natiunal romaneasc stete dintr-o multime de oameni din
sasi, popor, nu numai romani, ci i sasi i unguri.
unguri Avem date sigure cum c unii din cei de alta. limba furl prinsi i dusi
la Inchisoare, caci a venit la noi. Au nu vom fi i noi suferiti cind am vrea-
a fi spectatori la adunarile natiunilor celorlalte ?
Poporul roman teat& adunarea s-a purtat cu o cuveninta ce te
rpete la mirare. Nici macar un cuvint violatoriu, necum fapta, n-a esit
din gura acestui popor atit de numeros.
Nunifirul Numarul adunatilor nu-1 stim calcula cu scumpatate. Cei ce-1 zic rnai
participant ilor putin pun 15 mii, cei ce mai mult 95 mii. Atita stim c piatul
poate cuprinde mai mult de 30 000. $i luni mai ales au fost mai multi decIt
i-ar fi putut cuprinde pre toti. Noi punem numai 40-50 de mii.
Poporul era ascultatoriii preste toata cugetarea. La un cuvInt al unui
tlnar oratoriu, Intr-un minut se formau udite printr-insul. 5i liniile formate
nimene nu le tulbura.
SaLiascl Ascultatipopoarele Transilvaniei, luati esemplu de la acest popor despre-
poporul tuit i v Invatati de la dinsul ce este ascultarea, pacea, ordul bun si respec-
tarea persoanelor si a proprietatei.
junimea romAnA Multumita von, tinerilor recunoscuti, ce ati invatat poporul la acestea.
Via poporul i junimea romana.!
Organu najiunele", I, 1848, nr. 1 din 12 mai, p. 1-4.
1. Mai exact capitlului. 2. Tribuni. 3. Florian Micas. 4. Gazdele unde erau incartiruijii
5. Se citirA. 6. Sperang. 7, Celor veniji. 8. Lunca. 9. Numele a doua regimente din armata,
austriacl. 10. ColoanA, detasament. 11. A-1 transcrie pe curat. 12. Han, osp5tArie. 12. Se trans-
puserA, transmiserA.
492
www.dacoromanica.ro
Din zilele Adunrii Nationale
HAI SA DAM MINA C.I.J
V, ALECSANDRI, HORA ARDEALULLII

117
T_Tai sa dam mina cu mina
Cci cu mima romana,
S.-nvirtim hora fra.tiei
Pe painintul RomAniei !
Au sosit ziva dreptatii

Ziva sfinta-a libertatii !
Bradu-n mun.te inverzeste,
Romania-ntinereste.
Ardelean, copil de munte !

Ian ridicii-acum cea frunte
Si te-nsufl de mindrie
Ca-mi esti fiu de Romanie I
Ardeleni ! lumea ne vede !

Muma draga'-n noi se-ncrede
Caci de-acum romnu-n lume
A fi vrednic de-al Om nume I
Ura., frati, in fericire I

Ura, frati, intr-o unire.
SA-nvirtim hora fratiei
Pe parnintul Romaniei.
Diu Peale pentru minte", XI, 1848, nr. 24, 14 iunie, p. 192, semnat5 Us rosuis.
IDENTIFICINDU-NE SOARTA NOAS TR X

CU A LOR..."
G. SION, S13VENIRE CONTIMPORANE

118
toate amenintarile, persecutiunile i impiedecarile ce se faceau din
Cupartea ungurilor si a guvernului pentru ziva destinat a adunarii,
romanii curgeau ca torente din toate partile. Peste riurile cele mai mari
493
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Spre pe ulule ung,urii radicasera inadins podurile, romana treceau prin ape
idealul pina In piept sau innot, numai i numai ca sa mearga. i sa ajunga la locul
mintuirii" ce se facuse un ideal de mintuire pentru dinsii. in ziva de 3 mai, poporul
adunat ajungea la cifra de o alta de miL
Aceasti Vazind cineva aceast mare multime de popor adunata pentru afaceri
mare multime publice, Ii putea face cea mai esacta idee despre comitiile i forurile vechei
de papos Rome. Pe un. cimp deschis In marginea din sus a Blajului, se improviz
o tribun.a. malta; jos, imprejurul acestei tribune, se puser citeva mese si
scaune destinate pentru episcopi, pentru secretan i pentru persoanele cele
mai alese. Acolo poporul, dupa comandamentul junilor juristi, facu un mare
cerc, incit sa rmn locul liber de circulat la mijloc. Apoi se fama linii
deschise i largi pina la biseric, pentru ca de acolo si pina, la tribun sa fie
calea liber. Mar din cercul central se improvizara inca vreo 4-5 tribune
mai mici, destinate pentru tribunii populari, destinati ca s transmita
poporului ce se afla departat de centru deciziunile conferintelor.
Virtutea Semnalul deschid.erii adunarii se dete pria tragerea clopotului cel mare.
romand Atunci episcopii, urmati de cler, de profesori si de inteliginti, se sculara
reinviald plecara catre locul preparat. inainte mergea flamura cea mare national,
pe care sta inscriptiunea aurie : Virtutea romana reinviatii,flamura impro-
vizata., precum aratai mai sus, la Sibil
Aceasta flamura era tricolora : reprezinta prin vinat, alb si rosu culorile
imbracamintei poporului. Ungurii nerozi ziceau ca este flamura ruseasca
Mar de aceast flamura se mai improvizar i altele mai mici, cu diferite
inscriptiuni, cari aratau dorintele natiunii ; pe una se vedea scris : Liber-
tatea ;si independinfa nationalci" , pe alta se citea : Credinyi neinfrintel catre
natiune i tron", pe alta Nici o uniune cu tara ungureascei".
Cu ocazivaea acestei adunari venisera mai multi unguri nobili de pria
provinciele invecinate, parte cu scop de a studia lucrurile, parte atrasi de
curiozitate. Multi din acestia erau de origine romni : strmosii lor 'si rene-
gasea limba, aatiunea i religiunea pentru diferite interese politice. Acestia,
de asta data, vaziad maretia i religiozitatea acestei impozan.te adunari,
simtira, inimele lor entuziasmate pentru on,oarea numelui de roma,n,
incepura a imbratisa pe conducatorii poporului, numindu-i fratii lor, rosind
de ratacirile lor trecute.
XXV Lucra-rae Adundrii

Adunarea, deschisa sub presedentia ambilor episcopi, proclama de
vicepresediati pe Sim. Baraut si. G. Barit ; mai proclama i zece secretan,
futre cari mi-aduc aminte de canonicul Cipariu, Laurianu, protopop Popasu
si Dim. Boeru. Episcopul Saguna fcil o rugaciune catre Duranezeu ca sa.
Mrnut lumineze mintea natiunii i sa o indrepteze spre dragoste catre patrie
idolul spre credinta catre imparatul. Dupa'. aceasta, Brnut, idolul poporului,
poporului inainta catre tribuna. in acel moment, o t'acere religioasa se facu in popor ;
cea de pe arm suflare parea ca amutise. Poporul parea ca asteapta sa
494
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
auz& vorbind oracolul su. Vocea cea jum&tate stinsa a oratorului atunci
Jul un timbra ingeresc, ce rlzbatea pina In fundul inimelor. El fAcu cinci
propuneri Insemnate :
Ca adunarea s, se proclame de adunare general& a natiunii.
Cimpul pe care se tine adunarea sa se numeasc& Cimpul Liberttii.
Natiuuea s& se declare credincioas& impAratului.
Natiunea s& se proclame natiune de-sine-stItAtoare si de parte intre-
gitoare a Transilvaniei.
Natiunea s& depuie jur&mint de credint& c&tre impratul, cAtre
patrie si c&tre natiunea romank
Aceste propuneri, repercutate i transmise poporului prin vocea tribu-
nilor, se adoptarl cu aclamatiuni i cu aplause. Atunci Brnut ceti formula
jurAmintului, care, dup& ce se adoptk se recit& de c&tre popor cu o solem-
nitate
Cu aceste s-a incheiat sedinta din 3/15 mai.
XXVI
Secretarii se consultar& Intre sine cum sl termine mai curind lucrarile,
pentru ca s poat& libera poporul a se duce pe acask Lucrarea cea mai
esentiall fu petitiunea catre imparat, In care s& se arate dorintele
Laurian se InsArcin si o facu. A doua zi, redeschizindu-se adunarea, el se Cele 16
sui pe tribun& i ceti proiectul petitiunei. Aceasta cuprindea 16 pun,cte puncte
memorabile memorabile :
Cererea unei diete reprezentative, la care romanii s fie chemati a
trimite deputati In proportiunea num&rului lor. Romanii s& aibl dregAtorii
lor nationali In toate ramurile. Limba roman& s serve ca oficial& in fat&
cu romanii.
Independenta bisericii romane far& distinctiune de confesiune. Resta-
bilirea mitropoliei romane si a unui sinod general anual.
Desfiintarea. iobAgiei (cl&cei) i a zecimelor, fAr5, despg-ubire.
Libertatea industrial& si comerciala.
Desfiintarea darii asupra vitelor.
Desfiintarea zeciuelii metalelor ce se exploateaz& in cuprinsul tArii.
Libertatea de a vorbi, a scrie si a tip&ri.
Libertatea individual& i dreptul adunArilor.
Tribunale de jurati cu publicitate in care apArgrile sI se fac& verbale.
Garda nationalk Militia roman& sA aib& ofiteri romani.
Regularen miezuinelor (hotArniciilor) priu comisiuni mixte.
Dotarea clerului roman din casa statului, ca celelalte cleruri.
intinderea instructiunii publice prin scoliprimare sAtesti, gimnazii,
institute militare i tehnice, seminarii, universitti i altele.
Egalitate de dri istergerea privilegiilor.
0 constitutiune nou facut& printr-o adunare constituant& a tuturor
na,tiunilor trii, pe bazele libertAtii, egalit'tii i fratietAtii ; codici nou de
Jegi civile, penale, comerciale.
995
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
16. Cauza uniunii cu Ungaria s'a nu se tolere a desbate pin ciad romnii
nu vor lua parte in Camera legislativ, ca natiune constitutivg, ; altfel de
s-ar urma, romnii protesteaza" Cu solemnitate.
Poporul priimi proiectul de petitiune cu strigri unanime de entuziasm.
Laurian, Inrnut, Barit fur5. purtati In triumf i aclamati ca capi i condu-
cgtori ai natiunei. Entuziasmul general era la culme. insusi cerul Oxea
impresionat de fericirea generan, aci In momentele acele incepu a ploua
picAturile de ploaie poporul la aseingna cu lacrimi de bucurie.
XXVII
A treia zi se tinu inc o conferint5.. Ast5, dat5. ins5, nu se fcil decit
verificarea protocolului sedintei a II-a i defigerea deputatiunii ce lua misiu-
nea a duce petitiunea la impAratul. Dupg aceasta, adunarea declarin.du-se
terminatg, poporul incepu a se duce pe la vetrele sale, plin de iluziuni si de
sperante intr-un viitor mai fericit. Dar vai 1 cit de amar se arlt5,
acela, atit de dulce visat atunci !
Dup plecarea poporului mai rgmaser, in Blaj phi& pe a doua zi cei
Identific4ndu-ne
soarta
mai multi din protopopi, tinerii juristi i studenti i putinii moldoveni
munten,i emigrati, cari printr-o intimplare accidentan, avuserAm fericirea
noastri
a lua parte la o zi asa de mare pentru natiunea n.oastrl. Cu inimile noastre
cu a lor"
tinere i inflcbsate de idealuri frumoase, impArtaseam toate emotiunile
fratilor ardeleni 1 cu sufletele noastre de romani ImbrAtisam aspiratiunile
credintele lor, identificindu-ne soarta noastra cu a lor. O, dulce zi
frumoasA 1 Tu vei fi cea mai pretioas1 din suvenirile mele 1
La sunetul unei muzice de nutari ce se ralcisera pe aici, o ceat de vreo
treizeci de pArechi tinere esecut5, jocul clucerilor, acel joc care a perpetuat
pina' as-02i in poporul nostru legenda rpirei sabin.encelor de cgtre strAmosii
nostri romani. Seara se fcur serenade pe la cei raai multi din bArbatli
iubiti ai poporului. De onoarea aceasta ne impArtasifam i noi moldovenii.
A doua zi ne clpuirgm de trgsuri plecaram ca s n.e Intoarcem la
Brasov.
G. Sion, Din anul 1848, In Suvenire conlimporane, ed, P, V,: Hanes, Bucuresti, Ed. Minerva,
1915, p. 245-249.
UN POPOR INTREG..."
119 ALECU RUSO, DESPRE ADUNAREA DE LA BLAJ

A.
tinut a Ardealului se ivi la 1848 o zi frumoasa' pe
pe un cimp latina,
Intr-unpatruzeci mii de romani stau s asculte, sub aripele unui steag
trei culori, cuvintul inteligenfei ardelene. Moldoveni i munteni, pribegi
ai tulburlrilor din fri, privea cu 135.taie de Mina, adunarea, ostitl gra'mac15.
499
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
cite gramada, dup satele i tinuturile de unde venisera amend : un. popor
Intreg de acelasi port si aceeasi limb& ca si a poporului nostru sta maret
In lumin.a soarelui i printre sucmane se vedeau amestecate multe surtuce ;
aceste surtuce acoperia piepturile tineretului de frunte esit din Blaj si din
scoalele Ardealului, tineret cu mare curaj i mare iubire de neamul roma-
nesc ! Multi mirare insufla pribejilor spectacolul fratiei curate intre surtuce
sucmane, fratie nu numai de singe, dar fratie in trai si in obiceiuri i in
toate relatiile. Societatea in Principate, ca toate societatile vechi, este lute-
meiata pe nepotriviri, pe interesuri ce se prigonesc si pe ierarhii. Ardelenii, Privind de
tolerati numai pe pamintul ce-1 ocupa pin& la 1848 si privind cu duiosie peste munti,
de peste munti la fdri, adica la Moldova si Valahia, alcatuia numai o familic, la fdri.
o familie patriarhall. Noi, moldovenii, treptati de intimplarile istoriei,
rnazili, neamuri, bresle, gloate, bojen i feciori de boieri, vite prapaclite in
intunericul descalearii, nu putem forma o familie patriarhala ca acea arde-
lean. de la 1848. Pribejii dar, infatisatorii luptei in Prin.cipate, a egalitatii
drepturilor, iar nu a oamenilor, urmara cu ochii plini de mirare uimitoare
fratia aceasta, i mai ca, intr-un minut de infocare, ar fi dorit s nu se fi
nascut feciori de boieri.
Al. Russo, Scrieri. Cu o prefall de G. Blgdan-Duicl, Bucure5ti, 1910, p. 118-119; Al. Russo,
Serien. Cugetdri, Chstarea Romdniei etc., editia Petra V Haaq, Bueureti, Coleclia
Prietenii istoriei literas-e", fa., p. 65-66.
SIMTAMiNT FRA.TESC FATA

DE ACEST POPOR"
120
.5TEFA-V LUDWIG ROTH, ROMA.NI
In titlul acestui articol, care in continuare se va ocupa de intreaga adunare

a poporului de la Blaj, m-am servit de expresia romeini. Acest lucru 11 fac
dints-un simtamint fratesc fata de acest popor mult promitator al patriei
noastre i ca urmarc a un.ui deziderat i hotarire publica unan.ima a acestei
marcte adunari populare. Ei au declarat ca termenii olah, vlab., bloch
valah le socotesc drept o earl si o rusine, si au cerut in schimb ca de acum Aceast1
inainte i pentru totdeauna s nu fie numiti altfel decit romiini, cad numai
denumire arata cu adevarat si pe bun& dreptate originea., graiul adunare
mareaaceasta
istoria lor. Asadar, daca nu avem inten.tia sa-i initm i sa-i jignim, atunci popular&
fiecare confrate va face cu placere pe voie celuilalt. Daca ficcare individ are
dreptul s arate celorlalti cum doreste sa fie numit, de ce n-ar avea acest
drept un popor intreg ? Marea multime care s-a adunat acolo avea, ce-i
drept, mai mult dorinta s afle in sfirsit eliberarea de robota, dar fiecarui
om care a umblat cit de cit intr-o scoa1 i-a incoltit incla.t5. i n.adejdea ca
nationalitatea proclamata sa fie trainica ; pia la urma, ideca de uationa-
35 c. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Crezul litate era atit de adinc inrdacinat ix inimile tuturor, incit ea nu va mai
najiona1it4ii putea fi vreodat5 stirpit. Multimea imbrtisl acest crez al nationalittii
atit de calduros, stringindu-1 la mima ei entuziast, ca i stegarul rnit
pe cimpul de lupt, care, simtind apropierea mortii, se infsoar in drapel :
dac Cu viata, nu-1 mai poate apra, cel putin s-lacopere cu trupul atunci
and va cAclea. Acest sentiment puternic de a tri i a muri pentru nationa-
litatea lor 1-au exteriorizat i 1-au consfintit cu numele de roman ; i uncle
este puterea care A, le poata lua aceast nationalitate, unde se afl, dreptul
care ar putea s le-o conteste ?
Textul germen
ST. LUD. ROTH, ROMANEN
In der Vberschrift dieses Aufsatzes der in der Fortsetzung die ganze

Volksversammlung in Blasendorf besprechen soll, habe ich mich des Aus-
druckes Romanen bedienet. Es geschieht dieses meinerseits aus brilderlicher
Gesinnung gegen das vielversprechende Volk unseres Vaterlandes und
in Folge eines allgemeinen, an den Tag gelegten Wunsches und Beschlusses,
eben dieser grossartigen Volksversammlung. Sie erklrten, dass sie die
Ausdriicke Olah, Vlach, Bloch und Walach fr Schimpf und Schande ans-
hen, und verlangten dafiir, von jetzt an und far alle Zeiten, dass sie n,icht
anders als Romanen genannt werden wollten und sollten, da diese Benen-
nung allein sie wahr und gerecht nach Abkunft, Sprache und Geschichte
bezeichne. Will man sie also nicht reizen und beleidigen, so wird jeder
Landesbruder diesem Landesbruder hierinnen gerne willfahren. Hat doch
jeder einzelne das Recht, sich dem andern anzugeben wie er genannt sein,
wolle, warurrt sollte es nicht ein ganzes Volk haben ? Der grosse Haufen,
der hieher gestr6mt war, hatte zwar mehr nur das Verlangen, die endliche
Freigebung von den Robotten zu vernehmen aber in jedem, der auch n.ur
wenig in einer Schule gewesen, entzfindete sich schnell auch der Wunsch,
es sollte die ausgerufene Nationalitt dauerend sein, und beim Schluss war
der Gedanke der Nationalita,t so fest in alien, Herzen gewurzelt, dass diese
Idee nimmermehr aus ihren Herzen, wird ausgerottet werden k6nnen. Das
Gefilhl der Nationalitt drfickte die Menge sich fest an ihr begeistertes
Herz, wie jener verwundete Fhnrich die Fahne auf dem Schlachtfeld, der,
die Todesnhe spiirend, in die Fahne sich wickelte und niederstrzend
dieselbe mit dem Leichnam bedeckte, die er mit dem Leben nicht mehr
verteidigen. konnte. Diesem entschlossenen Gefhle, frir ihre Nationalitt
zu leben und zu sterben, haben sie nun einen Ausdruck gegeben und mit
dem Namen Roman getauft, und wo ist die Macht, die diese Nationalit.t
ihnen, nehmen, wo ist das Recht, das sie ihnen streitig machen knnte ?
Transilvania", 1848, nr 48, 16 iunie; reproducere dupl Carol Gallner, Stephan Ludwig
Roth..., p. 113-114,
406
12
www.dacoromanica.ro
IL REVOLUTIA
DESPRE
ACEASTA VESTITA ADUNARE...
121
J4K,413 ELEK, UN MARTOR OCULAR
am sosit pc cimpul Blajului chiar in ziva adunarii, venind de la Sibiu ;

Euposedam deci informatii vcridice cu privire la intelegerea cu sasii in-
chciata. cu o zi inainte. Cimpul pe care s-a tin,ut adunarea a fost denumit,
In ultima zi, in cadrul unei Insufletite manifestatii si intr-o atmosfera
de bucurie izvorita din cultul na.tionalita.tii
NIA.ref era spectacolul ce se desfasura in fata noastra. 0 masa de vreo Staret era
douazeci de mii de oameni, imbracati sairacacios, cu infatisare chinuita, spe ta olul
un biet popor de iobagi 1 Fetele lor, fete curtoscute de tarani, arse de soare, ce se desf3vra
cu diverse nuante i expresii, dar de acclasi tip ; ici si colo cite o statura in fate
voinica, frumoasa, cite un corp ca bradul, purtind o camasa otova sau de n asta"
pinza fin& i alba, lunga pina la gcnunchi, fara guler i basma, brodata
cu arnici sau cu matase de culoare rosie sau albastra, incinsa la mijloc cu
o simpla curea sau cu un chimir frumos brodat. Partea inferioara a corpul ti
era imbracata in cioareci dc croieli diferitc, cu fel de fel de podoabe de pi -
ruri. De umerii lor atirna cite o traista de pinza sau de pide tivita cu curele
rosii si negrc, doldora de piinc, de slanina, de brinza, de malai i ceapa
ale celor bogati si de turte cu unt, de lipie si de friptura rece. in cap purtau
caciuli albe sau negre dc oaie, unii plrii cu margini late, de sub care atirn a
parul lung, uns i pieptilnat, sau stufos i zbirlit ; in picioare opirci cu nojite,
bocanci cu sireturi sau cisme de o croiala caracteristica ; in mlini un betigas
sau o bita cu maciulie in cap. Acesta era aspectul majoritatii. Cei din partile
sibiLne si de la munte se deosebeau ca figura i statura de ceilalti : oachesi,
inalti, chipcsi, bine facuti, cu infatisare energica, ei au un port incintator
de pitoresc in uncle regiuni, portul acesta constituie un moment de
tranzitie spre costumul boieresc, aristocratic al romanilor. in atitudinea lor
e constiinta de sine, pc ici pe colo dirzenie provocatoare, o urma de mai
bunastare si de cultura.
Aceasta era masa ce se vedea acolo, pe Cimpul Libertatii, in natura, pe
pajistea verde, dupa cum le era pe plac si le venea mai la indemina oame-
nilor. Si multimea aceasta nu se aduna nici in preajma locului de consfatuire
dup vreo rinduiala oarecare, ci pilcurile i cetele de oameni mai mult
sau nrti putin numeroase isi alegeau libere locul unde sa se aseze, dupa pofta
inimii, lasind intre ele mari intervale libere, pe unde sa se poata circula. Se
puteau vedea nenumarate aglomeratii sau g,rupuri stind in picioare sau
sezind jos, umblind de colo pina colo sau tolanite in iarb, treze sau motaind,
piclind din lulele i proptindu-se in bite, mincind si bind, tacind sau discu-
tind. intr-un cuvint, poporul ce se adunase aici acoperise intinsa cimpie
In g,rupuri de cite doi, trei, zece, o suta, ba chiar o mie de oameni.
499
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Clerul Clerul de jos nu-1 prea puteai deosebi de popor ; tu schimb, prin barbile
lor Ingrijite, prin parul pieptanat, prin sutanele curatate, prin Inturile rosii
cu snururi i ciucuri roseate, clerul de sus protopopii, vice-pro-
topopii, vicarii, asesorii consistoriali se distingea la prima vedere.
Cei dintli stateau de obicei alaturi de credinciosii lor : dascalii, cIntaretii
de strani, epitropii i fnmtasii satelor, cei din urma in mijlocul unor cercuri
mici de Invatatori i profesori.
Prin Infatisare, Imbracaminte, tinuta mai Indrazneata, precum i prin
Studenlimea
felul Inflacarat de a vorbi, din mase se desprindea studentimea Blajului,
care circula fara. odihna, Inelt unul sau mai multi puteau fi vazuti mai toata.
Blajului
vremea In toate grupurile, discutInd, explicind oamenilor, Insotindu-si
vorbirea cu gesturi vioaie.
Din Intreaga mas se distingeau asa-numitii houoratiores, reprezen-
tantii laici ai inteligentei: proprietari de mine mai instariti, arendasi, vechili,
cancelisti, functionari, avocati, medici, ziaristi, a caror Imbracaminte,
vorba, infatisare exterioara itinuta de domn lasau sa se vada in ei far&
nici o indoiala omul cult. Acestia, precum si clerul !Ilan amintit mai sus
reprezentau pe sfatuitorii adunarii. Erau acolo loan Lemeni, episcopul greco-
catolic de Fagaxas, si Andrei 5aguna, episcopul neunit, doi oameni la care
guvernul vedea pe conducatorii adunarii si care s-au infatisat la adunare
de o data cu comisarul regal gubernial Szab Lajos i comitele judetului
Alba de Jos, baronul Wally Mikl6s.
De faia la Proprietari maghiari i alti curiosi s fi lost ca la o suta. Eu i inc.
adunare ... vreo trei patru am lost de fag In tot cursul adunkii, iar peste noaptc am
fost ga'zduit de o familie binevoitoare. Misiunea mea era de a consemna
evenimentele. N-am lipsit deci de la locurile publice si de la adunari, pin&
la caderea noptii ; In discutiile cu amain, acolo unde nu pricepeam ceva,
ma lamuream cu ajutorul prietenilor mei din comitatul Alba de Jos, buni
cunoscatori ai limbii romane.
Descrierea amanuntita a adunarii, a Intimplarilor din timpul zilei :.;;i al
noptii ar lungi prea mult aceste Insemnari ; de altfel despre acestea gasim
relatari ample In presa vremii din Transilvania i Ungaria. Ma voi limita
deci a retine unele aspecte mai caracteristice si mai generale, care n-au
lost Inca relatate, dar care slat reale si a caror cunoastere Inlesneste sit
ne formarn o imagine mai fide% despre acenst vestita adunare. Pataniile
impresiile mele din prima zi au lost favorabile i datatoare de nliclejdi.
Prima zi Aceasta masa imensa de oameni, care se riclicase spre prhaz la 25-30 000,
'rea o mare linistita, pe a card suprafati nu se zarca nici cel mai mic val,
In ale eitrei adincimi nu se putea banui nici cel mai mic semn de agitatie.
Armata, nu multa la numar, a stat toata ziva la local indicat, cu armele
asezate piramida, In deplina ; aproape niel nu se putea observa
cA aici e atIta popor Intrunit, pentru prima oara In viata lui cu scop de con-
sfatuire politica. intr-adevar, atIt de numeros, un popor cu o astfel de cul-
tura politica si o consfatuire politica I 0 asemenea idee n-a putut fi conceputa.
deelt In aceste vremuri tulburi i Intr-o minte Cu scopuri neclare ... Dar
511*
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
aceasta era deja fapt Implinit Ziva aceasta a fost cu tau/ revelatoric :
[poporul] tAcea i asculta, obstrva i inchidea In sine cele auzite ; fiecare
li ImpArtAsea confidential plrerile cu vecinul sAu. Am cutreierat
Cu tovarlsii mei tot cimpul, ca s-i vld i sl-i cunosc pe cei din diferite
regiuni, sA aud observatiile lor despre lucruri i despre noi ; sS. studiez com-
portamentul i starea lor de spirit. Am stat de vorb cu multi cunoscuti ;
toti au fost amicali, au rspuns la Intrebrile noastre, am discutat despre De vorbi Cu
uncle i altele. Am vorbit cu Alexandru Pop'. pe care-1 cunosteam de clnd participaujii
era cancelist la Tabla regeascl ; cu Petru Man, cu care am lucrat in aceeasi
slujbk i cu multi altii. N-am observat rceal sau vreo schimbare In senti-
mentele poporului. Ba, parai erau prea linistiti daca nu se prefceau.
Manifestau respect fatA de guvernamint i comisarul gubernial. Cei doi
cpiscopi, precum membrii capitlului i clerul mai cu vaz se bucurau
de o stina generalk oriunde apreau, oricine vorbca desprc ei. Alegerea
presedintilor, constituirea adunrii i consfiituirile din prima zi s-au dest-
surat in liniste.
Seara bisA, Blajul i Cimpia Liberttii au aprut in alt perspectiv. S-a
organizat iluminatie, s-an improvizat transparente Infatisind Daco-Romnia, Harta
au apArut, In mod ostentativ, In favoarea irnperinlui i impotriva Ungariei, Daco-Rorn:uilei
un mare numAr de steaguri, galben-ncgre austriece, albastru-albe sirbesti,

alb-purpurii sAsesti ; numai unguresti nu crau. Birturile, circiumile i popa-
surile s-au umplut ; a inceput s se dea de but fruntasilor poporului de
rind ; flab s-au tinut zirri, apoi au avut loc cuvIntAri publice in aer liber ;
pe mAsurl ce Inaintam in noapte, crestea i animatia in jurul hanurilor si a
circiumilor, i chiar si a caselor particulare ande au fost gzduiti agitatorii
mai cunoscuti. Sub transparentele i drapclele lurninate, cItiva oratori
populari s-au pornit sli Ora cuvintAri, la inceput insufletitoare, apoi provo-
catoare, in cele din urnil de-a dreptul rIzvrAtitoare ; poporul adunat In mare
numir Ii asculta cu nesat. In sfirsit ameteaJa vinnlui si a Duziilor, pasiunea
ce si-au alimentat-o reciproc, vorbitorii i auditorii, a trezit i porniri rAuvoi-
toare ; s-an fAcut auzite expresii pline de suspicinne i defAimare, instigind
uneori la revoltA fAtis. Impotriva natiunii maghiare si a guvernului
a proprietAtii si a nniunii.
Textul magbiar
En a gyls napjn rkeztem Nagy-Szebenb61 a balizsfalvi rtre,
azel6tti estve az ottani szsz megillapodsokrl hiteles rtesillssel
bIrva. E rtet a gyls utols6 napn nagy dfszmenettel, a nemzeti cultas
fir6mny ilatkozatai kint, Szabadscig-lnezejnek (Campa Libertate) nevez-
tk el.
Nagyszerli volt a ltvny mi ott a n626 el6 trult. Hszezernyi sze-
gnyesen 61t626tt, sanyargatott kfilsejfi, sok gymoltalaxmal vegyes job-
bigy-fle np, egy t6megben ! Arczuk az ismeretes 161dmfvesi, n.aptl
501
www.dacoromanica.ro
.1848 LA ROMANI
barnult, ktilembfle szfnkifejezs5, de mind egy typus arcz, itt-ott j
nvsfi, szp szlas termet s test, melyet hosszti, trdig r, gaffer nlkfili,
kereken vgott s kk s veres fejtvel vagy selyemlnel kivarrott durva
vagy szp fejr ing fed, tabbnyire nyakkend6 nlkl s egyszerien szfj-
barrel vagy selyemmel szpen varritt gyfiszfi (szfjj-6v) szorft derkhoz,
a test als6 rszt killnbfle szabs s zsinorozsii fehr harisnya (nadrg),
a vllon lecsOng6 vszon vagy piros es fekete szfjj-zsinorral dfszftett 136r-
tarisznya, keuyrrel es szalonnval meg trval, mlval s hagymval,
vagyonosoknl vajas-s molnr-pogicsval s stilt pecsenyvel megrakva,
fej6k5n fekete vagy fehr branyb6r-kucsma vagy nagy karimj fekete
kalap hosszan lenyi116, kiken.t s fstilt vagy bozontosa.n szttern16 hajzattal,
lbukon ttibb-kevesebb szfjj-tekerkii bocskor, fiz6 czip6 s sajtsgos
szabisi csizma, keztikben plcza vagy matyukas bot. A nagyobb szmnak
ez hfi kpe. A szeben-vidki s havasi np alakja s termete a tbbi
kivlik : magas a; szp barna, j61 alkotott, kinzsiik er6teljes, viseletk
fest6ileg szp, nmely tj tmenetelt kpez az arias olah aristocraticus
viseletbe, mag,uktartsban 6nrzet, itt-ott kihv dacz, nagyobb jlt
s t6bb miveltsg nyoma latszik.
Ez volt a nyers tiimeg kiinn a szabadsg-mez6n, nem k6rszkekben
vagy circus-padon, sem stor alatt, fa-szinben vagy a vgre r6g,t6nz6tt
pnletben, de a termszet zald pazsitjn, a mint kedvkik s knyelmi vgyuk,
hozt,a, nem is a tancskozsi hely k6zelben valamely szabalyszerfisggel
elrendezve, hanem a kleni.b6z5 tmegek s csoportok, t6bben vagy keve-
sebben, szabadon vlasztottak helyet s mdot ahov s mikppen tele-
pedjenek, k6zben-kazben. rintkezsre nagy ritk6z6ket s nylsokat hagyva.
Lehetett ltni szmtalan tamb6t s csoportot llva vagy Lave, jai-61:d6
s hever6, ber vagy gun.nyaszt llapotban, pip zva s botra tmaszkodva,
evs vagy ivas k6zt, hallgatva vagy beszlgetve, szval az itt sszegyfilt
np kett6s-hrmas, tfz ? vagy sz azanknti st ezeres tennegekben is borftotta
el a nagy kiterjedsa sfksgot.
Az alsbb papsg a npt61 kevss volt megismerhet6 ; de a fe/s6bbet,
az al- s faespereseket, vikriusokat, kptalan n1n6k6ket, jell nevelt sza-
kluk, fstilt haj, csinos reverenda, vrels 6v s v6r6ses s hosszan lecsUng6
bojtos zsinorti ka,lapjuk els6 tekintetre megkillartb6ztette. Amazok rendesen
hveik : az iskolatanftk, kntorok, egyhazfiak s a falu el6keli mellett
ezek Mart kis k6r6kben a tanitkkal s tanarokkal egyfitt voltak.
A tamegek lo5zt feltnt arcza, 61t6nye, btrabb magaviselete, s heves
beszdei Altai a folyvst jr-kel6 balzsfalvi tanul ifjsg, mely1361
minden csoportnl egy vagy t6bb minden id6tjban volt lthat6, azzal
beszlgettek, nekik magyarztak, lnk kzmozgassal kisrve el6adsaikat.
Kivltak az egsz tmeg k6zhl az gynevezett honoratiorok, az intelli-
gentia vilgi kpvisel6i : nagyobb bnyabirtokosok, haszonbrl6k, udvari
tisztek, frnokok, tisztvisel6k beszde, knls6 megjelense s (Kim magatartsa
a cultus embert mr eleve mutatta. Ezek voltak s az elbb emlftett fels6bb
papsg a gyls tancskpes eleme. Ott voltak Lemny Jnos fogarasi gar.
502
www.dacoromanica.ro
II. REV OLUTI A
katholikus s Sguna Endre g6r. nem egyesillt ptsp6k, mint a kormny
Altai elre f6lttelezett vezeti a gyiilsnek, kik Szab6 Lajos kir. kormny-
yszki biztossal s bar6 Bnffy Mikls als-fejrvrmegyei fispannal
egyszerre jelentek meg a gyfilsen.
Magyar birtokos s ms rdeklds szz lehetett. En harmadnegyed
magammal voltam a gytilsek egsz folyama alatt, az jet egy j rzelmii
csaldnl t6ltve. Killdetsem a t6rtnek fljegyzse volt. Napestig a nyil-
vnos helyeken s gyfilseken voltam ; az egynekkel s beszdek tartal-
mval, a hol valamit jl nem rtettem, olhul t6kletesen tud6 als-fejer-
vrmegyei bartim ismertettek meg.
A gyEils rszleteivaek, a np s j cselekedeteinek leirsa hosszra
terjeszten e fzetet, le vannak azok irva az akkori erdlyi s magyarorszgi
lapokban. Csak nhny jellemzbb es ltalnosabb mozzanatot emelek
teht ki, a miket kzifolve nem lttam, de a mik me,gt6rtnek es ismersilk
hiv kpet segft alkotnunk a n.evezetes gyfilsr61.
Els6 napi tapasztalataim s ben,yomsaim kedvezk s remnyre jogo-
sit& voltak. Ugy tfint f el ezen dlfel 20-30 ezerre felgyarapodott npt6-
meg, mint egy csandes tenger, melynek egszen sima tk6rn egy hulla-
mocska sem ltszik, mlyben a legkisebb hborgs eljele sem gyanithat.
A n,em nagy szm katonasg kijel6lt helyn volt egsz nap gillba rakott
fegyverrel, teljes cs6ndben, szinte nem is lehetett szrevenni, hogy itt oly
roppant np van egytitt letben, ellszeor politikai tancskozs vgett.
Igen ekkora, ily politikai miiveltsgfi np s politikai tancskozs ! Ilyen
eszme csak ez izgatott idben, s czljaival tisztban nem lev elmben
fogamzhatott ... De ht ez mr tnny \rah .. E napnak egszen intuitiv
jellege volt; hallgatott es figyelt, szlelt s magba zarta, legfeljebb szom-
szdjval bizalmasan k6z6lte reflexiit mindenki. Bejrtam trsaimmal
az egsz trt, hogy lssam s ismerjem meg a Ittlifonb6z6 vidkieket, halljam
szrevteleiket a dolgolo-61 s rlunk, tanulmnyozzam maguk tartst
s a hangulatot. Megszlitottuk sok ismer6inket, szivesek voltak, krd-
seinkre feleltek, egyr61-msrl szt vltottunk. Szlottam Papp Sandorra11,
kit mint kir. tblai frnokot ismertem, Mnn Pterrel, kivel egy hivatalnl
szolgltam s msokkal is. Hidegsget vagy a np rzilletben, vltozst
nem vehettfmk szre. Mg tan igen csndesek ha nem tettetk voltak.
A kormnyszk s kormnybiztos irnt tisztelet nyilvnult. A kt fpap,
ktalantagok, az elkel8bb paps,g szintri Altalnos tiszteletben,rszesilltek,
brmerre mentek, brki beszlt rluk. Az ehi6k6k kijellse a gyiils consti-
tulsa saz els napi tanicskozsok mind higgadtan folytak.
Ostve azonban ms perspectv.ban ltszik Balzsfalva s a szabadsig-
mez6. Kivilgit,s rendeztetett, Daco-Romanit abrazol transparentek
voltak rligtOnazve, az sszbirodalom mellett s Magyarorszg ellen Um-
tetleg osztrk srga-fekete, szerb kk-fehr, szsz fehr-v6r6s zgalk
nagy szma Vint fel, csak magyar nem volt ; a vendg16 s korcsmahelyek
s tanyk megteltek, itatni kezdettk a keiznp elkelit, elbb csak felkasz6n-
tsek, majd Minn nyilvnos beszdek voltak ; a mint az jbe messzibb
503
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
bementank, mind nagyobb lnksg lett a fogadk s korcsmk
s:A maginhzaknl is, hol az ismeretesb utasok szllsoltak. A transpa-
rentek s kivilgftott lobogk alatt egyes npsznokok elbb lelkesft6,
azutn izgat, utoljra valsgos lzaszt beszdeket kezdettek tartani,
a np n.agy szmmal gyfilt ssze s mohn hallgatta, vgre a bor s lom-id5
mmora, a sznokok s hallgatk egymsban k6lcsanisen felklttt szen-
vedlye, felkltatte a gonosz indulatoka.t is, a magyar nemzet s kormnya,
a birtokossg s Uni ellen, gyamIsft6 s gyal.z6, olykor nyilvnos engedet-
lensgre buzdt kifejezsek ttettek.
Jalcab Elek, Szakdsigharcsunk ffirtiaeleher visseaemleleasek 1848-1849-re (Coutribu)ii
istoria luptei noastre pentru libertate, aniintiri din 1848-1849), Budapesta, 1880, p. 119-123:
Text coufruntat icu V. Cheresteiu, Adunara' nalionald de la Blaj, p, 438 i 452 (tradu-
cere de I. Cbinezu),
1 M. Papiu-Ilarian.
,,AA CEVA N-A PREA VAZUT VREODATA.

EUROPA"...
122
MSZABOS KefROLY, CRONICAR AL EVENIMENTELOR, IMPUTERNICIT DE GUVERN1
a luat o asemenea amploare din toate directiile, Incit valahii

Agitatia
au hotrit si au stabilit o adunare popular generala pentru ziva de
15 mai la Blaj, In vederea formulrii cererilor lor. A fost o multime enormk
de valahi i sasi, care s-au adunat aici. LsInd la o parte popii i avocatii
valahi, numai dintre laici s-au strins peste 12 000 de oameni c5.15.ri.
priveste aspectul exterior al acestei mrete adunad populare, asa
ceva u-a prea v5.zut vreodat Europa. O mas popularl semibarbar
fanatia, cu trsturile accentuate, caracteristice, usor de recunoscut ale
Un tablou colonistilor romani, oferea spectatorului, In tumultul slbatic, tlzuitor
captivant al patimilor politice, un tablou extraordinar de interesant si de captivant.
Din blocurile agitate de furtunl se desprindeau ici pilcuri de oameni cu Uta
oachesA, Cu ochii schiteietori, ImbrAcati In cioareci grosi, cu cciuli mitoase
In cap ; dincolo, cAtrati pelbutoaie,Ilavite Inalte:si pe mese,rpopi,!avocati
profesorisasi, uscAtivi In gherocurile lor nemtesti lungi pin la glezne,
Daco-Rominiacc se detasau gesticulind din masa fremAtatoare. Trliasc5. libertatea I Tr-
iascl Daco-Romnia I" se auzea din toate prtile. lar adunarea, pentru
a Int&ri aceste strigri, formulat In dou5sprezece puucte doleantele
pe care le-a trimis de indati Implratului Ferclinand al V-lea la Innsbruck,
cu o deputAtie condusl de episcopul .5aguna si de contele Nopcea, comitele
judetului Hunedoara.
5M
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
fiextul magbiar
Az izgats "'linden oldalrl annyira ment, hogy az olhok mjus 15-re
ltalinos npgyfilst hatroznnak s tfizennek ki Balzsfalvra, kivnal-
maik pontozasa vgett. Tdmrdek volt az a npsg, mcly itt az olhok s
szszok rszkr61 Osszegylekezk. Mert leszmftva az olh popkat s
figyvdeket, csak a vilagiak k6zUl t6bb mint 12 000-nyi lovas ember csopor-
tosult 6ssze. Tekintve ezen nagyszerfi npgyfils kls jellemt, ilyet-
alig ha ltott Eur6pa valaha. Egy flig barbr s rajong6 nptmeg, f6lis-
merhet6 les vonas jellegzetvel a rmai Ss telepeseknek, vad, hullamz6
zajban a politikai szenvedlynek rendkivfil rdekes s megragad kpet
tfintetett f61 a nz6 eldtt. lit gatyas, vastag kucsmajti, elbarnult arcti,
villog szemii s mezitlbas npcsoportok, amott hord6 szkeken, magas
padokon s asztalokon sznold6 clads papok s ilgyvdek, majd bokig
r6 nmet gyerokban taglejtegz6 sovany szsz tanarok gombolyultak ki
a viharz6 t6megb61. Eljen a szabadsg ! Eljen Dko-Rornnia 1" han-
gozk minden oldalrl. S a gyfils, hogy ezen jelszavakat rvnyeatse,
tizenkt pontba formul azta kvnalmait, melyeket V. Ferdinand esiszrhoz
innsbruckba Saguna ptisp6k s grf Nopcsa Hunyadmegyei f6ispin vezrlete
mellett egy kfilem deputati6val azonnal meg is kfildifott.
Atszros Kiraly, mint a nernzeti kormny ltal megbizott tartnetjegyz6 1, A stagyar szabad-
sAgharc ekijittka1848-dsk &bets (Prologul luptei magbiare pentru lbertate din anul 1848), Ungvar
1862, p. 25; traducerea contruntatA cu V. Cberestesiu, Adocearea naliostald de la Bi4j, p, 439
(traducAtor I. Chinezu).
1. Cronicar al evenimentelor imputemicit de guvemul national" (asa se intituleazA In foaia

de titlu a brosurii sale),
505
www.dacoromanica.ro
Dupti. Blaj...
DE$TEAPTA-TE ROMA.NE...1
123 ANDREI MURE$ANU, UN RASUNET
romane, din somnul cel de moarte

Deqteapt5.-te
in care te-adincira barbarii de tirani I
Acum ori niciodata, croieste-ti alta soarte,
La care sa se-nchine i cruzii tai dusmani I
Acum ori niciodata sA dam dovezi la fume

Ca-n aste mini mai curge un singe de roman
$i ca-n a noastre piepturi pastram cu nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian
malta-ti lata frunte i cauta-n, giur de tine

Cum stau ca brazi in munte voinici sute de miil
Un glas ei mai asteapta i sar ca lupi In stIne,
Batrini, barbati, juni, tineri, din munti si din cimpii 1
Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,

La natia romana 1-ai vostri stranepoti I
Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
Viata-n libertate ori moarte 1", striga. toti.
Pre voi va nimicir a pizmei rautate

oarba neunire la Milcov i Carpati I
Dar noi, patrunsi la suflet de sfinta libertate,
Juram c vom da mina sA fim pururea frati
0 mama vaduvita de la Mihai cel Mare

Pretinde de la azi mina de-ajutor
$i blastama cu lacrami in ochi pe orisicare
in astfel de pericul si face vin,zator 1
De fulgere sA piara, de trasnet i pucioasa

Oricare s-ar rctrage din gloriosul loe
Cind patria sau mama, cu mima duioasa,
Va cere ca sA trecem prin sabie i foc 1
506
www.dacoromanica.ro
REVOLUT1.4
N-ajunse iatagaitul barbarei semilune,
A cArui plIgi fatale si azi le rnai simtim;
Acum se vir cnuta in vetrele strAbune,
Dar martor ne e Domnul cA vii nu o primim I
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cArui jug din veacuri ca vitele-I purtdm;
Acum se-ncearca cruzii, In oarba lor trufe,
SA ne rApeascl limba, dar morfi numai o dAm !
Romani din patru unghiuri, acum ori niciodatA

Uniti-va in cuget, uniti-va-n simtiri !
Strigati In lumea larga cA Dunarea-i furat'A
Prin intrigA si sil, viclene uneltiri !
Preoti, cu crucea-n frunte ! cAci oastea e cretina,

Deviza-i libertate si scopul ei prea sfint.
Murim mai bine-n lupt, ca glorie deplina,
Deal sA fim sclavi iarAsi In vechiul nost pArnint I
Publicatd in Foaie pentru minte", XI, 1848, 21 iunie, nr. 25. Semnat : a. m...0
1. Compus dup.1 ce trecuseram preste adunlrile nalionale i rominii se vAzuri tn,selali de

cAtre Dieta" din 17/29 mai (G. B a ri3i u, Rir0 a/ese diN istaria Trausiluanici, II, Sibiu, 1890,
p. 800, j III, 1851, p. 245).
PROGRAMUL REVOLUTIONAR/LOR
MOLDOVENI REDACTAT LA BRASOV
124
PRINTIPIlLE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI !
I. Desfiintarea boierescului si a once alte dAri a lAcuitorilor slteni

cAtre proprietari.
Ridicarea beilicurilor, a lucrului soselelor si a tuturor impovArArilor
fArA plat5. cAtre stapirtire.
irnproprietArirea l.cuitonilor sAteni fArA nici un fel de ra.scumpArare
diu partea Ion.
Nimicirea tuturor privilegiilor i, prin armare, deopotrivi purtare
a sarcinilor statului de catre tot poporul indeobste, precum i de o potrivl
ImpArtIsire a lui la toate driturile politice i tivile.
agI
www.dacoromanica.ro
1.848 LA ROMITNI
intemeierea institutiilor tixii pe toate printipiile de libertatc, de egali-
tate si de fratietate, dezvoltate In toatl lutinderea lor.
Unirea Moldovei si a Valahiei Intr-un singur stat neatirnat romnesc.
12/14 Maiu 1848

BrasAu
Teodor Sion, Costachi Negri, L. Roset,

Fratii Vasili si Ion Alecsandri,
George Cantacuzin, M. Costache, A. Rusu, Grigori
Ba1, Zaharia Moldovanu, P.Cazimir, loan T.Curius,
Georgie Sion, N. Ionescu
Universititii Cluj-Napoca. Colectii speciale. Publicat la 10 mai 1859 In "Tribuna ro-
m.i.n1" din Iasi; Bogdan-Duica, Viola p opera inaiodui IcIrdeist rand's, Ion foram de la Brad.
Craiova, 1922, p. 121; Idem Eflimie Murgss, Bucuresti, 1937, p. 170; Gb, Ungureanu, Fa.
millo Sion. Sludii p documenle. Ia.si, 1936, facsimil, p, 86; etc,
508
www.dacoromanica.ro
Mallunie
In Banat
si Partile ungurene (Partium)
ADUNAREA ROMANILOR TINUTA. LA PESTA

125
PETITIA NEAMULUI ROMANESC DIN UNGARIA BI BANAT
Domnilor ministri
NTatia romana si chip& marturisirea istoriei e una dintra cele mai
vechi natii in Ungaria. De la inceput, dup5, facuta legatura, dind
mina cu ungurii a aparat patria si pentru bunul aceleia lucrind cu nemiscata
statornicie xxu numai singele i averea si-a jertfit, ba Inca impotriva musul-
manilor si a altor barbari dimpreuial cu neamul unguresc a fost zid apdra-
tor patriei acesteia, i prin aceasta a toata Europa, care urm dupa lumina
civilisatiei.
Napa aceasta asuprita de valurile veacurilor multe a rabdat, fiind
amurtita de patimile strimbatatii si ale nerecunostintei.
Zioa de pofte a neamurilor, intemeiata pe vecinica dreptate, s-a ivit ;
si anul 1848 urmind imboldirei gen.iului patrici acesteia in binecuvintarea
libertatii pe toti cetatenii patriei MIA osebire de religie asemenea imparta-
sindu-i, de simtul acesta al libertatii s bucura i natia romana, i timpul
accsta dupa lipsiri de multe veacuri cu piept inflacarat :
Noi, in numele natiei romane din Ungaria, ca trimiii aceleia, declaram

coronatului imparat din Ungaria si ping aci neprecurmat aratata credinta,
Insufletitori luptatori pentru dreptate, multumire, catra fratii nostri unguri
di-agoste, ear catra intiiul neatimatoriu ministerium unguresc simpatie
increzamint, marturisind cum c ne tirxem de cea mai sfinta datorie, cu
-patriotica jertfire a ne lupta pentru maxima coroanei un.guresti i pentnx
intregimea imparatiei.
Deci dar clad principiile aceste le a sternem si hotarit dupa chemarea
noastra, In numele natiei, cu cuvinte ferbinti inain.tea ministeriului petre- Aritam
cut de dragostea natiei, totdeodata sintem datori a marturisi, cum ca um- ungurilor
blarea noastra nu sa intemeiaza pe acea ticalosie omeneasca, care in oree cum a noi
marimei insatosata fiind de cercarea gratiei insusi de sine s supune, sintem adc V,Ira I i
ci potrivit cu originea noastra romana, in timpul lipsei aratam ungurilor prieteni"
cum ca noi sintem adevarati prieteni.
509
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Atita e ce In nurnele natiei, dup5 lipsA si In fapt5. ar5.tind, cu cuvinte
descoperim. i acuma :
Ce sl atinge de soartea noastrA ne apropiem Cu cumpAtatele noastre
dorinte cAtrA ministeriul national.
Avem i noi duren i urmate din rAutAtile timpurilor. Avem i leg-Mite
pofte, a arora lecuire i Implinire, potrivit timpurilor, a o lua In socotint5.
Cu atIta mai putin o putem trece cu vederea, cu cit mai tare slntem incre-
dirttati despre aceea, cum c prin tintita lucrare si astf el de Incercare se va
nimici, care fiind povAtuitts de o mIn nevAzut5 a stArii ce a urmat
rAutAtile timpurilor, ar putea fi si spre primejdia tArii noastre.
Durerile cari le pomenirAm sA ating de soartea intereselor noa,stre natio-
nale, i s5. nasc de acolo c5. slavismul inc Inainte de clteva sute de ani
Interesek lipsindu-ne de literile noastre cele ronolnesti i virind In toate cartile noastre
n astre cele bisericesti i colasticesti slovele lui Kiril, a voit natia noastrA a o
nationale : despru-ti de ciltrA Europa civilisatl, pentru aceea ca asa prin o sill mora15.
s5. o poat5. trage In cursa slavismului ; i fiindc originalul caracter al natiei
noastre nu s-a putut strAmuta, a Intrebuintat i starea noastrA cea isolatk
fla de-a fi fost noi Intrebati, acel soi al slavilor, care in anul 1690 a venit
In pirnIntul unguresc, a tras si pe natia romAneasc cea de o lege tu sine
sub aripile asa numitului Declaratorium Illiriculn, de la care timp hierarchia
(preotimea) sirbeascl a monopolisat toate trebile bisericesti iscolastice,
Cu cea mai mare stricare a natiei noastre. Libcrtatea, egalitatca si frAtieta-
tea nu sufere ca Intr-o patrie s5. domneascA un popor asupra altuia ; si
fiindel firea, caracterul deoscbirea In limbk cu un cuvInt, datorinta
politicri a natiei romAnesti, pofteste ca s5. se nimiceascA amestecarea la.
olaltk la care tin.teste panslavismul, peatru aceea:
Din datorinta care avem car5. bunul natici noastre, mArturisim c5.
avem nestramutatA voint a ne despdrli de celtrel sirbi in toate trebilc bi-
sericest 5i scolastice. 5i dupl-ce din imprejurbsile mai de curind ivite apriat
sA vede, cum cA sirbii prin lucrarea lor voesc a surpa Intregimea crAimei
ungure5ti, i dup5. ce 5i metropolitul sirbesc., care s5. aflA sub constitutia
ungureasck s-a f &cut p5xta5 lucritrei acesteia, noi pe dinsul ca pe unul care
s-a Indepilrtat de la calea legii nu-1 putem cunoaste mai mult de cap biseri-
cesc al concetritenilor si al neamului nostru.
Asadarri, poftim :
Oarmuire bisericeascl cu totul neatirnatA de la mitropolitul Carlo-
vitului, care si pin5. atunci, pin& ce legiuitul n.ostru sinod in privinta aceasta
Cererile noastre
va hotari, s5. ocirmuiasc provisorio, sub nume de vicar-mitropolit, luind
religioase,
ling& sine doi bArbati adevrtrati romrini, unul din ceata preoteasck
altul dintre rnireni.
SA se trimitA sub prescdinta unui comisar ministerial o comisie alcas1
din romani sit slrbi la nurnAr deopotrivA, care cercInd starea fundatiilor
biserice,ti iscolastice, precum i starea i diplomele mAnAstiri/or, iarl mai
eu3tnraie virtos a cine au fost fondatorii acelora, s5. poat sfirsi mijlocirea despArti-
rei, ca sA poat cApAta fiestecare parte, partea sa.
510
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
3. SA avem sinod dechilin i ocirmuire bisericeasc iscolastic neatir-
natA, ai careia nadulari s fie alesi numai dintre fiii natiei n.oastre. Ii
Dup credinta ce o avem cAtrA fratii nostri unguri, si cu care credintA,
precum tare credem, si din partea lor vom fi IntImpinati, poftcle noastre
cele politice in urmAtoarele puncturi le cuprindem politice
ConcetAtenii romlni limba ungureascA. o cunosc de diplomaticA, insA
ei asteapt aceea., ca Intrebuintarea limbei sale nationale nelmpedecat
s se lase In biserici, la InvItAtura fiilor sli i pretutindea i fu toate tre-
bile natiei noastre, cele din lAuntru ;
S se arldice lIngl ministrul cultului o sectie (clasA) deosebitA, care
sA ocirmuiascA trebile romAnilor, cele bisericesti i colastice si In care sl
se aseze numai romlni adevArati de legea rAsAritului In care poporul
are increzAmInt ;
SA se intoarc mai mare blgare de seam de aci in.ainte asupra
natiei romlnesti, cari pin acum nu fAr durere s priveau a fi tre-
cuti cu vederea ;
La regimentele militAresti mai cu seamA s se aseze (aplicheze)
ofiteri de romlni.
Care pofte drepte i esite din suflet adevArat grAbind a le asterne
ministerium, care e Incungiurat de credintA i dragoste, noi In numele
nostru i In numele natiei, care pe noi aicea ne-a trimis, cu cucernicie poftind
dorind fericirea patriei noastre, din toatl. Mima si din tot sufletul strigAm :
S trAeasc tara, sA trleasc craiul, s trAeascA libertatea, egalitatea
frAtietatea I
Datu-s-a In Pesta, din sedinta romin.ilor adunati de prin comitaturile
ce mai jos se vor insemna, In 21 mai 184S.
Emanuil Gozsdu, prepsdints;
Reprezentantii din comitatul Aradului : George Tapo (protopresbi-
ter), Pavel Botco (preot In Chisineu-Cris), loan Arcosi i Pavel Petri/A.;
din comitatul Bihorului: loan Drago, George Fonnai i Nicolae /*a ;
din comitatul : David Nicoarl, Moise Suciu loan Szabo ;
din comitatut Timiplui ci Torontalului: loan Missici, Petru Cer-
mena, Gheorghe Muntean, Blasiu Brancovan, Simeon Popovici, Athana-
siu Ratin, loan Petrovici, $tefan luci, Nicolae Iorgovan, Nicolae Tlran,
Vicentiu Bogdan, Ladislau Bogdan si Julian Ianculescu;
din oraul Pasta: George Stupa, Teodor Serb, loan Anran, Sigismund
Pap, loan Putici, Petra Farehici si Frita aguna ;
din cotnitatui CaraFului: Blas in Fogarasi, Grigore Radulovici, Geor-
ge Fogarasi, Ignatie Vuia (protopresbiter In VArAdia), Auxentiu Bojin-
ca, Teodor Fogarasi, Mihai Velia [N. Tincu-Velia] (InvAtAtor de teolo-
gie), loan Marcu (protopresbiterul Lugojului) i Macrsim Pascul.
Dupi. T. V. Picitianu, Cartea de aur, vol. I, ed. a II-a, p. 344 347; S. Dragomir
documente, vol. II, p. 21 23 ftext magbiar). Fati de texto] original din loaia
volantS S.A.R., ms. rom. 1061, f. 257 transcrierea lui prezintl usoare
inoderniriri lingvistice l ortografice. Pe cele de limbS le-am restituit.
511
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM dilVI
DUHUL DRAGOSTEI PRATESTI"
126
PROCLAMATIA LUI EFTIMIE 1111.IRGU PUPA ELIBERAREA DIN INCHISOARE
Fratilor concetateni romani
nuhnl veacului de acum rascolitu-s-au In Europa asupra tiranilor, asupra

Dubul cIrmuirilor, ce tenind Intru Intuneric pre cetateni, ii avea ca i robi s't
slobozesiei cugeta a-i ave robi pentru totdeauna. Acest duh, care este duhul slobozeniei
(libertatii) si care pentru aceea tentia a rumpe si a scutura lantele robiei
ce de atlta vreme apasase pre omenire, au patruns i pia. In partile Wei
unguresti. Adunarea. boierilor Ungariei din Pojon, dupa pilda altor nea-
Legile ruuri, In preajma binelui tuturor, uitlnd binele su In parte, dat-au mina cu
srotate poporu i, Intr-un cuget cu acesta lucrind barbateste, izbutira a Indu-
la Pojon pleca pre Inaparatu sa cunoasca direpturile omenirei In aceast tara, sa
cunoasca. i sa. Intariasca libertatea i ecualitatea tuturor In tara, adec sa.
fie toti slobozi si dcopotriva. Inaintea legii.
Din aceste legi ce s-au Incheiat In aceasta adunare a boierilor tare'
yeti cunoaste, fratilor romani ai nostri concetateni, ca acel pamInt, pentru
care veacuri luptIndu-ne ne-am varsat sIngele si pre care, In Tara Ungu-
riasca, o clasa de oameni ce se nurniau nemesi 11 socotiau ca o avere a lor
acum este vecinica i netagaduita mosie a voastra ; yeti vedea c toate
acele sarcine ce apasau pre lacuitori, precum robotele, dijmele si dajdiile,
Acum au Incetat pentru totdeauna ; yeti Intelege c nemesu nu este mai mult cleat
slaters toli oricare lacuitor, c acum sintem toti slobozi, deopotriva, toti avem acelasi
slobozi, drept. Din aceste legi va yeti lncredinta ca, ca cetateni slobozi i deopo-
deopotriva..." triva, de acum inainte yeti lua parte la toate legiuirile ce se fac In tara.
lata, legea v cunoaste direptu de a va alege Insii, div a voastra chib-
zuire, barbati care sa stea fata In locu vostru adunarea tend, prin.
care totdeauna yeti putea spune greotatile ce v apas si aduce vindecare
relelor. Legea va da slobod voie de a vorbi, a scri si a da in stampl.
gindurile voastre fark a mai avea acele piedici din partea cirmuirei ce pinii.
acuma nu ne ierta In public a grai adevaru i dircptu, de cumva era Impo-
triva foloaselor acelor tirani ce ue tineau Intru orbie. Legea dar va da
prin aceasta prileju spre a v lumina duhu si a va Imbunatati haima ;
legua, cu o vorba, va Indamlna toate mijloacele prim, care sa, puteti fi feri-
citi.
Armares Declt pentru pastrarea acestor drepturi, legea Ingaduind a se arma
poporului Insusi poporu, folosu nostni cere ca, de voim a rAmlnea oameni slobozi,
toti cu toti sA apucAm arma, ca pentru, la o timplare, Insii sA ne putem
apAra direpturile noastre. Armata, aadar, sau garda national& a o socotiti
ca o chezlie acestor drepturi, a slobozeniei noastre cetAtenqti.
Veti Intelege de ad cA stIrnitorii si isblnditorii acestor schimbAri atlt
de mIntuitoare Ilcuitorilor acestii teri gat ungurii. Poporn Impreuni. cu.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
adunarea boierilor din Pojun, Cu barbatie luptindu-se, au isbutit a im-
burda acel guvern tiranesc ce In folosu numai a unora tintia a ave robi pre
fratii sal concetateni. Deci stiind c nici Impaxatu, nici ministrii lu, cari
pururea s-au impotrivit la desrobirea noastra, ci poporu unguresc,
cu nobilii cei luminati sint urzitorii acestii lumi iaoue atit de fericitoare,
sa cuvine sa le fim multamitori. Pentru aceasta dar, in duhu clragostei pina zajna
fratesti, dind mina cu ungurii, toti eu toti sa privighiem i sa chezesuim cu angurii...
pentru pastrarea acestui asazamint, pentru neatirnarea acestei ten i si a
ministeriei ei, ce se aria asezata spre obstescu bine al tuturor cetatenilor.
Evtimie Murgu
Dupl B.A.R., me. rom. 1058, f. 49. Foaie volanti tiparit5 in Buda, In tipografia
crAiase.8 a UniveraitAtii maghlare. Publicati de S. Dragonalr. Shulii Fi documente, II, p.
17-19; Teste 'vivita de:soltaren giadirii sociol-poktice in Brondnia, I, Butureti. 1954, p.
265; Eftimie Murgu, scrieri, 1969, p. 442-444.
BANATUL /N FRAMINTARE...
127
DIN CARAS, DIN LUGOJ SE SCRIE LA 15 IUNIE [CATRE ,,PESTI HIRLAP,oi
a sosit in zilele acestea din Pesta, si a fost primit de catre romani

Murgu
cu nespusa insufletire. El i-a influentat in asa 'rasura, incit acestia
sint gata sa tina cu ungurii, s intre in garzi nationale i sa se rupl de tot
de sirb. Aceasta situatie este favorabill pentru noi.
Dimpotriva, o gazeta. din Bra.sov agita Intr-una pentru o viitoare unire Propagandi
a romfinilor de aici cu cei din Ardeal, Moldova si Tara Romaneasca. Ea pentru unirea
pi-omite protectoratul rus, englez i francez. Acum se afla aicidoi agitatori tuturor
refugati din Moldova. Ei au tinut conferinte aici in mai multe rinduri. rominilor
Sint tutelati si de mai multi localnici.
Cum se aude circula. si o cerere, pentru a obtine semnaturi, de a vorbi
romaneste tn edintele delegatilor, i aceasta limba se fie diplomatica.
Alegerea deputatilor a pus pe multi in miscare. Cutreiera, ca apostolii,
satele de-a rindul, recomandindu-se. In cercul Fagetului, Vodjaner a chel-
tuit 20 000 flarini adunind voturi. Nu exista nici un leac pentru aceasta ?
Cu alt prilej vom face cunoscut numele aceita zelos patriot, care a fost
numit ca membru al comitetului ce stringea voturile pe altarul patriei, iar
mai ttrziu si-a depus mandatul, aducind prejudicii cauzei. In sedinta dele-
ga.tilor tinuta In ziva de 14 curent a avut loc o frumoasa. semi/. : Episco-
pul gr. ort. din Timisoaral se plinge ca din cauza unei circulare 1-a numit
cineva instigator, Intr-o sedinta din aprilie. El fusa a dat circulara, din
Pozsony [Pressburg], cu strea ministerului, cere deci si i se dea o satis-
513
36 e. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
factie notificata 1 proces verbal. Apoi a fost citit raportul unui pretor
impreuna cu copia circularei aceluiasi episcop. in aceasta el aducea la
cunostinta preotilor romni ca a sosit timpul sa redacteze matriculele in
limba romana, iar pe cele maghiare sa le dea la o parte. in zadar, cu
acest lucru episcopul nu poate sa-i faca pe romani s. tin. cu sirbii. Circu-
lara a fost inaintata ministerului.
Textulmaghiar
KRASS6B6L, LUGOSROL JUN. 15-KEN IRJAK:
Murga e napokban rkezett le Pestr61 s az olhsg ltal kimondhatat-

lan lelkesedssel fogadtatott. Ms annyira vitte 6ket, hogy kszek a
magyarokkal tartani, nemzet6rsgbe llani, s a rczokt61 teljesen elsza-
kadni. Ez rsznkre kedvez6 kriilmny.
Ellenben egy brass6i lap mg folyvst izgat az ideval6 ol.hsg Erdly-,
Moldva- s Olhorszggal leen,d6 eggyolvasztsra. Protectoroknak az
orosz, angol s franczik fgri. Itt most kt moldvai lzft6 sz6kevny is
tart6zkoclik. Tabb fzben tartanak conferencziakat. Tabb idevalk ltal
gyamolfttatnak is.
Mint hallik, egy petiti6 is kereng alrs vgett, hogy olhul sz6lhassa-
nak a bizottmanyi filsekben, s e nyelv diplomaticai legyen.
A kavetvlaszts sokakat mozgsba hozott. Apostolok mdjra
jrjk a falukat rendre, magokat ajnlani. Vodjaner pedig a facsadi kerii-
letben. 20 ezer peng6t sznt korteskedsre ; nincs-e ez ellen, orvossg ?
Mskor azon buzg6 hazafinak nevt is tudatjuk, ki a haza oltsra gyfijt6
vilasztmny tagjv. kin.eveztettett, s ks6bb lemondott, az figy nagy
htramaradsval. Szp jelenet adta magat el6 e h6 14-n tartott bizott-
mnyi filsben. A temesvri g.n.e. pfispilk panaszkodik, hogy 6t egy
gyfilsen, valaki bujtogat6nak nevezte egy krlevelert. C5 pedig azt
Pozsonyb61 a minisztrium tudtval bocstotta. ki, kri teht magat
jegyz6k6nyvileg a gnyt61 megtisztfttatni. Ezutn egy szolgabfr6 jelen-
tse felolvastatik, ugyanazon, prisp5k ir krlevelnek msval. Ebben az
olh lelkszeknek azt hirdeti, hogy itt az ideje an.yak6nyveiket olh nyelven
vezetni, a magyarokat pedig flretenni. Hiban, azzal mg re nem
bfrja piisp6k fir az olhokat a rczokkal tartan.i. A kirlevl a miniszt-
riumnak falterjesztetett.
E ,,Pesti Hirlap", nr. 88 din 22 iunie 1848, p. 577.
1. Pantelimon Jiveovi.
.514
www.dacoromanica.ro
REVOLUT l A
MURGIT INTRE BANATENI
STEPAN PUBIS, TEOLOG IN VIRSET, CATRE PREOTUL NICOLAE MANU, LA SIBIU

128
Preareverende donmule printe
Domnule sing,ulariu collendissime
rog ai buntate, iartl-m& c te-ngreun cu aceasta-mi epistol cuprin-

Teatoare de cele ce pe aici se-ntimpl.
Este o sptAming de and d. Murgu au venit la Logos. Pompa i sin-
temintele Cu care 1-au Intimpinat romnimea noastr, prin toate satele, cum murgu
am Inteles, de la Temisoara-ncoace, dar mai ales logosenii, aci nu se poate primit
descrie, ci sper a se va descrie prin aceia cari au luat parte la toate, In in triumf
Gazetta. AtIta numai zic, dupl spusa altora, c& de chid e Banatul,
rom5n, da n.ici singur Implratul nu au apItat a-Ma onoare din partea po-
porului, clt. d. M[urgu]. Domnia sa Indat. au i Inceput a lmbla din
sat In sat si prin orasele com[itatului] Crasovei tot cu acea pomp& din, par-
tea poporului, ca un principe. Poporul va a-1 rdica de metropolitl i O adunantP.
pin acum 1-au i prochiamat. Congresul nu se va tine, ci lu 15 iunie se conforma cele
vorbeste a se tine la Logo adunanta national& conform& celei din Blas, din Blaj
In care atit cele besericesti, at si cele politice, de cumva tristele-mprejurAri
ce atIt din parten fricosilor unguri, cit i, dar mai ales, din partea nein-
frInatilor slrbi, cari ceara a ocupa Banatul, nec'ajesc pe romnii nostri
bIngteni. Zic, In acea adunanta national& de la Logos se vor lua la des-
batere lucruri serioase. Bine ar fi foarte daa ar potea vreo cltiva brbati
inteligenti d-acolo a ne cerceta spre a se consulta mai de-aproape despre
comuna noastr& soarte, din toate prtile atIt de amelintat..
Pasurile domniilor voastre stilt gigantice, ne-au Implut pe toti de o ,,Pentru
nespus, bucurie. Foaia An 22, rspuns la prochiamatiunea romnilor un- viitoriul
guriani, au fAcut mare impresiune i au rascut alte slmteminte i idei In Intregei najtuni,
cetitorii ei. Tot r.ul ce ne-napoiaa i ne poate aduce mare striaciune, roman,'
ba si total& periciune, e necontelegerea romanilor nostri din toate provin- din
tiile Daciei la un loe, pentru viitoriul intregei natiuni romne din toat& toati Dacia"
Dacia.
Poporul roman din tot Banatul nemica vrea a sti de unguri, din care
causl pe la mai multe sate n-au voit a se serie la votisare pentru alegerea
deputatilor, iar citi s-au scris, numai dup multe vorbe destepatoare s-au
scris. Dar militia granitar, apere Dumnezeu neci a va a auzi de
ministeriul unguresc.
a zilele d-acuma o nespusl fria conturbl pe toti locuitorii, mai ales Frimintari
din pktile mestecate cu slrbi, dar i pe la Logo si-n, toate prtile, pentru In tot
serbienii fugiti din, tara lor, carii Inceara ca serbii lor din Banat, pe cum Banatul
se spune, Impoteriti de la curten austriaa., a trage pe popor In partea curtii
a uimici pe unguri.
515
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Asa, acea adunatura de oameui au i plecat 111 zilele acestea mai de
curIud de la Panciova la Beserica Alba phi militie, aratind pe totunde
In.scris poterea dat unuia comendant Imbracat serbieneste, de la Imparatul
Ferdinand, lxi urma careia nepotInd i uecutezind n,ime a 11 se con,traria,
iau casele de bani Imp [aratesti] si boat& munitia, dln,d qvittal peutru
toate. String din, toate satele feciori pen,tru purtarea armelor, cerIndu-i
cu sila de la comuuitati. Tot feciorul are duoi duozeceri la zi.
beau pe unde Imbl. Beserica Alba s-au predat, Virsetu cu vreo mie-dou,
de gardisti i vreo 4-5 sute soldati regulati ii asteapta. Pe toti care
au simpatizat i simpatiza cu ungurii de pe totun,de mai n,ainte avin,d scris,
cearca a-i prinde, Ii leaga si-i tramit la Carlovit, Ba se spline, ca pe uuii
vor a-i i spinzura.
Asa uoi vro citiva romni mai In,semnati cunoscuti In public de neamici
ai sirbilor trebuim a o lua pe picior din Virset, ctt mai curind. D. Vellia
s-au i dus Inca aseara. 5coala s-au Inchis hic demult cu cuvInt c noi
cursul al treile sa depunem esamen In 15 iulie a.c. Eu insa voi trebui pin
la alte-nprejurari i far de testimoniu a 'Asa Virsetul. Porut s-a castorit Cu
fata unui avut roman, econom din Zorlentul Mare, n,umai pe-acea unica
fata avin.d-o uumitul econom. Albinenii, pe cum am Inteles, Imbii sin,t la
Logos, unde voi i eu ear a merge.
Cu toate In.cercarile sirbilor anevoie cred s, poat esi la doritul lor stop
domuealor, peutru c romnii nostri pe cum catr unguri chiar asa si
catra strbi au foarte mare antipatie, toata neghiobia i rautatea provenibile
asupra-ne va fi izvoritoare din iepurimea, ne-ntelegerea i magria diplo-
matilor nostri banato-ungureni, cari pe Murgu vorbitorul de drepturile
Banatului si a romanilor 11 nomina nebun i altele.
Al domniilor voastre.
Virset In, 23/11 iuniu 848.
Stefan Puris, absolut theolog2

[Pe plic, de alta mina :] Aperta 15 s.v. iunie 1848.
[Adresa :] Admodum Reverendo Domino Nicolao Manu, parodio romano
Cibiniensi, Domino mihi gratiosis, singulariterque collendissimo
Cibinii
Biblioteca Universitari Cluj-Napoca, fondul Rdei, cutia 77. CI tradueere contemporani

In lb. magbiard, la Magyar Orszgos Levltr, Budapest, K. Papp M. gyfljt.
I, Chitantli 2. $t: Purls, sau Paris, mai ttrziu, preot In Cipilnasi

516
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
sk SE RECUNOASCA. PRIN LEGE
NATIONALITATEA ROMANA
129
DECLARATIA i PUNCTELE VOTATE LA ADUNAREA DE LA TIMIOARA
Nr. 90
ortodoesi din Ungaria, adunati la Timisoara i ziva de 25 iunie
Romanii
1848, prezinta. Dietei aceasta petitie :
isi insusesc intru totul petitia trimisa. min.isterului de catre consfatui- Petitia
rea roman& tinutA la Pesta in 21 mai a.c. aci alaturatal, adauglnd din par- de la Pesta
tea lor urmatoarele trei puncte urmitoarele
trei puncte:
S se recunoasca prin lege nationalitatea romn a romanilor din
patrie ;
Romnii s fie intrebuintati in toate functiile in raport cu numarul
populatiei lor ;
./a earl de congresul general si ordinar sa se tin in fiecare eparhie
cel putin o adunare pentnt rezolvarea chestiunilor bisericesti si scolare,
la care sa poata lua parte toti credinciosii eparhiei i in care s se aleaga
liber, Uri candidare, functionarii bisericesti si scolari.
Data in Timisoara, la 25 iunie 1898.
Cociuba Mihai, ca presedinte
Textul maghiar
90-ik szam
A Temesvrott 1848-ik vi junius 25-ikn egybegyalt tnagyarorszgi g.n.e.

vallssi romnok a horgyals elbe ezen krelmiiket terjeszlik :
A pesti romn-tanacskozmanynak Le. majush6 2 1-n51 a ministeriumhoz

beadott, ide./.ala mellkelt krelmetl minlenekben magokva teszik, r-
szakrl a kavetkezt5 hrom ponton advn hozza. :
A honban lakel romnok roman nemzetisgiik teirvny Altai ismer-
tessk meg.
A romnok kzl npessgilk arnyhoz kpest alka.lmaztassanak
minden hivatalokra.
Az ltalanos s rendes congressuson fe101 egyhazi s iskolai ilgyeikre
nzve minden pspki megybert legalbb egypftspiik megyei gyfils tartas-
sk, mellyben azon pOspiik-megyei minden egyn rszt vehessen, s melly-
511
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
ben az egyhazi s iskolai tisztviselk kije16Is nlkill a gyrilekezet altal sza-
badon v4lasztassanak.
Kelt Temesvarott junius h6 25-ikn 1818.
Kutsuba Mihlmint eln6k
DupA te:tul marinar, B.A.R.,ms.rom. 1060, f. 153-154v. (f. volanta), publicat si de Si
Dragoniir, Sludii ;s documente, Il, p. 19-20.
J. In anexa se da petitia redactata la adunarea de la Resta, reprodusa In volumul de fala,

doc.. anterior.
A PASTRA FRATIETATEA, PATRIA SI

NATIONALITATEA ROMANA
130
RESULTATUL ADUNAREI NAT1UNALI R011[A1E) DIN LOGOS1U
A dunarea poporului romanesc se tinu, precum se vede mai In jos, in ziva

orele acolo lnsemnate, si a decretat :
I) Ynarmarea poporului chipa potinta In restimp de 6 zile ca defensive,
iar (lupa ce se va arma de cata stat, atunci sA pasease& ofensive.
Armele ocupate de oficialii statului s& se intoarc& poporului.
Murgui S-a denumit, via petitionis pre calea cererei de suprem espitan
apilan al al Banatului, Eutimiu Murgu.
Depunerea episcopilor banatici actuali ce earasi via petitionis se va
substerne ministeriului ; pin-atunci insa mandatele lor nu se vor [re]cu-
noaste.
Na.tiunalitate sensu lato (adeca si in mspectul romanilor).
Limba romana in toate dicasteriale banatice, atit i fu militie ;
toat& comanda sa fie In limba romana, afar& de corespondente ce se vor
tine Cu ministeriul In limba magiara.
Romanii Pre scurt toate puncturile ce s-au propus croatilor rascula.tori
cer toate le pretend romanii de la unguri ca amicii lor. Poporul a si depus jura-
puncturiie mintul spre a Ostra fratietatea, patria i natiunalitatea romana...
ce s-au propos Vicar metropolitan romart s-a denumit un protopop, iar vicar episco-
croatilur pese pentru Verset alt protopop.
Aceste se Incheiar& tu adunarea poporului circiter de 12 000 de oameni
subt presidentia lui Eutimiu Alurgu, ce s-a tenut In Logos in 27/15 jun.
c.n. inainte de amiezi de la 8 phi& la 12 oare, Mar& in cimpul liber subt
dealul viilor, care s-a numit am pul libertdrei, In a clrora memorie se va
rAdeca un znonument.
618
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Murgu e ablegat la Dieta ung-ureascA de trei tenuturi : Logos, Oravita
si Facet. Ioanescu Stefan., notariul Logosului, pentru tinutul Bocsei, Vlad
pentru tinutul Zorlentiului, A. Bosinca, jurist, pentru tinutul Sasca.
Treizeci de deputati suttt tramisi la ministeriu cu petitiunile din partea
poporului ce se adunase.
Se filcu mari misari pre aici pentru de a Impreuna drumul de fier pre
la Arad cu cel de la Pesta.
A. G.
Orgattu natiunale", I, 1848, nr. IX, 7 ittliu, pi 42i
519
www.dacoromanica.ro
lunle
In Tara Rorniineascil
inainte de Islaz
SA 5 TIE LUMEA TOAT

131
IG: BARITIU], TARA ROMANEASCA MOLDAVIA
din aceste tari yin anevoie foarte, pentru ca oamenii

Corespondintele
se tem a le mai pune la postA. Noi mai primiram i acum una de la
Bucuresti, cu data 27 Mai v., carea intre alte multe cuprinde i urmatoarele :
Venfrea
Eeneralului Resultatul venirii Generalului muscalesc Diuhamel este ca. s-au 1nvoit
Duhamel cu Domnii Principatelor, ca Indata sl deschida ambele Obstesti AdunAri,
tot cm aceiasi fosti deputati.
Proiectcle Proiectele Adunarii ar fi 1. SA se cearA cu subscripturi luate de la tara
Adunarii : 20 mii ostiri de la muscali, spre asigurarea linitei publice. 2. Se lucra
tot adinsul ca ambele Principate sa se rascumpere de supt suzeranitatea
Turcului cu 20 milioane (lei ?), pentru care sfirsit au si venit Comisariul
turcesc Talaat Efendi la Bucuresti, care milioane le da Rusia Imprumut
supt ipoteca mosiilor monastiresti si a ocnelor. 3. Rusia mai Imprumuta
Principatelor Ina 20 milioane pentru deschiderca unui Banc National.
4. Se face catagrafie generala pentru toate productele taxii ; se opreste
exportatia, pentru a Rusia are In cuget a baga In Principate 160 mil
ostiri si a face un depou central de oaste, de nade apoi va putea strapurta
trupe cu Inlesnire, ori unde li va placea. Nu s-ocotiti ca Diuhamel este venit
numai pentru Moldovo-Romania, ci el are corespondinta chiar i cu slrbii
nostri din Banat si cm slavonii. Tinta lor este Intinderea panslavismului
pina la Marea Adriatica s.c.l.
Cholera se Intinde din Bucuresti mai In toata tara; unii dau cu soco-
teal& ca ar fi lipicioasa".
520
www.dacoromanica.ro
REVOLUT A
Ce sa reflectam la toate acestca ? Noi, carii ne razimarn pe caracterul
coresponderaului nostnt ca pe o stinca, sintem conviasi c cu cele de Na tiunea
sus vol a ne informa numai ca de adevaruri ; de aici ins nici de cum nu intre41,
urmeaz ca acele proiecte s-ar putea aduce vreodata la indeplinire. Cuvin- ajuns1 la
tele ne sint : La punctul 1 : c5. atit Principii cit si obstcstile Adunan, tocma maturitate",
de ar i voi, nu vor cuteza ilia o data a vota in numele tarii ceva, prin rIspunde
care nu numai ar perde toate simpatiile natiunii intregi, ci ar si produce
neaprat o revolutiune generala, o scularc a natiunii intregi, care astazi se
simte ajuns la maturitate de a-si putea ea insasi ap'ara patria frir nici o
intrevenire straina. Mai deunazi Wiener Zeitung" dechiara c. calcarea
celor dintii trupe moldavo-romane ar fi privite din partea Austriei ca un orice
manifest de rasboil. Noi la accasta adaogem si descoperiim cu toatil sin- Incercare de
ceritatea, ca s stie lumea toata, c la once incercare de ocupatie a Prin- ocupa tie a
cipatelor Romane din partea oricui, nu numai regimentele granitare romne, Principatelor
ci i toata natiunea roman& de dincoace va alerga peste munti spre a se toatl natiunea
infrunta Cu moartea ori unde ar intilni-o. Regimentul romno-banatic rocnIn5 de
(stab Caransebes), regimentul roman-transilvan I (stab Orlat) si al II-lea dincoace
(stab Nasaud), locuitoare pc marginile tarilor, care toate, fr smintirea va alerga
economiei pot scoate cu inlesnire 25 mii ostasi dcprinsi, asteapt cu sete peste munti 33:"
minutele in care sa fie chemate a da nou testimoniuri de romana lor
bravura, comprobata de atitea ori pina la a. 1815 in cele mai grele rris-
boaie europene. Asemenea regimeatele de linie Rukavin.a., Duca Carol
Ferdinand, husarii imparatesti, in partea cea mai mare a lor stttoare din
romni, credincioase Monarhutui i patriei, ins i natiunii, nicairi nu s-ar
osti Cu foc mai n3are ca tocma spre scaparea Principatelor. Aceca o reta-
cem cu totul, c din ocuparea accstor tad s-ar isca indata rasboi european
general. rns noi nu speram la ajutor strin : voim independint 5.
perfect i o vom avea. Se vor multi pandurii s: ostsimea
regulata, asa cum vrea si Principele Bibescu, se va forma gard n a-
tionala si tot ajutorul str5.in se va face de prisos. La p. 2. : Poarta
sa-si tragg sama foarte bine, sa nu prea intinda tirgul, c5. ce stii, mai la
urm lsi va tinca norocire s poata recunoaste suveranitatea Prin-
cipatelor gratis. Aci ins noi ne incredem lui ekib Efendi, de cumva el
reajunse la cirm5., sau neghiobiei urmasilor lui, de cumva se vor ar5.ta prea
lacomi. Orisicum, rnoldavo-romnii n-au trebuinta de imprumutare, pen-
tru ca s se rascumpere. Ei se vor dechiara singuri de independenti, vor
deschide izvoarele patrici i vor plati de-a dreptul fat- nici o intrevenire.
La P. 3 : Bancul National isi va afla ipoteca i moneda tot in patrie si pe
la particnlari ; sa nu ne ametim Writ nirnic. La p. 4: Ascultati : Protecto-
ratul nisesc a devenit impossible In Prin.cipate ; pe slavii meridio-
nali Inca s nu-i tinem asa de simpli, ca pun cerbiciea singuri supt
cnut, chid ei rsuf15. cerescul aer de libertate.
Deci, desi cumva d. Diu/lama va fi ven,it la d-voastr cu astfel de pla-
nuri curioase, provocati-1 s5. raporteze Suvcranului su despre imposi-
521
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
bilitatea implinirii dorintelor nutrite ; sau mai bine s. nu mai peard tim-
pul in desert, ci sa se intoarca la urma sa, pentru ca s, nu mai dea oameni-
lor prilej de cleveta, ca ar fi luat de la Principele Moldaviei mii galbeni
(Allgemeine Zeitung" din Alai), nici patriotilor imbolditura spre manifes-
tarea antipatiei. S spung la Petersburg curat c toti Stanislaii, Vladimirii,
A_nele i cite alte cruci in briliante, nu vor mai fi In stare a cistiga proda-
tori de patrie si de natiune ; O. lucre si d-lui cu sinceritate cretina, cum
lucrase Kisseleff, cind vazuse ca. nu se poate almintrea ; s nu creada la
Independinta complimen.tele Curtilor si ale unor boieri, caci acele toate slat fatarite,
MoIdavo-
role jucate spre a scapa de npaste, sa lea sea.ma ca. un milion de bajo-
Romna, flete nu mai are ce face In contra vointei generale a unei natiuni intregi.
Dynan libera, Asculta, domnule Diuhamel : Independint. Moldavo-Romana, Dunre
sau moarte I" libera, sau moarte 1" este devisa tuturor romnilor.
n acest minut (3 iunie v.) aflam ci. subscriptiunile, de care fu vorba

mai sus, ajunserl numai la numar de 30 intre boierii de II-a clasa, iar
dintre boierii mari nici 10 insi nu se afla, carii ar fi aplecati a primi ma-
sure prodatoare ; dintre negutatori se subscrisera numai septe insi, iar
al 8-lea trase cruce peste lista si o lepd. ! Si. traiasca neguttorii ! Acura
strainii facura alt plan : a revolta pe tilrani asupra boierilor, pentru ca asa
supt pricirtA de potolirea rebeliei, sa se dea prilej a alca trile Roma-
nesti. Noi credem virtos, ca nici cu aceasta nu vor reesi la nimic. Mai
repetim strainilor : Lasati in pace pe romani !
Gazeta de Transilvania", nr. 45 din 3 iunie 1898, pi 187-188; Anul 7848, 1, p. 480-482:
1. Cf.,: in acest volum, doc. nr. 109,
IN FOLOSUL TUTULOR SI SPRE

A NIAIANUI STRICARE"
132 MOLDAVO-ROMANIA. BUCURE5TI S IUNIE v.
Diuhamel ii mai capata ajutor In persoana unuia din secretarii minis-

D Nesselrode. Aflam din izvoare sigure ci. dumnealui este foarte
n'Acajit pe ministrul de politie Tancu Manu, pentru ce nu stringe frinele poli-
tiei mai muscaleste. Satirele cite circuleaz1 11 nacjira mult. Se da
socoteala cA d. Diuhamel, daca i-ar sta prin putinta, ar curati tara de
toti citi cuteaz. a scrie romneste cu litere latine. Esilarea unora Inca se
ceru, insa faril nici un resultat, pentru ca il apudi colera pe dinainte, cuni
nespusa caldura apsatoare, care amindou unite Mena mai mult decit
toata. minia lui Diuhamel ; fiindca dinaintea acelora fug spre munti i la
apele minerale atit romnii cit i chirilienii.
522
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Sa. lasarn gluma la o parte. Noi Inca sintem din aceia, carii asta data
conclamnam satirele, basa. nu pen,tru c ne-am teme de ele, ci pentru
timpul lor a trecut, i acum sosi altul, al manifestatiilor categorice. Noi ',Acura sosi
n.e mirarm i pina acum, pentru ce patriotii moldavo-romani, batfini timpul
tineri, n.0 se In,voira intre sine a descoperi Intr-un ton bashatesc i totodata manifestatiilor
sincer tot ce le zace pe mima lxi privinta Rusiei, pentru ca sa se aleaga odat categorice":
la vreo parte, si sa se lamuriasca toate raporturile catre protectorat. Multi
slut de parere ca. d. Diuhamel ar trebui s mu miele ca acestea :
1. Noi multamim Rusiei, pentru tit ne-au ajutat a scapa de asuprelile
altora ; 2) Noi ne simtim destoinici a ne stpini prea iubita noastra
patrie Moldavo-Romania i a nutri aici numai nationalitatea noastra curat
roman:a, cu nici un element strain. mai mult prihanita, i fara a cere aju-
tor strain, ; prin urmare Im voim a ne supune niciodata Rusiei politiceste,
nicidecum u voim a schimba un domn cu altul, ci poftim i pretindem a
raminea neatirnatori cu totul ; Insa. 3) noi sintem hotariti tare si virtos a
raminea i neutrali, adeca a Au cumpani pe viitor nici la o parte, spre nici
un interes al vreunei Puteri, ori vecine ori departate, ci pretindem a ni se
'Asa noul Dunrea. i linia Mnii Negre cea de catr noi, supt a noastra
paza i stapin,ire, I folosul tutulor i spre a n,iman.ui stricare sau primej-
duire, din care pricina. 4) cerem de la imparatul Rusiei ca Cu puterea ce are
s mijloceascl a ni se reintrupa Besarabia, carea s-au luat de la noi Cu
calcarea dreptului neamurilor ; pentru c Turcia nu era volnica a da ceca
ce nu era al ei i nici Rusia nu avea dreptate a cuprinde o provin,tie
re Turcia n,u o putea da caci dupg, ce Rusia se Invol, in 1829, tu
Turcia, ca s ni se dea Indrapt cetatile i tinuturile din stinga Dunarii,
cuprinse de turci prin sila, Cu calcarea vechilor tractate, sa ramin consec-
yenta, sa ne dea Indarapt i Besarabia*, carea tot pe acea cale o rapise
Poarta si o dduse cum nu se cdea, aceasta cerem cu atit mai virtos,
cu cit noi, dac nu luam parte formala nationala din cor'bierea pe Marea-
Neag,ra, Aid odata nu putem fi tari i sntosi, and din contra Rusiei nici
nu i se cunoaste c au lsat acea provintioa.ra, punind iarsi hotar, Intre noi
si Rusia, Nistrul ; 5) Imparatul Rusiei sa' nu sufere a ni se pune pedici
la mijloc, data noi ne vom Interco, a uni Romania cu Moldavia, cel rnai putin
Intr-o confederatie mai strinsa carea, desi nu mare In sine, sa o numim
coiafederatia Danubiana ; 6) imparatul s arate catra noi si o alt generosi-
tate, sa ne dea din cale acum Indata general-consulatul, ca censor" al pur-
tarii domnilor nostri care, precum zecimile de ani au adeverit, nici ()data nu
ne-a fost de vreun folos, laid a fost In stare a abate rani de la patria noas-
tra, lar pe viitor ne poate fi numai spre stricare, oprind i smintind roa.
tele masinei guberniale, pe care ar trebui s le controleze constitutia
opinia publica, lar nu un consul singur, un om coruptibil ca toti oamenii.
Gazeta de Transilvania", :Ir. 47 din 10 junio 1848, p. 195-..196; Anal 1848, I p.
482-484.
* Austria, carea nu e straini a vedea renasterea Polordei. n-ar fi strain& a slobozi jBucovina.
1G. Bari/in]
553
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMiTNI
PENTRU INLATURAREA TEMER1LOR
PUTER1 1 SUZERANE
133 I.
R. G. oOLQUHOUN CATRE LORD PALMERSTON, IIINISTRUL DE EXTERNE
.BRITANIC
Nr. 17
Excelentl, Bucuresti, 20 iunie 189&
romisarul turc este foarte activ de la sosirea sa aici. Secretarul slu este
tnrul domn Mussurus, fratele rninistrului Turciei in Grecia.
Takat, Ta1aat Efendi a avut repetate intrevederi Cu toate partidele de aici. El a.
comisarul primit foarte binevoitor pe membrii partidei liberale, i dup5, ce s-a Intreti-
tare, la nut Indelung Cu ei, aflind punctele lor de vedere, le-a comunicat
Bucnreti Poarta fusese cu totul indus in eroare de rapoartele trimise la Constanti-
nopol de domnitor, care Ii prezentase ca fiind pltrunsi de idei republi-
cane si doritori s se lepede de loialitatea atre Poartl i sa se unease&
Cu vecinii lor din Transilvania. Comisarul a cenit acestor tineri s5.-i prezinte
dorintele lor, f5,g5duindu-le c5, le va transmite Portii, descriind i adevArata
stare a lucrurilor de aici.
in consecint ei au redactat un Memoriu care mi-a fost comunicat
confidential i pe care am onoarea s1-1 includ aici:
Textul englez
Nr. 17
My Lord, Bucharest, June 20th 1848
The Turkish Commissioner has been very active since his _arrival here.
He is attended as Secretary by the young Mr Mussurus, brother of the
Turkish Minister in Greece.
Talaat Effendi has had repeated interviews with all the parties here.
He has received particularly well the Liberal party, and after conversing
a great deal with them and leanaing their views, he told them that the
Porte had been completely misled by the reports sent to Constantinople
by the Hospodar, who exhibited these young men as imbued with Repu-
blican ideas, and eager to throw off their allegiance to the Porte, and.
unite with their neighbors in Transylvania. The Commissioner requested
these young men to lay before him their wishes, and he promised to
forward them to the Porte, and to represent the actual position of matters
here.
They accordingly drew up a Memorandum, which was communicated
to me confidentially and which I have now the honor to enclose :
524
www.dacoromanica.ro
REVOLUT1 A
MEMORIU REMIS COMISARULUI SUBLIME! PORTI, TALAAT EFENDI, NUME-

LE PARTrDRI LIBERALE A TARII ROMANEI.rI
[5117 iunie]l
Partida liberall a Tirii Rominesti socoteste ci e inutil si. pledeze pe

lingi, Sublima Poarti. cauza reformelor impuse de spiritul secolului.
Guvernul Sublimei Porti s-a aritat el Snsusi prea animat de spiritul
progresului, ca sA poat& fi binuit de intentia de a lmpiedeca
rea institutiilor Principatului.
O asemenea intentie, daci existi cumva, n-ar fi de altfel nici justi, nici Spiritul
conform& mi interesele Sublirnei Porti. Ea ar fi nedreapti, deoarece ar fi
contrari, spiritului capitulatiilor, care recunosc Principatului dreptul la
autonomie, capitulatii ratificate mai tirziu prin tratatele Incheiate liare
Sublima Poarti. si Rusia, si de curad de tot si prin cel de la Adrianopol.
Ea ar fi contrar adeviratelor interese ale Sublimei Porti, cci Sublima intereseie
Poart& n-are nimic de cIstigat clac& Principatul este prost administrat, Portil
In schimb are total de pierdut da.cl !si Instriineazi simpatia diferitelor
clase ale natiunii. Influenta nefericiti pe care Rusia o exerciti astizi in
Principat n-are alti origine decit prea numeroasele piedici puse odinioari.
in calea prosperititii interne a tarli, piedici care i-au silit pe patriotii
s5. se arunce in bratelc Rusiei.
Sublima Poarti, In interesele sale bine sta.bilite, trebeje asadar s& do-
reasci triumful Partidei liberale In Tara Romineasci si si aplaude desfiin- desfiintan
tarea unui Regulament care este opera Rusiei si care n-a fost votat de Adu- Regula-
narea nationali a tixii decit sub presiunea a o suti de raii de baionete mentului
rusesti, sub presedintia consulului rus Mintiaky, si sub amenintarea imi- Organic
nenti. ca exilul In Rusia, amenintare care i-a i lovit pe cltiva membri a i
Acest Regulament n-ar putea si-i convini Sublimei Porti, deoarece e

contrar spiritului tratatelor si di Rusiei dreptul de a se amesteca In trebu-
rile interne ale statului, cum o dovedesc mai multe articole din acest Regula-
ment, dintre care e de ajuns si le citim pe tirmitoarele :
Directorul-sef al carantinelor va fi ales de Domnitor, fusa impreuni cu
Consulul Rusiei". (Directoral actual este un general rus).
Nici un impozit nou nu va putea fi perceput i nici o lege noui votati
firi asentimentul Curtilor Snzerani i Protectoare".
Poarta,
Aceste dispozitii ridici Rusia la rangul de putere protectoare i chiar
',afogara
suverana a Principatului, In timp ce tratatcle nu-i recnnosc alt drept sau
recunoscnti
alt nnme declt cel de garanti a drepturilor moldo-valahilor fati. de Sublima ea putere
Poarti, care este singura recunoscuti legal ca putere protectoare i suze- protectoare
rani. vi suzerani"
525
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Rusia A-are deci nimic de garantat acolo unde Au exista nici o in.cal-
care de tratate din. partea Sublimei Porti; asa o vor tratatele i asa. o
Inteleg patriotii romni.
Patriotii romani, lepatlindu-se de o veche g,reseall, renunt la politica
paintilor lor i nu se mai gindesc astai cleat s se alature sincer Subli-
mei Porti. Ei recunosc at de crun.t au fost inselati parintii lor de care
Rusia, care nu s-a gindit niciodata sa fac din aceasta tara altceva declt
o provincie In plus a imperiului sau, dupa cum o dovedeste incorporarea
Basarabiei, parte integrant& a teritoriului moldovenesc, incorporare ne-
dreapta si care a inselat buna credinta a Sublimei Porti prin tradarea
dragomanului Dimitrie Moruzi.
Patriotii romani, parunsi de dreptatea cauzei lor, slat hotariti sa le
refuze rusilor drepturile pe care si le-au luat in afara continutului trata-
telor si pe care n,u le exercit In tara cleat in virtutea unui Regulament
ilegal, de care tara doreste fierbinte sa se elibereze.
Cum ar refuza Sublima Poarta sprijinul ei partidei patriotilor romani,
and ea este singura partid care sustine interesele Sublimei Porti In Prin-
cipat ?
O singur prejudecat ar putea poate sa retina Sublima Poarta 1n,
acordarea sprijinului moral pe care 11 asteptm de la ea In aceast im-
prejurare ; este imputarea caloinnioasa facuta de Partida filorusa Partidei
nationale c vrea sa se desprinda complet de Imperiul otoman.
Dar acesta nu poate fi scopul patriotilor romani, deoarece chiar ei cauta
o protectie amical& din partea Sublimei Porti si tin, astzi mai mult ca
oricind, sa se pun& sub egida in,tegritaii Imperiului otoman.
protectie Asadar, sI, binevoiasca Sublima Poarta A, fie protectoarea sincer a
amicall drepturilor romanilor, potrivit continutului tratatelor, sa declare c nu
cue partea vrea in nici un fel sl se amestece in treburile interne ale tali,
Sublima permita vreunei puteri s se amestece In ele, i atunci ea va gasi In
Porti.. protejatii ei o natiune fidela, i devotata.
Pentru a evita, de altfel, once posibilitate de calomnie, romanii cred
c e de datoria lor s comunice Sublimei Porti punctele principale pe care
trebuie s se bizuie reforma pe care ei proiecteaza s o faca In Constitutia
lor, In scopul de a pune Sublima Poarta In situatia de a judeca ea insasi
daca macar vreunul din aceste pun.cte ar aduce prejudicii drepturilor sau
privilegiilor sale.
Actuala Constitutie a Tali Romanesti consta in Regulamentul organic
impus de Rusia, si care-i rezerv acestei puteri dreptul de a se amesteca
In actele cele mai esentiale ale Guvernului roman si ale Adunrii natio-
pale.
Regulamentul Acest Regulament, amalgam de dispozitii eterogene i contradictorii,
organic lasa, datorit sensului ambiguu al dispozitiilor sale, cimp liber tuturor abu-
"denatureaz1 zurilor ; dar ceca ce-1 face i mai odios este faptul c denatureaza vechile
vechile institutii institutii nationale In detrimentul profund al imensei majoritti a locuito-
nationale" rilor tIni, ca face s apese intreaga povar a impozitului asupra claselor
526
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
celor mai sarace ale societa4ii, ca restringe puterea politica la cercul unei
aristocratii privilegiate, acolo unde n-au existat niciodat cleat functii
publice, conferind titluri ne-ereditare, in sfirsit, ca a dato dovad evidenta,
printr-o trista experienta de saptesprezece ani, el nu poate duce cleat la
razboi Intre diferitele clase ale societatii si la ruinarea completa a tarii. o noul
Romnii doresc deci s schimbe aceasta. Constitutie, i ei cer, inainte Constitu tie
de toate, o reprezentare mai echitabila a diverselor clase ale societatii in romini
Adunarea nationala, In scopul ca aceasta sa fie o expresie mai justa a do- vi
rintelor i nevoilor tarli. principalele
Romnii doresc, de asemenea, libertatea presei, libertate pe care ei puncte:
Regulamentul insusi n-a suprimat-o de fel si de care ei au fost privati
printr-un ucaz rusesc.
Romnii cer instituirea unei garzi nationale, In scopul de a putea sca-
dea efectivul trupelor de Hide, a caror mentinere este costisitoare pentru
tara ci rapeste far rost mai multe mii de brate agriculturii, principalul iz-
vor de prosperitate al trii.
Romanii vor ca impozitul sa apese asupra tuturor claselor societatii.
Ei vor, de asemenea, O. proclame desfiintarea robiei si sa procedeze la eli-
bcrarea completa a taranului prin plata unei despgubiri juste din partea
statului.
Ei vor, de asemenea, sa, asig,ure principiul rspunderii ministrilor, astfel
Inca Camera sa li poata acuza si face responsabili pentru toate abuzurile
prevaricatiunile pc care le-ar putea savIrsi In sectorul lor de administra-
Ei mai vor desfiintarea tuturor titlurilor de noblete, titluri care slut

contrare spiritului vechii lor Constitutii si care creeaza o clas privilegiata,
exercitlnd singura drepturi politice si depinzind in intregime de numirea
de catre domnitor.
Ei doresc, In alai% de acestea, scaderea listei civile a domnitorului ;
caci aceasta lista, proportional cu slabele resurse ale tarii, este superioara
celei a celor mai mari suverani din Europa.
Acestea slut principalele dispozitii ale noii Constitutii, cu care patriotii
romani vor inzestreze tara.
Aceste dispozitii, departe de a fi ostile drepturilor i prerogativelor
Sublimei Porti, slut In intregime conforme cu interesele sale, eft se poate
de bine stabilite. Ele trebuie s asigure prosperitatea interna, a trii
sa string si mai mult legaturile care o tin de Imperiul otoman, excluzind
once influent strain din actele guvemului si ale Adunarii nationale.
Mintuirea, Trii Romaneti ci Moldovei sta. In integritatea Imperiului
otoman, asa dupa cum siguranta Imperiului otoman sta.' in prosperitatea, Prosperitatea,
simpatia si forta acestor Principate. simpatia si
Prin situatia lor geografica, prin omogenitatea populatiei lor si a ten- f orta acestor
dintelor sale de a se uni intr-un acelasi stat, aceste doua. Principate formeaza Principate...
un bulevard al Imperiului otoman i cea mai naturall barier a sa lmpotriva ',unite tntr-un
incalcarilor rapide ale panslavismului. acelasi stat"
527
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Cum ar neglija Sublima Poarta s ne intincla mina si s impiedice ca o
influenta straina s puna oprelisti dezvoltarii acestor bune sentimente ale
tarii in favoarea. Sublimci Porti i devotamentului sincer a mai mult de
patru milioane de ()amend fall de cauza integritatii Imperiului otoman ?
Textul francez
[Juin 5/17]'
Le parti liberal de la Valachie croit inutile de plaider prs de la Sublime
Porte la cause des rforrnes exiges par l'esprit du sicle.
Le gouvernement de la Sublime Porte s'est montr lui-mdme trop
anim de l'esprit de progrs, pour qu'on puisse lui supposer l'intention
d'entraver l'amlioration des institutions de la Principaut.
Une telle intention, si elle pouvait exister, ne serait d'ailleurs ni juste,
ni conforme aux intrts de la Sublime Porte. Elle serait injuste, car elle
serait contraire b. l'esprit des capitulations, qui reconnaissent a la Prin.ci-
paut le droit d'autonotnie, capitulations ratifies plus tard par les traits
conclus entre la Sublime Porte et la Russie, et tout dernirement encore
par celui cl'Andrinople.
Elle serait contraire aux intrts vritables de la Sublime Porte, car la
Sublime Porte n.'a rien gagner a ce que la Prin.cipaut soit mal administre,
et elle a tout perdre s'aliner la sympathic des diverses classes de la
nation. L'influence malheureuse que la Russie exerce aujourd'hui dans la
Principaut n'a pas d'autre origine que les trop nombreuses entraves por-
tes autrefois b. la prosprit intrieure du pays, entraves qui foraient les
bons Valaques A. se jeter dans les bras de la Russie.
La Sublime Porte, dans ses in.trts bien entendus, doit donc souhaiter
le triomphe du parti libral en Valachie et applaudir a la destruction d'un
rglement, qui est l'ceuvre de la Russie et qui n'a t vote par l'Assemble
nationale du pays que sous la pression de cent mille baionnettes russes, sous
la prsidence du Consul russe Mintziaky, et sous la menace immirtente d'un
exil en Russie, menace qui avait dj frapp quelques membres de
l'Assemble.
Ce rglement e saurait convenir b. la Sublime Porte, car il est con-
traire b. l'esprit des traits, et il donne b. la Russie la facult de s'immiscer
dans les affaires intrieures de l'Etat, comme le prouvent plusienrs articles
de ce rglement, dont il suffit de citer les suivants :
Le Directeur en chef des quarantaines sera au par le Prince, toutefois
conjointement avec le Consul de Russie". (Le Directeur actuel est un
gnral russc).
Aucun, imp:A nouveau ne pourra &re prlev, ni aucune loi n.ouvelle
vote sans l'assentiment des Cours Suzeraine et Protectrice".
Ces dispositions rigent la Russie en puissance protectrice et mrne
souveraine de la Principaut6, tandis que les traits ne lui reconnaissent
53
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUr I A
d'autre droit on d'autre nom que celui de garante des droits des Moldo-Vala-
ques, vis--vis de la Sublime Porte, qui seule est reconnue lgalement
comme puissance protectrice et suzeraine.
La Russie n.'a done rien b. garantir lh oh il n'y a point de violation de
traits de la part de la Sublime Porte ; ainsi le veulent les traits et ainsi
l'enten.dent les bons Valaques.
Les bons Valaques, revenus d'une ancienne erreur, renoncent b. la poli-
tique de leurs peres, ils ne songent aujourd'hui qu' se rallier sincerement
la Sublime Porte. Ils reconnaissent combien leurs peres ont t cruellement
dupes par la Russie, qui n'a jamais song b. faire de ce pays autre chose
qu'une province de plus pour son empire, comme le prouve l'incorporation
de la Bessarabie, partie intgrante du territoire moldave, incorporation
injuste et surprise h. la bonne foi de la Sublime Porte par la trahison du
Drogman, Dmetre Mourouzi.
Les bons Valaques, pntrs de la justesse de leur cause, sont rsolus
b. denier aux Russes les droits qu'ils se sont arroges en dehors de la teneur
des trait& et qu'ils n'exercent dans le pays qu'en vertu d'un reglement
illegal, dont le pays desire fortement s'affranchir.
Comment la Sublime Porte refuserait-elle son appui au parti des bons
Valaques, quand c'est le seul parti qui soutienne les intrets de la Sublime
Porte dans la Principaut ?
Une seule prevention pourrait, peut-etre, retenir la Sublime Porte dans
l'appui moral que nous attendons d'elle en cette circonstance ; c'est l'impu-
tation calomnieuse faite par le parti russe au parti national de vouloir se
dtacher entirement de l'Empire ottoman.
Mais tel ne peut etre le but des bons Valaques, car ils recherchent eux-
memes une protection amicale de la part de la Sublime Porte et ils tien.nent
aujourd'hui plus que jamais b. se placer sous l'gide de l'intgritti de l'Em-
pire ottomae.
Que la Sublime Porte veuille donc etre protectrice sincere des droits
des Valaques, selon la teneur des traits, qu'elle declare ne vouloir en aucune
manire s'immiscer dans les affaires intrieures du pays, ni permettre
qu'aucune puissance s'en male, et elle trouvera en ses protgs une nation
fidle et dvoue.
Pour viter, de reste, toute prise 5. la calomnie, les Valaques croient
devoir communiquer b. la Sublime Porte les points principaux sur lesquels
doit porter la rforme qu'ils projettent de faire dans leur constitution, afin
de mettre la Sublime Porte h meme de juger par elle-mame, si un seul de
ces points, porte atteinte b. ses droits ou k Bes prerogatives.
La constitution actuelle de la Valachie consiste dans le Reglement orga-
nique impose par la Riissie, et rservant k cette puissance la facult de
s'immiscer dans les actes les plus essentiels du Gouvernement valaque et de
l'Assemble nationale.
Ce Reglement, amalgame de dispositions htrognes et contradictoires,
laisse, dans le sens ambigu de ses dispositions, un champ libre b. toute sorte
529
87 c 587
www.dacoromanica.ro
1 8 4 8 LA R 01M MN I
d'abus ; mais ce qui le rend e ncore plus odieux c'est de voir dnaturer les
anciennes institutions nationales au grand detriment de l'immense majo-
rite des habitants du pays, d'avoir fait peser tout le fardeau de l'imptit
sur les classes les plus pauvres de la socit, d'avoir restreint le pouvoir
politique dans le cercle d'une aristocratie privilgie, l oil il n'avait jamais
exist que des fonctions publiques confrant des titres non hrditaires,
d'avoir en.fin par une triste experience de dix-sept annes donne la preuve
vidente qu'il ne saurait conduire qu' la guerre entre les diverses classes
de la socit et la ruine complete du pays.
Les Valaques dsirent done changer cette constitution, et ils deman-
dent, avant tout, une representation plus equitable des diverses classes de
la socit dans l'Assenable nationale, afin que celle-ci soit une expression
plus juste des vceux et des besoins du pays.
Les Valaques dsirent aussi la libert de la presse, libert que le Regle-
ment lui-mme n'avait point supprime et dont ils n'ont t privs que
par un ukase russe.
Les Valaques demandent l'institution de la garde nationale, afin de pou-
voir dirninuer l'effectif des troupes de ligne, dont le maintien est dispen-
dieux pour le pays et ravit inutilement plusieurs milliers de bras l'agri-
culture, source principale de la prosprit du pays.
Les Valaques veulent faire peser l'impbt sur toutes les classes de la
socit. Ils veulent galement proclamer l'abolition de l'esclavage et oprer
l'affranchissement complet du paysan moyerulant une juste indemnisation
de la part de l'Etat.
Ils veulent aussi assurer le principe de la responsabilit des ministres,
afin que la Chambre puisse les accuser et les rendre responsables de tous
les abus et de toutes les prevarications qu'ils pourraient commettre dans le
cercle de leur administration.
Ils veulent de plus l'abolition de tous les titres de noblesse, titres qui
sont contraires l'esprit de leur ancienne constitution et creent une classe
privilgie exercant seule des droits politiques et dependant entirement
de la nomination du Prince.
Ils dsirent en outre diminuer la liste civile du Prince ; car cette liste
proportionnellement aux faibles ressources du pays est suprieure celle
des plus grands souverains de l'Europe.
Telles sont les principales dispositions de la nouvelle constitution, dont
les bons Valaques veulent doter leur pays.
Ces dispositions, loin d'tre hostiles aux droits et aux prerogatives de la
Sublime Porte, sont en tout point conformes it ses intrts les mieux enten-
dus. Elles doivent assurer la prosprit intrieure du pays et resserrer les
liens qui l'attachent b. l'Empire ottoman, en excluant toute influence
trangere des actes du gouvernement et de l'Assemble nationale.
Le salut de la Valachie et de la Moldavie se trouve dans l'intgrit de
l'Empire ottoman comme la siaret de l'Empire ottoman se trouve dans
la prosprit, la syrnpathie et la force de ces Principauts.
530
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIR
Par leur situation gographique, par l'homognit de leur population
et ses tendances 5. se grouper en un mme Etat, ces deux Principauts
forment le boulevard de l'Empire ottoman et sa barrire la plus naturelle
contre les empitements rapides du panslavismc.
Comment la Sublime Porte ngligerait-elle de nous tcndre la main et
d'empcher qu'une influence trangre entrave le dveloppement de cette
bonne disposition du pays en faveur de la Sublime Porte et du dvouement
sincre de plus de quatre millions d'hommes & la cause de l'intgrit de
l'Empire ottoman ?
P.R.O. P.O. 78/742, f. 78-79; Arh, St. Buc., microfilme Anglia. rola 19; (fragment)i
II. O copie a Memoriului figurear ca anexa la raportul lui R. G. Colquhoun (P.R.0
F.0.78/742,f. 83-89 ; Arh. St. Buc., O alta e reprodusa in Anta 1848, 1, p. 438-442i
I. Datarea s-a ficut dupa copia comunicati de catre R. G. Colquhoun Ministerului de Externe
britanic.
CALTZA NATIONALX VA TRIUMFA"

134
11OLDAVO-ROMNIA
.".
I n aceste t&ri lucrurile stau asa, cit din mai multe punturi se asteapt&
spargerea revolutiei. Se formar trei partide : dog. nationale, care caut5.
libertatea cu cuget curat, 1ns5. p3c.i diverse ; a treia egoistic& carea cauta
numai tronul. Cele do credem el se vor invoi prin mijlocirea unui congres
national. Despre a treia sintem avizati din 8120 iunie, Bucuresti, asa:
Dizthantel lesu un complot sau ajut; a se fese prin influinfa fi prin spi- Generalul
Oltii sd...4cest complot este contra domnului ; capta lui este C.C. 1, care aspird Duhamel la
la tron 5i se crede sigur de dinsul. Sintem incredinfafi cd el are oameni arma! i Bucureti
in mai multe pdrfi, cum fi pe mai mulli boieri mari in partea sa. Diuhamel
era sd plece de ad, cum zicea, cdci ar fi descoperit un complot in contra persoa-
wat sale; in ademir insd, pentru ca sd nu fie fald la spargerea de aici fi pentru
ca in lasi set cerce numai pro forma impricare, iar apoi sd induplece
pe dome a-si da dimisia" 2.
Asa voi vreti numai din lac in put ? Acesta e patriotismul aristocratiei ?
Fiti prea siguri el cauza national& va triumfa precum niciodat&. Avem
DomnitOrul
si boieri patrioti mari. Domnului Bibescu recomAnd&m curagiu mai
Ghi Bibescu,
mare. In altele M. Sa este romAn bun, de tron $1mnu-i pasd, nimic ;
insl pentru ce nu se pune in fruntea natiei ? I In Romlnia miel se luce-
pur5. turburIri.
M a i noul In 9/21 jun. scara la 81/2, ceasuri, trei procleti $ puscarl atentat
in domnul tArei pe soseaoa Kiselef, bis& nu-1 nemerirl. Revolutia se contra lul
sugrum5.,
531
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM;INV
Dazeta de Transilvania", nr. 48 din 14 iunie 1848, p, 200,
1. Constantin Cantacuzino, caimacam dupi oldcrea guvernului provizoriu, sept. 1848 2. In-
formal ia provine de la Florian A aro n. Un prim indiciu Si fell scrisoarea de la 10 22 iunie :
Eri am priimit pachetulcemi-ai adresat ...Dar tu,priinsit-ai scrisoa rea ce li-arn trimis cu relit ?"
Ultimele rinduri din articol utilizeaza o *tire de ultimA or3 &tit de Fi. Aaron in scrisoarea
arnintitA. (Cf. George Bari/ contemporanii sdi, 1, p. 65-66). 3. Nelegiuili.
IN 331.1CURESTI SUNT TOATE GATA...

INCEPEM"
135
I. ELIADE, DE LA ISLAZ, CATRE GH. MAGHERU, LA CARACAL
Iubitul meu domn,

i interesele nationale grabira lucrurile peste vointele noastre.
Trebuintile
De nu se Incepea acum, toata. causa era perduta. Aa Iti vestesc ca aseara
picai In Islaz i In numele Domnului Incepem. Tot Irtr-acea vreme se Incepe
de alta parte la R. Vilcii i de alta la Ploieti. In Bucureti sunt toate gata.
Sunt peste 3 000 cunoscuti ce ateapta. sernnalul nostru. Om s-a trimis In
Constantinopole, altul la Paris i la alte cabinete. Proclarnatiea cunoscuta
s-a tiparit, pe temeile ei se face scularea. Eu, de nu m-a fi tras din Bucu-
IsbInda reti, eram arestat. Prin urmare s nu ma defaimi c m-am grabit. Isbinda
C aria" e sigura ; In Bucureti nu e om, nu e boier sa nu priimeasc principcle
reformei. insui turcul comiser 1, ce este In Bucureti, nu le-a aflat nici
copilareti, nici pagubitoare Portii. Voda or priimete, or nu ; de va priimi,
causa e citigata, de unde nu, cade, perde domnia, i fericirea romilnilor
nu se poate perde pentru interesele unui om.
Aa, bunul rneu amic, dupa cuvintul ce mi-ai dat, adun indat doro-
DupA i alti armati. Noi pornim d-aci spre Craiova, vino i d-ta a ne IntlIni
cnvIntul dat . . in drum, unde s formarn guvernul provizoriu. De Comitetul din Bucureti
s-a hotarit ca noi, cite-patru, s. facem guvernul i In numele nostru sa se
dea proclamatiea, adic M[aiorul] Tel, dumneata i Golescul 2, ce e tot aci
In Islaz, i eu. SI nu mai stai In cumpan c. isbinda este a natiei.
1848, iunie 8
Isla; din tabara nationall
A revedere
al domniei tale frate .1 serv, I. Elia d
111 Originalul in coleclia dr. Alice Magberu ; publicat de Cornelia Bodea, lake Man ortalasticd
document, ta Manuscriptum", III, 1912, nr. 2.
I, Talaat Efendi; 2: tefan Golescu,

532
www.dacoromanica.ro
Poporul Tsi proclama
dreptul sat., suveran
9121 IUNIE LA ISLAZ

136
PROCLAMAT1A $1 PROGRAMUL REVOLUTIONAR
tiumele popolului roman

"Dumnezeu e Domnul i s-a arAtat
nouA ; bine este cuvintat eel ce vine
Intau numele Domnului,"
Respect catre proprietate. Respect catre persoane
Fratilor romni,
mintuirii noastre a venit ; popolul roman se desteapta la glasul
Timpul
trimbitei ingerului mintuirii i li cunoaste dreptul sau de suveran.
Pace voila, pentru ca. vi se vesteste libertate voila !
Popolul roman se scoa15., se armeaza, si nu spre a se lupta o clasa aitipra
alteia, nu spre a rumpe legaturile sale de relatii din afara, ci ca sa tie in
frusi in respect pe voitorii de r5.0 ai fericirii publice. Strigarea romanilor
e strigare de pace, strigare de infratire. La aceasta mare fapta a mintuirii,
tot romanul are dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afara ; tot roma- Strigare
nul este un atom al Intregii suveranitati a popolului : satean, meserian, de pace,
negutator, preot, soldat, student, boier, domn, e fiu al patriei durd strigare
sfinta noastra credinta, e si mai mult, e fiu al lui Dumnezeu. Toti avern acelasi de InfrAlire
nume de roman. Acesta ne Infrateste si face sa inceteze toate interesele,
sa. se sting toate urile. Pace dar voila ! Libertate vou5. !
Sculareaaceasta epentru binele, pentni fericirea tutulor starilor sotietatii,
fax paguba vreuneia, fAr paguba Insasi a nici unei persoane. Nu se cuvine
a perde cei mai multi pentru cei mai putini, caci este nedrept ; nu Sc cuvine
iara, a perde cei mai putini pentru cei mai multi, caci este silnic.
Popolul roman, nct catre cele din afara nu supara pe nimeni, respecta
toate puterile i cere a respecta si ele drepturile stipulate prin tractaturile
lui Mircea i Vlad V, recunoscute de toate tractatele incheiate apoi intro Neatirnarea
. Poarta. si Rusia, i protesta asupra oricarei fapte ce s-a facut in protiva administraliei
acestor tractate. Popolul roman voieste Cu o vointa tare a-si pastra neatir- ,,dreptul sAu
narea administratiei sale, neatImarea legiuirii sale, dreptul sau su. eran In suveran In cele
cele din rtauntru si amine in aceleasi legaturi, i mai strinse prin luminile din nAuntru"
veacului, cu . Poarta. Aceasta vointa e legaltt, e pe credinta tractatelor
riu e In paguba nimului.
533
www.dacoromanica.ro
18.48 LA ROMANI
Lepadarea Popolul roman leapada. un Regulament care este in prot iva drepturilor
Regulamentului sale legislative si In protiva tractatelor ce-i recunosc autonomia. Aceastit
Organic lepadare este insusi In folosul inaltei Porti, ce va fi arbitrar dimpreuna. cu
Franta, Germania si Englitera, carora romanii le reclama judecat i ajutor
la once asuprire ce li s-ar face.
Responsabilitatea Popolul roman decret i hotaraste responsabilitatea ministrilor si cu
mini;trilor ;i un cuvint a tutulor fonctionarilor publici ; i fiindca. neresponsabilitatca
funclionarilor nu este drept al nimului nici de mostenire, nici de invoire, prin urmare
nimeni nu perde nimic i hotarirea popolului e sfinta.
Popolul roman voieste o patrie tare, unita in dragoste, compus de frati,
Egalitate iar nu de vrajmasi, prin urmare decreta, dup vechile sale datine, aceleasi
In drepturi drepturi civile i politice pentru tot romanul.
Cine nu voieste aceasta e vrajmas al fericirii publice, e un alt Cain
ucigator de frate in sinul mamei noastre patrii.
Popolul roman va s dea dreptate si dreptatea e a lui Dumnczeu. Drepta-
tea nu sufere a purta numai saracii sarcinele tarii i bogatii sa fie scutiti.
Contribulie Prin urmare decreta contributie general& dup venitul fiecaruia. Aceasta
generala inavuteste patria, si o patrie avut e in folosul tutulor i, prin urmare, in
dupa venit paguba nimului. Accasta cheama pe toti la aceleasi drepturi si datorii intr-o
patrie dreapta, Infloritoare si care cu tot dreptul nu va mai putea suferi
control strain.
Popolul roman d inapoi la toate staxile dreptul cel vechi de a avea
Alegere larga, reprezentanti In Generala Adunare, decret de azi inainte alegerea
libera, dreapta libera., dreapta, unde tot romanul are dreptul de a fi chemat i unde numai
capacitatea, purtarea, virtutile i increderea public s5.-i dea dreptul de
a fi ales. Aceasta pe cei buni, pe cei drepti nu-i pagubeste intru nimic, si
romanii au fost totdauna buni. O stiu strainii si o stie proverbul cel vechiu :
Bun& teara, rea tocmeala.". Aceast decretare nu e In paguba nimului,
va s schimbe numai tocmeala.
Tipar liber, Popolul roman decreta tipar liber, cuvintare libera, adunari libere, spre
adunari a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arata adevarul. Adevarul, ideile, cunos-
libere tintele vin de la Dumnezeu In folosul general al oamenilor, ca soarele, ca
aerul, ca apa, i, prin urmare, sunt proprietate universala ; i daca se cuvine
a fi respectat nsi proprietatea particulara., cu atita mai virtos este sacra
neatins proprietatea universala. A ineca adevartil, a stinge luminile,
a Impedeca foloasele prin impedecarea tiparului este o vin.zare catre patrie,
o apostasie catre Dumnezeu. Liberta.tea tiparului nu poate pagubi pe nimeni
decit pe fiii intunerecului.
Gvardie Popolul roman voieste pace, voieste tarie, voieste garantia averilor sale
nalionala materiale, morale .si politice ; decreta dar gvardie nationall, In care tot
romanul se naste al ei soldat, tot romanul e un gvardian al fericirii publice,
un garant al libertatilor publice. Accasta nu pagubeste pe nimeni decit pe
conspiratorii asupra drepturilor patriei.
534
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
Popolul roman cheama bate starile la fericire, recunoaste facerile de Band. nalionall
bine ale comerciului, stie ea sufletul lui este creditul, care niciodata n-a cu fonduri
vrut sa inlesneasel sistema trecuta. Decreta dar o banca nationala, insa najionale
cu fonduri nationale.
Popolul roman, in gcnerozitatea si evlavia sa, se inchin locurilor sfinte
si va trimite de acum inainte la Sfintul Morn-Ant si la alte asezaminte reli-
gioase untdelemn, tmie, fclii i insusi ban.i spre tincrea de scoale, de Secularizarea
preoti, spre lauda lui Dumnezeu ; si tot spre adevarata laud& a celui ce s-a averilor
rastignit spre desrobirea celor saraci decreta ca prisosul veniturilor minasti- m3n4stircfti
resti sa fie al tarii, spre desrobirea si ajutorul celor saraci, i reclama
mlnastirilor Inchinate a le scoate de sub once mIncatorie. Popolul roman
dA lui Dumnezeu ce este al lui Dumnczeu i ja de la farisei ceca ce nu este
al fariseilor, ca sa dca saracului, care e fratele Domnului. Aceasta nu e in
paguba romanilor, ci spre mintuirea lor si lauda sfintelor locuri.
Popolul roman Imparte dreptatca deopotriva la toti i dreptatea o O. Desiiinlarea
pentru toti, si mai virtos pentru cei saraci. Saracii, satenii, plugarii, hrani- clAcii
torii oraselor, fiii patriei cei adevarati ce au fost defaimati atit indelung
cu numele glorios de roman, ce au purtat toate greutatile aril, prin munca impropriethire
lor de atitea veacuri au lucrat moside si le-au imbunatatit, au hranit pe prin
stramosii proprictarilor, pe mosii lor, pe parintii lor, pe acesti proprietari desp5gubire
MOO si au drept Inaintea gencrozitatii proprictarilor, inaintea dreptittii
patriei, fi cer o particica de pamInt indestula pentru hrana familiei i vitclor
sale, particica rascumparata de atitca veacuri cu sudorile lor. Ei o cer
patria le-o da, si patria jara, ca o muma /mina i dreapta, va despagubi
pe fiecare proprietar de mica particia ce o va da saracului ce nu are pamin-
tul sAu, dupa. strigarea dreptatii, dupa glasul Evangheliei, dupa inima cea
frumoasa a romanilor, In care au aflat parte strainii in totdeauna, necum
fratii lor, hranitorii lor, taria lor cea adeverata. Claca dar si acea infam
iobagie se desfiinteaza, lucrarea la lucrul drumurilor se desfiinteaza, sateanul
far& pamint se face proprietor si taxi neinvinsa celor mai avuti in folosul
tutulor i 1n paguba nimului ; vistieria va despagubi pe toti.
Popolul roman, dup& vcchile sale drepturi, voieste ca Domnul, In care Domn ales
este personificata. suveranitatca accstui popol, sa fie tare prin dragostca pe cinci ani
publica, drept, /uminat, voitor de bine patrici, barbat Intreg i, ca sa-1 din toate starile
poata afla la alegere astfel, decreta, dupa vechile sale drepturi, a-1 auto. societ3Iii
In toate starile sotietatii, In toata. natia, iar nu intr-un numas marginit de
oameni. Domnia nu e drept de mostenire a nici unei familii, dornnia este a
patriei. Ea o da celui ce va socoti de cuviinta dintre fiii sai. O asemenea
alegere stringe si mai mult legaturile noastre cu 1. Poarta, pentru ca. per
putinele persoane ce se pot influenta In paguba . Porti i a popolului
roman.
Puterea suverana purcede dc la Dumnezeu i In toata teara se ail&
undeva. In Teara romana este in popolul roman, ce are dreptul de a numi
pe capul cel mai Inalt al patriei. Prin urmare, popolul, avind dreptul suve-
ran, poate revesti cu dinsul pe oricine va socoti de cuvinta si pe citi ani
535
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMAIVI
i se va parea ca-i este mai de folos. Asadar, decreta ca domnia sa se dea
celui ales numai pe cinci ani, spre a se taia rivalitatile i urile indelungate
spre a pune o emulatie futre cetateni a fi buni, Intregi i folositori patriei
ca sa traga Increderea
Desitinf area Popolul roman leapad de la sine once titlu ce i s-a introdusprin coruptie
titluri tor de la straini In protiva vechilor sale datine. Domnul este ales unul dintre
cetateni i dup domnie remine iar cetatean, fiu al patriei. Domnul nici
nu a fost, nici nu este print ; domo, e tot cetateanul, domn e si capul
Asta e titlul cunoscut de toti romanii. Vorba de print e cunoscuta numai
de cei ce tiu din limbile Europei. Vorbele de preainaltat, prealuminat stilt
niste traductii din limbagiul fanariotilor, iubitori de titluri.
La multe trebuinte ce are patria acum pentru despagubire i atitea chel-
tuieli spre inaintarea patriei, popolul roman nu mai poate da domnului
o lista civila atit de mare si rnai virtos ca, si W aceasta, vede el este de
neaparat nevoic ca domnul sa dea esomplu mai Intli de simplitate si de
vieata cumpatata.
Vorbele nobil, nobilitate sunt necunoscute intre popolul roman. Fapta
asemenea e si mai necunoscuta ; caci nimic n-a fost de mostenire in teara
ranguri for aceasta, nici rang, nici titluri, decit proprietatea si numele familiei. Popolul
roman decret1 dar desfiintarea tutulor rangurilor titulare ce nu au fonctii
si al caror nume nu aduc aminte decit niste timpi de barbarie si de
servilit at e.
Popolul, protestind asupra masurilor arbitrare si nelegiuite de a se pune
;Invanturi o taxa la invatatura, de la care saracul, orfanul, fiul vaduvei e scos afara,
pentru toti protestind asupra rele cugetari de a degrada si a ucide nationalitatea prin
scoaterca limbii nationale din scoale, decreta o invatatur pen.tru toti
progresivi, egall, progresiva, integral& pe cit va fi cu puting, dupa facultatile fiecaruia
integrall ..." fara nici o plata; decreta. in Bucuresti o scoall politchnica, cite o univer-
sitatc in Bucuresti si Craiova si cite un liceu, cum si pensionate pentru
amindoua sexcle, cite un liceu, asemenea si un pensionat in, fiecare judet,
cite o scoa1 normal in fiecare plassi cite o scoal incepatoare bine intoc-
mita in fiecare sat ; decreta stiintele, ca i pin& acum, in limba patriei
cultura si inflorirea acestei limbi dupa natura si dupa originen ci, cu literele
sale, atit in cartile profane, cit i in cele sacre, cum si introducerea literelor
In toate cancelariile.
Despre acest capitol al invataturii, guvernul va fi dator, sub a sa raspun-
dere, a pune cea mai activa staruinta spre a se Infiinta asezamintele de
educatie publica si, precum nu se poate lasa nici un crestin a se naste si a
muri nebotezat, asemenea nici un fin de cetatean din citi se ail& in virst
de doisprezece ani i citi se vor naste de acum inainte sa nu ramiie neimpar-
tasit de invatatura, cad pe dinsa se in.temeiaza viitorul fAnii i punerea in
lucrare, cum si garantia cea adevarata a asezamintelor patriei.
Eliberarea Popolul roman leapada de pe sine neomenia i rusinea de a tine robi
robilor f igani declara libertatea tiganilor celor particulari. Cei ce au suferit pin& acum
538
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
rusinea pacatului de a avea robi sunt iertati de popolul roman, iar patria,
ca o mural bunk din vistieria sa va despagubi pe oricine va reclama c
a avut paguba. din aceastl apt& crestineasca.
Popolul, decretind odat drepturile civile i politice ce le-a avut tot- Destiiniarea
deauna tot cetateanul, declar ca tot romanul e fiber, tot romanul e nobil, pedepsei
tot romnul e un domn. Prin urmare, de azi inainte desfiinteaza once cu bataia
pedeaps& ca bataia i rumpe in obrazul gizilor once biciu i orice varg
ce degrada demnitatea cetateanului. Intaia dar se aridica de la erice drega-
torie, i cu atita mai vIrtos din rindurile soldatilor.
Popolul roman, dei nu cunoaste fiinta pedepsei Cu moarte, insa pentru ca a celei cu
adesea prin judecatoriile criminale judecatorii de sistema eta veche au cute- moartea
zat a da afar& niste sentinte de moarte far sa fi putut a se pune ii lucrare,
popolul decreta desfiintarea cu totul a pedepsei cu moartea, atit in lucrare, Reprezentant
Cit q.1 In sentinte. diplomatic
Popolul roman, vazind Intreruperile sale de relatii cu I. Poart mai roman la
virtos de la 1828 incoa, va.zind ca reprezentantul sail la Constantinopole Constantinopol
e un strain, reclama a-si avea relatiile de-a dreptul cu I. Poarta i reprezen-
tant al sau la Constantinopole 1nsusi dintre roniani.
Articolele
Pe scurt, popolul roman, recapitulind, decreta programului
Independenta sa administrativa. si legislativa pe temeiul tractatelor constitujional:
lui Mircea i Vlad V, si neamestec al nici unei puteri din afar in cele din
intru ale sale.
Egalitatea drepturilor politice.
Contributie generala.
Adunanta general& compus de reprezentanti ai tutulor starilor
sotietatii.
Domn responsabil, ales pe cinci ani, i cautat in toate starile sotietatii.
Imputinarea listei civile ; ardicarca de once mijloc de conimpere.
Responsabilitatea ministrilor si a tutulor fonctionarilor in fonctia
ce ocupa.
Libertatea absolut& a tipanilui.
Once recompens& al vie de la patrie prin reprezentantii sai, iar nu
de la domn.
Dreptul fiecitrui judet de a-si alege dregatorii sai, drept care purcede
din dreptul popolului Intreg de a-si alege domnul.
Gvardie nationall.
Emancipatia minastirilor inchinate.
Emancipatia clacasilor, ce se fac proprietari prin despagubire.
Desrobirea tiganilor prin despagubire.
Reprezentant al tarii la Constantinopole dintre romani.
Instructie egala i Intreaga pentru tot romanul de amindoul sexele.
Desfiintarea rangurilor titulare ce nu au fonctii.
Desfiintarea pedepsei degradatoare ca
Desfiintarea atit in fapta, cit i In vorba a pedepsei cu moartea.
537
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.INI
Asezaminte penitentiare, uncle sa se spele cei criminali de pacatele
lor i sa iasa imbunatAtiti.
Emancipatia israelitilor i drepturi politice pentru once compatrioti
de alta credinta.
Convocarea indata a unei Adunante generalc estraordinare consti-
tuante, alese spre a reprezenta toate interesele sau meseriile natiei, care va
fi datoare a face Constitutia tarii pe terne iul acestor 21 articole, decretate
de popolul roma.
Spiritul Aceasta Adunan ta va lasa in mostenire viitorimii Constitutia aceasta
epohei si va fi datoare Inca a o incheia printr-o legiuire, prin care neaparat la fiecare
15 ani, din dreptul su, sa-si aleaga popolul deputati estraordinari,
venind in Adunanta estraordinarA, sa introducl reformele corte de spiritul
i epohei. Cu aceasta se impedica d-acum inainte vrednica de plins nevoie de
a se cere reforme cu mina armata i vor fi feriti copiii i stranepotii nostri
de necesitatea in care s-a aflat astazi popolul roman.
Aceste decretari vin din glasul general al tarii, sunt drepturi vechi ale
aceste ei, sunt dupl legi, sunt dupa tractate. . Poarta, atit In generozitatea, cit
decretlri i in interesul sAu, le primeste. Rolul Rusiei este de a ne asigura drepturile
and ar fi calcate din afara si mai virtos cind voim a ne reintregi intr-insele.
Cind ea ni se va impotrivi, va dovedi lumii intregi ca a avut gind rau asupra
noastra i asupra Turciei. Arhipastorul tarii le va binecuvinta daca este
pastor dupa legea lui Chri,tos ; va subscrie decretul acesta in capul tutulor
de va voi sit ne mai pastoreasca si de va fi patruns de duhul Evangheliei.
Domnul tarii nu poate sta contra, pentru ca este alesul ei i nu poate impe-
deca aceasta fapta fara trage numele de tradator al tarii si rebel catre
. Poarta.
13oierii n-au nici un cuvint a nu primi, pentru ca nu perd nimic i mai
Boieri, virtos cA prin invoirea lor vor da lumii o dovada de frumosul suflet ce carac-
terisA totdeauna pe cei mai mari ai tarii. Stramosii nostri ne-au asigurat
cu singele lor o patrie. Misiunea boierilor este a statornici dreptatea cerului,
dreptatea Evanghcliei intr-insa ; misiunea lor de astazi are si mai mare pret
inaintea lui Dumnezeu.
Negutatorii, meseriasii, satenii binecuvinta decrctele acestea, le reclama,
negugtori, le cer ; desi n-au avut pina acune glas, le-au cerut cu ochii, cu minile, cu
meseriasi, toate miscarile far& a scoate o vorba, dupa cum cere mutul ars de sete apa,
sAterd, dupa cum cere cel astupat, cel inccat aerul.
Frati romani, soldati, cari sunteti fiii si fratii nostri, priveghiati a tine
buna orinduiala, pentru ca datoria voastra aceasta este. Nu ascultati ins.%
cind voitorii nostri i ai vostri de au v vor porunci a da in fratii vostri
soldali, i a va intirta minile in. cci ce se scoala pentru binele vostru si al parintilor
vostri. Punerile la cale, legiuirile cele noua ale popolului roman va malta
la treapta de om, desfiinteaza vergele de pe spatele voastre cu cari erati
socotiti in starea vitelor, va inaltA la treapta de a putea i voi a va. face
of iteri cind yeti merita i usureaza, dau drepturi parintilor i fratilor vostri.
Cind veti lasa prism din mina, de azi inainte va asteapta o patrie, iar nu
5.1ft
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
daca si biciul dorobantului. Cei ce va vor da porunci a face foc asupra
fratilor vostri insemnati-i, ca aceia nu sunt romni, sau, de vor fi, sunt vin-
duti i v vind si pe voi, ca s mergeti a umple santurile cu trupurile voastre,
batSndu-va in protiva voitorilor de bine ai omenirii 1
Of iteri romni Camarazii vostri din Europa v-au dat esemplu. Europa ofileri
luminata e cu ochii deschisi asupra voastrA. Ati incins sabiile spre a tine romani!
buna orinduial si a vl lupta asupra vrajmasilor patriei. Tineti baria
voi pricepeti mai bine decit soldatii vostri i cunoasteti pe adeva-
ratii vrajmasi ai patriei. Scoateti sAbiile, faceti-le sa luceasca Inaintea
soarelui dreptAtii si al libertatii patriei. EatA, calea cea mai &rims. In
analele patriei vi se deschide voua. Fericiti-va ca v-ati aflat In capul camara-
zilor vostri in aceasta zi mare ce a venit de la Dumnezeu si care, intrind
eternitate, se va infAtisa iax Inaintea lui Dumnezeu Cu misiunea sa implinita
cu fruntea Incoronata de numele voastre ca de nistc stele de mintuire
popolului romn. lar daca capii vostri va vor comanda asupra fratilor vostri, ascultali
n-aveti sl ascultati decIt glasul popolului suveran : fringeti-va sAbiile tna.in- hlasul
tea oricArei comande varsatoare de singe. Niste asemenea comandanti vor fi popolului
Snsuflati de duhul lui Satan. i el asemenea a fost un cApitan In cetele ceresti suveran..."
ngerii pAcii i ai dragostei smulsera aripele. Smulgeti i voi asemenea
spaletele din umerii oricarui capitan trAdAtor ce va comanda sl se verse
cea mai mica picatura de singe.
Cuviosi egumeni, protopopi, preoti, voi impliniti locul apostolilor, Egumeni
astazi se proclama niste legi pc temeiul Evangheliei. Este sascina voastra, preoli!
datoria voastra a iesi cu crucea in mina si a pecetlui Cu dInsa tunurile
tevile purtatoare de moarte. Hristos a Snviat i s-a doborlt moartea
robia. Voi trebuie s spuneti lumii cl este Anticrist tot omul ce face moarte
asupra fratelui sAu, tot omul ce mai voieste robia, tot omul ce n-are mil& de
sarac, de vaduva si de orlan. Luati vestmintele voastre, armati-va cu crucea
cintati psalmul 108 In protiva oricArui vinzator al patriei.
Boieri, voi ati fost generosi Cu strainii, i-ati primit, i-ati hrAnit, i-ati Boieri !
avutit, chemat a se Smpartasi de drepturile voastre si nu yeti fi voitori

de au pAmintenilor, fratilor vostri, nu yeti face rusine patrici In strainatate,
nu yeti suferi a se pune o pat& pe numele vostru, nu yeti !Asa un blestem
peste copiii vostri, nu-i yeti osindi a se rusina de numele ce le yeti llsa in
mostenire. Dati din frumosul vostru suflet fericirea fratilor vostri
paguba voastrA, eAci Dumnezeu va va da insutit i asezarnintele cele noul
drepte peste curind vor Inzeci veniturile voastre. Cu totii Intindeti mina
a Inchega toate clasele sotietatii Intr-un singur corp, pe care sl-lputem numi
fArA rusine n a ti e.
Cctaleni
Cetateni In general, preoti, boieri, ostasi, negutatori, meseriasi de once
de orice untie
treapta, de once natie, de once religie ce v5. aflati in capitall i prin orase, sau religie,
greci, strbi, bulgari, germani, armeni, israeliti, annati-va spre a fine buna acclea9
orInduiall si a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastra si a voastra. drcpturi vom
Voila va place a sede Intr-Insa si ea vl primeste. Sistema cea veche nu v-a avea Cu Mill"
539
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
chemat si pe voi la masa de obste. De azi inainte o masl avem cii totii,
un spit de frAtie ni se intinde, aceleasi drepturi vom avea ca totii.
Bineeuviatati i voi, o binecuvintati sAteni, frati ai lui Hristos, munca voastrk pluea
sAterd t i vinul se prefac In trupul i in singele Domnului voi sunteti fiii cerului,
fili pacii i ai tAriei ; voi sunteti hrAnitorii nostri ; voi ati plins si v, yeti
bucura; voi ati insetosat de dreptate i v veti rAcori ; pe voi v-a fericit
tuitorul lumii. Fericiti sunteti i In lumea aceasta i in cealalti. Stati dar
la locul vostru, c ziva a venit ; cAtati-v de cimpurile voastre ce vi le
disuieste ast5.zi patria, care ride inaintea voastr, i v cheard, la fericire.
lar pentru c duhul rAului, Satana, poate s mai atite oarecari vrAjmasi
ce v pizmuiesc mintuirea si fericirea, trimiteti din fiecare sat cite un, preot
cuvios i cite trei insi imputemiciti a v cere dreptatea ce vi se envine.
Dreptatea v-o d toat lumea cu mini pline i cu lacrimile In. ochi. lar preotii,
vor ceti blestemele sflutului Vasile spre a goni duhul rAului din teark
"Maria-ta, doinnule ales al tArii !
doniatne Mine popolul roman ca durere c te pomeneste in arma tutulor si este
ales la mAria-ta s te pui in cap. Patria te-a, ales, te-a avut fiul ei cel mai scump ;
al grii 1" guvernarea ti-a fost problematici, : tes-ai arAtat la ochii patriei i ai lumii
ea fiul risipitor din Evanghelie. Vino Inapoi si va pune patria inel In dreapta
ta va injunghia vitelul cel gras. Noi nu-ti cerem cuvint, pentrn a esti
fratele nostru, esti roman. Cuvintul il vei da inain.tea constiintei
inaiutea lui Dumnezeu. Nu stim dad, cite ai fAcut le-ai Meat de bunAvoie
ori silit. Acum e timpul s arAti lumii c ai fost i esti romin ; acum e timpul
s faci s se spele cele trecute i si, nu lasi fiilor un nume vestejit. Patria te
reclami, de fiu, ea i rumpe vestmintele, 1i bate peptul i aleargi.
parte si intr-alta, cerind si. n.0 piar nici unul din fili sAi, si. nu se verse
niel o picAtur de singe de roman. Patria uiti. tot : fii dal.. al ei, dupl cura ea
voieste si, te aibi. In cap la aceasti. mare fapti.. FA o paging, frtunoasi, istoriei
romine. Nu-ti lace copiii a se ruina In sin.ul Frantei de tatAl lor ; nu lasa
teara fix& cap In asemenea impregiurAri, in prada intrigii ce ar putea aduce
ana.rhie, cici atunci vai nou si de. trei ori vai mAriei-tale
"... s-au dus Frati romAni Nu vi. temeti de nici o putere nepravilnici. de din, afarA,
timpii silei ci.ci s-au dus timpii silei i ai dreptului celui mai tare. tineti numai buna
ai dreptigui oriln,duealA la, tram. Intrarmati-vi. In gvardie national& spre asigurarea
celui drepturilor voastre i spre a forma cruciata fah-4*H claselor in tarn, cum
raai tare..." si a lace parte In cruciata infrAtirii natiilor In afari,. Adun.ati-vi. eu totii
sub steagurile patriei. Cele trei colori rationale vi, slat eurcubeul sperante-
Crucea ce e de-asupra lor va aduce aminte Rusiei cA e crestini.. Crucea
se va pane pe hotarul nostru i rusul nu va cAlca In teara noastrk fix& si
cale mai in,tiiu crucea la care se inching. De nu se va sf ii de semnul aceata,
vom trimite nu arme ce nu le avem, ci keotii nostri,
nostri, mumele noastre, pruncii nostri, cari, insotiti de ingerul Domnului,
ce pi,zesce pe cai ce se serial& in numele lui, vor tipa i se va auzi pIni. la
marginile pi.mlntului, ci. ronairtii nu le-au luat nimie, el ei nu-i vor in teara
lor. Vor pune preotii Evanghelia, pe care se intemeiazi, legile noastre, b
510
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
vor pune In calea lor ca sa calce pe dinsa i s vie sa robeasc. un popor ce Sub
totdeauna i-a fost voitor de bine, facator de bine in r.zboaele lui. Rusia steagurile
pina acum s-a zis c este chezas a drepturilor noastre. Noi in strigarea patriel,"
noastr nu cerem decit drepturile noastre i protestm mai dinainte la trnpotriva
I. Poart5., la Franta, Germania si Englitera asupra oricarei invasii in pamin- orielrei
tul nostru ce ne va pismui fericirea i ne va cutropi independinta noastr. cotropiri...
din intru.
Apoi popolul roman declara astazi in fata lui Dumnezeu si a oamenilor
dac proclamatia sa se vede pretutindeni insuflat de spiritul pacii,
daca ei nu vorbesc intr-un ton amenintator si se tin pe drumul legilor si al
tra.ctatelor, aceasta invedereaz caracterul lor cel pravilnic i sufletul lor
ce deopotriv adoara libertatea si a lor, si a altor natii ce voind a se reintrcgi
In drepturile lor stie a respecta pe ale altor natii. Aceasta ii face a vorbi
astfel, iar nu frica; caci slat o natie mai mult de 8 milioane suflete si, la O na ie
once invazie din afar ce le va ameninta libertatile, fiecare va sti a-si apara mai mult
vetrele, si strainul, in cele dupa urma, la once nenorocire, va putea cutropi de opt
numai pamintul daca va dormi Dumnezeu, iar nu si oamenii. Nici un roman milioane
nu va ni-ti trai dup5. moartea independintei patriei sale.
Frati romani I Respectati proprietatea i persoanele, adunati-va cit de
multi, armati-v, cu toti, ins. imitati pe fratii vostri transilvani. Vedeti Imitaji pe
cum se adunara atitea miriade far& sa se fac. cca mai mica larm, cea mai frajit vostri
mica neorinduiala. N-aveti nici o temere decit temerea de Dumnezeu, transilvani
atunci voila cu adevarat vi se va cuveni a striga fad. rusine : CA cu noi
este Dumnezeu l"
Cu noi este Dumnezeu, fratilor I in numelc lui sculati-v5. i ingerul raz-
bunarii dumnezeiesti va stinge pe tot vrajmasul si va dobori si cal si cabaret,
carele si armele lui vor fi risipite ca pulberea si planurile lui imprastiate
ca fumul.
La arme, romani I la armele mintuirii I
B,A.Ri P. vol. 106 B2: Un exemplar cu semnaturile membrilor Guvernului provizoriu, la
Muzeul de istorie a Municlpiului Bucuresti (inv. nr. 23.068). Punctele Proclamaliei imprimate
Po mitase gatben5. se Oil ia Ads, St. Buc. Publicat3 in A nu/ 18-18, 1, p.490-601, i alte
GUVERNUL PROCLAMAT LA ISLAZ

CATRE DOMNITORUL GHEORGHE BIBESCU
ADRESA NR. 1
Dreptate, Frgie. In numele poporului roma.n. Guvernul provizoriu
137
9/21 iunie
Allria Ta,
j*area care a zguduit Franta si Germania s-a simtit in toata Europa
n-a intlrziat sA nelinisteasc. i pc Romania.
541
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
Poporul romn, deznAdAjduit de lungile sale suferinte, locuitorii Capi-
talei, nelinistiti de sosirca Comisarului rus, totdeauna premergAtor de turbu-
O miscare rAri, cum si de complotul strAin urzit In intunerec pentru ca s5 turbure
na I ional5 linistea publicA In betia patimilor, s-au vazut nevoiti s5. ja parte la o miscare
de apArare
nationall de apArare si de principii. Intreprinderea a fost improvizata
si de principii
si spontanee, cAci inaltimea Ta nu mai erai in stare s insufli incredere, nici
sA opui intrigilor strAine forta i energia necesarA.
Subsemnatii, temindu-ne ca miscarea srt nu degenereze In anarhie,
vAzind cl opiniunea publicA se stringea in jurul lor, s-au hotArit sl se pun
In fruntea unei miscAri de regenerare, al cAreia tel este mentinerea ordinei
proclamarea vointei poporului. Prin proclamatiunea aci allturatA, ea
cheamA pe tot romnul s ja parte la marea oper5 a regenerArii ; ea nu
Te inlAtur nici pe Traltimea Ta.
Considerind c miinile slAbite ale MAriei Tale nu mai sint in stare s
tin frinele guvernului, i c5. glasul AlAriei Tale nu mai are influentA asupra
armatei, subsemnatii, pentru a-si in.deplini misiun.ea, s-au Want In neapl-
rata nevoie de a lua, prin interim, o sarcinA grea si s-au constituit In guvern
provizoriu.
Dorinja In numele poporului romn, ei au cinstea s5. comunice Taltirnii Tale
national5 dorinta n.ationa15. i Constitutiunea., care este IntemeiatA pe vechile noastre
fi legi i obiceiuri ; ei invit5. pe InAltimea Ta sA asculte glasul patriei i s5.
Constituj la
se punl In fnintea acestei mari fapte.
Prin. consimtAmintul YnAltimii Tale, prin semnAtura YnAltimii Tale
pus& pe Constitutiune, poporul va fi asigurat, Increderea In InAltimea Ta
restabilitA i prin urmare putcrile MAriei Tale vor fi reinnoite.
Subsemnatii asteapt numai aspunsul MAriei Tale i, IndatA ce vor
primi o veste atit de fericitl si de doritA, Indat ce vor fi incredintati prin
probe Indestulltoare de sinceritatea inimii InAltimii Tale, vor i Inceta
s5. guverneze si se vor socoti fericiti sA primeascl poruncile TnAltimii Tale.
Alembrii Guvernului provizoriu :

Pr eotul Sapc5., loan Eliade, Christian Tell,
Stefan Golescu, Nicolae Plesoianu
Islaz, din CImpul RegenerArii.
Reproducere din Asia 1848, 1, p. 501-502, dupa textul francez dat de I. Deliade, fn Mrnoires
sur l'histoire de la rigluiration roumaise os sur les tvhierneuls de 1848 accamplis en Mathis, 1851,
p, 80,
542
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
11 IUNIE 4N CAPITALA.
138
FL. ARO, DE Lk BUCCRES rf, CAFRE G. BARITILE, LA BRASOV
Bucure*ti 12 iunie 848

Frate Barit,
de eri, 11 iunie 1848, este o zi de la care ineepe o epohl lima in ana-
Zioa
dele Tarii Romaneti. Deviza populilor civilisati : libertate, egalitate, fr5.- 0 epohl noul
tietate este *i deviza romanilor de aici. Constitutia, aceasta zicere formed.- In analele
toarc, aceast& fapt& fericitoare, s-a proclamat i la noi. Administratia natio- Trii Rornineti
na1 din launtru a tarii, dupe cum o coprind tractatele, nu va mai fi o vorb5.
goa.15.. Noi sintem emancipati i ne vom bucura de aici inainte de toate
drepturile de care slut= vrcdnici. Inaltei Porti li vom raminea credincio*i,
li vom plati tributul. Rusia nc va protegia cind turcii ne vor supara i cind
noi nu vom fi in stare de a ne apara ; dar in administratia din launtru a nrii
nu vom suferi ca sa se amestice nimini. Constitutia proclamat& eri va fi
un adevar *i noi vom *ti a muri pentru dinsa. S traiasc5. romanii I
Dupri nenorocitul rezultat ce avu revolutiunea care era sa isbucneasca
miercuri dimineata, politia a fost neobosita zioa i noaptea spre a prinde
pe toti complicii. Dar urzeala acestii mi*clri patriotice era mai incurcata
decit sa se poat5. descoperi. Chid politia credea c5., puind mina pe mai multi
capi ai revolutiunei, a inribu*it izbucnirea ei, a uitat ca nu e numai Bucu-
retii care cere reforme, imbun5154iri, emancipatie de sub tutoratul cel
tiranic ce-I eserta puterca protectrin. Spiritele in general era toate toot& lara
rate i, de la o margine a Ora pin la cealalt5., toti simtea trebuinta de o era revolu-
prefacere mare in toate, o imbunantire radical& in tot corpul sotial. In toata jionatA ..."
intinderea tarii circulan proclamatii tipArite ce coprindeau punturile nouli
Constitutii. Va sa zic5., toat tara era revolutionan. A*adar era de*art
bucuria politiei el *i-a jucat rola cum se cade in Bucure*ti, inghiesu- ind casar-
mele, Incperile politiei *i ale comisiilor cu primi revolutionari ; era de*art
encrgica snruinta a comisarului Diuhamel ca s nu scape nici unul dintre
complici.
Joi seara se priimi *tire sigun ca in mai multe punturi ale nrii s-au
mi*cat populul *i c se pregate*to a veni la Bucure*ti spre a cere dreptate 1
Aceasta *tire infrico*5. pc gubemiu, dar ceca ce i-a paralizat toate puterile
de a mai lucra improtiva revolutiunei a fost alta vestire ce tot atunci a
priimit, ca du peste Olt patru capi, cu mai multe mii, p5.*esc barbate*te Proclamalia
catre capitala tarii. De la ace*ti capi priimi printul o proclamatie a., daca guvernului
va subscrie punturile no:Rai Constitutii ce o cere populul, sa *eaz in tron de la:Islaz
sa honrasel a se pune in fruntea romAnilor, iar daca nu, s5. se tragl la o
parte. intr-o clip& se adun5. Sfatul ministrilor, la care s-a aflat fan. i comi-
sarul Diuhamel. Ministrii i.i perdusen cumpatul ; Diuhamel staruia ca
se cearA ajutor de trupe ruse*ti. Printul, in alternativa de a sta singur cu
543
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
vreo citiva sateliti ai si in contra generalii miscari a tarii sau de a cere
ajutor de trupe rusesti, a declarat ca e gata mai bine a-si da demisiunea
si a se trage din tron. Cu toate aceste, se mai luara oarecare masuri si se
espediir& mai multi cureni Cu ordonante in deosebite directii spre a potoli
fierberea spiritelor i spre a opri miscarea. Speranta Ins/ cea mai mare a
printului si a ministrilor era In militia ce se afla In garnizona, cu care socotea
a opri revolutiunea. Speranta desarta 1
Vineri, Eri, vineri dimineata, la 11, pe ciad capitala se afla intr-o neodihn
11 iunie neastimparata, pe cind se pregateau isbucniri de noul miscari revolu-
la Bucuretti tionare, printul vru sa cerce credinta garnizonei pe care se intemeia. Se
duse mai intii la casarma cavalerii i, dupa ce se adresa catre of iteri ca in
imprejurarile de fata, chid tara este amerintata de rebeli, s pazeasca cre-
dinta catre gubern, acestia Ii raspunsera c ei sint gata a-si varsa singele
In contra vrajmasilor patriei, dar singe roman, singe patriotic nu vor varsa
niciodata.
La cazarma Manifestatia ins cea mai evident& de spiritul general de care este insuf-
de intanterie letit tot romanul din Tara Romaneasca i-o dete printului of iterimea de la
sub stindardul casarma de infanterie. Aici nu nurnai i se declara In terminii cei mai lamuriti
tricolor ca ei nu se vor bate cu fratii lor, ci, aratindu-i-se totdeodata dorinta general&
de Imbunatatiri radicale, numaidectt se scoase un stindart national tricolor,
declarind c5. sub steagul acesta sint jurati a muri pentru patrie, natie.
intr-aceste imprejurari, printul li insemna numaidecit calea pe care trebue
s apuce, lua stindartul In min& si jura c se va pune tn fruntea romanilor
si va apara drepturile lor pin& la cea mai (hip& urma picatura de singe.
Aceste vorbe ale printului au sanctionat revolutiunea inii. Strigarile :
Sa triasc printul 1 S. traiasca romanii 1" au facut s r5sune atmosfera.
Proclarnatiile tiparite cu puntele nouai Constitutii ce o cerca populul se
Imprastiau pe toate ulitele far& frica. Politia si-a ispravit misiunea sa. in
locul fricei ce a perit a urmat bucuria cea mai sgomotoasa. Oameni de toate
clasele, de amindo5. secsele, uitind cu totul holera ce domneste, se imbulzeau
pe ulitele oapitalei cu fruntea cea mai senina. Comisanil Diuhamel plea
numaidecit la Rusia. Dar, cu inaintarea timpului, catre sear& crestea tot
mai mult sgomotul de strigari vesele. Deodata se auzi In toata capitala ca
trupe de tarani din mai multe parti, cu stindarte nationale, sosesc in capi-
tala. Atunci populul Bucurestilor, nemaiputtnd cumpata bucuria, alearg& in
trasuri, pe jos, la barierele orasului. Tntimpinarea, orb.sanilor cu taranii
a fost ceva sublim in felul sau. Se Imbratisara, se sarutar& ; taranii, far&
arme, WI nimic, cu merindea numai In traista, cu punturile nouai Consti-
tutii in miini, intrara In capital& sub stindartele lor, strigind : Dreptate 1"
orasanii, unindu-si glasurile cu dnii, repetau Dreptate 1"
"Tarardi Astfel taranii cu orasanii infratiti, intre rasunete de glasuri detunatoare,
Cu orkanii inaintara pe ulitele capitalei catre palatul printului. Multimea populului
adunat aci era nenumarata. Printul priimi pe tarani Cu cea mai mare blin-
dep. i bunatate si le fagadui implinirea cererilor lor. Dar populul bucures-
tean, care crestea pe fiecare minut, tacit se parea ca. s-a golit tot orasul
544
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
s-a strins la palat, nu s-a multumit numai cu atit. Tinerimea, ca pretutin- Tinerimea
dertea, da ton la toate mivarile, la toate dorintele gloatelor. Mii de strigari
se repetau una dup alta, cerind ca printul sa subscrie puntele Constitutii.
Aceasta se facu numaidecit. (Vezi hirtia verde). Dupa aceasta se indesira
alte glasuri : Jos cu guberniul vechi 1", Ministri noi 1" Lista de ministri
se dete i printul o priimi cu toata bunavointa. Ministrul din Launtru fu
proclamat Nicolae Golescu, care de la Palat v't pia. la Departamentul sau
fu dus pe umerii populului, al Finantii G. Magherul, al Justitiei Stefan
Golescu ; al Cultului vi al Instnictiei, I. Eliade ; secretar de stat, N. BM-
cescu ; cap al Militiei, Odobescu ; cap al Politiei capitalei, C. A. Roseti.
Dupa ce printul priimi i subscrise toate cererile ce i se facura., populul Cocarde
adunat se impravtie pe toate ulitele. Muzica militara cinta marseileza ro- i stindarde
mana., populul striga : SE traiasca Constitutia 1" Cocardele nationale se tricolore
fnaparteau pe la toti vi stindartele tricolore fill ia In toate partile. De
seara i pina di mineata, Bucurevtii Intregi s-a aflat in cea mai mare mivcare
gloate de oameni pe jos se plimbara necontenit in deosebite directii ; tra-
suri cu stindarte umblara pe toate ulitele. La toate bisericile se trageau
clopotele i toata atmosfera era Insgomotata de neprecurmatele strigari.
Nicairi nu s-a facut cea mai mica. neorInduiall, cel mai mic esces.
Astf el se fini zioa de eri, zi memorabila pentru totdauna pentru romani.
Constitutiile in toate tarilevi la toate natiile se doblndira cu singe ; romanii
n-au sE piing nici macar o picatura. Ei aratara Europei civilizate ca vtiu
ce vor, vtiu cum sa o ceara vi era siguri ca. o vor dobIndi. SE traiasca, prin-
tul Bibescu, care vtiu sE pretuiasca dorintele romanilor 1 Acei romani care
dobInclira ce dorira vor vti a-vi apara bunul lor cel scump : libertate,
egalitate, fratietate 1
Ispravesc, pentru ca, nedormind toata noaptea, slut ostenit prapaclit.
Caz din picioare, mi s-a ametit capul, mi se inchid ochii. Daca te folosesc
ceva aceste, Intrebuinteaza-le.
Nu-ti mai scriu ca sa-ti trimit acum foile fllr frica.
[Fi. Aaronl]
Dup3. B.A.E., ms, rom. 992, f 217-216. Publicat in A nut 1848, ti I, p, 340-544; George
Barg i confemporanii sdi, vol. I, p, 66-69,
1, Numele e adlugat de G.
139
Ng BALCESCU NUMIT SECRETAR AL STATULUI
Domnului Nicu Balcescu,
nupa vointa poporului, Constitutia s-a primit i Mana Sa Prea

nostni Domn a binevoit a orIndui pe dumnia-ta secretar al statu-
545
38 c. 584
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.4NI
lui, de aceea se vesteste dumniei-tale ca tndata sa intri In foncsie, trc-
buinta cerind ca zabava s nu mijloccasca.
Nr. 2951, iunic 11
cful Departamentului din Launtru, N. Golescu

Anul 18-18, 1, p 512
140
D. BR.kTIANU NUMIT AGENT DIPLOMATIC PE TANGA GUVERNELE AUSTRIEI I
UNGARIE1/
Domnule ministru,
organic cc a guvernat pin5. acum principatul Valahiei

Regulamentul
11nnefiind avantajos decit pentru o clasa de locuitori privilegiata i foarte
putin numeroas i fiind dezavantajos pentni marea majoritate a natiunii,
a trebuit s.-i fie aduse modifican radicale conform dreptului pe care-1
are tara de a-si da legi. Or, cum prin noua Constitutie, pe care poporul rom fin
si-a dat-o in mod spontan i fara ca aceasta s fi prilcjuit nici cea mai mica
nenorocire, el s-a incorporat In marca familie europeana, ale carel stradanii
eroice cauta sA asigure drepturile tuturor ; dat fiind ca, pe de alta parte,
prin acest act el a fraternizat cu toate popoarele care au pasit pe calea
mintuirii, am onoarea, domnule ministru, sA acreditez pe linga guvernul
Dunmeavoastra pe domnul Dimitric Bratianu, In calitate de agent al acestui
principat, convins ca veti binevoi sA luati in consideratie ca el va repre-
zenta In f ata Excelentei-voastre interesele patriei sale.
Binevoiti sa primiti, domnule ministru
Tex tul francez

Monsieur le Ministre,
La loi organique qui a rgi jusqu'ici la Principaut de Valachie n'tant

cite& l'avantage d'une classe d'habitants privilgie et fort peu nombreuse,
et au detriment de la grande majorit de la nation, des modifications
radicales ont d y etre apportes le droit que possede le pays de se donner
des lois. Or, comme par la nouvelle constitution que le peuple Valaque s'est
donne spontanment et sans qu' on ait dplorer le moindre malheur,
s'ost incorpor h la grande famille europenne, dont les efforts hroiques
tendcnt assurer les droits de tous ; vu d'ailleurs que par cet acte, il a
fraternise avec tous les peuples, qui se sont places sur la voie du salut
j'ai l'honneur, Monsieur le Ministre, d'accrditer auprs de Votre Gouver-
546
www.dacoromanica.ro
II. R E OLUTI.A
nement, Monsieur Dmtre Bratiano, en qualit d'Agent de cette Prinic-
paut, convaincu que je suis que Vous voudrez bien prendre en considra-
tion les reprsentations qu'il sera dans le cas de faire Votre Excellence,
concemant les intrts de sa patrie.
Veuillez, INIonsieur le Ministre, agrer. . .
Anul 1848, 1, p 515 (Dupa un concept in limba francezA),
1. Precisare cronologial: inainte de aceast5 numire, D. Brltianu fusese rincluit administrator

sau cfrmuitor al jud. Arge,; e rechemat la 19/26 iunie, pentru a prclua misiunca de mai su
(Cf. Anta 1848, II, p.. 559).
ROMANIA A RUPT LANTURILE

ROBIEI
C. A1 ROSETTI, TRAIASCA ROMANIA LIBERA!

141
rrati romani din toate clascle rata. aurora libertatii, iata zioa fericita,
zioa de mult dona, zioa asteptata cu atita infocare, zioa in care v-ati
aratat vrednici de stramosii vostri, vrednici de numele de roman ! Da,
Romania iubita, care de atitea veacuri gemea subt robie, a rupt lanturile
rusinoase si a aratat lumii intregi ca In vinele copiilor ei curge inca singe
de roman. Bucurati-va, frati : nici o picatura de singe n-a curs si am dobin-
dit cerescul dar al libertatii curat i nepatat, ca un sfint dar dumnezeesc.
Traiasca. Romania ! Traiasc domnul tarii, care la acest prilej a dat dovada
c este adevarat roman i ca-si iubeste patria mai presus decit toate.
Traiasca Sfintia-sa mitropolitul, egumenii i preotii, traiasca tot clerul
roman, care au binecuvintat stindardul libertatii si au purtat sfinta cruce,
semnul mintuirii, inaintea poponilui ; traiasca bravii nostri ofiteri,
armia Intreaga, care au declarat toti Intr-o glasuire ca sint frati cu tot
romanul i cA nici unul nu va da intr-un roman, intr-un frate al san, ci ca
toti sint gata a-si varsa cea dupa. 'urna picatura de singe pentru patria lor 1
Traiasca tinerii voinici care s-au purtat cu atita marinimie, cu atita intelep-
ciune, care au dat dovada cA patriotismul nu este un cuvint desart,
inimile lor sInt inimi de romini I Traiasca apostolii libertatii, care au fost
aruncati In temnite, de unde i-ati scapat voi I Traiasca, de trei ori tralasca
domnii Golesti, Cretulesti, Ion Ghica, maior Voinescu II, fratii Bratieni,
Balcesti, Eliad, maior Tell, Plesoianu i toti citi au contribuit la dobindirea
libertatii ; numele lor nu le mai spui, caci vor trai vecinic In inimile romani-
11 iunic,
lor, vor straluci In analele patriei. Traiasca, cu un cuvint, toata natia ro-
mana. I Tot orasul Inoata in bucurie i veselie, clopotele suna, muzica zi de
ob%eascA
seasca, preumblindu-se cu stindardele tarii prin toate ulitele, cinta marsul
fericire
national, urmata. i precedata de o nenumarata. multime din toate clasele ;
547
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMYTNI
pe toate locurile se veclea g,rupele cele mai frumoase : boeri, preoti, soldati,
negutatori, meseriasi, toti se Imbratisau unul pe altul, toti strigau, rideau,
plingeau de bucurie ; nu era om in tot Bucurestii care sa nu fi luat parte
la obsteasca fericire. i toate acestea se faceau cu cea mai mare liniste, cu
cea mai buna Intelegere, nici cea mai mica turburare, nici cea mai mica
Vecinici Instrainare nu s-a facut; proprietatea era sfinta tutulor, toti au aratat
lauda naliei ca slut romani. Vecinica lauda natiei romane, care vi-a savirsit revolutia
rornhne cu atita moderatie i Intr-o unire i fratie nepilduita in istoria popoarelor.
Acum, frati romani, cu aceeasi intelepciune, Cu acelasi patriotism care
ati aratat ieri, la 11 iunie, trebue sa ne purtam vi de acum Inainte ; nu e
Organizarea destul ca am dobindit libertatea, trebue sa ne aratam si vrednici de dinsa,
guardiei trebue sa stim a pastra cerescul dar. Ceea ce dar trebue facut mai nainte
na; ionale este organisatia unei guardii nationale, spre pastrarea linistei vi a bunei
orinduieli. Tot romnul isi va varsa cu bucurie cea mai dupa urma pica-
tura de singe pentru patria sa i nici o putere omeneasca nu ne va putea
rapi cerescul dar ce am dobindit. Traiasca. Romania t Traiasca libertatea I
Pruneu mink", I, 1848, nr 1, 12 iunie, p, 1; Anul 1848, 1, p. 548-547i
UNITI-VACU NOI,
FRATI DE DINCOLO DE MILCOV..."
142
C. A. ROSETTI, CATRE FRATII NOSTRI DIN MOLDOVA.
romni din Moldova ! Ceasul libertatii a sunat pentru tot romanul.

Frati
Astazi, la 11 iunie, era zioa fericit in care libertatea a intrat trium-
finda In capitala noastra. Numai bucurie i fratie este intre toti locuitorii ;
ulitele Bucurestilor rasuna de strigari de veselie, stindardul libertatii fil-
flie maret, clopotele suna i glasul lor de ararna Imprastie noutatea re-
generatiei neamului roman prin toata cetatea care astazi isi merit& nu-
mele su, adevarat oras de bucurie ! i dobindirea acestui dar ceresc n-a
costat nici o picatur de slum toti romanii s-au ardicat ca un singur
om, toti s-au cunoscut de frati, de fii ai aceleasi mume. Domnul tarii,
Gheorghe D. Bibescu, s-a unit cu noi vi armia a fratemisat cu poporul ;
clerul ne-a binecuvintat si a mers inainte cu sfinta cruce, semnul min-
Municanul tuirii. Uniti-va cu noi, frati de dincolo de Milcov ; peste undele lui va
znoldoveanul Intindem bratele, dorind cu infocare a va da sarutarea fratiei vi a liber-
grit o singurl tatii.Munteanul vi moldoveanul sint toti romani, sint fra-ti, o singura
najie natie ; uniti-va cu noi, goniti pe tiranul al carui nume va raminea o
pata vecinica In istoria rii, Inaltati stindardul libertatii vi dobinditi-va
sfintele drepturi. SI ne dam mina ca niste frati vi s ne ajutam unii
pe altii. Uniti, vom fi tari; uniti, vom sta In protiva oricarui vrajmas al
548
www.dacoromanica.ro
REVOLLITI A
libertatii noastre. Voi, frati, ati facut Inceputul ; daca, din nenorocire,
n-ati putut isbuti, nu e vina voastra ; caci voi nu aveti un domn ca al
nostru care isi iubeste patria, vo& va !Amine gloria ca. ati Inceput, no&
gloria ca am sfirsit. VA dam sarutarea de frate. Traiasca libertatea t Tra-
iascl Romania
Pruncul rom1n", I, 1848, nr I, 12 iunie, p, 1-2; Anul 1818, I, p. 547-548f
O CONSTITUTIE LEGATA. DE
INTERESELE INTERNE ALE
143
CIRCULkR MINISTRULUI DE EXTERNE, N. BALCESCU, CATRE CONSULII
PUTER1LOR STRAINE
Domnule agent si consul general Bucurestil
I n urma dreptului de administrare intern& independent& doblndit de

Principatul Valahiei si care atrage clup& sine In mod explicit pe cel
de a-si da legi, o nou& Constitutie fiind proclamata chiar astazi prin vointa
unanimA a locuitorilor, exprimat& printr-o manifestatie pe cit de calma,
pe atit de plin& de demnitate, ma grabesc sa v& informez, domnule
agent si consul general, ca. acdast& Constitutie, legatA in intregime de
interescle interne ale tarii, a primit sanctionarea din partea sefului sta-
tului si ca eu am avut chiar acum onoarea de a fi chemat s conduc
In interimat Departamentul relatiilor externe. Zelul pe care-1 voi depune
nelndoios pentru a Intretine cu dumneavoastra raporturi de /mina Intele-
gere i pentru a rezolva treburile cu toata, promptitudinea pe care o re:.
clam& ele ma fac sA nadajduiesc c voi afta si din partea dumneavoastra
aceeasi bunavointl.
Voi avea onoarea sl va comunic cutind bazele acestei Constitutii care
va guverna de acum Inainte Valahia.
In asteptare, profit de acest prilej pentru a va ruga, domnule agent
si consul general, sa prirniti asigurarea inaltei MCiie consideratii.
N. BlIcesc u, Ministru al Afacerilor externe
re/chi t francez
Monsieur l'Agent et Consul gnral, Bucharest'
Par suite de droit d'administration intrieure indpendante dvolu
A la Principaut de Valachie et qui emporte explicitement celui de se
donner des lois, une nouvelle Constitution venant d'tre proclame aujour-
549
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
d'hui mme par le voeu unanime des habitants, exprime par une manifes-
tation tout aussi calme que plcine de dignit, je rn'empresse de vous in-
former, Monsieur l'Agent et Consul gnral, que cette Constitution, qui
se rattache entirement aux intrts intrieurs du pays, a reu la sanction
du Chef de l'Etat ,et que je viens d'avoir l'honneur d'tre appel diriger
par interim le Dpartement des Relations extrieures. Le zle que je ne
manquerai pas de mettre entretenir avec vous des rapports de bonne
intelligence et expdier les affaires avec toutc la promptitude requise
me donne tout lieu d'esprer que je rencontrerai de votre part la mme
bonne volont.
J'aurai l'honneur de vous communiquer bient6t les bases de cette Cons-
titution qui rgira dsormais la Valachie.
En attendant, je profite de cette occasion pour vous prier, Monsieur
l'Agent et Consul gnral, d'agrer l'assurance de nna haute considration.
N. Balcesc u, Ministre des Affaires trangres
Angst 1848, I, p. 656-557; reprodus1 i fu N. BlIcescu, Opere, IV, Corespondes/cr, Edijia
G. Zane, Bucuresti, Editura Aeademiei, 1964, p. 88.
1. Precisare cronologial: In Anal 1848 si In N. BAlcescu, Opere, 1V, citate mai sus, circu-
lara e datati 13 iuniel Circulara Ina anunil proclarnarea Constitufiei i sancjionarea el de el.
tre domnitor, caro an avut loe chiar astdsi; la fel, i numirea lui N. Balcescu la Externe, care
s-a petrecut ekiat arum; la 11 iunie, deci, si nu 13!
ABDICAREA LUI GHEORGHE BIBESCU

144
No.1 Priimil 13 13
Noi Gheorghie Dimitrie Bibescu, cu mila lui Dumnezeu, Domn StA.-

pinitor a toatA Tara Rumineasa
CAtre Sfatul Ministrilor
riindcl sim c puterile-mi nu slut potrivite Cu cererile color de astAzi
imprejurAri, vi spre a nu mA bate vreodatA cugetul a am primejduit
soarta tArii tiind clrma oblAduisei mai mult decit putinta erta, o In-
credintez In miinile DumneavoastrA, i intru iari in vieata privatl,
acea multumire ce aduce o convtiintA curatA.
Gheorghie Dimitrie Bibescu

Bucurevti, 13 iunie 1898
Anal 1848, I, p. 556 (71 facsimil).
1. Apostila data si u-nd de ordine dae actulu este autograf N: BA ices c u.
www.dacoromanica.ro
Constituirea guvernului provizoriu.
Primele miisurl
ASTA.ZI LA 14 IUNIE..."
145
PUBLICATIA GUVERNULUI DESPRE CONSTITUIREA SA
ostui domn Gheorghe Bibescu, dei a consfintit sfintele drepturi ce

romnii recistigark simtindu-se Ina acum slab de boa15, i nemaipu-
tind tine cirma In mink astAzi la 14 iunie, la un ceas din noapte,
dat demisia, lepldindu-se de toat puterea sa.
Patria aflindu-se acum In ImprejurAri grele, se numirl Guvern vre-
melnicesc mai jos Insemnatii romani, cari sint oameni ce s-au jertfit pen-
tru patrie i jurg ca i astrtzi s moara pentru (Ulna.
Guv er nu 1 vr e me lnic es c: President Preasfintia-Sa plrin-
tele Mitropolitul, Ioan Eliad, $tef. Golescu, Tell, Magheru, Scurtu.
Secretarii guvernului vremelnicesc: C. A. Ro-
setti, N. Bdlcescu, A. G. Golescu, I. C. Brlitianu.
Ministeriul vremelnicesc: MinistrudinMuntru Nicolas
Golescu, Ministrul dreptAtii I. Cdmpineanu, Ministrul trebilor din afar&
loan Voinescu II, Ministrul finantii C. N. Filipescu, Obstescul controlor
Gheorghe Niiescu, Ministrul de rlzboi Lean Odobescu, Ministrul instruc-
tiei publice loan Eliad; Comandant al Gvardiei nationale Scarlet Creiu-
lescu, Presidentul Sfatului orlsenesc Cons& Creiulescu, eful politiei
McIrgdrit Mo,soiu.
B.A.R., Foaie volanti 110 (ma tutu) ; Pruncul romin", I, 1848, nr, 2, 17 junio; Anut 1848,.
t I, p 564,
146
DECRET PENTRU STEAGUL NATIONAL SI DEVIZA ROMANA
in numale popolului rotula. Dreptate i Featie !

Guvernul vremelnic decretl :
national va avea trei colori : albastru, galban si rosu. Daviza

roming, care va fi scrisA atit pa steaguri, cit si pa monumentele si
Steagul
decretele publice, se va compune de acaste do5, cuvinte : Dreptate, Frdlie.
551
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
Dreptatea, aceasta stea stralucitoare care lumineaza omcnirea si o
pova.tueste In calca binelui, voeste ca oamenii A fie mai intii slobozi si
deopotriva, si fratia, acest sentiment stra.bun romanesc, leaga inimile
pentru obstescul fotos.
Membrii guvernului provizoriu: Neofit, mitropolit lin-
gro-Vlahiei, G. Scurti, N. Bclicescu, A. G. Golescu, C. A. Roset, I. C.
Brdtianu
No. 1, Anul 1848, iunie 14
Monitorul roruAn", I, 1848, nr.-1, 19 iunie, p. 1-2; Anul 7848, 1, pt 567.
147
DESFIINTAREA RANGURILOR
In numele popolului roman. Dreptate, Palie !

Guvernul vremelnic decreta.:
vointei popolului, toate rangurile civile se desfiinteaz pentru

Fotrivit
totdauna. Nimeni de acum Inainte nu va mai putea a-si lua 1,-reun
rang in nici un act public. Singura deosebire ce va exista futre romani
va fi aceea a virtutilor si a slujbelor catre patrie.
Nlembrii guvernulni provizoriu: Neofit, mitropolit lin-
gro-Vlahiei, G. Scurti, I. C. Bratianu, a:Mesa:, A.G.Golescu, C. A. Roset
Monitorul romin", I, 1848, nr, 1, 19 iunle; Anta 1848, t, 1, p, 567,
148 DESFIINTAREA CENZUREI
In numele popolului roman. Dreptate, Fratie !

Guvernul provizoriu decreta:
vointei popolului, censura este desfiintata. pentru totdauna.
potrivit
Once roman are dreptul de a vorbi, a scri si a tipari slobod asupra
tutulor lucrurilor ; se intelege fusa ca fntrebuintarea acestei libertti nu
implica. abuzul ce ar putea face unii, defairnind viata privata a locuitori-
552
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
lor sau invitInd popolul la nesupunere ctre legi i guvern, abnzuri ce
-vor fi pedepsite de tributialurile competente.
Membrii guvernului provizoriu: Neofit, mitropolitUngro-

Vlahiei, G. Scurti, I. C. Buitianu, Bacescu, C. A. Rosetti, A. G. Galesas

Monitoral romAn", I, 1848, nr. 1, 19 junio, p. 2; Anul 1848, t: I, p. 568.
149
INFIINTAREA GARZII NATIONALE
n n.unaele popolului romn. Dreptate, Frtie 1

Guvernul provizoriu decret5. :
Viindc5, natia romin5., prin revolutia de la 11, a manifestat dorinta de

a avea o gvardie nationa15. i guvernul vreinelnicesc gasind 4. o astfel
institutie este de neaprat trebuint de a se iiitocmi numai
cl.ecret5.' formarea acestei gvardii In toat tara, cu a cria organizatie se
Insrcineaz5. ministrul din nluntru i totdeodat5, numeste de comandant al
Gvardiei din capitall pe colonelul Scarlat Cretalescu.
Neofit, niitropolit Ungro-Vlahiei, G. Scurtu, I. C. Breltianu, N. Bclicescu,
G. A. Rosetti, A. G. Golescu
isro. 4, Anal 1848, iunie 14
a Menitorul Lumia", I, 1848, nr, 1, 19 iunie, p. 2; Anul 1848, t.: I, p. 5614
150
DESFIINTAREA PEDEPSEI Cu BXTAIA V A PEDEPSEI CU MOARTEA
In numele popolului romn. Dreptate, FrAtie !

Guvernul provizoriu decrea :
degadatoare cu btaia se desfiinteaz pentru totdauna In

Pedeapsa
Tara RornIneascA, atIt In partea civi15., cit i In cea militar. Pina la re-
formarea Condicei criminale, aceast padeaps se va reImplini cu o inchi-
soare de la una pinl la cinci zile.
553
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Pedeapsa Cu moarte, care de atItia ani nu s-a simtit nevoe a se intre-
buinta In Tara Romaneasa, se desfiinteaz asemenea pentru totdauna.
Neofit, mitTopolit Ungro-Vlahiei, G. Scurtu, I. C. BrcItianu, N. Balcescu,
C. A. Rosetti, A. G. Golescu

Monitorul rornn", I, 1848, nr. 1, 19 iunie, p. 2; Anta 1848, 1, p. 569
151
DISPOZITII PENTRU FORMAREA UNITATILOR DE PANDURI
atre administratorii jos Insemnatelor judete

neapArat trebuintg, fiind ca sa se formeze un numar de panduri
Dedeprinsi la arme, bine Inarmati, vrednici i cklxi, se serie d-tale ca
pui Indat5. In lucrare formarea unor asemenea oarntni de bunkvoie, despre
cari se pot gAsi Intr-acel judet Indestui cu plat de simbrie, i treptat EA
raportezi nurnrul i numele lor si felul tocznelii ce vei sb.vIrsi
cu dnii spre a se lua instructii de minare.
[Mi nistru de interne] N. Golescu

Dolj ni% 3 111 Vilcea nr. 3 114
Gorj nr. 3 112 Romanati nr. 3 113
Mehedinti nr. 3 113
Anul 1848, I, p, 560,
152
PROIECT PENTRU INTOCMIREA Giban NATIONALE
Onorabilului Guvern provisoriu. eful Gardei nationale
Raport
supune la IntArirea Guvemului alAturatul proiect pentru intocrairea
SeGardii nationale ce dupl trebuint urmeazk a se aduce la lndeplinire
dacl 11 yeti glsi de cuviintl.
Colonel, E. Cretulescul
No. 26.
554
www.dacoromanica.ro
II. RE VO L U TI A
Pina cind Garda nationall se va informa pe un bas mai solid, urmeaza.
ca acum, ca sa poata tinealinistea i buna orindueall in Capitall, cei inscrisi
intr-Insa se expun la urmatoarele reguli ce trebue a se implini de d-lor Cu o
mare scumpatate pin la organizatia ei.
1. Tot cetateanul trebue sa. se inscrie la Gardia nationall, incepind
primirea d-lor de la virsta de 18 ani si pina la 50.
2. Din suma inscrisa. pe la comisii a gardistilor, se vaina cite un numar
pentru deprinderea la excrsisul invataturii tactice ostasesti i vor veni
dimineata la cantelaria Gardii nationale la ceasul ce li se va botad, din care
mimar se va popri o parte cu un sef al dumnealor, rezerva, la palat, spre
intimpina trebuinta pentru paza linistei.
3. ReAul ce va raminea pe la comisii va fi pentru tinerea patrulelor pe la
cornisiile respective si cari li se vor comunica datoriile ce au a implini la
orinduirile de catre ofiterul din ostire ce se afla la comisie.
4. La aceasta gasa. trebue o organizatie a 12 tobosari, 6 stindardari,
4 scriitori pentru lucrarea cantelariei i trebuincioasele ei cu remontul lor,
3 calareti pentru seful gardei, cari vor fi ori soldati din cavalerie, ori doro-
banti pentru trimiterea cu porunci.
5. Un sef de stat major, care va fi luat ori din numarul ostasilor, sau din
cei polit iceti, pentru ajutorul sefului gardei ; un. of iter care va fi adiutant
pentru lucrarea datoriilor cantelariei, un ofiter pentru invatatura tacticei,
5 ofiteri cari se vor restatomici pe la fiecare comisie pentru impartirea
ortnduirea lor, atit la slujbe, cit si la invatatura ce trebue a li se da.
6. Ofiterii alesi din Garda nationall li se vor da cite un dorobant de la
comisie ca sa se slujeasca cu ei pentru feluri de trebuinte.
E. Cretulescu
.4nui 1818, I, p. 621-622;
1; De fapt Surla ere, elevas (Vezi doc. 145, p; 551 vi doci 159, pi 562)i
555
www.dacoromanica.ro
PE CIMPUL FILARETULUI
LA SFINTIREA STEAGURILOR NATIONALE
153
DISCURSUL ROSTIT DE I. VOINESCU II
Fratilor I
Noi asazi nu sintcm adunati la accastA solemnitate spre a celebra vreun

Astazi, sfint sau pentru vreo altA skbAtoare obicinuitg, ci pentru sfintirea
15 iunie acestor steaguri nationale, care se InaltApentru asigurarea drepturilor celor
mai scumpe, celor mai sfinte ale unei natii ; pentru sfintirea, zic, a steagurilor
celor mai potrivite cu mintuitoarele Inv5.tAturi ale Evangheliei. Pentru aci
daca aceste mkete steaguri au proclamat egalitatea, oare Evanghclia nu a
proclamat si ea tot aceea, zicind : cel ce voeste a fie mai mare s fie tutulor
serv". Daca steagurile acestea au proclamat libertatea, zdrobirea fiarelor,
isblvirea de sclavie i de tiranie, apoi i mintuitorul nostru Iisus Hristos
nu a venit Intre oameni declt ca a proclame acestea i cu singele sZiu
SA jurlm Intkeasc fatia, dreptatea i sfinta libertate i egalitate. Fratilor, veniti
cl vom apara sA juilm a. vom Implini cite ne sint asazi fAgIcluite si a. le vorn pzi i
Donstitutia vom apka Constitutia i tara cu sacrificiul vietii noastre. Mai-nainte Inc&
Ii tara de a incepe sAvIrsirea jurknintului, dati-mi VOC, fratilor, In numele Guyer-
nului ce ati proclamat eri cu atitca strigki de bucurie a vA. aduce aminte
ca, pentru ca guvernul ce ati ales s5. fie tare, sA, poat lucra la fapta regene-
ratiei Inceput cu atita norocire, trebue ca el s5. se bucure de o intreagA.
confientA.
In zilele aceste se va decreta chemarea Obstestii Adunante Constituante
cit de curInd vor Incepe i alegerile. Pin6. atunci Guvernul asteapa o
Intreag5. slobozenie de lucrare, i, Indat ce se va deschide adunanta, el
i va da socoteala de intrebuintarea ce a flcut cu puterca ce i-ati Incredin-
tat. Si atunci, de mi va fi Implinit misia dui:a dorinta popolului, nu cere nici
o recunostintl, aci nu a fAcut decit implineasa o datorie. lar de nu
va fi aspuns la misia sa, singura facere de bine ce cere de la popo] este
de a porunci darea lor subt judecat ca tr5.(15.tori ai patriei,
ce In vremi atit de grele, atlt de periculoase nu au dcpus toate ostenelele,
toate privegherile pentru Implinirea datoriilor lor.
Ina. o datl veniti sA s5.ruam steagurile i prin aceastb. skutare
Intkim frAtia ce trebue sA stApIneasa. Sntre tot romkiul.
Monitorul romn", I, 1898, nr. 2, 23 iunie, p, 1; Antii 1848, I, p. 590-591:
556
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
CREDINCIOS VOINTEI NATIEI ROMANE
JURAMINT
154
In numele unui Dum nezeu si pe aceasta. sfin a cruce c voi fi
credincios vointei natiei 'minarle, apArind-o din toate puterile-mi In
Jur
potriva oricb.ruia atac si asuprire ; jur c nu voi lucra niciodath in contra
intereselor natiei si c. voi tinca s'i apAra acele douazeci si una de punturi
decretate de popo, conlucrind dup5, putint.-mi si jertfind viata mea chiar
pe ntru dinsele si pentru natie.
,,Monitorul rom5n", 1, 1848, nr. 2, 23 iunie, p. 5; Anta 1848, I, p. 591-592.
SPRE NETEARSA ADUCERE

AMINTE
155
SCHIN1BAREA DENUNIIRII C1MPULUI FILARETULUI
In numele popolului roman. Dreptate, FrAtie

provizoriu, dorind a se Ostra nestears5. aducerea-aminte a
Guvernul
solenitatii serbatc in 15 iunie in Cimpul Filaretului, solenitate In care
toate clasele sotietatii se infratir si jurar, credintl vointei popolului,
Hotarlste :
Art. 1. Cimpul Filaretului de aci inainte va purta numirea de C 1 mpu 1
Membrii guvernului provizoriu: Neofit, mitropolitUngro-

Vlahiei, G. Scurti, I. C. Bratialrit, N. Brilcescu, C. A. Rosetti, A. G. Golescu
No. 17, Anul 1848, iunic 17
Nfonitorul roman", 1, 1848, nr. 1, 19 iunie; Ama 7848, I, p. 6172:
557
www.dacoromanica.ro
LA TOATE SE VA FACE INDREPTARE...
156
PROCLANIATIE CATRE SATENI
n numele popolului roman. Dreptate, Fratie !

Guvernul provizoriu
Fratilor steni,
s-a milostivit ; dupa atitea certri ne a1in. durerile si prin
Dumnezeu
schimbarea ce s-a facut ni se dede fericirea. De acum inainte nu veti
mai fi tiriti de dorobanti, batuti si cazniti si luindu-v din ograda voastr
ca s v, duel la beilicuri si la drumuri, caci cele.sease zile de lucru vi s-au
ertat, claca si iobitgia asemenea vi s-au ertat si peste trei luni yeti fi Cu totii
mosneni pe un petec de pamint./lins. 1 precum oamenii cei buni s-au gindit
la voi, asemenea i voi sa v ginditi la paguba cea mare ce ar fi pe tara
cind v-ati indratnici a lasa bucatele proprietarilor i arendasilor nestrinse.
Ca SS se Prin urmare, dati ajutor cu toti, faceti Inca trei luni lnlesnirile ce faceati
poat5 culege cu claca, si pe cite zile yeti lucra s vi se plateasca 2 lei pe zi. lar la intim-
roduri le plare de a nu putea arendasii a va pad indata, primiti cartulii, sa vi se pia-
lucrului teasel dupa ce negutatorii vor putea a-si vinde bucatele//. Aceasta intirziere
cimpului de trei luni nu are alta pricina decit chiar interesul vostru, cit si al proprieta-
de cstimp ..." rilor, ca s. se poat. culege rodurile lucrului cimpului de estimp.
Fratilor, vrajmasii vostri nu erau si nu sint boierii, ci pravilele cele rele
greselile domnilor ; Ins& ascultati bine i intelegeti bine : o s. se faca o
Adunare Obs,teasca, unde o s. se cheme mai multi dintre steni ca sa arate
stapinirii toate psurile voastre si atunci la toate se va face lndreptare.
Ascultati, fratilor sateni, si Intelegeti bine. Romnul a fost totdeauna cu
frica lui Dumnezeu si nu a voit paguba nimului. Asadar, fiindc zice sfinta
Evanghelie ca ce tie nu-ti place altuia nu face", pentru aceca, precum voi
nu voiti sa vi se faca pagubl, tot asemenea nu iart. Dumnezeu sI. faceti
Ptna voi pagube proprietarilor si arendasilor. Mai dati ajutor dar pina vor trece
vor trece acele trei luni, dud, sfirsindu-se lucrul cimpului, i stapinirea chibzuind
acele trei mijloacele cum sa se despagubeasca stapinii mosiilor de drepturile proprieta-
luni ..." resti, sI. puteti ramine stapini pe paminturile voastre, ce vi se vor da WA
sa mai aveti a plati nimic. PinI. atun.ci numai, v. poftim a mai implini dato-
riile proprietaresti pe plata. Frati romani Cirmuirea de acum, in al caruia
cap este Preasfintia-sa parintele mitropolit, n-are alt. dorint decit numai
numai fericirea voastra. Ea va jur. cI. veti fi fericiti de yeti avea putina
rabdare si yeti pazi buna rinduial i yeti avea Incredere i ascultare
catre
Membrii guvernului provizoriu: Neofit, mitropolit Ungro-
Vlahiei, Ioan Eliad, Generalul Tell, G. Magheric, .*fan Golescu. G. &tutu
Secretari: I. C. Brdlianie, N. Balcescit, A. G. Golesen, C. A. Roset
Bucuresti, No. 15, Anul 1848, iunic 16
5511
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
Anal 1848, I, p. 615-616 (dup1 o Foaie volant9 din coleclia DA. Sturdza)
1. Proclama& ultra sateni a fost r3spindit3 in Mai multe redactlrI. La B.A.R, se afiS trei
exemplare tl,or diferind filtre ele. (Cf. Foi volante 111). Dota din ele nu poart nwnele lui N.
Baleasen intre secretan. Toate troj M59 se deosebesc de cea reprodua aici prin abscnja
pasajului delimitat de no, pritill.
PENTRU RIDICAREA STINDARDULUI
157
GHEORGHE MAGHERU NUMIT CAPITAN GENERAL AL TRUPELOR NEREGULATE
DE DOROBANTI I PANDURI
In numele popolului roman. Dreptate, Fratie !
Guvernul provizoriu,
marele serviciu ce a savirsit d. G. Magherul in causa sacra,

Recunoscind
unindu-se cu cei dintii liberatori ai patriei la ardicarca stindardului
considerind creditul i virtutile sale militare, Guvemul provizoriu
Il numeste capitan general al tutulor trupelor neregulate de dorobanti
panduri din Romania si inspector general al tutulor gvardiilor nationale.
Membrii guvernului provizoriu: Hr. Tell, I. Eliad,
Golescu, G. Sculli
No. 39, Bucuresti, 1S58, iunie 18

Munitorul rom.111", J, 1848, nr. 2, 23 iunie, p. 5; Anal 1848, I, p. 651,
NATIA NOASTRA IN RAPORTURI

CU SUBLIMA POART.X"
158
ION CATINA, OPINIE PUBLICA
Cetateni !
ce venim s impartitsim printr-acest articol nu este decit o mica
Ceea
privire asupra pozitiei noastre diplomatice esterioare, sau rolul de as-
tazi al natiei noastre in raporturi cu Sublima Poarta. Sint oare aceste
raporturi care au ridicat pe Romania la independinta, san nu ? Putin ne
pasa cit pentru ceea ce priveste diplomatia esterioara. Romania care tot-
559
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
deauna state bariera. crestinatAtii In Orient, fu multa vreme parlsitA de
Europa Intreagl, pe care ea odinioara apAr5. cu pretul slngelui ei frontierele
tutulor natiilor care astazi se numesc civilizate. Sublima Poarta nu are
pentru intlea oarl a face prin tractaturi si legaturi tributare din parte-ne
Cu noi, si noi nu acum pentru Intlea oral recunoastem tractaturile Sublimei
Porti de pace, d-aliantA si de protectie.
Legile noastre Dar fiindcl fata politicei noastre interioare se schimbl si in locu-i reln-
din vremea lui viem iarasi, in numele Patriei si a lui Dumnezeu, legile noastre din vremea
Mircea i Mihal lui Mircea i Mihai, Sublima Poart recunoaste tot acele tractaturi ce inche
cu strabunii nostri odinioara. ; adica ea tsi aduce aminte Inca de clad Romania
avea dreptul de a nu se amesteca nimeni In viata noastr politick dreptul
d-a deschide si a inchea rAzboi, independinta legilor, in.dependinta adminis-
tratiei, dreptul d-a avea reprezentan.tii nostri ori si unde ; pe urma cAror
drepturi Romania aduce omagele ei Sublimei Porti, declarindu-se liberi,
Vechile cu dreptul cu care noi am Inviat legile stramosesti, tot cu dreptul acela
tractate retriviem i tractatele noastre strAmosesti lu relatiile noastre de amicie cu
cu Malta malta Poarta. ; i nu numai attt, dar Inca suntem siguri c astAzi s vie
PoartA vrajmasul s ne calce pamtntul (Cu toate c nu credem s avem vr-un
vrajmas), va fi Impins i nimicit de catre trupele otomane ale iubitei noas-
tre Curti suzerane. Dovada de iubirea i simpatia ce avu Turcia de natia
noastra, este c ea niciodata nu s-a amestecat cu ispitele protectoratului
In trebile noastre i ca de la caderea fanariotismului i pina la caderea
Regulamentului organic, adica de la revolutia de la anul 1821 si pin& la
revolutia de la 11 Iunie, ea nu ne-a fost cleat un azil de care, f Mid din no-
rocirea noastr atasati de dinsa, nu am putut sa ne deslipim p5.mintul
drepturile noastre.
Fiindca. pozitia In care ne aflam noi i natia nu ne lasa sa. desvalim In
largul ei aceasta sfinta, protectie, ne maxginim numai a esprima Incl o dat
sentimentele noastre cele tinere atre Sublima Poarta si a arata dorinta.
noastrA.
Dorinla Aceasta dorinta., fiind dorinta tuturor natiilor ce scap de subt jugul
noastri despotismului i al tiraniei, este lesne de ghicit, noi numai o simtim in
independen/a peptu-ne i st5.pinim Mima noastr s o tack Daca un osIndit la ocna de
mutt& vreme ar esi odatl afar& i s-ar afla in fata soarelui, el n-ar putea
deocamdat cleat s rAsufle, i pin& si-ar deprinde ochii cu lumina, n-ar
putea zioa alb& vedea decit ca pria sitl, cu toate ca, romanul a cunoscut
cunoaste vrajmasii
CIt pentru ceea ce priveste opinia noastra., drepturile unui popol la inde-
pendintA se ridic intr-o treapt atit de Malta. Melt nimeni nu poate s le
ajungl, s le atingl. Un popor moare, dar pe Ott trete n.0 atirna decit
de dinsul Insusi i, pina la cea mai din urm rasuflare, mAdularele lui tot
se simt miscInd i speranta tot nu-1 parAseste ca. el dat va tra.i.
Romania Ina trete I Trliascl libertatea Trliasca. Romania I
Pruncul Romin", nr. 2, Joi la 17 junio 1848, p. 8.

550
www.dacoromanica.ro
Lui G. Emit;
Fratzii Moldoveni recunosatori"
40. Reconstituirea sigiliului

39. George Barifiu
41
Sigiliul inelului de aur trimes Redactorului

(G. Barifiu), impreung cu o adres de recunostinfl
pentru ostenelile sale nafionale de 6 ani, subscria
de 23 boieri mari, deputafi ai Adun'airei Generale, si
profesori, medici i alti literati ai Moldaviei, Cu data
din 1 octomvrie 1843"
(N. Istrati)
www.dacoromanica.ro
tA ;tb`'
ji .
"1-,
er.
42. Eliade It5du1escu
C.C.!' al 11 LE La
aidolg 63:11:;,traz
\ LIMB
Agteri 430e We lt Os opi nt sent. npummtpamia ell Be-
AS PElaanic, rte. :maw 5q1.Occpwripii cal al on.
npop.copii. nrlir. nt In an tore an raacm .
K II N T A It E ne toutaotn, t mrpy mntat ; gt cx

Igin mai =pal. al niniaLph tli npo.
Excurom, le lap 0a0343 cone ipil nprwi iamp not tnitptin-
I10.
4.100.
Zic .1). G. LLAMA . .
Cp toini acinrars-ropi! Nimix lic.
sett tnainTil Ali IhrnneZ,.i,
Oh; TaTirpOp oarnenia4p tniiaXtini
Decupt xacupi ia mai mono, cii mai Aopir atavr xpt-
111.piniiaop tai a tniims- mnpli ini saminip13 Timrripit
.70p ia0p a canpa a rintpiml.: nili 4,spa. ,napt npi:)
pii Tinepi iiin. . tomummniiii lit ninapmi--
Zioa At acr.zi nemrpInoi t"""- hill. a all DImriecCii 3 ifint-auiT,
flan, oaopkm in Marren% 117 11.). SISISaAtT nitnliT0ape a Wi.inSnT,
toil cart SS apvram palm 0C-. Ali, pan,. SET it auztr ayinioa,
43. Curier de ambe sexele", Bucu- mat.top noaCipt le uptcce Alinl- a/1103ex, xpana Cl. CI nor',
reti, 1836. Cuprinde Cuvintarea la 233LAE si an. ina0a3CTiyeCh : aap 4,a9E tarp...unapt at ml.tvaspiat
At wart tin ta an npiara. /yin fla- Case, clan55 to optint npuintx.
ecsamenul de vara in coala Yuma- pi ammo., Ds ninmel ab 1031 mr, Rape, /roan, ca, pisiss. aCT-
71 eascd din Brwv. mi irapinmi mi 3.ine.igeiTopi, ac- np2 aop , tnotnt ptrlai At
Zis de d. G. Bari n z a7aTapli natC"Lii cps.mt Timpital xacKa.si Bain.
www.dacoromanica.ro
21; 9
. .
t.
';r7o"
, .
tkifgt,
it.r*
v
o
,
3'
C.
44. Mihail Kogliniceanu

' - /
-
(Wee '4/// ?re/ /I cr
FO ALE
't E
nensp,
.
aanitib auwangez.treim
. ----eee. .
"11.. 11. . . Lvsni. fa. Markle. 1444.

, .-. '
.m=2=1E1? -...,=====.71
1=11111036652==.7r....'-,===="
II h N T e) 11110I41 C1114441100.104. aa cal le r...1.104C1[1.
menpi derzidepme repriuM do ;noro ne de re-on.ipe oprinil de mago., mi de of,
yionan to Leaden* niraidea... miuisipo 11,1141 never.
411 ne.cn axle da junto,
in. +a 21 Agennple MO de If-Krim-mine.
ners, icropia, dens sir.die rpm.< co, me.
ortini.00p! mi Al *OCT TOTIleegns. tepee. de iitnitenie
"Dues npier.4.. Omit, dar mine.- 1141103114.10, L4i om 411
n earapii, nienin . ecre rem irre,pecanr, dmi.crti,llrflepl.fleregpi,,apo crepe. in
Al mspeis, inal impede. dedrdp.rioecrin. g 418 ed per...0' de
nine de., Icropia. imp., ..ndoip"ide cow. ....S.
Domniop reei, drupe rim,00 TV. JaDesjon...a a. .pode= 41,..soss:sui
nopLeop me) errie, mar, news- 4 santa SS..
en nnerdpe an .yate.s.ounpc a 4rerr.m. . Dinmerop. nida ;en.. oirdei+muir...
atpi.iop new.. omen, ea env pe- aa noirma gsgti.io V, a .011.1r. asepapi 172,1
near. spa...op eni eernepiimiii. C. dpenre, oc opin srmape de a mi.; +re
date da, n dpe,t a.11t and ran.. .1.44 ef.eapes ele oemspip.
Lmiagamp ir at oiser, mi immix& spegit Upe r.tnt 4naneemzioe1.prosiropii Yoi
jgree. Kapunaig, . RATO =don o na- sani. deed.imape eau cuan cape. 41.717 war
Me secTIOSeRTOS alert do g.M.pl. capo- delta. aspen neaop poi, Mal as
woes Rd .10 4orn.re +o Wan do-
1 Dan rm. WOW, INTepemnc se aea:g as ping. cope sine mi cope niprree, de.
44114 Me Se mg, 45nowiams nd ma/ n- Mirea Jop OS .113 ern don erpiaars.
pso4; dona. lordOes ps topigdpvn maul s. anrperm dieremipi, 'ten mal
5...org.71, not rpsgion ptrin.pi al MT r.a.n.
'oa- 45. G. Baritiu public in Foaie pentru
mal 01130. ni IS114111
Ial alarpn, ea gs, nenahno, now, *ape ir &al 4edeo,ctn opin k-ropie? Cope
.eve sal wan re 4orretnelo. o. net,. net ciad. cip,hou.. Aciri.. dam. orwrapicipea
minte", Brasov, Clagnit4i Mani deschide-
msIT
enIn
ferepla na,knui. us a ins.
ann.n,p,... gg neon* Ma map+ ;,,opi.....10p Deal. Oa opinion- imin rea cursului de Is6rie nafionald in Aca-
dram ...ripe lecadi I de .7114 Arenen
sepial. apia 4+1 114/1141e otps.
1,44414. dpa WA, map, 'line as wie,sei aveci 411,
demia Mihdileanii...
rostit de M. Kogglniceanu
www.dacoromanica.ro
i
0.3'3V3131 -
Zcfcbrcitittitg ;gm Imumlialog
44'3' LA. %%1.4.0. 07 77:7Z 7:117:Q7Z
,4r.4741,
Z.." OJT...Sea/TM
AO.
,311 ithri rutqua Y ...1 TIIIILIIS fIll (11111TB 111 111110E.
`1 d'art'''.
'Netball nob Vkititt*i.
Pa
001,1400 GI 0 ET 9 711 ...is. e.

.''
$1' mg
, ;eye, j.
: Dr. :It_ICSYrrb. Nti4i103,
po. gee
Milz, D.,;.....t71.11.1.=:::
nt ....111Anwf meat,
'le. anikepil.. vv.... ta ,VILee.
Cene. ,
e
: -
.
' V
;
Es ..
, -6, 4,-. I .,
* v: A EMUS, .
- Vol., erg.9.,,L,111,1A AC1 111El C1 Di L'ILLUST It s HoN,
A..
PAW e
, t
e
r".
t
46 47 48
Valahia, Moldo-Valabia, Dacia intreaga, Romania toata

in publicatii dinainte de revolutie
49
'DACIA
MIJUT 111,BACtiA
50
gemja,y1,..:,..,
9sqo
1
DACI
'fl
111.-1.9 A ZINC. I S TO It I C
&PTV Renarris
I i
1
51
LA ROMANIE
11;10111. LAM, LITTLIATUIC 011011A11111, ITATISTIQUt
PEUPLES DE LA UNCLE WOE,
'A CCIALIE1S, VALLAQUES Et MULDAVCS,

Nlichtiil Iliogaliilicean. it. MED. LAURIAN.I.1
Aa
/Yofessor tic Filosofie in Collegid. National,

DE ROMANS,
si
Pan J. A. vAu.x.Aarr,
'NW 11% . NICOL. BALCESCIL
IDYL MENDER.
.Totnul IV.
PARIS.
.rTninaTrznarizaTrrrneranrranii - .BUCU-11.-ESCI.. LI. Al X
AIITIIUS
DC LA SOC., Di GLOG 041.111r,
lawn. an , n
,*Ca'tipariul enllegiului, Nations),
La Castor,' JomrNalului.
,11 44-40. . ,
www.dacoromanica.ro
s
Une rue Bucarest, d'apres M. Doussault.
52. 0 strad5. din capitaia tArii
53. Bucure$ii in 1838
.""
.:
;.. r- 4,
Pit. t,t,,iII H
liauptslait
1r It
www.dacoromanica.ro
R.
*i A
4
_
4k,,,*14,1%1;-'4r-
"-- r
2
,
',II
4
.
" t?w.
, .. ni
'
-eft
s't
'Arq: - 40' .
..,4"a mr84;
54
Ia0i i Strada mare vdzute de J. Rey

55
www.dacoromanica.ro
-I- -
,
Etta -
--'T-;17rIr
'iti'JF
/SG
. AO
_
Lit pla a Ten lar pm. d Lan do
04470 ,
"
41,1 If .1
, -
6
c*
if !
-
v- :.....,-..s,:i t,,
-
'444 41:
....,,..., tr.; .,_-1.. .
,,,,f t . , . , r' ,
> AI
'LA'att.--I erer2) ..
:;`1*-746- ...:.....41...44.44.1642EVA.
.' K'' -'W..-
. - .. . -
-Q.14 ,----"e
.---
_
' :,.--
-Zi. ,-
2 ',-.
, ,, siv-
-'-a ' ' -..---,-
7-'
'''!-: ..,--,
,Roamil. de TAneivar.. Deasla de Lancelot.
56. Timisoara i rornfinii din Timisoara
57. Baia de Aram& vdzute de francezul A. D. Lancelot
'14..51h11%
" 1*t' ".
N`,k
.L. .10
a_k_416
IL f, p
I
Baia-de-Amnia. Dessin de Lancelot.
www.dacoromanica.ro
" a
, -
- tel ''..ict,
I
.
-
H--,..
,
, ' , erg
. "":, ,
T. 11/11/14 i I .1.111111111111
o
111 1.! L ^
7""r?'",r,,, ...1
',, .(1 ',.:11 1;
E
'11110 :
I r 1
AVE%
(N'ALETA DE TRAVVISANI
1C71 PHi.ANAI.TA
Al. N. Iota, 1,,
,
7 !,=15.1
I
I.
-
.
:0
- --' ;i o b 41.,.
-
414-Rftli , -..;,41
-:,---:.,..t. i Il ligli "25. "-,--: ,:_.-4
1,'
,..
.)...1::',4
!- ,,,
..544,1-1,i
..
...,;, .-- ,_ .....; : 2 : ,

.
,, -...'- ' : Li. .
tb...
- -1 mea
'- . s'I . -
y
---11.
-i i ...:
=
i :,,...,._.;41,..t4',...- .,,,,,.. ,
-.
;1 '..4
O
' '-":";/-::.:;::..'--.,-.4...,,,.....-,.... r --;: :..d: -.':,-'7.,.'"?'-.4 :.". -.....,....- Zilt'f--
:?-.97-7"-Sr'it-. .7'._,..47):,::,:::: 7- -':-:--_-, - :"..T:
'-,,,,,.. .1- > ..- *-'.-- T.-.'---- _-:.- - :;t4:.- . t . .r.'. ';:%. 4'
11
Itr ..---. cp . - ;,."'.1411.est-

Il .,--" . _
7;-* t...2......t,,, -..'...... .... ."- - --.
C.P....". ' i'
Ed. ,IS
eak -
S4S. ; `.
4
._ ...... .... ' - ;:." ''',......-"ii...s -e Ate - - - `1. ",;
e V"' 49 ltrav4hoo:, 23. ',Miar ...ditAA0464141# 1 es ee-
t
e o e
e- -' .
--.-_,_.=======3 v1.1.10.1,1,430.1A".
;
.
4":!
t 0.?
111-1113 - " 41"
-
un opta. Mal .ps apta.. Ames caneara.* ein.I'''-',...44(.74-44 ka; r4'. ..% tit -
ADNNANI11,N tUIONA..11 PONVIIN't. apin lepere a derpole endp.nrare cs.. ica"' .' ai' ,r :**,..tar
j
n 2 ..
O gi 9.01,
"
-
DIN LA Ailt anea dele adaneati penisniaop oprns " .10 I.
Colare,. den., 14..n.parapen TOTM menas mi o peana.. de d elan al. O
ad." en,
am alee nap .4 ene cirny, nivl
dhl
nWiallAl biten ape.TO doO3 de MIIAT
CrapTT innne. T.TipOp prorinie0p
.trul .1 ada. U.ntosa0, Aa I. O. CO6 mi MIC1{001.1
Otif./. 401,IO. ac. deva Cioito Dn. Andpe. Maro. .,ncou0
s
,f "7 --- .
n aspe* Sn fnrucee ososp de upen1 uni apea. npi.

d'emplee, aman pen amo,
nr.uop oirrrl dn arena, nair de o denarsane asma aa. %R aspad..
canal en aseri, (ha U,... as.
Mi 7,1[1. dpeur4n pcneedine. eni.conac..
siete. anal opmlinioe). Doniess dan. co. Aleara, 011sil alicata
Ziacie din 3. II. Ala..
nop Me loan Ama. oil; Andpe. Manea ovina
nas .4nicropIs poniseleop. Danta de rii..o.n, teriop de mi' insdinp ppeo pici p .
ro
daspl 110.8iTiVe nonspnce epa nsns cinc 11.01, ne
ocanOCRT Mnial n Ripie. Ii .111,11Cr7Spicroc. pag1 patosa.
MI,
rb.un,pnc4n penes en. eopelanapisant. pt4i, apil repasa. a* TOT peno.... ce pila as
Gpinens ut. t. De Vie.01 f1,011 Joai. Opl nrall.mpl }penare lai
topa tinrpiel ama,. a co bao I ;lo ea roail de paal. upa esa in ap eincaoa
15. Thipr., inp eariepn cinniciaea de.. 22. lisesnta pearic en , alar 4nip.ice de Do.
%lipt..,le. No. imoctirsniae ropo,. eiti(R011 A,. Illsrans must imarsiae are
flIal m'ayo," npenacapl
ascrpise CZOMITie terspop noapseop TI.ie
71pcasi de densp1 ni. noncesTspi inie De .111 re,' delatae. Darp en cson r,
Bel vp opine os. alinea e camas din lea: do rape Wi porenc nom cpa sa MecTel ade .Ar , 4..mr o s1.01".
ilp 01 se.. esa. crpsopainspla. Toro. a. atna eps es co +asar din bicoca TM.
'nata npinirs din are ...pi de edepe pop flap' CATO iatproP 110Tin.118
'Il.iahci, 4n secepla acedare co ui- 59. Adunarea national din 3/1.5 mai, de la Blaj
pe 4fl osa nowpil o 4ncemnaare ne ase,
de alar, ne KIT pea. el 4.1e0T.MOdaello aps de. napinue iip.rinil4pe 4litre.,
no ce flor ep Ja iminI. T. inpeceukTs (In. ratio* top.in
.
Ilspinnil *ayune .unss ue An 1771 AmmpTnpe imitatt debele, icOpnl.a

raen. sacre naions*, antp. ea mi pm aspa memsnienp +e Apelas d.de .1,117a.
asea tpacter.an n filfi daker odan de. nu fliTpcmunT de.MaTepiA0p. dnoop
cope cOpT. mi necean. a. .smi daza- Almea mi dpenTspiAe JinIMI mensniA0p..pn
aoneepInga de dono bala cateas un cine
Asa ceva n-a proa t'azul vreodata Europa"
'nepe dopinuJe apetanieniae can alak
apcalon J. cimaln Oil Je aSnoWn. 0 aojo. san aga. knap.woree. momo. pe ami
4a
nrape de 57 ani n sns. tusen noca tnt ..11111 nacosp uses Msz &ros Kroly,
nose di son, ne esnd nsuiss dsns coso AAAAA mal nmaropa spowee aa'10
413
mil. Ronda mi 4nillant da Mal. pian' ad. (In volum, doc. 122)
pomsni media un LP RODesAra 4ape cine asee{ mi .0,1..11i,1 n wat as 00000
4n tseepe BBM c'sp (111TO Micsa0Ti n 160Orpre pe. Itt. Wncea Mit !Mi
,uioTha. pennoctlr mi de asepni liii de depitsini
nspedepc nentps Ton espeta do .a.
OJY.STO. nauisel. enima acepe. 4oiisairs tepienp opmscime. MOT, mi pecara mi pepo.
de cm... oros A pleitases
no co trin-a apear de .Jaspe. no Onelp- anee, en mil atoe 11,60, diape Rape
.f.a. !lanceas mal IneJoi ;Mal ga CkSJfl.
el* 3 merina dadpearsA o deangs WI da. ropl; ni71 o ...pm. 'oto ii on.4i, opio se.
mine. Tainil As I(. Yare-pnis, asps cainita. na Ce mil, Ain Tea,
and de lea ITA. 1111M c amilo WA Derssuime.., nedecrp me nra.
de- limos na.
Cela neer. C fleee .11n soarnondinasenie
4inci pise, BirTiAppie (d. losan') no AAAAA oles
aprle rl 34canuee pegan, no cannpeany .en uerap de 711 so.
da.raps reapnlisse. as oi71
soMA din
amasa ne ace Opi csnil ce apia eps ctptn.iesd st,
as,nrecoe. AAAA de cps ano:0p Fe *ea niai cromo.ce niaaapi.
pasan s'ap et de se sama' aura...pea ssei esns OUtiin Jos .3;71 O rpesal.
sdan.ny, dan,, inenalupe rp ai came. unai.pee adulan.
Tm(' 40AlTapTe ce eindaera., .ons IS 8. ama . dasr
nonal 11.1pT. dreo ispsgil de 1Lare
lubs 4n0earseipe din nepi

ap mi dio nai- sdnastaa tRip. H.., luit nu a da ope
OUI nphatil cii ris,isapa epenras1 rentain
re.' cl cepdo.. asear, mar. ne a cincel,. npleeo. n aspe en inssIoare I. os
reTe de .iisepeste ciumirs' obi
oRn cut arpinanarm mas.. napla
Inc de nonop p3 senpatiaanes, 58
_ .
www.dacoromanica.ro
60
,...din toate productele poetice din acea

epoca acelea care s-au Intins rnai tare la
multime au fost mai ales :
Cunoscutul apel Cdtril Rombii... de V asile

Al ecs an cl r i In Februariu st. v. 1848,
publicat In Foaie pentru minte" Nr. 21
din 24 Mai, tradus apoi liber in limba gerinana',
5i tiparit in foi volante..."
(G. Baritiu, 1890)
Doi poeti ai dqteptarii i unirii rationale
61
Muresanu ... in timpul evenimentelor

de la 1848 facu Inca o poezie, De0eaptel-te
Romne, care poate intrece in clasicitate
chiar Marsilieza franceza."
(G. S i o n, Suvenire contimporane)
www.dacoromanica.ro
62. Simeon Barnutiu
La cuvintele de patrie, naliune, romnism, el se entusiasma ca un poet ; figura

lui lua un aer de om inspirat, de profet; vorba lui, un accent simpatic i dureros ;
clutltura sa asvirlia seintei de curaj si de terorism"
(G. Sion, Suvenire contimporan e)
www.dacoromanica.ro
è. w`' "r,
51 4
(
,
.4#1
63. Costache Negri
- O.;
'e..
' ._4è///1;i WA. _
65. Costache Negruzzi
64. Alecu Russo

www.dacoromanica.ro
66. Nicolae Bltescu, primul ministru de Externe al revolutiei, la Bucuresti
www.dacoromanica.ro
...1.
"
67. Tirnotei Cipariu 68. A. Treb. Laurian
69. Al. Papiu Ilarian 70. St. Ludwig Roth 71. Aron Pumnul
www.dacoromanica.ro
72. Romania rupindu-i lanfurile,
in viziunea lui C.D. Rosent hal
. "%re./
"
r-
, '
,ent Lb
&di Mime al 6rep11111
et 0:r 4W !Jr, Fe ca n ei
".../4
73. SustinAtorii Constituliei, C.o. 4. t,

vazuti de Costake Petrescu OK,. -ps A
:
74. Acto] abdicarii domnitorului Bibescu,

priimit" de N. 135.1cescu
,/
www.dacoromanica.ro
'.1-
Nri
41
111, ( )11
1. II 1 1
p. -I .1 .[A1 . ,
nrt,
I
..,. .' $ Ct 1, , , .....4", , ;

. , .ty.- ! ,s-
=
V . - q
68..Z..;. 7.
16 07' IL ...1.1... r
1.7
a
! 'it...!A AI ,
i
'
A
IQ,*
e d;.. Tr
7
-
,- 1 r4,7.
-4%
75. Moldova sub domnia neagr a lui Mihail Sturdza
MY41,1111212221
IPA all'il.MPE1 ItTAMONAELE

t
\kl.,101-ECA
*
* AC ADEMIE1
ROO;
76. M. Kogalniceanu, Dorintile
Partidei N ationale. Programul
ABrYCi 1848. din august
www.dacoromanica.ro
Cronica
primelor zile revolutionare
159
ION GHICA, NOTE SCRISE DUP RELATAREA LUI D. BOLINTINEANU 1
revolutiea de la 1848 [la Paris], Balcescu Golescu a facut o adu-

Dupa
nare la Iancu Alecsandri, unde a fost Bolintineanu, Curie, Malinescu, In martie,
Mavrodin. Acolo s-a discutat si s-a hotarlt ca fiecare s mearg in teara la Paris ...
s opreasca anarhiea i sa pue In lucrare ideile cele bune. Bratienii a refuzat
sa vie, zicind cit nu vroesc s se amestice cu moderatii, fiindca ceilalti n-a
voit sa mearg cu steagu la guvernu provizoriu.
S-a facut o adunare la biblioteca i s-a propus s se dea din fondurile
Societatii studentilor bani pentru voeaju pina-n tearA. Propunerea a facut-o
Constand;nescu. Ceilalti au zis c fondurile sunt sacre si numai prin gafan-
tica csierului, ramiind acesta ca debitoru societatii. Virnav a priimit.
Au plecat Constandinescu, Ionescu, Bratienii, Cornescu, Milinescu, Chi-
nesu, Cosadini, Leca, Bolintineanu, Balcescu, Golescu, Cu bani de la casier.
Perez, L-tpati, Curie, Aman, Ionescu, cu bani de la Negri.
Balcescu si Golescu au plecat inainte, ceilalti peste o saptamina.
Negri voea s5, se Impart& moiile cu taranii, Cu despagubire, sa nu se mai
plateasca datoriile. Tinerii din Paris era turcofili, atit rumanii, cit i moldo-
venii, na'clajduind oficeri i bani pentru batae Impotriva muscalilor.
La Galati, pe Negri nu 1-a lasat sa intre In Moldova. larA:
Dupa stirea luata de la Caracas la Giurgiu, Bolintineanu s-a dus la Bucu-
resti cu Rusu i I. Alecsandri, dind lui Negri rendez-vous in Bucovina. Lui
Bolintineanu n-a voit I. Mano sa-i dea pasaport pentni Bucovina, poftin-
du-1 sa mearga la tara, ca sa nu-1 trimit la manastire.
La 13 iunie 2 s facuse arestatiile, Inchizind si pe scolarii de la Radu-Vocla..
Cold a ajuns Bolintineanu, dupa chemarea Piscupescului, a vazut drosti
cu steag-uri mergind la palat. S citeau proclamatiile. Ajungind la palat,
au gasit pe Zane, batindu-se cu dorobantii la capu tipografilor.
Ajungind la palat, era Cost. Filipescu, Iancu Florescu i Banof, care min-
casera h voda. Voda a esit In balcon si a cenit o deputatie. S-a trimis
Al. Gol ",.u-Negru, I. Bratianu, N. Golescu, Gavala si N. Magheru, WI a fi
deputat, cu Constitutiea. Poporu a vrut sa sparga usile scrii ca s fie fata
la convorbire ; a intervenit citiva tin,eri, Intre care si Bolintineanu, ca s
opreasca poporul a intra cu de-a sila. Era acolo Andronescu, Teulescu,
Lapati Band a amenintat ca aduce ostire. Bolintineanu i-a trintit
sapca din cap. Poporu cerca pe Villara, care se credea inchis supt scara.
Chad Bibescu cerca deputatii, poporul a radicat un taran In sus, zicind
Bibescului tIsta este deputatul, raspunde-i".
561
39 c. 587
www.dacoromanica.ro
848 LA RomitNr
Fiind Banof in curte, a sosit un escadron de cavalerie, comandat
MavrocOrdatr Poporul a somat pe Banof sa porunceasca cavaleriei sa ma.
Acesta -a ponmcit cavaleriei s5. se traga. Aceasta s-a dus la Casarmie si
N. Golescu s-a dat jos cu Constitutiea iscalita de voda. Poporul, de multu-
mire, I-a radicat in sus si I-a strivit, incit i-a venit lesin. S-a refugit in
obaht, unde a fost silit O. se imbrace cu hainele calugaresti ale lui Simon
asf el a esit necunoscut de s-a dus acasa.
data cu priimirea Constitutiei. Bibescu a numit pe :
N. Golescu, ministru din nauntru ; Odobescu, spadar ; Magheru, vistier ;
N. Blcescu, postelnic ; Eliad, logofat bisericesc ; Nitescu, controlor ;
Stefan Golescu, ministru al Drepatii ; Ruset, ag.
Ministeru cel nou a schimbat oclrmuitorii
Negulici, la Prahova ; Sc. Filipescu, la Focsani ; Ion Filipescu, la Foc-
sani ; Isvoranu, la Tirgoviste ; Gorjanu, . . ; Cerchez, la. . . ; Aaron, la.
Ilfov ; Filianu, la Craiova ; Valeanu, la Olt.
Comisan i in Bucuresti : Andronescu, la Rosu ; Catina, la Negru.
Chiar in seara de 13 iunie s-a intocmit o guardie national& ca
pazeasca pe Domn. Un.ii ins& 11 pazea ca3 Bibescu, ear altii ca sa nu fuga.
La 14 s-a numit Sc. Crezulescu sef al guardiei nationale.
Bibescu sedea inchis in palat, nu priimea pe nimeni, nu da nici un ofis.
Ziva de 14 iunie i de 15 sa petrecu fara nici un incident.
La 16 [1] Bolintineanu se duce la poste]nicie unde se afIa ministri
adunati si le spune ca vocla este gata sa plece i ca guardiea national& nu
voeste sa-1 lase. Voinescu si N. Golescu raspund c mai bine sa-I lase sl
se duca. Bolintin.eanu sa duce la curte si zice guardiei nationale sa-I lase,
Bibescu s pune in trasura cu C. Balaceanu si trece. Un oficier din guardiea
national& apuca pe o sluga cu un pachet ; supt manta era portofeliu. li ja
nu voeste s i-1 dea. Bolintineanu 1i zice s nu-1 dea. Dar vine Ruset,
11 cere i 11 da slugii, zicindu-i du-te. Bibescu pleac, Ruset into-
varaseste pin& la bariera Podului Mogosoaii.
Dupa plecarea Bibescului, ministeru a lucrat doul zile, pina ce au
venit Tel, Eliad, Stefan Golescu, Boliac, popa Sapca.
A doua zi dupa plecarei Bibescului s-a adunat boerii la mitropolit ca
sa numeasca un guvern, dar i-a incunjurat poporul i i-a luat i s-au dus
cu toti In Cimpul Libertatii, uncle au proclamat guvernu provisoriu. Gu-
vernu : Eliad, Tel, Stefan Golescu, Magheru, Scurtu. Secretan: Ruset,
N. Balcescu, Romanescu, D. Bratianu.
La 16 au sosit guvernu provisoriu de la Craiova ; s-au dus la palat.
Ministeru se numise In CImpul Libertatii.
N. Golescu, m. din nauntru ; Elia.d, bisericesti ; Tel, seful armiei; Odo-
bescu, spadar ; C. Filipescu, vistier ; Voinescu, postelnic ; Nitescu, contro-
lor ; Cimpineanu, dreptatii ; Teologu, sef al guardiei uationale.
La 17 si 18 nimic. La 18 a trimis o masura pricina proprietatii tipa-
rita la Carcalechi, potrivita cu Constitutiea si pe care au tras [-o] indarat a.
doua zi de dimineata.
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
La IS mare agitatie i s-a fAcut la 19 dimineata adunare la Casino uncle
s-a hot5rIt s5. se facA un club de proprietari. Acolo a vorbit I. BrAtianu i i-a
chemat la Momolo, unde s-a dus IndatA. I. BrAtianu inclinase sala lui
Momolo. Acolo era piste 600 oameni. A vorbit BrAtianu In favorul Consti-
tutiei, dar nu 1-au 15.sat ; pe Catina 1-au dat proprietarii cu pumnii. Magheru
a venit armat, dar, observindu-i-se c nu poate intra armat, s-a retras.
La Boliac, la 19, era vrco 20 tineri, unde a venit Andronic si a dat
veste cl. Odobescu si Solomon, au arestat guvernu In numele proprietari-
lor. Acolo s-a tractat daca trebue guvernu apArat sau lAsat ; s-au armat
acei 20; au spart o prAvAlie de arme la biserica Crezulescului ; s-au dus
la palat, care era plzit de soldati gata a face foc. S-au aspindit
prin oras, chemInd poporul. Vreo 7 sau 8 mii de oameni armati au
niers la palat. Teologu, C. BAlcescu i Ruset de la fereastA striga, rugin-
du-se O. nu tragA In soldati si au trimes si pe Racotl. Bolintineanu a
silit pe birjar s intrc in curte, urmat de popor. Odobescu din capu scArii a
strigat soldatilor al se tragl. Soldatii eran 4 sau 5 sute. Suindu-se sus
In palat, Odobescu era la mas5. cu guvernu, discutInd. Numai pe Tel
arestaRe si-1 trimesese la casarml, dar, Intilnindu-1 pe uli, poporul 1-a
adus inapoi. Magheru era arestuit intr-o odae, plzit de dorobanti. A. Go-
lescu-Negru a cerut atunci sabia lui Odobescu. Odobescu n-a vrut s-o
dea si a cerut s fie in guvern. Atunci i s-a zis c i se priimeste propune-
rea, dar O. porunceascl soldatilor de la obaht sl dea armele i lui Solo-
mon sA se tragA.
Solomon se Meuse c5. pleacl la casarml, dar se ascunsese cu soldatii in
-ulita care duce la C. Ruset. Cei care era In palat, baricadindu-se, au
Inccput a trage in soldatii lui Solomon.. Soldatii au omorit 13 insi din po-
por. Solomon s-a tras atunci i s-a litchis in casarml. Atunci a trimis gu-
vernu d-a adus pe CAmpineanu. Odobescu s-a angajat sA scrie lui Solomon
s dea casarma, tunurile si lui sl i se dea un pasaport s5. se duel piste
granitl. Solomon s-a supus. Dupl aceea guvernu a dat militiea lui Tel
si a arestuit pc Odobescu si pe Solomon.
La palat venise in favorul guvernului pompierii si un escadron de cavale-
rie, N. Balcescu Cu Mitropolitu merglnd la casarmA de au luat tunurile
de I[e-]a, adus la palat ImpreunA cu vreo cltiva unteri-ofiteri.
Eliad a rugat pe Bolintineanu s1-1 duc pin& la Apolonie s doarm5.
acolo. Apolonie nu era acas i s-a dus In Lipscani si a trimis la Dumbo-
vici care scosese un pasaport pentru Eliad ca s5. treac5. tu Transilvaniea.
Neg,Asind pe Dumbovici, au Intilnit pe Melic, care impreura cu Bolintineanu
au stAruit sl nu plece Eliad 1-au dus la Melic, unde a dormit. Cind a
auzit el s-a luat tunurile, a fAcut cuvint rAposatilor.
Pruncu" a esit la 14, cu C. Ruset, fArl program.
Populu suveran", la 19, Cu Bolintineanu, acesta avu program : desvol-
tarea programei revolutionare si privigherea Impotriva anarhiei.
Rusat si D. BrAtianu d-d3.s3r d-misiea d s3cretari. La 19, in minutu
batAii, au venit la guvern sa-si ja locul. 563
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
La 20 pace, liniste, pina la 29, afaril de procesu lui Odobcscu, lui Solo-
mon si lui Lacusteanu. La 26 s-a numit Mosoi aga.
La 20, Boliac s-a numit vornic de politic.
BAR., Arhiva I. Ghica, V, Acte, Autograf I. Ghica, f. 329-333. Confruntat u Dona:nag

Werare ineclik, Ion Ghica, Edijia D. Pticurariu, Bucuresti, 1959, p. 38-41.
1. Pentru identificare vezi C. Badea, Lupla rctrufuthr, p. 107.2. De fapt 9 V. ittne 3. Sic!
13 I 14 IUNIE
CONSULUL GENERAL BRITANIC, R. G. COLQUHOUN, CATRE LORDCL

PALMERSTON
160 Nr. 21 Bucuresti, 27 iunie [stn.] 1848

Excelenta,
ultima post v-am relatat despre evenimentele care s-au petrecut aici
Cude curind.
Dimineata de 25 a trecut foarte 1initit. Organizarca Garzii nationale a
avut loc i publicul era in asteptare Infrig-urata a sosirii fortelor din Oltenia
In asteptarea si de la Ploesti. Intro boieri si negustori era un sentiment de neliniste
fortelor pricinuit de teama ca nu cumva taranii, sosind in mask sa fie ispititi s je-
din Oltenia fuiasca, si proteste In acest sens au fost adresate ministrului de inttrne ad
ti de la interim, In timp ce un mesaj a fost expediat conducatorilor, cerindu-li-se
Ploiesti"
s explice laranilor c lucrurile petrecIndu-se aici cu deplin succes, prezcnta
lor nu mai era necesar i ca vor fi platiti i rugati sa. se Intoarca, in judetele
lor unde Ii astepta lucrul cimpului. Conducatorilor li s-a dat ordin revina
neIntirziat in Bucuresti.
dimineata de 25, dl. Kotzebue, consulul rus, a triads domnitorului
alaturatul act de protest', care a fost transmis membrilor zuvernului.
Consulul Dup caze, dl. Kotzebue a parasit orasul, Indreptindu-se spre Moldova.
rus, La Foqani, la frontiera, a fost oprit de catre prefectul (judetului),
Kotzebue dar, la protestele sale, i s-a dat voie sa-si urmeze drumul. Despartin-
du-se de prefect, i-a spus: Adio, la revedere peste 24 de ore".
Trebuie sa spurt ca. Intr-o intrevedere pe care am avut-o cu dl. Kotze-
bue, acesta a spus, de fata fiind i loctiitorul consulului francez :
Orice s-ar Intimpla, datoria noastra este de a amine In Bucuresti, i de
a face tot ce ne sta In paint& pentru mentinerea ordinei." Colegn sai sint
foarte mirati de plecarea sa Sara sa-i fi prevenit de intentie.
Tot In ziva de 25, domnitorul a stat In casa, i n-a voit s primeasc
pe nimeni, sub pretextul starii sanatatii. isi daduse demisia, dar capii
564
www.dacoromanica.ro
II. REVOLL7 T I A
miscarii au rcusit sa-1 convinga retrag5..Totusi, in timpul noptii, si se Abdicarea
pare crt dupa o intrevedere cu consulul rus, el si-a repetat intentia de a domnitorului
alxlica si a cenit sa i se dea un pasaport sub nurne fictiv, care i-a fost dat ;
si la ora 2 in dimineata de 26 a panisit Capitala, insotit de d. Rosetti, seful
provizoriu al politiei. S-a indreptat spre frontiera transilvana, p drumul
pe care plecase si principesa, mai devremc. Sper s va pot procura o
copie de pe actul de abdicare, inainte de plecarca postci.
intre timp, am primit de la ministrul secretar de stat ad interim circu-
lara pe care o anexez in copie sub lit. B.2
Prin abdicarca domnului lucrurilc s-au complicat si nu au lipsit agenti
secreti care O. depun& toate cforturile ca sit raspindeasca indoiall si disen-
siune in popor, cu privire la intentiile celor de la conducerea treburilor.
La ora 12, In ziva de 26, boierii au fost convocati la resedinta mitropoli-
tului si de indata ce s-au adunat i dupa ce inalt Prea Sfintia sa a bine-
cuvintat culorile nationale i actiunea, s-a anuntat abdicarca domaitorului
nevoia de a institui un Guvern provi:oritt pin& vor putea sosi ordine de la Constituirea
Constantinopol. Rezultatul a fost numirea persoanelor ale caror nume Guvernului
Excelenta Voastra le va g5si adaugate mai jos. Boierii toti au depus jura- provizoriu
mintul pe Constitutie i este foarte adevarat ca totul s-a desfasurat in
modul cel mai linistit.
Indata ce au parasit pe mitropolit, o dcputatie compusa din d. George
Filipescu, bas-boier, d. Voincscu si d. Rosetti a venit la mine. i dup& R.G.
cc mi-au relatat cele intimplate, d. Voinescu a spus ca ci au fost Colquhoun
s rn vada in sperant a ch. \Tx auzi de la mine dorinta de a asista la cere- tap de noul
monia religioasa solcmn care trebuia s'a aiba loc in Catcdrala. Le-am ras- guvern
puns ca ei erau convinsi cit dc indeaproape interesat am fost intotdeauna
de tot ceca ce privea bunul mers al tarii ; ca parerile mele cu privire la pozi-
'Oa lor fata de curtca suzeranit crau de ascmcnca bine cunoscute ; ca coca
ce se intimplase in ultima vreme a fost atit de neasteptat, incit am cenit
instructii de la Constantinopol, i ca, far& alte comentarii sau once alta
opinie de a mea, cu trebuie s astept instructii cu privire la linia de con-
duit& pe care sl o urmez.
Bineinteles, m-am abtinut de a asista azi dimincata la cerernonie.
Am primit, tot in cursul diminetii, anuntul de numire a Guvcrnului
provizoriu, comunicat prin nota aici alaturata (lit. C)3.
Compozitia guvemului cste foarte amestecata si a lost facuta in mod evi-
dent cu scopul de a calma spiritele in popor, care si-a inchipuit ca numai
oamenii s-au schimbat, dar ca va continua acelasi sistcm de guvernAmint.
Adaug in fuga citeva caracterizan i despre persoanele numite Compozilia
Ion Eliade. O persoan& acti. tinul din primii promotori ai miscArii guvernului:
revolutionare. Earl origine (nobila).
.*fan Golescu. Unanim iubit. El a indeplinit mai multe slujbe, deopotriva
sub Printul Ghica, ca si sub Bibescu. Om Cu avere. Face parte din familiile
de prim rang de aici.
565
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
211aiorul Tell. Conducator al misclrii in Oltenia. Comandant de regimant
Ja Islaz, unde a izbucnit revolutia.
Magherte. Unul din vechii panduri din Oltenia. S-a distins in toate
luptele cu turcii in 1828.
Seurat. Un negustor de lipscAnie, cu avere considerabill. Stabilit aici
de 20 de ani. Supus britanic.
Secretari
C. A. Rosetti. Vezi mentionarea prececlentl a acestui nume.4
N. Beilcescu. De curind sosit de la Paris. Autor al unei istorii a Daciei.
A. G. Golescu. Inginer constructor.
I. C. Bratianu. A ficut parte inainte din artileria tgrii, dar a demi-
sionat. Ultimii doi ani la Paris. Foarte respectat.
Ministri
N. Golescu. Frate cu Stefan. in cazul unei noi alegan i de domn, acest
om are mari sanse de succes. Sc bucur de o hula reputatie.
I. Cjimpineanu. Cunoscut.
I. Voinescu II. Un talerttat scriitor. De mare prestigiu printre com-
patriotii
C. N. Filipescu. O persoanl nesigur. Cu inclinar spre intrigi.
I. alobescu. A detinut postul de comandaut secund al rn.iIiiei in ultitnii
cinci ani. Un ostas vechi in s-rviciul Rusiei. Until din cei cinci 15.sati
aici de c5.tre plenipotentiarul rus, in 1834. RomIn de nastere.
Aga Politiei. Mrgelrit Moisanu. Negustor. Supus austriac.
Cind am expediat ultima mea scrisoare, nu am avut timpul s5. parcurg
cu atentie proclamatia din care v-am trimis extrase. Este acolo un paragraf
de mare importanta pentru mine ca sIt atrag atentia Excelentei Voastre
asupra lui. Y1 anexez aici In traducere sub lit. D.6
Chiar acum am auzit ca ceremonia de la Catedral4 a luat sfirsit. Orasul
este in perfect5. ordine.
Anexez de asemenea o traducere a actului de abdicare a printului Bi-
bescu (lit. E).6
Am onoarea etc.
Robert G. Colquhoun
Textul en g lez
Nr. 21. Bucharest 27th June 1848
My Lord,
By last post I communicated to Your Lordship the events which have
recently taken place here.
The morning of 25th passed off very quietly. The organization of the
National Guard proceeded, and the public were waiting with anxiety the
566
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
arrival of the forces from Little 'Wallachia and Ploiesti ; there was a feeling
of alarm expresscd among the boiars and merchants, lest those peasants
arriving in masses might be tempted to plunder, and representations on
the subject were made to the interim Home minister, w here upon a message
was sent off to the leaders, requiring them to explain to the peasantry
that matters having succeeded so fully here, their presence was unne-
cessary, and they were to be paid and begged to return to their districts,
where the pressing duties of agriculture called them. The leaders were
ordered to repair in all haste to Bucharest.
On the morning of the 25th Mr Kotzebue, the Russian Consul, sent to
the Prince the annexed act of protestl, which was transmitted to the
members of the Government. Mr Kotzebue subsequently left the town for
Moldavia. At Focani, the frontier, he was arrested by the Prefect, but
on his representation, was allovv-ed to proceed. He on taking leave of the
Prefect said : "Adieu, au revoir en vingt quatre heures".
I must mention that in an interview I had with Mr Kotzebue in pre-
sence of the French Acting Agent, he said : "Arrive ce qui pourra, notre
devoir est de rester k Bucarest et de faire tout notrc possible pour le
rnaintien du bon ordre". And his colleag,ues are not a little astonished at
his departure without advising them of his intention.
During the 25th the Prince remained at home, and refused to see anyone
on the plea of ill-health ; he had given in his abdication but the hea.ds of
Affairs succeedcd in inducing him to withdraw the Act. During the night
however, and 'probably after a Conference with the Russian Consul, he
repeated his intention of resigning and applied for a passport under a
feigned name, which was granted him, and at 2 a.m. of the 26th he left
the City, accompanied by thc .Acting Aga Mr Rosetti. He left for the Tran-
sylvanian frontier, whither the Princess has already preceeded. hint. I
hope to be able to furnish Your Lordship before Post goes out with copy
of the act of abdication.
In the meantime I had received from the Interim Secretary of State
the circular of which annexed is copy Lit.B2.
By the abdication of the Hospodar matters had now become very
complicated and there were not wanting secret agents who were endea-
voring to spread doubt and dissension among the people, as to the inten-
tions of those at the head of affairs.
At 12 o'clock of the 26th the BoTars were summoned to the Metropolitan
Archbishop's Residence, and as soon as they were assembled, His Emi-
nence having blessed the National Colours and the Enterprise, the announ-
cement was made of the abdication of the Prince ; and the necessity urged
for instituting a Provisional Government till orders could arrive from Cons-
tantinople. The result was the nomination of persons whose names Your
Lordship will find later annexed. The whole of the Bolaz-s took the oath to
the Constitution, and it is but pure justice to say that everything passed
off znost quietly.
56.7
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Immediately on leaving the Metropolitan, a deputation consisting of Mr
George Philipesko, Bash (Senior) Bo'far, Mr Voinesko and Mr Rosetti
called on me. After relating circumstances as they had taken place, Mr
Voinesko said, they had been deputed to wait on me to expres the hopo
that I would be present this morning at a solemn religious ceremony
which was to take place at the Cathedral. I replied that they were
fully aware how deep an interest I had ever felt in everything that
concerned the welfare of the Province ; that my opinions as to their
position with regard to the Sovereign Court, were also well known ; that
what had taken place recently had been of a nature so unexpected,
that I had applied for instructions from Constantinople, and that
without further comment or expression of any opinion of my own, I must
awa.it instructions as to the line of conduct I have to pursue.
I of course abstained from being present this morning at the ceremony.
I received this morning advice of the nomination of the Provisional
Government communicated to me by the note annexed Lit.C3.
The composition of the Government is very mixed, and has been made
evidently with a view to calm the minds of the people, who had imagined
that men had only been changed, but that the same system of Govern-
ment would be carried on. I add a few hasty remarks on the individuals.
Jean Eliade. An active person. One of the original promoters of the re-
volutionary movement. Of no family.
Etienne Golesko. Universally beloved. He has filled several offices un-
der both Prince Ghyka and Bibesko. With credit. Of the first families
here.
Major Tell. Leader of the movement in Little Wallachia. He comman-
ded the Regiment at Islaz where the movement broke out.
Maghiero. One of the old Pandours of Little Wallachia. He distinguished
himself in all the engagements with thc Turks in 1828.
Skit; to. A Leipsican merchant of high credit, established here upwards
of 20 years. A British subject.
Secretaries
C. A. Rosetti. See preceeding mention of his name4.
AT. Bakesco. Recently arrived from Paris. Author of a history of
Dacia.
A. G. Golesko. Civil engineer.
C. Bratiano. Formerly in the Wallachian Artillery, but has passed the
last two years in Paris. Very highly esteemed.
Ministers :
N.Golesko. Brother of Etienne. In the event of a new election for Hos-
podar this person has great chance of success. He enjoys a high reputation.
Campiniano. Already known.
J. Voynesko II. A clever writer. In high repute among his country-
men.
C. N. Philipesko. An unsafe person. Of an intrig,uing disposition.
568
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
I. Odobesko. He held the office of Acting Commander of the Militia du-
ring the last five years. Al,. old soldier in the Russian service. One of five
colonels left here by the Russian Plenipotentiary in 1834. Wallachian
by birth.
Aga of Police. Margaritu Moyshano. Merchant. An Austrian subject.
When I sent off my last letter, I had not time to peruse carefully the
Proclamation from which I forwarded extracts. There is a paragraph of
sufficient importance for me to call Your Lordship particular attention to
it, and I herewith annex it in translation. Lit.D5.
I have just learnt that the ceremony has been concluded at the Cathedral.
The town enjoys most perfect order.
Annexed is copy in translation of Prince Bibesko's Act of Abdication.
I have the honor te be etc.

Robert G. Colquhoun
P.R.O., F.O. 78/742, f. 107-112, anexele f. 113-118; Arli. SI. Buc., Microfilme Anglia, rola 19.
I. Vezi Anta 1848: I, p. 544. 2. Atsul 1848, 1, p. 556-557; in acest volum, doc. 143. Circu-
lara semnatA de N. Etalcescu, catre Consulul Britanic, p arti nr. 1047.3. Textul notei circulare es.
de Voinescu N, e publicat In Ama 1848, I, p. 565. 4. Vezi i in acest volum, supra, doc.89.
5. Vezi pasajul semnalat din Proclama/ ia de la Isla:, supra, doc. 136, p. 541 (Sub stcagurile
patriei ..."). 6. Supra, doc. 144.
56g
www.dacoromanica.ro
lunleiulie
In Transilvania
PROTESTUL NATIUNII ROMANE IN FATA

OPINIEI PUBLICE DIN INTREAGA LUME
161
UNIUNEA TR.ANSILVANIE1 CU UNGARiA PROCLAMAT.I. SAMAVOLNIC I
7iva de 29 Mai 1848, zi importanti p-ntru Transilvania, a intrat deja

in istorie. Este necesar ca aceast zi i monstruozitatea ei si fie cunos-
cute de toate natiunile sub ad-viratul i golul lor aspect.
Aceasti zi, care ar fi trebuit si sirbitoreasc impicarea, intelegerea si
17/29 Mai
sirutul fritesc, dovedeste Inca o dati lumii cum slut batjocoriti fiii lui
1848
Ti-ajan de care conlocuitorii Transilvaniei. n chin ciad, doui treimi
zi care din locuitori, adinc jigniti, uitind toate nedreptitile i ocarele p3 care
ar fi trebuit le i le-au adus cealalti treime de popula.tie au voit si arate lumii
sd sarbitoreascl ei sint mireti nu numai in a ribda, ci si in a ierta ; c. rominii inteleg pria-
it-ilia futre cipiul fundamental al umanititiifraternitatea si sint dispusi si admiti
nalionalitAli c ultragiile suferite trebuie atribuite numai neintelegerii blestematelor
timpuri trecute ; in acea clipi., zic, rominilor acestor cetiteni ru tra-
tati, care se indeletnicesc cu pricepre cc agricultura, cresterea vitelor
mineritul, deci cuprincipalele surge de buni stare ale acestei tiri, li S3
ripeste cel mai sfint dintrc dr3pturi, nationalitatea. Acolo unde rorninul,
fiind in majoritate, avea dr3ptul si se pronunte hotirit, el s-a rugat ; el n-a
3 15 Mai vnit si nesocoteasci sfintenia drepturilor omului, libe.rtatea i egalitatea,
la Blaj ci a vrut si se sfituiasci friteste cu concetitenii sii desp:.e cele buce si
cererile rele din tara sa.
natiunii Auziti acum, voi na.tiuni de once limbi ati fi, si uimiti-vi cum au fost
romlne violate drepturile omului !
La 15 Mai, sub albastrul boltii ceresti, in vizul lurnii, ridicial. mina, spre
cer, rominul a jurat ci va resp3cta cc sfintenie nestirbiti cel mii sfiat
lucre ce poate da omul omului: dragostea de aproap3le slu chezlsia
libertitii, egalititii i fritietitii si, ca zid de apurare a acestor comori,
fidelitatea fata de principle lor Ferdinand si familia sa.
Flacira s-a iniltat putcrnic in pi-ptul rominului si intocmai ca aurul
care tisneste pir din do-goarea fli-Arilor si s3 solidifici curitat d3 zgari
nu mai putin au fuzionat fiii lui Traian latr-un singar tot, intr-o nititine d3
nedespirtit, si ridicind capul rorn Intl s-a pro :lamat ce gravitate si damai-
570 _
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
tate o natiune indivizibill. in aceastA calitate, natiunea intreagl a pretins
ca natiunile conlocuitoare din Transilvania sa o recunoasc drept sorl a
lor i s se sfiltuiascl impreunA pentru a lua hotAriri, ca parte integrant5.,
Ja toate problcmele ca urrnau s5, fie dezbAtute in Dieta de la 29 mai.
Dac5. Ins celelalte trei natiuni ar lua hotAriri f5x participarea natiunii ro-
m5ne, ea va protesta solemn in contra valabilitAtii acestora.
Acest deziderat, redactat in formA de petitie, a urmat s fie prezentat
In Diet& de cAtre o deputatie a natiunii romane. Rapoartele din Transil-
vania nu spun nimic clacl aceastA probleml s-ar fi dezbItut in ;
este posibil c5. StArile nu au considerat vrednic de a fi luatA in seam& D, rlararca

cererea inaintatA de un milion i jumAtate de oameni ; in once caz uniunea uniunii
Transilvaniei, proclamatA impotriva oricArui drcpt al omului, este lipsitA de impotriva
valabilitate, iar tribunalele intregii lumi trebuie s5. recunoascA indreptAti- oricArui
rea protestului roir5n. CA unii romAni prezcnti la Diet au votat uniunea., drept al
ba chiar au binecuvintat-o fi pe ea fi pc sprijinitorii ei, aceasta nu poate omului
constitui o linie cAlAuzitoare pentru vointa Intregii natiuni romAne cAci
nuirai teama sau alte indemnuri necurate i-au fAcut pc aceftia s5, se abatA
de la datorie, misiunea lor mArginindu-se numai la predarea solemnA a
dezideratului legitirn al natiunii romane, al acelui deziderat care trebuia
sA dubleze pulsatiile inimii natiunilor surori pentru libertate, dreptate
egalitate.
AceastA dorint n-a fost indeplinitA : uniunea a fost proclamatl fAr
asentimentul natiunii romAne i actul proclamArii a fost trimis prin tafet5.
MajestAtii sale la Innsbruck pentru sanctionare. Dar la Innsbruck afteapt
o deputAtie romnArezolvarea, din partea principelui nostru, a unei petitii
Ja fe! formulatl. In care petitie rom5nii spell cu credintA nestrAmutatA c5.
tata Ferdinand, care ocrotefte pc toti copiii sai cu aceeafi dragoste, nu va Lovitura
accepta, ba chiar nu va tolera ca In epoca actiunilor libere, legale, s se dat
dea o lovitur de gratie Intr-un mod barbar fi revoltAtor drepturilor nationa I iunii
nale ale neamului rominesc. Voi insl, frati din Ungaria, frati de toate rom:Ine
nationalitAtile, credeti voi oare c5. fiii Corvinilor care In timpul g,relelor
lupte an stat ca stavile neclintite, Sn.fruntInd cu tArie de stina atacurile
valurilor barbare, c5, fiii Corvinilor, de a cAror vitejie s-au izbit in acele
vremuri, cind bunurile i singele vostru, sotiile i copiii voftri, ba chiar
gindurile voastre erau in pri rnejdie de a fi incItufate, de a aror vitejie fi
rezistentl, repet, s-au lovit barbarii, crecleti voi oare cit acefti bArbati, a
cAror vointA e tare ca diamantul i curatl ca aurul, vor aduce singe cald
fAr ca vointa lor sl fi fost ascultat5.? Nu v5. amAgiti ; puteti intoarce
busola cum voiti, magnetul popoarelor nationalitatea I i pAstreazA lagnetu;
In veci directia. Ginditi-v1 cit este de SnAltAtor, eft este de frumos fi mAret popoarclor
faci prieteni din 14 sute de mii de o amcni, ca LArbati liberi ; in schimb nal ionalitatea
cit ar fi de potrivnic umanitAtii, care vAinnobileazA pe voi, sl-i incAtufati
pe acefti barbati. LepAclati-v5. de acest gind, inlAturati-1, el vit necinstefte,
necinstefte libertatea, necinstefte umanitatea. Spuneti confratilor mei din
571
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMA-NI
Dacia, ca voi voiti s, v uniti cu ei n,umai atunci and vointa lor libera
sfinta consimte acest lucru.
8 iunie 848
Textul german
DIE GEWALTSAM AUSGESPROCHENE UNION SIEBENBURGENS MIT UNGARN
Der fr Siebenbrgen wichtige Tag, der 29. Mai 1848 gehrt schon
der Geschichte an. Es ist nothwendig, dass dieser Tag und dessen Missge-
burt zur Anschauung fiir alle Nationen in seiner wahren, nackten Gestalt
dastehe.
Dieser Tag, der das Ausshnungsfest, den Handschlag, den Bruderkuss
zur Feier haben sollte, erschien, um der Welt noch einmal zu zeigen, wie
die Sane Trajans von den Mitbewohnern Transsilva.niens verhhnt wer
den. In dem Augenblicke, wo zwei Drittheile der schwergekrankten Ein-
wohner, alles ihnen von dem andern D:ittheile zugefagte Unrecht und
Schmach vergessend der Welt zeigen wollten, dass sie nicht allein im Dul-
den, sondern auch im Verzeihen gross seien ; dass die Romanen das Haupt-
prinzip der Humanitat, Brilderlichkeit verstehen, und sie gerne es zugeben,
dass die erlittene Schmach rein dem Unverstande der vergangenen, finch-
wiirdigen Zeiten zuzuschreiben sei ; in dem Augenblick-e sage ich, wird den
Romanen, diesen schlecht behandelten Brgern, die den Ackerbau, Vieh-
zucht und Bergbau, somit die Hauptquellen des Wohlseins in diesem
Lando mit vieler Einsicht betrieben, das heiligste der Rechte die Natio-
nalitat vorenthalten. Der Romane bat dort, wo er .als Mehrzahl sich ent-
schieden aussprechen durfte ; er wollte nicht die Heiligkeit der Menschen-
rechte die Freiheit und Gleichheit, verletzen, wollte Ober das Wohl
und Wch' seines Landes mit seinen Mitiofirgem brderlich sich besprechen.
Hrt nun Nationen, welcher Zunge ihr auch seid, und staunet- fiber die
verletzten Menschenrechte I
Am, 15. Mai unter blauem Himmelgezelte, m Angesichte der Wen;
die Hand zn Gott erhebend beschwor der Romane das Heiligste, was Menscli
dem Menschen geben kann die Liebe zu seinem Mitmenschen auf
welcher Grundlage er die Freiheit, Gleichheit und Brrder1ichkeit,.nnd als
Schutzwehr dieser Kleinodien die Treue zu seinem Frsten Ferdinand
und de.ssen Familie unverletzbar heilig zu halten gelobte. -
Hoch loderte die Flamme in der Romanen-Brust, gleich wie das Gold
im Brennpunkte der Flamme sich jeder Schlacke entledigend, als, reiner
Kern dasteht, nicht Minder standen Trajans Shne verschmolzen in einern
Kern, in eine unzertrennbare Nation Und sein Haupt emporhebend mit
Ernst und Wrirde proklamirte sieh der Romane zu eineiuntheilbaren 'sra-
tion ; als solche forderte nun die ganze Nation" die Mitnatinen
gens auf, sie als ihre Schwesteranzuerkennen und die' Beraibiingen Tiber
alle Gegenstande bei dem am 29. Mai# abzuhaltenden Landtage im Einven-
standnisse mit ihr als vlligenden Theil .zu pflegen ; sollten jedeoh die
572
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
3 Nationen ohne der romanischen Nation Beschlsse fassen, legte sie dic
feierlichste Einsprache gegen deren Giltigkcit. Diese Aufforderung in
der Form eines Gesuches sollte eine Deputation aus der romanischen .Nation
den Landst5.nden tiberbringen. Ob die Verhandlung dieses Gegenstandes
beim La.ndtage geschah schwiegen die Berichte aus Siebenbiirgen, m-
glich : dass die Landstnde das Gesuch von anderthalb Million NIenschen
keincr Ve.rhandlung wrdig hielten, in jedem Falle ist die gegen alle Men-
schenrechte ausgesprochene Union Siebenbrgens ungltig und somit
der gernachten Einsprachc der romanischen Nation vor dem Tribunale
der ganz-n Welt das Rccht zuerkannt werden muss, dass einigc beim Land-
tage anwesende Romanen der Union die Hand reichten, ja dieselbe und
deren Frsprecher segneten, kann dem gesammten Romanischen National-
willen keine Richtung geben, und nur Furcht oder andere unlautere Gefhle
mgen diebelben pflichtvergessen gemacht haben, ihre Sendung war einzig
und allein die feierliche Uebergabe des rechtlichenWunsches der romanischen
Nation, jenes Wunsches, der den Pulsschlag der Schwesternationen fr
Recht, reiheit und Gleichheit verdoppeln sollte ! !
Dicier Wunsch wurde nicht erfilllt, die Union wurde ohne Einfluss der
romanischen Nation ausgesprochen, und mit Ei/boten zur Sanktion an
S inc. Majestt nach Innsbruck abgesendet. Doch in Innsbruck harret
eine romanische Deputation auf die Erledigung gleichfrmiger Bitte von
unser m Frsten, von wo die Romanen mit treuer Zuversicht hoffen, dass
Vater Ferdinand, der seine Kinder, mit gleicher Liebe schirmt, es nicht
zugeben, ja nicht dulden wird, dass in den Zeiten des rechtlich freien
Wirken, dem Vlkerrechte der romanischen Nation auf eine emprend bar-
barische Weise der Todesstoss versetzt werde. Ihr aber Brilder des Un-
garlandes, Briider aller Nationalitten, glaubet ihr ? dass die Stihne der Cor-
vinen, die in den Zeiten der schweren Kmpfe als unzerstrbare airtime wi-
der die Anlii.ufe der barbarischen Wogen felsenfest standen, an deren Muth
in jenen Zeiten, wo man Euer Gut und Blut, Euer Weib und Kinder, ja
Eure Gedanken fesseln wollte, an deren Muth und Ausdauer, sage ich, die
Barbaren abprallten, glaubt Ihr, dass die Minner, deren Wille fest w ie
Diamant und rein wie Gold ist, ohne ihn gehrt zu haben, euch warmes
Blut zuf iihren werden ? Tuscht Euch nicht, Ihr mget den Compass dreben ,
wie Ihr wollt, der Vlker-Magnet die Nationalit5.t, behlt ewig seine
Richtung. Gedenket, wie erhaben, wie scha und gross es sci, 14 hun-
derttausend Menschen als freie Mnner sich anzufreundcn, dagegen in welch'
einem Widerspruch mit der Humanitt, die Each so edel macht, es stnde
diese IL-inner Each anzuketten. Fort mit dem Gedanken, stosst ihn weg, er
schandet Euch, er schnd-t die Freiheit, er schndet die Humanitt .Saget
meinen Mitbrdern aus Dazien, Ihr wollet Euch mit Ihnen nur dann ver-
binden -ds dies ihr freier, ihr h Wille es zusag,t.
8J6 848
573
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Textil! german B.A.R. ms. rom. 970, I. 91-93v. (copie mssi) dupil ,,Wiener Zeitung", 10
iunie1848 ;reprodus i de G. Baril iu in Parti akse din istoria Transilvaniei, II, Sibiiu, 1890, p.755
757 sub titlul: Ziarul oficiale al monarchiei Wiener Zeitung" din 10 iuniu 1848 descrie modul
vioknt Cu care s-a votat gi proclamat uniuma Transittaniei cu Ungaria.
I. Acest protest a fost reprodus, in traducere maghiarl, in KOzlny" Magyarorsz. bivatalos

lap (Pesta, ur. 7, 15 iunie 184b) Cu urmatoarea precizare, la Inceput :
Un delegat al deputafiei romane din Ardeal, Moldearan, publicd, in foaia oficiald din Viena o
provocare, ce este un demn adaos al adundrii de la Btaj. Cuprinsul intregii provocdri este urmd.
/era/. Tex tul maghia r: Egy erddly olah ktildttsgi kovet, Moldovan, a bc,csi hivatalos
lapban felszlitst k5zol, melly a balizsfalvi gynlsnek nalt6 melldklete. A felczlits
egsz terjedelmben kvetkez6".
Autorul indicat mai sus este Dimitrie Moldova n, secretarul deputaliei
delegati de Adunarea de la Blaj a prezenta impiratului protestul naliunii romAne impotriva
uniunii Cu Ungaria.
DIZOLVAREA" COMITETULLTI ROMAN I...

VA.R SAREA DE SINGE
DE LA MIHALT SI COLAR
162
G. B...1 RIT, CAUZA MIHALTULUI
caliza singeroasa are in ochii nostri insemnatate istorica, pen-

Aceasta
tru ca, desi numarul celor omoriti prin puscaturele soldatilor sacui fu
Accast5 numai de vreo 12 si al celor raniti vreo 9, totusi, intimplindu-se aceasth
nenorocire nenorocire putin dula congresul national de la Blaj si indata de la Incepu-
tul dietei deschise in 29 mai, 1u5, un caracter atit de national pe cit putea
sa iea oricare eveniment mai grandios.
In zilele acestea vedem d. se publica o dechieraciune dezvinovatitoare
In privinta soldatilor sacui cari fusesera la Collar si la Mihalt, subscris5. de
toti patru comisariicercetatori, data din Aiud 21 iunie a.c. ; prin aceeasi
incearca totdeodata refruntareal plinsorii asternuta de catre Comitetul
roznan la comanda generala ostaseasca si la guberniul transilvan. Publicul
intreg si noilnsine citiam acel estract de protocol cu toata. luarea-aminte ;
recunoscuram ca unele puncte sau, mai bine, numai impregiurari atinse de
comitet fusera fals aratate, care insb. nicidecum nu e vina comitetului, caci
Cine el le asternu asa cum le primi reportate indata dupa spaima dintii.
au trimis capul lucrului la cauza aceasta se cuprinde in intrebarea. : cine au trimis pe
pe soldalii soldatii slcui la Collar si la Mihalt.?
Aceasta ne-o dezleaga in termini Cu totul categorici consistoriul neunit
din Sibiu in circulariul sau din Sibiu 6 iunie c.n. nr. 279, intru care, in
urmarea stirei luate de la guberniu, zice catre protopopi 1i preoti : Trista
intimplare din Mihalt si Collar au bagat frica si cutremur in tot sufletul
de roman ; deci spre domolirea celor inspaimintati, noi, cei ce entera mai
574
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
bine instill-44i de curgerea lucrului, v facem de stire c uciderile in zilele
.acestea la pomenitele sate nu s-au facut nici din poru.nca, nici cu vtirea
In. Cr. guberniu sau a altei oarecari dregatorii, ci numai din oarecare nein-
telegere, pentru care s-au i rinduit de la In. cr. guberniu o investigafie
strinsa, dupa, care cei vinovafi negrevit vor fi supusi la dreapta pedeapsa."
Avadar, gubemiul nicidecum nu demandase esirea in esecufie a sacuilor
la Collar vi Mihalf. De aci incolo se stie c in patria noastr dupa legi
n-are nimini dreptul a scoate in puterea sa esecufii ostasevti vi Inca tocma
(le 240 armafi.
incit pentru Comitetul roman iata, dechiaraciunea d-lui S. Barnuf Protestul
data. Comisiunii guberniaIe din Sibiu : in numele
Infelegind Comitetul asezat de nafiunea romana cum c s-ar fi rinduit Comitetului
comisan i in cauza mihalfenilor vi cum c esmisii2 comisan i ar pofti ca romln
v. presidentele vi un membru al comitetului s meargA la Mihalf, comitetul
ca pus de nafiunea romana., la intimplare eind n-ar fi desfacut, s-ar afla
indatorat a se declara nemulfumit cu esnii1i comisan i din cauza ca intre
comisan i nu se afla rinduifi i romani (vi Inca dezinteresafi, cu cari sa fie
satenii din Mihalf i alfi nafionalisti romani ameninfafi prin
acea tritimplare infioratoare), dup cum cerea firea causei i dup cum au
cerut i comitetul, i asa aceasta comisiune nu se poate socoti fara. numai Guberniul
ca o comisiune a unei parfi ; a doua : Inalfatul reg. guberniu, dizolvind a dizolvat
comitetul, 1-au inpedecat ca sa nu poat lucra nimic; avadara, in spefie, Comitetul
ca sa nu se poat sfatui i raspunde mai incolo nimic nici in cauza romAn
tenilor i incit adeca ar fi datori altmintrelea a ra.spunde.

Laudafii comisariesmivi, stind ling& In[altul] decret gubemial dizolva-
toriu de comitet, nu pot sa, stea fafit' la Mihalf nici comitetul, care dupa
decret nu esista., i nici nutnifii doi membri ai comitetului, cari. cu, sub-
scrierile lor nu pre sine, ci numai pre comitetul I-au reprezentat, i chip&
decret inceand comitetul cu tofi membrii si, nici aceia nu mai slut In-
datorafi a raspunde Pentru lucrarile comitetului pin& nu vor fi de fat&
tofi membrii comitetului txi a lor cualitate, cari au conlucrat la acea
tare impreuna cu mihatfenii 1 ea ceilalfi care au facut relfiune comitetu-
lui; inpreuna cu ceilalfi romani deputafi ai na.fiunei romane, cari in mimar
InsemnAtor au avtemut la In. General-comando-prezidiu rugamintea in
cauza mihalfenilor.
Aceast dechiaraciune..o face comitetul .combinind pofta comisarilor Judecata
Cu In. decret dizolvatoriu de comitet, i ca reprezentanti ai natiunii ro- nu poate
mane, se simt indatorafi a protesta in contra once judecafi asupra mihal- fi legiuiti
tenilor sau a altora in asemenea cauze nafionale, declarind sarbatoreste far de
inainte a toat tara cum el, precum nu poate fi legiuit comisiunea cerca- conjudeatori
-Ware fara de comisan i romani dezinteresafi, ava nici judecata legiuita nu se romanil
poate face fkrA de conjudeatori romani in aceasta cauza a milialfenilor
a altora asemenea.
Simi on Barnuf"
515
www.dacoromanica.ro
1.848 LA ROM gls1I
Scrisoarca O scrisoare a d-lui Barnut, alliturat linga dechiaraciunea de sus, mai

lui poate informa pe doritorii de a cunoaste adevarul in cauza aceasta i dcspre
S. Blmulin urmatoarele
Doi oameni de la Mihalt venir simbata. in 6 iunie i se plinsera numai
despre cele intimplate joi in 4, cind satul protest asupra intrarii soldati-
lor, cerindu-si 15 zile (cum recunoaste i protocolul comisiunii guberniale).
In urmatoarea zi dimineata veni arhivariul Gerendi, profesorul Kerekes
Niculae Murasanu ca trimisi sarepoarte la Comitet despre caderea
ceara asecurare pentru acel finut. .Noi toti citi eram de fag
atunci nu numai am auzit cu Intristare acel caz infiorator, ci am si dat crc-
zamint referitor el acel caz s-a Intimplat In adevar : pentru aceea, precum
stiti, au si facut comitetul rugaminte catre in. General-comando-prezidiu
ca s revoace pe sacui si s se trimit alti militari unde va fi lips& de ese-
cutiune ; s se faca. stire Maiestatii Sale despre aceasta. Intimplare i sa se
In loc de
apere natiunea de asemenea napastuiri ; s-a dat nigaminte i catre in.
o comi.iune
guberniu ca sii trimita cercetare mista, In care sii fie i romani, la care
comitetul li i presemnase pe d-nii Man i Dunca concepisti. Acum vcdem
mixta
a la Mihalt s-au trimis tot feliul de comisan, nurnai romfini nu.
Dupa ce am scris numita dechiaraciune, am capatat gazetele, unde
galeria dietei ameninta moarte membrilor comitetului. Aceasta o combina-
ram cu tirile omogene capatate de la Cluj In epistole, Cu Intimplarea celor
doi negutatori nevinovati de la Pesta semnati la nr. 57 al lui Sieb. Botte"
domnii (cum si cu puscatura asupra deputatului Schmidt de la Sibiu clnd trecca pe
numpsc la Migrad), i bigind de sama. la Inversunarea ungurilor asupra noastra,
r8sculAtor1 pe nu ne-am putut resolvi a merge la Mihalt, cad comisiunea nu ne poate da
romAni ..." nici o garantie pentru securitatea personaba. Domnii numesc rasculatori
PC rom5.ni numai pentru c Ii apari libertatea cu cuvIntul. Scl. cl."*
*R e d. : Am Impartasi scrisoarea tntreag dacii n-am fi amerinta.ti *i
noi pe tot minutul ; peste aceasta credeti, domnilor i fratilor, c apararile
noastre, Inca pe atlt de bine scrise In carti i jurnale romine i adresate altor
natiuni, ajuta, nimic, din acea prea simpl pricini caci strainii nu citesc
Nevoia de romne fie, precum si de ai nostri prea putini citesc in limbele lor. Daca
a ne face voim a ne Intelege cu compatriotii nostri de alte natii sicu strainii, se cere
cunoscuti nesmintit ca sii scriem apologii in limbele lor, cum si ei In a noastra. Asa
facura ungurii in certele lar Cu nemtii, asa nemtii cu fra.ntozii. Moldavo-
tomnii, pina nu Incepura a tipari lucruri nationaie frantozeste, era cu totul
necunoscuti. in Vas. Ujsg" din 2 iulie se ivi o aparare a rominilor ;
citi o citira, toti Ii deresera opiniile. Kolosv. Hir.", din 9 iulie, Inca ar
trebui refrunt at.
Foaie pentru minte", XI, 1845, nr. 27, 5 iulie, P. 212-214,
II I. Respingerea. 2. Trimisii.
515
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
SLU JBELE DOMNE$TI, TAXILE, DE JMELE
5 I ALTE DANII URBARIALE
S-AU iNCETAT... DE LA 7/19 IUNIE
163
PRENST1INTARE
7237
1848
U. 243
hotkirea Obstestii Adunki (Dietii) din a 6-a zi a lunii curgAtoare,

Prin
slujbele domnesti, taxile, dejmele i alte danii urbariale s-au Incetat,
terminul a incetkii acestia s-au pus Duminica Sfintii Treime (duminica
Intie dupe rusalii), adecA a 19-a zi a lunii lui iunie a anului curgAtoriu.
Acest articul de lege, spre Intkire trimitindu-se, s-au asternut Inaintea Prea-
Induratului nostril domn si crai, si dupe ce fraltia Sa o asemine lege In
privinta Terii Unguresti nu de malt au IntArit, nice o indoiall ieste cum
cl ceva aseminca va Implini credinciosilor sei supusi din Transilvania ;
asadarA cea mai sfintA i neincunjuratl a fiesteckuia fostului pin& acuma
iobaj i jeler ardclenesc, iarA acuma slobodului ceatan, deregAtorie este
ca pretuind si cu multemitl cunoscInd aceeasi frumoasA jertfA care, dupe
pilda Terii Unguresti, i domnii pimintesti din Ardeal, din simtire curat
car& fostii sei iobaji frAtascl dragoste, a aduce n-au !nth-
ziat ; cu atita mai gata a fi, spre Inplinirea tuturor datoriilor sale, In pri-
vinta stApInirii, a patrii si a fiestecAruia cetAtan, Ilcuitori deosebi, mai
cu saml fcrindu-se de aceiasi smintitAl pArere, cum cA acuma dupe ce au
cistigat acest mare dar, ar avea drept mai mult i doarl i aceia ce ieste
a altuia a pofti, cu puterea a cuprinde, i a-si insusi ; tucma asa sfIntA
nevAtAmatii rAmIne si de aci Inainte proprictatea domnilor plinIntesti
In privinta curtilors, a locurilor de curte, pAmInturilor, a pAdurilor si a
altor legiuite folosuri, precum neIndoitA este proprietatea mosiilor i pAmln-
turilor a fostului pinA acuma iobaj, iar acuma slobodului cetAtan. Toti
aceia cari Impotriva bunului altuia s-ar scula, locuri sau plisuni de obste
ar cuprinde, i cari ar IndrAzni la ceva aseminea pe altii a-i povAtui, san
Insusi in nescari kaki ca aceste parte a Ilia, cari s-ar Impotrivi octr-
muirii sau tistiilors, dupe asprimea legii IndatA i neat:drat se vor pedepsi.
Datoria i neapArata vointA a crAiescului guberniu este, once de astfeli
inderevnice4 i Impotrivitoare fapte, vie acele ori din ce parte, cu strAjni-
cie a le Infrina, i todeodatl celor plgubiti, din partea plgubitorilor deplinA
Intreagl. des [pli]gubire a mijloci.
517
40 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
S-au dat din sedinta. chesaro-crliescului Gu bernium in [a] 7-a zi a lunii lui
iunie a analui 1848 in Cluj tinuta.
Grf Teleki Jozsef m.k., gubernator
Bir o Jo zsef m.k., secretariu
BAR., F. vol. M ms. rom. 1058, f. 48 (ieri cu ortografie maghiarA),
1. Gre;it. 2. Casiele, cursi nobiliare. 3. Autoritaii. 4. IndAratnice.
AVRAM IANCU I COINIITETUL NATIONAL

DIN SIBIU. MOTII SI PADURILE LOR
164
CONSIL1ERUL $1 ADMINISTRATORUL DOMENULOR ZLATNA, NEMEGYEI,
CATRE V/CE-PRESEDINTELE TEZAURAR1ATULU/
Proa stimate Damnule Conte, vice-presedinte al Tezaurariatului 1

urmare la respectuosul ineu raport nr. 6 1 din 16 ale lunii trecute si
Caconform inaltei dispozitii nr. 817 din 13 ale lunii trecute, inapoiat dia
vizita flcut5. pe domeniile de mijloc si de sus, raportez firl intirziere urrn5.-
toarele
La Cimpeni am avut ocazia sl m5. coming cl, pe domeniul de acolo
Cu o suprafatil de peste 20 inile parate spiritele supusilor (Untertha-
nen)1 sint foarte iritate si c5. aceiasi supusi sInt Intr-atit de devotati unui
tinlr de doulzeci si doi de ani, nesocotit si flrl experientS, altfel Ina
Pe Ianeu, indrlznet, numit Avram Iancu fost practicant la Tezaurariat si f iu al
poperia jud-lui domenial din Vidra de Sus, Alexandra Iancu 'nett Indemnul lui
ti urmeaza este urmat flrl sovlire ; si astfel se vede cl nu este f5x5. temei groaza ca
fail sovsire de moarte a oficialitAtilor regale de acolo si a pretorului Bisztray, si chiar
a mai nriltora diatre supusii bine Instlriti.
Mi-am dat seama curind el tocmai prin acest thilr pu team face asupra
supusilor impresia doritl. Am apelat deci la el Inaintea tuturor si numai lui
li datorez faptul cl multimea de 2-300 de supusi care la chemarea mea
s-au strIns din toate satele domeniului de sus m-a ascultat cu respect
si a flgaduit cel putin s5. tinl seama de Indemnurile mele de a 1nceta de-
sele delicte silvice comiSe, ce-i drept, nu de sate Intregi si Cu forta, ci In
grupuri, si de care pAclurarii nu numai cl nu tndrlznesc s5. se apere. dar
nici nu Indaznesc s5. denunte pe flptuitori, amenintati f iind cu moartea ;
sA presteze slujbele ce datoreaz5. domeniului si sl astepte in liniste momentul
pinl ciad se va decide despre soarta lor viitoare, conform ordinului Inaltu-
lui implrat, care le-a fost anume adus la cunostintl ; cici In caz contrar,
soldatii secui ar trebui A fie trimisi acolo, iar ci impreunl cu conducAtorii
lor ar trebui sl fie supusi pedepsei cuvenite. UrmArile vor arlta dac5.-si
vor tine sau nu promisiunca. Totusi eu nu ml astept la un rezultat bun.
578
www.dacoromanica.ro
IL REVOLUTIA
Conducatorul amintitilor iobagi a stat tin-1p de trei zile, aproape fr Mojii cer
intrerupere, alaturi de mine. Rezultatul conversatiei mele cu dinsul e unna.- pAduriIe lor
torul : proprietatea acestor paduri regale el a promis-o supusilor, care ar
fi spus c nu au nevoie de libertate, ci de paduriile crliesti, i i-a cistigat
pentru sine in chipul acesta. El insusi mi-a declarat sincer si de-a dreptul,
ca nici 8 regimente nu ar fi in stare O. tina rinduiala intre supusii de pe
domeniul de sus, cum o tine el singur. Are In Cimpeni citiva oameni care-I
ajuta, are legaturi cu preotul Balint din Rosia Montanacare si el a agi-
tat spiritele valahilor din imprejurimea Abrudului si a bagat groaza In Iancu
locuitorii de acolo. Far sa vrea, singur a marturisit ca nu actioneaza. din Comitetul
initiativa proprie cu poporul sau cum numeste dinsul pe supusii dc pe din Sibiu
domeniul de sus ci dupa instructiile unui cornitet care isi are sediul in nu prime-c
Sibiu. S-a tradat de asemenea ca nici lui, nici comitetulului din Sibiu uniunea
nu-i convine uniunea si ca, dac nu as fi venit la Cimpeni, el s-ar fi
aflat deja In drum spre Sibiu pentru a ccre alte instructiuni. Cind m-am
Intors de la Cimpeni, 1-am Intilnit de fapt pe drum, insotit de trei va-
lahi inarmati. A caractcrizat pe un anume Barnutiu drept un om eminent,
cum si pe concipistul Dunca i pe rationistul Neme s ca indivizi remarca-
bili ai natiunii sale. Cu privire la programul propriu-zis al comitetului
valah din Sibiu, nici chiar Iancu nu stie nimic, sau poate c in aceasta pri-
vinta a fost inai putin imprudent decit obisnuia O. fie.
Daca Domnia Voastra ar binevoi Indrepte atentia spre descoperi-
rea membrilor comitetului valah din Sibiu si a planurilor acestuia, i daca Nemenei
ar obtine de la Excelenta Sa Guvernatorul Indepartarea preotului Balint propune
a tinarului Avram Iancu din aceasta regiune, acest lucru ar avea poate indepartarea
efectul dorit, intrucit altfel, chiar daca nu s-ar produce o razvratire gene- lui Iancu
totusi ar putea lesne avea lac una partial& a taranilor valahi, indusi t Balint
In eroare, de pe domeniul Zlatnei.
S-a Incercat si pe domeniul Baia de Cris atitarea supusilor. Aici, in
Zlatna si pe domeniul de jos care-i apartine, en exceptia urii fat.a de maghiari
pe care valahii o arati ici i colo, totul pare Inca In 1inite, fapt pe care
eu 11 atribui constituirii militiei cetatenesti, dupa cum am mentionat in
raportul meu nr. 55 din 11 ale lunii trecute.
In aceast militie cetateneasca s-au hiscris 289 de oameni si ea s-a
instruit de atunci foarte sirguincios, dar, deoarece numai o foarte mica
parte este echipata cu arme proprii, dizolvarea ei este apropiata. Dar
securitatea locuitorilor din Zlatna si, rnai ales, a averii fiscului in a arui
cas de bani se all adesea peste 200 000 florini, impune ca o neeesitate
urgent& mentinerea acestei militii ; i deoarcce Excelenta Sa Guvernatonil
a binevoit s intervina pentru noi, pe ling& Excelenta Sa Generalul Coman-
dant, pentru a ni se livra pustile necesare i echipament, ceea ce ni-a deter-
minat sa organizez constituirea acestei militii ; si, In sfirsit, cum situatia
s-a schimbat radical In ultimul timp, permitind inlaturarea obstacolelor
care Impiedicau predarea armelor si a echipamentului din cetatea de la
Alba-Iulia, indraznesc s rog pe Domnia Voastra cu urgent& s binevoiasca
579
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
a lua masurile necesare pentru a ni se livra, la Alba-fulia, 200 pusti de tip
mai usor, cu baionete si teci impreun cu cartusiere si curele negre, iar
pentru fiecare pusc5. cite 60 gloante de lupta, precum si o toba. Iau asupra
mea raspunderea pentru restituirea cind va fi timpul a acestor rechizite,
precum si a restului de cartuse, pe care numai in caz de nevoie le voi dis-
tribui ; lar cele ce nu vor fi restituite si nu vor fi fost consumate ma
oblig prin aceasta sa. le platesc din avutul meu propriu.
Nu-mi mai amine cleat s astept efectul sfaturilor pe care le-am dat
In dorneniul de sus si dac accsta va fi defavorabil, la prima agresiune fa-
tis a supusilor de acolo, voi face dermarsurile necesare pentru aducerea unei
companii de soldati secui, dcoarece once alta sovaire ar putea fi pri-
mejdioasa..
Cu cea mai profunda stima.,
al domniei voastre prea supus servitor,
Johann v. Nemcgyei, m. p.
administrator regal si consilier montanistic
Zlatna, 4 iunie 1898
Textul german
HOCHGEBORNER HERR GRAF

HOCHGEBIETHENDER HERR THESAURARIATS V, PRAESIDENT I
Voa nniner Visitation in der mittleren und oberen Herrschaft zurilck-

gekehrt saume ich nicht, im Nachhange meiner unterthanigen Vorstellung
vom 16ien v.M. Zahl 61 und in gehorsamer Befolgung der hohen Weisung
Eucrer Hochgeboren vom 13ten v.M. Zahl 817 folgendes einzuberichtcn.
In Topanfalva habe ich Gelegenheit gehabt mich zu fiberzeugen, dass
die Gemilther der Unterthanenl in der dortigen fiber 20 quadrat Meilen
ausgedehnten Herrschaft ungemein aufgereizt und dieselben Unterthanen
einem 22jahrigen unbesonnenen und unerfahrenen fibrigens aber kilhnern
jungen Manne, nahmens Jnk Avrm, gewesenem Thesaurariats Practi-
canten, Sohne des ober Vidraer dominal Richters Jnk Alexandru als
ihrem Anfiihrer in einem so hohen Grade ergeben sein, dass sie seinern
Winke unbedingt fo/gen, und somit die Todesangst der dortigen k. Beam-
ten, des processual Stuhlsrichters Bisztrai und mehrer der wohlhabenderen
Unterthanen selbst, nicht ohne Grund sci.
Es ist mir bald klar geworden, dass ich jenen Eindruck, den ich auf die
Gemilther der Unterthanen machen wollte, 'Mr durch diesen jungen Mann
selbst machen kaane ; ich habe mich daher vor alien anderen an ihn gewen-
det, und ich kann nur ihm allein zuschreiben, dass die, zu Folge m3iner
Aufforderung aus alien Da -fern der ob.aren I-Lrrschaft zusammen gekom-
mene Menge von 2-300 Unterthanen meine Ermahnungen von den haufi-
gen Waldexcessen, die sie zwar nicht dorfwaise gerade gewalttatig aber
580
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
doch mehre auf einmal, machen, nnd walche die Waldhtiter nicht nur
abzuwehren, sondem die Thter auch anzuzeigen aus dem Grunde nicht
wagen, wail sie mit dem Tode bedroht warden, abzustehen, die schuldi-
gen Dienste der Harrschaft zu leisten, und den Zeitpunkt bis fiber ihr
kiinftiges Schicksal entschieden warden wird, nach dem ausdrcklichen
ihnen publicirten Bafehle allerhzhst Seiner Majestt ruhig abzuwarten,
widrigens sekler Soldaten zu ihnen disponirt, und sie samt Anfiihrern der
verdienten Strafe unterzogen werden miissten ansiandig ausgehrt und
zn beherzigen wanigstens versprochen haben. Dar Erfolg wird zeigen ob
sie ihre Zusage halten warden elm nicht ? Ich hoffe indessen uichts Gates.
Der Anfiihrer der gedachten Herrschafts Unterthanen war wihrend 3
Tage fast unausgesetzt an meiner Seite; das Resultat meiner Conversa-
tion mit ihm ist folgendes. Er hat den Unterthanen, die sich geussert
haben soften, dass sie der Freiheit nicht, sondern der k. Waldungen be-
diirfen, den Basitz dieser Waldungen zugesichert und hiedurch sie sich
unterthanig gemacht ; er selbst sagte mir offen und gerade, dass 8 Regi-
menter nicht im Stande seien die Unterthanen der oberen Herrschaft so
in der Ordnung zu erhalten als er allein ; er hat in Topanfalva einige Gehil-
fen, stehet in Verbindung mit dem Verespataker Gaistlichen Balint, welcher
die G-emather der Wallachen um Abrudbinya herum gleichfalls aufgereitzt
und die Abrudbinyier ins Schrecken versetzt hat ; er hat unwillkOhrlich
selbst eingestanden, dass er nicht nach der eigenen Ansicht, sondem nach
der Weisung eines Ausschusses, welcher seinen Sitz in Hermannstadt hat,
mit seinem Volke, wie er die oba,ren i-larrschafts-Unterthanen nannte,
handle ; er hat sich auch verrathen dass ihm und dem Ausschusse in Her-
mannstadt mit der Union nicht gedient sei, und dass er, falls ich in To-
panfalva nicht eingetroffen ware, schon auf der Reise nach Hermannstadt
ware um weitere Weisungen von dort einzuholen, wohin ich ihn gelegen-
heitlich meiner Riickreise von Topanfalva, auch auf den Weg in der Be-
gleitung dreier bawaffneten Wallachen antraf. Er b.at einen gewisSen Bar-
untz far ein ausgezeichnetes Individuurn dann far vorzhgliche Individuen
seiner Nation den Concipisten Dunka und den Rationisten Nemes bezeich-
net. Was der eigentliche Plan des Harm tanstdd ter wallachischen Ausschus-
ses sei, waiss yielleicht auch, jnk selbst nicht, oder war er in dieser Be-
iehung wanigar unvorsichtig, als sonst.
Es wire vielleicht vom. erwaischten. Erfolge, warm Etter Hochgeboren
geruhen wollten Ihre Aufmarksarnkeit auf die Auffindung der Glieder des
Hermannstadter wallachischen Ausschusses und der Plh.ne desselben zu
Tichten und bef Sainer'Excellenz dem Landes Gouverneur die Entfernung
des Verespataker Gaistlichen Balint und des jungen Mannes Jink Avram
.aus der hiesigen Gagend zu erwirkan, indem schist, Wetnn auch kein allge-
mainer doch ein theilwaiser Aufstand dar irre geleiteten wallachischen
Bauern in den Zalathnier Harrichaf ten allardings leicht erfolgert kinte.
Auch in der Offenhinylar Herrschaft ist die Auf wieglung der tinter-
-thanen varsucht worden, hier in Zalathna und der dazu gah5:igen unterea
51,t
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Herrschaft scheint, ausscr cicm Hasse welchcn die Wallachcn gcgcn die
Ungarn hie und da lassen, noch alles ruhig zu sein, welchcn Unistand ich
dem in meinem Berichte Voin 11- v.11. Zahl 55 erm hnten Zusammentre-
ten der Bilrgermiliz allhicr zuschreibe.
Zu dieser Brgermiliz haben sich 289 Indix iduen gemeldet, sie hat
sich seither auf fleissigste getibt, ist aber bereits Hirer Auflsung aus dem
Grunde nahe, weil nur ein sehr kleiner Theil derselben mit eigenen Waffen
versehen ist. Da nun das Fortbestehen derselben die Sicherheit der Inwoh-
ner Zalathnas, noch mehr aber des oft auch tber 200.000 Fl.C.M. betragen-
den Aerarial Vermgens bei der hierortigen k. Administrations-Cassa ftir
dringend nothwendig macht ; nachdem ferner Seine Excellenz der Landes
Gouverneur bei Seiner Excellenz dem Cornmandirenden Generalen wegen
Ausfolgung der nthigen Gewehre und Zugehr ftlr uns sich zu verwenden
bereits geruhet haben, und ich nur auf diese Aufforderung gestOtzt das
Zusammentreten dieser Btirgermiliz veranlasst habe ; nachdem endlich
die VerhAltnisse sich in der letzteren Zeit wesentlich gcAndert, und hiedurch
die bisherigen der Ausfolgung der Gewehre und Zugehr aus der Harlsbur-
ger Festung im Wege gestandenen Hindernisse behoben sein clUrften ; so
unterfange ich mich Euer Hochgeboren dringend zu bitten, gnAdigst ver-
anlassen zu wollen, dass mir in Harlsburg 200 Gewehre leichter Gattung
mit Bajonetten und Scheiden, sammt Patrontaschen und schwarzen Rie-
rnen, dann zu einem jeden Gewehr 60 scharfe Patronen, nebst einer Trommel
ausgefolgt werden ; ftr die seinerzeitige ROckstellung dieser Requisiten und
so auch des Restes der Patronen, welche ich nur im Nothfalle austheilen
wfirde, und wenn sie sonst nicht ausgefolgt werden sollten in so weit sie
verbraucht werden aus Eigenem zu bezahlen mich hiemit verpflichte w ill
ich verantwortliche bleiben.
Uebrigens werde ich den Erfolg meiner Ermahnungen in der berm
Herrschaft abwarten, wenn aber dieser ungtnstig sein wird, bei der ersten
offenen Gewalthatigkeit der dortigen Unterthanen wegen dahie Beord-
nung einer Compagnie Seckler Soldaten die nthigen Schritte sogleich ma-
chen, indem dann eine jede weitere Zgerung Gefahr bringend sein knnte.
Euerer Hochgeboren mit der tiefsten

Ehrfurcht unterthAnigster Diener,
Johan v. Nemegyei as. p. k. Administrator u. Bergrath
Zalathna den 4ten Juni 1848
Arh. St. Cluj, Tezaurariatul minter 1848, ecte preridiale nr. 928. Text partial citat in S. Dra-
guntir, Aims lama, Bucure;ti, Edit. ;tiinlific3, 1965, p. 49-51,
I. Cite;te peste tot iobagi.

682
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
GUVERNUL MAGHIAR S
ELABOREZE 0 LEGE DE RECUNOA$T ERE
A NATIONALITA.TII ROMA-NILOR.
165
I.
MINISTRUL DE EXTERNE MAGHIAR, ESZTERHAZY P&L, CATRE
PRIMUL MENISTRU BATTHYANY
Innsbruck, 23 iunie 1848

iecursul prezentat astazi Majestatii Sale de catre episcopul
Vtrirnit
gr.-neunit din Transilvania, $aguna, i insotitorii W. (sub 441, Impreuna
.)2,
ca praamilostiva rezolutie a Majestatii Sale impariale si regale (sub .1!
ca observatia ca ac'easta rezalatie, pentru o mii larga linistire a romanilor,
atingeIn mod aminantit doriatale cuprinse ta recursulprezentat ; iar Majes-
tatea Si hiaevaieste a dad Indeasebica gatrarn al sgprazinte Dietei Viitoare
xin proiect de lega, menit a linisti pe ramtni, ca privire la nationalitatea
lor iscolile lor nationala. Se pare c& praatnalta rezolutie, care se va da
pablicitatii de Indatk, a ekercitat o influent/ bun% asupra petitionarilor si a
stirnit sltnpatii pantru onoratul g,uvern.
Ea, cire de daas, zile m1 simt rau, nu am Fatitt fi prezent la audienta,
dar am dit dispazitii ca praa.rn.ilostiva rezolatie orall sa, se comunice i In
saris. petitionarilor.
Textut maghia r
Innsbruck, Junius 23-kin, 1848
"Saluna, g5:6; n3m egyestilt erdlyi p2sp5:t s kisr6i. ltal Falsgnek

mai napan b3,adatt folyamadvnyt .1. alattl s CS cs. k. a. Felsgnek arra
a.dott legkegyasebb vilaszat 4/. ilitt2 man szrevtellel kaldm t, hogy
eze'n valasz, . romitiok b3vabb 111.1.5nyugtatis&ra, a z atadott folyamodva-
nyban.foglalt kvlasgai"sat rszletesen riatette, O Felsga pedig kill5a5sen
kivnni tuRt6ttatik, higy nemsetisgak s nenizati Oskolaikra nzve a
ministri a m. ltal egy-a, ro ii'aam:.say,ag,iat6 tervnyjavaslat a j5v6
.4axszgprti1s elbe .terjesztessk ; ugy,ltszik, hogy a legmagasabb vlasz,
xn3.1y azan.nal tealad6, a folYamikra j hatst gyakorlott, s
tisztelt ministeriam irnt rokanSzeavei prjesztett. ta, ki egy kt nap
ta-rosszul rierririrtgimat, as a ilintianal Ilea neat lahettem, de 1.an-
xletist teftem, hogy a legkegyesa'a'a vlasz frsban. is k5r,51.tessk
falyamadkkitr.
"P03
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
PREAINALTA REZOLUTIE ORALA LA A DOUA PETITIE A DELEGATIEI ROMANE

CONDUSA DE EPISCOPUL AOUNA
(23 iunie 189e)
Cu deosebita placere primesc asigurarea despre neclintita credinta a

supusilor mei romni din Ardealul impreunat acum cu Ungaria ; si in lega-
tura cu rezolutia mea din 11 Itinie va imprtasese c5. la propunerea minis-
"Ns tion all tatea
voastri va fi terului meu unguresc, nationalitatea voastra va fi asigurata prin o lege
speciall, si de ridicarea scoalelor nationale Inca se va purta de grije.
Coordonarea bisericei greco-ncunite cu celelalte biserici din teara, asa cum
cereti, precum i acoperirea trebuintelor voastre bisericesti iscolare din
budgetul statului, e acordata prin art, de lege 20; impartirea egall a im-
pozitelor, prin art, de lege 8; stergerea iobAgiei si a zeciuielei, prin art. de
lege 9; libertatea de presa si judecatoriile cu jurati, prin art, de lege18;
inarmarea poporala, prin art, de lege 22 al dietei maghiare din urma.
Ministerul meu maghiar va parta de grije ca plinsorile voa.stre locale sa
fie esaminate i resolvate ; ca supusii mei romni O. fie aplicati in toate
ramurile administratiei publice, in raport cu numrul i facultatile lar, tot
asa cum si eu astept de la voi sa fiti supusi coroanei mele ungare, i sa
evitati tot ce poate provoca neintelegere, pentruca numai buna intelegere
cu concetatenii vostri va poate asigura pile:361e libertatii acordate din
parten mea.
Ramin cu bunavointa i gratie regall, al vostru binevoitor Ferdinand
Versiune germani
ALLERHOCHSTER MUNDLICHER BESCHEID AUF DIE PETITION
DER ROMANISCHEN DEPUTATION LINTER ANFOHRUNG DES BISCHOFS
SCHAGUNA
den. 23. Junl, 164 8
Mit besonderem Wohlgefallen empfange Ich die Versicherung der uner-

schritterlichen Treue Meiner romanischen Untertanen in dem mit Ungarn
schon vereinigten SiebenbOrgen und eriiffne Euch im Nachklange Meines
am 11. Juni erteilten Bescheides, dass Euere Nationalitat auf den Vorschlag
Meines ungarischen Ministeriunas durch ein besonderes Gesetz gesichert
und fOr die Errichtung von Nationalschulen gesorgt werden soil. Die von
Euch gebetene Gleichstellung der griechisch nicht unirten Kirche mit den
Obrigen Landkirchen, sowie die Deckung Eucrer kirchlichen und Schulbc-
dilrfnisse auf Staatskosten sind durch den 20-ten Gesetzartikel, die gemein-
same Besteuerung durch den 8-ten, die Aufhebung der Roboten und des
Zehends durch den 9-ten, die Pressfreiheit und Geschworengerichte dutch
den I8-ten, die Volksbewaffnung durch den 22-ten Gesetzartikel des letz-
594
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
ten ungarischen Reichstages bewilligt. Mein ungarisches Ministerium wird
Sorge tragen damit Euere artlichen Klagen untersucht und erledigt. Meine
romanischen Untertanen bei allen Zweigen der tiffentlichen Administra-
tion im Verhltniss zu ihrer Zahl und Fahigkeit angestellt werden ; so wie
Ich hingegen von Euch erwarte, dass ihr Meiner ungarischen Krone treu
ergeben, alles vermciden wcrdet, was Uneinigkeit erregt, denn nur Ein-
tracht mit Eueren Mitbargern kann Euch den Genuss der von Mir verlie-
henen Freiheiten sichern, der Ich Euch mit Meiner kemiglichen Huid
und Gnade gewogen blcibe.
Ferdinand
I. Textul maghiar la Budapesta, Orszgos Levltir, Arhiva Kossuth, Nr... 409/1848; repro-
ducere dupa S. Dragomir, Studii i documente, III, p. 8.
II. Texul roznin, reprodus dupa T. V. Plclian, Cartea de aur, I, edijia a doua,
p. 370-371. Textul german la Budapesta, Orszgos Levltr, Arhiva Kossuth, Ad.
Nr. 40911848; reproducere clupl S. Dragomir, Studii 0 documente, III, P. 13, 0 Memorialui
lui5Oguna p. 133-139.
Il I. Recursul, cu data de 16 iunie 1848, e reprodus in S. Dragornir, oP. cit., p. 10 12. 2. Textul
rezolujiel este cel inclus aici sub II.
OAMENII-S AT/TATI ASUPRA

FACXTORILOR DE NEDREPTATE..."
166
AVRANI IANCU, DE LA CINIPENI, CATRE S. 13 ARNUTIU, LA SIBIU
Frate Barnutiu !
de la Sibiiu aflai suflete numai neodihnite, prin vestile sosite de Starea de
Sosind
la Mihal i prin tunderea parului si baterea romanilor la Turda de mili- spirit
tari sacui facute, si prin purtarca sacuilor la tirgu Aiudului, i prin tipa- pe domeniul
rea bucatelor de pe calu unui roman de aici, earl de sacui facute in drumu ziatnei
Gilului ; si apoi laudturile lor ca vin pe noi ; ba Inca mai ast primavara
cindu-si Wean lanci turzenii s-or fost laudat i turzenii ca acelea in piep-
turile noastre vreau sa le infige, da noi de asta am ris. La toate acestea,
amenintarea administratorului din Zlagnal c va aduce catane pe noi,
de n-om face slujbile si de vom prada padurile, foarte mult o ajutat, fiindca
tudtunanu= acesta, el prin solgabirau tocma atunce-1 Meuse chid oamenii
defeliu nu sa simtiau vinovati. Apoi mie administratoru asa-m zicea :
logy Pa rem fogadnak szdt bizon ki hozatom a szkely katondkat, asztdn
tudja, hogy azok milyen vadak szoktak lenni". liu e-am zis akkor ezek is
elvadulnak"3.
tu neodihna aceea, ziceau sa-si faca arme ; apoi unii ztceau ca s no
apArlin ; altii : ce te vei apara tu aice 4, daci orn !Asa s inputine la romani
585
www.dacoromanica.ro
1848 LA R0.31 JNI
de la targs, apoi ziccau cei dintii : de-a bung samg. c. asa. Muerile, unile
vrea s marga mai cgtrg pgdure, altele cugetau de bolfi, adec de a svirli
Cu pietri.
La toate acestea actu meu o fost urmAtoriu : Intelegindu-ma mai cu
multi cimpenari, am scris abruzenilor, c noi cu tgt dominiumu ne
Nei cu dereggtorie sa ne armgm, i noi cu armele mintii vrem s argtgm dreptu
armele nostru, da nu cu bita, i cg. ei pentru apgrarea lor sg, nu aducg attane, cg.
minlii vrem lezne ar putea face tulburare. La Administrator i-am scris el pentru pgduri
sl aratirn nu-i de lips6. s aduc cgtane, fAr sg. vie o Comisiune s cerce pgclurile cg,
dreptu nostru..t" va vedea c nu-s prgdate ; cA, sA. mg. crezi, frate, cg. i mie si i oamenilor accca
li voia ca sg. nu sg. prgdeze, fgrg, sg. cunoascg. fiestecine c6.-s a noa,tre, cg.
avem drept firesc, drept pozitiv, i drept istoric, c6.-s a noastre.
Dupa toate acestea i a trica zi dupg sosirea mea din Sibiiu fu tirg de
tara In Cimpeni si vedeam c oameni-s atitati asupra fgatorilor de nedrep-
intrunirea tate ; eu, ca O. nu O. intimple oareceva, ce lezne ar fi putut avea influint
de la tirgul In toatg, tara, le-am dat o direpciune intr-acest chip : am strins mai multi
din Cimpeni oameni din satele noastrc in locul acela unde O. face tirgu cel pe sgptg-
mink inaintea vecingtAtii curtii spanului, si am chiernat prin oameni pe
domnu solggbirgu si pe d. span. Si dupa ce o venit, le-am zis oamenilor
asa: s1 titi, oameni buni, ca la toate vestile acestea groaznice nu trgbue
faceti alta decit sg. vA armati, adecg sg. vg. faceti lAnci i sg vg. indrep-
tati coasele, ins& asupra nimgrui O. nu vg lgudati, nici sg. nu vA Rculati ;
voia aceasta a noastrg, d. solgAbirgu si d. span sg o scrie la Gheneral
Comando si la Gulagrnator". La toate acestea, d. solggbirgu i spanu o
zis : Bine, armati-va, numai asupra nimgrui sg. nu N-6. sculati. ' De.pre
vorbele mele le-am dat i scrisoare, poftindu-mg.
Anunt area La Dumineca stergerii iobggiei, o venit conziliariu liozma si secretaria
,tergerii Memeti i administratoru din Zlagna, Nerneghiei, si ni-o spus stear=
iobagiei iobggia, adeci plminturile-s a noastre. Oamenii o zis : ce .;tergere de iota-
... 7/19 iunie gie-i aceea, dacg pgdarile nu ni s-or dat indergpt ?" Apoi ni-o mai z s domnii
aceia, cA. ei mai cu sama o venit sA. cautc dupg buitaggtgi 6, si pe cart.-1
va chiema la Abrud sa vie inaintea lor. Ei o poftit cg. Comisiunea Lg. vie in
fata locului, la Cimpeni, da atuncea n-o vrut, dupg ce s-o inccput lucru.
M-o instiintat si pe mine fibirgu sA. mgrg la dins in Cimpeni, sgascult o rin-
duialg. de-a Comisiunii. Eu, fijad inceputu cgrtii cu Kedves7 i qirsitu cu
sziveskedjk meg jelennis, am mgrs ping. la un loc, da la el n-am mgrs, fiindcg
la doag. miscgri a rotnanilor singur pentru apgrarea lor le-o lost
dat alt inteles, si pe unii cimpAnari ii cam slAbise in credintg. Scopu }or
spre a-1 putea infiinta, o chiemat biraele si mai multi oameni, si le-o porun-
Incercarea cit sA. ma princ15., si am auzit cg. i-o i jurat. ns5. mai inainte, intelegind
de prindere voia domnilor, le-am scris cg. inaintea Comisiunii nu marg, pricina cea rnai
a lui Iancu mare-i cg. aveti la spate-ti-va cgtane i vreau sa-mi apgr viata" (fiindcg.
ungnrii era atitati asupra mea, de mergeam la ei, cu turbarea lor lezne
586
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
va putea lovi In cap). Fa'r5., sl stiti, domnilor, ca de-ti cluta lucru chip& Pasii me!
onstiintA, asupra mea n-a esi nimic au, ca pasii mei o tintat a face pace o itntat
In tara si a apAra natiunea mea ; asadara nu m tem, nu mi-i fric, f Ara, a face pace
sl stiti c ma due la ungurii din tara ungureascl, a de nu va esi adevAru la In tad
luminA si. mijlocesc alta Coznisiune". Da Comisiunea aceasta din Abrud, si a apara
cum o cetit cartea, o inceput a trimite la pandoria si la birae pe munti najiunea mea"
pe la casile pArintilor si a altor vecini, ca s m5. prinzA. Adea tocma
asa o flcut ca chid asi fi fost hot si ghilcos".
De aci fiestecine o putea vedea cit o Insufletit spiritu libertatii pe C,o-
rnisiunca care o fost aici ; apoi dac sa va uita c Comisiunea o stat din-
tr-on conziliar si sccretariu de guvern, va putea judeca c In ce grad sta
spiritu libertatiisi mai la alti multi, mici si mari.
Desrrierea iniscarilor ronuluilor de la innuf i. Luni dupa stergerea iobi- Milcrile

giei m duccani Cu spanu la casa tata-meu ; numai odaa ce auzim stri- din munl
gind de p- dealuri ca vin cAtanile prin satu Albac. Oamenii cu cea 7/19-9/21
mar- grabl. odtt s strinsArA la un loc, fiestecare sat intr-al sAu sat. Eu ml iunie
intorsiii la Cimpcni i, capatind domni cu oameni de-a-mpreuna armati,
aci intelegindu-ne laolalta, am trimis staji pe toate dealurile.
Marti ne vine, cam dupa ameazazi, un sol si ne spune s sam gata Episodul
ca via catanile piste munte. Eu atunci las s scrie carti In numele meu, de la Gura
ca sa se stringa satele toate la un loc. Mart de catra sarA odat lncepu riurilor
t5.t satu Cimpenilor a striga c5. sosesc cAtanile pc ei ; eu atunci le spusli
s nu sa ingrijasca nimic, cA in noaptca aceia sosIsc cu toate satele pentru
apArarea lor. in flcutu zilii, am si sosit la Gura riurilor, Cu oarecitcva mii
de romini si cu mai multe romine, tti armati. RomAnele, frate, daa
vedea ca oarecareva roman nu zitnbeste, zicea cata dinsu : m51 omule,
tu nu esti deplin bArbat spre ajutoriu nostru". Frate, o fost curgind din
tre depArtare oameni ; ins5., vAzind c nu-i lipsa, i-am trimis cu
frAtascl indlapt ; si ai mei de la Gura risurilor earl e-am slobozit
acas5.. Da IndArApt nici unu nu mergea asa voios, pe cum venise.
Am auzit cl romAnii s-ar fi miscat de ling& Muas ; altmintelea muntele
o clatit tat odata pinit la marginile celea firesti, sau pin la sAsuri. Pri-
cina ca cine i-o fAcut s5. se miste, nu stiu ; unii zic ca ungurii ar fi trimis pe
un om s batA dupau pe munte, ca sit vadl c romnii temu-s5.? Acuma
dar o vAzut. Alti zlc, c5. pe satu Nlitrisel o fost sA adua domnii cltane,
si de aci s--ir fi vestit cit vin si la noi ; arnindoaA pot fi drcpte, cl oameni- Miscarile
lor le cara era In minte ca vin cAtane pe ci. Acuma de aci poti vedea cA. au fost pentru
iniscArile o fost sIngur pcntru apirarea noasta, si spiritul libertAtii dom- apararea
nilor de unguri o sosit acum acolo de o luat bani prin atanile Imparatului noastri
de la noi. Frate, judecA care-s buitguti, noi, sau domnii cei de unguri,
si scrie-m c:. ad face in niste intimplari ca accstea ? i cu putintA-i sl ne mai
587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Un nou stringcm la Blaj ? si Oi cc faceti ? cA eu nu mA las dc Drept. 312.i incolo
Blaj 1... ascultA. . .
Credincios
Avram Ianc u, procator12
[Adresa :]
Onoratului domn Simion BArnutiu cu reverintA.
La Sibiiu
pupa. originalul autograf la 13031. Universitara Cluj-Napoca, 5fanuscrise-sertar, dos. 412/11
Utilizat de S. Dragomir, Alzan: ancle, Bucuresti, 1965, p. 56-58. Publicat de Liviu 5Iaior.
Atram anca, Scrisori, Edit. Dacia, Cluj, 1972, p. 65-72.
1. Vezi doc, anterior, nr. 164. 2. Instiinlare. 3. CA daca nu se supun, voi aduce Intr-adevar
soldalii secui, fi apoi d-ta stii cit de salbatici obisnuiesc ei sa fie"... In acest caz, ei (rnolii)
vor deveni salbatici". 4. Adica. In munli. S. Din cimpie. 6. Instigatori. 7. Draga". 8. Binevoili
a va prezenta". 9. Pfndari. 10. Ucigasi. 11. Duba, toba. 12. Avocat.
PURUREA PATRIOTI
tNSk PURUREA NUMAI ROMKNI"
167
G. BA RITI U, TRANSILVANIA. CI.UJ.
A rticulul de legc al uniunii Transilvanici cu Ungaria, triara de Alai-

Sa regele, sosi aici in 18 iunie [c.n.]. Bucuria ce produse acelas in aceast&
capital& Ii vor inchipui-o numai accia, cari cunosc nemArginita insemnA-
Rezolutia tate ce i se d& de cltrA. cele doa natiuni de un singe, din care st popori-
imperial" mea capitalei in partea ei cea mai mare. Rescriptul regia intAritor de uniune
are datul din Insbnik 10 iunie 1848. Un alt rescript din aceeasi zi priveste
se trimite si de la Transilvania deputati la dieta din Pesta (in numAr de 73) ;
iar celelalte orinduiri in privinta aceasta se incred palatinului.
Iota ci Prea-nalta resolulie, data de 1II. Sa fwpdratul si regele la repre-
sentatia deputalilor Adutultrii rottuine nalionale din Blaf :
Blindc rugAmintea compus& de supusii mei de natie romnA in adu-
narea de la Blaj li se fAcu de prisos prin uniunea Transilvaniei Cu Ungaria
primit de afluid Incoace in dieta Transilvaniei si de mine prin azticulul
al 7-lea de la dieta ungureascA din urmA mai inainte sanctionatA, mA bucur
c5. pe dcputatii carii se aflA fat& ti poci asigura, cum cA, atinsul articul,
caro lar& privire la nationalitate, limbA i religie c15. tuturor locuitorilor
Transilvaniei aceeasi libertate i acelea.si drepturi, In partea cea mai
mare Implini dorintele lor ; deci prin urmarc, venitoarea lor fericire atirn
de la implinirea acestei legi. intru altele, Eu, arAtatele simteminte de cre-
dintA necl&titi le primesc cu plAcere i v. asigur pe dumneavoastrA de
regeasca mea gratie i favoare. 7 iunie 1848".3
588
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Aceast& Prea-naltA resolutie o primirAm aici la Brasov, atit de la cei
patru deputati cari, rAminind ceilalti la Viena, merseser& (din 27 Mai ?)
la Insbruck i cari de acolo, nainte de a lor pornire, scriser& acas5. (desi cam
tirziu), eft i mai prin toate jurnalele maghiare si germane din Buda Pesta.
Oricine voeste a pricepe bine Prea-nalta resolutie, aci decopiatA, are
s ja a min atit cele 16 punturi ale petitiei de la Blaj, cit i toti articulii
de lege esiti de la trecuta diet& a Ungariei, cari din 19 iunie stilt i ai Tran-
silvaniei, apoi articulii dietei din Cluj, citi esir& si mai es numai de la 30
Mai incoace, sl le alAturAm pe toate acestea cu luare arninte i fdra patiml nu asigua
ne vom incredinta : 1. c legile nou ungare i transilvane nimicirl pe respectarea
toate legile asupritoare atit de romAni cit si de alte popoarl, !nett acelea nationalitajii
nu era aristocrate ori privilegiate ; 2. c prin aceleasi legi grit asigurate toate
punturile petitiei noastre, afarl de o nationalitate luat In cel mai strins
Inteles al cuvintului, i aceasta neodihneste pe cei mai multi.
Noi rugAm pe toti ca In privinta aceasta s ja aminte deocamdat& nu-
mai la urmAtoarele InsemnAri pentru ca s nu cad nici la o desperatie :
1. s socotim cl o natiune nu se poate renaste i Inflori deodat5. Intr-o zi
si o noapte ; ci se cere timp mai mult ; 2. c5. ImpAratul In Constitutia datA
monarhiei sale prin patentele din 15 martie si 16 mai 1898, garantia,
adicd asigurd cut at si Mtnurit fiinja i fnflorirea tuturor nalionalitdfilor din
mcmarhie. DacA se garantizeaz1 toate nationalitAtile,urmeaz neapArat cl
nationalitatea romara, cara in Transilvania si Ungaria numArA la trei PinA cfnd
rill se vor
milioane suflete, va fi rsigurat neapArat. In ce va sta acea sigurantA ?
asigura
Von' vedea cit mai curind la dieta din Viena i la cealalt& din Pesta. Ins&
nationaliatile,
nu vor vrea maghiarii ?" Ba vor vrea, fArA nici o IndoialA ; pentru c ei
nu poate
singuri vAd cum c singele, cit se varsA In zilele noastre colo la Durare fi pace ..
colo la Praga, este numai in intcresul nationalitAtilor, Mr& nici un alt inte-
res in parte, si C, pc acolo, pint cind nu se vor asigura nationalitAtile,
nu poate fi vorba de pace.
Deci noi rugAin pe toti ca s ne silim a pricepe foarte lAmurit,
s ne folosim intelepteste de toate cele cistigate pin& acum (intre care drep-
tul de alegere este cel mai Sc uirpi ce] rnai insemnat) i s credem cA soarta
venitoriul nostru este atit de inbinat cu al altor natiuni, Inca nici una nu
mai poate cistiga ceva ce nu ni s-ar da si nol, i nici noi nu putem cistiga
ceea ce nu se d& nici altera. E de crezut c& si pe venitoriu se vor afla destui
carii vor cerca a ne vAtdma sau a si desfiinta nationalitatea, insA vointa
lor se va fringe totdeauna in contravointa noastrA. Noi vom fi purur ea
patrioti credinciosi, insA pururea numai rom&ni.
Ga zeta de Transilvania", 14 hulk, 1848, nr, 48, p. 198-199.
1. Vezi In volumul H, doc. 221 (Scrisoarea lui A. T. Laurian cAtre N. 135/cescu, Sibiu, 20 iu-
nie/2 iulie 1849). 2. 28 mal st.v./7 iunie st.n.
589
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
PRIVITI ACUM $1 SPRE DUNA.RE IN JOS"
168
BARITIU, FRATILOR ROMANI TRANSILVANI1
Punctul 16 ne infelegem in privinfa uniunii. Puntal 16 al petifiunii noastre cu-

al petiliei SAprinde Ilmurit ci. noi nu vrem a vorbi despre uniune pia. nu vom fi
de la Blaj nafiune constitutivA independentl, lar de s-ar Incbeia de noi, fAri. noi,
protestAm.
noi ce flcurlm ? Mult mai nainte de a vedea rezolufiunea
ratului, cifiva din noi la No. 22 al Foaierl se dechiararA deadreptul in
contra uniunii. Se ,scularA alfii la No. 232 si se :dechiararl deadreptul pentru
uniune. Ce ,urmi, de ad a Imperechere t desbinare la poi, ea si la sasi.
Acuma zac pe pulpitul Redacfiei alte 4 carte, dol. contra, dal pentru uziune,
toate anonime, subscrise numai lu numele mai multora.. Mai adaogi,
prochipmAciunea dnului Eft. 1Vlurgn, tipi.riti. in Buda, provocAtoare
la tiniune peste asteptarea tuturor contraunionistilor ; alta a dlui L Drago,
zieltoare in pulpitul nostru. Mai socotifi la acestea a doa petifiune
sternutA Mai. Sale din nou de eltri. deputafii nostri trimisi la Viena, in
urmarea esitei resolufii, cu carea, tiind e. nu ni se garantiza n.afionalita-
tea, nicidecum nu putea fi indestulafi.
VA rog, frafilor, invAfafi pe redacfie care este datorinfa ei t aceste im-
pregiurAri ; si. publice dispute, toate anonime, si. preocupe cursul causei,
si. turbure, si. desbine ? Faci. cine va vrea., noi nu. Tipariul e liber, tipo-
grafii destule, nerAbdAtorii tipiriascl la parniTete i brosure ca sasii. Noi
tot ce vom primi In aceastA materie asa importanti. i fatalk va trebui si.
Protestul fie sabscris ; vom astepta insl si a doa rezolufiune. Intr-aceea luafi sama,
amine ci. protestul rAmine bun protest, si cei carii au subscris la provocarea co-
bun misiunii din Sibiiu, pentru sau contra uniunii, nu 1-au slAbit intru nimic.
protest ... Frafilor, vi. rog pe tot ce avefi sfint i pe nnmele nafinnii, sA nu ne iutim
In politick si. u aluneclm la personalitAfi, sA ne purtIm en tArie, ins& cu
singe rece ; sA nu ne amAgim nici de iufeala ungurilor, cAci aceea s't lor le
stricA i pIni. acum nespus de mult. Tofi cari, se infeso, dan semtt ci. n-ar
avea causi. dreaptl.
Apoi, privifi acum si spre DunAre in jos.
,,Gazeta de Transilvania", 21 ionic, 1848, nr, 50, P. 205,
1. Rdspuns la prochiomdciunea romdnilar din Ungaria L In Foaie pentru moto", luni, 31 Mal
1848, nr. 22, p 174-176, as. Mai mulli romlni, cari au fost de fall la adunarea din Cimpia
Libertitii. 2. Cum eau ronuinii din Afloat 0: ce au de a face ea &Ili fericeascd Ratio, In Foaie
pentru minte", luni, 7 junio 1848, nr. 23, p. 181-183, as. Mal multi rominii
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
UNA GRA.IT.A. SI ALTA IMPLINITA....
169
ROMANII DIN SCAUNUL SIGHISOAREI SE PIING EPISCOPULUI SAGUNA,
CA PRESEDINTE AL DEPUTATIEI TRIMISA *LA IMPARATUL
<Sighisoara 1113 iulie 1848>

Preaosfintite Doamne Episcoape 1
nadejde sa afla natia noastra roman& din Transilvania cu

In,tre
reformele anului acestuia.
Grija era, c noi, ca iubitori de pace i de liniste dupa religiunea noastra,
doream ca totdeauna cu de-aproapele nostru intr-aceasta sa firn, totdeauna
ni s-a aratat neplacerile ce trebuie s suferim dupa plinsorile noastre din
protivnicii, cari neavind simtamintul religiunii crestine, ca de demult
Israelitenii, credeau in iubirea de sine si in ura altuia, ba inc i tinea de
virtute subjugarea strainilor In care din ticaloasa soart patimira natiu-
nea roman& transilvaneana mai multe sute de ani, far& de a-i fi iertat batar
a se plinge, n.ecum de a se socoti natiune mostenitoare.
Multamirea noastr au fost nemarginita cu libera adunare national& Intre
[de la Blaj] macar i aceea prin multe poticneli, c din urmarile aceleia nAdejdea
hraneam o nadejde de wingaiere pe viitor, in care ne-am intaxit din rezul- dupl Blaj
tatu amindurora Deputaciunilor pre care razima intreaga Natie. Osebit rezolutia
ne-au bucurat prea indurata rezolutie regeasca, a Maiestatii Sale imparatu- din
lui i Regelui Ferdinand din 11 iunie trecut din Insbruck data, care garan- Innsbruck ...
teazanaclejdza noastra a nu fi desarta. Pe linga toate, grija nu era stearsa
din inimile celor simtitori din pricina urii conatiunilor transilvane, macar
ca, de comun era cunoscute pretinderile drepte pe temeiul libertatii Evan-
gheliei, ce sint prhicipiurile adevaratei uniuni de comun, pentru c vedem
adevarate amenintAri neplacute, purcezatoare din ura egoistic& a acestora.
Singura incredintarea in stapinire ne odihnea, dar, oh vai I c i cu acesta
ne aflana inselati.
De vrerne cc cu prilejul alegerii de deputati la Dieta intrunita. din Pesta i
vedem din partida guvernului transilvan asupra Natiei Roma= una graita realitatea
si alta implinita. Ca de s i numeste natiunea romana recepta", reprezen- inelAtoare
tat i in privinta alegerii de deputati fara osebire de celelalte natii, dar
din fapta se vede stavilit de a putea ajunge cumva la dorintele ei, chid
dupa articolul de lege alegatoare, afara de nobili i realisti, numai aceia pot
fi alegatori ca cetateni, care stilt propietarii de mosii da.jduite, peste 8
florini argint afara de darea capului. Aceasta fu chiar stavila care pe
Alegerile
natiunea roman& o tine indarapt, cind celorlalte le e deschisa calen de a
de
inain.ta. Aceasta s-a vazut in fapt i la alegerea de doi deputati din partea
deputali
Sighisorii care s-au timplat in ziva de 24 iunie a.c., la care procheinarea
preotilor Domalilor si a vreo citiva din Mureni, numiti div tabela contri-
butiei, fir numai din cealalta zi, adica din 23 a Wiwi curgatoare. La acela,
591
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
iu zadar ne opintiram noi citiva ce eram de fata a astepta pe unul din cei
doi sa fie roman, c dintr-o mie sapte sute familii de romani din Sc [annul]
Sighisorii abia cu preoti i dascalii st Mena. 22, ceilalti dupl. zisul articol
n-au avut loe, pe ciad sasii, la 600 de cetateni au votizat.
Prin uncle ca acestea darl, nu cunoastem mill si dreptate parinteasca
de la staturi dup/ asteptarea noastra, ci politic vinatorie dup interese
particulare i, prin, urmare, nici ca putcm astepta altceva, decit c Cu toate
altele asa V0111 fi tratati si in viitor. Ca pe calca accasta, numai nobilimea
[si] mescriasii, iar din t5.rani numai cei bogati au drept de cetateni ai statu-
Sarleinsea lui, iar saracimea populara, cea apasat pin& aici, desi poart greutatile
populari publice cu indoite sudori din sacatuitele puteri, partea cea mai mare ru-
amine mani, carora le-au fost inchise toate izvoarele nutremintului vietii, i acum
"tot In ce pe printipurile uniunii egale sint staviliti a raminea tot in ce au fost ; ba
au fost"
incl., impotriva nadejdii, si mai rau ; cui pe cum vedem, jalbele noastre
ba Incl
intocmite in Blaj nu ne cistigara altceva de dorit pin& acurn noul celor
i mai
din pamintul regesc, decit abuzuri din partea natiunii maiorente. in zadar,
1-311
ca ptnui aci cei din Sighisoara lacuitori romani lucarn parninturile sasilor
color de prisos in parte si le ducem roada acasa de-a gata, in zadar, cui pur-
tam toate greutatile publice cu cea mai mare supunere, 'Ana si in privinta
armclor si a gardei nationale sasesti din anul accsta infiintata ; ne-am umi-
lit tot in zadar, cui de la reprezentatiile de cetateni sintem scosi afar& dintre
conlocuitori, daca nu avem mosie sau mestesug, la care n-amn putut luche-
pea. Satenii romani din tot Scaunul Sighisorii asisderea.
Romanii Aceasta peste asteptare ne despereaza la un viitor mult mai ticalos ca
din Sighiroara pin& aici. Nazuim, drept aceea, la parinteasca mill. a Preaosfintit
si din tot Tale, umiliti rugindu-ne sa binevoiti, ca presedinte al Deputatiunii, in W.-
Scaunul gare de seaml jaiba noastrl sui o primesti i sui te milostivesti a o mijloci
Sig1ii5oarei, printr-un literat de-ai nostri dureros pentru natiune la Prea inaltul lor
Cer atirnl.tor, unde noi nemijlocit nu putem ajunge, ca adicl. :
deputall 1. Dupl. punctu 1-iu a Petitiunii din Blaj sa ni se ordineze loe celor din
ales de Sc. Sighisorii romani a avea un deputat roman la Dieta din Tara, caruia
poporut [sl.] putem incredinta pretinderile noastre i alegerea aceluia sui fie de po-
romAn, porul roman pe cala libertatii dup numls populariu, lar nu dup articolul
de lege prevlzutl. secatuitoriu romanimii.
coli 2-lea. Necultivarea Natiunii romane e lipsa scoalelor si a invatatori-
rom:Ineiti, lor literati, ne rugam potrivit cu punctumu al 13 al Petitiunii zise, de
aceasta sui nu fim uitati.
3-lea. Slabirea numerosului popor de 7 514 su flete din Sc [annul] Sighi-
sorii i slracia in care in.vata e lipsa de pamint al sau propriu, dovada e de
fata : scoaterea earl din alegatorii de deputati a celor ce n-au nici
nici mestesug, de care partida sint mai toti romanii el nici la moii, nici la
mestesuguri n-am pntut inchepea ca romani ; lipsa aceasta ne pare el nu
drepturi egale destul s-au fost descoperit din parte-ne la Blaj, repetim punctul 11, rugin-
calf eneti. du-ne sa ni se dea i non& parte dup dreptul egal din toate foloasele de
592
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
care conlocuitoarea natic saseasca se bucura ; ca apoi asa sa. putem fi ase-
menea cetateni harnici la toate.
4-lea. Pre linga pretinderca a toate 16 puncturile Petitiunii romane, respectarea
progracnului
osebit cerem cu solemnitate protestam, repetind punctul 1-iu in privinta
de la Blaj
nationalitatii, limbii si rcligia, ca acestea sa ne ramina la ori ce timplare
neviltarnate.
Adaogam ca cu astigarea drepturilor cenitc, pc linga limba noastra
proprie, voim i poftim a Invata i celelalte compatriotice neaparat.
Firad incredintati parintestii indurari, sintem necurmat fierbinte rug5.-
ton care Dumnezeu, ai Preaosfintit Mariei Tale si ai celor dinpreuna.
ostenitori Patroni Nationali,
utniliti serbi,
Z a har i e Boiu paroh neunit al Sighisorii i adm. al protopopiatului,

Vasile Leicu paroh Sighisoarei, Ilie Br in du s paroh la Saes,
GI i g or Soneri u, I o an Dobre paroh la Hendorf si Telinele,
Ilie Buzca gociman, Zaharie Moldovan foatar,Gh, Vata-
s a n paroh Archita, G h. Filip gociman, Constantin Mu s u-
noiu gociman in Beia, loan Tatar paroh Laslii, Patru D op
gociman, Z a har ie Tatar dascal In Laslca, Ion Tien san paroh
in Daia, Nic. Mintoiul gocimanin Daia, Sofronie Brindus
paroh in Trapold, Ili e Ciu r d ea gociman, N i c. Vat Asan paroh
Bundorf, loan Viscr can gociman, Ion Dicei gociman in NadeS,
I oan Boiu paroh n.u. in Saschiz, Bu cur C o st ea gociman, I o n
Pa s cu dascal n.u. din Sighisoara, Pant el im on Seleusa n,
Pavel Ho f ner fost gociman, G h. Chel e me n fost gociman,
Stefan Moldovan foatar,Gligor, Titei fostgociman,Iacob
Toma fost gociman, Solomon DrAgoi foatar, Petru Ciun-
gan lost gociman, Ion Sasu foatar, G1 i gor Ferezan foatar
toti din Sighisoara.
Ion Brindus parohlaDanes,Daniil Ghiaja, Constan-
tin Tilicea, Simion Regman. gociman, Constantin
Beudorfean, Simion Florea dascAlinDanes,Ion Crian,
Nicolae Mol do van paroh la N. Seleus, Ion Ios if gociman,
T oa der 1.1r d ea gociman la Teline.
Arbiva Mitropoliei ortodoxe din Sibiu, Aunt 1848, nr. 8. Dup. T. Bodogae, Dupd Inioarceren
de Pe "Cimpia Libovtatis", Documenta inedite din vara anului 1848, In Studia et Acta Mari Ni
BdIcescu, 1970-1971 , p. 440-443.
593
41 c, 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
UNIUNE SILIT
170
PETRU SUCIU, DE LA SIBIU, CATRE G. BARITIU, LA BRASOV
Sibii 3 iuliu 1848

Domnul mee !
eri cetii scrisoarea popii din Resinari trimisa din Insbruch catra
Deputalia Tocmai
comunitatea Resinariului ; intre altele era tradus si raspunsul pe care
rornani la
scrie numitul parinte cal-a capatat de la imperatoriul pre a doua suplica
Innsbruck
acela suna asa:
Romanii se vor numi romdni in toate limbele ; ni se va garantiza natiu-
raspunsul
nalitatea prin o lege deosebit5.; ni s-a dat VOe a forma garda natiunala ;
impiratului
romanii se vor primi in toate ramurile de deregatorii publice dupa numarul
poporului si dupg. vrednicie, .si altele, cari s-au dat si prin Dicta..
Eu cuget c n-ar strica daca s-ar publica i prin Gazeta d-tale, ping ce
vom primi tot raspunsul Majestatei Sale. Dar mi-ar placea dac s-ar adauge
aceca c pe ling& toate acelea protestatiunea noastra. sta. Nu stiu cauza
pentru ce nu publicati d-voastra articli ce vi sa trimit. Vedeti cum ne
batjocoresc ungurii !Tocmai cu v trimesesem ceva de publicat, cind journa-
listii magiari numia bujtogat61 pc toti romanii ce au ceva capacitate, insa.
ping acusi nu avui onoare a vedea publicat nimic din ceca ce vg trimisesem.
Barnutiu asamine stiu c a trimis un raspuns in cauza mihaltenilor ; tiar,
vazui ca nici acela n-a vazut lumina, cu toate c era prca intcresant. Ase-
mine si altii mi s-au plins c nu li s-au tipirit articlii trimii catre IZedac-
tiunea d-tale.
propos nici refutatiunea articlului intitulat : Cunt stew romanii
din Ardeal, nu s-a tiparit.
Pentru toate acestea tinerii nostri sunt prea intristati si pre drept, caci
toti ne calumniaza, ne batjocoresc inaintea lumii i noi nu ne scusam, sau
nu ne putero, daca n-avem vre-un organ public, prin care O. aratam lumii
minciunile i calumniele inimicilor nostri.
Uniune
Voi sastiti i aceea ca precum s-aude magiarii jurara pe romani,
prin In mai multe locuri, cu sila, c se vor uni cu Ungaria ; in ma.i multe locuri
constringcre chiar si prin secui i-a constrins la juramint. Aseminea Cu sila-i duc in capi-
talele comitatelor ca sa aleaga. deputati pentru Dieta Pestei si apoi magiarii
le propun iarasi dintre ai lor pc care vor ei. In districtul Fagarasului s-a.
intimplat ceva frumos : Boer Antal, daca a vazut ca nu poatc reusi ca sa.
se aleaga. de deputat iarA..i fiindca. toti romanii voia pe un cancelist
Mate zis ca, si el e roman, si asa prin machinatiunea aceasta facu rene-
gatul de s-a ales iarasi ; aceasta o stiu din gura unui martur imediat.
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUT IA
In until iti rog bunItatea ca s trimiti scrisoarca aci inchisa, prin carul
cel repede 2 sau prin vre o alt ocasiune ce-ti sunt cunoscule la Bucurefli,
ca sci nu se fwindil la yam&
Al d-tale sineer, Pet r u Sau c iu 3 m.p.

profesor
Gazeta s mi se trimit5. incoace.
[Adresa :]
Domnului Domnului Georgic Baritz
Iteclactorn Gazetii de Transilvania,
la Bra;ov
B. 4..R., ms. rom. 1004, f. 221 222.
1. Instigatori. 2. Diligcula po5tal.l. 3. Peru Sucia, fost theolog f Blajiu, apoi proksor la semi-
riiriul Buzeului, dup accca profesor la 1ai [Noti G. Barigu, f. 220 v.].
POZITIA NATIUNII SASESTI...
171
31L.NIORIlif. NATIUNII SASE*TI DIN TRANSILVANIA CU PRIVIRE LA CONDITIILE
UNIRII EI CU REGATUL UNGARIEI (SPRE A FI TNAINTAT DIETLI UNGARE)
ultima intrunire a dietei din Transilvania, deputatii sasi, in conditiile Dcputalii

Latitior influente restrictive si ascultind mai curind de glasul propriilor sasi
lor p3.rcrisi sentimente decit de instructiunile primite, au trains mina unei nu au
-uniri ma.i strinse intre Transilvania i tingaria, Inainte ca esenta si forma aseunat de
unei atari uniri s5.-i fie expuse ciar i concret natiunii sAsesti. Dar atit prin instruct iunile
botaririle dietelor din 1892 si 1897 si a proiectelor de legc din 1898, cit si pe primite...
baza principiilor naturale cu privire la libertatea natiunilor de sine st5t5.-
toare, natiunea slseasc era indreptatit s se astepte la uncle dezbateri
preliminarii, cu atit mai mult cu cit nu a primit niciodat in mod oficial
legislatia tingariei si nici nu a fost nicicind obligat& sa se familiarizeze Cu
situatia i cu reformele din Ungaria In genere. La aceasta mai putem adluga
c& primul articol de lege transilvAnean din 1791 cuprinde asigurarea c&
forma de guvernAmint si de stat In vigoare, precum si actele de unire ale
color troj natiuni au valoare de lege fundamental& a %rii, iar articolul de
lege nr. 13 al aceleiasi dicte din 1791 garanta In mod expres natiunii slsesti
starea de natiune diplomaticl. Iar legile fundamentale ale tarii, precum si
drepturile garantate solemn nu pot fi modificate sau abolite &eft prin
595
33
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
consfatuiri Indelungi, ample, si nu dintr-o data, nu printr-o singura adunare
a dietei, aproape fara dezbateri.
Simtul Simtul de dreptate al populatiei sasesti, lezat de rasturnarea amintita,
de dreptate Inclinat deci mai mult spre o reprobare a celor Intimplate declt spre
al populatiei dere in uniune, ar putea fi Impacat i clstigat pentru o continuare a trata-
f,
aseti tivelor doar In conditiile In care :
lezat
1) partile componente ale uniunii s-ar bucura deja In Ungaria de con-
ar putea fi
cesii nationale, dovedindu-se astfel c principiul nationalitatilor diferite
Impacat,
nu este incompatibil Cu o uniune cu Ungaria ;
daci:
2) deputatilor sasi In dicta li s-ar garanta de catre Adunarile 'rationale
ale ungurilor din Transilvania si ale secuilor existenta nationalitatii sasesti ;
nutrim speranta ca. i guvernul va ocroti natiunea saseasc s't o va
lua In considerare In cadrul dezbaterilor din Reichstag cu atit mai mult
cu cit majestatea sa imparatul a stabilit dcschis, in Actul Constitutional din
25 aprilie 1848, inviolabilitatea tuturor nationalitatilor i institutiilor muni-
cipale ca principiu general al guvernului, lar la 11 iunie a.c. le-a declarat,
cu propriile sale cuvinte de principe, deputatilor sasi la Innsbruck : Majesta-
tea sa Ii va ocroti s: de acum Incolo, ca i pin& acum, pe credinciosii nostri
sasi In drepturile i libertatile lor"
opinii publice, precum i sari de fapt confirma., ca regatul Ungarici,
marginindu-se cu Germania, nu poate avea un viitor decit In unire cu
Germania ; asadar el n-ar trebui s fie potrivnic continuitatii elementului
german i institutiilor germane ;
mentinerea natiunii sa'sesti si a constitutiei ciliberale nu va prcjudicia
In nici un chip progresul spiritual si material al Ungariei.
Daca aceste asteptari ale natiunii sasesti nu-si vor gasi Implinirea,
far aceste atunci accasta, ca natiune independenta, care a ascultat chemarea regilor
asteptAri unguri doar asigurindu-i-se continuitatea existentei ei nationale si care,
implinite dupa cum stau marturie istoria i nenumaratele documente existente cu
privire la accast chestiune, si-a pastrat intacta existenta nationala de-a
lungul a sapte secole, atit sub domnia regilor unguri In timpul unirii mai
vechi cu Ungaria, clt si in timpul principilor nationali, si apoi, ultima dat
sub domnia Casei imperiale de Austria ; care tot doar pornind de la aceste
premise a acceptat Diploma leopold.ina, acordul de stat reinnoit ; care
a crescut de 700 de ani In spiritul acestor simtaminte si a reusit sa-si
apere existenta In ciuda tuturor furtunilor vremii nu-si poatc sacrifica.
In nici un chip bunul suprem, cel mai de pret, de dragul unor reforme
problematice.
Ea trebuie sa fac totul pentru mentinerea ei, sau, atunci ciad nu ar
naliunca mai putea spera intr-un rezultat fericit, sa adere de nevoie la acel partid
slseascl care respecta principiul mentinerii nationalitatilor. Daca de la bun inceput
trebuie 55 lupte este pus& Intr-o situatie potrivnica unci adevarate uniuni, atunci ea, chiar
pentru In cazul unei executari silite a fuziunii, nu va fi rticicInd un membru fericit
independenta sa al coroanei Ungariei si nu va fi nicicind un sprijin al unor stra.danii comune.
Daca 1110., asa cum spera. cu Incredere natiunea saseasca, ea se va putea
596
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
mentine chiar In conditille unei uniuni mai strInse cu Ungaria, atunci,
fireste, trebuie sa. i se asigure, prin lege si irevocabil, tot ceea ce conditio-
ricaza In mod esential permanenta i progresul ei. Natiunea saseasca are
dreptul sa ceara aceasta, pentni ca :
actul uniunii trebuie tratat ca un act liber, 0 nu ca o subjugare,
caci o subjugare ar trebui sa. fie urmarea unei dovedite crime fat de stat
sau a unui razboi.
deoarece Ungaria are nevoie, pentni consolidarca ei, de o simpatie
generala i dcoarece ea a simtit deja urmarile nefaste ale subjugarii natio-
nale, se vede nevoita sa-si modifico, in teritoriile intrate in unire, sistemul
de pin& acum al fuziunii ; asadar, ea nu va putea recurge in intentiile ei
Cu privire la nationalitatea saseasca la un principiu contrar.
pentru ca, tocmai In avantajul comun, natiunea saseasea nu-si poate
sacrifica constitutia ci in vigoare, institutiile ei culturale i umanitare, de
dragul unor experimente legislative, de dragul unui provizorat, si tot atit
de putin poate accepta sa se .vada condamnata pina cind celelalte popoare
ale Ungariei vor ajunge la aceeasi maturitate si activitate la inertie sau
chiar la regres. Drepturi rnenite sa. contribuie substantial la perma- Drepturi
nenta i progresul, in spiritul vremii, al natiunii sasesti, se considera a fi menite SS
contribute la
I. Mentinerea nemodificat a teritoriului sasesc si a legaturii sale poli-
permanenla
tice In forma sa actuall, constind din noul scaune i dou& districte, plus
progresul ei
partile aferente din punct de le cdere juridic sau administrativ.
II. Universitatea natiunii sasesti O. fie condusa si in viitor, ca temei
a uniunii nationale sasesti, de comitele natiunii sasesti ales pe viata. de
catre ea insa.si.
Sfcra de actiune a acesteia este
Justitia ca curte de apel
Administrarea avutului national
Elaborarea de statute cu privire la situatiile interne.
III. Garantarca administratiei comuna.le libere si a dreptului de a-i
alege liber pe functionarii cercuali i comunali.
IV. Folosirca limbii germa.ne In cadrul tuturor dezbateriIor si corespon-
dentelor oficialc, atit in interior, cit si In afara. Legile taxi i sale fie comuni-
cate scaunelor sasesti in limbo. germana, In forma autentica.
V. Pozitie libera si independent& pentru bisericile si co1ile tuturor
credinciosilor ; administrare libera. a avcrilor lor ; constitutie sinodala
jurisdictie ec/esiastica credinciosilor de confesiune augsburgiana [luterana] ;
eligibilitatea fiber& a clericilor ; dreptul organizarii libere si supravegherii
Invatamintului ; libertatea de a preda si a Invata ; folosirea neingradita
a limbii materne in biserici iscoli i subordonarca tuturor color apartinInd
uneia si aceleiasi confesiuni religioase conducerii i controlului propriilor
lor autoritati atit superioare cit si inferioare bisericesti i colare;
controlu/ superior asupra bisericilor iscolilor tuturor credinciosilor de con-
fesiune augsburgiana din Transilvania revenindu-i nemijlocit regelui.
597
www.dacoromanica.ro
1818 LA ROMANI
Mcntinerea legilor municipale sasesti (statute), cu past! area auto-
norniei i, pe baza acesteia, reforme care se vor impune, potrivit timpului,
atit in diferitele sfere ale vietii nationale In genere, clt i, in special, cu
privire la reglementarea relatiilor In cadrul meseriilor si brcslelor si a orga-
nizarii sr folosirii grzii cetatenesti nationale.
Pentru dijma care urmeaza. a fi luata cicrului sasesc, acesta, de
comun acord Cu Intreaga na.tiune [saseasca], pretindc o despagubire cores-
punzatoare, asemanator propunerii de despagubire a privilegiilor feudale
abolite, deoarcce dijmele clerului sascsc dupa. procedeul Dietei Ungarici
au fost pur i simplu desfiintate de catre starile Transilvanici prin art, de
lege IV si VI din 1848; pentru c5., potrivit oricaror principii de drept ima-
ginabile, nici o clasa, mai ales obligata. contractual (asa cum este cazul,
conform documentelor, co dijmasii cicricilor sasi) nu poate fi favorizata
In dauna unei a.lte parti, care este parte de contract potrivit dreptului.
Natiunca saseasca cere, dup procedeul urmat In problema ras-
cumpararii prerogativelor desfiintate ale nobilimii, ca tczaurul de stat sa
preia despagubirea pentru zeciuiala clericilor sasi, procedind In asa fel,
Incit din aceasta sa se calculeze, pe baza valorii medii pe notia ani a tutu-
ror veniturilor flete sdsesti din dijrna, oN a loare anuala a dijmei care sa
fie recunoscuta i sa se perpetueze ca renta armada dintr-un capital in bani,
ca o datorie nominall permanenta a statului.
Natiunea saseasca se considera indreptatita sit mai revendice ca,
contributiile percepute de la sasi si varsate in casele perceptorale publice
ale sasilor O. fie destinate, printre celelalte venituri ale statului,
anume ca acel fond din care O. se plateasca de preferinta episcopiei de
confesiune augsburgiana dijma In natura, transformata In renta, a cle-
rului sas, caci este foarte cuviincios si logic ca acole venituri ale sta-
tului care stilt varsate acestuia de catre natiunea sitscasca, sa fie folositc
mai intli pentru acoperirea obligatiilor dc stat stipulate pentru natiune ;
dintre care face parte fall indoiala, in principal plata rentelor clericale In
cadrul natiunii sasesti.
In sfirsit, natiunea saseasca mai pretinde ca asa cum veniturile
din dijma ale clericilor sash intemciate pe cele rnai trainice, mai intangibile
contracte cu dijmasii lor, crau mai presus de once prejudicierc arbitrara
din partea acestora, i pc viitor sa. fie acordatc cele mai solide garantii
ipotecile corespunzatoare pentru veniturile pe care le vor avea In mod
legal de Incasat, la fel ca i pentru despagubirile stipulate pcntru nobilime ;
si asta pentru ca o diminuare a veniturilor clericilor, venituri de care depind
In mai mare sau mai mica masura toate institutiile de Invatamint si biscri-
cesti ale natiunii sasesti, ar atrage dupa sine insasi decaderea natiunii sasesti.
Aceste garantii natiunea saseasca le considera a fi in afar& de posesiunile
si veniturile de stat ipotecate in general de dieta din Transilvania pentru
bonificatia dijmei, In mod special Intreg-,u1 impozit perceput pe pamIntul
sasesc, astfel incit clerul s aiba nemijlocit parte de asigurarea unei despa-
gubiri din fondul de impozit al sasilor.
511
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
XI. Cu privire la dijma acordata comunelor s5scsti in folos obstesc,
se va proceda dup aceleasi principii ca in cazul dijmei clericilor.
Rclatiile si raporturile pc care va trebui s le stabileasca natiunea Relatiile
sAseasch, garantindu-i-se propria constitutie municipall, nationalitatea raporturile"
autonomia, cu regatul Ungariei, cu administrarea gcnera1 a acestuia cu regatul
cu celelaltc nationalit4i, vor fi urmiltoarele Ungariei
Cu celelalte-
a) Cu privire la legislatia generald a Irbil. Legile generale, impuse oricarui
nationaliaji
cetittean, vor fi obligatorii i pentnt natiunea s5seasc5. ; emiterea acelor
legi ins5 care prn ese doar relatiile ei specif ice, interne, va fi rezervat nati-
unii stisesti, ca apartinind municipiului.
b) Cu privire la repre-entarea ei in Diet& in genere natiunea sascascii
se a supune legilor generale ale tarii, cerind doar ca :
comitele natinnii beneficieze de loc i vot pe tabelul magnatilor ;
districtele sAsesti sl nu fie niciodata amestecate cu alte districte
el ectorale ;
dacil se va introduce reprczentarea In diet& potrivit numiirului
populatiei, nici unul din cercurile sasesti s nu trimit mai putin de un
dcputat in dieta;
-1) ca, potrivit actualei impArtiri in cercuri, resedintele (orase, tirguri)
sit nu fie separate nicicind de celelalte localit4i apartinind cercului.
c) Cu privire la participarea la inzpozite, la sarcinile frii,si la avantajele
corespunalloa e. Impozitcle generale si sarcinile publice rezultind din obli-
gatiile ei cgale corespunz5.tor principiului egalitii, natiunea sAseasc le va
plti in proportia care ii revine, isi rezerv ins dreptul ca perceperea si
a(lministrarea impozitelor, precum si repartizarea sarcinilor s cada in
seama functionarilor ci proprii ; in acelasi raport ea trebuie s bencficieze
si de avantajcle rezultind din impozite i sarcini i s aiL partca ci
din veniturile
Reglementarea, perccperea si folosirea drullor cercualc si locale, natiunea
le va stabili in mod autonom ; ca revcndic de ascrnenca recompensarea
pentru cota ei parte, care i-a fost retinut5., a asa-numitului fond de 13
creitari pentru toate cercurile sasesti, corespunzator unui calcul care trebuie
fricut in acest scns.
d) Cu privire la sarcinile rretlitarc. Potrivit principiului egalei indrept5.-
tiri, natiunca silscascl nu se Na sustrage de la participarea, in proportie
corespunzAtoarc, la obligatiile militare generale.
e) Cu privire la Centrul suprein in administralia politica si fu jurisdiclie.
Centru suprem este rcgele constitutional, cu ministerul situ responsabil.
In cadrul ministerului s se formezc ins o sectie proprie, compus dintr-un
numar suficicnt de sasi, pentru afaccrile slsesti. intre universitatea natiunii
si regc s nu se afle o autoritate inter-medial-5_
S99
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Fr aceste conditii, singurele care asigur permanenta natiunii sasesti,
natiunea slseascd nu poate s accepte o uniune mai strinsd a Transilvaniei
cu regatul Ungariei.
Sibiu, 3 iulie 1848
Universitatea natiunii sIseti din Transilvania
Franz Sal men m.p., comitele natiunii
Carl Sigerus m.p., notar substitut
Textul german
DENKSCHRIFT DER SACHSISCHEN NATION IN SIEBENBORGEN OBER DIE
BEDINGUNGEN IHRER VEREINIGUNG MIT DEAL KONIGREICHE UNGARN (ZUM
VORTRAGE AN DEN UNGARISCHEN REICHSTAG)
Im letzten Siebenbilrger Landtage haben die siichsischen Abgeordneten

unter beengenden Einfliissen mehr ihren Privatansichten und Geffilalen,
als den crtheilten Instructionen vertrauend, zu einer engeren Verbindung
Siebenbiirgens mit Ungarn die Hand geboten, bevor noch das Wesen und
die Form dieser Verbindung der sdchsischen Nation anschaulich dargethan
worden war. Die sdchsische Nation war aber sowohl nach den Beschlassen
des 1842 und 1847ger Landtages und den 1848ger k. Vorlagen, als auch nach
den natilrlichen Grundsdtzen der Freiheit selbstndiger Nationen, eine
Vorverhandlung um so mehr zu erwarten berechtigt, als sie weder jemals
die Ungarldnder Gesetze offiziell erhaltcn hatte, noch ilberhaupt sich mit
den Ungarldnder Zustanden und Reformen beka.nnt zu machen, verpflichtet
war. Hiezu kommt, dass der erste siebenbrger Gesetzartikel von 179 1 die
Versicherung enthdlt, dass die bestehende Regierungs- und Staatsform,
so wie die Unionsakte der drei Nationen als Grundgesetz des Landes gelte,
und der dreizehnte siebenbOrgische Gesctzartikel von 179 1 der sdchsischen
Nation ausdriicklich den diplomatischen Stand verbilrgt. Grundgesetze
des Landes aber und feierlich verbilrgte Gerechtsame lainnen nur nach
lngerer, reiflicher Berathung, und nicht mit einem Schlage, nicht in einer
einzigen, fast debattenlosen Landtagssitzung verndert und aufgehoben
werden.
Das Rechtsgefilhl der sdchsischen Beveakerung, durch die angedeutete
Ueberstiirzung verletzt, und mehr zu Missbilligung des Geschehenen, als
zu einem Vertrauen in die Union gestimmt, kiSnnte nur dadurch beruhigt
und zur Fortsetzung der weiteren Unterhandlung gewonnen werden, dass :
In Ungarn die verbundenen Theile sich nationaler Zugestindnisse
bereits erfreuen, und somit das Princip absonderlicher Nationalitdten
mit einem Verbande Ungarns nicht unvertraglich sei ;
dass den sachsischen Landtags-Abgeordneten in den siebenbilrgisch-
ungarischen und Szekler Nationalversammlungen der Bestand der sich-
sischen Nationalitt zugesichert werden ;
650
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
dass zu erwarten steht, os werde auch die Regienmg um so gewisser
die schsische Nation beschiitzen und bei den Reichstagsverhandlungen
bercksichtigen, als Seine Majestt, der Kaiser, die Unverletzlichkeit aller
Nationalitten und Municipal-Einrichtungen, als allgemeinen Grundsatz
der Regierung, in der Constitutions-TJrkunde vom 25. April 1848 often aus-
gesprochen, uncl am 11. Juni 1.3. den schsischen Deputirten in Innsbruck
mit seinem Frstenworte erklrt haben, dass Allerhchst Dieselben
Ihre trcuen Sachsen wie bisher, auch fernerhin in ihren Rechten und
Freiheiten beschtitzen werden." Dass ferner,
ffentliche Stimmen und Thatsachen bezeugen, dass Knigreich
Ungarn, an Deutschland sich anlehnend, nur in der Verbindung mit Deutsch-
land eine Zukunft haben knne ; somit der Fortdauer des deutschen
Elementes und deutscher Institutionen nicht abhold sein drfe. Dass endlich,
die Emporhaltung der schsischen Nation und ihrer freisinnigen
Verfassung dem geistigen und materiellen Fortschritt Ungarns durchaus
keinen Eintrag thut.
Werden diese Hoffnungen der siichsischen Nation nicht erfiillt, so kann
sie als eine selbstndige Nation, welche nur unter der Gewissheit einer
fortdauernden National-Existenz dem Rufe ungarischer Knige folgte,
und diese unabhiingige National-Existenz, Zeuge der Geschichte und der
vielen hierilber vorhandenen trkunden, durch sieben Jahrhunderte, sowohl
unter den ungarischen Knigen, whrend der frheren Vereinigung mit
Ungarn, als auch unter den Nationalfrsten, und letztlich unter der Regie-
rung des 6,terreichischen Kaiserhauses, unverletzt bewahrte ; auch nur in
dieser Voraussetzung irn Leopoldinischen Diplome, dem erneuerten Staats-
grundvertrage beipflichtete, welche in diesem Gefthle seit 700 Jahren erzo-
gen ist, und unter allen Strmen der Zeit die Existenz zu behaupten wusste,
unmglich das hchste und gewisse Gut zum Opfer problematischer
Reformen bringen.
Sie muss entweder Alles in ihre Erhaltung setzen, oder wenn sie keine
Hoffnung zu einem glticklichen Erfolge hate, nothgedrungen an diejenige
Parthei sich anschliessen, welche dem Principe der Ernporhaltung der
Nationalitten huldigt. Sie wird vornhinein in eine der wahren Union
feindliche Stellung versetzt selbst bei einer gewaltsam durchgeftihrten
Verschmelzung, niernals ein gliickliches Glied der ungarschen Krone, und
nie eine Sttze gemeinsamer Bestrebungen werden. Soll aber, wie die sch-
sische Nation zuversichtlich hofft, dieselbe auch im engeren Verbande mit
Ungarn fortbestehen, so muss ihr folgerecht Alles dasjenige gesetzlich und
unabnderlich zugesichert werden, was ihren Bestand und Fortschritt
wesentlich bedingt. Die schsische Nation hat ein Recht, dieses zu verlan-
gen, weil
1. Der Unionsvcrtrag als ein freier Akt, und nicht als eine Unterjochung
behandelt werden muss, denn einer Unterjochung muss ein erwiesenes
Staatsvergehen oder ein Krieg vorausgehen.
60t
www.dacoromanica.ro
f848 LA ROMJNI
Weil Ungava zu seiner Erstarkung der allgemeinen Sympathie bedarf,
und bereits die unseligen Folgen der Nationalunterdrfickung gewahrend,
in den verbundenen Theilen zu einer Aenderung des bisherigen Verschmel-
zungs-Systems sich genthiget sieht ; somit auch in Absicht auf die
schsische Nation kein entgegengesetztes Princip aufstellen kann.
Weil die schsische Nation, gerade des gemeinsamen Vortheils
wegen, ihre geregelte Verfassung, ihre Bildungs- und Humanitts-Anstalten
keinen legislatorischen Experimenten, keinem Provisorium Preis geben,
und eben so wenig bis die tibrigen Volksklassen Ungarns zu derselben
Reife und Thtigkeit gelangen sich zum Stillstande oder gar zum Rtick-
schritte verurtheilen lassen kann : Zu den, den Fortbestand und den
zeitgemssen Fortschritt der schsischen Nation wesentlich bedingenden
Gerechtsamen rechnet sie
I. Unvernderte Aufrechterhaltung des schsischen Territorial-gebietes
und dessen politischen Zusammenhanges in seiner jetzigen Gestalt, beste-
hend aus neun StOhlen und zwei Distrikten, sammt den, entweder in judi-
cialer oder administrativer Hinsicht, dazu gehrigen Theilen.
II. Die sdchsische Nations-Universitiit hat auch in Zukunft als Grund-
lage des sichsischen Nationalverbandes unter dem auf Lebenszeit selbst
gewhlten siichsischen Nationsgraf en zu stehen.
Der Wirkungskreis derselben ist
Die Justitz als Appelations-Gericht
Die Verwaltung des National-Vermgens
Entwerfung von Statuten in Absicht auf die inneren Verhltnisse.
III. Die freie Communal-Verwaltung und das Recht der freien Wahl
der Kreis- und Communal-Beamten wird garantirt.
IV. In allen amtlichen Verhandlungen und Correspondenzen im Innern
sowohl, als nach Aussen soll die deutsche Sprache sein. Die Landesgesetze
sollen den sdchsischen Kreisen in deutscher Sprache autentisch mit-
getheilt werden.
V. Unabhngige freie Stellung der Kirchen und Schulen aller Glaubens-
genossen ; freie Verwaltung ihres Vermgens ; die Synodal-Verfassung und
geistliche Gerichtsbarkeit der A. C. Verwandten ; freie Wahl der Geistlichen ;
das Recht der freien Einrichtung und Beaufsichtigung des ffentlichen
Unterrichts ; Lehr- und Lernfreiheit ; der ungeschmlerte Gebrauch der
Muttersprache in Kirchen und Schulen, und die Unterstellung aller, zu
einem und demselben Glaubensbekenntnisse Gehrigen unter die Leitung
und Aufsicht ihrer eigenen, hheren sowohl als niederen Kirchen- und
Schulbehrden ; wobei das hchste Aufsichtsrecht fiber die Kirchen und
Schulen der A. C. Verwandten in Siebenbrgen unmittelbar dem Knige
zukommt.
VI. Beibehaltung der schsischen Municipal-Gesetze (Statuten) mit
Vorbehalt der Autonomie und der vermge derselben vorzunehmenden,
zeitgemssen Reformen in den verschiedenen Beziehungen des National-
602
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Lebens irn Allgemcinen sowohl, als auch insbesondere in Bezug der Regelung
der Gewcrbs- und Zunftverhltnisse, und der Einrichtung und Verwcndung
der Nat ional-BOrgerwehr.
Die schsische Geistlicbkcit nimmt in Verbindung mit der gcsamm-
ten Nation, da die Zehenten der schsischen Geistlichkeit nach dem
Vorgange au f dem rtigarliinder Reichstag, auch durch die siebenbilrgischen
Landesstnde durch Art. IV. und VI. 1898 schlechtweg als aufgehoben
erklrt werden, eben auch nach .Analogie des Ablsungsvorschlags
abgeschaffter adeligcr Privilegialrechte, eine angcmessene Entschdigung
fOr die der siichsischen Geistlichkeit wegzunehmenden Zehenten in
Anspruch ; weil nach alien denkbaren Rechtsprincipien nicht die eine zumal
vertragsmssig verpflichtete Volkslciasse (wie diese urkundlich bei den
Zehentgebern der schsischen Geistlichkeit der Fall ist) auf Kosten der
andern, rechtskrftig kontrahirenden Partei begnstigt werden darf.
Die siichsische Nation verlangt, dass wieder nach dem Vorgange
in der Ablifosungsa.ngelegenheit beztiglich der abgeschafften Adelsparo-
gative der Staatsschatz die Entschdigung far die s5,chsischen geistlichen
Zchenten in der Weise iibernehme, dass von demsclben der nach einer
neunjhrigen Durchschnittsberechnung der gesammten schsischen reinen
Zehenteinkiinfte zu ermittelnde, jhrliche Zehentbetrag, als jhrliche Rente
einer Eapital-Summe, als eine immerwh.rende nominelle Staatschuld
ancrkannt und fortbestehen soll.
Die schsische Nation glaubt sich berechtigt, weiter zu verlangeo,
class die N on den Sachscn erhobene, und in die ffentlichen schsischen
Perceptorats-Eassen eingeflossene Contribution, unter den anderweitiger
Staatseinkiinften, narnentlich als dcrjenige Fond bestimmt werde, woraus
die in Rentenbeztige verwandelten, bisherigen. Naturalzehenteinkiinfte
der siichsischen Geistlichkeit prferentcr an die Superintendentur A. C.
auszuzahlen sind, weil es ganz billig und folgerichtig ist, dass die aus der
Mitte der schsischen Nation fliessenden Staatseinktinfte zunchst zur
Erfiillung der ftir die Nation stipulirten Staatsobliegenheiten verwendet
werdcn, wozu hauptsiichlich die Bczahlung der geistlichen Renten, inmittcn
der siichsischen Nation, ohne Zweifel gehrt.
Die siichsischc Nation fordert cndlich in sofcrn die bisherigen
Zehenteinktinfte der schsischen Geistlichkeit durch die festestcn, unan
tastbaren Vertriige mit ihren Zehentpflichtigen Ober alle willkiirliche
Beeintrchtigung, Seitens dieser, gestellt waren, dass auch ftir die
Zukunft fOr ihre zu beziehenden gesetzlichen Einkiinfte, so wie fOr die
stipulirten Adelsentschdigungen, die strksten Garantien und res-
pektive Hypotheken aufgestellt wcrden magen.; indem vom Verfall der
geistlichen Einkiinftc, moran alle Bildungs- und. kirchlichen Anstalten der
schsischen Nation rnehr oder weniger gekniipf sind, der Verfall der sachsi-
schen Nation selbst, gavz und gar abhiingig ist.
Diese Gararttien findet die sachsische Nation, ausser den vom siebeil-
btu' gischen Landtag im Allgemeinen ftir die Bonification der Zehenten
1103
www.dacoromanica.ro
184 LA ROMANI
prndeten Karneralgiiteria und Proventen, vorzugsweise in der gesammten,
vom Sachsenboden eingehenden Steuer, so dass die Geistlichkeit den unmit-
telbaren Regress an den. Steuerfond der Sachsen habc.
XI. Beziiglich der an sdchsische Kommunen zu gemeinntzigen Zwek-
ken verliehenen Zehenten, sollen dieselben Grunds5.tze festgehalten werder,
wie bei den geistlichen Zehenten.
Die Verhltnisse und Beziehungen, in welchen die slchsische Nation

mit garantirter eigener Municipal-Verfassung, Nationalitt und Autonomie
zum Knigreich Ungarn, zu dessen allgemeiner Verwaltung und zu den
Mitnationen zu stchen hat, stellen sich im Folgenden dar :
a) racksichtlich der allgemeinen Landesgesetzgebung. Allgemein.e jeden
Staatsbilrger verbindende Gesetze werden auch die siichsische Nation
verpflichten ; wahrend die Entwerfung der, bloss ihre eigenthiimlichen,
inneren Verhltnisse betreffenden Gesetze der sachsischen Nation, als zum
Municipium gehrig, vorbehalten ist ;
b) ritchsichtlich ihrer Vertretung im Reichstag. Im ganzen wird sich die
achsische Nation dem allgemeinen Landesgesetze fgen, und verlangt
nur, dass
der Natiortsgraf Sitz und Stimme in der Magnatentafel erhalte ,
dass die s'achsischen Kreise nie mit anden' Wahlkreisen vermischt
werden.
dass, wenn die landtigliche Representation nach der Volkszahl
eingeleitet werden sollte, keiner der sachsischen Kreise weniger als einen
Deputirten zum Reichstag sende.
9. dass nach der dermalen bestehenden Eintheilung der Kreise, der
Vorort (St.dte, Markte) von den brigen zum Kreise gehrigen Ortschaften
nicht getrennt werde ;
c) racksichtlich der Betheiligung an der Steuer, den Landeslasten und den
entsprechenden Vortheilen. Allgemeine, nach der aus dem Grundsatz der
Gleichberechtigung fliessenden gleichmassigen Verpflichtungen hervorge-
hende Steuern und ffentliche Lasten, wird die schsische Nation in dem
sie treffenden Verhltnisse tragen, nur behlt sie sich die Eintreibung und
Administrirung der Steuer, so wie die Vertheilung der Lasten durch ihre
eigenen Beamten vor ; in gleichem Verhaltnisse hat sie auch die, aus diesen
Steuern und Lasten entspringenden. Vortheile, so wie den gleichmassigen
Antheil an den Landeseinknf ten anzusprechen.
Die Regulirung, Einhebung und Verwendurg der Domes tikal-und
Lokal-Abgaben und Lasten wird. die Nation selbstndig bestimmen ; auch
fordert sie die Vergtitung des der Nation seit 1762 vorenthaltenen Antheils
des sogenannten 13 Kreuzer-Fonds fin- die einzelnen s&chsischen Kreise,
nach den diesfalls zu entwerfenden Berechnungen.
d) Rilaisichtlich der Wehrpflicht. Nach dem Grundsatz der Gleichberech-
tigung wird auch die sachsische Nation sich der verhdltnismassigen Theil-
nahme an der allgemeinen Wehrpflicht nicht entziehen.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
e) Rileksichtlich des hchsten Centrums in der politischen Verwaltung und
Justitzpflege. Das hirichste Centnim ist der constitutionelle KOn.ig mit seinem
verantwortlichen Ministerium. Im Ministerium ist jedoch f Or die sachsischen
Angelegenheiten eine eigene Sektion aus einer hinidnglichen Anzahl von
Sachsen zu bilden. Zwischen der Nations-Universit'At und dem Kiinig hat
keine Mittelstelle zu bestehen.
Ohne diese Bedingungen, deren Erftillung allein die Fortdauer der
slchsischen Nation gewahrleistet, kann die sichsische Nation in cine
engere Verbindung Siebenbtirgens mit dem Kanigreiche Ungam nicht
eeingehen.
Ilermannstadt, den 3. Juli 1898

Die Universitat der schsischen Nation in Siebenbergen
Franz Sa 1 men m.p., Graf der sichsischen Nation

Carl Sigerus m.p., subst. Notar
BAR., ms. neat 970, f. 104-109vi (Foaie volanta),
609
www.dacoromanica.ro
In Banat
AUTORIZATIA DE iNARINIARE
INSURECTIONALA DATA R01IANILOR
DIN CARAS, REVOCATA
172
PROCESUL-VERBAL AL SEDINTEI COMISIEI COMITATULUI CARAS, TINUTA
LA 17 IULIE 1848 SUB PREZIDENTIA LUI JAKA111.1:1' KRISTOF
La sesizarea 1109. Saya Vukovics, comisarul regal, in scrisoarca lu din 15 iulie a.c.,
comisarului declarl cl hotArirea comitatensl, care dispune ridicarea in masA impotriva
regal rAsculatilor din prtrtile de sud, nu e conformA cu obligatia comitatului nos-
S. Vukovics tru fatA de dispozitiile ministeriale, si in afar dc aceasta este mai mult
primejdioasA decit folositoare pentni mentinerea ordinei publice.
Baronul Bruckenthal e numit comandant al grAnicerilor ; un altul nu
mai e necesar.
Ca atare, comitatul este somat modificc fAr5. intirziere hotArirea in
cauzl i sa ia mAsuri pentru prezentarea celor 3 000 de grAniceri.
Comisia 11 0 9. Comisia administrativA, fiind chematA sO. fact], tot cc fi sta.
administrativa In putintA i s5. depunb. toate eforturile pentru cresterea bunistirii comitatu-
I5i retrage lui ; s5. fereascA si s5. apere, conform obligati ilor sale, interesele tuturor cla-
hotarirea
selor si pAturilor ; sA indepArteze once eventuall primejdie, neplAcere, care
precedenta
ar putea surveni, impArtAsind argumentele convingltoare insirate in scri-
soarea comisarului regal in baza ei si a somatei acute, isi retrage hotAri-
rea nr. 1 108 a.c. care dispune ridicarca in mas5, a poporului si, prin prezenta,
o declarl anulat si revocat5. sub toatc aspectele ei ; fapt despre care se vor
lnstiinta toti prim-pretorii si pretorii, precum si Nicolae BojincAl.
TotodatA, prim-pretorul Gheorghe Atanasievici este insAreinat sA inca-
seze de indatLt de la Nicolae Bojinc5. cei 100 forinti care i-au fost clati din
casieria statului, ca acoperire a cheltuielilor sale sau restul existent din
accast5. sum5. st.-i depunii la casier'a statului i s5. ra.porteze desprc rezul-
tat. Despre accasta, va fi anuntat si casierul principal, Andrei Ivanovici.
Textul maghiar
1848. LVI jULIUS 17. KRASS6 IIEGYE liff.SZE.RtIL JAKABFFY
KRIST6F ELNOKLETE ALA'rT TARTOTT B1ZOTTMANYI ULLS
ALKALMA VAL.
11 09. Vukovits Sabbas kir [Alyi] biztos f [oly6] [v] jtil. 15-n kelt
levelben kinyilatkoztatja, hogy a dli vidken lazong6k ellenben tmeges
flkelst elrendel6 megyei vgzs nem egyez meg azon ktelessggel, melyet
606
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
megynek ministeri rendeletek irnyban megtartania kell, s azon

a kzrend fenntartsra inkbb veszlyes mint hasznos.
A hatr6rsg vezetsvel Br6 Brukenthal van kinevezve, ms vezrre
szilksg nines.
Felszlftja ezrt a megyt, hogy rdeklett hatrozatt azonnal vltoz-
tassa meg s a 3000 hatr6r killtsr61 gondoskodjk.
11 0 9. A kiizigazgatsi bizottmny a megye j611tt kiteltethet6leg
s teljes erejb61 gyarapftani s minden osztlyil s g rdekeit kteles-
sgeihez kpest 6vni s vdeni minden netaln bekvetkezhet6 veszlyt,
kellemetlensget elhrftani hivatva levn a' kir. biztosi ievl folyamatban
el6sorolt gy6z6 indokokat osztvn, annak alapjn es flszlfts kvetkezt-
ben a np tmeges flkels elrendel6 fo/y6 vi 1108. sz. alatti hatirozatt61
egszen el II, azt minden rszletben megsemmisftettnek, megsztintettnek
es visszahzottnak ezennel kinyilatkoztatja a mir61 is minden f6 s alsz[ol-
ga]bfrk, ilgy szinte Bozsinka Mikls rtesfttetik.
Egyszersmind Athanaszievits Gyrgy f6sz[olga]bfrnak meghagyatik,
bogy Bozstnka Mik163sa1 az 6 rszre kltsg fedezsill a honi pnztrb61
kiismert 100 frt. a mennyiben azt el nem klttte illet6leg az ezen summ6.1361
fennmaradott sszveget haladktalanu/ beszedje, a honi pnztrba beszl-
litsa s az eredmnyr61 jelentsen ; amir61 Ivanovits Andr [As] f6pnztArnok
is rtesfttetik.
Filiala Arh. St. judejul Timis, londul prefecturii jud. Severin, dos. 3/1848, f. 70.
1. Notirirea 1108 fusese luati in sedinta de la 11 iunie st. n., drept urmare a petijiei
inaintate In acest scop de Nicolae Bojinci, Vasile Nicolaevici, Vasile Albini si A. Mibuj,
607
www.dacoromanica.ro
lunieseptem brie
Cauza bucovinenilor
PENTRU AUTONOMIA
TARII BUCOVINEI,
PENTRU PASTRAREA NATIONALITATII
ROMANILOR
173 MEMORIUL DIN IUNIE CU CERERILE ROALANILOR BUCOVINENI
Maiestatea Voastra.
drepturile civile i politice acordate de curind tuturor partilor monar-

Prin
hiei ausriece i garantate pun actul constitutional, Maiestatea VoastrI
ati facut din milioane de cetateni ai Austriei oameni liberi 5i fericiti, transfor-
mind sentimentul de teama care cuprindea pe fiecare austriac credincios
fag de evenirnentele produse la inceputul acestui an in Europa intr-un
sentiment de incredere si de o multumire genera15., adinc simtita.
5i noi bucovinenii impartasim acest sent iment, i noi ne simtim indemn at i
s exprimam acum chid numarul drepturilor acordate noua prin actul
constitutional a fost mult marit din nou Maiestatii Voastre, din adincul
inimii noastre, multumirea pe care am exprimat-o i cu ocazia publicarii
patentei Maiestatii Voastre din 15 martie a.c. in care s-a comunicat acor-
darea libertatii presei, a garzilor nationale i promisiunca unei constitutii.
Cele infaptuite pina acurn, marinimia cu care Maiestatea Voastra a venit
sa preintimpine cele mal multe dorinte si rugaminti depuse de diferite
popoare ale Austriei la tronul Maiettii Voastre, ne inspira noua, semnata-
rilor respectuosi, increderea deplina ca, Maiestatea Voastra nu va lasa neinde-
Situatia plinite rugamintile izvorite din situatia deosebita si conditiile politice spe-
deosebiti ciale ale unci tali care, desi mica, apare totusi ca reprezentanta a unei
condifiile nationalitati deosebite, a celei romane, a unei taxi ai card locuitori, avind
politice parte de binefacerile libertatii si fiind deci intre milioane de frati consingeni
spcciale singurii fericiti, sint priviti de ei cu nostalgie ; in aceasta ei simt un
ale imbold puternic de a pasi inaintea lor pe drumul dezvoltarii. Aceste consi-
derente, cit i situatia politica de pina acum i deosebita asezare geogra-
fica a tarii noastre, ne indeamna sa aducem urmatoarele dorinte i rugaminti
608
www.dacoromanica.ro
REVOLUTlit
deosebite a caxor indeplinire este de ce.a mai mare important& pentru
binele i fericirea tarii in fata prea-inaltului tron al Alaiestatii Voastre,
Incredintindu-le bunavointei parintesti ce cuprindc cu aceeasi dragoste
toate partile marei patrii Bucovina-
I. Deja prearegretatul stramos al Maiestatii Voastre, Maiestatea Sa provincie
Leopold al II-lea, cu peste jumatate de secol inainte, a apreciat situatia de sine-
deosebita a Bucovinei si a ordonat printr-o patenta din 19 septembrie stItitoare,
1790: ca Bucovina, sub acest nume, sa fie privita tratatit intotdeauna ce o dict5.
ca o provincie de sine statatoare, cu o dieta speciala.." intreaga Bucovina.
special&
are convingerea ferma. ca. ea va putea Inainta pc calea. dezvoltru-ii si va
atinge acea treapta a buna.starii si fericirii, care este posibil5., datorita
importantelor resurse ale tarii, daca acest cuvint impa: atesc va deveni pe
de-a-ntregul realitate.
De accea rugam inainte de toate : Maiestatea Voastra sa binevoiasca,
potrivit asigurarii din preainalta patenta arnintita, sa convoace cit mai
curind o dieta provinciala speciala pentru Bucovina, care sa se adune
anual la Cernauti, cu o reprezentare egala. a tuturor staxilor, deosebire
de religie anume : clerul, mosierimea, iutelectualitatea, burghezia si tara-
nimea. De asemenea rugam :
pentru pastrarea nationalitatii, sa se infiinteze scoli primarc si o Limba romAnl-,
catedra de limb i literatur romana, s fie angajati oameni care cunosc In sea
perfect limba tarii, tinindu-se cont de paminteni, cu obligatia tuturor insti- i institutii
tutiilor provinciei sa primeasca, cereri In limba romana si sa le solutioneze
In aceasta. limba. ; Administrare
o Administrare provinciala proprie, atit administrativa, Mt si pc. provincial&
Mica judiciara. proprie
Frumoasa noastra, patrie sufera, In ciuda resurselor sale bogate,
de o lips& a capitalului necesar, ceca ce paralizeaza once avint si face impo- Institut de
sibila once intreprindere mai mare ; cauza este tabula taxii, care genereaza credit;
nesiguranta, proprietatii, i creditele publice scazute. De aceea rugam ridi- introducerea
carea creditului prin Infiintarea unei institutii bucovinene de credit pentru cadastrului
mosierii dominical-urbani i rurali i ca o conditie a acesteia, sa. se asigure Ora
proprietatea prin reglementarea tabulei Arii1 i introducerea cartilor fun-
duare 2 la tara. Mai departe rugam i dorim :
Reglementarea situatiei taranilor, tinindu-se cont de cerintele tarii, Rcglementarea,
pe care le va discuta dieta ce se va constitui pentru Bucovina si va inainta situatiei
proiectul de lege pentru prealnalta sanctionare ; fixarea anului 182 1 ca prannor
moment de referinta pentru identificarea mosiilor rurale i dominical%
pe baza Inscrierii In cadastru i cu mentinerea valabilitatii tuturor deciziilor
pronuntate de atunci In chestiunile litigioase.
Ega.litatea tuturor confesiunilor religioase, atit pe tarim religios cit Egalitate
si politic si desfiintarea tuturor ingradirilor i greutatilor provenite din religioas&
cauza acestor deosebiri dintre religii.
Schimbarea. In spiritul timpului a regulamentului de politic sani-
tara din anul 1836 privind suparatorul cordon sanitar si carantina
609
42 t, 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMNI
Reorganizarea pentru usurarea comertului si a circulatiei cu Moldova apoi, sil nu mai
poli tiei sanitare
fie tratat si pedepsit, drept criminal, trecerea granitei In prima si a
doua perioad6.; scutirea mosiilor i comunelor de pe granit de constru-
irea i mentinerea cerdacurilor, cit si de obligatiile In legAttu- cu acestea.
Desf iin tarea Desfiintarea tuturor controalelor vamale In regiunile de granit
-controlului vamal
In interiorul trii, cit i schimbarea felului suprtor de supraveghiere
privind impozitul pe consumatie.
ScIderea Micsorarea impozitului pe sare, foarte apAsator pentru clasele mai
mpozitului
pe sare sarace si care Ingreuneaz cresterea vitelor.
Alegerea episcopului greco-neunit de un sinod national, constituit
Sinod na tional... din reprezentanti ai clerului, ai aristocratiei i strilor burgheze si trnesti
greco-neunite.
Rcglementarea Reglementarea treburilor bisericii greco-neunite In spiritul vremii.
treburilor
bisericeti Administrarea i folosirea Fondului religionar greco-neunit bucovi-
ai a Fondului nean de atre un comitet, ales din toate stArile sociale ale cultului greco-
religionar neunit, sub controlul dietei provinciale.
n speranta aproblrii preamilostive a arziltoarelor noastre dorinte gene-
rale, ne simtim lndemnati s indreptlin atentia IVIaiesttii Voastre asupra
Multiplele multiplelor legAturi sociale i comerciale care exist Intre Bucovina si trile
legltUri sociale
comerciale
vecine i inrudite cu noi, Moldova si Valahia, si care au o influent puterni-
cu Moldova c industriei i comertului Intregii monarhii austriece.
Valahia
Cu profund respect ai Maiesttii Voastre supusi credinciosi,
CernAuti, iunie 1848
Textul german
Euere Majestt I
Durch die in der jiingsten Zeit alien Theilen der 6sterreichischen Mo-
narchic gewhrten und durch die Verfassungsurkunde garantierten bar-
gerlichen und politischen Rechte haben Euere Majestt die Millionen der
Staatsbilrger Oesterreichs zu freien, glcklichen Menschen gemacht, und
das GefOhl ngstlicher Bangigkeit, welches angesichts der Ereignisse,
die mit Beginn dieses Jahres ilber Europa hereinbrachen, die Brust eines
jeden getreuen Oesterreichers erfilllen muBte, in ein Geftlhl freudiger Zu-
versicht und eines allgemeinen, innigsten Dankes verwandelt.3
Auch wir Bukowinaer theilen diesesGefahl, auch wir Mien uns gedrngt,
unseren innigsten Dank, den wir schon beim Bekanntwerden der in Euerer
Majestdt Patente vom 15. Mrz 1. J. ausgesprochenen Verleihung der
Pressfreiheit, Bewilligung einer Nationalgarde und VerheiBung einer Cons-
titution ausgedrilckt haben, gegenwrtig, wo der Kreis der uns garantier-
ten Rechte durch die Verfassungsurkunde so bedeutend erweitert vrurde,
Euerer Majest.t aus dem tiefsten Grunde unseres Herzens hiermit wieder-
holt auszusprechen.
610
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
Was bis nun geschehen, die Hochherzigkeit, womit Euere Majestat den
meisten der Wansche und Bitten entgegengekommen sind, welche von den
verschieclenen Volksstammen Ocsterreichs an Euer Majestat Throne nie-
dergelegt wurden, flt uns ehrfurchtsvoll Gefertigten das innig,e Vertrauen
cin, class Euere 3Iajestat auch die (lurch dessen eigenthihnliche Stellung
und besondere politische Verhaltnisse hervorgerufcnen Bitten eines Landes
nicht unerftillt lassen werden, welches, wenn auch klein, doch als Reprii-
sentant einer besonderen, der romanischen Na.tionalitat erscheint, cines
Landes, desscn I3ewohner an den Segnungen d.er Freiheit theilnehrnen
uncl unter Millionen stammverwandter Brilder allein glcklich, dahcr von
ihnen 'nit sehnsttchtigen Blicken bctrachtet, in der Theilnahme dieser
ihrer Mitbrder cinen machtigen Sporn erblicken, auf der Bahn der Ent-
wickelung ihnen voranzugehen.
Diese Rcksichten sowic die bisherigen politischen Verhaltnisse und
die eigenthtimliche geographische Lage unseres Landes vcranlassen uns,
nachstehende besondcre Wfmsche und Bitten, deren Erinllung fr das
Wohl und Glck desselben von dem hchsten Belange ist, vor den Alter-
hchsten Thron Euerer Majesta zu bringen und Ihrer landesvaterlichen
Huld, die alle Theile des groLlen Vaterlandes mit gleicher Liebe umfasst,
zu vertrauen.
Schon Euerer Majestiit hdchstseliger Ahn, weiland Seine Majestat
Leopold II. hat vor mehr als einem halben Jahrhundert die eigenthfimli-
che Stellung der Bukowina seiner besonderen Aufmerksamkeit gewrdigt,
und mittels Patentes vom 19. September 1790 angeordnet, class die Buko-
wina unter diesem Namen stets als eine fin- sich bestehende Provinz mit
besonderen Landstanden angesehen und behandelt werdin solle". Die
ga.nze Bukowina hegt die innigste Ueberzeugung, dass sic nur dann auf
der Mahn der Entwickelung rstig fortschreiten und jene Stufe der Wohl-
fahrt und des GU:Ickes erreichen kann, welche die bedeutenden Hilfsquellcn
des La.ndes mglich machen, wenn dieses kaiserliche Wort zur vollen Wahr-
heit wird.
Wir bitten daher vor allem : Euere Majestat gcruhe, der in dem bezo-
genen .Allerhiichsten Patente enthaltenert Zusage gem, sobald als md-
glich einen besonderen, alljahrlich zusammentretenden Provinziallandtag
mit gleich starker Vertretung aller Stande, ohne Unterschied der Reli-
gion, und zwar : der Geistlichkeit, der Gutsbesitzcr, der Intelligenz, des
Brger- und Bauernstandes, fin- die Bukowina nach Czernowitz einzu-
berufen. Ebenso bitten wir
um Wahrung der Nationalitat durch Errichtung von Volksschulen
und einer Lehrkanzel der romanischen Sprache und. Literatur, Anstellung
der Landessprache vollkommen kundiger Individuen mit Bercksichtigung
der Eingcborenen, Verpflichtung aller Provinzialbehrden, Eingaben auch
in romanischer Sprache anzunchmen und in derselben Sprache zu erledi-
gen ;
611
www.dacoromanica.ro
1848 1,44 ROM 211871
um eigene Provinzialverwaltung in administrativer, politischer und

judicieller Beziehung.
Unser schemes Vaterland leidet, trotz seiner reichen Hilfsquellen,
an einem jeden materiellen Aufschwung rahmenden, jede greeere Unter-
nehmung unm6glich machenden Mangel an dem nelthigen Capital, dessen
Ursache nur in dem durch die bisherige Einrichtung der Landtafel und die
hieraus folgende Unsicherheit des Besitzes gesunkenen 6ffentlichen Credite
liegt. Wir bitten daher um Hebung des Credites durch Errichtung einer
Bukowinaer Creditanstalt filr Dominicalstdtische und Rusticalgrund-
besitzer und als nothwendige Bedingung dazu um Sicherung des Besitzes
durch Regulierung der Landtaf el und Einfiihrung von Grundbilchern auf
dem Lande. Unsere ferneren Bitten uncl WOnsche sind :
Regelung der hauerlichen Verhdltnisse mit Berilcksichtung der
Erfordernisse des Landes, welche der f Or die Bukowina sich zu consti-
tuierende Landtag berathen und den Gesetzentwurf zur Allerhchsten
Sanction t1berreichen wird, und Festsetzung des Jahres 182 1 als Normal-
zeitpunkt zur Bestimmung des Rustical- oder Dominicalgrundbesitzes
auf Grundlage der Catastralaufnahme mit Aufrechthaltung aller seit jenem
Zeitpunkte in Streitsachen erflossenen Entscheidungen.
Gleichstellung aller Religionsbekenntnisse in religi6ser und politi-
scher Beziehung mit Aufhebung aller aus dem Religionsunterschiede her-
vorgegangenen Beschrankungen und Lasten.
Zeitgemdfle Aenderung der Pestpolizeiordnung vorn Jahre 1836
zur Erleichterung des den Handel und Verkehr mit der Moldau hemhst
ditIckenden Sanittscordons und der Contumazanstalten dann Aufhebung
der criminellen Behandlung und Strafe beim Grenzbertritte wdhrend der
ersten und zweiten Periode ; P,efreigung der Grenzdominien und Gemein-
den vom Aufbaue und Erhaltung der Czardaquen wie auch von allen dies-
falligen Lasten.
Aufhebung aller Gef5.11s und zollmtlichen Controle im Grenz-
bezirke und im Inneren des Landes, wie auch Aenderung der lastigen
Ueberwachungsart aus Anlass der Verzehrungssteuer.
Herabsetzung der die 6.rmere Clase driickenden und die Viehzucht
hemmenden Salzpreise.
Wahl des griechisch-nichtunierten Bischofs durch eine Natio-
nalsynode, bestehend aus den Reprdsentanten des griechisch-nichtunier-
ten Clerus, des Adels, Burger- und Bauernstandes.
Zeitgemfle Regulierung des griechisch-nichtunierten Kirchenwe-
sens.
Verwaltung und Verwendung des Bukowinaer griechisch-nichtunier-
ten Religionsfondes durch ein aus alien Standen des griechisch-nichtu-
nierten Cultus gewdhltes Comit unter Controle des Provinziallandtages.
In Anhoffung der Allergnadigsten Willf ahrung dieser unserer allgemein
tief gefilhlten Wiinsche finden wir uns gedrungen die Aufmerksamkeit
612
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
-Eurer Majestat auf die vielfachen socialen und commerziellen Beziehungen
211 lenken, welche zwischen der Bukowina und den angrenzenden, uns
stammverwandten Lndem Moldau und Wallachei bestehen und auf die
Industrie und den Handelsverkehr der ge5ammten sterreichischen Monar-
.chie m5chtigen Einfluss bben.
In tiefster Ehrfurcht Euer Majestdt treu gehorsamste
Czernowitz, im Juni 1848.
Dupi Matesialien Eses Sprachenfrage in Osierreich. Hrsg von Dr. Alfred Fischel, Brenn,
1902, p. 318 321; o eurrerare suicinti a punctelor din cerere, la I. G. Sbiera, O pagind
din stories Bucovinii din 1848 1850, dimpreund en ni;te HMIs despee familia Hurmusaki,
Cerniut, 1899, p. 9 10-
Tablele jfiril (lat, tabulas terror), instttutia cArtilor ipotecare. 2, Cartea funduarl (fon-
ciarS) sau cadastru ; evidenta aserii imobile, a drepturilor si a datoriilor referitoare la aceasta.
JN TREBILE OCOLULUI...
T.
174
DEPUTATUL MIRON CIUPERCOVICI CATRE FRUNTASII OCOLULUI
IMPULUNGULUI MOLDOVENESC
Vicana, in 2 iulie 1848 c.n.

De bun neam n5scutilor domnule pilrinte Georgic Ciupercovici,
domnul profesurul Teutul, domnul parintele Dachevici,
domnul loan si Iacob Cocinschii, badea Andrii Burduhos,
vornicul Cimpulungului, si la toti vechilii
Ocolului Cimpulungului Moldovinesc
c5. v5. instiintlzi pe dumnavoastr5. cum a noi, cu mila pre puternicu- In ateptarea
Tatl
dui Dumnezau, la 28 iunie 1848 c.n. am vinit la Vieana sfinatosi, care deschiderit
sanatate poftim la toti i dumilorvoastre. intru altele v5. instiintazi c5. Parlamen-
Maestatea-sa impiratul nostru Ferdinand s5. afli in Tirol la Insbruc, dar5. tului liberal...
En locul imparatului au vinit Erzherzog Johann ca s5. fie la Raichstag,
-tocma in zioa sosirei noastre in Vieana au sosit si iraltimea-sa Erzherzog
Johann in Vieana, aceasta cu o parAdie foarte mare, de carele Raichstag
au fost la 6 iulie 1848 hotgrit ca sil fie, dar5, acuma tocma anume nu
putem sti, fiinda. Croatia cu Tara Ungureasa au ceva nepace, au mArs
rintul acolo s5, puie trebile la cale, si apoi, dac5. va intoarce de acolo,
va fi inceperea Raichstagului (a Detei). Este n5.dejde i s5, aude precum
impAratul va vini la Raichstag, dar5. aristocratii fac multe Impedeari
poate nu va vini. La Italia si pre aiurea, precum i la Bohemia la Prag,
este mai in toate zilele varsare de singe mare, si aicea este mare fric5. cum
.c5. va intra rusul, si nu s5. stii ce va fi, c5, vienenii sint toti inarmati groaz-
inic, ei fac toate slujbele in loe de catanile impAratului peste tot locul, pre-
613
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
cum insusi si la rezidentia imparateasca in I3urg si pe aiurea, i acu cind_
au vinit printul au esit toti inarmati in f el ca acela nespus de frumos,.
pedestrime i calareti, caresi cu steagurile sale, peste 60 000 multimea.
norodului, di la a.cesti Inarmati inainte, adec afara de gardele nationale,
era nesocotit de multi cumu-i padurea ; deci acu sidem aice i astepta.m
c doar sa, va incepe Raichstag, noi am vorobit cu vienenii, am mars la.
dinii uncle era deputatii lor, i toti cii mai de frunte laolalta de tine sfat
la 1-tai iulie a. an, s-au bucurat c am mars la dinsii si am tinut si noi
sfat cu dinsii cu o cuprindere aducerei aminte o multamire despre partea
norodului din Bucovina pentru ostineala lor care au avut de ne-au scos
pozvolenial tuturor de a ne pute vorbi i ca,uta i drepta.tile noastre, cuprin-
zind i starile noastre la aceasta adunare care s-au Intimplat nou ; deci
ei Sint si s fagaduesc insusi ca neste frati a -nostri, ca numai de s ar
deschide odata Raichstag-Deta, apoi toate s vor primi acolo si cererile-
noastre i s va lucra toate i spre binele nostru ca nsusi i pentru dinsii
asadara s aveti stiint c este ce mai buna nadejde sa, sa. Indrepteza.
sa' prefaca, spre binile obstesc toate trebile si pentru noi pentru toti.
Cum sa va incepe Deta noi vom scrie domniilor-voastre toate, ca s5..
stiti cum sa, alcatuesc trebile
In trebile Dar din toate tare te rog bade vornice Andrii Burduhos, fiind [ca]
Ocolului noi avem de lucru mult afar de trebile Asezamintului tarii noi, ocolul Cim-
pulungului Moldovinesc, ca O. te sf5.tuesti Cu toti deputatii Cimpulungului
8 fie cam siguripsit pentru vro 400 fr.C.M-e ca sa putem intru una aduce
de istov2 hotazire tuturor protasurilor noastre, de o intimplare c de nu
va vini Maestatea Sa imparatul la Vieana, ar amine treaba ca s mergem
noi tocma acolo la Tirol, cum au facut acuma deputatii Ardealului,
adeca un vladic i cu dumnalui domnul Dimitrie Moldovan di la Deva,.
ca s-au das tocma la Insbruc in Tirol la imparatul i s-au i scos toate:
cererile lor bune, cum au pof tit asa le-au intarit
Si Intocma noi, macara O. nu avem a merge la Tirol, ce sa, sidem numai
aicea la Vieana, tot negresit ne trebue acesti bani, ca. cum zic noi avem a.
NM vrem
ne scoate toate orinduealile tinutului ocolului Cimpulungului Moldovinesc.
acea
sa fie toate slobode a noastre, cum au fost In vremile vechi In vremea.
slobozanie
impratilor Leopold al II i Iosif Imparat, i este tare multa lucrare la.
cum eram
accasta ; deci daca nu vom scoate treaba accasta acu la un capat, apoi In veci
cind ne-au
la 1ntunerec i prapadite ar ramine toate dreptatile noastre ; dar acu este-
luat la vremea c6 d'a capitenie a o intrebuinta cu toat sh-guinta ca vom dobin-
imparAlie
di-o cu ajutorul lui Dumneza.u. Vienenii s-ar pune viata pentru noi ; cu
Austrii, toata inima stau spre a ne face slobozi ca mai inainte vreme, i mai ales
In care stare noi vrem aceea slobozanie sa o avem in vremea viitoare de acusa Inainte,
ne-au gAsit cum eram cind ne-au luat la imp:U.5.0e Austrii, in care stare ne-au gasit
atunci ..." atunci, asa sa 1 raminem slobozi.
S5', aveti stire c deputatii di la Dorna, si celelalte sate a lor Inca au
scris ca sa le mi faca bani de trebile acestea. Dumnavoastr yeti aye-
acu Inc stiint ca petitiea care s-au facut la Homor s-au prafacut ; punctu-
614
www.dacoromanica.ro
IL REVOLUTIA
oiletoateaceicaau ramas numai mai cu Infrumusatare ca sa. se dei la tipar,
de carele In scurta vreme, dupa ce vom scoate-o di la tipar vom trimite
dumnilor-voastre ca sa videti i sa stiti ce rugam de la Imparatula
Miron Ciupercovici, deputat.

Tcodor /Dian, Fragi George ;i Alexandru Hurrmactrhi, Ziarld Buccaina", Cm-1150, 1924,
Es. 65-67.
1. Permisiune. 2. intr-adevar. 3. Urmeazi, dispozilii i amauunte de iiitercs easnic privat.
IIEMORIUL ADRESAT PARLAMENTULUI LIBERAL DE LA VIENA
Onorat Parlament 1
1 n calitate de deputat in Parlamentul austriac tin de sfinta mea dato- maser,.

Arie sa-mi ridic glasul pentru patria mea, ocolul Cimpulungului Moldove- Impotriva
nesc din Bucovina, si sa fiu In fata reprezentantilor Imparatiei austriece autorit3!ilor
interpretul fidel al dreptelor plingeri ale conationalilor mei Indreptate Im- politice
potriva asupririlor brutale ce le Indur din partea organelor politice si admi- i administrative
nistrative. habsburgice
Comunele mai sus amintitului ocol, anume Cimpulung, Sadova, Fundul
Moldovei, Ciocanesti, Iacobeni, Vatra Dornei, Candreni, Poiana Stampei,
arul Dornei, Valea Putnei i PojorIta, au ramas dupa. anul 1777, clnd
Bucovina a fost cedata Austriei de catre Turcia, in starea de comune raza-
esti sau de tarani liberi, dup cum fuseser si pe timpul domnilor moldo-
veni, bucurindu-se de proprietatea pamInturilor lor, a padurilor, a finete-
lor si pasunilor, ca si de folosinta dreptului morilor, a circiumaritult I,
a pescuitului si a vInatului si de scutirea de vama. In interiorul ocolului
pentru produsele proprii.
Daca orice neam posecla un drept natural asupra pamintului din care a
rasarit, atunci acesta este dreptul neamului nostru care, !lupins pe piscurile
muntilor de la granita de-abia vede lucind soarele In Wile sale si arareori o-
-vazul cocindu-se. De aceea el este redus exclusiv la cresterea vitelor, pentru
care are nevoie de un teren mai vast, si la vinatoarea indispensabila Impo-
triva multelor animale salbatice.
Stramosii nostri i noi insine am stapinit paminturile noastre si am
exercitat nestingheriti toate clrepturile ce decurg din aceasta proprietate.
Aceste drepturi au fost recunoscute chiar si de autoritati i de-abia In anul
1836 si-au permis functionarii invecinatului domeniu cameral din Cimpu-
lung incalcari ilegale in proprietatea noastra, incalcari care de la sosirea
mandatarului cameral, Strohmayer, Incoace, au degenerat In cele mai crin-
cene asupriri.
615
www.dacoromanica.ro
1898 LA ROMills1.1
intii am fost socotiti drept supusii domeniului Cimpulung, ccea ce n-ani
fost niciodata, iar domeniul drept stapin. Ni s-au confiscat pridurile <nit
s-au alungat turinele i taietorii de lemne, s-au devastat padurile noastre>1
pentru domeniul mentionat si in folosul functionarilor lui. Ni s-au confiscat
pustile, din care pricina turmele noastre, nefiind aparate, sint sfisiate de
animalelc sb.lbatice. Ni s-au luat drepturile noastre, arendindu-se dreptut
de vinat, moraritul i crismaritul, functionarilor domeniului.
Fiindca tiranii liberi ai ocolului Cimpulung apartin categoriei celor
mai saraci oameni si nu pot renunta la pasune si la lemnul din padurile 'or,
functionarii camerali din Cimpulung s-au folosit de faptul acesta ca sa
pradeze cu duritate in mod sistematic sub pretextul ca se devasteaza padu-
rile, si sa transporte avutul nostru de tot fclul cu carele la Cimpulung.
.Ar insemna s abuzez de rabdarea Onoratului Parlament daca as enu-
mera toate faradelegile care ni s-au facut. Totusi, nu pot trece cit vederea-
amintirea chinuitoare a intregii rusini, ce dezonoreaza omenirea, care ni.
s-a facut de catre acei zbiri care au procedat impotriva multora dintre noi,
aruncindu-ne in inchisori, silindu-ne la munci si nialtratindu-ne intr-un mod_
revoltator, fitr s faca deosebire de virsta sau de sex. Aceasta de fiecare-
dat si mai cu seama atunci cind voiam sa avem drepturi si sa le afirmam.
Aceste toate irnpotriva noastra care, avind toatc motivele sa dorim reveni-
In .peranta rea jugului turcesc, ne-am dovedit totusi ca cei mai credinciosi supusis
unui viitor ai Austriei, in speranta unui viitor mai bun. Stind astfel Iucrurile, am inain-
mai bun ..." tat Maiestatii-Sale plingeri in anii 1892 si 1843 si in sfirsit in zuna de 25
iulie 1844. Mai Cu scalar], in ultima am descris starca nemaipomenita In
care lie attain, insistind asupra clrepturilor noastre i asupra multiplelor
noastrc greutati. De aceea Imi permit a inainta Onoratului Parlament a
copie (A) a acestci din urma plingeri, ca sa se poata convinge de lucrurile
de nccrezut intimplate in cursul absolutismului din trecut al Austriei.
Accasta plingere, In care am cenit o comisic impartiala pentru constata-
.,Asupririle rea acestei asupriri, am solicitat apararea persoanci i avutului nostru
pe care le impotriva altor maltratari i incalcari, am cerut de asemenea suspendarca-
SndurLm ..." si pedepsirca lui Strohmayer pentru abuz de putere, inelciuni, furtul
pecctii comunei noastrc si al documentelor noastre si pentru brutalitatilc
comise In vazul tuturor, n-a avut nici un rezultat insemnat. Dimpotriva,
administratia camerala din Cimpulung i functionarii ei au continuat
ne brutalizeze si sa ne maltratcze. Accste noi maltratari le-am adus la cunos-
tinta Maiestatii-Sale la 10 f ebruarie 1845.
In fine, la 7 ianuarie 1845, am primit un raspuns provizoriu de la Prefec-
tura cezaro-craiasca. din Cernauti, in care ni se promite anchetarea citorva-
puncte: cu anchetarea restului de chestiuni si cu actiunea of iciala a fost
insaz- -cinat acelasi birou cameral impotriva caruia eran indreptate tocinai
acuzele noastre.
Pornind de la ideen fixa, de care s-a legat Prefectura, ca anume noi
sintem de la sine inteles supusii domeniului din Cimpulung, ni s-a poruncit
sa ne infatisam la accst domeniu adica in fata judecatorului si a acu-
616
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
zatului In acelasi timp i s rispundem cum se cuvine. Acest proceden
sfideazi prea mult principiile de drept si de dreptate ca noi si nu fi implo-
rat, la 30 martie, din nou ocrotirea Majestitii-Sale, rugindu-ne ca s se
instituie o comisie impartiali sub presedintia cinstitului prefect de Lem-
berg, Milhlbacher, care cunoaste situatia noastri. Aceasta si constate asu-
-pririle ce le indurim si mai cu seami faptul c nu sintem supusii domeniului,
tirani liberi, si s ceari s ni se restituie imediat avutul nostru, conf is-
cat pe nedrept.
Cu un non ordin al Prefecturii, din 19 noiembrie 1845, am fost instiin-
tati c a.supra tuturor plingerilor noastre ancheta parte si-a inceput, parte
incheiat lucririle, si ceea ce n-am stint c deciziile In aceste pro-.
bleme au fost comunicate ; In sfirsit Prefectura ne-a respins atit plingerea
awastri indreptati impotriva pretentiilor abuzive ale jurisdictiei domeniu-
lui din Chnpulung, cit si pretentiile noastre asupra dreptului crismiritului
al propinatiei2.
in apelul ce 1-am inaintat am cerut guberniului din Lemberg sit acorde
comunititii libere a ocolului Cimpulungului Moldovenesc exercitiul juris-
dictiei dominicale, precum i folosirea crismiritului si a propinatiei, sau cel
-putin ramtni. deschisi calea justitiei in amIndoui. privintele.
Dar cu toate ci. acest apel a fost inaintat in luna octombrie 1846, pIni.
acum nu s-a intreprins nimic. Am rimas astfel tot despuiati de pilmintu-
rile si de avutul nostru, si impiedicati pe nedrept In folosirea celor
znai productive resurse de trai i sintem lisati pe seama bunului plac al
opresorilor nostri, pentru care nu exista nici lege, nici constitutie, fiindc5.
Dumnezeu e sus si Parlamentul departe de noi.
M-am simtit obligat si, aduc la cunostinta Ministerului de Interne aceasti.
situatie ilegali i nedreapti din patria mea si sper co toati. increderea
voi primi de la el indreptare i satisfactie. Dar nenorocirea noastri e atit
Nenorocirea
de nernarginiti, iar batjocorirea dreptului si a umanititii pe care o induri noastri e
de atitia ani sit-maim mea tar& nu-si gisestpereche In vastele provincii ale atit de
Austriei, ba chiar in toati lumea civilizat, incit Onoratul Parlament se nernirginiti...
va vedea indemnat desigur a interveni in acest caz, acordind riguroasi
dreptate.
Drept aceea cu onoare rog Onoratul Parlament si binevoiasci. si. cer-
ceteze dacit nu printr-o comisie speciali multiplele nedreptiti care ni
:s-au ficut si si. le pedepseasci cu asprime ; de asemenea si ceari lnaintarea
tuturor actelor si a dispozitiei ministerului i si. insiste asupra unei rezol-
viri grabnice a problemelor noastre In conformitate cu dreptul pe care se
bazeazi ele si cu demnitatea unui stat constitutioral i liber. indeosebi
trebuie si. cer insistent ca O. se dispuna retrocedarea imediati a proprieti-
*ilor noastre particulare si comunale, a atenantelor, drepturilor i averilor
awastre mobile, si anularea jurisdictiei i asa necompetenti a domeniului
657
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
SA se revini la cameral si a supunerii noastre fat de puterea acestuia ; s se revin. la
administrarea administrarea autonom. a Cimpulungului, asa cum a fost sub stpinirea.
autonorni turceasa.
Viena, 20 septembrie 1848
Mir on Ciupercovic i, deputat in parlamentul austriac ;

Ilie Nicuiit, delegat;
Vasile Stirbu.1, delegat
Textu I german
Hoher Reichstag !
In meiner Eigenschaft als Deputirter zum iterreichischen Reichstage

halte ich es fill- meine heilige Pflicht, fiir mein Heimatland, den Bezirk Mol-
dauisch-Kimpolung in der Bucovina, die Stimme zu erheben, und vor
den Vertretern des sterreichischen Kaiserreiches der gerechten Klagen
meiner Stammesgenossen gegen die brutalen Unterdriickungen der poli-
tischen Verwaltungsbeamten ein getreuer Dolmetsch zu seyn.
Die Gemeinden des genannten Okols (Bezirk) Kimpolung, Sadowa,
Fundul Moldowi, Czokanesti, Iakobeny, Dorna Watra, Kandreny, Poiana.
Stanipi, Schara Dorna, Vale Putna und Poschorita blieben, als die otto-
manische Pfore die Bucovina im Jahre 1777 an Osterreich abtrat, als
welche sie schon von den frilheren moldauischen Fiirsten behandelt wur-
den, sogenannte Reseschen- oder Freisaszen-Gemeinden und im
Besitze ihrer eigenthilmlichen Griinde, Waldungen, Wiesen und Weiden,
so wic im Genusse des und Schank-, des Fisch- und Jagdrechtes
dann der Mauthfreyheit fiir die eigenen Produkte innerhalb der Grnzen.
un seres Bezirkes.
Wenn irgent ein Volksstamm schon ein natrliches Recht auf deni
Boden, dem er entsprungen, besitzt, so ist es der unserige, welcher, in die
hchsten Granz-Gebirge verwiesen, in seinen Thlem kaum der Sonne an-
sichtig wird und selten den Hafer reifen sieht, daher lediglich auf die Vieh-
zucht und die Jagd, ihm unentbehrlich gegen die vielen reiszenden Thiere,
beschriinkt ist und dazu eines weiteren Gebiethes bedarf.
Es wurden auch unser Grundbesitz und die freie Ausiibung aller sick
darauf beziehenden Rechte von unsercn Vorltern und von uns selbst
ungestrt ausgebt, ja selbst von den Behrden anerkannt und erst seit.
dem Jahre 1836 erlaubten sich die Beamten der benachbarten Cameral-
Herrschaft Kimpolung widerrechtlich Eingriffe in unser Eigenthum, die.
seit der Ankunft des Cameral-Mandatars Strohmayer in die hrtesten.
Bedrackungen ausarteten.
Man fing an, uns, was wir nie waren, als Unterthanen der Herrschaft.
Kimpolung und diese als Obereigenthfunerin anzusehen ; man, nahm uns
618
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
unsere Wd.Merl far die genannte Herrschaft und den eigenen Vortheil der
Beamten ; man beraubte uns unserer Gewehre, infolge dessen unsere Her-
<len unbeschatzt von den wilden Bestien zerfleischt werden ; man entzog
uns unsere Rechte, indem man die Jagdbarkeit, das Miihl- und Schank-
recht far die Herrschaftsbeamten verpachtete.
Da die Freysassen des Kimpolunger Okols zu den rmsten Menschen-
klassen gehren und die Weide und das Holz ihrer Walder nicht entbehren
lnnen, so gab dieses den Kimpolungern Cameral-Beamten die Gelegenheit
mit systematischer Harte aus dem Titel von Waldschaden uns auszulptin-
(fern und unsere Habe aller Art in Wdgen nach Kimpolung zu ilberfilhren.
Es hiesze die Geduld des hohen Reichstages ermaden, wollte ich alles
Unrecht aufzdhlen, was an uns verilbt worden ; allein nicht verschweigen
kann ich die qualvolle Erinnerung an alle die Menschheit entwrdi-
gende Schmach, mit welcher jene Mittel gegen so viele von uns ohne
Racksicht aufs Alter und Geschlecht bei jedem Anlasse und ganz bcson-
clers dann, wenn auch sie Rechte haben und behaupten wollten, rnit Kerker,
ffentlicher Arbeit und mit den emprendsten Miszhandlungen verfuhren,
gegen uns, die alle Ursachen hatten, das tarkische Joch zurackzuwanschen
und uns dennoch in der Hoffnung auf eine bessere Zukunft als die treue-
sten Unterthanen Osterreichs erwiesen.
Als solche haben wir in den Jahren 1842 und 1843 und endlich un-
term 25. July 1844 Allerhchsten Orts Beschwerden aberreicht und beson-
tiers in der letzteren unsere eigcnthiimlichen Verhaltnisse geschildert, un-
sere Rechte, und unsex. vielfachen Beschwerden umstandlich nachgewie-
sen, daher ich auch mir erlaube, von derselben einen Abdruck dem hohen
Reichstage in A/ zu aberreichen, damit Hochderselbe sich von dem Unglau-
blichen so unter dem fraheren Absolutismus Osterreichssich ereignen konnte,
aberzeugen mge.
Diese Beschwerde, worin wir um die Erhebung dieser Bedriickung
cine unpartheische Kommission, um Schutz unserer Person und. unseres
Eigenthums gegen weitere Miszhandlungen und Eingriffe, um die Amtssous-
pension und Abstraffung Strohmayers wegen Miszbrauch der Amtsgewalt,
Betragereien, Unterschlagung unscres G-emeindesiegels und (unserer) Ur-
kunden, dann wegen ffentlicher Gewaltthatigkeit gebeten hatten, hatten
.keinen wesentlichen Erfolg ; irn Gegentheile erlaubten sich die Kimpolun-
ger Cameral-Verwaltung und ihre Beamten neue Gewaltthaten und Misz-
Iandlungen, die wir Seiner Majestdt unterm 10. Februar 1845 zur Kenntnis
brachten.
Endlich unterm 7. Pinner 1845 erhielten wir eine Vorbescheidung des
.k.k. Kreisamtes zu Czernowitz, mittels welcher uns iiber einige Punkte die
Untersuchung versprochen, aber andere dieselbe und die obrigkeitliche
Amtshandlung demselben Cameral-Wirtschaftsamte, gegen welche ja eben
Beschwerdepunkte gerichtet waren, aufgetragen wurde.
Von dem unveranderlichen Gedanken ausgehend, in welchen sich das
Kreisamt einmal festgerannt hatte, ndhmlich dasz 'ir ohne weiteres Un-
619
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tertlaanen des Kimpolunger Wirtschaftsamtes seien, ward uns aufgetragem
vor demselbendem Richter und Geklagten in einer Person zu erscheinem
und geziemend Rede und Antwort zu geben. Es musz dieser Vorgang zu.
sehr allen Begriffen von Recht und Billigkeit Hohn sprechen, als dasz wir
nicht abermals unterm 30. Mrz 1845 Seine 1Vlajestt um den aller hchsten
Schutz hdtten anflehen sollen, indem wir baten, dasz eine unpartheiisch
Kommission unter der Leitung des rechtschaffenen und mit unseren Ver-
hltnissen vertrauten Lemberger Kreishauptmann Mhlbacher unsere.
Bedriickungen und vorzitglich den Umstand, dasz wir keine Unterthanea
sondern Freisassen sind, erhebe, und dasz uns unsere widerrechtlich ge-
pfndete Habe sogleich erfolgt werde [=ausgefolgt werde].
Ein neuerlieher Erlasz des Kreisamtes vom 19. November 1845 belehrt
uns, dasz fiber die einzelnen Beschwerden Untersuchungen theils eingeleitet,
theils abgefhrt und, was wir nicht wuszten, die Entscheidungen hierber
hinausgegeben worden seien, endlich wies uns das Kreisamt mit unserer
Beschwerde gegen die ungebhrliche Anmaszung der Gerichtsbarkeit von.
Seiten des Cameral-Wirtschaftsamtes, so wie mit unseren Ansprchen auff
das Schank- und Propinationsrecht ab.
In dem dagegen ergriffenen Rekurse baten wir das Lemberger Guber-
nium, der freien Gemeinde des Moldauisch-Kimpolunger Okols das Recht
der Dominikal Jurisdiktion, dann das Schank- und Propinationsrecht
zuzuerkennen oder ihr wenigstens in beider Beziehung den Rechtsweg-
vorzubehalten.
Allein ungeachtet dieser Rekurs bereits im Oktober 1846 gebracht
wurde, ist doch bis zur Stunde nichts veranlasst worden : Noch immer sind
wir unseres Grundbesitzes, unserer Wlder, unserer Rechte, unserer Hab-
seligkeiten beraubt und in 'der Ausiibung unserer ergiebigsten Nahrungs-
weise widerrechtlich beschankt, noch imrner der Willkr unserer Bedrcker,
f Or die es wie kein Gesetz so keine Konstitution gibt, preisgegeben, dennk
Gott ist hoch und der Reichstag fern von uns . . .
Ich fand mich nun zwar verpflichtet, diesen gesetz- und rechtlosem
Zustand in meinem Heimatslande dem Ministerium des Innern zur Kenntnis.
zu bringen und hoffe zuversichtlich von daher Abhilfe und Genugtuung
allein unser Elend ist so maszlos und die Verhhnung alles Rechtes und.
aller Mensehlichkeit, unter der mein armes Land schon so viele Jahm
schmachtet, steht so enizig da in Osterreichs weiten Lndern, ja in der gan-
zen. Zivilisation der Welt, dasz sich der hohe Reichstag gewisz berufem
finden drfte, in diesem Falle, selbst strenge Gerechtigkeit bend, einzu-
greifen.
Demnach erlaube ich mir die Bitte zu stellen :
Der hohe Reichstag geruhe, wenn nicht durch eine eigene Kommission,
die uns zugefgten vielfachen Unbillen zu untersuchen und strenge zuk
ahnden, auch sich die smtlichen Akten und die .Verfgung des Ministe-
riums vorlegen zu lassen und auf eirie schleunige sogestaltige Erledigung.-
unserer Angelegenheiten hinzuwirken, wie sie das ihnen zugrunde liegend
620
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Recht und die Wrde eines freien konstitutionellen Staates erheischt, nah-
mentlich aber musz ich dringends um die Verftigung bitten, dasz uns un-
ser Privat- und Gemeindeeigenthum, unsere Anliegenschaften, Rechte
und Fahrnisse sogleich zurtekgestellt, so wie jeder der ohnehin nicht
kompetenten Unterthdnigkeit und Jurisdiktion gegen die Cameralherr-
schaft Kimpolung enthoben und Kimpolung wieder ganz und allein fiir sich
unabhiingig wie unter der trkischen Regierung verwaltet werde.
Wien, den 20. September 1848
Miron Czuperkowit z, Reichstagsabgeordneter.

Ilie N i k olit z a, Gemeindedeputirter.
Ba siliu s S t yr bu 1, Gemeindedeputirter.
Textul german la Teodor Blan, Din isioricul Cimpulungutui MoLicnenesc, Bucureti, 1960,
p. 322-330. Traducerea noastrd prezintA deosebiri Lid de traducerea lui T.B.
1. Acest text figureazd In traducerea lui T. Balan; reiese cl a fost mis din nebdgare de
seaml la culegerea textului german, In editia din 1960. De aceea j-3111 plstrat traducerca intie
paranteze. 2. Drept de desfacere a bduturilor pe nto0e.
621
www.dacoromanica.ro
august lunie
Impreunt1
lucrare pentru binele obstesc"
Activitatea
revolutionarilor moldoveni
UNIRE SI BARBATIE"
175
APELUL REVOLU TIONARILOR AFLA1 I IN BUCOVINA CATRE LOCUITORII
AIOLIXWEI
Fratilor !
numnezeu au auzit plingerile Moldovci si au ridicat palma sa rAzbunl-
toare asupra dusmanului nenorocitei noastrc patrii ! Acum tronul lui
Mihail Sturza se clatinA ca o frunz biltutil de furtun5. si in curind acel
tron, cuibul nelegiuirilor ce au n5.vAlit pc bia.ta tearl in vrcmc de 14 ani,
ncel tron sprijinit cu arma corumperii si cu topuzul2 tiraniei se va preface
in pulberc ! Nalejde bunrt dar, fratilor ! Nildejde si unire, crici atunci numai
Nark jde
Dumaczeu va implini dorintele noastrc ciad va donmi intre toli locuitorii
unire
Moldovei fralica care chi putcre popoarelor asupritc i el:MO:4a citgefultri,
care duce pc calca faptei bunc si a izbindei !
Von boerilor Voi, boerilor, care aveti parte de toatc buntt4ile, ginditi la sfinta dato-
rie ce v5.1ca.grt. ear& patria voastr5., care v-a inzestrat cu averi i Cu cinstiri.
Ginditi la soarta nenorocitA a poporului si vA grrtbiti a-i da mina de aju-
tor, pentru ca sii dovediti atit lui, cit i Europei, care 'sil priveste,
sinteti indemnati de dorul binelui obstesc, ear nu de intercsuri particulare !
Ginditi crt acum a rrisilrit in lume falnicul soare al libertiltii si cl mare crimri
ati fAptui dacrt ati inchide ochii vostri la razelc-i mintuitoarc astazi, cind
toate natiilc se destept la lumina lui. Nu vA lilsati dar a fi insrdati prin
cuvinte de imp5.care cu Mihail Sturza, cu accl vrAjmas incoronat cc nu
tine la domnic decit ca la un izvor de imbogAtiri nelegiuite, caci nsi acele
propuneri de implcare dovedesc slAbirea lui i puterea voasta !
Voi, locuitorilor Voi, locuitorilor sdteni, pentru care se pregateste un viitor frumos si
sStent,
fericit, nu v inspAimintati de ingrozirile ce ceara a v5. mai face ticriloii
622
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
vinduti Ocirmuirei. Nu dati ascultare minciun,elor neru0nate ce impr5,0ie
voc15. prin tear& pentru ca s5, v5. sparie, s v Intunece ochii i a atite in
voi patimi rele i dum5.neti. Aveti toat rildejdea In Dumnezeu, care v5.
ocrote0e 0 care In curind v va scApa de toate nevoele voastre, 0 de sin-
teti cre0ini, de sinteti oameni Cu durere, dati mina Cu acei ce au pAtimit
pentru binele vostru 0. care earl* pen.tru binele vostru slut gata a se jertfi !
Voi toti, fratilor din Moldova, in care purge singe de rom5.n, tirttiti
mintele voastre la viitorul patriei, la soarta copiilor i a stranepotilor vo0ri, voi toti, fratilor,.
care atIrng acum de voi, i impreunati cu totii glasurile intr-un singur glas zioeti
ca sg ziceti cu brbtie : Nu ne imp5cam cu Mihail Sturza, dumanul
romnilor
Nu ne ImpAcAm cu un donm care ne-au prdat teara 0 au adus-o In
tic5.1o0e !"
Nu ne imp5.c5.m cu un dona care au c5.1cat legile cele mai sfinte a Mol- Nu ne
dovei lxi interesul s5,u 1" impachm
Nu ne impcAm cu un domn care au schingiuit ca un tigru pe copiii ce Mihail
0 pe fratii notri pentru c ei au cenit imbunIt5tirea i rdicarea patriei Sturza ..."
noastre 1"
Nu ne Impticm cu un dorrin care au prefAcut In ci115.i pe insu0 fiii
i pentru osinda noastrl 1"
Nu ne impAc5.m cu un domn, care au poroncit uciderea litre frati de
ace1a0 singe, de acela0 nume 0 de aceea0 lege 1"
Nu ne Imp5.c5m cu un domn f5x iubire de patrie, f5s respect de orne-
nire si filr fric5. de Dumnezeu 1"
S cadI dar rAul Moldovei, Mihail Sturza, pata neamului sAu !"
S5. cad reimpins din toate p5.rtile de hula lumii intregi i s fug din
teara noastr5., alungat de blestemul poporului ce au nenorocit intr-un ir
necurmat de 14 amari de ani 1".
Dar! s cada, cci ceasul sfintei drept5.ti au sunat, cici Dumnezeu In-
su.0 au hotarlt osInda lui Mihail Sturza, pentru ca el s slujeasa de pild5.
tiranilor S cad5, fiara incoronatl, care suge singele cel mai bun al
s5.-0, pearz pentru totdeauna tronul ce au necinstit prin faptele sale,
patria ce au impins-o fr mil In pr5.pastie i averea nenunarat ce au
adunat prin n.enumarate nedrept54i, i care sing-ur5. 11 mai tine Inca
lipit de p5.mIntul nostru
Amar deci de acei orbiti tr5.d'tori, care vinzInduli cugetul, ar cuteza
s-i dee ajutor in preajma. Moldovei intregi, care strig5, In protiva lui
Amar de acei ce s-ar face mhwvele instrumente ale celor de pe urm a lui
nelegiuiri i s-ar Indupleca a unelti, sub numele lor, cumpArAri mincinoase
de mo0i domne0i 1 . .
Tr5.snetul cerului i bratul puternic a natiei stilt gata a c5,dea pe din0i
ca pe n4te qerpi otr5.vitori, cci acele averi r5.pite de vodl slut ale t5.rii
0 ale tArii trebue s5. rImie
Fratilor, Inc& o dat v5, strig5.m : unire ,si brbeilie! Aceste simtiri sa
vieze necontenit in inimile voastre, peutru ca, sprijiniti unii pe altii, s5.
62.3
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM.ANI
Avem dreptul fim un milion i jumatate de glasuri carele s putem zice hotarit acelor ce
de a face ar cata sa ne pearza: Noi sintem romani i ca romani avem drepturile
Imbunatatiri noastre, pe care le vom apara i le vom sprijini 1"
In / eara noastra, Avern dreptul de a face Imbunatatiri In teara noastra, caci sintem
cant stapini pe pamintul nostru 1"
sintem stapini Avem dreptul de a ne uni In protivauneiOarmuiri mirsave i asupri-
pe pamintul toare si a soapa patria noastr din ghiarele ei 1"
rtostru!" Cauza noastra este sfinta. ! Cugetul nostril este curat ! Dumnezeu este
cu noi 1"
:)
Costachi Negri, Alecu Cuza, Vasili Alecsandri,
Iancu Alecsandri, Petrachi Cazimir,
Costachi Cazimir, Vasili Cantacuzin,
Gheorghe Cantacuzin, Toader Sion,
Iorgu Sien., Lascar Roseti, Iorgu Radu,
Zaharia Moldovanu, Manolachi Costachi,
Alecu Rusu, loan Curius, Neculai Ionescu,
Grigorie Bals1
B.A.R., F. vol. 408/1848. Publicata in Anui 1848, I, p. 457-459.
1. F. vol. 408 bis/1848, care reprezinta o alta versiune, uor diferita de cea reprodusa de noi,
nu are indicati sernaatarii; in schimb poarta data : ,,iuni 1848",
176
CATR.A ROMANII DIN MOLDOVA
Pin,a. chid tot In robie, pinit chid s mai traim?
Printr-un vin.zator de oameni, legi i drit s prapadim?
Pin clad din trindavie n-om cata s ne trezim?
ciad a tarii drituri n-om putea s le pazim?
Pina ciad in, prada tara i pe frati Ii vom lasa?
Pin chid cel far-de-lege dupa plac ne v-apasa ?
Mal clad pastra-vom pata numelui cel rominesc?
Pina cind vom pleca gitul giugului cel tiranesc?
Pina chid tot de rabdare cu rabdare sI. vorbim,
spre-a noastra. grea rusine unui hot sI. ne robim?
Fratilor t s-au sters rusinea i simtirea dintre noi 1?
Lumea striga Intr-o gura, c traim ca niste boj.
Fratilor t simfifi c hofii, hofii 1 ni-au inalicat
supt hofi a geme astzi nu-i ruine i pcat?
Frafilor ! va', vine ceasul, intru care s-arltafi,
Cl. sintefi romni de singe, el sintefi i voi brbafi 1
621
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Ca stramosii In, unire, hai i noi s'a ne sculam
Si. din mirava, robie pe tot neamul sa-1 sa.pgat
Ca strmoii In vechime intr-un gind s ne unim,
aa pe hotul tArii ca pe-un hot biruim.
BAR., F. vol. XXX/I95. Pe verso e tipArita poezia; Barba'lie i Unirer
A NE INTLEGE CU TOTII
IN Pii$IRILE TREBUINCIOAS..."
177
COMITETUL DIN CERNAUTI CATRE COMITETUL DIN IASI, CHEMARE
No. 1
insfirslt, ni s-au facut no a impartasire de catr. biaeginditorii
Fiindca
patrioti moldoveni din Iasi despre a lor lucrazi pentru folosul bietii Aka,
jite taxi i ne-au dat prin aceasta dovada, c vor uni miscarile cu ale
noastre, asamine fiindc noi stntern patrunsi, precum i pururia am fost
de trebuinta, acum mai mult cleat in oricare alta vreme, de o intalegire intre
toti si de o fratasca unire, a &Aria lipsa dup faptele trecute au adus Moldova
In ce de pe urma stare de ticalosie, apoi noi gios isclitii ce facim parte
din patimasii tuturor urgiilor cunoscute, desi am fost oarecum departati
de oricare lucrare ce s-au facut in tara i, prin urmare, ni-am vazut siliti
prin asaminea lepadare a hotari i n,oi sInguri ceca ce ni-au insuflat dureria
inima noastra, pen,tru maica tara, totusi am priimit cu ce mai actinc
slintita bucurie aceasta apropiere i ajutor a fratilor nostri din tara In
priviria obstescului bine ; i, Insuflati de asaminea simtiri, precum i in
numele multelor chinuri i primejdii prin care am trecut, facem fratasca
chemare catra sas din numarul acelor moldoveni ce in tara au apucat cauza Lnpreual fiind
nenorocitei patrie cu inim de adevarati i vrednici barbati romani spre a tntru
veui aici catra noi In. zace zile a n.e intalege cu totii In pasirile trebuin- deopotrivi
cioasa i potrivite, unde, impreuna fiind, cu agiutoriul sfintei dreptati In miware de
nedezbin.are i adevarata fratie, s ne alcatuim Intru deopotriv miscare patriotism"
de patriotism si datoare jartve, ca sa putem agiunge cu indoita -Uric la
sfirsitul ce astazi tot romanul trebue s doreasca, adeca scaparea maicii
taxi din atita gre i robita nevoe.
Nu vom pasispre nici o lucrare fr ei i cu nerbdare vom astepta ter-
minul ce nu noi, dar grabnicile pasuri ale vremii II aduc.
Rugam ca aceasta a rioastr chemare sa fie privita de catr fratii n.ostri
din Moldova cu cuvenita ei vrednicie, unde nu iarasi din. o nenorocit deosa-
bire i dezbinare sa nasca raml mai mult pentru biata tara i unde iarasi
nu ca iubitorii de patrie barbati ce slut acum in. Moldova, cu nesocotire
aruncindu-ne cerirea de impreun lucrare pentru binele obstesc, sa ne
43e. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMiNI
aducl acolo unde a ne da cuvenit prilej de a lucra si noi in parte-ne, pre-
cum n,e-a nstvi2 providenta, ata care de pe urm urmare sintem cu totii
stngur glas nestrAmutat hotkiti.
Arh. St. Buc., Achigiii noi MMMX/1 (autograf C. Negri). Publicat de Teodor Man, Activi-
tatea refugialilor nioldaveni in Bucovina. 1848, Sibiu, 1944, p. 54-55.
1. Tndemna, inspira;
ST.A.R.I I FAPTE iN MOLDOVA...

VENIREA COMISARULUI PORTII
178
COMITETUL DIN IA51 CATRE CEL DIN CERNAUTI
Nr. 3
Fratilor, 1848 Iuni 15 Iasi
ucrkile ce am mai fcut aice lii urma celor incunostiintate pria adresu)
cu nr. 2 slut urmtoarele
De Ja Talaat Dup voia ce am luat de la Talaat Efendi, eri la 14 a urmatoarei, am
Efendi, strins toaa boiremea la Ecs. Sa, avind in fi-unte pe Preaosfintitul mitropo-
comisarul lit cu arhierei eparhioti i titulan, am fost bine priimiti, arkindu-ni destull
otoman : di-agoste i buntate. Ni-au acut cunoscut poronca ce are, care fiind. slo-
bozit dup rportul trimes de alce, c adic am fi aviad dula de revolutie,
il inskcineaz ca s lucrezi Impreun. cu Gheneral Duhamel spre potolirea,
revohrtiei.
Dar n.oi i-am dat destule incredintri c nici decum asmine eugetare.
nici am avut, nici are n,imine, cleat numai oborirea domnitoriului carile iaste-
numai singur pricina nemultmirii tkii. Din pricinile cuprins in memoa-
rul ce i-am datl alturat cu jaloba, de care v-am instiintat si pe care au.
priimit-o cu multnaire si au agaduit C Cu aport din partea sa le va tri-
rnite inaltei Porti Cu artare dorintelor noastre, Incrediirtindu-ni indestuI
c vom fi sprijiniti in dreptile n,oastre cereri.
Dup care urmiaz1 ca noi s rmmuem lini1titi, asteptindrezultatul dup.
poronca ce-i va veni de la Poara.
Stiri De la Valahiea am luat tiin dup stafeta venit eri noapte ea la 11,
din Tara Iuni au irrtrat in, Bucuresti Iancul Bibescu in capul a 15 000 panduri oltent
Romineasci care, unindu-s l Cu melitiea, au iscAlit Vod constitirtiea. propus. Au.
schimbat Ministeriul cu ministre noi i cu aceste Voc1. au amas doma
avind piste tot ostiri de 30 000. Gheneral comandant russc, cu toat suita.
lui, au fugit in Focsanii Moldovei, unde asteapt oaste rusascl, care s
626
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
zice ca ar fi trecut pe la Leova cinci polcuri cavalerie rusascg din oastea
adunat in dreptul Leovii.
Aceste, fratilor, dumv., vg facem cunoscut cg. den toate
impregiurgrile trebui a fi linistiti, asteptind dezlegarea inaltei Porti cgtrg
Talaat Efendi, ca sg-i dgm cu degvirsire dovadg despre cel adevratul
rgport a dornnitoriului.
Ceea ce iaste mai de insg.mnat cg, in voroavile ce am avut cu Talaat Despre
Efendi, i-am propus ca sg trimitem o deputatie din parte noastrg la Sultan. o deputalie
Ni-au rgspuas cg aciasta iaste o mAsur din aceli mai nimerite fijad acolo moldovean
mintuire noastr la pgrintele nostru, si asa n.oi acum rte indeletn,icim Intru la Sultan ...
aceasta i fgra prelungire vom i porni bgrbati dintre noi cari s vor socoti
destoinici pentru o asemine misie i pen.tru aceasta trebue a rte purta intg.-
leptgste ca s agiungem la telul dorit. lar maipre larg de toate yeti lua cu
igmurire stiintg de la Dulcescu, carile inadins vine la d.voastr spre aceste.
N. Canta log., Grigori Ghica hatman

Gr. C u z a, Sion spgtar, ...( ?)
Arh. S t. Bac., Achizilii noi M.MMX/8; confruntat co T. Balan, Activitatea refugiafilor motel.
weni, p. 66-67.
I. Vezi in Anul 1848, I, p. 525-539 (Memoriul remis comisarului Sublimei Porli, Talaat
Efendi, de catre mitropolitul Moldovei, Meletie, i boeril lrii).
,,iN RZBOI DECLARAT CU TIRANUL..."

179
.ANASTASIE PANU, DE LA HUSI, CATRE LASCAR ROSETTI I GR. SION, LA
CERNAUTI
iulie 4, 1848 Husi
Amice scumpe si mult dorite I
rlum t-oi serie ace bucurie mare sgmtitg In sufletul meu la primiria, la
cetina scrisoaria-ti. O 1 Lascarachi I ar trebui s s vediascl ochilor,
aceia ce adinc s'irrite omul in luntrul, ar trebui s'a vadg, amicul aceli senti-
mente, sg le pipge, cari s nasc in ..uspinuri i nu pot a sgrosti decit prirt o
doren i vrsatg I oftgri Nu stiem unde sinteti. Eu rg.tAcind, proscris, am Perseculiila
putut esi la lurning dup ci generalul Diuhamel au poroncit contenirea ares- au contenit I
tuirilor. Au contenit atunce persecirtiile in ivalg.. Am scris d. Alecsandri o fu aparenli
scrisoare, algturindu-i si un. articol numit Fglciu" Oari 1-au primit ?
fue& de la mai 1-am trimis.
Vai, tristg, e Moldova din ziva ace fatal de ciad prin. durerile voastre at
-vrut s o rgscumpgrat de la pgcat. Ce gindesc oamenii la noi s6 faca'?
627
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Nimicil ! I! Clci ci oameni mai slut in tarl ca si. poati. face. Huet, sgomot,
vorbe multe in cabinet. Si afari., jalbe la Talaat Efencli, cele mai multe
pentru banii ce le-ar fi luat Mihalachi Sturza. laM totul ! Locuitorii, indife-
renti, ca purure, la soarta noastrA transporteazi. In liniste armia rusascA
In Esi 0 la Birlad.
! gre esti soarta me, dorintile mele sA sg-ntovizAsasc Cu voi, si nu
stiu, nu pot s, fac nimicA Cun,osti, scumpule LAscArachi, senceritate me,
aratA-in te giur chipurile ca si. pot face si eu ceva. Ah! la 29 mart eu am
rAmas de o parte ! Am dat hirtie in terminele celi mai energice la Talaat
Efendi pentru arestuiria me in cazarmie, am scris cA tara au ingenunchet
supt sarcina abuzurilor, am arAtat arbitrarietAtile, nelegiuirile cu care
ti-au disfiintat dintru ce mai legali. alegire 0 cum s-au poroncit alegiria
A0ept alte persoane, instrument orb a vointilor guvemamentale. im cintA multi
ciasul acel cA asimine hirtie mA va pune supt baioneti ; as,;tept dar ciasul acel solanel
solanel... In carile voi zice i eu, am pitimit ca voi ! MA apas mult n,elucrare T O!
al pith:Infra Cum fug de mine, cum mi. ocolesc oaminii domnesti ! Eu le strig ca i Gratian.
goluasul 2 disgrasiat de impizatul RomAi, cA una din sengularit4ile vietii
mele esti a fila rzboi diclarat cu tiranul si a trAi
Te imbrittosiz, iubite, cu lacrAmi i suspinuri. O ! dei ceriul sA te vAcl
in patrie cu soarta ce ti sA covine T Ti-ai scris numile amice in paginile nemu-
rirei ! Proscris iera i l'AtAce t acii bizbati ai Jirondei, dar cit e de glorios
numile lor astA'zi I Ei nu avea cu sine un genie ce moare chinnd geniul sAu I!
dar voi 11 avet, fratilor ; Alecsandri, ce de mult 10 scris numile pentru
Pentru posteritate acolo, e cu geniul i elocventa sa ! Cu voi esti 0 tinisul nostru
/Allele 0 Derange [1], Sinias 3 cel original ! Ca Roma, maica noastri, incinsA pe
soarta Moldovei pericole, Moldova vA priveste pe muntele Apenin ritrasi de a lucra in
binele i soarta ei.
Adio, iubite Am scris poate mult Capul mi si. invirteste. Adevirat
frate ping la rnoarte
An. Panu
Amice Sionas I
Oare cint(i) tu vrodatA pe Elenusa ta cd purure rezisi. in versurile ce
faceti, cu mai maze sentiment cleat acela pe care simte Mima me cetind scri-
sorile a doi scumpi amici cari s-au mai adus aminte de mine I Arta t-e mare,
florile Olimpului le presuri cu imbelsugare, 0 din aceia numai eu nu pot
a te ajiunge in, rostirea sentimentului cari deopotrivi. mA impAtimeste.
VA scriu rApide, cAci omul ce duce scrisorile stA cAlare inainte-mi 0 le
ceri neincetat.
N-am primit nimic prin. ispravnicul LiscArache. E esti mai vil 4 decit
fratile sAti 0 mai tAritoriu cleat Alecu comardineriul eAtri, Mihalachi Sturza,
si cum mi-ar fi dat mie vreo scrisoare ? Articolul Filciu"5 trimis lui Alecsa n -
dri aratA faptele lui Lascizachi Mihalachi.
628
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Frate, te rog, spuneti-m ce trebui s fac, eu nebunesc sAzind asa in
nelucrare.
imbr54oski tuturor acelora ce cunosc.
Adevkat amic
Panu
[Adresa] Monsieur Monsieur Lascar Rosetti, docteur en Droit etc.
Arh. St. Buc., Achizilii noi MMMX/37.
I. Vezi Supra, doc. 98, V. Alecsandri, n numele Moldovei, a omenirei a lid Dumnezeu,
punctele 3, 22 5i 32 despre silnica indeprtare a lui L. Rosetti, deputat de Falciu, din 0135teasca
Adunare. 2. Din Galia. 3. Siona5 (?), Gh. Sion. 4. Josnic (franc.). 5. Vezi nota 1.
UNIREA MOLDOVEI
CU TARA ROMANEASC.A.UNICUL SCOP
CE TREBUE URMARIM ACUM
180
C. HURMDZACHI, DE LA DUMBRAVENI, CATRE LASCAR ROSETTI, LA CERNAUTI
Iubite Lasck, DumbrIveni, 15127 iulie 1848
sase prti diferite, din sase izvoare demne de crezare aflu c rusii
Dinau primit ordin 55. pkAseascA Principatele, c cei din Birlad au si plecat,
iar cei din Iasi se retrag ast5.zi, c5. Melech 1, care i-a adus In tarl, a hotkit stiri
s5.-i intovkAseascl, temindu-se de minia Semilunei, iar Duhamel pleac5. optimista ...
la bi etc.
Constitutia munteara ar fi fost aprobatl de cAtre Soliman pasa care
a sosit la Galati, i a primit loarte bine o delegatie muntean ; s-ar fi adus
obiectii numai fat5 de infiintarea gkzii nationale i emanciparea tkanilor.
in, afar5 de pasa Soliman, a sosit la Galati i Rifaat pasa, comandantul celor
3 000 de turci intrati in Moldova, care stau cantonati inca ling5. Galati,
Emin Efendi, primul dragoman al Portii. Acolo se g5seste i Talaat Efendi,
care este asteptat sA se intoarc5 ast5zi la Iasi.
Se vorbeste c5. Melech merge in. Basarabia. Acum ori niciodat5 a sosit
timpul s facem ceva, s5, obtinem ceva importan,t. Dup pkerea mea, unicul
scop ce trebuie s5-1 urrnkim acum este unirea Moldovei ca Tara Romn.easc5,
sub aceleasi institutiuni i in aceleasi conditiuni, ceca ce s-ar putea realiza 2n scopul
usor. Sapienti pauca 2 Vino indat5. la Tis5.uti. Trebuie s5. st5.m de vorb5.. intilnire secnil
Negri, Vasile Alecsandri, Petrache Cazimir, Cuza i fratii mei s vin5. ca la
629
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
tine. DacA fratele meu George lipseste, s5. vinA ce! putin Alecu. Am s5. vl
comunic lucruri importante, foarte importante i urgente. Am primit chiar
Ins5scinare sA vorbesc cu voi. Veniti deci neintirziat si anuntati-mi sosirea
voastr printr-un mesager.
Eu rAmin la DumbrAveni, ca s5. v5. astept sosirea la granit5.. Cei citiva
boieri, care au mai xlmas la Iasi, au trimis turcilor la Galati scrisori de feli-
citare si au scuzat numArul redus de semn5turi din cauza arestului la domi-
ciliu, ordonat de Melech, indat dup5. plecarea lui Talaat.
Lascar Bogdan a plecat la Galati Cu aceast scrisoare, vinerea trecuta.
Rmi sAnAtos si vino cel tirziu luni dimineata. Atunci voi avea mai multe
vesti, pe care le voi primi duminia seara.
Adio, vechiul i credinciosul tAu prieten

Constantin
Textul germ an
Dumbra. eni den 15./27. Juli 1848
Lieber Lascar,
Von sechs verschiedenen Seiten, aus sechs glaubwiirdigen Quellen
erfahre ich, dass die Russen Befehl erhalten, die Fiirstenthiimer zu raumen,
dass die von Berlad bereits abgezogen sind, dass die von Jassi heute abzie-
hen, dass der Melechl, der sie ins Land gebracht, beschlossen hat sie zu
begleiten, da er den Zorn des Halbmondes fiirchtet, dass Duhamel eine
Badereise unternimmt etc.
Die walachische Constitution soil von Sunman. Pascha, der in Galatz
angekommen und eine walach [ische] Deputation sehr gut aufgLnommen hat,
genehmigt worden seyen, blos, die Errichtung der Nat-Garde und die
Emanzipation der Bauern soll beanstandet worden seyn. Ausser Soliman
Pascha kammen in Galatz auch Rifaat Pascha, der Commandant der in die
Moldau eingerilckten 3.000 Tiirken, die noch immer bei Galatz kampiren
und Emin Eff [endi] der erste Pforten-Dragoman.. Dort befindet sich auch
Talaat Effendi den man heute in Jassi zuriick erwartet.
Es heisst allgemein, dass der Melech nach Bessarabien geht. Jetzt oder
nie ist es Zeit etwas zu thun, und Grosses zu erlangcn. Nach meiner Meinung
ware die Vereinigung der Moldau mit der Walachei unter den. namlichen
Institutionen und Bedingungen, das Einzige was man jetzt erstreben sollte
und nicht schwer erlangen knnte. Sapienti pauca2. Komm gleich nach
Techoutz. Wir mass= sprechen. Negri, Basil Alex [andri], Petraki Cazimir
& Kuza und meine Balder sollen mitkommen. Wenn mein. Bruder George
nicht da ist, so soil wen.igstens mein Bruder Aleco kommen.
Ich habe Euch Wichtiges mitzutheilen, sehr Wichtiges, Dringendes.
4 Ich bin sogar beauftragt, mit Euch zu sprechen. Kommt also unverztiglich
630
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
und zeiget mir sogleich euere Ankunft durch einen Bothen, an. Ich bleibe
in Dumbraveni, um euere Ankunft an der Gren.ze zu erwarten. Die paar
Bojaren die in Jassi noch geblieben, haben Begliikwan.schungsbriefe an
die Tiirken, nach Galatz geschikt und die geringe Anzahl der Un.terschriften
durch die von Melech, gleich nach Talaats Abreise veragten Hausarresten
entschuldig,t. Lascar Bogdan ist mit diesem Papier nach Galatz gereist
am vorigen Freitag. Leb wohl und komm langstens Montag frah, dan werde
ich schon. neuere Nachrichten haben., die ich Sonntag Abends bekom-
men muss.
Adieu Dein alter treuer Freund

Con stantin
Arh. St. Buc., Achizilii noi AMMX/23. Originalul german confruntat Cu T. BAlan, Aclivitafea
refugiatilor moldoveni, p. 94-95.
I. Mihail Sturdza. 2. Celia care ;tie [Si sint suficiente] pulitie.
UNIREA CU ORICE PRE T"

181
DIM. CANTACUZINO, DE LA BAIA, CATRE LASCAR ROSETTI, LA CERNAUTI
Baia 16 iulie 1848

Draga Lascar,
potrivit promisiunilor mele v trimit primele rinduri de aici. La granita

moldoveang am fost prima cu saruari de mlini i nici decum cu arme.
Tn citeva zile sper s va Imbratisez pe toti in Iasi. Am gasit mai multe
scrisori de la Iasi, ultima de la 14 iulie, cu urmatoarele stiri :
Cele mai
Rusii, care grit asezati in tabarg in 0 ling& Birlad i Tecuci, s-au noi
retras la Leova. Tabara de la Iai trebuia sa fie ridicat ieri, i trupele s se
retragg la Sculeni.
Motivul acestei neasteptate schirnbasi a politicii rusesti a fost provo-
catg de protestele, care se pare c ar fi fost acute la Constantinopol pe
linga Poarta de catre ambasadorii Frantei, al Angliei 0 al curtilor germane
unite ale Germaniei.
Drept urmare a acestei categorice declaratii din partea Puterilor
si a Deputatiei muntene pe linga turci, un pasg a fost trimis la Bucuresti
Poarta a emis o nota lui Duhamel, in car e cere retragerea trupelor ruse
10 asumg restabilirea ordinei in Principate.
631
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Mihalache, la cererea turcilor, va fi plzit de cgtre rusi, atita vreme,
pin ce cei 2000 de oameni de trupe turcesti vor ajunge in Iasi. Cu toate
acestea, corespondentul meu imi scrie ci. Printul e pregatit de fugg. Unde,
nu se stie, eu cred ci. spre Rusia, ca si. nu poatg fi urmixit cu pietre.
tirile despre multele arestgri stilt minciuni. AsIan, Vasile Sturdza
si Ind. multi altii au fost in Grozesti la fabrica mea de sticli, unde nu a venit
nici un rus. De asemenea nu sint trupe nici la BaltAtesti ; doar cazaci la
Neamt i Vgratic, si. prind pe niste boieri care ins& s-au ascuns
In munti.
Pasa turc a fost primit sirbgtoreste de care o deputatie muntean
la Giurgiu. A acceptat toate punctele, afarg de formarea Ggrzii Nationale.
Acestea sint cele mai noi stiri, pe care le detin din cele mai bune surse.
Mime mi. duc la BIltatesti si de acolo la Grozesti, si. mi. Intilnesc cu verii
Pentru mei, cu Nicu Ghika, la Comgnesti, i cu alti boieri. Acum nu ne mai rAmine
grabnica de flcut decit si. trimitem o deputatie la Bucuresti, la Pasg, ca sg cerem
unire cu grabnica unire cu Valahia.
Valahia Acest lucru ar trebui faceti i voi, refugiatii, printr-o cerere semnatg
de toti, in care si. cereti intrarea voastr In patrie. i noi vom cere, ca prim
punct, amnistia pentru toti refugiatii politici si detinutii de la mIngstiri.
impotriva unirii vor fi toti bItrinii, care vor si. devie domni. In ceea ce
priveste, eu ggsesc numai In unire asigurat viitorul ti.rilor noastre. Ca
Rusia sg menting influenta ei la noi, chiar prin turci, noi trebuie si
Unirea cu once reusim si. obtinem unirea cu once pret, i inainte de once si. organiza'm o
Prat fortg armatg de cel putin 25 000 de oameni, asa Inca si. avem o putere de
apgrare a granitelor de cel putin 90 000 de oameni, care si. realizeze mai mult
cleat o gardl national& formati din evrei i strgini impreung. Nu pregetati
si. trimiteti de grabg (cele stabilite) la Bucuresti, eu voi face tot ce-mi va
sta in putintg, ca in cel putin opt zile deputatia noastrg si. porneascl intr-a-
colo. Rezultatul II voi comunica prin Hurmuzachi.
Triase Trgiasci. Daco-Romlnia Si. se uneascl In curind Bucovina, Basarabia
Daco-
si Transilvania cu noi.
Rominia!
Dacl imprejurgrile politice mg vor duce de la Bltgtesti la Iasi, voi
scrie de acolo amInuntit.
Saluti. pe toti, la curindg revedere in tara liberl.
Scris in grabg.
Al tgu, Dimitri
[Pe verso:] Dsale Domnului Lascgr Rosetti
la Cernguti, in casa lui Al. Hurmuzachi, urgent.
652
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Teatul german
Lieber Lascar,
Mcinem Versprechen gemss richte ich die ersten Zeilen von hier
an Euch.
Auf der moldauischen Grnze wurde ich mit Handkuss und nicht mit
Waffen empfangen. In einigen Tagen werd' ich hoffentlich Euch Alle in
Jassy umarmen.
Ich f and mehrere Briefe aus Jassy, der letzte vom 14ten July mit fol-
genden Nachrichten :
Die Russen, welche in und bei Byrlad und Tikutsch gelagert waren,
sind bereits nach Leowa zurckmarschirt. Das Lager von Jassy sollte
gestern gehoben werden und die Truppen sich nach Sculeny zuriickziehen.
Der Grund dieser pltzlichen Vernderung der russischen Politik
wurde hervorgerufen durch die Proteste, welche die Gesandten von Frank
reich, England und den vereinigten deutschen Hfen Deutschlands in
Constantinopel, der Pforte, gernacht haben sollen.
In Folge dieser kategorischen Erklrung der Mchte und der Deputa-
tion der Wallachen bei den Tiirken, ist ein Pascha nach Bukarest geschikt
worden und die Pforte hat dem Diihamel eine Note erlassen, in welcher sie
den Riickzug der russischen Truppen verlangt und die Aufrechterhaltung
der Ordnung in den Fiirstenthilmem selber iibernimmt.
9. Der Micl.alaky wird ebenfalls auf Verlangen der Trken solange von
den Russen bewacht, bis die auf dem Marsche befincllichen 2000 Mann tar-
kischen Truppen in Jassy anlangen. Jedoch schreibt mir mein Corres-
pondent, dass sich der FiIrst zur Flucht vorbereitet, wohin weiss man nicht,
ich glaube nach Russland, um nicht gesteinigt zu werden.
Die Nachrichten iiber die vielen Arrestationen sind Liigen. Der Aslan,
Basil Sturdza und noch inehrere Andre waren in Groseschty auf meiner
Glasfabrik, wohin kein Russe gekommen ist. Auch sind keine Truppen
in Balsateschty, es sind nur Kosaken nach Niamtz und Waratiko, um einige
Boyaren zu fangen, die sich jedoch in den Gebirgen versteckt haben.
Der trkische Pascha ist auf das feierlichste von einer Deputation
Wallachcn in Giurg [e]owa empfangen worden. Er hat alle Punkte genehmigt
bis auf die Bildung der Nationalgarde.
Diese sind die neuesten Nachrichten, die ich aus der besten Quelle
erhalten habe. Morgen fahre ich nach Balsateschty und von dort nach
Groseschty, um mich mit den Vettern, dem Nico Gyka in Kumaneschty
und anderen Bojaren zu begegnen. Uns bleibt jetzt nichts anders
als wie eine Deputation nach Bukarest an den Pascha abzusenden, um die
schleunige Vereinigung mit der Wallachei zu verlangen.
Dieses solltet auch Ihr Fliichtlinge sogleichthuen mit einer Bitte von
Allen unterschrieben, wo ihr den Eintritt in Euer Vaterland verlangt. Auch
wir werden als ersten Punkt die Amnestie far alle politischen Fltichtlinge
und Gefangene in den Klstern verlangen. Gegen die Vereinigung werden alle
633
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Alten sein, die Fiirsten wollen werclen. Ich ffir meinen Theil linde nur in der
Vereinigung eine gesicherte Zukunft far unsre LAnder. Da Russland nicht un-
terlassen wird, durch die TUrken selbst seinen Einfluss bei uns zu behaup-
ten, mhssen wir die Vereinigung um jeden Preis durchsetzen und vor Allem
cine Streitmacht von wenigstens 25.000 Mann Truppen organisiren, sowie
eine GrAnzschutzwache von mindestens 90.000 Mann, die mehr ausrichten
werden, als eine Nationalgarde aus Juden und Fremden zusammengesetzt.
Versumt ja nicht sogleich nach Bukarest zu schicken, ich werde Alles
aufbiethen, damit Ihngstens in acht Tagen unsre Deputirten dahin abgehen.
Die Resultate werde ich dem Hurmusaky mitteilen.
Hoch lebe Dako-Romanien I Mge recht bald die Bukowina, Bessara-
bien und Siebenbargen sich uns anschliessen.
Wenn mich die politischen VerhAltnisse von Balsateschty nach Jassy
fiihren, werde ich dort recht ausftihrlich schreiben.
Grtisse Alle, auf baldiges Wiedersehen im freien Vaterlande. Fltichtig.
Dein Dimitri
Baia den 16./28. July
[Pe verso] Sr. Wohlgeboren dem Herrn Lascar von Rosetti

in Czernowitz, im Hause A. Hurmusaky, dringend.
Arh. St. Buc., Achizitii noi MMMX/24. Textul german publicat in T. Blian, Adivilaka tefu-
gialilor moldoveni, p. 96-98.
LACUITORII INCA AU SIMTIT

CE POATE SA. FIE BUN
PENTRU DINSII..."
182
GH. DHLCESCU, DE LA IA5I, CATRE COMITETUL DIN CERNA.1.11I
Iasi, In 17 iulie
Domnul meu I
Solietatea" de care v-am fAcut cunoscut prin scrisoarea trecutA c ar h,

revolutionarA Sotietatea
ecsistA In adevAr, compusl din mai multi bArbati de merite, carii s-au
onoldoveanl, pus in relatii Ora acum si cu unile din tinuturi. Propaganda este inceputA
afarA de Capitall si prin mai multe politii. In militie Ina au vreo cltiva
ofiteri. AceastA sotietate are pregAtia o proclamatie cAta popor, precum si.
un proiect de constitutie In conformitate cu a Valahiei.
634
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Dupa Intalegirea ce am avut Cu unii din madulari, propuindu-le a intra
In relatie i cu d-voastra, mi-au aratat in privirea aciasta ce mai vie donut&
totodata m-au invitat chiar sa v fac cunoscut o asaminea pentru ca sa
putem lucra intr-o unire. Asadar, ea asteapta intru aciasta raspunsul d-voas-
tra &it mai neintirziet, nefiind timp de perdut, i totodata voeste a sti
oficial de cele ce ati lucrat pina acum, dupa care si ea va va impartasi
pe ale sale.
Precum v-am mai aratat i mai denainte, Sotietatea aciasta fiind alcatniti
tuita parte din oameni ce sa numesc in limba aristocrat din popor i fara din oarneni
de stare ; prin urmare mijloacele de a putea realiza si sprijini lucrurile lor din popor"
Je lipsasc mai de tot. Acum de-abia au inceput a lace oarecare adunari

banesti, dar si aceste foarte mici.
Eu din parte-mi va fac cunoscut c dupa imputernicirea ce am luat
de acolo n-am putut sa fac nimica alta decit s agonisasc fagaduinte de pe
la unii i altii catra c arii m-am adresat. in acei ce avem nadejde nu i-am
ntilnit pina acum, fiind dusi in toate part ile de frica colerei i numai aice
am inceput a face ceva, care insa Ii foarte putin. As don dar sa stiu daca im-
prumutul proiectat s-au adus in fiinta sau nu.
Pentni rusii de la Birlad slut mai multe scrisori aice i oameni ce le spri-
jinesc, ca ei au trecut in Basarabia, incit s nadajdueste c in curind vom
scapa si de acei aflatori in Capitall. Vocla s-au declarat ca trece Cu dinsii
Inca de pe acum s-au Inceput negoticri cu N. Rosnovanul, care este meni
a-i fi urmatoriu
Vestea ca Const itutia Valahiei s-au cunoscut de Poarta au produs in Constitulia
poporul de aice ce mai vie multamire, incit desigur 11 vom ave in parte la Valahiei
a o proclama
cea dintli incercare de a o proclama i la noi, asaminea i prin tinuturi. la ad
Lacuitorii Inca au simtit si, spre dovad c cunosc ceea ce poate sa fie bun
pentru dinsii, slut citeva conspiratii asupra proprietarilor cu scop chiar de Conspiratii
a-i ucide. Una din aceste si ce mai insamnata (fiinda. era intr-insa cinci sate) asupra
au fost cit pe ce sa izbutiasca la mosiia Urecanii a fratilor Catargiesti proprie.
insusi unul din d-lor mi-au istorisit-o. Si cu toate aceste partea ce mai tarilor ..."
mare din proprietari nu vor s intaliag nevoia ce urmiaza pentru chin
interesul lor a le da de voe acum ceea ce odata vor fi bucurosi a teda, cind,
din nenorocire, va fi tirziu.
Al d-tale cu toata cinstea, D [u lc esc u]
Arh. St. Buc., Achizitii noi Ma1MX/26; contruntati cn T. BAlan, Adivigatea refugiatilor
moldoveng, p. 99-100.
625
www.dacoromanica.ro
'1848 LA ROMANI
CONSTITUTIA VAL AHIEI... 5 I
REUNIREA CELOR DOUA PRINCIPATE"
183
PETRE MAVROGHENI, DE LA IASI, CATRE COSTACHE NEGRI, LA CERNAUTI
Dragul mea Neg,ri t Iasi, 19 iulie

.A
I ntilnirea mea cu d-1 Dulcescu mi-a creat obligatia de a-ti adresa prezenta
pentru a te informa, in citeva cuvinte, asupra tristei star de lucritri
de la noi. Treburile slut mai grave ca oricind i atit de incilcite, incit este
imposibil sA le descurci. 0 parte din armatA, cantonatA la Birlad, a pAr.sit
tara noastr pentru a trece din nou In Basarabia, flr ca noi s. stint precis
dacl restul va urma acelasi drum. In ciuda zvonurilor acreditate care au
circulat zilele trecute i potrivit canora rusii primiserA ordinul de a evacua
tara, tablra de aici nu misc. i noi vedem c. ei iau chiar mAsuri ce lasA
s. se prevad o ocupatie IndelungatA. Po de altA parte, se dau asiguari
cA rusii nu asteaptA decit venirea turcilor pentru a pleca. Totodat ni se
dau asigurAri cl cei care an pArlsit Birladul vor veni inapoi i cA noi forte,
reprezentind 60 000 de oameni, Ii vor arma. Din toate aceste zvonuri
rezultA a este imposibil s. se stie adevArul.
,,Dorinta Noi, cei de aici, ne ocupAnt cu crearea unui fond care s'a ne dea mijloacele
,unanirnA de a actiona. ToatA lumea e imprAstiatA, dar sperAm putem aduna aici
a partidei in citeva zile. Pentru moment, la Iasi nu e decit Alekaki Mavrocordat,
atoastre"
Chrisoverghi i cu mine,. VA anunt c, dorinta unanim a partidei noastre
este de a reusi s. aib. pentru Moldova aceeasi constitutie care-i va fi apro-
batA Valahiei, asa cum si-au proclamat-o muntenii, si In acelasi timp,
reunirea celor dota Principate sub aceeasi cirmuire. Acesta este singurul
sens In care sintem hotAriti s. lucrAm prin toate mijloacele posibile. Nici o
alt1 diversiune nu va putea s. ne abat de pe acest drum. FA cunoscut ceea
ce-ti scriu tuturor fratilor nostri de acolo, iar eu nu voi pierde nici un pri-
lej de acum inainte pentru a-ti aduce la cunostint cu regularitate toate
demersurile i toate progresele pe care le vom obtine. DacA nu mi-ati retras
increderea voastr., pune-ml alAturi de voi in ceea ce credeti cA e oportun,
pentru ca sA incepem sl. actionm odatA in unire i intelegere. FAr aceasta,
nu vom duce niciodat nimic pin& la capt.
Cu totul al dumitale, P. Mavrogheni

ScuzA-mi zmingleala.
Se pretinde c, Taalat Efendi soseste cit mai curind.
638
www.dacoromanica.ro
H. REVOLUT I A
Tez tul francez
Iassi, Juillet 19
Mon cher Negri,
Ma rencontre avec Mr. Doultchesko m'a engage de Vous adresser ma

presente pour Vous mettre au fait en quelques mots, de notre triste tat
de choses. Les affaires sont plus graves que jamais et d'une complication
impossible b. dbrouiller. Une partie de l'arme campe Berlad a ciliate
notre pays pour repasser en Bessarabie, sans que nous sachions positivement
si le reste suivra la memo marche. Malgr les bruits accrdits qui ont courru
les jours passes, que les Russes avaient reu l'ordre d'vacuer le pays, le
camps d'ici ne bouge pas et nous les voyons mme prendre des dispositions
qui clonnent prvoir une longue occupation. D'une autre part on assure
que les Russes n'attendent que la venue des Turcs pour nous quitter. On
assure en mme temps que ceux qui ont quitt Berlad vont rtrograder et
que de nouvelles forces de 60 000 hommes les suivront. De tous ces bruits
il rsulte que la vrit est impossible A. connaitre.
Nous autres ici, nous nous occupons fortner une caisse qui nous donne
les moycns d'agir. Tout le monde est disperse, mais nous esprons pouvoir
les runir ici dans peu de jours. Pour le moment il n'y a b. Iassi que Alekaki
Mavrocordato, Chrisoverghi et moi. Je vous annonce que le vceu unanime
de notre parti est de parvenir avoir pour la Moldavie la mme constitution
qui sera dvale 5. la Valachie telle que les Valaques l'ont proclame, et en
rnme temps la reunion des deux Principauts sous un mettle gouvernement.
C'est dans ce seul sens que nous sommes decides travailler, par tous les
moyens possibles. Aucune autre diversion ne saurait nous en faire &vier.
Faites cormaitre ce que je vous cris tous nos fret-es de l-bas et je ne
manquerai pas desormais de vous faire savoir regulirement toutes les
dmarches et tous les progrs que nous obtiendrons. Si Votre confiance ne
m'est pas retiree, mettez-moi aussi de Votre coke au fait de ce que vous
croirez opportun, pour que nous commencions une fois agir avec unite
et concert. Sans cela nous n'aurons jamais rien fini.
Tout b. vous, P. Ma ur oj en i
Excusez mon griffonage.

On pretend que Taalate Effendi arrive incessamment.
Arh. St. Buc Achizitit not MMIX/30; textul francez, la T. 1131an, partial descifrat,
Activitatea refugiafilor moldoteni, p. 105-106.
637
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM ANI
PENTRU VIITORUL FERICIT
A ROMANIEI iNTREGI"
184
COmITETUL DIN CERNAUTI CATRE COMITETUL DIN rosi
Nr. 9,
CernAuti 18 iulie i 1848
Fratilor I
TIPsi prin posta trecuta nu am priimit nici o scrisoare de la Moldova.

1--/multe vesti mari au ajuns la auzul nostru i ne-au patruns in adincul
inimei.
Purtarea d-voastra. 1naintea cornisarilor, plina de energie si vrednic& de
toata lauda, si unirea care a leagA pe toti si la care au venit de s-au inchi-
nat insusi aparatorii cei mai zclosi a cirmuirei de astazi ; acea unirc ncpil-
duit& pia acum in tarile noastre, ne-au insuflat cea mai mare bucurie si
cea mai deplia nadejde pentru Imbunatritirea soartci Moldovei si mai cu
sam pentru viitorul fericit a Romaniei Intregi I
pTe/u1 dorit
de toti",
Curaj dar, fratilor, aci acum am ajuns intr-o epola unde putem face
pasuri de urieas spre a inainti catra lelul dorit de toti, citi avem singe
de roman in inimile noastre. Curaj ! caci acum au venit vremea in care o
simpla rasturnare de domn este o chestie usoara i neinsemnata. Valahia
s-au radicat cu bArbA.tie si au proclamat ncatirnarea ei ! (Accost& vcste au
sosit pe aice). Totodata rusii au calcat hotarele Moldovei, in vreme tocmai
chid doi comisan i de pace se al l& in tcara noastra, !
Ce facein noi ?
Trebue oare s privim cu ncpasare dispretuirea drepturilor noastre prin
acel pas a Rosiei i sa raminern intr-o ticaloasa neiniscare, cind fratii nostri
au inceput lupta libertatii Romaniei Sau trebuc s siintim ca nc este
de stint& datorie s protestam In numele drcpturilor noastre intemciate pc
tractaturi, Improtiva calcdrii hotarelor noastre i sa ne intalegern cu fratii
nostri de piste Milcov pentru ca s conlucram cu dinsii la acelasi tal ?
Aceasta este chestia ce asare acum pe orizontul nostru si pe care noi moldo-
venii sintem datori a o lua in privire cu barbItie, pcntru c Evropa ne
priveste i ne judeca !
Miscarea Valahiei spre dobindirca ncatirarii nationale ; ajutorul ce
Romlin$ a priimit ea de piste Carpati, si calcarea hotarelor Moldovei de catr& o
din Banat putere ce s-au indatorit prin tractate a respecta ; aceste trei actc insemnate
Transilvania
au s hotarasca pcntru totdeauna soarta provintiilor dunarene legata de
vor veni
chestia Orientului. Totodatl, declararea rom&nilor din Banat si din Transil-
In ajutor
vania de a veni in ajutorul Moldovei si a Valahici cind le-ar alca vreun
638
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
dusman este o dovad5, de duhul ce insuf1 astAzi pe toti romnii ... Ce ne
amine dar de fcut no5. moldovenilor ?
S5, inchidem ochii la lumina ce rlsare in preajma noastr pentru ca s ne
arate drumul libertAtii? $i s ne tragem cu misllie sub cuvint c sintem Moldova
;iabi ? ... Nu, fratilor ! cAci dac5, nu avem putere singuri, putem dobindi i Valahia
putere prin intAlegerea noastr cu toti ronignii. Nu, fratilor ! s5, nu ne dAm vor avea
In raturi de mlreata miscare a Valahiei ; cci de va isbindi ea, va isbindi totdeauna
Moldova ; cci de va pica Valahia va pica si Moldova. Soartele acestor dcd acela0 viitor
provintii sint atit de legate impreunl, incit ele vor avea totdeauna
acelasi viitor.
De datoriea si de interesul nostru este dar O. intindem minele la fratii
nostri de piste Milcov, ca frati de acelasi singe i de aceeasi soart5.. $i dar
s5, nu intirziem mai mult a ne int5lege 15,murit cu ei si a protesta formal la
consulatele franteze, austriane i prusiane din Iasi, precum i la Poart5 in
contra cAlarii arbitrare a hotarelor noastre.
Totodat5., pentru de a ne preg5.ti sprijini puternici in Evropa, s grAbim Pentru
a trimite deputati cu protesturi energice i cu cereri de ajutor la Dieta a ce pregti
de Francfort, la Ministenil Vienii, la stApinirea Prusiei i la Camera sprijiaul
din Paris. Europei
S5, facem o chiemare resunAtoare puterilor streine care au fAgAcluit
.protectie popoarelor ce vor cAta a recistiga neatirnarea lor ; i care au decla-
rat c vor privi cel intii pas a Rosiei pe plmintul nostru ca un caz de resboi.
$i clac5 precum in Valahia, az intra i s-ar opri In Moldova o armie
dusman5 fiinda din nenorocire nu avem nici o putere preggtit spre impro-
tivire, noi socotim c atunci, dac5. Preosfintia-sa mitropolitul cu
s-ar pune in fruntea boerilor adunati acum in Iasi i, p5.r5,sind capitalia,
s-ar retrage cu totii la munte, acest act de b5.r/Atie ar fi deocamdat5, o foarte
insemnat5, protestatie improtiva c51c5.rii t5.rii noastre, o protestatie energick
care nu numai c ar rAsuna in toat5. Evropa, dar ar i destepta simpatia
ei pentru cauza neatirnIrii noastre.
Acea retragere a boierimei la munte s-ar face totodat si un centru
tuturor blrbatilor cu iniml din Moldova ; un centru de scIpare c5,tr
care ar alerga toti 15.cuitorii inspAimintati de venirea dusmanilor ; un centru
care, Intemeindu-se atit pe puterea adunat5, din tar5 tit i mai virtos pe
puterile din Transilvania si din Banat, ar fi in stare O. facl manifestatii
mult mai serioase si mai mintuitoare in int5,1egere cu Valahia.
Noi sintem convinsi c5 de vom da semne de vieat in ochii Evropii,
-puterile liberale ne vor da ajutor i ne vor saps, de peire ; ear de vom sta
In nemiscare in vremea de astAzi, ele ne vor p5s5si ca un popor nevrednic
de nationalitate. De la noi, de la curajul, de la patriotismul nostru
atirn5, acum independenta Romaniei. S5, nu ne spAriem dar de intrarea
rusilor dad., urmind pildi Valahiei, sintem hotAriti a rldica glasul
bratul, cci, dac5, prin energia noastr i, mai cu seam5 dac prin interven-
ia armia ruseascA va fi silit5, a se retrage din trile noastre, apoi
B39
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
Nu un popor, sintern scipati pentru totdeauna de un protectorat primejdios i riminem
ci o nalie In lume, nu un popor, ci o najie puternic si de sine stititoare I
puternicl
Gheorghe Cantacuzene, Curius, Basile Canta, Cos-
tachi Negri, Teodor Sion, A. I. Cousa, Zaharachi
Moldovano, P. Cazimir, Iorgu Radu, V. Ghica, C. Ca-
zimir, Grigori Bals, V. Alecsandri, G. Sion, I.Alec-
sandri
Arh. St. Buc., Achizitii noi MMMX/11 (autograf V. Alecsandri). Confruntata cu Teodor Balan,
Aetivitaka refugialitor moldoveni, p. 81-83.
1. Data origina15, a apelului e 18 iuni 1848. Dar numarul de ordine, al 9-lea, al seriei de
corespondente emise de Comitetul din Cernauti, ca i comparatia cu alta scrisori, confirma data
de 18 iulie (st. y). Vezi, de exemplu, doc. 186.
DREPTATE, FRXTIE". TRICOLOR

185
IORDACHE MALINESCU, VOINTA DE PRE DRMA I
iscUitul banul Iordachi Malinescu, amenentat de o

Gios
niprasnici moarte, inse In intreagi. i nevitimat minte
am socotit cu buni. voluta.' si a sotiei mele, Ecaterina niscuti. Moldovanu
de la care am si patru fii legiuiti, anume : Vasile, Ioan, Alicsandru si Maria:
ca dupi moartea me s se urmezi asa :
A. Precum am tri.it crestin i patriot, urmind in toati viata me mora-
lului evanghelic, iubind simplitatea, adivrul, dreptatea i natia me, ase-
menea doresc fie i sfirsitul. De aceea la inmormintarea me si. va
chiema numai un preot, un diacon si un cintiret. Acestia au si. fie romani
curati i toati. comindarea o vor faci in limba romneascA, spuindu-li-sa
anumit, ci. clacl ar scipa din guri. numai un Kirie eleison" sau un Gos-
podi pomilui", atuncea din un galbin blanc ce las a se da preotului, din opt
sorocoveti ai diaconului si din sea sorocoveti ai cintiretului, fieciruea
numai cite pe giunatate din soma hotiriti. li si. va da. Secriul,
Albastru, cel de pre urmi. in care voi fi pus, nu va fi imbricat sau infrumusetat cu
galbin, nescai stofe ; el va fi numai zugri.vit cu cele trei coloare nationale, i anume :
rou, cele scindurile de prinpregiur albastri, capacul rosu i marginile pe la inchieturi
trei coloare galbine ; iar deasupra pe capac vor fi scrise aceste &al cuvinte sfinte,
nationale Dreptate, Fri.tie". Cu toa:la inmormintarea me (afari. de suma insemnat
mai sus pentra serbitorii bisericesti) nu se va cheltui mai mult decit cinci
galbini, cu pomeniri cu tot, o data pentru totdeauna.
640
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
Desi, in cursul vietii mele am fost sirguitoriu, econom si nu desfri-
nat, Inse pe deoparte Inselat de oarneni, iar pe de alta prigonit fiind pururea
de soartI, nu numai c n-am putut aduna averi, dar pe ling& un petecel de
mosie ce am avut strimoseasci., am pierdut i zestrea sotiei mele. Care
zestre s cuprindea din 5 000 fiorini In bancnote ; 100 it pretul unei butci,
cai i hamuri ; 600 # un legat de clironomie 1 de la riposatul Panaite de
Bontas, mosul sotiei mele si 300 tt ce e-am priimit mai pre urmli rinduri
de la dinsa, parte din deosibiti bani ce-i avea, iar parte din alt legat de la
riposata Alcauind piste tot acesti bani : cinci mii fiorini austriaci
In bancnote, dup cursul din anul 1817, si una mie galbini blanc. Deci
dupi. asemenea Impregiuriri, toati putina me avere ce s-ar mai gisi va
'Amine dui:4 moartea me in deplina i nestrimutata despozitie a sotiei mele,
Uzi s fie silit ea de cite cineva a da macar socoteal cuiva eindva. Dar
nici s se socoteasc c prin asemenea dispozare asi vroi s mininc dreptul
cuiva fereasci-mi. Dumnezeu eu pn astizi nimiruia nici
un ban nu slut datori. Pentru aceea nici comisia epitropiciasci, nici giudeci-
toria sau alt instantie, intru nemici nu se va amesteca la masa casii
mele, prin armare nici sfatul familiei, ce ar fi si. se adune dull& legile
nu se va chiema ecsofifio de citre nimenea.
Biblioteca adunati prin cheltueala i sirguinta me, ce si. cuprindi Biblioteca
din cirti tipirite, din manuscripte i altile de asemenea, precum si. va vedea lui
dintr-un catalog iscilit de mine, o las fiului nostru Vasile, datori fiind el MAlinescu
a pliti celorlalti frati cite cincizeci galbini blanc, adic una suti. galbini
la amlndoi. Cirora le las drept aducerea aminte i cite un inel de aur
sepat cu marca me (un arbure Intr-un scut) si anume : unul bitut fiului
nostru loan, iar altul cu matostat fiului nostru Alecsandru. Asemenea
f iicii noastre Maria (afar de cele ce-i dau prin deosebia foae de zestre
isclit de mine) lilas spre aducerea aminte un ceasornic tilindru de aur,
cu lant i alisidi 2 de asemenea metal, ce 1-am priimit in dar de la iniltimea
Sa Printul Gheorghi Bibescu, fostul Domn al prii Romnesti.
Aceast a fiind cea de pre urm si nestrimutat a me vointi. In privirea
putinei mele averi lsat In despozitia sotiei, fiilor si a fiicii mele, le dau
binecuvintarea mea, Indemnindu-i, ca precum pini. acum s-au iubit, aseme-
nea si de acum inainte si. se iubasc i si. se agiute unul cu altul, mergind
deapururea pe calea omeniei si a virtutii, spre a nu impristia singura adi-
mostenire ac a unui nume bun, pe care eu (dei am triit intr-o
epoci foarte grea) mai mult decIt once alti. avere m-am sirguit a le asa.
lar pe nobilii boeri spat. Mihalachi Cantacuzin Pascanu, vornicu Toderiti
Bale, hatmanu Alecu Roset Roznovanu, Nicu Ghica Comineanu,
Ghica, fratii Riducanu i Lascir Roset, spat. Grigori Cuza, Costache Negrea,
fratii Nicu i Lascir Catargii i Doctorul Emanoil Costin 3, cari de multe ori
ne-au at-Mat prietenie i bung vointi, Ii rog : ca pe sotia me Impreuni cu
nevrisnicii mei fii i file& si. binevoiasa a-i lua supt deosebita Dumilor-Sale
protectie. Nu mi indoesc ci i prea scumpul nostru iubit f iu Vasile, ori de
641
44 c. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
unde s-ar afla, nu va conteni macar prin cuvintul au a proteja si a sfAtui
pe maica, fratii i armana sora sa.
spre credint i intocmai urmare, s-au scris i s-au iscalit acest testa-
ment cu Insusi mina mea.
In satul Gugestii, 1848, iuli 20
Mglinescu
B.A.R., Arhiva T. G. Kirileanu, VIII Varia 5,
1. MoVenire. 2. Lant de metal prelios, ca ornament (grec.). 3. D-cal Emanoil Costin, 1807
1871. Din familia cronicarilor. A trecut din Bucovina in 1839. Deputat in Divanul ad-hoc.
PENTRU CONSOLIDAREA TRACTATELOR

STRAMOSILOR CU POARTA"
186
MEMORIUL REVOLUTIONARILOR hIOLDOVENI AFLATI LA CERNAUTI ADRESAT
LUI SULEIMAN PASA
Nr. 11
EcselentA, Cernovitz, 1848, julie 30
emigrati din Moldova In urmarea cruzimelor Domnului Mihai

Sturza, venim cu toat5. Increderea inaintea puternicei Voastre inter-
ventii i facem apel la dreptatea voastr5..
'M. Sturdza, In numele patriei noastre noi acuam pe Mihai Sturza de tradAtor
..trAdAtor patrici sale, de trIclAtor i chiar Inaltei Porti.
ipatriei sale..." Aceast4 hiaa Incoronata, mai grozav de cit toate nenorocirile care au
venit asupra Moldovei subt domnirea lui, acest domn dusman declarat a
supusilor si, in curs de 14 ani, Mr& temere de osinc1 a facut faptele cele
mai criminale . El a despretuit legile divine si umane ; el a alcat in
picioare drepturile sfinte a omenirei i impotriva inarcirarilor (indatori-
rei) sale de carb. In. Poart5., el a necunoscut sfintenia datoriilor ce tre-
buia s inplineasa suindu-se pe tron.
Cu toate aceste, Domnul Sturza, nemultImit de a fi trac15.tor numai
patriei sale, miscat de setea neimpacat a aurului temindu-se de pe-
deapsa ce putea s bug& din partea prea In. Sultan, s-au silit prin toate
mijloacele s desfaa legAturile ce leag pe Moldova cltr& Imperiul Oto-
man, si pcntru ca s agiung la scopul acesta cu t5.1 de a-si asigura avutiile
dobindite prin r4ire el nu s-au sfiit a se face instrumentul activ a o
rnultime de lucrAri ascunse i contrarii intereselor inaltei Porti.
In vederea unor aseminea fapte si in dorinta de a pune un capAt
influentei pernicioase i corumptoare a guvernului, moldovenii, avind
642
www.dacoromanica.ro
REVOLUT I A
in capul lor pe boierii si pe mitropolitu, au facut o manifestatie legal&
In cele din urm& zile a lunei lui martie, manifestatie car& care acest
domn a respuns prin liste de proscriptiil, prin porunci arbitrarii de in-
temnitare si de ecsiliu i prin mirsave clevetiri impotriva celor mai multi
din supusii sai.
in urmarca acestor noue dovezi de ura, de tradare si de tiranie a
lui Mihai Sturza, moklovenii au facut o noua manifestatie cAtra Ecselentiea M. St urdza
Sa Talaat Efendi, trimisu aice a inaltei Porti, manifcstatie impozant& au mijlocit
pe care domnul earasi a cercat a o trata ca rcbelie si pe care a voit s o ocupalia
sugrume prin toate chipurile, chiar cu perderea patriei sale ; i spre acest
sfirsit ca un tradator au mijlocit ocupatiea arbitrar& a Moldovei de o
armata rusasca, pentru ca sa adaoga un spori de grozavie si de ticalosie
pe linga lovirea holerei, stricAciunea lacustelor, foametea si toate calamita-
tile ce depradeaz astazi tara asta nenorocita.
Ecselentica Voastr&
Moldova este patrunsa de simtirile cele mai cordiale pentru Imperiul Mold. a ;i
Otoman. Moldovenii, care prin pozitiea /or slut vor fi pururea amici tractate le
credinciosi a In. Porti, astazi mai mult decit totdeauna voesc a consolida strArno;ilor
tractatele stramosilor lor cu Ea. Dar inainte de toate ei au nevoe de spriji- Cu bonita
nul suzeranului lor pentni ca sa scape de asuprirea unui domn dusinan na- PoartA
tionalitatii lor.
Deci catra agiutorul in. Porti alergam pentru a ne scapa d-un tiran
recunoscut ca tradator patriei sale, precum i Turchiei.
Prin un aseminea act Prea inaltul Mare Sultan va adAoga la gloriea
sa aceea c au facut dreptate unui popor prin malta sa protectie, i prin
legaturi sacre de recunostinta va ave patru milioane de romani care vor
cunoa.ste totdeauna de datorie a-si dovedi supunerea lor in toata inpregiu-
rarea.
Noi sfirsim rugind pre Ecselentiea Voastra de a primi binecuvintarile
ce facem pentru domnirea glorioasa a inaltului mare Padisah si a con-
sidera pe subfnsemnatii2 ca pe cei mai supusi si mai credinciosi servitori
a Ecselentiei Voastre.
Versiunea franceza
Nr. 11.
Excellence,
Nous, migrs de Moldavie par suite des cruauts du Prince Michel

Stourdza, venous en toute confiance au devant de votre puissante inter
vention et faisons appel votre justice.
Au nom de notre patrie nous accusons Michel Stourdza d'avoir t traitre
son pays et traitre a la Turquie.
643
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMA.NI
Pendant 14 ans, ce flau couronn, plus terrible que tous les autres flaux
qui ont dvast la Moldavie sous son regne, ce prince ennemi declare de
ses sujets a commis impunement les actes les plus criminels. Il a mpris
les lois divines et humaines ; il a foul aux pieds les droits sacrs de l'hu-
manit ; et malgr son engagement solennel vis--vis de la Sublime Porte,
il a rnconnu la saintet des devoirs qu'il tait appel remplir en mon-
tant sur le trCmc.
Non content cependant d'avoir t ainsi traltre sa patrie, le Prince,
mil par la soif inextinguible de l'or et craignant la justice inevitable de
Sa Hautesse le Grand Sultan, a tach par tous les moycns de dissoudre
les liens qui attachent la Moldavie l'Empire Othoman ; et pour arriver
ce but, dans la seule intention de garantir des richesses acquiscs par la
spoliation, il n'a pas hsit b. se rendre l'instrument actif d'une foulc de
machinations sourdes et contraires aux intrets de la Sublime Porte.
C'est en presence de pareils actes et afin de mettre un terme l'in-
fluence pernicieuse et corruptrice du gouvernement que les Moldaves,
ayant leur tete les boyards et le Mtropolitain, ont fait une manifes-
tation lgale dans les derniers jours du mois de Mars, manifestation 5.
laquelle le Prince a rpondu par des listes de proscriptions, par des or-
dres arbitraires d'emprisonnement et d'exil et par d'infames calomnies
contre la plupart de ses sujets.
C'est la suite de ces nouvelles preuves de hainc, de trahison et de
tyrannie de Michel Stourdza que les Moldaves ont fait une nouvelle mani-
festation auprs de Son Excellence Taalat Effendi ; manifestation impo-
sante que le Prince a de nouveau essay de traiter de rebellion et qu'il
a voulu touffer b. tout prix, au detriment meme de sa patrie ; et 5. cet
effet il a traltreusement motive l'occupation arbitraire de la Moldavie par
un corps d'arme russe, afin d'ajouter un surcroit de terreur et de misere
au flau du cholera, aux ravages des sauterelles, b. la famine et b. toutes les
calamits qui dvastent en ce moment notre malheureux pays.
Excellence
La Moldavie est pnetre des sentiments les plus cordiaux pour l'Em-
pire Othoman. Les Moldaves, qui par leur position sont et seront toujours
les fidles amis de la Sublime Porte, veulent consolider aujourd'hui plus
que jamais les traits de leur ancetres avec Elle. Mais avant tout, ils ont
besoin de l'appui de leur Suzerain pour chapper au systeme oppressif
d'un Prince ennemi de leur Nationalit.
C'est donc la Sublime Porte que nous faisons appel pour nous sauver
d'un tyran reconnu traitre b. son pays et traltre 5. la Turquie.
En faisant un pareil acte, Sa Hautesse le Grand Sultan ajoutera sa
gloire celle d'avoir rendu justice b. un peuple de sa haute protection, et
s'attachera par les liens sacrs de la reconnaissance quatre millions de Ro-
mains qui se feront toujours un devoir de prouver leur fidlit en toute
circonstance.
644
www.dacoromanica.ro
H. RE VOL uTIA
Nous finissons en priant Votre Excellence d'agrcr les vceux que nous
liaisons pour le regne glorieux de sa Hautesse le Grand Padischah et dc con-
sidrer les soussigns comme les trs humbles et trs devous serviteurs de
'Votre Excellence.
Basile Ghika, Prince Alexandre Morouzi,

G. Radoul, C. Negri, C. V. Alexandri, I. Alcxandri,
i. Russo,P. Casimir ,C. Casimir ,B. N. Cantacuzne,
N. Ionesko, Thodore Sion, Zaharia Moldovan,
Em. Kostaky-Iepouran, G. Sion, A. I. Cousa,
I. A. Cantacuzne,L. A. Rosetti,N. Pisosky.
Arh. St. Buc. noi Nn1MX/28 (text paralel roman fi francez); confruntat cu T. Balan,
refrgialtior moldoteni, p. 100-103.
1. In versiunea romAneasca: subscriplii ( I). 2. Transcrierea originall a textelor, romfin fi

francez, e paralell; semnaturile Insa, fiind adaptate versiunii oficiale franceze, le-am trecut la
sfirfitul acesteia.
:SI IN MOLDOVA SE ASTEAPT O RILSCOALA

GENERALA
187
GOLESCU, DE LA BRAILA, CATRE ION CHICA, LA CONSTANTINOPOL
Braila, 7/19 august l&18

Dragul meu Ghica,
apitanii Sabattier si Dessainl, Impreuna cu d-1 Jules Colsar, mi-au

inminat scrisoarea ta ; m-am conformat intru totul celor ce-mi reco-
mandai in ea. Primii doi au plecat ieri spre Bucuresti cu trasura ta. Le-am
Klat o scrisoare de recomandare pentru Stefan Golescu. iti multumesc
mi-ai dat prilejul sa-i cunosc. Chiar acum am rupt In bucatele o scrisoare
lunga pe care ti-o adresasem referitoare la treburile noastre. Delegatia caro
soseste cu acest vapor te va face sa. 1nte1egi motivul.
Mi se scrie de la Galati ca In curind trebuic s izbucneasca i in Moldova
o rascoala. generala; dar, dupa toate aparentele, accost& rascoal ar avea
ca unic scop inlaturarea domnitorului, impotriva caruia au si lnceput
se Imparta. pamflete violente.2 Frumoasa voastra idee despre unirea celor
doul Principate, din pacate, nu prinde radacini decit in capul a foarte
putini moldoveni. Mi-am aruncat deunazi ochii pe o harta tiparita la Viena O harta
acurn mai bine de douazeci de ani, care nu cuprindea altceva dccit tarile tiparita
la Viena
de neam romanesc : Valahia, Basarabia, Moldova, Bucovina, Transil-
vania si Banatul. Stii ca, 1mpreuna, ar alcatui un mic 4egat frumusel,
perfect rotund, cu granite pe care natura insasi pare a le fi indicat ? Marea
645
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Neagra., Dunarea, Tisa ar alcatui o frumoasa cingatoare de logodnica, un
meterez trainic impotriva vitregiilor din afara. Centrul acestui regat ne-ar
da Iasul sau Romanul drept capital, ceea ce ar reprczenta un fel de far
pentru natiunile slave care ne inconjoara si care si-ar raspIndirazele printre
ele. .Nu stiu de ce ma gindesc ca aceasta idee, care anul trecut ar fi fost
curata utopie, ini se pare astazi atit de realizabilk !nett s-ar putea pune
aproape ramasag c acest lucni se va intimpla. Dar cInd ? Jata singurul
punct de incertitudine ce mi-a mai ramas.
Principiul Revolutia franceza. din 1848 a proclamat dezrobirea popoarclor, ba, mai
nationalitalilor mult, principiul nationalitatilor. Fiecare natiune are drept la propria sa.
ei existenta politica, i toti oamenii cate vorbesc aceeasi limb trebuie con-
dezrobirea siderati ca ncformind decit o singura natiune. Accsta este semnul di,tinctiv
popoarelor dat de Dumnezeu ca separe pe unii de altii pe glob ; granitele care tin
de natura terenului vin abia in al doilea rind. Daca principiul nationalitati-
lor trebuie sa triumfe, asa cum totul ne indeamna s-o nadajduim, romanii
vor fi un popor de opt milioane de oameni. Dar, mai Inainte ca acest prin-
cipiu sa se poa.ta transforma in fapt in intreaga Europa, se vor da lupte
cumplite. Este una din ultimele Incercari prin care va trebui sa treaca.
societatea noastra bolnava. Fratia dintre popoare nu va putea veni decit
dupa aceea, pentru a Implini opera civilizatiei.
Te rog si-mi scrii cu fiecare cursa a vaporului i sa-mi confirmi primi-
rea scrisorilor mele. La fel voi proceda si eu cu ale tale.
Primeste expresia distinselor mele sentimente
Dimitrie Golescu
Textul francez
Mon cher Ghica,
Les Capitaines Sabattier et Dessainl avec Mr. Jules Colsar m'ont rcmis
votre lettre. Je me suis conform en tout a ce que vous m'y prescriviez.
Les deux premiers sont partis hier pour Bucarest, dans votre voiture. Je
leur ai donn une lettre de rccommandation pour Et. Golesco. Je vous
remercie de m'avoir procur leur connaissance. Je viens de dchirer une
longue lettre que je vous adressais relativement 5. nos affaires. La d-
putation qui arrive avec ce bateau vous en fera sentir la raison.
On m'crit de Galatz que dans peu il doit clater en Moldavie aussi un
soulvement gnral ; mais, selon toutes les apparences, ce soulvement au-
rait pour unique but la destitution du Prince, contre lequel on commence
dj a y distribucr des violentes diatribes2. Votre belle ide de la runion
des deux Principauts ne prend, malheureusement, racine que dans trs
peu de ttes moldaves. Je jetais l'autre jour les yeux sur une carte impri-
me 5. Vienne, il y a plus de vingt ans, qui ne contenait que les pays de
ra.ce roumaine, la Valachie, la Bcssarabie, la Moldavie, la Bucovine, h
646
www.dacoromanica.ro
II. RE VOL L' r I A
Transylvanie et le Banat. Savez-vous que cela formerait un joli petit
royaume, tout rond, avec des frontires que la nature semble avoir indi-
ques ? La Mer Noire, le Danube, le Teiss lui formerait une jolie ceinture
de fiance, un beau rempart contre les outrages de l'tranger. Le centre
de cc royaume nous donnerait Iassy ou Romano pour capitale qui serait
comme un phare pour les nations slaves, qui nous entourent, et qui rpan-
drait ses rayons de lumire parmi elles. Je ne sais pourquoi je pense que
cette ide, qui eut t une pure utopie l'anne passe, me parait aujourd'hui
si ralisable, qu'on pourrait presque parier que la chose aura lieu, mais
(parid? Voil le seul point d'incertitude qui me reste encore. La rvolution
franaise de 48 a proclam l'affranchissement des peuples, mais encore
plus le principe des nationalits. Chaque nation a un droit sa propre
existence politique, et tous les hommes qui parlent une mme langue doi-
vent are considrs comme ne formant qu'une seule nation. C'est l le
signe distinctif que Dieu leur a donn pour les sparer les uns des autres
sur ce globe ; les frontires qui tiennent la nature du terrain ne viennent
qu'en second lieu. Si le principe des nationalits doit triompher, comme
tout le fait esprer, les Roumains seront un peuple de huit millions. Mais
il y aura des luttes terribles, avant que ce principe puisse se transformer
en fait dans toute l'Europe. C'est une des dernires preuves que notre
socit malade doit essayer. La fraternisation des peuples ne viendra qu'a-
pres pour accomplir l'ceuvre de la civilisation.
Je vous prie de m'crire par chaque batean et d'accuser la rception de
mes lettres. J'en ferai de mme l'gard des vatres.
Agrez l'expression de mes sentiments les plus distingus.
Dmtre Golesco.
Publicati In: Ion Ghica, Amintiri din pribegia dupd 1848. Noud scrisori cdtre V. Alecsandei,
Bucuresci, 1889 (1890), p. 21; ldem. Edilia O. Boitos, Craiova, 1940, I, p. 31-33; Anul 1848,
III, p. 278-279; G. Fotino, B047Ii Golegi, vol. 11(1834-1839), Bucuresti, 1939, P. 179-180.
1. Aghiotan(ii genera lului Aupick venili sA riclice planuri si si se documenteze asupra mijloa-
celor militare ale Tirii Rominesti. 2. Cf. astfel de pamflete la B.A.R., Arhiva Pencovici, ms.
4 075, f. 162 (Cread moklotenVor); o varianti a aceluiasi, Arhiva D. A. Sturdza (Simbolul"
polnimi a moldmeni(or din luna mane 7848).
,PENTRU LIBERTATEA SI PUTEREA

DE MAI NAINTE..." 188
M. NOGALNICEANU, DORINTELE PARTIDEI NATIONALE IN ifOLDOVA
Curtilor Turciei Rusiei, cit Europei intregi sint acum deplin

Atit
cunoscute intimplArile din luna lui Mart trecut. O petitie in 35 puncturi
fintemeate pe printipiile Organicescului Reglement, iscalit de mai multe
647
www.dacoromanica.ro
1,348 LA ROMANI
sute de persoane din toate clascle sociale ale Moldovii, fu trataa de cAtr5.
Domnul Mihail Stnrza ca o rebelie manifestk si zugrvit inaintea puteri-
lor ca o criml in contra driturilor lor. Crudele si nelegiuitele peclepse,
site far& nici o judecatil asupra multora din iscAlitorii acestei nevinovate.-
petitii, au revoltat toate inimile ; ele sint prea cunoscute sprc a avea tre-
buint5, dc a se insira din BOU.
Curtile de Constantinopol si de San-Petersburg, voind a cerceta starea.
lucrurilor din principatc si reformele de care au neaparat trebuintit, au
rinduit la fata locului ca comisan i Imparatesti pe E.E.L.L. Talat-Efendi
Diuhamel.
,,Tristele De la 1 april si pinit acum, sfirsitul lui a.v,gust, in toate tristele Impregiu-
inipregiur5ri riri ce au incongiurat tcara, moldovenii au 1-5.1xlat Cu cea mai mare resig-
ce au natie (c5.ci nu putem zice curaj), toate biciurile ce le-au venit si de la.
Incongiurat Dumnczeu si de la oameni. Cruda cIrmuire a Domnului, radicarea tuturor
ieara", de la garantiilor lcgii, rilpirea libert54ei si a averilor, lacustele, holera, intrarea
agril ostilor straine si altc asemine nenorociri care pre alt natic ar fi adus-o.
intr-o desrivirsitil desnAdejde si anarhic, toate aceste le-am suferit cu durere,
ins Cu raidare, i tara fir5. guvern unneaz5. Inc a se guverna singur si
de la sine ; crici nu putem numi guvern pre acela ce-si m5rginestc atributiile.-
sale numai Intru a Inchide, a pcdepsi, a jAcui In dreapta si in tin ga
far cuvint, fani vinui., Mr& dreptate. Scrupulosi de a nc tine pe drumul
legal, noi ne-am impins moderatia pin5. la o vinovatA moliciune numai si
numai ca sil nu ditm Domnului noue ocasii de piri si de calomnii. Si cit
toatc accste, moidea i modcrata noastrA purtare, tot au fost tratatd.
dc purtare scandaloasd.
flolera Cind nmi toti moldovenii, bintuiti dc biciul holerei, era rispinditi pe
urgia toat5 fata tArei, cind mai fieste care familie era imbritcat cu doliu pentnt
d mncasca perderea unui parinte, unci sotii, unui irate, unui fiu, urgiea domneascrt.
ii ajunsc pinA. In asilurile lor. Multi era incl cu lacrimile pe obraz, mai multi
Ina in patul durcrilor sau de-abia convalescenti, cind Sc vAzurit loviti de-
liste de proscriptii, ca in timpurile lui Marius si a lui Silla. "Chili sint subt
pazA opriti pe la mosiilc Ion, altii urnariti din loc In loc ca niste facatori
de rele, sprc a fi inchisi prin monastiri, sau aruncati peste hotar, toatc aces-
te firit cea mai micA, cercetare, fr cea mai mic judecatk in contra art.
35S 5i 433 din Organicescul Reglement. Terorismul dar astrizi domneste in.
Moldova., si moltiovenii Snt osinditi a vedca la anul 1848 accea cc niciodat,
si in timpurile cele mai barbare, stritmosii lor n-au cugctat macar. 0 tar5.
Intreag5. este 15.sat in libera i no ingrAdita urgie a unui donm imbiltat
de pofta ritsbunkii, aprins de setea de a dcsfiinta tot cc mad este barbat
de cinste si de bine, tot ce mai are curaj de a protesta In contra sifului.
Toate armele, toatc mijloacele ii sint butte, numai sui. poata a.jungc la scop.
Spaima, pcdepselc, lovirea liberttiisi a interesclor materiale, piri minci-
noase, si chiar calonmiea, chiar pamfletul, aceste sint tialoasele
ticAloasele instrumente cu care astAzi pretinde a-vi urma guvernul. Spre
accasta, Maria Sa clevtcapta patimile cele rele, InsuflA, neincrederca, atita
648
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
pisma si zavistia, intart stArile sociale una asupra altiea, aprinde fAcliea
cliscordei si a r&sboiului civil, clevetind pe acei ce nu-i poate glsi vinovati,
imputindu-le plecki retrograde, planuri reactionare, acIndu-i aristocrati,
i declarindu-se el, prin nrmare, liberal. Clerul cu Mitropolitul In cap, si care
cu vieata si-au pl&tit curajul arhip&storesc, boerii cei maiinsemnati, btrini
tineri, toti barbatii vrednici, amploiati, profesori, avocati, literati, clasa
negutitoreasa., toti acesti, cari constitueaza adevarata Moldovl, inaintea
ochilor Mariei Sale, a agentilor si a pamfletarilor sAi, sint aristocrati. Un
asemine nume in dreptul su inteles, ei 11 primesc cu bucurie, cAci aristo-
cratic nu Insemneaz& alt decit guvernul celor buni, i acesta nu poate
fie guvernul M&riei Sale Domnului Mihail Sturza V. \T
Acesti aristocrati, adecl Partida Nationald, clevetiti si prigoniti, opriti Partida
-pe la moii, fugAriti de cAtr sbirii domnesti, vAzindu-si tara ocupat& cu Nationala,
.armii strinc, i prin urmare in neputint& material& de a se intruni in prigoniti,
pace, de a se pune chiar in relatie cu acei trimisi de cAtra Curti spre a cer- ii arat
ceta nevointele tiirei, se vAd dar siliti a arta prin lumina tiparului care in scris
snit planurile lor, care sint reformele ce le socot mai neapArate pentru programul:
Prin aceasta, noi nAd&jduim c vom implini un Indoit scop. nti, vom
inchide gura clevetitorilor ce ne InvinovAtesc cu plecAri care sint a lor,
adecA retrograde ; si al doilea, vom arAta imbelor Curti si Europei, starea
publice in Moldova, de vreme ce pin& acum comisarii impar&testi
.au suferit ca Domnul O. tie departe de dinsii pe ori cine ar fi Indr'Aznit
le vorbeascd, altfel cleat in struna domneasa.
Cind la 28 Mart, obstia adunata In Iasi din toate tinuturile Moldovii, Petitia din
.au cerut numai acele 35 punturi intemeiate pe Reglement, ea prin aceasta 28 Mart
n-au artaat nil n-ar avea trebuintb, si de alte reforme mai radicale. ins un punct
tinguindu-se numai pentru ilegalitAti, ea vroia a fi reasezat& In legalitate, de plecare
ca atunce legal s5.-si poata da si alte mai mari imbunittittiri. Timpul aces- pentru alte
tora au venit. finbunatatiri
Ast.zi nu se mai atinge numai de Indreptarea abuzurilor si de isgonirea privind
sAvirsitorului lor. aderea acestuia Ii ca i Implinit. ins o chestie mult regenerafia
mai mare se iveste : regenerafia Moldovii ingenunchiat& sub Mihail Sturza Moklovii
V.V., inzestrarea ei cu institutii analoghe cu epoha noastril. in fiinta a

iimbelor Curti ce vroesc a cunoaste spiritul Principatelor, in fiinta Europii
care simpatiseazA cu noi, rnoldovenii ar fi vinovati Inaintea lui Dumnezeu,
a popoarelor si a lor 1nsusi, daca nu si-ar declara fati, fgra' sfiealk si in
adevAr : care grit dorintele i nevointele lor, care grit institutiile ce le socot
neaplrate pentru fericirea lor, i far& care nu poate sit fie in tara nici pace,
-nici propasire.
Prin o asemine solaneld declaratie, acut5, cu vrednicie i cu unanimitate,
-moldovenii nu stilt rebeli, nu se pun in luptA cu nimine. Ei sint prea
slabi spre a lovi driturile altora ; dar cer ca i driturile lor s fie respectate,
<lac& este ca dreptatea, ear nu puterea sa presideze la soarta lor.
619
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
inainte dar de toate, moldovenii protesta despre nestramutata lor hota-
rire de a nu lovi driturile cuiva ; insa vroesc asemine ca i altii s. nu le
jicneasca dreptatile ce le au infiintate i inchizasluite de sute de ani, pre
Cel niai sfint care stramosii nostri pururea i cu crude arty au stiut a le pastra, si pe
dintre care si noi voim a le lasa intregi stranepotilor nostri. Cel mai dint din aceste
drituri drituri este neatirnarea noastrd din liiuntru, prin urmare autonomiea.
neafirnarea Aceasta neatiniare au fost intlia conditie a urmatorului tractat din 1512,
noastrd prin care Moldova In domniea lui Bogdan, fiul lui Stefan cel Mare, au cu-
din Icruntru, noscut suzerenitatea Turciei i anume :
Poarta cunoaste pe Moldova de pamint slobod i nesupus.
Legea crestineasca care se tine in Moldova nu va fi nici odinioara.
calcata sau turburat, ci Inca norodul va avea slobode bisericele sale, ca
inainte.
prevAzuti 3. Poarta se indatoreste de a apara pe Moldova de toti cei ce ar putea.
.1n vechile sa o calce, pazindu-o In starea infra care au fost mai inainte, fail a i se face
capitulajii vreo nelegiuire, sau s sufere ca sA i se faca vre-odinioara cea mai mica.
nu Paula desbinare sau despartire.
Moldova va fi stapinit, i cirmuit dupa pravilele i canoanele sale,
far& sa se amestice Poarta cit de putin.
Domnii vor fi alesi de norod i intariti de la Poart, ca sa stapi-
neasca In cit vor tri.
Domnii vor fi cirmuitori a tot pamintul Moldovei, i vor putea sa.
aiba intru stapinirea lor ostasi cu plat& de la sine, pina la 20 000 pa min-
teni san oameni straini.
Moldovenii vor putea tinca si cumpara o casa la Tarigrad pentrug
sederea capichihaelilor lor, unde vor putea face si o biserica.
Turcii nu vor putea cumpara paminturi In Moldova, ori a ave case
sau a se aseza, nici a ave sau a face geamii nici intr-un chip.
Domnul, impreuna cu tot norodul, pentru semn de supunere, va ave
purtare de grij a trimite pe tot anul prin doi boieri a Moldovei la Poarta.
4000 bani rosii, 40 soimi si 40 epe fatatoare. Aceste toate Cu nume de pes-
ches", adeca dar.
in vreme de ostire, Domnul Moldaviei, asemine dupa cum i s-ar
porunci de la Poart, va fi agiutor cu stile sale la slujba Imparateasca ,
Acestasi tractat s-au mai Intarit si la 1330 de catra Soliman cel Mare ;
toate hatiserifurile i firmanurile Portei in urm slobozite s-au intemeiat
pe acesteasi capitulatii ; aceste asemine s-au cunoscut i pe toate trac-
recunoscuti tatele Inchiete intre Turcia i Rosiea, care declarindu-se ocrotitoarea dri-
in tratatele turilor noastre s-au indatorit prin urmare a ne apara i cel mai sfint al
Cu Rusia nostru drit, ce este neatirnarea noastra din lduntru.
In adevar, l.'sind a vorbi de tractatul incheet Intre Petru cel mare i
Dimitrie Cantimir, in 13 april 17111 (adeca cu doa, sute de ani in urma
In 1711 capitulatiei Moldovei catra Poarta otomana, si care dovedeste cl, Moldova..
au fost privita de Curtea Petersburgului ca stat suveran desi tributar, ear
nu ca provintie cum o declara acum depesa din 19 Iulie 1848, caci atunce
610
www.dacoromanica.ro
REVOLUT IA
n-ar fi putut Incide tractat cu o provintie), prin care tractat ref ormatorul
Rosiei cunostea Domnului Moldovei titlul de autocrator, itkei o deplin.
neatirnare. Rosiea, prin tractatul de la Kainargi din 1774, cunoaste pre la 1774
stApinitorii Moldovei i Valahiei de suverani2 i, prin urmare, itarile de sta-

turi suverane.
Pe acest tractat In care pentru intliasi data printipul mijloclrei Rosiei
/n favorul printipatelor este stipulat (ins. numai In cit aceasta se poate
.erta de catra consideratiea prietineasca i lurile aminte ce puterile au unele
pentru altele)3 sint Intemeiate i toate cclelalte tractate incheiete intre
Rosiea i Turciea pentru principate.
Tractatul de Iasi din 29 Dechemvrie 1791, prin art. 4, nu cuprinde In la 1791
adevar alt. nimicI. decit intarirea conditiilor cuprinse prin tractatul de

Kainargi si prin conventiea esplicativa din 10 mart 1779.
Tractatul de Bucuresti din 16 mai 18 12, prin art. 5, infarind tractatele Tratatul
i conventiile de mai inainte, nu le face aka modificatie de cit ca' puterea de la 1812
protectrifd, adecl epitropu/ isi insuseste i uneste catr staturile sale, juma-
tate din tara protegatd din averea orfanului, adeca toat Moldova din a
stinga Prutuluit in contra principiilor a once drit public si privat.
Conven la
Actul separat a convenfiei de Akerman incheeat in privinta printipatelor
de la
cuprinde anume aceste cuvintc despre dritul romnilor de a-si da legiuirile
Aker man
e li s-ar cuveni : Turburrile intimplate in anii din urma in Moldova 0
Valahiea, aducind cea mai grea vatamare rinduelei in diversele ramuri ale
administratiei din launtru, Domnii, cu respectivele lor Divanuri, vor fi
datori a se ocupa far& cca mai mica' intirziere de msurile trebuitoare spre
a imbunatti starea printipatelor incredintate lor ; i aceste msuri vor fi
obiectul unui regulament general pentru fiecare provintie, care indata
.se va si pune in lucrare". Tot acest act cunoaste vechiul drit al romanilor
de a-si alege Domnul cu primirea generald a lacuitorilor.
Proclamatiea Feldmarsalului Vitgenstain, adresata In 8 mai 1828 in
numele M.S.I. Neculai catr lacuitorii Tarei Romanesti i Moldovei, f Aga-
dueste printipatelor o eczistint, legal. i statornic dupa vechile drituri.
Tratatul
Art. 5 din tractatul de Andrianopol din 1829, care au realisat fagaduin-
de la
Feldmarsalului si au rasplatit In parte jertvile facute Rusiei de catra
Adrianopol
romani de la Petru cel mare incoace, cuprinde : Printipatele se vor bucura
de o sloboda lucrare a credintei lor, de o desavirsit sigurantie, de o admi-
zistrafie nalionala neatirnatil, i de o Intreag. slobozenie de comert".
Hatiseriful, publicat la intronarea Domnilor celor dintii numiti dup5.
tractatul de Andrianopol, cuprinde asemine : Domnii vor intocmi slobod
toate pricinile din launtru ale printipatelor lor, sfatuindu-se cu ale lor Diva-
nuri, fara de a se putea aduce vatamare drepturilor ce s-au Inchizesluit aces-
tor tari, prin deosebitele tractate i hatiserifuri, 0 nu vor fi suparati intru
cea din luntru a lor ocirmuire, prin nici o poronca Impotrivitoare acestor
drituri". AceStasi hatiserif mai adaoge : Aceste dol printipate vor avca
drepturile cei de sine.,si legiuiri
651
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMNI
puterea in puterea dar acestui drit de neatirnare din kluntru, de autonomic.
dar acestui Intemeeat pe titlul Moldaviei de stat suveran, pe o intrebuintare de veacuri
drit pe toate tractatele, Partida National& cu intreagl i plinA convictie arat5..
Regiemeniul c5. Reglementul Organic nu poate nici intr-un chip s5. fad. fericirea trei,.
Organic si ca puternicl dovad5. despre aceasta este ispita de epte-spre-zece nenoro-
nu poate citi ani.
sa faca in adev&r, 15.sInd a zice cA. a.cest reglement prin mai multe a sale dis-
fericirea pozitii este contrariu spiritului tuturor tractatelor i loveste i driturile
farei," Turciei si a Moldovei, dar apoi are do5. metehne de cApitenie care anuleaz5-
celelalte ale sale hotOriri menite spre a ferici teara. Aceste metehne slat
Prin dispozitiea sa inchietoare ce zicc : pe viitorime ori ce schim-
bare domnul ar voi s. fac5. in Reglementul Organic nu va putea s5. aib_
El loe, nici a se pune in lucrare, decit dup5. inadins. Imputernicire a Liana
loveste legue Porti, cu impreun5. unire a Curtei Rusiei". Reglementul ralic5. de o data.
progresului Moldovii toate driturile ce le pastras, de la capitularea sa, 0 care i s-au.
nafiei fost inchezAsluit de toate tractatele vechi si noue, si ce este mai r5.1.1 si
nenorocit c5. o loveste cu immobilitate in contra legelor progresului si a per-
f ectibilitf ii pentru care toate popoarele sint fAcute. Cind o natie nu 'Main-
teaz&, ea d& inapoi, i aceasta in veacul nostru este mai adevArat de cit
ori i chid. Reglementul 'Ms.& silindu-ne c5. pentru cea mai micl prefacere,
chiar in cea mai neinsemnat lege de politic s5. cerem inadins imputernici-
rea a I. Porti cu Impreun. unire a Curtei Rusiei, ne osindeste a fi stafio-
nari ; i starea pe loc, immobilitatea, este moartea, unei natii. Este cunos-
cut 615. opozitie au intimpinat aceast adOogire la articulii Reglementului
din partea Obstestei Adunar a Trei Rornanesti ; i raspunsul ei din 2 L
iulie 1837, la nota din 17 iulie acelas an a General-Consulului Rusiei, este
cca mai manifestil protestatie In contra desbrOcarei natiei de dritul
de autonomic. Obsteasca Adunare a Trei Romnesti n-au cunoscut dar
niciodat aceastra fata15. adlogire ; i redacti a jurnalului prin care .Adunarea.
Obsteascil a Moldovei au primit-o dovedeste c5. aceasta s-au fOcut
prea Malta' incitviintare (en vertu d'une sanction suprSme ), ear nu din
libera sa voinfcl.
A doa meteahnl capital& a Reglementului este cl, acesta, In loe
Reglementul a regula, (precum insusi numele su aratl misiea ce trebue s5. dup5-
ne-au taiat spiritul timpului, vechile institutii a Moldovei, au d&rmat 0 au desfiintat
loaa toate legiuirile Wei ; ne-au tAiat toat relatia Cu trecutul, far a ne in-
relalia temeia presentul. 0 lege fundamentalA a tOrii trebue ins5. s. fie o plintA.
Cu trecutul indigeng, expresia raravurilor i nevointelor natiei. Aceasta ins nu este
Reglementul ; el este redigat in timpul ocupatiei armiilor rosienesti, dup.
instructii strOine, supt prezidentia Consilierului de tain& rosienesc Min-
tiachi, de c&tr doi boieri numiti de Prezidentul plenipotent a principatelor,
numai de cAtr5. al0 doi boierinumiti de Divanul t.nii, adec& de vro citeva.
persoane, ear nu de adeveirata Adunare nationald a I drii. Aceste toate se
dovedesc prin chiar jumalul-prefat5. ce este pus inaintea Reglementului
Moldovii, din 29 iulie 1829, si isalit de prezidentul comitetului Mintiachi,
652
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA'
vistemicii Iordachi Catargiu i Costachi Cantacuzino, vomicii Costachi
Conachi i Mihalachi Sturza, si secretarul si redactor Aga Gheorghi Asachi.
Sfirsitul acestui jurnal, prin chiar cuvintele sale, arata modul i mijloacele
cu care s-au facut acest Reglement :
Noi, madulari a Comitetului pentru sectia Moldovii, am deschis seantele
noastre la Bucuresti In 29 iulie 1829, supt prezidentia domnului de Min-
tiachi, Inzastrat cu instruciii privitoare catra aceste imbunatatiri, i ne vom
ocupa cu toate partile ce trebuie s compuie acest reglement ; i facind din
fieste care cite un cap de o parte, 11 vom supunc, indata, ce va fi pregatit si
redigat, cercetdrii Ecselentiei Sale Domnului Prezident plenipotent, pin
cind toata lucrarea reformii pentru Moldova va fi cu totul sfirsita".
Reglementul dar, nefiind nici de cum espresia vrointei moldovenilor,
nerespunzind la nevointele tarii, neintemeiat pe acele legiuiri vechi, care, cu
toate greutatile timpurilor si a Impregiurarilor din afara, sute de ani ne-au
pastrat nationalitatea, nici au putut nici poate su faca fericirea taxii noas-
tre. De aceea dar, vroim a ne intoarce la acele institutii a carora origina este
din pamintul nostru, care in timp de cinci vcacuri le-am avut i pre care De aceca dar,
vroim numai a le adapta dupa luminele i trebuintele epoha.i. Pentru c vroim a ne
ele au oaresicare asemanare Cu constitutiile altor popoare, sil nu socoata Intoarce
cineva ca sint imitatii i imprumutari, un plagiat a propagandii democra- la acele
tice i socialiste, cum ar vrea Nota cabinetului rusesc din 19 Iulie sa le nu- institulii
measca. ; sa nu se ee dupa forme, si dupa. termine. Institutiile ce le vroim a oaror
sint curat a tarii noastre in cea mai mare parte, si aceasta o dovedesc isto- origina este
ria i acturile publico a romanilor. din pamintul
Aceste institutii, pc care Partida Nationala, le socoate ca neaparate j nostru ,
singurele mintuitoare pentru teara, slut urrnatoarele :
Aceite
Neatirtzarea administrativel fi legislativa fie bate cele din lduntru, institujil
frit arnestec a ori ce puteri streline.
Consideratiile de mai sus au dovedit pe ce drituri se intemeiaza acest
principiu fundamental.
Egalitatea drepturilor civile fi politice.
Prin aceasta moldovenii s-ar intoarce la un vechi i mintuitor princip
in vechia Moldova, toti era deopotriva ; caci insusi vecindtatea era numai
un abuz introdus din taxi straine, precum o declara formal actul Obstestii
Adunari din 6 april 1749, cuprins i In Reglementul Organic art. 435. in
Principate nici una din starile sociale nu era privileghiata ; toti romanii
putea ajunge la boerie, adecii, la funcfii publice, caci una si alta insemna tot
una. Acestasi princip, dei imbrobodit cu multe abuzuri i ecceptii in
practica,, ecsista. Inca i astazi in teorie ; a decreta dar acelesi drepturi civile
si politice pentru ori ce roman (Cu oarescare restrictii legale) ar fi a impe-
deca ura intre deosebitele clase a societatii i, prin urmare, ruina desavirsita
a tarii.
Adunarea Obfteascd compusti de representantii tutulor stdrilor
653
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM itiNI
Asa era vechile AdunAri a romnilor ; i iscAliturile puse supt vestitul
act a desrobirei vecinilor din 1749, pomenit mai sus, dovedeste destul dri-
tul ce avea toate strile, adecl toate interesele tArii de a fi representate in
Adunare. Prin urmare, Adunarea Obsteasa de astAzi (chiar nefiind Inriu-
ritA de g-uvern), neinfAtosind de cit interesele unei stAri, adecA a boierilor,
trebuie modificat intr-astf el, ca s fie representate In ea cele de cApite-
nie interese a trii, adecA, proprietatea, comerful, slujbele fcicute statulzti,
caPacitatea fi agricultura.
Domnul ales din toate stdrile societatii dupd vechiul obicei.
Aceasta earasi nu este o inovatie ; istoria dovedeste c fieste caxe roman
putea fi chiemat la Domnie. Petru Rares, in minutul alegerii sale' era pAscar.
Constantin Cantimir era deabia s.rdas ; i unul i altul au fost mari
buni Domni. Acest drit pentru intiiasi clat s-au restrins In clasa boieri-
lor celor rnari si pin la rang-ul de vornic, de card. vornicul Mihail Sturza,
unul din redactorii reglementului din 1832.
Lista civild proportionatit cu veniturile si mijloacele
AstAzi MAria Sa Mihail Sturza V.V. primeste de la -tear& 1 600 000 lei,
chid venitul tArii se suie deabia la 10 000 000 lei ; prin urmare trage in
folosul s.0 a sesea parte din veniturile publice ; i asa 250 000 de moldo-
veni trAesc i muncesc pentru a tinea pre un singur om. Pe lingA aceast
insemnat. sumA, Domnul au stiut rnai trage i venitul ecsportatiei
grinelor, care se suie la soma de 600 000 lei ; incit aceastA list civil, facind
proportia micelor venituri a trii, este cu mult mai mare decit lista civill
acelor mai mari suverani a Europii.
Responsabilitatea ministrilor si a tutulor funcfionarilor in funcliile
ce ocupd.
Acesta este un princip prea feritor si atit In interesul tArii, cit si a Dom-
nului insusi. El este cunoscut si de Reglernentul de astAzi, art. 137, Anecsa
Q, XVIII, si 282. Ministrii trebuie s fie rIspunzAtori inaintea Obstestii
AdunAri potrivit vechiului obicei. (Vezi Magazinul Daciei", Tom. 1, pag.
126).
Libertatea tiparului.
Tiparul in once timp au fost liber in Moldova ; i pin acum nici intr-o
legislatie vechie sau nou., nu se afl vreo lege care sA-1 opreasa sau s1-1
mArgineasa. macar. Dinpotrivl, la intrebarea fAcutA de Prezidentul pleni-
potent la 1830, in timpul ocupatiei rosienesti, ce legi slut in Moldova pen-
tru tipar, este declaratia Divanului implinitor adec a autoriteilii cei mai
inalte a guvernului, cA, in teara Moldovii, tiparul n-au avut niciodatl altA
censurl decit religia ci moralul public.
Rdsplatirile nalionale date de ccItrit wage prin Adunarea Obsteascd,
ear nu prin Domn.
irt tenle romnesti uncle decoratii nu slut, i rang-,urile se Marl, sin-
gurele resplAtiri sint bAnesti ; ca cheltuieli dar, ele nu pot fi fAcute decit de
cAtr. Adunarea ObsteascA, dup5. chiar Reglementul de astAzi, art. 54 si
117 si Anexa E.X.
654
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
Representanfii fdrii, in tot timpul mandatului lor, sa nu primeasca
funcfii, cinstiri sau raspldtiri de la guvern.
Servilismul Adunkrilor Obstesti de la 1832 si 'Ana. acum, compuse in
cea mai mare parte de deputati functionari, carii In mandatul lor privesc
numai un mijloc de a dobindi inaintire In functii, ranguri mai lnalte, ras-
platiri banesti, nisamuri, cere neaparat aceasta reform feritoare de corup-
tie.
Publicitatea seanfelor Adunarii Okstesti ci a tribunalurilor.
Princip recunoscut i de catra. Reglement, art. 327, pe linga. vechiul
obicei a tarii care s-au pastrat i pin astazi, dei intr-un chip imperfect.
Dritul inifiativ fi de petifie pentru Adunare.
Dritul initiativ este cunoscut de Reglement, art. 57. Dritul petitiei este
ertat de catr obiceiul vechi, i nu este oprit prin nici o lege noua.
Representantul fdrii la Constantinopol ales de catrci Adunare dintre
romani.
Representantul tarii de astazi este strain in contra chiar a Reglementu-
lui, art. 403. El trebue sa fie ales de catra Adunare pentru ca s. represen-
teze la inalta Poarta interesele tarii, ear nu interesele Domnului, precum
se intirnpl cu aghentul de astazi, d. Vogoridi, socrul Mariei Sale Mihail
Sturza V.V., si care de 14 ani inaintea Curtii Suzerane nu numai au ascuns,
dar Inc au prigonit interesele Moldovii.
inchiza,sluirea liberial ii individuale si a donzifiliului.
Aceste drituri slut Inchizasluite de hrisovul lui loan Sturza, 1 april
1828 si de Reglement, art. 358 si 433, Ins& numai boierilor ; dar i pentru
acesti slut numai pe 'Artie. Domnul, cu sau far& sfatul administrativ, In
contra tuturor drepturilor vechi i noue, supt cuvint de misuri de ordin
public, inchide, surguneste, deporteaza peste hotar, f r cea mai mica
judecata, dovedind i prin aceasta ca o lege publicata dar nepazita este o
lege moarta.. Libertatea individual i domitiliul trebuesc dar inchizasluite
pentru toti romnii fara. deosebire.
Instruclie egald ,si gratuita pentru tofi ronzdnii.
Acest princip este cunoscut prin hrisoavele lui Grigorie Ghica V.V.
prin Reglement Anexa F. LXVI i LXVII i prin dispozitiile Departamen-
tului din launtru, In ministeria raposat. Logoat Lupu Bals. Principiul
Insa trebue desvoltat si pus In lucrare. Fiestecare oras, tirg si sat trebuie
sa aiba scoala sa, ca fiestecare roman sA poata priimi instructia la care
chiama facultatile sale.
intemeierea unei garde urbahe si rurale.
Aceasta garda, intii puterea Arii, desi In urm degenerata, au existat
pin la introducerea Reglementului; spre a Imputina numarul slujitorilor
carii slut un isvor de abuzuri mi de impilari pentru lacuitorii sateni,
majales spre a avea o garantie temeinica pentru averile materiale si morale,
pentru pazirea taxii si a fericirei publice, gardia este neaparata.
intemeierea juriului pentru pricini politice, criminale .,si de tipar.
655
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
Aceast. institutie, provcnind din pruncia socieatii, pristrat. i impru-
mutat de toate popoarele care o privesc ca cca mai mare garantie pentru
sigurantia i libertatea cetAtenilor, au avut-o i romnii mostenire de la
vechii germani, si au pAstrat-o pin. la introducerea Reglementului in pro-
cesurile civile. Chiar i supt Domnul loan Sandu Sturza V.V., fiestecare
impricinat ce era a se inf.tosa inaintea Divanului domnesc, avea dreptate
pe ling5. mAdulsile Divanului aleag i alti citi boieri vroia, carii
impreunl cu ceilalti Il judeca.
in cele criminale juriul era obsteste adoptat de romni ; i exist chiar
un tractat inchiat intre Steramit. Vod., nepotul lui Stefan cel Mare, si
intre Sigismond, riga Poloniei, pentru intrebuintarea juriului in procesu-
rile supu.silor mixti. La pricinile de hotaxituri, juriul alatuit de purgan,
adec concetteni, era asemine intrebuintat. AstAzi dar cind chiar acele
natii care nu cunostea Ina juriu 11 adopt ca inchiz.sluirea cea rnai sigur
si mai priincioasI, pentru ce numai romnii nu s-ar intoarce la o institutie
stilmoseascit, atit de pretioas, !
Desfiinfarea pedepsii de moarte fi a batiiilor trupegi.
Epoha In care vietuim face de prisos once comentar intru aceasta.
Intemeterea unui ordin de advocati spre libera aparare atit in cele
civile, cit ci in cele crintinale.
AsezAmintul pentru vechili din 1839 au pus temelia ordinului
advocatilor in procesurile civile. Trebuie Insit ca i In cele criminale
li se dee dritul apArArii care este primitit atit de legile impAr.testi ce au
Incit putere in tark cit si de art. 346 din Reglement. 0 organisatie dar mai
terneinic este trebuincioas.
Intemeierea ministeriului public.
Asezarea avocatilor cere neapArat si a procurorilor, carii i exist. in
Tara RomAneascA.
Reforma tribunalelor i inamovibilitatea judecatorilor.
0 mare parte a ingenunchiarei t.rii se poate atribua tribunalelor. Rau
orga.nisate, rAu compuse, supt inriurirea direct. a Domnului, in loc de a
fi organul i ecspresia dreptAtii, ele nu gilt cleat instrumentul strimbkatii
si a venalitatii si nu inftoseaz nici o garantie Inpricinatilor. Reforma lor,
si mai ales inamovibilitatea judeatorilor cerua si de art. 285 a Regle-
mentului, sint dar de teat& nevoia.
2 1. Neamestecarea Domnitorului in ramul judecatoresc fi aducerea in
implinire a sententillor fara intarirea sa.
Domnul, prin insusi fiinta sa de Thimnitor, trebuie s se tie departe de
luptele judeatoresti a particularilor ; cci, prin amestecarea sa In ele, nu
face decit a-si comprometa influinta suveranil. El nu tiebuie prin urmare
decit a privighia la mara Iustitiei, iar nu si la darea ei ; citci altmintrele
dreptatea n-ar fi decit un instrument guvernamental In minile Domnito-
rului, precum au i fost in minile Mriei Sale Mihail Sturza V. V. Cite hot-
riri date de carb. Divanul domnesc In cong15.suire de septe radulari,
659
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
credup6 art. 363 a Reglementului ramin pentru veci sfinte, sed de la ince-
putul.domniei sale neintarite i neaduse In implinire, si cite altele asemine
s-au sfarmat, i nelegiuit s-au trimis in noua cercetare a tribunalelor I
Desfiintarea a once tribunaluri .,si cornisii eccepfionale.
Aceste chiar dupa Reglemeirtul de astazi nu stilt tolerate ; insa, in contra
acestina, guvernul de fata In mai multe rinduri s-au slujit de ele.
Lib'ertatea culturilcrr.
Moldova au avut pururea de f ala de a cunoaste libera intrebuintare
a tutulor culturilor. Religiiie prigonite In alte gri au gasit pururea In teara
noastra'un azil sigur ; i pamintul romanesc este singurul carde nu s-au
udat 'cu singe Varsat In resboaie religioase.
2. Riclicarea rnorald fi sociald a clerului ortodocs.
Formarea clerului i aducerea sa intr-o stare .imbunatatita i insufleti-
toare de respect este una din cele mai mari si sfinte ingrijiri a fiestecarui
guvern, patruns de datoriile sale catri popor. La romani guvermil de
14 ani n-au, facia ni mica pentru cler, care Cu toate veniturile cele mali,. i cu
toate mijloacele i legele ce slut de fata, i antime art:" 415 din Reglement,
s-au lasat in injositoarea conditie in care se afla si mai inainte. Clerul de jos
irai ales este.atit de parsit, incit este de mirat cum poporul au mai pastrat
Inca vr-un simtiment r ligios.
Organisarea clerului catolic pentru romnii de aceastd religie.
Peste 50 000 romani slut catolici. Enna acum"guvernul nu s-au ocupat
nici de cum cu educatia, atit moral& cit i religioasa a lor. Clerul lor este
strain, si nu se sprijineste de catra. stat. Este dar neaparata trebuint ca
acesti fii ai patriei s traga parte din folosurile publice.
Clerul lor.trebuie dar organisat i tinut, ca toate celelalte cleruri cunos-
cute, cu cheltuiala statului. Vechii Domni o cunostea aceasta prea bine,
singurul venit ce biserica catolica are in Moldova ii vine Inca din vechile
danuiri domncsti.
Drepttiri politice pentru once compatrioti de once credintd creAnd.
Astazi numai ortodocsii cred a avea drepturi politice, dritul de a stapini
mosii etc. Istoria i actele publice ne dovedesc insa. ca, in timpurile dinainte,
catolicii se folosia de asemine drituri. Si Inca. astazi dintre moldovenii
catolici slut carii unii au ajuns la intrebuintarea driturilor politice, i altii
stapinesc mosii Inca din vechile danuiri. Sint mai multe sate razasesti lacuite
de catolici.. Drepturile politice, si aceasta o cere epoha, trebuie dar date
la toti roman ii de lege catolica, protestanta, ariana. etc.
E. Inancipaf.ia graduald a israelifilor moldoveni.
Marele numar de israeliti straini veniti in Moldova, ignoranta adinca In
care ac-eas.ta stare se all, cere ca guvernul sa se ocupe neadormit cu aceasta
chestie imjortant pentru tara ; trebuie c prin masuri umane i progresive
sa se p- cireze cit mai in graba fuzia israetitilor, i prefacerea lor Intr-o stare
de cetatriii folositori a statului.
657
45 c. 58.7 40
www.dacoromanica.ro
1.848 LA R0.111 di N
Iniurnarea cdtrei stat a averilor mndstirilor inchinate la locuri strine..

Toate averile &Amite de catrA evlaviosii nostri Domni, Locurilor de jos,
sint conditionate. Tinere de sobor, de scoli, de spitaluri, de case de nebuni,
de mese pentru slraci, aceste sint principalele conditii, din care ins& nici
una nu s-au tinut de cltr parintii greci. O singurl monastire inchinaM
nu mai tine sobor ; mai multe sint pref&cute in case de arendatori p ocupate
de mireni, bunAoarl monastirile Buhalnita si Aron Vocll. Celelalte conditii
sint tot asa de putin pazite. CAlcarea acestora se dovedeste Fin actele dAnui-
torilor ivite in parte in protesurile orasului Botoseni cu m&nhstirea Si_
Neculai din Riptiuti, a scoalelor publice cu monastirea Trii-lerarhilor etc.
Intrebuintarea insemnatelor venituri a acestor monastiri estt un scandal
public. Ele dar trebuie trase numaidecit spre folosul statului, ca prin (lc
ss se poat& usura sarcinile publice. Ear Locurilor de jos, spre pomenirea
dlnuitorilor, se va trimite pe tot anul f1ii, tAmiie, untdelenin, si insusi
bani; cci ar fi un pacat national de a lasa asa averi publice in minile unor
calugri strAini, pururea rebeli la legile tarii ce-i ingras& de atite 1,eacuri,
p carii de la 1832 si pin& ast&zi se impotrivesc Inca de a r&spunde sta.tului
mica dare hotArita prin art. 79, IV a Reglementului.
Dritul fic5tecirni Iinl4, eraf i comund de controla administrapile
prin sfaturile Linutale, municipale si comunalc.
Privighierea asupra a tot ceea ce se atinge de fericirea unui oras,
nu poate fi mai bine incredintat decit acelor care cistigA IT12 Cu deoscbire
folosurile din el", zice chiar Reglementul: anexa N. Cu toate oci.rmui-
rea intereselor comunale, de P data prin acestas Reglement sfaturilor comu-
nale, au amas parurea in mina administratiei centrale, carc si cu aceste
venituri au f&cut aceca ce au f&cut cu toate veniturile tarii, incit omorit
cu totul viata: municipal& in Moldova. Trebuie, dar, dat fiestec&rui tinut,
oras, comunk dritul ca prin respectivele sale sfaturi, s5.-p controleze inte-
resele locale, f &IA amestecarea puterei centrale. Aceste sfaturi ar invica
din nou viata municipal& P interesul pentru lucrul public, si yin urmare,
inaintind bun& starea comunelor, oraselor i tinuturilor ar face si bunt starca.
fnii intregi. Trebuie dar priimit de princip c& tot ce se poate face pe loc
s4 se faca de att.& puterile locale.
Desfiintarea a once ddri asupra exportaliei productclor Nationale.
In vreme clnd in aIie tari guvernele se silesc de a fnlesni chiar pr'n premii
exportarea productelor nationalc, guvernul Moldovii chiar in contra
rilor infiintate s-au silit a-i pune stavile. Asa in contra art. 65 a Reglementu-
lui, 1 cu toate protestatiile Adunlrii Obstesti, au p&strat po51:na asupra
grinelor, pentru c& ea este llsat& in libera dispositie a Marici Sale Mihai/
Sturza V. V. si-i formeazA o a doua list& civilA. Spre desvoltarea dar a
agriculturei si a negotului vitelor care sint cele de apitenii izvoare a bog:-
tiei noastre nationale, trebuie desfiintate once clAri asupra e..%portatiei gri7
nelor, -vitelr i fabricatelor nationale.
158
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
RefOtina codicilor civild, conterfiald i crintinald, si a proceduret tor.
Reforma codicilor dei ceruta vi de art. 426 din Reglement ($i cu anume
rostire ca aceasta sa se faca de o comisic mixta, numita de guvemele imbelor
prineipate, spre a da minduror tarilor o singun i aceeavi legisla.tie civil&
vi penala), deabia au inCeput In anii trecuti, Irisa In chipul strimt vi viclean
care earacterizeaza sistemul vi toate imbunatatirile guvernului de asta.ii.
Deabia partea 4161 a codicei civila este pregatita, Insa trebuie cuntita de
adaugirile Vi sL.himbarile acute de Maria Sa Domnul Mihail Sturza.
Cea ruai n paran Insa reforma este aceea a codicei criminale, care face
ruvine epohei Vi Moldovii. Procedura civil i criminala trebuie asemine
radical preacuta ; cad colectia ofisurilor vi deslegarilor judecatorevti, publi-
can' de Maria. Sa Domnul Sturza, fan mai inainte Incuviintare a Obvtevtii
..i,dunari in Contra art. 56 din Reglement, este numai un nomol de strImba-
tati vi de interesuri particulare aduse la teorii de legiuiri generale.
intenzeicrea legelor de Politic ..si a asezamintelor penintenfiare potri-
vile cu veacul.
Starea de fan a politiei intemeiat numai pe vrointa i interesul fonctio-
narilorutasi.rcia4i Cu accst ram delicat a administratiei, vi mai ales jalnica
neomeneasca iratatle a nenorocitilor inchivi, lipsiti de ()rice cautare
lasati in crucia dispozitie a temnicerilor cer neaparat reforma sistemului
de astazi.
0 lege e iergicei pentru sdearea corupfiei rdspinditd in tetra de cdtrd
guvernul de asta:'.
Abuzurile care au adus tara in ticaloasa stare In care se afla astazi,
ecsplica -trebuinta unei asemine legi.
Ivies), tr ele comerfului ci libertd fii muncei prin : 1. promulgarea legilor
de credit spre a asigura pldtirea datoriaor fcird eccepfie de persoane. 2. ink-
meierea unei bance trationale fi de escontd, si a caselorde pcistrare. 3. asezarea
de scoli profestopiale. 4. deschiderea canahtrilor fi drumurilor de comunicafie.
5. reguiarea tartfurilor si 6. mai ales..desfiintarea a once beilicttri, ccirdturi
fi havalele, precut,' la drumuri publica etc., toatd munca publicd trebuind a fi
fcicutti cu bani.
Toate acest imbunatatiri practice n-au trebuinta de un mai departe
comentar.
in privirea aceAor mintuitoare institutii propuse de Partida Nat.ionala, Institu ti
nu in tolosul Sall in parte, ci in folosul natiei intregi, intitulatii aristocrati propuse
de la sine Si Cu bucurie se leapada de privileghiurile ce le au, sau prin movte- In folosul
nire, sau prici I -gile infiintate vi se primesc rigid intregi
I. A se oboe i ori ce ranguri ci privileghiuri personate salt de nastere.
in nrile romanevti nimic n-au fost movtenitor, afara decit proprie-
tatea i numele familiei. Ca In toate staturile Orientului, nobletea este necu-
noscuta ; 0.6 lmieria nu insemneaza decit functie publica, la care fievte-
caie roma'n pote ajunge clupa chiar legile de ast5.zi. Boieria deabia In timpu-
rile noue au [tut mersnl .unei nobIefe nepotrivin vi contran Cu toate insti-
tutiiIerii. Boieria insa chiar astazi nu se poate clvtiga dectt prin slujba
659
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMINI
catra Stat si nu da alt drit decit acel a electiei si a elegibilitatii, precum
a scutirii de bir, care asemine este numai un privileghiu personal. Boieria
este dar personall, pentru c ficiorul de boier cc nu are rang nu se poate
alege deputat, i fiii sad sint birnici. Dritul de electie si de eligibilitate pas-
trindu-se i Inca i intinzindu-se, ear scutirca de bir ne mai putindu-se
pastra pentru nimene, la ce ar mai trebui rangurile de Logofat Mare, Vornie
Mare, Spatar si $atrar, niste titluri saci, carc de mult nu ma.i representeaza
functiile la care era lipitc. Ele, dar, astazi trebuesc oboritc ca niste ramasiti
a tinipurilor feudale, si care data., trecind granita, suit necunoscute Intregii
Evropi, i prin urmare nu procura titularilor nici macar dcsarta glorie ce
prin tractiruri aduc Inca cuvintele de duck conte si baron. Logofctii cci
mari, Vornicii, Agii, Banii, Pitarii si alti asemine boicri de astazi, pot fi,
vor fi i fara aceste titluri, in capul natiei prin cultura, boga.tia i iubirea
lor catra patrie. Multa vreme dar, vor avca inc spre a nu se teme de concu-
rentie ; singurul lucru ce le ramine sa faca este sa pastrezc prin merit aceea
ce pin& acum au avut numai prin privileghiu. Rangurile dar, adaogim inca,
ca niste juarii date numai desartaciunii, trebuesc desfiintatc ; caci a pastra
o nobleta, o aristocratic acolo unde exista, se intelc6e dar a o crea, la anul
1848, acolo unde n-au fost niciodata, ar fi o prea mare nebunie, si de arc
romanii vor sti a raminca straini.
11. A facc park la indatoririle, sarcinilc 5i ddrile statului, prin usnae
a se supune la o contribulie generald, fir5lecare Lu proporlia fat mite:111ov 5i
a averii sale.
In vcchea Moldova, toti moldovcnii lua de o potriva parte la insarcin3.-
rile statului ; toti platea birul singelui, toti contribua la (Wile publice,
Logontul cel mare, cit si cel de pc urma satean, ficstecare dupa rnipoicele
sale. 0 singura eceeptie era faecal in favorul fonctionarilor mari a statului
In Moldova, pe did vreme era In foncf ii lucrative, de la Vel-Logof at pina la Vel-Stolnic,
clasele pentru ca aceasta scutirc le era singura lean_ Deabia Donmul fanariot
privilegiate Constantin Isl. Mavrocordat, vroind a trage in partida sa pre Wen, adec
au lost fonctionari, pentru ca mai lesne sa poata Impila poporul, obeli acest princip
introduse de dreptate, i Introduse clase privileghiate, adcca scutite de bir. Pcntru
numai data. prin hrisovul sail din mart 1737, se hotarl ca boierii de la Ve I-
In 1737... Logofin pind la Treti-Logofdt, alit duntnia-lor eft si fii dumilor-sale, ne n emai
and vor fi intru dreg:110,n, ce i lipsifi fiind, de dajde macileasca ce da pi-e. an
sd fie slobosi si ertafi", ins& si aceasta, cu conditie Marie cii de sup' le gala-
rile dajdiei slobo:indu-se ci odihnindu-se, niai cat ferbinte sirgurald sel se, afle
ccitre slujbele si poroncile stapinesti".
Aceast ecceptic odata facuta, toate clasele instarite au mijlocit a se
folosi de ea ; i astazi toate greutatile i (aril statului; in contra a erice
dreptati, razima numai pc acel mai sarac, pe acel ce n-are a lui de cit
trupul sa.u, adec pe lacuitorul satean ; numai acesta platestc pe Domn
care nu stie de dinsul, pre administrator care-1 fura, pee judecator la care
nici o data nu care dreptate, pee slujitor care-I tine supt bici, pee militar care
660
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
n-are ce sa-i apere, caci taranul n-are nirnic a lui supt soare, nici macar
bordeiul unde isi odihneste obositele madulari.
Atit dreptatea, eft i epoha in care vietuim, nu mai putin, si chi2r inte-
resul bine inteles a patriei, cer dar neaparat ca sa ne intoarcem la vechiul
rnbatuitorul princip a contributiei generale ; pentru ca numai din libera
si deopotriv desvoltare a tutulor puterilor statului, i intrebuintarca !or
spre folosul general, atirna fericirea
Obstesc i adevarat patriotism insa poate s ii fie numai acolo, unde
patria isi trateaz fiii cu deopotriv drcptate i dragoste, supuindu-i la
aceleasi indatoriri i drituri.
A jdrtfi in folosul statului baszii dc5pgzthirii scutelnicilor, pcistrin-
du-se ca pensic numai acei ppltris nevoiefi, vadzsoc 1i orfazzi.
De-ndata ce rangurile i privileghiurile se, desfiinteaza, de la sine cade
aceasta despagubire pentru un privileghiu trecut ; s-apoi acest condei
a budgetului, impartit la mai multe sufe, d benefitianjilor un venit prea
putin insemnat, chid intrattin/at tuft( g ar putca s, aduca tarii un folos
mult mai mare.
A se ,desfiinfa roba 1c pc peinzintul rosszanesc cu despdgisbirea nunzai
ace lora ce ar cere-o.
Un stat constitutional Cu robi ar fi o monstruositate. Desrobirea tiga-
nilor statului si a monastirilor rostita de Obsteasca Adunare in anii trecuti
trage de la sine si desrobirea tiganilor particulari ; caci un princip nu poate
sa fie primit de bun pentru unii, i aruncat de ran pentru altii. in seanta
din 3 avgust 1746, Obsteasca Adunare a Tarii Romanesti zicea ca, ca nu
cunoaste mai greu si mai mare pacat (knit a avea prc fratii nostri cei intru
Hristos, supt jugul robiei noastre, de vre,me ce Sf. Evanghelie ne zice :
Iubcste pre aproapele tau ca insusi pre tine.
Ca urmatori dar acestii poronci nu trebuie sa robim pro fratii nostri.
Cad robia n-au fost de nici un folos, ci incil un obicei de mare paguba
sufletelor noastre, ramasa fiind de la stramosi ca un blastam asupra capetelor
noastre". Aceea ce dar cu mai mult de o sutil de ani o zicea stramosiinostri,
nu vom zice-o si noi astazi, in veacul luminilor, si am mai putea oare rabda
pata de a avea robi noi, carii vroim a fi o vatic libercl ?
A se obori boierescul fi a sc facc propriciari pro tofi gospodarii setteni,
dindu-se Ina o dreaptd despdgubire vcchilor stdpini a plinantaslui. Aceastd
clespelgubire i modul ei se var hol4i.1 de clitrd caz Lntl Obfleasai Adunare
aleasd dzspd flout chip areitat la art. 3 a reformelor de mai sus.
Puterea i fericirea unui stat se afla in puterca si in fericirca multimei,
adeca a natiei. O natie insa care numara numa.i trii mii de oameni, inzestrati
cu drituri i averi; singurii adevarati cetateni, nu merita a.est nume. Mol-
dova ins& n-are mai multi cetateni ; cci toti ceilalti carii peste acesti trii mii
de privileghiati i pina la un rn ilion i jumatate forrnea.za populatia tarii sint Starea
numai niste lacuitori desbracati de toate driturile, de toe& buna-starea 16euitorilot
materiala si intelectuall, i supusi numai darilor i greutatilor tarii. Lacui- s5tetti,
torii salmi sint mai ales in cca mai ticaloasa stare, nefiind decit niste instru-
061
www.dacoromanica.ro
1848 LA R011/14 NI
mente de munca In minile guvernului, a propr.ietarilor v't a posesorilor de
moVii, In practica lipiti Inca' parnintului, pre care de sute de ani illucreaz.
In folosul altora, vi prin urmare intorvi la vechia vecindtate.
In toate reformele bune sau rele cite. s-au Meat pina acum pentru tara
,,nadejclea In timpurile mai noue, nimica, nu s-au statornicit pentru aceasta numeroasa
puterea v't nenorocit.' clas, nadejdea i puterea patriei ; ba Inca Reglementul, in
patriel", loc de a-i imbunatati, i-au asprit i mai mult ticaloasa soarta.. Chnenirea,
trebuete dreptatea,interesul si chicly interesul proprietarilor de tnosii cer dar neapd-
radical rat imbunatatirea radican, a accstii stri, prin desfiintarea boierescului
imbunAtAlit prefacerea taranilor In mici proprietari, diudtt-li-se paminturile pre care
le-au inrodit cu sudorile lor. Chnenirea, pentru ca nu este ominesc ca omul
s expluateze pre om, ca coi multi s5, tie instrumentele de munc a celor
pntini i ca un popor intreg sa-vi jartfeasca vieo,ta In folosul unora, In contra
principelor Evangheliei vi a adeyaratei libertati..Dreptatea, pentru c des-
fiintind boierescul i intemeind proprietatea intre.lacuitorii sateni or fi a
indrepta crudelc strimbatati a veacurilor trecute. Este istoricevte dovedit
ca., In timpurile din inceput, mai fievtecare roman era proprietar, i ca riumai
sila i puterea color mari au desbracat pre o mare parte din sateni de 'Amin'-
turile vi de chiar libcrtatea lor5. i chiar in zilele de astazi, cite moviirazavevti
s-au desfiintat prin si1, i strimbatate ? Interesul pentru cli proprietatea
este cl mai puternic instrument de civilizatie, i daca, vroim serios sine
civilizini tara, trebuic si avem.multi proprietari. Nurnai o tara .ce are multi
proprietari este tare ; caci numai acolo unde este raspindit iulrirea pilmin-
tului, este raspindit vi iubirea p car iei Astazi insa, pentru ce taranul. vi-ar
iubi vi vi-ar apa'ra o patrie-unde el n-are nici un drept, ci numai indatoriri
visarcine ? Interesul particular a proprietarilor, pentru cli pragmatic se poate
dovedi c desfiintarea boierescului nu numai n-ar lnputina, dar Inca, In
curind ar spori pretul pamintului, prin inmultirea populatiei i libertatea
muncii ; si ca, prin urmare, o falce le-ar da un venit mai mare decit astazi
le aallCe dol falci ; pentru c este vtiut ea' munca libera ii mai roditoare,
decit anunca silit, adeca boierescul, vi pentru c insfirvit proprietarii s-ar
vedea scutiti vi de multe indatoriri ce au catra muncitori, spre pilda de a-i
hi-5mi in vreme de foame, de a. le plati birul in timp de lipsa etc. in tot felul
dar, boierescul trebuie desfiintat, ca ramavit a rabid., ca contrar Veacului,
cu insarcinator i pentru acel ce,1 face, vi pentru acel ce se folosevte de el,
Insfirvit ca inlesnitor asupririlor vi.arbitrarului, i prin urmare, exertind
o inriurire ra asupra caracterului, vredniciei imoralittii lacuitorilor
puterea cea mai mare a unui stat. Boierescul este desfiintat in Transilvania,
Bucovina vi Tara Romaneasc. ; cum dar decit prin sil s-ar mai putea tinca
in munc pre romanul din. Moldoya, cind el-vede pre frate-sau din inveci-
natele taxi liber vi bucurindu-se de toate driturile cetatenevti ? Sila insa
n-ar face decit a inrodi sa.minta de Lira, ce incepe a se raspindi asupra ski"-
pinilor 0.e MOii. De datoria dar vi de interesul ?..cestora este ca sa departeze
primejdia, ca nu .din eccesul numai a raului sa easa.bitiele ; ear intimplasile
din Galitia s le slujeasca de o cumplita i mintuitoare pildi. Astzi mai
662
www.dacoromanica.ro
II. :REVOLUTiA
toatg Evropa au oborit munca silit numit robotg, clack boieresc, sau cu
once altg. numire. Chiar in Turcia, i anume in Bosnia, avgustul .nostru
suzeran au desfiintat-o. Cum dar numai Moldova ar putea sg se impotri-
veasc acestii reforme adevgrat e uropean, tocmai Moldova, pentru care
din pricina invecingrii cu Bucovina iTransilvania, desfiintarea boierescului
siapropriatia tgra.nilor este o chestie de sigurantie publicg, de pace, de vieatg,
insfirsit, si care prin urmare trebuie hotgrit cit mai in grabg.? Cgci nimene
din acei ce vroiesc binele tgrii, nu ignoreaza cd timpul face necontenit mai
grele de hotkrit chestiile ce sint deapururea prelungite pe alt. datg. Pacinica
dar hotgrire a chestiei, aproprialici laranilor astclzi incg usoarg, intr-un an
Na fi mai grea, si in doi, va fi cu neputintg. Ea astgzi atirnd incg de la noi ;
sg lugm dar sama ca in curind sg. nu se hotgrasc fr de noi, si Cu vArsare
de parade de singe !
Pe ling& toate aceste radicale institutii, singurele care ne pot rcgenera Pe lingA
patria, apoi Partida Nationalg mai propune una ca cununa tuturor, ca cheia toste aceite
boltei fgrg care s-ar prgbusi tot edifitiul national ; aceasta este Unirea Unirea
Moldovii C14 Tara Romaneascci, pe temeiul punturilor de mai sus, si care. se .3fole/ovei
vor putea modifica de cltre Adunarea Obsteascg Constituantg a imbelor cu Tara
tgri unite ; o Uriire doritg de veacuri de toti romgnii cei mai insemnati, Romneasci"
a amindurar principatelor ; o Uni, e pre care dup spiritul timpurilor, cu este
armele in mina au vroit sd o sgvirseascg tef an cel Mare si Mihail Viteazul, cheia bollei
carele i ajunse a se intitula : Cu nii/a lui Dionnezeu Donn Tarii 1?om6neti, Mr1 care
a .21foldovii si a Ardealuizti. Pregiudetele veacului si intrigile strginilor s-ar prIbui tot
acum au stavilat aceastg. Unire. Astgzi insgsimpregiurgrile ne sint mai edifiliul
favorabile ca s putem realisa aceea ce strAmosilcrr nostri le-au fost cu putintg na/ional"
numai de a dori. Pregiudete i antipatii nationale nu mai sint de mult
/litre noi. Chiar strginii n-ar putea cu drept a ne fi contrari, fiind cg aceast
unire n-ar jicni driturile nimgrui. Turcia este acum deplin convins. cd deose-
bindu-se de timpurile trecute si de pgrintii Ion, romnii de astgzi au viea
dorintg i este de interesul lor, de a fi strins uniti cu imperia Otomang,
el singUra lar mintuire este de a se tinca supt egida integritgtii Turciei,
Inchizgsluitg de marele puteri a Europif. Unirea principatelor intgrindu-le
pre aceste, ar intgri ins& i leggturile care le lipesc c.rg puterea suzerang ;
earlsi numai leggturile Cu aceast din urmg pot sg, facil pre romani
puternici prin neatirnarea Turciei Card inchizgsluieste pre a noastrg. Cgci
Turcia prin dritul suzeranitgtfi sale este.iridatorit a ne apgra si libertatea
noastrg.
Depep
Cit pentru Rusia, chiar in inlputgrile i amerintgrile ce face romnilor
Nesselrode
priii depesa sa din 19 ittlie trcc.ut, ea tot se intemeiazg PC vechile tractatur! ;
din 19/31
prin aceasta insk ea nu numai 'al nu sldbete, dar Inc intgreste driturile
iulie
iomanilor, cg.ci tocMa pe tractat si acestii se interneiaz spre a reclama
autononsiea lor i dritul de a-0 Ifni tgri/c. n zadar depesa ministerialg zice
cl principatele nu pot Saisi pfrefacei fcird incuviintarea
-fnzbelor Cx/rfi, de creme ce -ate inciatorri poeitive att ciftra- paterea stizerand,
663
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
tratatul eft ..si catrci puterea protectrild ; cci articolul 5 a tractatului de Andrianopol,
de la pe care Rusia insusi li intemeiazA reclamatiile, prin chiar cuvintele sale,
Adrianopol cunoaste rominilor vechile capitulatii i, prin urmare, si cea intli conditie
a acestora, adecA dritul autonomiei.
Fiind cA principatele Moldova si Teara Romneasa zice acest articol
a tractatului, in arma unei capitulatii s-au pus supt suzeranitatea inaltei
Porti, si fiind cc! Rosia au chizAsluit fericirea lor, s-au hotArit ca ele s5, tie
toate privileghiile i slobozeniile cc li s-au fost invoit sau prin capitulatiile
lor, sau prin tractaturile inchiate intre aceste doul imperii, sau prin hatiseri-
furile slobozite in deosAbite vremi etc."
In zadar, asemine, aceastasi depes5 face rominilor o crimA din dorinta
lor de a-si impreuna trile, zicind c5 Rosia nu poate erta. de a vedea in locul
imbelor principate ivirea unui non stat etc. La aceasta va ritspunde carAs,i
Rosia, adecA chiar Reglementul fAcut de ea si pre care ea astAzi vroeste
prin baionete a-1 impune romAnilor. In adevAr, acest Reglement, filcut dup
il instructiile sale, supt prezidentia unui amploiat al sau, recligat de oameni
alesi de ea, singur invii5, pre rornani de a se uni, rostind lAmurit cl notate
institutii nu li s-au dat decit spre a pregAti si a aduce in implinire accast.
articolul 425, unire. Inceputul, rcligia, zice Reglementul Moldovei, Art. 425, Cap. IX,
din obiceitirile si asemAnaroa limbii lAcuitorilor acestor dou principaturi,
Regularnent precum i trebuintele a imbelor parti, cuprind din insusi descAlecarca lor
elementurile nedespagitei Uniri care s-au impedecat si s-au intirziat de
intimpliltoarele impregiurri. Mintuitoarele folosuri a rodului ce s-ar naste
din intrunirea acestor doll natii sint netAgaduite. Elementurile intrunirei
moldo-romilnilor se afki ay,:ate prin accst Reglement, prin asenidnatele temeiuri
ale administraliei acestor doer' Ten". Asa dar, chiar cind romAnii n-ar fi gindit
la folosurile ce le-ar veni prin unirca principatclor, axest articol ar fi fost
indestul spre a-i lumina dcspre adevAratele lor interesuri. Tot accst articol
este cel mai bun rAspuns, cea mai mare desvinovAtire ce tei pot face la
imputArile depesei din 19 iulie. Ei dar bxsii ministeriuluiimpArAtesc a Rosiei
de a explica contradictia manifest& ce este intre acest articol a Reglemen-
tului din 1830, opera sa, care singurA ne sfAtueste Unirea principatelar, i
intre depesa sa din 1848, care din aceastA unirc ne face o crimil.
Aceste sint singurele mintuitoare institutii care pot introduce in princi-
pate linistea, pacea i bunAstarea materia1 si intelectualA, i, prin urmare,
a le aduce acea fericire pre care Rosa au iiichizdstuit-o romanilor In fat a
Eoropci.
Turcia, prin mai multe dovezi, ne-au ar5tat cl nu ne este contrarA ;
Despre Turcia, In adevdr, ea simteste cl este atit interesul slu cit si al nostru, ca RomAnia
ca putere sl fie tare si neatirnatl in cele dinlAuntru si accasta au declarat-o prin mai
snzerata,
multe actc publico. Eatii co zice unul din cele mai luminatc organe a sale,
$i
jurnalul din Constantinopol", din 26 iunie trecut: in Valahia si Moldavia,
Principatele
Curtele suzeran5 i protectritA au trimes fiestecare un comisar extraordinar,
roinAne
spre a se incredinta acolo de starea lucrurilor si a linisti duhurile, precum
13B4
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
latan, daca ar fi trebuinta, driturile ce ele au din tractaturi". Noi nu Ce scrie
socotim ca. ar rezulta din misia representantilor imbelor Curti ccva care sa Journal de
fie in opozitie cu interesele principatelor i duhul conventiilor. Ep, ha noastrii Constantinoplc."1
are de cel intli caracter triumful dritului asupra tdriei, i se deosebestc prin
aceasta Insusi de timpurilc de mai inainte. Este statornic ca inLintea unei
buni dreptati, dritul celui mai slab are tot aceeasi putere ca i dritul celui
mai tare. Dar aice nici nu este locul de a pomcni acest adcvar : nimene,
negresit, nu-1 taglidu'este. Turcia, care se aratg liberal& acolo unde suvere-
nitatea sa este pling i Intreaga, n-are, chip& cum stilt], cca mai mica dorintl,
lucrind ca Curte suzerang, adec cu un mai mic grad de putero, de a se
departa de la fireasca, sa dreptate. in Turcia i in principaturi este aceastg
convictie intima i foarte mintuitcare, c adeca daca pastrarea legaturilor
ce stilt intre Turcia i principaturi este trebuincioasa acestora din urma,
neatirnarea lor nu este mai putin trebuitoare celii dintii si din aceasta
convictie isvoresc neapgrat relatii nu numai de prietenie, dar inca de drep-
tate, care sfa'tuiesc de a intari necontenit, si nu de a slabi tot ce inct
la existinta staturilor tributare si la secugitatca puterii suzcrane. A incheia
din aceasta dreapta apretiatic, ca Turcia nu poate, nici nfl trebuie sa se impo-
triveasca la imbunatatirile ce principatelo judec folositor de a introduce
In legile lor, este un lucru usor si logic. Turcia, nu are drit, i Inc& mai putin
interes de a se impotrivi la aceste, i clnd ea au invatat atita si invatg.' in
toatc zilele a estima cit pretueste neatirnarca staturilor, negre.sit cl. nu ea
tocma ar putea avca ideea de a. o jigni cit dc putin. Nu este asemine de Deosebitele
socotit, urmeaza acclas jurnal, el .aceea ce Curta suzeran nu va face, tractate
se va face de catra Curtca protectriti.. Driturile acestia sint marginite, ca si ce formear1
driturile ce/eilalte, prin deosebitele tractate cc foimeaza ternelia Constitu- ternelia
tiei de acum a Principatelor. Caractcrul ei, chiar, arata natura misici sale. Constituliei
Daca vrc-o putere oricare ar vroi s strimtoreze sau s Imputineze neatir- de acum a
narea lor, sau s exerceze asupra lor o apasare care ar fi primejdioasg. inte- Principatoor
reselor lor, dupa cererea ce i s-ar face de ele sau de una din ele, ar avea Inc
intrebuintarea protectiei sale. Ce noi ziccm de Curtea protectrita, vom
zicc-o inca mai bine de Curtea suzerang., cgria codica natiilor at o superiori-
tate de drit, i prin urrnare o datorie de obligatie mai mare. Actia imbelor
Curti priveste mai mult pritnejdiile din afard ce ar putea sd amerinte princi-
patele, decit directia din Minim a trebilor lor. Aceasta se dovedcste lainurit
din actul anexat la articolul 5 din tractatul de Andrianopol iscalit la 1829
si In care este zis, pentru ceca cc priveste Moldo-Valahia : C5. Domnii vor
ocirmui slobod pentru tot cc se atinge dc trebilc din launtru a tgrii, i ca.
ei nu vor fi opriti In eh-I-nuke prin nici o porunca impotrivitoare dri-
turilor lor".
Accasta stipulatie este potrivita cu dritul gintelor. Eatg. cc zicc intru dreptul
.aceasta Vatel : Un stat slab care pentru sigurantia sa se punc sub pro- gintelor
tectia unui mai puternic, si se indatoreste, sprc recunostintg, la mai multe
Indatoriri in echivalentul acestii protcctii, fara Ins& a se desbraca de guver-
665
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
nul si de suverenitatea sa, prin aceasta nu contineste de a figura Intre suve-
rani, ce nu cunosc alt lege decit dritul gintelor".
Aceste drepte consideratii intemeiate pe adeverata stare a lucrurilor,
pc duhul tractatelor si pe dritul gintelor, arat indestul care sint driturile,
Fapte datoriile i rolul Rosiei critr principatele romnesti.
trase din Nu es te Ins de prisos de a adogi si urmtoarele facturi, trase din nepr-
nepartinitoarea
tinitoarea istorie :
istorie": Au fost o vreme cind Valahia si Moldova, dei de ;ute de ani puse de
bunlvoie supt suzeranitatea inaltii ori, pstra inc5. mai toate liberttile
ce li fuseser asig,urate prin tractatele lui Mircea si a lui Bogdan. Amindol
avea deplin neatimare, ocirmuiri si Domni nationali, hotarele, insti-
tutiile i religia dint respectate, si in sfIrsit toate driturile i Insusirile a do
staturi suverane destul de puternice, pentru ca alianta lor s fie cAutat
de cei mai rnari monaxhi a Europii. impAratul Germaniei i Tarul Rosiei
rivaliza spre a dobindiprietesugul i coopera.tia acestor principate, ocirmuite
Lea dintli de Dolma Constantin Brancovanu i Dimitrie Cantimir. Aceste era la
aliang Cu anul 17 11, chid Pctru col Mare se hotri de a pune In lucrare planurile sale
Resia de cucerire asupra T arc iei. Spre aceasta el propusl i flcu tractaturi Cu
Valahia si Moldavia; si rzboiul fu declarat inaltii Porti. Moldova, fericit
si bine organisatA chip& mrturisirea a insusi reforma.torului Rosiei 8, se
jrtf i pentru coreligionarii si. Pacea his cea de la Prut fu totusi Inchi-
at.A. Sute de familii din cele mai Intii a WE, cu Domnul Cantimir, jrtfe
a rivnei lor, isi pAresir, patria Imbele principaturi fur& lsate de atr
Petru col Mare nenorocitei lor soarte. Atunce Turcia, spre a le pedepsi de
plecarea lar cAtr o imperio strinA, le dedu (mai ales pre Moldova), In
prada tatarilor, le ale& In picioare vechile tractaturi, le Incunginr hotarele
ce cetti turcesti zidite pe pamint romnesc, cu bani i Cu munc romi-
neascA, tail pe Domnul Brancova.nu cu toatA familia sa (eAci Cantimir era
fugit) i putin lipsi ca principatele sit se prefacl In pasallcuri. Umbre de
,,Jartfile
Domni fiar pAstrati, ins i acestii numiti numai dintre grecii Fanarului;
/acute
cAci, de la 17 11 domni pmInteni nu se mai suirl pe robitele tronuri a Mol-
catre
dovii i Valahiei. Asa aceste nenorocite tri, cu perderea color mai mari
romani" I
sfinte drituri, pltir cca intii aliant, a lor cu Rosia ortodoxA I
0 mai bun& ritspltire romnii nu av-arl pentru celelalte a lor Indelun-
gate si dureroase jrtfe cAtr, Rosia, In rAzboaiele ce aceasta au mai avut cu
Turcia, Intr-un timp de aproape de un veac. In a doua campanie, de la
1736 pin la 1740, cind Feld marsalul Miunik Intel In Moldavia, tara cu Mitro-
riaboaiele politul In cap li esi inainte, primi armia rosian ca o armie de frati, o hrni
de la 1736 ani Intregi, o sporicu trupe romAnesti si-i dAdu insfirsit ajutor siospitalitate.
la 1790, Ciad Ins& se Inchi pace, Mitropolitul Anton si cu alte sute de familii fur.
de nou siliti prsi turma si teara. Ear Moldova fu earAsi lsat, pracIA
r' sbun.' rii Turciei, f *Ara nici o aprare din partea Rosiei, cAci Miunih In retra-
gerea sa, spre rAspltire, se mrgini a da lash in jaful ostenilor sei, amerintA
orasul cu foc, dacl nu i s-ar da o no som de bani, luA, spre aceasta pre
caimacamii pill In fore pia la Hotin i, cind trecu Nistrul, au trimis, zic
666
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
istoricii contimpurani, cle au robit multi oameni din tinuturile Hotinul
CernAutii si7i impArtia ca pe dobitoace ; unii lua bArbatii, altii femeile, altii
si-i vinclea unii la altii fAr'A leac .cle mil,, mai,rAu de cit tAtarii' 7.
In a trie campante de la 1769 pin la 1774, roma'nii au da.t Rosiei acelesi de la 1769
dovezi de credintd, si de ajutor, prin arme, oameni, proviant ; ei au impre- la 1774,
un5.-lucrat atit de mult cu otile impArAtesti in contra Turciei, incit inalta
tioartA, spre pedeapsk prin .o fetv5, a inarelui Muftiu au dat Moldova si
Valahia in prada ostilor sale, dindu-le voie sa j5luiascl, sA ardA, s taie fArA
ingrAdire. Imperatrita Ecaterina, prin manifestul slu din 16 dechemvric
1769, cetit de sese ori prin bisericilc romAnesti, fAgAduise statornic cA va
apAra in veci principatele despre Turci. Pacea de la Kainargik s-au fAcut
ins5, ; suveranii Moldovii i Valahici s-au intors Turciei, ca respliltire pentru
pustierea tArilor i pentru pAraele de singe romAnesc vArsat pentru Rosia ;
si o a triea oar& mii de moldoyeni, comprometati, isi pArAsirA patria lAsatA.
rAsbunArii Turcici, i din nou dcsbrAcat5. (cu toatA protectia Rosiei, i numai
din pricina Rosiei) de putinele drituri ce-i mai rAmAser5. nejicnite ; si ce este
mai mult, cu toate cererile Mitropolitului i a Obstcstii AdunAri pentru
iitegritatca Moldovii, cu toatA, protestatia a Domnului Ghica V. V., carde
pe urm spre pedeaps fu si omorit, Rosia smuls Bucovina si o dAdu ca
dar aliatei sale, Austriei. de la 1787
Rosia au intreprins asupra Turciei a patra carnpanie, acca de la 1787 la 1791,
pin la 1791. In vreme cind cci mai insemnati boieri a Moldovii i Valahii,
j5rtfe a simpatici lor pentru ,Curtea de S.-Petersburg era unii desbrAcati
de averile lor i altii prin poionca Sultanului inchisi in insulele Arhipela-
gului, in mAn5stirile Bulgariei i a Atosului, 1n Albania si in temnitile
Constantinopului 8, amindo5, terile sufcria toate greutiltile unui rlsboi
cumplit, fiind teatrul a sin geroaselor lupte dintre austro-nisi i turd. Pacca
de Iasi se inchik fAr insA s aducA patriei noastre vre-o fericitA prefacere.
Biata terA, pustie i prefAcut in cenusk fu intoarsA Turcici cu oarescare
inchizIsluiri, care niciodatA nu s-au pAzit ; cAci atit Moldova eft i Valahia,
tocma pentru rAvna lor pentru Rosia, au urmat a se trata de cAtrA Inalta
Poarta ca niste xi haine pururea gata, precum din nenorocire au i fost,
de a se uni Cu Imperia coreligionark in contra Suzeramilui lor, de la 1806
0 a eince campanie se deschisc asupra Turciei, acea de la 1806 pin la la 1812
18 12. Cine ignoreazA, cici faptele slut mai contimpurane, toate nenorocirile,
toate greutAtile, toat pustiirea ce principatele, si mai ales Molda.via, au
pAtimit in acest crunt rAsboi care n-au tinut mai putin decit sese ani. Usu-
rarea ins& i rAsplAtirea, la inchierea plcii de Bucuresti, fu luarea a jum5.-
tate de Moldova de cAtr acea putere protectritk pentru care romAnii
s-au fost jArtfit in atitea rinduri. Besarabia se intrupl cu Rosia, i putin
era ca proprietarii moldoveni sA se vac1 lipsiti de chiar mosiile ce le rAm5.-
seserl din a stinga Prutului. Au trebuit bunAtatea personal& a impAratului
Alexandru, pentni ca sA, le base aceastil mingliere pentru injumAtAtirea
patriei. Incorporatia ins5. a Besarabiei este cel mai bun aspuns la depesa
din 19 iulie, care zice c5.: Trecutul rdspunde pentru vremea de fafd. Mai
667
www.dacoromanica.ro
8 LA ROMANI
mull decit o data fn timpuri de -mai inainte, noi ( Rosia ) am oe upat totul
sau o parte a principatelor, credinciosi parolii ca daserdm despe aceasta
mai ivainte, noi le-am desertat deindatel ce s- au implinit condiliile ce ant.
fost pus pentru retragerea 'wastrel".
Aceasta este numai scurta descriere a jartfilor acute Rosiei de catra
romani, de la Petru ce! Mare si pin& la epoha cei de pe urrna, campanii.
,Folosursle
asupra Turciei din 1828. A tagadui aceste jartfe, ar fi a tagaduilnsusi istoria.
profecjigi",
insa spre a nu fi Invinovatiti de ra credinta, trebuie sa aratam i fodosurile
in fapt3
protectiei, de chid aceasta s-a.0 asigurat principatelor. in adevar, prin trac-
nn
tatele de Kainargi, Iasi, Bucuresti i Akerman, Rosia dobindind dritul de
a apdra aceste telri despre asuprirae Turcici (caci aceasta numai este prin-
tipul i datoriea protectiei) ea, in mai multe rInduri, au reclamat ca Poarta
s puie oarescare ingradire sistemului su de a saraci cu totul Moldova si
Valahia, am vazut din ce pricina. Asa Marele Vizir, dupa cererea cabine-
telor de S. Petersburg si de Viena 9 au slobozit la 1783 un sened care oboria
mai multe abuzuri ; la 1802 Sultanul au mai dat un hatiserif Imparatesc
care cunostea eptaetica Domnilor, desfiintarea birurilor nelegiuite, necal-
carea hotarelor, i mijlocirea consulilor rusesti, la Intimplare and Poarta
sau Domnii ar calca dreptatile principatelor. Conventia de Akerrnan au mai
sporit inc aceste privileghiuri. Dupa aceste s-ar crede c principatele
gara mult prin asemine inchizasluiri, .si c daca ele nu redobindira vechile
lor drituri, dar macar buna-starea din launtru a lor Inflori. Pentru ce ins&
simpla expunere a factelor dovedeste cu totul din protiva ? DrIoldova In
vremca protectiei au perdut Bucovina si Besarabia. Valahia, Cu toata pro-
tectia, fu necontenit calcata de pasii marginasi. Domnii, de.si prin tractaturi
asigurati c nu vor putea fi destronati fara vina cloveditit i frstirea
ministrului rusesc, totusi fura schimbati pe an si pe lima., ca niste simpli
functionari turcesti. Cit pentru starea din launtni a principatelor, cu toat
privighierea consulifor-censori a Rosiei, abuzurile ajunseser la sistema
ticalosia nu mai avu margini. Cu to3.te stipulatiile dobindite de Cabinetul
de San Petersburg In favorul romanilor, birurile se implinia de opt ori mai
mult cleat era legiuite : Adunarile Obstesti era numai niste nume deserte;
podvozile domnesti, zaherelele pentru Constantinopol, havalclele i beilicurile
de salahori pentru cetatile turcesti, cherestelelc pentru admiralitate, toate
aceste In opositie cu hatiseriful din 1802 ii urma neingraditul lor drum.
Veniturilc publice era lasate in libera dispozitie a Domnilor, fara nici un
control, toate posturile publico se vindea zioa mare ; eforiile scoalelor, a
caselor bine-facatoare si a spitalurilor se prefacusera in izvoare de chiverni-
szLia., si cite alte asemine abuzuri, care aduser mai ales pre lacuitorul satean
la nevoia de a-si parasi bordeiul sprc a se face hot sau a bejeni in Turcia.
Neo:Induiala i ticalosia era In toate 1. Eat starea principatclor supt
protectiei rosienesti dc la 1774 si pin& la 1828, caci toata isprava sta.-
ruintilor ei se margini numai In niste deserte stipulatii pe hirtie care in
fapta nu se pazira niciodata.
368
www.dacoromanica.ro
Il REVOLUT I A
In asemine impregiurari nenorocite se deschisa a fesea campanie asta Campania
Turciei acea de la 1828, si care pentru IVIoldavia i Valahia, prin ocupatia de I% 1828
militara, se prelungi pin la 1834. Suferintele rominilor i jartfile %cute de ei
Rosiei in aeeasta de pe urma campanie, au Intrecut pre toate cele din vea-
cul trecut. Este cu neputinti de a da macar o slaba idee despre ticaloasa
stare a Principatelor in anii 1828 si 1829. Intreaga saracie a lacuitorilor
totali pustiere a terii, aceste furl resultatul greutatilor de a tinea o armie
de mai mutt de NO 000 soldati, si a biciului ciumei si a holerii, aduse de
cattle ostiri una de la Sud si alta de la Nord. Raul era atit de mare,
Melt tnsusi generalul Kiselef, numit prezident plenipotent a Moldo-Valahici,
nu-I putu tagadui In cuvIntul ce facu boierilor Tarii Romanesti in 14 noem-
vrie 1829. Au trebuit indelungati ani, nespusl feconditate i nenumaratele
izvoare a acestor provincii, pentru ca ele s5.-i poat vindeca ranele si a
se Intoarce la starea lor de mai inainte.
Cu toate aceste, romanii luarl parte vie la rasboi i sIngele lor, mai ales
in Valahia mica, cursa In toate luptele dintre rusi si turci ; caci toti aveam
Inca Incredere In fagaduintele Rosici, i cu bucurie ne jartfiam teara, viata
Prin pacea
averea, asteptindu-ne rasplatirea la Inchierea pacii. Aceasta pace mult
de la
dorita se i Wu la Andrianopol In 2 septemvrie 1829. Rosia asta data se
ard.t. dreaptd, qi umand. Prin poronca M. S. impAratului Neculai, pleni- Adrianopol,
Rusia
potentii sli, in conditiile pdcii, furl cu o deosebita luare-aminte pentru dri-
turile principatelor. Prin art. 5 a tractatului i prin un act osabit, Rosia si Turcia
Turcia cunoscura i Intasira principatclor Capitulafiile prin care aceste s-au recunoscurd
fost pus supt suzeranitatea Inaltii Portii, toate privileghiite ci slobor.eniile intdrird
ce Ii s-au fost invoit atit prin capitulatii cit si prin tractatele lnchiate intre Capitedaittla
Imbele imperii sau prin deosabite hatiserifuri, i prin urmare o depiina
sigurantie, o administratie national& neatirnatl, libertatca comertului,
alegerea Domnilor pe vieata i cu primirea generala a lacuitorilor, nevata-
mama pamIntului Moldovii i Valahiei de catr ostirile turcesti, Inturnarea
catra aceste ten i a cetatilor si a locurilor de pe malul sting a Dunarii ocupate
de catra turci, Invoire ca guvernele romdneti, ca unele ce au toate driturile
unei neatirnate din Iduntru administrafii, sa aseze un cordon de sanatate
carantini despre Turcia, i sa aiba oti regulate, a carona numar sa se hota-
reasca de catra Domni cu respectivele lor Adunan, dupa temciul vechilor
pilde, desfiintarea a tuturor darilor in natura. catra.Poarta, precum: zahonde,
chercstele, salahori i alte havalele, in locul acestora hotarirea unui simplu
bir (dupa principiul vechilor capitulatii) si in sfirsit dritul de navigatie cu
steagul i pasaporturi nationale 11. 5i dupa toatc aceste, Rosia inchizeiguia
fcricirea prinfipatelor ; i M.S. imparatul Neculai, prin vestitul sau Manifest
din 19 septembrie 1829, ard.tind Evropii bine-facerile nouei pAci, facea i
romdnilor ca o drcapt rdsplAtirc a jdrtfclor lor de un veac, aceastd. perso-
nald i solaneld dec1aratie : Ingrijirea twastrd s-au intins asemine asupra
soartci noroadelor de o religie cu noi, supuse stdpinirei Otomane. Vechilc privi-
leghiuri ale principatelor Moldovit si Valahiei au luat formatil Inteirire i
fericirca lor s-au statornicit prin novel f In u, 1".
GG9
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM fils1
Cu bucurie ne oprim ochii asupra acestii epohe care se parea a rasplati
indelungatele acte de rivna i credinta a parintilor nostri catra Rosia. La
inchierea pacii, la asemine avguste fagaduinte, entusiasmul i recunostinta
noastra era-JAI-a margini, i dupa numele lui Dumnezeu, numele Impara-
talui Neculai era cel mai adorat intre romani 1.,
Reforma abuzurilor veacului trecut, vindecarea ralelor razboiului
Amintirea savirsit, organizarea i prin urmare regeneratia principatelor fura incredin-
contain i tate Contelui Kiselef, care si-au lasat o nestearsa aducere aminte in inimile
Kiselef romanilor. La apelul facut de acest nobil barbat, toti alergarii spre a contri-
bui la renasterea patriei. Toti jarfir interesul particular, prnilegbii.rile
driturile mostenite. Raii se facura buni ; si in binefacatoarele bale planuri,
prezidentul plenipotent nu intilni pretutindene, de la starile. cele mai
inalte pina la cele mai injosite, decit abnegatie Societatea dar in
curind se reorganisa. Romanii nu fur& ingrati ; ei Inca astazi fac un apel la_
suvenirele generalului Kiselef ; aduca-si mima sa aminte de yule pareri (lc
rilu care i-au intovarasit purcederea din principate la anul 1834. Recunos-
tinta catra. monarhul Rosiei era atunce asemine generala in tarii., aci toti
romanii avea incredere in viitorul patriei lor, a aria fericire se in chizA. luisN
atit de solanel.
Pentru ce Ina aceasta miigulitoare incredere se perdu in curind, rantru
ce toate nadejdile de fericire se nimicirii, pentru ce toate nchiziluirilc trac-
tatului de Adrianopol nu izbutir decit la asuprire, /a abuzun, la coruptte
la o obsteasca nenorocire ? Pentru co, insfirsit, binecuvintarile s-au
schimbat in blastamuri, i romanii carii la 1830 era atit de recunosatori
protectiei, astazi o resping ca o cumplita nenorocire ce atirna pe t..; rd lor ?
Vina nu este a romanilor, ci a acelora carii dintr-o mintuitodre apcirarc
au facut o nesuferita. apelsare
Driturile Bunele cugetari ce prezidara la redactia articului al 5-le a tractatului de
asigurate Adrianopol in curind se retrasera, i driturile asigurate romander prim
se cAlcari" acelas articol se calcara de catra aceeasi putere care le inchizasluist. Regle-
mentul Organic, care prin actul separat a tractatului se impunea Turciei ca
expresia dorinfilor celor mai de frunte lelcuitori a Principatelor, se rediga dupa.
instructii straine, de fonctionari rusi, sau de oameni alesi de guvernul rusesc,
si revizia sa de att.& Adunarile Obstesti se Um sub auspitiile baionetelor.
in curind ca capat unei asemine libere Constitutii se punea fatala adaogire 12
Reglementul ca e viitorime once schimbare Domnul ar vroi sd facd in Reglementul Organic
Organic ttti va putea sd aibd loc, nici a se pune in lucrare decit dupd inadinsci 1m pu-
- redigat ternicire a Inaltii Porfi cu impreund unire a Curfei Rosiei, articul care anu-
dupi dorinti leaz deodata toata autonomia recunoscuta, principatelor, nu mai tirziu
straine" decit prin tractatul de Adrianopol, si care (insusind i Rosiei deopotriva
drituri cu Turcia) jicneste i driturile de suzeranitate a inaltii Porti, cind
aceasta nu s-au indatorit a cunoaste aceste institutii, cleat pu conditia.
lamurita. adeca. : numai Sn atita incit pomenitele regulamenturi nu vor face
vreo atingere dritului surerenitellii naltii Por/i.
S70
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
insa acestasi Reglement, bun au cum era, trebuia respectat si de unii Bun ran
si de altii. Tractatele de Akerman i Adrianopol hotaresc ca Domnii sa se cum era",
aleaga de catra tara si Capul I al Reglementului prescrie chipul alegerii. acest
Rosia insa ea cea Mtn c5.1c5.aceste legiuiri i prin un nou tractat (din 29 Ghe- Reglement
narie 1834 Inchiat la Sanct-Petersburg) stipuleaza : Dornnii Moldovii n-a fost
V alakie4 se vor numi de catra Curti nutnai pentru asta data fi ca un caz cu respectat
lote! particular. Asadar Rosia singura d cea Intli pilda a nepazirei Regle-
mentului ; i noii Domni numiti de Imbele puteri, ear nu de nalie, urmeaz5.
In curInd unci asemine pude!
Ca moldoveni, noi nu vom vorbi decit de rolul Protectiei in Moldova de
la intrarea In domnie a M. S. Mihail Sturza. Chid la iulie 1834 ocupatia
militara a Rosiei conteni in principate, era de nadajduit, si conform si cu
tractatele, ca i guvernul Rosiei va conteni, spre a face loc administragei
nafionale neatirnate. Schimbarea insa au fost numai In nume ; ocirmuirea
rosiana tot urma i urmeaza si astazi, cu deosebire ca, In loc de un Kiselef,
avern pro Domaul Mihail Sturza. Turcia, careia ca suzerena codica natiilor
Ii da un drit mai mult, prin tractaturi este Ingradita de a se amestica In
cele din launtru ale principatelor ; i credincioasa legaturilor sale, ea de la
1834 respecteaza neatIrnarea administratiei noastre. Rosia, a caria singar La lax
drit este de a ne apara, cind Poarta ar vroi a se amesteca In aceasta oar- sciaimbarea
inuire, i cariea nici un tractat nu-i d putere de a inrIuri i a povatui fu numai
trebile noastre din launtru, prin consulii sli este adevarata ocirmuitoare cu numele
a principatelor. in adevar, de la 1834 si Ora astazi, ce masura obsteasca
se adopteaza In tara, ce lege se propune Obstestii Adunan, se Intareste
se pune In lucrare, Inainte de a se primi Invoirea ministeriului rosienesc, ce
fonctionari macar se orInduesc fara primirea consulilor-censori ?
*i-apoi ni se zice c avem administratie neatirnata, adunare legiuitoare, Consulii
institutii nationale 1 Consulii slat totul ; ei prescriu i privighiaza mara eat ...
lucr5.rilor, caci Turcia suzerana n-are macar dritul dat puterilor straine, totul
de a avea In principate un agent care sa observeze starea lucrurilor. Dar
daca aceasta influentie extra legall a Rosiei In ocirmuirea noastra din-
launtru, ar avea macar de 01 de a privighia la pazirea legilor, la isgonirea
abuzurilor, la oprirea a tot ce poate jicni acea fericire fagaduit5. nol. Accasta
Ins& nici n-au fost, nici nu este ; ea n-au slujit decIt a ap5.ra pre domnul
Sturza i abuzurile sale. Cine nu cunoaste astazi pre M5.ria Sa, acest zaraf
Invalit In haine domnesti, o lipitoare care au supt toata avutia tarii, un stirv Cine este
care au corupt tot ce au avut nenorocire de a-1 apropia, si chiar pre fiii Mkia Sa
sai, un serpe care cu balele sale au otravit pre moldovenii cei mai vrednici, domnul
un crocodil a caruia lacrimi mincinoase vroesc a insela pre Dumnezeu,
dupa ce nu mai pot Insela pre oameni, o fiinta a caruia inim, daca mai Stnrza
are, nu bate cleat la sunetul aurului, nesimtitor la ori ce ocar publica,
surd la plingerile compatriotilor 55.i, orb la nenorocirea tarii sale pre care
au s5.racit-o si au vindut-o ! Pre un asemine mirsav, spionul s5.0 de la 1828,
Rosia 1-au pus Domn moldovenilor. Pre acesta, consulii s5.i de 14 ani au
indatorire de a-1 apara In contra glasului unui popor Intreg, cad tara Inca
671
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
ping acum n-au sit in Rosia aparare i indnrare. Au fost unii.din consuli,
carii ca crestini i ca oameni drepti, au rgdicat citeodat glasul in favorul
romanilor. Ministeriul din San-Petersburg ori i-au rechiemat, ori le-au impus
tacere. Din apeasta impregiurare, cine an mai putut gasi dreptate i apa-
rare la, Tepentantul puterii protectrita. ? Curajosul deputat isgonit nele-
giuitdin Adunare, boierul surgunit sau.inchis fara. judecatg, proprietarul des,
bracat de. mosiea sa de cab% insusi Domnul, locuitorii sateni goliti ping la
pele_de oamenii domnesti i lati sub biciurile lor, ggsit-au vreodat punere
la cale la con'sulat, cgruia in zgclar Ii art c cutare tractat este jicnit,
c cutare articol din Rcglement este calcat ? Jluirile i protesta.tiile lor
slujia numai a inmulti delile caUtgleriilor rusesti i singurul raspitus ce li se
da era ca, consulul nu putea pentru un particular O. deconsidereze autori7
tatea*Domneascl, i c Moldovalahia avea un guvern neatirnat ! Ajutat de
as'emine envinte, i mai mult de tgcerea agentului Rosiei, Domnulau cglcat
toate institutiile taxii si din popor au ajtins a face 9 gloata buna nurnai
cu bani, de a-i zidi palaturi, de a-i face gradini, de a-i
largi i a-i lucra mosiile, o turmg de oi insfirsit buna de tUns pin la singe, si
cgria supt aspre pedepsi ii este oprit macar de-a plinge, .de a se .jalui
de a-si argta patimirile i ranele !
Ockmuirea Ocirmuirea de 14 ani aacestui vampir, care in analurile tgrii n-are deopo-
lui trivg, n-au av.ut alt tl decit de intemeia puterea i avutia pe coruptica
de 14 ani sargc1ea.. obsteasca.. Ca &A ajung la un asemine sfirsit 'criminal, el pre
cliros .ori 1-au compus de creaturile sale, ori 1-au defaimat, san 1-au lasat
In intunerec i nestiintg, pentru ca omoare duhovniceascainriurire. Pre
barbatii cei mai vrednicisi cu mai reputatie de virtute s-au silit cumpgra
pre acei ce nu i-au putut dobindi i-au prigonit in interesurii-au,clevetit,
le-au ga,' sit vini inchipuite i i-au inchis, sa viseze la dreptate i la
libertate prin mgngstiri, lacasurile lui Dumnezeu prefacute de dinsuf in in-
chisori a tiraniei. Tinerimei i-au pus in spatetoate calomniile, infatosindu-o
ca imoralg, ca netrebnica., ca insufletitg de simtimente printejdioase, si
s-au silit de a o tinea departe de ori ce trebuia statului, spre a nu-i da macar
prilej de a argta ce vrea si ce poate. Tiparul 9i once organ a opiniei publice
1-au tinut inadusit ca nu cumva adevgrul sa easg la iveala.. Poporul 1-au
indobitocit, netolerind facerea scoalelor, desfiintind pre acele intemeiate,
sau isgonind din ele once doctrini nationale i lumingtoarc. Posturile sta-
tului le-au incredintat numai la acei cari nu nrma altei legi cleat poroncilor
sale, ticgloase masini, robi a literii, creaturi injosite si gata la toate
viile ; i asa au asezat o clasg de biurocraii, necunoscuti inca in tara si a
cgrora: soarta este in minile sale, caci in tot minutul poate sg-i trimat la
ocn sau la spinzurgtoare, si din acesti ticloi, impodobiti cu ranguri i cu
decoratii, au alcatuit Adunarea Obsteascl, ce este menitg a representa
tara ! Spioneria au organisat-o pe o treapt inalta, ca parte importantg a
administratiei statului, i au introdus-o pin si in sinul familiilor, spre a putea
afta toate tainile, spre a se folosi de toate slabgciunile, si a atita in toate cla-
672
www.dacoromanica.ro
1.2.EVOLUT
sele intriga, ura i coruptia. Ei bine, pre .un asemine om, carde pentru veci
au necinstit protectiea, Rosia ni 17au dat de ocirmuitor, cu toate strigl-
talc poporului, cu toate dovezile a nelegiuirilor sale cunoscute de toatl.
ENropa, 4p mai Inuit de 14 ani Il tine Domn. i sl nu zicl. Rosia c ea nu
stic despre aceste tjcJoii: Adurarile Obstcsti s-au ales cu stirea consulilor,
boerii s-au s-au surgunit supt ochii lor, razAsii s-au desbrAcat de
lor, teranii s-au incArcat Cu beilicuri oprite de Reglement, casele
publice s-au prildatt.de Mar' Sa, too,te aceste s-au flcut in fiinta agentilor
Rosiei, toa,te aceste,11 s-au arlta,t cu degetul. Patrusprezece ani Moldova
s-au jAluit, au r.lxlat si au asteptat .i.n zAdar zioa dreptltii.
consulaturilor de Iasi si de Bueuresti, a ambasadei de la Constantinopol,
a ministerului de la San-Petersburg slut pline de petitiile, memuarele,
protestatiile moldovenilor, si la toate aceste li s-au aspuns cu cea mai
indiferenta tleere, Were de care Domnul s-au folosit, cici ii era o ducura-
jare ca sl urmeze in drurriul tras. Protectia Rosiei dar in toaa aceast inde-
lungat ;'reme au fost datl persoanii lui 14Iihail Sturza i abusurilor sale,
ear nu tArii, ear nu. legelor !
Ins& cind dupl. 14 ani de dureri,'de rabdare, de lacrimi, Moldova, cu
atita mai 'Inuit i simti nenorocita soara, Cu cit mai mult vlzu pre Cind clop&
celelalte pOpoare a Evropei,, pre chiar fratii din Bucovina, reformindu-si 14 ani
institutiile si dindu-si altele putrivite cu yeacul si cu nevointile lor, dud, zic, de rdbdare
Moldova i ridic6, glasul, atunce M. Sturza se folosi de prilej, spre a arlta o Moldova
cl pe lingl tpate celelalte viiuri avea si acel de a fi crud. Pacinica manif es- isi
tatie din 28..Mart ayu loc. Nu se cerca decit stricta pazire a Reglementului, glasul
cit de defeetuos i de antinational este, si prin urmare o Adunare Obsteascl la 28 wart"...
legiuit alcas, ca prin aceasta sl se poaa desfiinta fr sgomot si struncinare
abuzurile sub care geme teara, i a se opera tot odat i reformele ce sint
neaparate pentru fericirea ei. Sturza sefolosi de nota contelui de Neselrpde
din 15 Mart car d. de Cotebue prin care se aral. Domnilor Moldovalahiei
vrointa M. S. Implratului Npculai, qa ei sl opreasc cu energie erice miscare
revolutionarl din principate.; i ajutat de o asernine implateascil
el dintr-o manifestatie Wirt& numai fir contra abuzurilor sale, inchipui o Sturza
revolutie de principii, si ca un tigru neimplcat isi rlzbunl strasnic asupra Isi razbun.
dusmanilor sai politici. Sturza latu, leg, inchis pre acei cc cerca numai strasnic
plzirea unei legi solenal jurat de el la intronarea sa, i in fiinta General- asupra
Consulului Rosiei, triisprezece tineri ca revoltati furl deportati peste dusmanilor
Durare, nejudecati ca cind in Moldova n-ar fi fost legi, tribunaluri si inchi- politici,'
sori ; ear depesa ministrului rusesc fu imprlstiaa in public ca mingliere
pentru acei bltuti, surguniti si deportati.
Veni generalul Duhamel, comisarul M. S. implratului Neculai, trimis
spre a sprijini ordinul legal. Acest ordin s-au sprijinit intr-acest fel c, pentru
c am indrlsnit numai a ne jAlui comisarului Suzeranului terii despre ticl-
losiile Domnului, un nou numlx din cei mai insemnati boieri s-au vlzut
arestati pe la mosii, ca pricinuitori de scandal ; i Mihail Sturza, intlrit de
ajutorul moral ce-i trimesese M. S. imparatul Neculai, si-au indoit asprimile
673
46 e. 587
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM,11sTI
abuzurile !*i pentru cA fratii nostri din Tara RomaneascA, expusi la acele
nenorociri, jartfe a aceluiasi rail, nu le mai puturS. abda, si se scularS, in
contra pricinii lui, o armie ruseasca au intrat in Moldova ; i pe lingl toate
biciurile de care am fost loviti,15.eustele, seceta, epizotia, holera, criza comer-
Sub tial, cruda ocirmuire a domnului, noi acei ruai rbrltori sintem osinditi
ocupa !:a unui nou biciu, acelui de a avea o ocupatie militar, *i de a pregti hran
militara pentru acei ce pregAtesc fere pentru fratii nostri pentru noi 1 De trii
a 'aril luni de rile de clad aceasti armie se 2.115. In tara, ce legalitate *i ce respect
ctr persoane i cAtr proprietate s-au pzit ? Phi mai Inainte declaratie,
tara s-au pus in stare de rzboi. Propriettile s-au fAcut prada Ntirilor *i a
creaturilor domne*ti Insrcinate cu Indestularea lor ; hambarele s-au spart,
smnturile Inc& necoapte s-au luat de pe cimpuri In putere, i srciea
ob*teasa s-au fcut izvor de bogtie pentru citiva ticalo*i ! Persoanele
n-au fost mai bine respectate ; boierii, unii sau pu*i In fere, altii siliti
de prksi casele, prefcute in cazarmii sau spitaluri, *i de a fugi peste
hotar. Lcuitorii steni cu sila smul*i de la cimpe*tele lor Indeletniciri
luati la beilicuri i podvozi pentru slujba armiei rosiene*ti 1 Nici arhiereii,
nici clerul, carii ar fi trebuit sA. fie respectati de ctrA representantul i armia
impratului ortodocs n-au scApat tcrorismului ob*tesc. Mitropolitul
Moldova *tie ce sfir*it au avut. Un alt arhiercu este silit sA-*i pAriseascl
patria. Preotii se Inchid pe la cazarmii. Vldica de Roman se rpete din
episcopia sa *i, nejudecat, Inchis in rnhastirea Soveja (uncle ponte acum
l*i sfIr*e*te zilele) In contra art icolului 413 din acel Reglement, pre care Rosia
cu armele vroe*te a-1 pstra, articol care lmurit rostelte el : la IntImplare
de politiceascl gre*alA, care stilt aceste : chid vor intarta asvrAtire cu tul-
burarea norodului, qi cind se vor Impotrivi la poroncile domnului, acele
legiuite i cunoscute de ObVeasca Adunare, pc tesneiul pravailor fi a Regle-
mentului, la o a*a intimplare comitetnl cereetAtorilor numitclor invinovtiri,
se va alcAtui de doisprezece arhierei din ambele principaturi *i de doisprezece
boieri din acei mai ca ipolipsis ale*i de atr Ob*teascA Adunare. Si raportul
Comitetului de cercetare mai sus zisl de cunoscuti vinovtie se va lnchieia
pe multimea glasurilor, se va Intri de catr Domnul *i se va trirnite la
patriarhul spre catarisire etc. Nici una din aceste Inchiz*luiri nu s-au pzit,
nici pentni episcopul de Roman, nici pentru alte fete duhovnice*ti asemine
pedepsite. i a*a biserica ortodocs6 a lui Hristos, In arhiereii *i preotii cei
mai vrednici de ciaste, este batjocoria de cAtrA un Donut fr cuget,
sprijinit de comisad i armia ImpAratului ortod.ocs 1
cind moldovenii vzinduli jrtfile de un veac a*a de rAu rAsplAtite,
adec : c. protectia Rosiei de la 1774, *i Ora la 1828, au fost numai nomi-
nal, iar de la 1834, *i pin. acum au slujit numai abuzurilor lui Mihail
Sturza, au Inceput a cerceta isvorul rAului, i suindu-se de la efect la cauzA,
cu durere *i adinc durere s-au Incredintat c. toati pricina nenorocirei
tanii*i a lor este protectia Rosiei, falsat. In principul *i In aplicatia sa ;
atunce spre cumplit pedeaps, pentru o asemine Intristtoare descoperire,
flcutA de o natie batjocorita in toate driturile, In toate legile. In toate sim-
614
www.dacoromanica.ro
REVOLUT1A
patiile sale, contele de Neselrode au- impgrasit Europii depesa sa din Nota din
19. iulie trecut, care cleosebindu-se de toate manifesturile, proclamatiile 19/31 iulie
faggcluiatile facutc.roraanilor d Rosia, intr-uu period de mai mult de una
sutg, .ani; adun5, astipra-capului nostru ocara, InvinovItirile cele mai ridi-
cols, un nmol de_ asertii i.de pretentii.unele mai neclrepte cleat altele,
ne _contesta chiar.aceea ce Rosia nu ne-au dat i prin urmare, cu drept, nu
ne, paate lua, adeca existin.ta noastrg.politick driturile ce le pastrdm de la
capitulatiile . strampsilor nostri ,cgtrg Poarta Otomang drituri toate
infiintate end Rosia 'Incl nu cunostea macar -hotarele noastre da Inca
set tie protege, i insfirsit chiar nationalitatea noastr, chiar numele
nostru de romgni
Tusk ce trebuie s ne mingiie, este c depesa contelui de Neselrbde Ecoul ei
mad mult Rosiei decit noug. ronignilor ; ea ii oboarg pentru veci influinta fntre
ce ping acum au exertat In Orient numai prin simpatiile ce au stiut a-si popoarele
pgstra intre popoarele crestine supuse Portii Otom.ne, simpatii care in mare creftine
parte au fost pricina biruintelor ei asupra Turciei. Las cg cu o rang nevin- supuse
decatg ea jicneste pentru totdeatina inima romnilor, dar apoi isi instrgi- Porlii
neazg i pre toate celelalte popoare coreligionare. 0, voi, fratii nostri in
duren i si In ngdejde, voi bulgarilor, voi rumeliotilor, voi toti acei carii ca noi
cu pustiirea tkilor voastre, si cu singele, averea si truda voastrg, In toate
campaniile trecute, ati fost impreun cu noi piedestalul pre care Rosia si-au
intemeiat colosala putere, cu care ea astgzi se slujeste spre a ne impila,
ascultati ce mingiiere pentru cele trecute, ce sperantg pentru cele viitoare vg
clg Rosia : Dac romnii, zice acest act, in numele unei inchipuite nationa-
litti, a cgria origing se perde In intunericul timpurilor, se vor despgrti de
Turcia (o despArtire la care ronignii nici nu gindesc) atunce in puterea ace-
luiasi princip, supt inriurirea aceiasi dorinte,.in curind. si Bulgaria, Rumelia
si toate neamurile de limbg deosgbit din care Imperia Otomang se compune,
vor pretinde asemine a se emancipa" etc. etc. Asa dar chiar and Turcia
astgzi ar vroi si ar socoti cg. este de folosul si interesul ski insusi ca sg.
deie i vo ca si noug niste institntii mai liberale, o organisatie mai natio-
nail, potrivitg marilor si dreptelor principuri-a. epohei noastre, Rosia orto-
docsk aceea care se zice protectora noastr ca si a voastrk cu armele in
ming. va opri pre Turciea sa fie dreaptg, generoasg, liberal cu Vol 1 Cu noi,
zicind cA aceasta ar jicni driturile sale, interesele sale, cinstea sa, si c5. sigu-
rantiea sa cere ca noi sg fim In veci nenorociti. Voi dar, carii i4iai credeti
Inc& in ajutorul Rosiei, pilduiti-vg. de la protectia ce ea ne clg noug romg-
nilor si apoi mai rigclujduiti clacg. puteti. Vedeti cite imputgri, cite invinovg-
tiri, cite asertii, unele mai neadevgrate decit altele, ad.ung aceastg, depes5,
Ce se spune
asupra capului nostru. Am vroit, ni se zice, noi moldovenii, sA ucidem pre
In Nota:
Domnul Mihail Sturza, ca and ar fi intre noi o fiintg. destul de ticgloas5.,
care sl vree sg-si pinggreascg minele intr-un singe asa de spurcat, sau ca si
and un popor intreg poate sg fie rgspunzator pentru fapta unui desperat.
Ne imputg cA avem emiseri In Besarabia si cA vroim sa revoltgm 'aceasta
675.
39
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROM ANI
provincie in contra Rosiei, noi acei carii premcd singuri nu ne pattern apaza.
noi acei carii pentru chiar interese de averefl defamilie nu putem strabate
In aces teara ermetic inchisa si In care chiernaut -nziortucia guvernato-
rului de acolo si a consulaturilor rosienestidefiatm pre neisicine s deive--
deascA ca au gasit macar umbra unui propagandist roinatnesc. Ne p/reste
Inaintea Evropii c vroim a constitua sub *ulnae de regatta Dam-roman.
un nou stat despiirlit i neatfrnat, la formalia cdruia chierndspre frafii notri.
din Bucovina, din Transilvania fi din Besarabia", ca ciad Moldova- si Tara
Romaneasca, ce nu-si pot apara chiar pamintuI lor insusi, chiar putinele
dreptati ce le-au ramas Inca necalcate, ar fi in stare si ar putea sa faci nebu-
nia de a se pune deodata In razboi cu Austria, cu- Ungaria si cu Rosia,
toate aceste spre a reconstitua vechia Dacie 0-invinovatire atit de ridicola,
care n-ar merita s vie de la un guvern, ce poroneeste la, sese-zeci de milioane
de oameni, i are peste un milion de baionete4 dupktoateaceste imputari,
unele mai de ris de cit altele, apoi depesane contesta sichiar aceea ce Rosia
Se contestl nu ne-au dat, i nici ne poate prin urmaze ha, ne contest&dritm-i/e- care le
o oat ionalitate avem de la stramosii nostri, ne contesta nationalitatea care o avent de la
de opt Dumnezeu, o nationalitate de opt milioane de ronani, pre care o aveintde.
milioane optsprezece veacuri, si care au resistat tuturor viforelor ce au trecut peste
de somdni .
tarile noastre intr-aceasta lungime de timp. Noi n-avem drit sa ne numim
doveditd romni i nici nu trebuie s cerem c s ni se respecteze nationalitatea,
de optsprezece acei cari, in veacul de mijloc, supt guvernele i domnii nostri, am fost
vcacuri valul crestinitt5.tii In contra islamismului, noi, a carora pamint este un pa-
dc i.torie mint de moasteni, pentru ca fiestecare parmac din el este adapat cu singele
mucenicilor morti pentru lege si patrie, noi, care in vreme de patru veacuri
am dat lumii pildele cele mai str5lucite de curaj si de patriotism, carii am
fost avangvardiea crestinatatii i cu singele nostru am contribuat la pastra-
rea civilisatiei europene. Astazi, In epoha Invierii celor mai slabe nationali-
tati, noi n-avem drit sa proclamam nationalitatea noastra de romani
care ne-au cunoscut veacurile trecute. Noi n-am fost nimic, noi n-avem
istorie, noi n-avem teara, noi n-avem drituri ; caci tot ce sintem s cea
mai mare parte a folosurilor asigurate patriei noastre le grams datori pro-
tectiei bine voitoare a Rosiei ; ca and inaintea cei intii venir a rusilor in
tarile noastre inaintea tractatului de la Kainargi i acelor urmatoare, noi
n-am fi avut capitulatiile noastre, noi n-am fi avut drituri respectate de
Turcia, noi n-am fi avut Domni mult mai nationali decit acei de astazi,
guverne mult mai neatirnate decit acele de acum, libere numai cu nu-
mele ca cind religia noastra ar fi fost prigonita, ca cind mosiile noastre
nu le-ar fi stapinit stramosii nostri, i legile noastre nu s-ar fi facut In pa-
mintul nostru. Toate aceste dovedite prin istorie, toate aceste de o cunos-
tinta obsteasca n-au fost, i Rosia singura ne-au dat tot I Ea au isgonit
pasii din Wile noastre, ea au risipit geamiile inaltate In locul bisericilor
noastre, ea ne-au dat dritul s ne st5.pinim mosiile pina atunce in minele
turcilor, ca In Serbia si Grecia, ea au isgonit Alcoranul din legislatia noastra ;
ea ne-au dat In sfirsit o patrie si un guvern national, si de aceea Rosia ne
ri6
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
declareaza astazi : Moldova si Valahiea sint nismai niste curate fi simple
provintii care au de implinit atit ceitra puterea suzerand eft i cdtrd puterea
protectritd indatoriri positive, de la care ele Itt4 pot a se sustrage fdrd mai
inainte invoire a 'inabelor Curte. .5i dupi toate aceste, Rosia ne declara
noi nu avem macar drit de a nazui la acea Evropi, pentru a caria religie
civilisatie stramo0i nostri au varsat atite paraie de singe, la acea Evropa
care in mai multe rInduri ne-au cunoscut existinta ca staturi dritul de tari
autonome. Chestiile Libanului 0 a Egiptului s-au putut hotari de catra
puterile Evropii ; numai pentru noi, popor cre;itin i asuprit, Evropa nu
poate s interveneze nici In numele omenirei, nici In puterca dreptatilor
sale i a noastre i aceasta pentni c tractatele fnchiate flare malta Poartd
si Rosia n-au ninticd comun cu transactiile pe temeiul cdrora este intemeial
dritul public a Evropii, cd driturile Rosiei sint intemeiate in Orient pe trac-
turi care in Occident nu existti fi cd duini aceste tractaturi numai Turcia
Rosia au dritul de a regula conditia imbelor provincii a Moldovii si a Vala-
kiei !
5i pentrn c asernine Invinovatiri, departe de tot adevarul, pentru
a.semine teorii contrare cu ori ce drit a gintelor, cu tractatele noastre cu
Poarta Otomana, cu chiar tractatele ce Rosia are inchiate cu Turcia, pen-
tru ca, asemine pretentii, de autoritate exclusiv asupra soartei noastre
pretentii contrare dritului omnipotent a Europii, nu ne plac, pentru ca
avem de datorie nationala de a le respinge, pentru c ar fi a ne osindi
singuri la o sinuciderc politica, daca dinaintea Europii n-am protesta in
contra lor, Rosia prin depea sa incheie a ne face ingrati, pe noi romanii
carii cu inwsita pustierc a tcrilor noastre, cu sIngele nostru, cu saraciea,
familiilor noastre, cu primejduirea terii i a driturilor noastre, cu perderea
Bucovinei i a Besarabiei, am slujit Rosiei 0 am ajutat-o In toate ca.mpaniile
sale ca sporeasca pamintul, puterea i influinta 1 Noi, carii Rosiei nu
sinter(' datori decit cu o slaba 0 mica restitutie a driturilor ce am perdut
din pricina credintei noastre catr dinsa, noi Ii sIntem ingrati i uitam ca.
Rosiei sintem datori cu binefacerile posifiei de astzi. Aceasta poate O. fie,
insa lasarn lumei sa judice, daca se poate zice c positia noastr de asta.zi
ne infatowaz ceva binefaceri
Dac dar romanii sint ingrati catra. Rosia, apoi ce este ea catra. noi,
.ea care spre rasplatirea indelungaielor noastre dovezi de credinta i cru-
delor noastre jartfe nu ne-au dat decit o protectie ce In veacul trccut au
ost o iluzie, i in veacul acesta un jug nesuferit ? Recunc4tinta este un
simtimcnt ce nu se poroncete, ce nu se poate cere cu sila de la un individ,
cu cit mai putin Inca de la o natie. Recunotinta dar nu vom pute avea
niciodat pentru acea putere care cu numele de ocrotitoare ne tine in lan-
turi; care subt bratul sail de fer ne apasii intr-atita incit ne inadu6., care
ne apara numai abuzurile, care ne contest chiar driturile ce nu le avem
de la dinsa, i pre care ea numai ni le-au inchiza0uit, care In Valahia ame-
rinta..sa intrebuinteze armele In contra tinerei libertati, ear in Moldova,
671
www.dacoromanica.ro
1.848 LA P0111.4 NI
subt imp&r5testele sale vulturi, umbreste o fear& atit de spuicatil Ca Mihaii
Sturza !'
Poporul Poporul ronran nu este ingrat ; el pururea au pl&tit. Iiizcit binele ce.
roman i s-au acut, istoria o dovedeste. Recunostint poporu/ roman poate dar
pururea simti? ins& numai pentru acea natie care si-ar intrebuinta influinta
au plItit armele spre apkarea neatirnArei, librtkii Si driturilor sale, pentrn ca subt
inzhcit scutul acestbra sa poat& ajunge la acea bun& stare si la acea desvoltare
binele Material& si intelectual& la care este si el chiemat.' Numai 'pentru o ase=
ce i s-au mine natie dreapt& si adevdrat protectoare poate dar poporul roman 'A
flout aib& recunostirit. Dac& dar Rosia doreste s merite i sa dobilideasc6.
din partea remnilor acest simtiment, contineasa ap&skoarea i niachia-
velica politicd, ce de la .1832 mai ales pazeste cltrA noi i nu mai fac
din tractatele sale o punte pe care trage principatele de supt suzernitate,1.
nominal& a Sultanului, supt adevkata suverenitate a Tarului. intr-aceast&
stare de lucruri, eke este dovedit5;prin 16 gni de practic, prin arbitrara.
amestecare a generalilor si a consulilor rusesti in toate trebile din l&untru
a principatelor, prin punerea trimisilor turcesti intr-o positie cu totul
secundar si nebagat& in seamk romnii au toat dreptatea a se lepada de
o protectie a aria Rosia este, ma dintii care i-au denaturat principul ;
cAci dacA ar urma de a suferi mai mult o asemine protectie, ei n-ar face
decit de a schirnba un jug ma.i usor in contra altuia mult mai greu. Politi-
ceste, cum au zis foarte bine redactorul ,,Gazetei de Transilvania", am sta.
dar cu o asemine ocrotire mult mai rau, decit am fost cu o sutil, de ani
mai inainte, i cu atita mai mult c& Turciea aceea pre care pkintii nostri
pururea a Artfit-o Rosiei, se arat. astAzi cu mult mai dreapt i mai nikini-
moas decit aceasta de pe urm& putere, ckia am f &cut atite i atite in-
delungate i singeroase slujbe ; i cA dac mai avem a ne mai teme de un.
despotism, negresit &I nu este de acel- care ne-ar veni de la Constantino-
pol
Natura Principul protectoratului rusesc este numai de a apka Principatele
protectiei in contra periculelor ce le-ar veni din partea Turciei ; este numai de a in-
Rusiei datori pre aceast din urm& putere s& plzeasca driturile romanilor. Oficial
asa sing-ur& Rosia si-au cunoscut natura protectiei. In adev&r, cind prin
tra.ctatul de Kainargik, Rosia si-au inijlocit dritul de a interveni prin
ministrii si in favorul Principatelor la Inalta Poartl, n-au fost aceasta nu-
mai spre a stavila apAsarea. Turciei ? Chad prin tractatul de Akerman,
Rosia au cenit ca domnii s& fie p&strati o eptaetie i s& poat liber ocirmui
cele din15,untru a tkilor lor, n-au fost ear&si spre a depkta abuzurile Tur-
ciei i amestecarea ei in administa-atia principatelor ? Cind prin tractatele de
Adrianopol si de Petersburg au indatorit pre Poart& s& recunoasc& Regle-
mentul flcut in timpul guvemului rosienesc, n-au fost aceasta earAsi numai
ca s& mijloceascl in numele Principatelor de la Turcia intkirea acestor legi
fundamentale, zugavite ca expresia vrointelor i lucrkilor celor mai intii
l&cuitori a tkilor romanesti, i prin urmare intemeiate pe driturile de auto-
nomie a acestora i inchiz&sluite de Rosia. Acesta este tot rolul protecto-
678
www.dacoromanica.ro
REVOLUTIA
ratului ; cad. nicliri In aceste tractate nu i se vede preflcut principul
.aplicatia, niaire nu se rosteste c el are s se schimbe in suverenitate, ni-
diire nu se hot.treste c aceca ce nu este ertat Turciei suzerane adec
de a se amesteca In trebile din 15.untru a Principatelor, si de a alca prin
airmare capitulatiile lor este ertat Rosiei numai, garanta acestora. Ei
bine, ce pin acum cabinetul de San-Petersburg au fAcut numai oficial,
numai pe hirtie, fac5.-o astzi i In fapt5 fie adevrat protector. Romnii RomAnii
au dovedit indestul de vederat c ei nu pot fi fericiti cu Reglementul i cl nu pot fi
simtesc trebuinta de a--si da alte institutii mai nationale, mai drepte, mai fericiji cu
-potrivite Cu seculul i cu nevoile lor materiale i intelectuale. La Intimplare Reglementul"
cInd Turcia s-ar refuza In contra capitulatiilor s recunoasdi romAni-
lor dritul de a-si da aceste institutii, Rosia implinasca-si datoria de ocroti-
toare, puie la mijloc putcrnica sa mijlocirc, i sileascl pre Curtea Suzeran
s respecteze driturile de autonomie a romilnilor. Ear nu cind Poarta nu
cere mai bine deal ca Principatele s fie libere, putemice si fericite,
aceasta este siinteresul sAu Rosia cu puterea baionetelor sale s o opreas-
c de a fi dreapt i liberal i, ca culme a nedrept.tii; apoi s declar ina-
intea Europii, ca este pentru dinsa chestie de drituri, chestie de cinste, chestie
de interese politice, ca romanii sa fie desbrcati de driturile, de autonomia,
de nationalitatea, de chiar existinta lor, i cl ei In veci sl fie nenorociti !
-apoi mai pretinde Ina i recunostint5. !
Rosia au in.chizd fluit fericirea Principatelor, zice rostit tractatul de Adri- Fericirea
anopol. Fericirea unui popor este ins5. numai In bun5starea sa materialk unui popor
moral& i intelectual. Aceasta ne lipseste de tot ; spre a o dobindi avem este ...
trebuint de o bun& legislatie i de o bun5. administratie. Cum dar le vom numai
putea avea, dac5. nu ne va fi ertat s ne clIm institutiile ce ni le pot prein bunAstarea
gAti ? Reformele ins5. ce atit Valahia clt si Moldavia doresc, i de care mai sa materialA,
Inainte am dat o scurt privire, grit curat pinintesti, pentru c au origina moralA
tor in pmintul nostru, i mintuitoare pentru c5, sInt drepte pentru toti. Ele o
..asemine nu jicnesc pre nimene, nici In cele din afark nici In cele din intelectualA"
15.'untru. in cele din afark romanii chiar s5. vree, n-ar putea O. fie ap5s5.-
tori. in cele din 15,untru, prin aeeste institutii, ei nu pretind nici de cum
de a Injosi clasele cele Inalte, precum oaresicare dusman.i a binelui ar
vroi s5, insele opinia public5. ci numai de a rldica clasele cele apasate.
Nimene prin aceste imbungatiri nu se poate afla jicnit, declt acei cari In
interesul statului privesc numai interesul lor, cleat acei cari expluateaz
nenorocirea i sticiea poporului, spre fericirea i Imbogiltirea. lor In parte.
Noule imbunIttiri, o mai adogim Inc odat5., n-au alt tAl cleat de a
-pune dreptatca In locul privileghiului, dragostea In locul urei intre deos5.-
bitele clase, si obsteasca multmire i fericire In locul obstestii IntristAri si
nenorociri, ce domneste as-Uzi de la o margine a principatelor la ceea-
lalt.
malta Poart au cunoscut atIt de bine neapArata nevoie a Imbunaltirii
stlrei politice, materiale si intelectuale a romnilor, Melt de mult i inainte
619
www.dacoromanica.ro
184 8 LA ROMANI
Journal de chiar ca acestii sa-si fi exprimat dorintile lqr ea si-au rostit buriele sale
Constantinople" plecari si via dorinta, ce are de a vedea largita sfera libertatii si a nca-
despre tirnarei lor, .intr-un chip potrivit cu copoca noastra si cu insusi inttresul
legitirnitatea Turciei. Nu arf i vrednic de epoha in care vietuim urmeaza, a zice .acelas
aspiratiilor ...Jurnal de Constantinopol" pre care 1-am citat mai sus si conform cu
roinanilor tendinta liberaba ce s'a manifesteaza pretutindene intr-un chip asa
de a vedea vedcrat, ca libertatea individuaba sa fie mai bine inchizasluita ; ca starea
15rgiti stem teranilor s fie imbunatatita atit catra pr. oprictari cit i catra., guvern,
libertdlii incepind cu oborirea boicrescului ; ca sa se hotara.sca reforma scoalelor
neatirndrii spre a se primi in ele poporul cc zace in nestiinta.; ca sa se, ocupe cu
lor" educatia moraba a clerului ; ca rninitrii sa a,iba o libcrtate de actie mai mare ,
spre a inteineia responsabilitatea lor ; ca censura sa. fie ,oborita ; ca de-
batatiile juditiare sa fie publice ; ca sa, se introduca imbunatatiri in pro-
ceduri ssi in sistemul penal ; ca coruptia siujbasilor.sa fie de nu nimicnicita,
ce ar fi grcu, dar macar restrinsa pro cit.cu putinta ; ca s se aseze o Banca.
Nationala in interesul comertului si a industrici, etc. ? Cinc .ar pute s se
gaseasca jicnit cu aceste masuri si cu multe a.ltele ce este de pisos de a le
arata ? Negresit ca, nu generalitatea. moldove.nilor I Ele din potrivaar fi
pentru dinsii un izvor de bunastare, de vrednicio si mai ales .de orinduiala,
caci cu eft 'egalitatea dreptalea se statornicesc futre toate clasele unui stat,
cu atita se SPOYCSG.si elenzetztele nitelrarnirei;si sigurantiei generule. PopOarele
in Moldo-Romania stilt insatate, Mai Muit, decit in once alta epoha, de
vrednicie, de libertate si de bunastare, i in viile lor dprinti catr o mai
bun& soarta, ele sint incurajiate de catre ispravile marelor miscari a Europii,
pre. care le simtesc prin un fel. de eleciricitate a carora .conductori sint
prctutindene, dei neyazuti. Lucrind asa, PrinciPatele p-ar. face decit a
intrebuinta driturile ce le au din constitUtiiles ce li s-au dat pentru graduaba
lor desvoltare, si a se conforma la spiritul tractatelor spetiale a Curtilor
suzerana i protectrita, care n-au..,si nu pot .avea intentii impotriva fericirei
Principatelor. Ele nu vreau decit aceea ce vroesc guvernele rezonabile
Unirea in libertate, orinduiala in propsire. Aceasta, indoita conditie
se implineasca in reformele ce sint *de facut, i nimene va avea a se
teme ca ar gasi din parten Curtilor un refuz de ajutor, i Inca mai putin
acturi carear fi de natura de a impedeca mara pacinica i legal& a aces-
tor -tali".
O ispit de trii luni in Valahia, si de sase luni mai ales in Moldavia
cu toata urecioasa i ticaloasa ocirmuire a Domnului Sturza, care pro ori
ce alt popor 1-ar fi adus la actele cele mai desperate, au dovedit indes-
tul c romanii intaleg foarte bine positia lor, si c simtesc cA ei nu pot
ajunge la redobindirea driturilor lor, cleat prin mijloacele cele mai pacinice,
prin o strinsa impreuna inta.legere cu Turcia. Romanii nu doresc nimica
mai mult decit acele ce vedem cuprinse in rindurile de mai sus. A rein-
temeia relatiile lor eu Poarta Otoman in spiritul capitulatiilor lor, men-
noscute si de Rosia, a departa din ocirmuirea din launtru once influinta.
680
www.dacoromanica.ro
II. REVOLUTIA
stiaina, primejdioasa, si ilegald, potrivit autonomiei lor asigurata prin Relatii
acelesi capitulatii, a-si da toate Imbunatatirile materiale i intelectuale, Cu Poarta
de care simtesc Ca teara lor are neaparata nevoie, a uni amindota Princi- in spiritul
patele, spre a saps de indoitele si Insarcinatoarele cheltuieli a tinerii a celor ardta; e
doi Domni, a doit ministerii, a dol. administratii si a do staburi a ostirei mai sus;
si totodata a 'sopa poate prin aceasta i de do isvoare de coruptie o
unire caro est dietata a.tit de vederat prin acecasi origine, limba, obiceiuri
interse, Incit ea este incuviinta.ta de insusi acel Reglement, pro care
Rosia cu armele In minit Il sprijineste cata dorintele, catit cercrele ro-
manilor.
A le refuza aceste reforme, a-i sili sa se tie de starea lucrurilor de astazi,
de in,titutiile nedrepte i eterogenc care-i Impilcaza este a vroi a-i aduce
Intr-un noian de nenorociri si a-i arunca Intr-o prapastie de discordii civile,
Je revolutii si de anarhie ; caci, istoria lumei an dovedit prin mai multe
lectii cumplite la ce mijloace de desnadajduire popoarele alearga, sprc a-si
arata 5;ii a-si Indestula nevointele, cind li se punc pedica, de a dobindi pe
o cale linistitit i pacinica.
Daca dar Rosia In adevar si Lira fa.tarie vroeste fericirea Principatelor, Dac5. Rusia
nu mai opreasc cu bratul salt de fcr nobila bonfire a Turciei de a fi dreapt in acievar
generoasii, nu mai calce driturile romanilor, ea, care ar trebui sa fie vroqte
c ea dintii sa le sprijineascia. Bunul imparat Ferdinand a Austrici au in- fericirea
chizasluit fratilor nostri romani, bucovineni si transilvaneni, nationalita- Principatelor.
tea lor, autonomia provinciala, i toate driturile constitutionale, menite de
malta la rang de natie si dc.oamcni liberi. Cum dar, noi moldovenii
muntenii ptitem s'a fim multamiti de soarta noa.stra, noi acci Ingenunchiati
supt toate abuzurile i asupririle. dinlauntru si din afara.? Cum putem sa
f im recunoscatori Rosici, ca caro nc contest& autonomica, ce au fost cea
mntli conditie a capitulatiilor noastre cu malta Poarta, ea care Isiatribua dri-
tul de a nc impune legi, si de a hotari toate cele dinlauntru ale noastre, i dupa
toate acestc ne contesta chiar istoria, ca cu accasta sa pearl si aducerea
aminte a jartfilor ce i-am facut, ne contesta chiar nationalitatea, a cdria
haze?' istoricd n-au exist a&niciodatii, o nationalitate inchipuitd a caria origina
se pertie in intunerecul tintpuritor asa zice depesa contelui Neselrode
si aya, septe milioane de romani, en un trecut dc optsprezecc veacuri, Cu o
istorie atit de stralucita, si care arata lumei luptelc Indelungate ce au
tinut si Oracle de singe ce au varsat pentru crestinatate si civilisatie, cu
ni?te barbati ca Mirce, ca Huniad, ca $tef an, ca Mihai i cu atite alte
11111113 mari co. au contribuat la chiar luminarca Rosiei, i asa, acesti septe
milioane de oameni ce vorbesc aceiasi limba, ce au aceea,si origine, aceeasi
istorie, acelesi obiceiuri, nu stilt natie, nici trebuie sa reclame respect pen-
tru nalionalitatea rorniineascd, astazi ciad vedem cele mai slabc, mai nein-
seinnate si mai adormite nationalitati desteptIndu-se din letargie la caldura
veacului Al nousprezccele, ca nistc flori cc din mijlocul omatului se deschid
la razcle soarelui de primavara.
'get
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROAIANI
Nu asa au fost insa tonul manifesturilor trecute, nu asa au fost cuprin-
sul fagaduintelor ce de catra monarhii Rosiei, Ecater,ina II, Pavel, Alexan-
dru i insusi Maiestatea Sa imparatul Neculai I s-au dat rominilor, atunce
cind acCstii se provoca sa se scoale in contra inaltei Porti, in contra Aga-
rinenilor Si pa" glnilor i s jartfeasca, tare, viata i averea lor, spre a ajuta
la sporul armelor pravoslavnice13 ; i oare cu perderea Bucovinei si a Besara7
biei, cu primejduirea terilor noastre de a fi prefacute ln.paalicuri, cu com-
prometerca driturilor noastre, cu piraele de singe .varsate in campeniile
turcesti, cu inesita pustiere a pamintului nostru, toate aceste intimplate
numai din pricina credintei si a jarfirei pazintilor nostri pentru Rosia, oare
In numele sfintei dreptti, in numele lui Dumnezeu i a aceiasi legi _care
ne este comuna cu Rosia, nu sintem indrituiti sa cerem de la Maiestatea.
Sa Imparatul Neculai realisarea atitor solenale fagaduinte, date .de atita
augusti monarhi, i implinirea acei fericiri inchizasluite nol prin tractatul
de Adrianopol, i prin chiar imparateasca parola, cuprinsa in vestitul niani-
fest din septemvrie 1829? Sau trebuie s ne indoim de o parol atit de
inalta ? Noi stim ins c autocratorii Rosiei pururea au tinut sa pastreze
increderea popoarelor in inaltul lor cuvint, ca la expresia a once dreptati
a orice legi in Imperia lor ; romanii cu fala isi aduc Inca aininte de parola
data..asemine unui moldovan de cel mai mare monarh a Ri3siei, iui Dimi-
trie Cantimir de catre Petru eel Mare, carele la indemnarea ce se facea 'de
a fi necredincios fagaduintii fleute unui domn e si-au vindut teara pentru
dinsul, si de a-I da in mi -Lae turcilor, au respuns aceste nemuritoare cuvinte,
vrednice de a figure in litere de aur Iii Cabinetele tuturor suveranilor :
Voiu da mai bine tot piimintul ce se intinde pfnei la Kursk, ea fmi va rand-
ma fried ncidejdea de a-1 redobindi; dar perderea parolei mele n-cu. mai
pute-o indrepta. Nici nu pot sci gindesc de a o ceaca i de. a da pro un prin.
cipe ce gi -au petrel' sit Domnia pentru dragostea mea. Noi n-avem al nostru
cleat cinstea; a lipsi cinstei, ar.fi a conteni de a fi Imparat!"
Cu durere am cetit depesa Cabinetului rosienesc din 19 iulie, care, ca
groiava inscriptie ce Dante pune pe portile iadului, ne zice : Lasciate ogni
speranza o voi-ch'entrate aqui.
Cu adinca durere am fos.t siliti s respingerninvinovatirile sale, si
refUtarn nedreptele asertii. Insa noi romanii sintem pe calea cinstei
dreptatii ; o sfinti lege ne indatoreste ca s nu lasarn sa se inrLdacineze
In opinia publica niste false imputan, nistc pretentii de drituri fatale con-
servatiei noastre de natie liber i numelui nostru istoric. Noi nu ne. temem
de adevar, si de aceea curat si tare ne era:tam durerele i apasarea la care
cu dispretul dritului gintelor .sintem osinditi de catr o putere straina,
calla n-am facut decit bine. Depesa .din 19 inlie asaz niste principuri,
desvaleste niste teorii de drituri cu totul deosabite de limbagiul ce Rosia.
au tinut pin& acum in trecutele sale nianifesturi i tractaturi. i o armie
au intrat in principate spre a pune in practica nouele drituri a Protectora-
tulni: intr-o asemine trista impregiurare, romanii s-ar fi sinucis politiceste
dac n-ar fi rdicat glasul lor a protesta in contra nepilduitului abuz de
al
www.dacoromanica.ro
o REVOLUT IA
putere, supt care nationalitatea i existinta lor ca Stat, se amerintA de a
se cotrupi: Rosia putemicl prin milionul slit de baionete s-au adresat gu-
vernelor i publicului Evropii. RomAnii tari numai de bunul lor cliit au
*.Indoit da.torie de a se Indrepta cAtrA acest mare tribunal a lumii, si de a
reclama dreapta sa hotArlre Intre tlrie i Intre drit, hatre asupritor i asti-
priti. Roma.nii au adevArul sidreptatea In partea lor, unul si alta dovedite
.prin chiar mArturisirele Rosiei cuprinse In toate manifesturile, proclamatiile
fAgAduintile sale date pArintilor lor intrun veac i jumAtate. Durnnezeu
oamenii s judice faptele noastre, i apoi s ne osindeascl dacl ne
.socoate de criml IndrAznirea cA ne apgrAm driturile nationale ! Noi Insl sA pAstram
Inairitea Europa intregi protestAm in contra a orice asupriri ce s-ar face gloria
-patriei noastre din partea Rosiei i fAr irk& declarAm c noi nu cunoas- nalionalitgtii
tem Rosiei dritul de a hotAri despre soarta noastrA. Prin rAbdarea i tAce- noastre"i
Tea noastrA noi nu putem s5.15...slin In intunerec dreptAtile tanii noastre,
de nu.am isprAvi altA ceva, dar macar istoriei s vroim slpAstrArn gloria
natfonalitAtii noastre I
in tot cazul, bun sau rg.u, s nu ne desnadAjduim insg, ; sA avem cre-
dintA in viitorul nostru ! O natie asupra cAria au trecut huni, goti,.avari,
.vandali i alte able slmintii strAine, o natie care optsprezece veacuri, ce
toate atacurile timpului, cu toate nAvAlirile barbarilor au resistat i s-au
tti.nut ping astAzi; o natie de septe milioane de romAni., nu este ce putintA
ca sd fie osinditA de cAtr provedintA s pearl tocma: astAzi, in secolul
nationalitAtilor. Numai s avem vrednicie, statornici i unire. SA nu ne
descurajlm mai ales de rebele timpuri, de nourii trcltori ce se pot ivi
pe orizontul taxilor noastre. Pentru popoare, ca i pentru individue, suferin-
tele nu sint totdeauna perdute ; ades ele slut menite de a le. intAri ener-
gia; de a le siori rivna, de a le forma caracterul. Prin urmare, prin bg.rbl-
Vica noastr in.nenprocire, sl ne arAtAm vrednici de fericirea si de libertatea,
ce TatAl Col de Sus de la Intemeierea lumii au pregAtit tuturor popoarelor,
si care prin urmare, curind sau tirziu; trebuie sil. vie Si romAnilor. SA gin- Marea
dim CA acest. mime strAlucit ce 1-am mostenit de la stApinitorii lumei nc iudatorire
impune mari. datorii, i prin armare, ori cum s ne fie cartea norocului, i fAgAcluiall
sg, trlim si s, murim romAni, aducindu-ne aminte de marea indatorire j ce ne-au Mat
frtimoa.sa fAgAduintA, ce de pe patul sau de moarte ne-au lgsat tern stefan
cel Mare : Dacit dusmanul vostru v-ar prescrie condifii rusinifloare, atunci cel Mare
mai bine murifi prin sabia lui decit set fiti privitorii fmpilrii si
clrii voastre Durnnezeut parinfilor vostri Wei se va indura de lacrimile
-slugelor sale si va scula &wire voi pre cineva, carele va aceza iara si pre urmasii
mostri In libertatea si puterea de mai inainte 1"
Dorintile Parlidei Nationale in Moldova [CemAuti, Tip. Rudolf Eckhardt], avgust 1848, 104 p.,
reeditatA In Anu11848, IV, p.89-137. Pentru alte editAri integrale sau fragmentare, cf. Al. Zub,
op. cit., p. 38, nr. 243.
Toate notele apartin lui M. KogAlniceanu [C. B.]
-1. Tara Moldovii ce Nistnr1 sa-i fie hotarul i Bugeagul; i cu toate cetAtile to.t a Moldovii
.51 fie. Bir tara sii nu dee. Titlul Domniei sA fie: Seninatul Domn al tArii Moldovii, Samo-
6811r
www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMJNI
derjej, adeni singur stapinitor, o Colegator, adeca prietin, (aril Moscbicesti. Extract din trac-
tatul de pace din 13 April 1711. Vezi Cronica lui loan Neculce, p. 341, si Fragsnents tires aes
chroniques Mohlaves et VOlaqUeS, P. 46.
De a invoi suveranilor imbelor principate a Moldovii si a Valahiei de a avea fiettecare
pentru sine linga Inalta Poarta agenli (chargs 'd'affaires) crestini de /egea greceasca, carii le
vor cauta trebile, i acetti agenli se vor ingriji de interesele ziselor principate, i vor fi tratali
co priinia de catra Inalta Poarta, care ii va privi nutj, Cu toata a lor importanlie, ca
oameni bucurinclu-se de dritul ghintelor, i prin urmare fcrili de 011iCE asuprire. Art. XVI.9
din tractatul de Kainargi. Este o reproduclie a art. 7 din tractatul Moldovii din 1512; cad molcio-
venii au avut pum-urca capichihaele sau agenli la Constantinopol.
lenita Puarta se primeste inca ca dupa impregiurraile in care Se vor afla imbele mai sua
rise prim/pate, Minittrii Curlii imperiale a Rosici sA poata vorbi in favorul lor ; si balta Poarta
se ffigadueste de a loa in privire aceste represtutalii, potrivit consideralici prietinesti ti luarilor
aminte cc puterile au uncle pcntru altelc. N. 10 a aceluias art. ti tractat. Acest punt prin
convenlia explicativa a tractatului de Kainargi, inehiata in 10 Mart 17i9, margineste annme
dritul Rusiei de a mijloci pcntru principate Curtea imperia IA a Rosiei, din partea sa, fagadnieste
de a nu intrebuinta dritul de mijloeire, ce este pastrat Ministrului sail in tractatul de pace, in
favorul imbelor Principate, decit fluvial pcntru pastrarea nejienita a condiliilor specificate in
acest articcl". Adcca libertatea religiei, Mu:lamella catra proprietari a mosiilor din raelele
Hotinu i tender, respectarea elerului, regularea birului, pLzirea vechelcr hatitcrife, ta firitt 1
romanilor de a avea agcnli la Constantinopcl.
M. S. Imparatul tutulor Rosiilor lasa i intoarce Inaltii Porli parka Moldovii din a drcapta
Prutului. Si Inalta Poarta ,rn lace ca birul viitor a Moldovii sit fie proporlionat co intinderea
de fall a (aril. Tractatul. de Bucuresti, art. 5.
Vezi anaforaoa Obttettii Adunar a Moldavici din 1817, pentru feint proprietaiii in tara
in vechirue. i Magazinul Daciei", t. 2. p. 229.
Cronica lui loan Neculee, p. 348.
Engel, Geschithle der alcalau, p. 300, si cererilc Feld-Maretalului Miunih, in Ncculce, P-
450 etc.
Patine), 'stories Daciei, t. 2, p. 360 ti t. 3, p. 376.
O. Tableau de la Valachie et de la Moldatie par Wilkinson, traduit par M. de la Roquette,
p.355. Depesa contelui tic Nesselrode din 19 iulic samara a vioi sa departeze mijlocirea a orLe
puteri Europcane in chestia principatelor romanesti. Lasind a vorbi ca tuscinci Mamie putcri
care au garantisat integritatea Imperiei Oturnane prin insusi tractatul de Londra, an dray1 i dato-
rica de a apara Moldova i Valahia, ca Staturi a Inaltii Porli ; dar apoi si trecutul ne dovedeste
ca Franlia, Anglia, si mai ales Austria au intervenit ades in favorul rominilor linea Curtea suze-
rana. Imparatul Austriei al:matte Moldova si Valahia ca principaturi autonome, caci ea mare
princip a Transilvanici are tractaturi ihchiate deadreptul co Domnii acestor jeri si antuuc din
1638 si 1685. Annie tractaturi sint si astazi in putere, fiind intarite prin fennanul Poi-0i din
1786, si pacca de la Sistova din 4 avgust 1791. In puterea tractatelor din 1,638 si 1685, negu-
jitorii i mai ales pastorii transilvancni au deosabite folosuri in principate; tot in puterea accstora
Austria este indrituita de a avea starostii pm-in deosebitcle scaunc a linuttrnilor s.s. (Engel,
Geschichtc der Wallachei. 2. Theil, p. 53). La 1788 Moldova au ccrut formal apararea Austriei.
La 1821, principatele s-au desertat de armiile otomano dupa cererea Angliei.. Asemine ti snai
la toate tractatele dintre Rosia si Poarta Otomana, precum si la hotarirea interesclor principatelor
Austria si Anglia, mai ales, au facut parte importanta. Prin urmare, ecsistinta politic a Valahiei
si a Moldaviei este cunoseuta si de alto puteri, ear nu numai de Rosia.
Acest trist tablou nu porte fi invinoval it de exageralie, din potriva el este slabit din a ltul
mult mai grozav, si care este (dent de un partizan entuziast a Rosiei in serierea : La principaut
de Valachie sons le hosp. odor Bibesco par B. A. 4.**, ancien agent diplomatique dans le Levant (7)
Bruxelles, 1847, p. 14 et 15.
Aceste inchizatluiri sint SCORSC din cuvint in euvint din art. 5 a tractatului de Andria-
nopol, 1i aelul sepa rat adaogit catrit el in privirea prineipatelor.
www.dacoromanica.ro
REVOLUTI A
Generalul Kiselef, , in edilia Reglementalui Valahiei din 1832, nti indrAsni a cuprinde aix.4
fel de adaos, cum 11 numeste vestita anafora a Obstestii AdunAri a TArii RomAnesti din 21 julio
1837. (Vezi, in ,,Foaia pentru minte etc.", anul 1898, nr. 29). Acest adaoss-au impus AdunArii deabia
la 1837 prin un forman a Sultanului, dupA cercrea Ministrului rusesc. Vezi mai sus citata scriere:
La Valschie sous le prince Ribesco p. 45. Autorul accstii brosuri care supt numele de B. A. *** as-
ctinde pre tutu! din coi te au 45cut parte mare la redactia Reglementului, singur mArturiseste chi-
pul cum aceasttt Constitulie se comptinea fiber de cei mai de Jrunte hicuitori a Terii: Ccinfdleria
diplcanaticd generatului Kisetef, alc 'el p. 30, prefdcea articol dupd articol lucrdrile Ccmtitetelor.
In Moldova, Reglementul in editia rozniineaseA, pinA acumincl din porunca Rosiei nu are tipArite
capul I despre alegerea Domnului si cap. VII pentru organtzatia mihliei. Edilia francezA a Regle-
mentului inceputik a se publica in Iasi s-au oprit de cAtrA general-consulul Daskof. TipArirea
au Jost sti i se urtneze in Lipsca ; si acolo iarAsi s-au oprit dupA cererile Ministrului rusesc de
la Dresda ; si de abia au putut a se isprAvi la New-York. Asa acest Reglement care astAzi ni
se impune cu sila baionetelor, singur Rosia i-au refuzat cea frith condilie a valabilitAiii a ork e
legi, adecA publicitatea.
Vezi manifesturile imparatilor i generalilor rusesti adresate romAnilor la deschiderez
a fie!teciu-uia rAsboi in contra Turciei.
885
www.dacoromanica.ro
LISTA ILUSTRATIILOR
Vorsatz(1): Harta politica a Europei [in 1848] -Polnische Charte von Europa, Wien, bei
_Franz Werner. Litografie. (B.A.R., Msse).
Taran valah - Wallachian Peasant. Litografie 4131 un desen de Georgc Hering, din
zalbumul sail Sketches on the Danube in Hungary and Transylvania, London, Thomas McLean
.and Air. G. Hering, 1838. (B.A.R.; Cabinetul de stampe).
AIihai Viteazut. Gravura in al-anal de Aegidius Sadeler, executata la Praga, 1601. (A.R.,
-Cabinetul de stampe).
Inochentie Micu. Reproducere din colectia Oameni celebri ai twamului nostrzt, Buouresti,
.Cartea Romaneasca, 1938. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
-1. Pagina din protocblul de Scripte al lui Inochentie Micu. Reproduccre dupa D. Prodaia, Supp/ex
.Libellus Valacharunz, Bucuresti, 1967.
:5, 6, 7. Horea, Closca, Crian. Tablouri in ulei de Johann Martin Stock, consilier artistic al
Imronului Samuel Bruckenthal. Reproducere dupa O. Beu, Rascoala lui Horia in 'arta epocei,
Bucuresti, 1935, pl. 12, 34, 47.
.8. Martiriul lui Horea si Closca, 1785. Gravura in aroma. de Johann Martin Will din Augsburg.
in colectia Portrtssammlung, Viena. Reproducere dupa O. Beu, op. cit., pl. 87.
Samuil Alicu, Gh. Sincai, Elementa Linguae Daco-Romanae sive Valachicae, Viena, 1780.
Pagina de titlu.
Samuil Alicu, Istoria, lucrurile si intimpidrile ramanilor pre scurt, Buda, 1806. Foaia de
-titlu.
P. Alaior, Istaria pentru inceputul romanilor in Dachia, Buda, 1812. Pagina de titlu.
D. Fotino, Istoria vechii Dacii, acum Transilvania, Valahia si Moldavia. Editie in limba
.greaca. Viena, 1818, tom. I, pagina de titlu.
Poetii Vacaresti. Litografie, dupa Anton Chladek, de G. Wonneberg. (B.A.R., Cabinetul
41e stamp:).
(D. Tichindcal), Ardtare despre starca acestor noao introduse scolasticesti instituturi ale natiei
.romnesti, sirbesti ci grecesti, Buda, 1813. Foaia de titlu.
15, 16. Biblioteca romaneasca" ... India oar tiparita pentru natia romaneasca, prin
.Zaharie Carcalechi, 1821. (Cu dedicatia catre Gheorghe Opran).
Gheorghe Lazar. Litografie anonima. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Pctrache Poenaru. Litografie, dupa un desen de C. Lecca, executata in atel. litografic
Jos. Stout's. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Tudor Vladimirescu. Litografie de Fidelius Walch (1830- 1915). Editor Maior D. Pa-
-pazoglu. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Emblema sigilara pentru inri 1821". Desen dup1 originalul matricei. Reproducere dupa
Nestor Vornicescu, Mitropolitul Oltelaiei, Descatusarea 1821, Craiova, 1981.
Tirg in Transilvania., 1819. Litografie in culori executata. la Viena de Joseph Lanzedelly
(1774- 1832), dupa Franz Neuhauser (1763- 1836) din Sibiu. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
lin bilci din Tara Rumana" - Ein Jahrmarkt in der Wallachei (dupa 1840). Litografie In
.culori. Editor Carl Lanzedelly (1806- 1865), Viena. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Vedere a portului Braila. Litografie dupa desen de Ludwig Erminy. Din albumul lui Adolph
Runike, Zwei hundert vier und sechzig Donau-Ansichten nach dem Laufe des Danaustron2es van
seinent Ursprung bis zzt seinem Ausflusse in das Schwarze Meer... Wien, 1826. (B.A.R., Cabinetul
stampe).
686
www.dacoromanica.ro
21..Vedere a portului Galati. Litografie dupl desen de Ludwig Erminy. Din .albumul lui A.
Kunike, op. cit.
Trecerea Buzgului, de A. Raffet. Litog,rafie in culori din albumul Voyage dans la Russie
mridionale et la Crime par la Hongrie, la Valachic et la Moldavie excut en 1837 sous la
direction de M. Anatole de Demidoff. Dessin d'aprs nature et lithographi par R af f e t.
1. Paris, Gihaut Frres, 1848, pl. 19. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Bucuresti. Hanul lui Manuc. Gravura in lemn dupa A.D. Lancelot, De Paris es Bucharest,
1860. Texte et dessins indits, in Le Tour du Monde", 1868.
Fama Lipschii pentru Datia", Leipzig, 1827, nr. 7.
qalendariu romanesc", 1829, lucrat de Stefanu P. .Niagoe, Buda.
Albina romaneasca". Gazetg politico-literala. Iasi, nr. 38 din 28 noemvrie 1829.
30, Curierul rumanesc", Bucuresti, nr. 39 din august 1829.
Biblioteca roma'neasca" , ...pentru. neamul romanesc, 1834. Partea I.
P. Maior, Istoria pentru inceputul romknilor in Dachia. Editia din 1834, tiparita cu .cheltu-
iala moldoveanului Iordache Mglinescu.
D. Bojincg, Vestitele fapte ci perirea lui Mihai Viteazul, in Biblioteca romaneascl", 1834.
Omorirea lui Mihai. Litografie dupa tabloul in ulei de C. Lecca ; tablou anuntat in Bi-
blioteca romneasca" din 1834. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Colonelul loan Campineanu.
Eftimie Murgu.
Ah, d'am putea-ne dobindi...". Versuri de Iancu Vgcarescu caligrafiate de bnteanut
Stefan Niagoi in manualul sau de Ronzdneasca" teoretico-practica formoscriere, Bucuresti, 1837,
rnai 25. Facsimil.
Romania". Exemplar de proba al primei gazete cotidiene romanesti. Redactori Florian
Aaron si G. Hill, 1837.
George Baritiu. Fotografie. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
40, 41. Lui G. Baritz, fratzii moldoveni recunoscatori". Emblema si legenda inelului de aur
trimis de moldoveni Redactorului de la Brasov, octombrie 1843. (Reproducere in pozitiv ;.
reconstituire). (B.A.R., "Msse).
I. Eliade Radulescu. Gravura in aqua forte de Th. Aman (semnat jos stinga). (B.A.R..
Cabinetul de stampe).
Curier de ambe sexele", redactor I. Eliade. Nr. 11, 1836, cuprin.zInd cuvintarea lui G.
Baritin, Despre datoriile pcirinfilor ,si a inviildtorilor asupra cregerii tinerimii.
Mihail Kogalniceanu. Litografie executata In atelierul lui E. Sieger, Viena. (B. A. R..
Foaie pentru minte, inimg i literatura", Brasov, Redactor G. Baritiu. .Nr. 11 din 13
martie 1844 cupxinzind Cuvintul pentru deschiderea cursului de Istorie nationalei in Academia
Rostit In 24 nov. 1843 de M. Kogalniceanu.
Michel Bouquet, Album valque, Paris, 1843. Pagina de titlu. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Dr. Joh. Ferd. Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, Leipzig, 1848.
Album Moldo-Valaque ou Guide politique et pittoresque tracers les Principauts du Danube,
Paris, Aux Bureaux de l'Illustration, 1848.
bacia litterarg" subt redactia lui M. Kogalniceanu, Iasi, 1840:
Magazinu istoricu pentrn Dacia" suptu redactia lui A. Treb. Laurianu Balcescu.
Bucuresti, Tom. IV, 1847.
687
www.dacoromanica.ro
.51. J.A. Valliant, La Romanie. Histoire, langue, littrature, orographie, statistique des peuples
de la langue d'or, Ardialiens. Valaques, et Moldaves rsums sous le nom de Romans, Paris, 1844.
0 strada In Bucuresti. Gravurd in lem'n dupa Ch. Donssault. Din Album Moldo-
V alaque, 1848, Paris.
Bucuresti in 1838. Vedere generala. Litografie de Peter J.N. Geiger (1805- 1880), Viena.
Din albumul A. Ziegler, Vaterliindischen irnmortellen, 1838- 1840. (B.A.R., Cabinetul de
stampe).
54_ Iasi. Vedere generala de pe Copou. Litografie dupl J. Rey, 1845. (B.A.R., Cabinctul de stampe).
Strada mare din lasi. Litografie dupa J. Rey, 1845. (B.A.R., Cabinetut de stampe).
Timisoara. Piata. Gravura in lemn dupa un desen de D.A. Lance!ot, op. cit. (B.A.R., Cabine-
till de stampe).
Baia de Amnia. Gravura in lemn dust:4 D.A. Lancelot, op. cit. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Gazeta de Transilvania", nr. 39 din 13/25 mai 1848.
.59. Adunarea nationala romana de la Blaj. Acuarela de I. Petcii.
60. Vasile Alecsandri. Litografie executata in atel. lui E. Sieger, Viena. (B.A.R., Cabinctul de
stampe).
.61. Andrei Muresanu. Reproducere din colectia Oameni celebri. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
62. Simeon Barnutiu. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
Cobtache Negri. Gravur in lemn de Edmond Morin, dupa o fotografie de I. Heck, Iasi.
Din Le Monde Mustn't", Paris, 1859, nr. 100.
Alecu Russo. Reproducere din A. Russo, Scrieri, Editia P.V. Hanes, Bucuresti, 1908.
Costache Ncgruzzi. Litografie executata in atel. lui E. Sieger, Viena. (B.A.R., Cabinetul de
sfampe).
Nicolac Balcescu.
Timotei Cipariu. Reproducerc din colectia Oameni celebri. (B.A.R., Cabinetul de stampe).
A. Treb. Laurian. Litografie de Josephine Bieltz, executata in atelierul lui M. B. Baer.
(B. A.R., Cabinetul de stampe).
6. Al. Papiu Ilarian. Gravura in lemn. Reproducere din Revista noua", I, 1888, p. 10.
St. Ludwig Roth.
.ron Pumnul. Litografie de Th. Mayerhofer. Din Revista noua", II, 1889, p. 283.
IZominia rupindu-si lanturile. Litografie executata de Leray dupa tabloul lui C.D. Rosenthal.
Constitutia". Acuarela de Costache Petrescu. (B.A.R., Cabinctul de stampe).
Actul de abdicare al domnitorului Gh. Bibescu, 13 iunie 1848. Apostila priimita la 13
iunie" (dreapta sus) este autograf N. Balcescu. Facsimil dupa. Anul 1848 in Principatele romiine,
I, Bucuresci, 1902, p. 556.
Litografie anonima de epoca satirizind domnia lui Mihail Sturdza al Moldovei. (B.A.R.,
Cabinetul de stampc).
(M. Kogalniceanu), Dorintile Partidei Nationale in Moldova. August 1843. Foaia de titlu.
Varscit(2) : Tarile de la Dunarea de Jos din dincoacea fluviului -Die unteren Donaullinder
diesseits des Stromes. Gravur in lemn. Reproducere dupa. Illustrierte Zeitung". Leipzig,
4 august 1849, nr. 318.
,688
www.dacoromanica.ro
Die untern ',
D ONAU NDE R luesth litirt;r '41
diesseits des Stromes. --0

Bait
-
Deb :A:rzat
SafFi".
I
:
s bad,
r fr
':rehe
mammy,/
Coat a he.r 4 .11 "relai
6.;
trg
,rarhrly orrnbt
in era xieltyee
o r s
h ad
ghbra k 1,7174
VrtMg.
NV671,
, ka*- t nhak
, :milds.7.----\1 rntai,tt.
, ,r, ji."*.rehan
Ha rea b. a
Pt
.aren fr /nr
. ..... la Nimpe
Cf7.7i
liMet
ertrets
17..Te'
A
tya
, / A- 1,1:40b2a.
tTY;;;;;
rt
' r.teh rear,
ofna
VI; tfi.
Ar'rq.-443e.,
.elree "Zka
It ustsch tlr
Rahava
ikopois. Si gtovr
1.ti
R
(
Schulz:Li
43 4t,
11=th root f h..wenibier 1 Ad la tat", fy.
pert., 4. , :5 err/ devb#*rerd .
www.dacoromanica.ro

1848 La Români - o Istorie În Date Și Mărturii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1848 La Români - o Istorie În Date Și Mărturii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-

CaL,421' lev. s. ;4*(1*

e,I.- a' 4, 4 tit

Redactori: Maria Elena Simionescu, Corina Buse

Bucurefli, nutrilie 1982 C.B.

CUVINT INAINTE VII

Obiective programatice. Ultimata tlranilor Conditiile

Dreptul poporului la r5scoa15. J.P.Brissat, A doua serf.-

1791 4. Natiunea romini. din Transilvania cere restituirea str5,-

18 10 5. Tara la care ni se cuvine a privi Din scrisoarea lui Moise

18 19 7. Ajung5. lacr5.raile patriei, ajung5. jugul robiei..." Gh

1823 1824 12. Agitatii revolutionre 1ntre grAnicerii bgngteni I. Adresg

1826 1832 TEMEIURI I TREBUINTE SPRE ,OBSTEASCA FERICIRE" 77

1834 1835 20. Unirea i neatirnarea Principatelor Bois-le-Corate, Temen

1837 22. Mihai Viteazul sau. ce poate s fact o natie unita" F

1838 PROGRES... REACTIUNE... 102

Din viata Bucurestilor... Grigore Gradisteanu, de la

1837 1841 IIISCAREA PENTRU UN STAT NATIONAL UNITAR

I. MOMENTUL CA.MPINEANU 110

II. PROGRAM CULTURAL TEL POLITIC 149

31. Unirea, f5x5. care bine nu vorn mai vedea" Costache

33. Pentra cele trii mari provincii a vechei Dacii"M. Kogal-

III. MISCAREA DIN 1840 159

39. Sentinta de condamnare data de Divanurile impreunate".

40. Nevoia de reforme sociale si economice Mitic5. Filipescu,

1842 IMPOTRIVA DEZNATIONALIZARII 184

Interesul vostru este si al nostru" Iordache

Aceasta se face romanilor in al 19-lea veac " Dimitrie

Limbo, e limba valala " St. Ludwig Roth,

Ce cerlegile maghiare? Szchenyi Istvn, Din discursul

1843 48. Trebuinta istoriei patriei... pentru ocrotirea driturilor

1843-1844 SOCIALE, ECONOMICE, NATIONALE . 225

loan Eliade Radulescu, Mciacul ci florile. Poezie-pamflet 232

Pedecile care se arati In drumul negustoriei" Transil-

Pentru vremi mai bune i eftine impotriva cancelarului

1844 1845 EFTIMIE MURGU I BANATUL 250

Acuma vrem i noi a fi in tara noastra" Invatatorul

1845 1846 LA MINJINA 269.

1846 MISCARILE DIN MOLDOVA 2-2

Represiuni... ; AL I. Cuza, de la Galati, catre Iordache

1845 1846 FORME CULTURALE TELL-RI 'REVOLUTIONARE . . . 281

Pentru Inflorirea Mtelectuall moralil. a natiei Inte-

,,A. contribui de la unti phi& la 1 000 galbeni pe an" I

1846 1847 PROBLEMA REGLEMENTARII RELATIILOR DINTRE TARA-

Privire general G. Baritiu, Urbariele in Transilvania 297

Dacl milioanele nemaghiare vor alcItui majoritatea

Veacul urbarelor au trecut..." Un estract din scrisoarea

tntr-o epohl unde se trateaz& despee indatorirne s&te-

Cazul Murgu" preocup& autoritAtile habsburgice...

NOASTRA UNITATEA NATIONALA." 315

/847 1848 PRELUDIT 326

Pregitiri... ron Ghica, Note scrise sub dictarea lui

MARTIE MAI IN MOLDOVA

MARTIE APRILIE IN TRANSILVANIA.

APRILIE MAI : DI.NCOAC.E SI DINCOLO DE CA.RPATI 410

Puncte de vedere si interese ale puterilor straine Austria

APRILIE MAI : BLA JUL iNTIIA SI A DOUA ADUNARE 434

DIN ZILELE ADUNARII NATIONALE 493

D UPA BLAJ 506

MAI IUNIE IN BANAT g PARTILE UNGURENE (PARTIUM) 509

JUME IN TARA ROMANEASCX

in Bucuresti sunt toate gata... incepem" I. Eliade,

POPORUL 15r PROCLAMA. DRF.PTUL SAU SUVERAN 533

CaL,421' lev. s. ;4(1