Materialele conductoare sunt cele care se caracterizeazd prin valori ale conducyiei electrice mai mari de 10’,..10°s/n gi care, conform teoriei benzilor de enengie, prosinté benzi de veleny& co au doar jumitate din nivelurile energetice ooupate cu Glectroni, cum este cazul metalelor monovalente, sau supra~ puneri ale benzilor de valenti 9i de conductie, cum este cazul metalelor bivalente. Procesul de conductie este legat de existenja unei migciri @ivijate a purt&torilor de sarcin& (electroni sau ioni) din ma- a corpului. Conductivitatea de tip electronic cu valori mult madi mari decit cea ionicd, este caracteristic& indeosebi mete- lelor im stare solid’ sau lichidd precum si grafitului, ce con- stituie principalele materiale conductoare utilizate in elec- trotehnicd, 9.1. ERECTE SPECIFICE MATERIALELOR CONDUCTOARE Teoriile conductiei electrice au aritat ci metalele au cea mai mare conductibilitate la temperaturi joase gi in stare c&t mai pura. S-a constatat ci rezistentja electric’ a metalelor nu este nuld, datorit& urm&torilor factori: vibratiile retelei de- fecte sau impuritdtile din rejeana cristalini, interactiunile reciproce ale electronilor. La conductoarele pure vibratiile rejelei constituie factorul deterainant, explicdndu-se astfel de ce rezistenja acestora scade spre zero, atunci cand tempera~ tura tinde citre O°K. Cfnd temperatura scade, amplitudinea vi- brajiilor scade, micgordndu-se in acelag timp gi numdrul cioc- nirilor neelastice ale electronilor cu vibratiile retelei cris- taline. Datorita faptului ci exist& o dependent& intre durata de velaxare 9i tempereturi, rezistivitatea materialelor conductoa- re este gi ea functie do temperaturé. astfel pentru intervale mici de temperatura’ se poate scrie: Pe = Po (trop AS) (9.1)Sai unde: fe gh Po = rezistivitatea la temperatura 0 respectiv ° Xp = coeficientul de variajie a rezistivitayii cu tempe- ratura. Po 1ingh conductivitate gi resistivitete mai onintim $i alte caracteristici ale naterialelor conductoaret efectele ter moclectrice, galvanice, termomagnetice gi cele termorezistive precum gi cole electrochimice. Quel. Hfeetul Seebek Gonsta in producerea unei forte tsermoelectrice intrun sistem de conductoare metalice diferite, aflate la vemperaturi aiferite, Considerand un circuit (fig.9.1) format din douk me= gale 4iferite M gi N, cu punctele de contact la temperaturile 1, # Thy co ummare @ efectului Seebek, apare o tensiune electro~ motoare Oy, & eArei valoare se determin’ cu relatia * : Uy = [ eSmy AT (9.2) under Cy ~ coeficient de proportionalitate, care depinde de natura celor doud materiale. Aplicatia cea mai important’ a acestui efecto constituie termocuplul, utilizat ca treductor de temperaturk. 9.1.2. Bfectul Peltier Bfectul Peltier Const& Gz) aerenjarea eau absorbyia unei cantitiyi de obldu- ri la trecerea unui curent electric prin suprafaja de contact aoud conductoare formate din metale diferite M gi N (£ig+9+2)- AceastS cdldurd se numegte c&lduri Pelticr oi este propor- fionald cu mirimea sarcinil electrice ce trece prin contact? dQyay= Tan 9:7 Tan “Tat =~ Th Tet (963) andes Ty, 81 ‘Tyy poartd numele de coeficient Peltier + (Tay =m a) Fig.9.1- 174 - 9.1.3. Efectul Thompson Const& in degajarea sau absorb¥ia unei centititi de c&ldu- ra la trecerea unui curent electric printrun conductor omogen in care exist& un gradient de temperaturi. C&ldura Thompson &® este propor}ionald cu intensitatea curentului si cu gradien- tul de temperatura grad T : Qp =~ gr T+ grad (904) WHdO! dy = coeficient de proportionalitate Bfectul Thompson este pozitiv, dack se degajé c&lduré ead curentul trece prin conductor prin zone cu T,> % gi este nogatiiv deck se abaoarbe céldurd cénd trece prin zone cu 1,>. Qelelle Bfootul Hala Const& in aperitia unei tensiuni electrice By perpendicu= dari pe directia unui curent de intensitate I, care stribate un conductor de sectiune bxd gi care este situat intr-un camp mag- etic de inductie B (fig.9.3). Expresia acestei tensiuni este: Ey =Ry-B-1- 4 (95) under Ry - constanta Hall 4 - grosines materialulud In functie de semnul constantei R,, deosebim : efectul Hall normal, cand Ry> 0 (Au, Ag, Cu) 94 efectul Hell enormal, cand Ry <0 (Cd, Be, Ir). In aceleasi condifii, odat& ou tensiunea Hall poate si a- paré 1 o diferent& de temperaturi A? intre aceleagi fete, fenomen cunoscut sub numele de efect Ettingshansen (fig.9.4): AT=p-I-H: (9.6) unde: p - coeficient Ettingshausenars 9.1.5. Bfecte termomagnetice Dac& in locul curentului electric, conductorul este par- curs de un curent caloric Q, poate apare o diferen}’ de poten- ial electric (fig.9.5), fenomen cunosout sub numele de gfect Dac& apare o diferent& de temperatura transversali (figu- ve 9.6), fenomenul este cunoscut sub numele de efeot Righi = 9.1.6. Bfectul magnetorezistiv Const& in modificarea rezistenjei unui conductor str&batut de un curent electric, in prezenya unui camp magnetic, conform relajiei : 2 Af = eer (9.7) unde : fp - rezistivitatea electrick a conductorului ce $i @ - constante de material. 9.2. INFIUENTA DIVERSILOR FACTORI ASUPRA PROPRIETATILOR BRSILOR FACTORT ASUPRA PROFRE * MATERIALBLOR _CONDUCTOARE 9.2.1. Influenta temperaturii Materialele conductoare, la temperaturi joase, devin su- praconductoare, adicd rejeaua cristaliné a acestora este per fect transparent’ pentru fascicolul de electroni. Dac’ tempera tura cregte agitajia termic& a particulelor prevelei cristaline devine important’, influent&nd migcarea electronilor prin im praigtierea acestora in rejera cristalind, gi, deci, o reduce- re a conductivitajii (7) materialului.- 17% - Datorit’ proportionalitayii dintre agitatjia termicé 91 tomperatura, dintre imprigtierea electronilor si agitayie ter mic&, precum gi dintre resistivitates corpului gi gradul de im prdgtiere, se poate trage conclusia o& rezistivitates electrick cf) ‘a unui conductor este proportionala ou temperatura acestu- dat OT) =p (1) [4 +p (4) (T-Te]] (9.8) unde +, - temperatura de referinté (de obicel 293°K)

sregterea rezistivité- ii electrice san 4 curacterivsicilor mecunice, Bxist& trei tie- 177 - puri de produse ce pot rezulta in urma operatiei de aliere: = Solutiile solide, care se objin cand metelul de impurite- te este solubil in cel de bezi in orice proporpie (dack metale- le componente au acelag sistem de cristalizere 9i dimensiuni e~ tomice apropiate, substituindu=se unele pe altele - fig. 9.8) sau limitat (dack dimensiunile atomice ale impuritatilor sunt mult mad mici decit cele ale metelului de bezk, p&trunzind in interstigiile acestora - fig. 9.9)« Rezistivitatea solujiilor solide variaz’ 3 procentul de iipurificare, avand un maxim cfnd cele dowd elemente se afli in aceeagi proportie. (fig.9.10). 8 @000d40 080000 000000 @00e@00 ; 080000 0@0000 Fig.9.8 ooo ooo 0090 one oo 0 o, ° . oo00000 ooo0000 mea acy Tea 7 CONCENTRATE Fig.9.9 07%,8 S078 woe Fig.9.10 ~ Compugit intezmetalici, s¢ obfin atuncd cénd materiale- le de aliere a proportii foarte bine stabilite, rezultén? ne- teriale cu ceracteristici mecanice superioare (duritate mare, plasticitate redus&, punct de topize mar?).- 178 - - Amestecurile eutectice (mecanice, se objin din metale insolubile unul in altul, prezenténd o structur& eutecticd: cristalele mari ale unuia din compugi sunt inecate intr-un a- mestec format din cristale mici ale mabilor compusi. Ve2ede if a_stirii de agregare In general, prin topirea unui matal, reziativitatea creste. Aceasta se datoreaz’ feptului c& migcarea electronilor liberi este putemic framaté din cauza distrugerii reyelei cristaline. De aceea diagSHalele de variatie a rezistivita}ii cu temperatu- p Bq AL. Ay * eT TS Fig.9.11 oo we ra prezintaé un salt bruse in dreptul punctului de topire (figu- ra 9.11). 9.2.4 Influente solicitinilon mecepice Solicitérile mecanice care provosc’ deformiri ale reyelei cristaline modific& i conductivitutes metalelor. Astfel, deformirile elastice modifici rezistivitatea elec- tric& dupi cum urmeaz’ : Pape litac) (9.20) unde + ~ rezistivitatea materialului nesolicitat Q = constant& mecanic& de variatie a rezistivitayii t0 = solicitarea mecanicd specific (comprimare gi res- pectiv intindere). 0 alt& solicitare mecanic& intdlnité la conductoare este deformares plastics prin laminare, forjare seu trefilare, care, degi confer’ materialului astfel prelucrat calit&yi mecanice si tehnic-constructive, duce la defectarca revelei cristaline si, deci, la reducerea conductivitétii electrice, 962.5. Influenta tratementelor termice Cregterea temperaturii metalelcr conductoare are drept- 179 - consecinta o rearanjare a atomilor retelei cristaline, deci o recristalizare. In urma tratamentului de recristalizare se mi- reste conductivitatea electric&, dar scade si rezistenta meca- nick. Acest fenomen apare chiar gi nedirijat, in timpul func- fiondirii, de exemplu scurtcirouit din instalatiile electrice recat o incilzire local& a conductoarelor care poate atinge temperatura de recristalizare. 93. COROZIUNEA MBTALELOR CONDUCTOARE Coroziunea este fenomenul de distrugere, partial’ sau tote 1é, in urma unor reactii chimice gi electrochimice care au loc prin interactiunea metalelor conductoare cu mediul inconjurator. Coroziunea se produce intr-un mediu dat, din cauza instabilité- $4i termodinamice a metalului in raport cu forma se oxidativa. Metalele supuse coroziunii eu un nivel energetic ridicat, deoa- rece, pentru objinerea lor din minereuri, s=a cheltuit o canti- tate importanté de energie. Deci procesele de coroziune repre- zint& fenomene naturale care tind si readuck metalele in starea lor inifjiala (oxizi, sulfaji etc.) corespunzitoare unei stéri energetice mai coborate. Poarte m1ti sunt factorii care contribuie la accelerarea fenomenului de coroziune: - cregterea temperaturii : o cregtere cu 10°C duce la o accelerare a reactiilor chimice de coroziune de 2...3 ori; - cregterea umidititii : gribegte in general procese- le de coroziune, mai ales cfind apare fenomenul de condens pe suprafetele rugoase sau acoperite cu substante higroscopice po- luante ; - cresterea concentratiei de substante corozive: mai ales NaCl in mediu marin 5i SO, in cel urben, iar pe platforme- le industriilor chimice mai apar si substente specifice acti- vitaéyii acestora ; > wterea duratei de expunere : de obicei incercé- vile accelerate se fac prin expunerea metalului in conditii nor- male de coroziune, un timp mai indelungat decdt cel de exploate- re. Totogi, fierul expus permanent in api se corodeazi mai greu dec&t atunci cand este expus alternant cu o atmosferi industria- 1s - prezenta tensiunii sau curentului : amplific& feno- menul de coroziune ;es - solicitinile nfconice : modifick structure crista- lind volumetric& sau superficialé, deci vor favorize mecenismul de coroziune 5 ~ varkatiile periodice de tomperaturs « Practic, foarte pujine metale (Au, Pt, Ag) sunt perfect rosistente 1a coroziune, inst utilizares lor este lamiteaté din causa protului foarte ridicat. De aceea, pentru materialele conductoare, se iau misuri de protectie anticoroziva care, de fapt, se impart fn dowd mari grupe: reducerea agresivitéyii me- @iulud Inconjuritor gi mirirea registenyei 1a coroziune a mate- Pialului. In ceea ce priveste prima grup de misuri, aceasta consté in folosirea upro inhibitori fiziei sav chimici. In ceva ce priveste cresterea rewistenyel le coroziune @ metalelor conductoare, aceasta se realiseané prin diverse teh-~ nici de acoperire a materialelor de basi. 9.3.1. Fizica fen ymenului_ de Prin actiunea combinst& a diversilor agent externi, cum ar fi: aervl, umezeala, diverse substantye chimice, se modifica suprafata gi aspectul metelului conductor, iar cfnd aceast& ac— {dune este putemicé, metalul este corodat intens gi devine impropriu utilizdrii. Coroziunea metalelor conductoare este de doud tipuri: chi- mick gi electrochimic&. Goroziunea chimicé se produce din cauza afinitayii dintre netal gi unele gaze uscate, cum ar fi: O25 802s Hy 00, Ca¥ SH, sau lichjde réu conductoare de electricitate (alcool, ben- zind, benzol). Aceste substanye provoact nodificéri ale metalu- lui, manifestate prin t pierderi de metal prin dizolvares pix $ilor componente, mérirea sal reducers masei totale a materis~ luluj, formarea in porii materialului a unor séruri cristalize~ te se determin’ dezagregares materialului. coroziunea chimic& depinde de urmitorii factori + natura naterialului, natura mediului coroziv, durata de contact mate- rial-nediu. Factorul cel mai agresiv este oxigenul care produce 0 reactie de oxidare t nMe + m0 => Men Om (9.21)- 181 - Oxigenul absorbit din ser de metale (M ) se scindeaz& in molecule de 0, care, prin ciocniri cu stomii de metal, formeazd priaul strat molecular de oxid. Se definegte un coeficient de volum al peliculei de oxid : kenge. (9-2) Ta functie de valorile lui K se disting urmitoarele cazuri: - K<1, pelicula de oxid este poroasi si neprotectoa- re, fapt ce determini corodarea continua a metalului, deci cres- verea peliculei de oxid in timp ; -~ 11,5 , pelicula este compact’, dar cu puternice tensiuni interne, ceea ce conduce la exfolierea acesteia. Dependenja de temperatu- TA a coroziunii chimice este accentuat& la temperaturi mari, fiind mai intensé le metalele nealiate (fig.9.12). Coroziunea electrochimi- c& se caracterizeez’ prin - aparitia unei reactii elec- TTR] wrockimice, care implic’ un trensfer de ioni gi electroni la interfata conductor - con- ductor, sub influenta unei diferente de potential electric. Procesul de coroziune electrochimick se constituie din do- ud feluri de reactii ce au loc pe suprafaja metalului : = 0 reactie de oxidare a metalului :Me—- Me +né; - 0 reactie de reducere, prin preluarea electronilor rimagi in faza metalic’, la trecerea ionilor in solutie, de c&- tre un acceptor de electroni existent in aceasta solutie. Esenta procesului de coroziune electrochimicé const& in faptul c& atomii care se afl& in reyeaua cristaliné a metalului, la contactul cu solutia electrolitului, trec in aceasta sub for- mi de ioni, lis4nd in metel o cantitate echivalentd de electroni. Trecerea atomilor 9i dizolvarea lor in electrolitul lichid se determini prin mirimea potentialului electrolitic norms) (electrochimic), care reprozint& tensiunea electrici normalé la limita separirii metalului solid de electrolit, pentre a impie- ica trecerea ionului de metal in colutie. Potenjialele electro— Fig-9.12- 182 - Je chimice $i misoar’ in raport cu cel al hidrogenulud luat ca re- forinté. Astfel, metale cum sunt : Al, Fe, Ni, Cd, Zn, Sn, ay potentialele negative, iar : Cu, Au, Ag, Pt, au potentialele pozitive. Blectrolitul provine din dizolvarea in piciturile de ap%, condensate pe suprafata metalului, a diverselor substenye chimice din atmosfera. rin cufundarea a doud metale diferite, aflate in contact, Qnvr-un electrolit oarecare, se formeaz& o pereche galvanicé (pil& electrict) datorits diferentei de potential electrochimic oe declengeaz’ procesul de dizolvare a metalului ou potentialul mai mic. In functie de conditiile de desfigurare se int&élnesc urmi- toarele tipuri de coroziune electrochimici: in atmosferé, in electroliti, acizi, bazici sau sururi si coroziune de contact (exemplu Fe si Cu). 9.3.2. Protectia anticoroziv’ a suprafeyelor condi Aga cum am vésut mai sus, protectia suprafeyelor metalice se poate face fie prin influenjarea mediului ambiant, fie prin realizarea unui strat protector pe suprafaja metalelor. Stratul protector se objine fie prin diverse tratamente chimice ale su- prafeyei, fie prin acoperirea cu un strat protector, metalic sau nemetalic. Inainte de a trece 1a operatia de acoperire se impune, in- si, o pregitire a suprafejelor cu scopul elimin&rii pe care me-~ cenicd a davurilor, nereguleritétilor, oxizilor i altor impu- rit&}i (sablare, frecare cu perii etc.), sau prin procedee fi- zico-chimice (decapare cu solu}ii acide, alcaline sau degresarea cu solven}i etc.). Prezentém in continuare cdteva procedee de protectie anti- coroziv& a suprafejelor conductoare. @ Acoperirea galvanic’ se face intro baie cu electrolit corespunzitor, la tensiund de cAtiva volfi gi densitiiji de cu- rent intre 0,5 gi 10 A/dm*, Mase metalului necesar acoperirii ge determina cu relajia + m=A-1t [g] (9-13) unde: A = echivalentul electrochimic al substanyei, in g/A.b; I = curentul, in A ¢ - durata electrolizei , inh- 183 - Ca elemente de acoperire galvanic’ se folosesc : Al, Ag, Au, Ca, Co, Or, Ni, Pb, Sn, Zn, W. bd. Acoperirea prin cufundare consté in cufundarea materie~ lului de scoperit intro baie ce con}ine metalul pentru acoperi- ve, topit. ¢. Acoperires prin difuzie se face la temperaturi inalte, in prezenja unor séiruri, cfind elementul protector patrunde prin difuzie in metalul tratat (alitare, cind se foloseste aluminiu seu sherardizare, cnd se foloseste Zn). d. Agopetirile cu_substante nemetalice constay in utiliza- Pea unor materiale anorganice (oxizi, silica}i, lecuri) care confor’ proprietii enticorozive sau de izolare, @. Blacarea const& din imbinarea a doud sau mai multe meta- le, care permite adeziunea intimA a acestora, obtinut& prin le~ minare sau presare la cald sau la rece, sau prin turnarea mete lului topit pe suprafaja rece a metalului de imbinat (Ingersol). Qe. CLASIFICARBA MATERTALELOR CONDUCTOARE 94.1. Materiale de mare conductivitate electrick Materialele conductoare cu functie de conductie a curentu- lui electric, igi bazeaz& functionarea pe reziatenja mick sau neglijabild opus& la trecerea curentului. Pentru ca un material 8 satisfack aceasté cerinti el trebuie si aibi urmitoare’ proprietati: - rezistivitate electrici foarte mic&; - densitatea de curent admisibild si fie cit mai mare; rezistenja mecanic&d ridicat& ; conductivitate termict foarte mare ; elasticitate si duritate ridicat& ; rezisten}& mare la coroziune ; - prelucrare ugoari prin leminare gi trefilare la dimensiuni oft maf mici ; - lipire gi sudare xomodi, Principalele materiale conductoare din aceast&i categorie sunt : Au, Ag, Cu, Al, Cr, Fe $i aliajele lor, Aurul - este ductil si oferd rezistenjé mare la agenti chimici. Este aplicat pe diverse metale prin tehnologia de aco-ae perire galvanic’, aderfnd perfect la toate suprafetele conduc— toare. Bate folosit in special 1a consactele electrice. Are coa mai bunk conductivitate, WLIO Wile) Le. Crurtea at Argintul - Are conductivitate electrictl/a gi este rezis— tent la achiunea agentilor corozivi, stratul de oxizi format fiind bun conducttor de electricitate. Se folosegte mai ales poutiu realizarea contactelor electrice gi in constructia con- densatoarelor. Gromvl - Se foloseste 1a acoperiri galvenice atat pe mate- wiele feroase cit gi pe cele neferouse. In afark de feptul ob ovomsrea oferé o rezistenti mare la coroziune, ea confer& mate~ Pialului gi o duritate mare si revisten}é la uzur& mecenic&. Fierul - Ca material conductor se foloseste mai ales dato~ rit& costului scizut gi rezistenjei meconice mari in comparatie cu toate metalele neferoase. Are rezistivitate electrick rele~ tiv mare (0,1/.2m), reziatent& slab&i la coroziune gi efect pe- liculos pronuntat. De aceea se folosesc de obicei aliaje ale fiervlui, in special cu ln, Ni, Cr. Fierul se utilizeazd in lo-~ cul Cu seu Al la realizarea liniilor de distributie a energiei electrice acolo unde costul acesteia este redus sau in zonele rurale, in telecomunicatii, 1a fabricarea conductoarelor cu s0~ licitéri mecanice mari. Cuprul - gi aliajele acestuia prin : Conductivitatea elec— trick mare, registenta mecanic& bun&, rezistentja la coroziune, naleabilitate, ductibilitate gi sudabilitate foarte bund este cel mai raspandit si solicitat in industria electrotebnick. Cuprul se utilizeazi mai ales sub una din cele trei denu- miri: cupru electrotehnic (CuE), Alem&, Bronz. Cuprul electrotehnic : se ob}ine prin rafinere electroli- tick gi are puritate de 99,9%. Impuritayile ii modificé foar- te mult proprictéitile. Astfel oxigenul reactioneaz’ cu hidroge~ nul din aer dind nagtere la fisuri care poarté numele de bosle bidrogenului . Se folosegte la febricaros conductoarelor de bo~ dinaj, a liniilor de transport gi distribuyie a energici elec- trice, a colectoarelor maginilor electrice, 4 conductoarelor 9i cablurilor de inalt& frecveny&, a pieselor pentru tuburi cu vid, a aliajelor de mare rezistivitate si cele magnetice.- 185 - Alamele : sunt aliaje ale cuprului (Ou) cu zincul (Zn). Se simbolizeaza Anvy, unde num&érul XY reprezint& procentul de Cu. Alamele sunt rezistente la coroziune, se pot lamina gi gtanta ugor, dar cu conductivitate electricé mai redusi decdt Cuz. Brongurile : sunt aliaje ale Gu cu : Sn, Al, Si, Ca, Be, P, iia. Acestea ou duritate mare, registeny% la coroziune si conduetivitate destul de bund. Se utilivess& la febricarea con- duetoarelor seriene, fire de troleu, contacte arcuite, lenele $i inele de colectoare 1a maginile olectrice, Aluminiul g1 aliajele sale, dup& Gu, este cel mai raspan- dit gi utilizat in electrotehnic&. Bete mai ugor gi mai ieftin decdt Cu, der are conductivitate electric’, reziatenti mecanic& gi la coroziune mai reduse. Impurit&jile influenteaz& foarte mult conductivitates acestuia, ele fiind admise pant 1a cel mult 0,5%. In prezenta oxigenului, aluminiul formeaz’ o pelicu- 1a de oxid foarte aubjire cu rol protector. Se foloseste la fa- bricarea condensatoarelor, a ecranelor electrice, a infiguriri- lor maginilor 51 transformatoarelor electrice, a liniilor de transport $i distribujie a energici electrice, a cablurilor e- lectrice subterane 54 a unui numir foarte mare de piese din com ponentja aparatelor electrocasnice. Dintre aliajele al, cele mai utilizate sunt : Aldrey (AleSieMg+Fe), Siluminul (Al+Si), pentru piese cu grosimi mici i forme complicate, realizate prin tur- nare, Al-lin, pentru coliviile motoarelor asincrone. 94.2. Mate: ecu mere rezist: ate electrica Aceast& cetegorie de materiale conductoare trebuie s& sa- tisfacd urmatoarele cerinte: - rezistivitate electric’ mere ; ~ coeficient de tenperaturé al rezistivituyii (oc) mic + rezistenti 1a temperaturi ridicate firi asi modi- fica performantele electrice ; - imb&tranire neglijabila ; - maleabilitate gi ductibilitate ; = Fezistenj&é la coroziune ; - coeficient de dilatare redus ; Materialele de mare rezistivitata se utilizeazd in cons- truc}ia : rezistentelor de inc&lzire, reostatelor, rezisten— $elor bobinate, » filamentelor de 1a 1émpile cu in-- 186 - candescent&, electrozi in tuburile @ ectronice etc. Punctie de scopul urmirit, folosesc materiale pure (W, Mo, Tay Nb) sau aliaje. tei rezistoare Acestea cu coeficientul de temperatura al registivitayii (ecg) foarte redus. Cele mai utilizate sunt: manganine (OusNie ‘Aly seu aliaje ale acesteia (care mai contin Fe sav/gi Wn) 94 aliajele pe basi de metale proticase (Au+Cu, Agrlin+Sn) care au pesistivitete electrici mare si invariabild in timp. Materiale pentru zreostate Acestea trebuie 9% suporte inc&lziri pan& la 250°C fhrk oegi modifica proprietétile. Cele mai folosite sunt : constan- tenul (60% CusH0% Ni) utilicet le febricarea termocuplelor 91 a reostatelor cu cursor; nichelina (54% Cu+26% Ni+20% Zn) uti~ lizat&é in constructia reostatelor de pornire gi reglaj; neusil- perul (60% Cu+17% Niv23% Zn) gi fonta utilizat’ 1a confecyione- rea reostatelor de sarcink. Materiale utilizate in electrotermie Acestea prezint& fn plus rezistenyé mare la oxidare gi 1a temperaturi inalte. Se utilizeaz’ pentru acest domeniu (1émpi cu incandescenté, tuburi electronice, rezistoare de incklsire a cuptoarelor elec trice pentru topire gi tratamente termice, electrozi de suduré) nateriale pure: W, Mo, Ta, Nb sau eliaje dintre care cele mat cunoscute sunt : nicromii(Ni+Creln) ¢i feronicromii (Ni+Cr+Mo+ fe) ounoscuti 94 sub denumirea comercialé de GROMEL gi HERAEUS ‘are ou 1a desi Ni; aliajele pe baz& de fier (FerOrsNivAl) cum noscvyi gi sud denumirile conerciele: feronichel, fecral, kan- thal, cromal, kornilov; silitele produse din carburi de sili- ciu (C8). Qe4e3» Maveriale pentru contecte ehectrice Alegeres materialelor pentru confectionares contactelor electrice preinté dificultayi enorme, dack ve ieu in conside- ratjie toyi factorii care intervin in procesul de funcyionere al ecestora: natura circuitului, frecvenya curentului, tipul gi frecventa actionirilor, viteua de ac¥ionare, mediul ambient, existenta solicitérilor mecanice 91 termice, sigurenta in func- fionare. De aceea materialele utilizate in acest scop trebuie= 98 indeplineasc’ urm&toarele condifii + conductivitate electric’ gi termick ridicat’ ; rezisten}é mare la ooroziune, eroziune gi sudare; - uzur&i mecanicd redus& ; - greutate mich ; = duraté de viajaé mare ; = si fie ugor prelucrabile. Registenta de contact depinde de presiunea pe contact Rok-pe (9.24) gi de asemeni de conductivitatea electric’ gi rezistenja le compresiune a materialelor ce formeazi contactul. Coroziunea contactelor se manifest’ mai alles prin oxiderea acestora formindu-se o peliculi de oxid cu rezistivitate elec- trick mare seu prin egresiunea agen}ilor corozivi stimuleti de temperatura arcului electric ce se formeas’ la comutares contac— telor. Broziunea sau uzura electric’, consta din transportul mate- rialului topit dinspre o piesi de contact spre cealalta piest. Uzura mecanick, rezult& in urma frecirii dintre piesele de contact, care duce la cregterea rezistenyei de contact. Sudarea, apare prin lipires contactelor, cind curentul e~ lectric prin ele depigeste o valoare limitt. Materiale pentru_contacte fixe, se realizeaz& de obicei din cupru, dar avand in vedere o& pe acesta ae foemeazd o peli~ culd de oxid izolanté, ele se acoper’ cu argint sau staniu care formeazd pelicule de oxid neizolente. Materiale pentru contacte de rupere, sunt supuse la soli- citéri intense de la eroziune, coroziune gi uzuré mecanic&s = la puteri mici (relee) se realizeazd din metale mo- bile (Autig, Cu+Ag, Cutan); = la puteri medii se utilizeazd Cu, Ag, W seu bimete- le gi tormobimetale (Cu sau Al cu Ag, Pa, Pt ete.); = la puteri mari (peste 100 A sau tensiuni peste 6 KV) se folosesc de obicei materiale sinterizate obyinute din pulberi de metale supuse la tempersturi gi presiuni mari gi a- plicate sub forma de plicute pe suportul contactelor (Cu+Ni , Ag+Cd, Cu+W, CusCr etc.).- 188 - Materiale pentru contacte alunecitoare, apar intre periile gi colectoarele san inelele maginilor electrice, intre troleu gi firul de contact, 1a anumite tipuri de intreruplitoare etc., piesele de contact fiind solicitate mecanic, 1a coroziune gi le are electric + = lamelele de colector se realizeaz& din argint, ou- pru electrolitic tare sau bronzuri + = inelele de contact se realizeaz& din bronzuri, ale- me, ool aliats = fivele de troleu se resligeaz’ din bronzuri cu 0d gi Bo 5 = periile maginilor electrice se realizeazd din cli pune grafitat sau amestecuri de grefit cu cupru gi bronz. In functie de structure lor fizico-chimic&, periile se impart in trei grupe! tari (pulsuri de cocs sau efrbune de reorté), moi (din grafit natural sav electrografit) $i metelografitice (din grefit cu pulberi de cupru sau bronz). Grafitul nu se oxideazd, are temperatura de topire ridicat& (3000°C) gi coroziune redusi, 9.4.4. Materiale pentru utilizini speciale Meteriole pentru _termobimetale Termobimetalele se realizes’ din benzi subjiri de metale sau aliaje conductoare cu coeficienti de dilatare liniari dife- rifi, suda}i pe intreaga lor lungime. Drept urmare, sub actiu- nea cildurii, ele prezint&é deformatii dinspre matarielul cu di- latafie liniaré mai mare spre cel cu dilata}ie linierd mai mi- c&. Ca rumare cu coeficient de dilatajie mare se foloseste in- varul (un aliaj Ni+Fe) iar ceanent& component’ se realizeazé din Fe, Cu, Ni, constenten, alam& etc. Aceste matericle intré 4n constructia termometrelor pentru lichide si gaze, a termo- compensatoarelor, a releelor de protectie la suprasarcind. Materiale pentru_termocuple Aga cum s-a ar&tat la punctul 9.1.1., in circuitul format din doud materiale diferite aflate la temperaturi diferite, e- pare o tenaiune termoelectromotoare proportionalé cu diferente @intre cele dowd temperaturi. Pentru reclizarea termocuplurilo> se folosesc: Cu, Fe, Pt, constantan, capel (Cu+Ni), alumel(Ni+ ‘+Al+Mn+Si), cromel (NitCr), aliaje Pt+Rh, etc. Temperaturile de utilizare ale termocuplelor depind de natura componentelor= 189 - (-250°C 1a capel - Cupru gi pin& la 1500°O la Pt = Pt + Rh). Aliaje de lipit Au temperaturi de topire mai mici decat ale materialelor pe care le lipesc, difuzdnd intre ele gi formind un strat inter modiar, care, dupi ricire, cap&t& conductivitate electrick gi rezistenyé meconick satisficktoare. Se impart fn dowd grupe : = moi cu temperaturi de topire sub 400°C, pe bazi de Su gi Pb (Lp 37, Lp 40, Lp 50, Lp 60) gi se folosese la lipires conductoarelor din cupru gi alame, iar pentru lipirea conductoa vrelor din aluminiu se folosesc aliaje Su+0d+Zn. = tari cu temperaturi de topire peste 500°C, pe baz& de Zn+0u sau Ag+Cu pentru capetele bobinelor de la masinile o- lectrice sau aliaje Al+Si pentru cele din aluminiu.