Robert Schuman si contributia lui in reconstructia

europeana

1
 Europa nu a fost unit i am avut parte de
rzboaie. Integrarea european nu se va produce
peste noapte i nici pe un singur plan. Ea se va face
prin realizri concrete, crend mai nti o
solidaritate de facto.

Cuprins: Robert Schuman - declaraia de la 9 mai 1950,

Paris

Introducere
Robert Schuman
Planul Schuman
Obiectivele Planului Schuman
Concluzii

2
Introducere

In lucrarea de fata doresc sa prezint biografia lui Robert Schuman, dar si pun in evidenta
rolul pe care l-a avut Planul Schuman in contructia Europeana de dupa al-II-lea Razboi Mondial
cu scopul de a observa mai indeaproape trecerea de la o Europa divizata la o Europa unita.
Am ales aceasta tema deoarece doresc sa sublinez importanta renasterii continentului European
dupa dezastrul produs de cele doua Razboaie Mondiale si pentru a dobandi un minim de
cunostinte in ceea ce priveste evolutia batranului continent si a proiectului de unificare
economica si politica a acestuia, dar si pentru a observa contributia lui Schuman in constructia
europeana.

Robert Schuman

Robert Schuman, ministru francez al afacerilor externe n perioada 1948-1952, este

considerat unul dintre prinii fondatori ai Uniunii Europene. Acesta s-a nscut la Luxemburg, iar
situarea acestei regiuni n vecintatea graniei franco-germane i-a pus amprenta asupra sa. n
ciuda experienelor trite n Germania nazist sau poate tocmai ca urmare a acestora, a
recunoscut c numai o reconciliere de durat cu Germania ar putea constitui baza unei Europe
unite1. Deportat n Germania n 1940, a reuit s fug doi ani mai trziu i s-a alturat rezistenei
1 https://europa.eu/european-
union/sites/europaeu/files/docs/body/robert_schuman_ro.pdf, accesat la data de

3
franceze. n ciuda acestei experiene, nu a ncercat niciun resentiment cnd, dup terminarea
rzboiului, a devenit ministru al afacerilor externe.

n colaborare cu Jean Monnet, a elaborat planul Schuman, celebru n lumea ntreag, pe care
l-a prezentat la data de 9 mai 1950, considerat astzi data naterii Uniunii Europene. Planul
propunea exercitarea unui control comun asupra produciei de crbune i oel, materiile prime
cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de baz era aceea c o ar care nu
deine controlul asupra produciei de crbune i oel nu va avea mijloacele necesare pentru a
lupta ntr-un rzboi.

Metoda planului Schuman este revolutionara in domeniul relatiilor internationale, deoarece ea

infiinteaza o autoritata independent de guvernare, ale carei decizii vor lega statele.

Robert Schuman a avut o origine cu adevrat european: s-a nscut la 29 iunie 1886 la
Luxemburg; tatl su era de origine francez, dar a devenit german cnd regiunea n care locuia a
fost anexat de ctre Germania, iar mama sa era luxemburghez. Schuman s-a nscut cetean
german. A devenit francez n 1919, dup Primul Rzboi Mondial, cnd regiunile Alsacia i
Lorena au fost restituite Franei.

nainte de rzboi, a studiat dreptul, economia, filosofia politic, teologia i statistica la

universitile din Bonn, Mnchen, Berlin i Strasbourg i a obinut o diplom n drept cu cea mai
nalt distincie de la Universitatea din Strasbourg. Dup absolvire, i-a nfiinat propria societate
civil de avocai la Metz, n 1912. Doi ani mai trziu a izbucnit Primul Rzboi Mondial.
Schuman a fost scutit de serviciul militar din motive medicale. Dup ncheierea rzboiului, a
devenit activ n politic, ncepndu-i cariera n sistemul serviciilor publice ca membru al
Parlamentului francez pentru regiunea Moselle.

A fost negociator cheie al unor tratate i iniiative importante precum Consiliul Europei,
Planul Marshall i NATO, toate iniiative care vizau consolidarea cooperrii n cadrul alianei de
vest i unificarea Europei. Schuman a devenit foarte cunoscut datorit a ceea ce se numete
astzi Declaraia Schuman, n care a propus Germaniei i celorlalte ri europene s conlucreze

05.012017.

4
pentru unificarea intereselor economice. Era convins c, datorit acestei colaborri, rzboiul va
deveni nu doar de neconceput, ci practic imposibil2.

Planul Schuman
Pe 9 mai 1950, Schuman a convocat presa straina in salonul de orologiu de pe Quai d
Orsay;3 el a facut o declaratie solemna in care propunea crearea unei Comunitati Europene a
Carbunelui si Otelului. Propunerea acestuia a surprins pulicul, insa actul creator , pe care insusi
el il califica drept un salt in necunoscut 4, va atrage, in ciuda numeroaselor opozitii , adeziunea
a 5 state: Franta, RFG, Belgia, Luxemburg si Olanda. Planul Schuman a fost prima etapa in
reconstructia Europei.
Cooperarea avea s fie conceput astfel nct s creeze interese comune la nivelul rilor
europene, ceea ce ar conduce la integrarea politic treptat, o condiie pentru pacificarea
relaiilor dintre state: Europa nu se va construi dintr-o dat sau ca urmare a unui plan unic, ci
prin realizri concrete care vor genera n primul rnd o solidaritate de fapt. Alturarea naiunilor
europene implic eliminarea opoziiei seculare dintre Frana i Germania. Orice aciune
ntreprins trebuie s aib n vedere n primul rnd aceste dou ri..5
Discursul su nu a fost ignorat i ca dovad cancelarul german Adenauer a dat rapid un
rspuns pozitiv.,fiind urmat de guvernele din rile de Jos, Belgia, Italia i Luxemburg. n
termen de un an, la 18 aprilie 1951, cei ase membri fondatori au semnat Tratatul de la Paris, prin
care s-a creat Comunitatea European a Crbunelui i Oelului prima comunitate european
supranaional. Aceast organizaie fr precedent a pregtit terenul pentru Comunitatea
Economic European i ulterior pentru Uniunea European, care este condus i n prezent de
2 https://europa.eu/european-union/sites/europaeu/files/docs/body/robert_schuman_ro.pdf,
accesat la data de 05.012017.

3 Francois ROTH, Inventarea Europei, traducere de Irinel Antoniu, Ed. Institutul

European, Iasi, 2007, p.36.

4 Ibidem, p.37.

5 https://europa.eu/european-union/about-eu/symbols/europe-day/schuman-
declaration_ro , accesat la data de 08.01.2017.

5
 tipul de instituii europene inovatoare concepute n 1950.
Cu toate acestea, eforturile sale nu s-au oprit aici, acesta devenind un mare promotor al
continurii integrrii printr-o Comunitate European de Aprare, iar n 1958 devenind primul
preedinte al instituiei care a precedat actualul Parlament European. n momentul n care a
prsit aceast funcie, Parlamentul i-a acordat titlul de printe al Europei6.

Declaraia lui Schuman, cea care a creat CECO are diferite scopuri 7 : naterea unei Europe
unite si puternice, ideea de razboi intre statele membre ale CECO ar deveni practic imposibila,
ncurajeaza pacea n lume, s-ar crea prima instituie supranationala si o piata unica pe intregul
continent.

Obiectivele Planului Schuman

Dupa dezastrul produs de cel de-al Doilea Razboi Mondial, proiectul lui Schuman a
reprezentat un mod nou si constructiv, dar in acelasi timp realist, de a organiza Europa, o sansa istorica
pentru pacea durabila pe intregul continent zbuciumat de evenimentele prin care a trecut. Rezultatele
imediate ale proiectului au fost: reconcilierea statelor europene, reorganizarea siderurgiei europene, cel
mai important rezultat fiind relansarea eforturilor de unificare europeana.

Unul dintre obiectivele Planului Schuman si al intregii Europe dupa cel de-al Doilea Razboi
Mondial, a fost asigurarea pacii, reconcilierea reala dintre statele europene si dezvoltarea de interese
comune reprezentand garantia necesara in acest sens.

Planul Schuman, acceptat fara rezerve de Germania, Italia si cele trei tari din Benelux, este
supus unei negocieri deschise la 24 iunie 1950 si intra in vigoare la 18 aprilie 1951.Tratatul de la Paris
prin care lua fiinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (C.E.C.O) este incheiat pentru 50
de ani.

6 https://europa.eu/european-
union/sites/europaeu/files/docs/body/robert_schuman_ro.pdf, accesat la data de
05.012017.

7 . Irinescu Teodora; Ioni Cristina, Uniunea European ieri i azi. -, Editura

Demiurg, Iasi, 2007, p.85.

6
 CECO este prima organizatie europeana ce dispune de puteri suranationale , acestea rezultand
din delegarea suveranitatii consimtita de state prin intermediul unui process de negociere a textelor
ratificate de parlamentele nationale. Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare
limitate: Inalta Autoritate are competente in gestionarea pietei commune a carbunelui si otelului.
CECO, ale carei organe au fuzionat apoi cu cele ale CEE prin Tratatul de fuzionare a executivului
intrat in vigoare in 1967, are cele mai importante atributii de tip supranational dintre instituiile
Uniunii. Meritul CECO este dublu: pe plan politic, ea a initiat reconcilierea si cooperarea franco-
germana si a pus bazele Europei comunitare. Pe plan economic, a contribuit la redresarea Europei
liberalizabd productia si schimburile de materii prime (carbune si otel), esentiale in industrie.

Concluzii

In concluzie, consider ca relansarea Europei dupa dezastrul produs de cel de-al doilea razboi
mondial, a fost benefica, iar unul dintre argumentele care stau la baza acestei afirmatii este faptul ca
atat evolutia cat si dezvoltarea comunitatilor europene au avut un singur scop: crearea unei Europe cat
mai puternice si unite.

Planul Schuman a reprezenat temelia fondarii Uniunii Europene, a fost planul care a facilitat
infiintarea unei comunitati foarte mari cu o economie avansata, remarcandu-se prin eficienta,
dezvoltare si inovare. Declaraia este vzut ca fiind unul dintre principalele evenimente care au stat la
baza infintarii UE, ziua de 9 mai fiind considerata Ziua Europei, pentru comemorarea Declaraiei
Schuman.

Ceea ce a nceput ca o uniune pur economic a evoluat treptat, devenind o organizaie care
acioneaz n numeroase domenii de politic, de la schimbri climatice, protecia mediului i sntate,
la relaii externe i securitate sau la justiie i migraie. Aceast schimbare a fost reflectat de
modificarea, n 1993, a numelui Comunitii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea
European (UE).

7
Bibliografie:

Francois ROTH, Inventarea Europei, traducere de Irinel Antoniu, Ed.

Institutul European, Iasi, 2007.

Irinescu Teodora; Ioni Cristina, Uniunea European ieri i azi. -, Editura

Demiurg, Iasi, 2007.

Pascal Fontaire, Constructia europeana de la 1945 pana in zilele noastre,

traducere de Mihaela Gafitescu, Ed. Institutul European, 1998.

http://biblio.central.ucv.ro/bib_web/bib_pdf/Declaratia%20Schuman%20din
%209%20mai%201950.pdf , consultat la data de 08.01.2017.

https://europa.eu/european-union/about-eu/symbols/europe-day/schuman-
declaration_ro , accesat la data de 08.01.2017.

8
9