Morometii

de Marin Preda

Opera literara ,,Moromeii este alctuita din doua volume: primul volum
fiind publicat in anul 1955, iar cel de al doilea in anul 1967. Marin Preda, autorul
romanului a fost un important romancier postbelic care s-a impus in literatura
noastr ca un autor care a rezistat in epoca ameninata de cenzura comunista
prin romanele sale ,,Delirul; ,,Risipitorii; si ,,Cel mai iubit dintre pmnteni.

Relaia dintre cele doua personaje: Ilie si Catrina Moromete, este pusa in
evidenta in primul rnd prin statutul social, moral si psihologic ale acestora.

Social, Moromete este un taran din clasa de mijloc, tatl unei familii mixte
(copiii din prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim si copiii din casatoria cu
Catrina: Tita, Ilinca si Niculae). Spre deosebire de Ion, pamantul nu reprezinta
pentru Moromete posibilitatea obinerii unui alt statut social ci garantia
mentinerii familiei. Moral, apare ca o persoana corecta, iubindu-si familia in
primul rand, ironic si cu simul umorului dar profund, inteligent, fiind considerat
de altfel tipul taranului filozof. Psihologic, are o personalitate puternica (care nsa
nu are nici o ansa in confruntarea cu vremurile), o fire contemplativa (sta pe
stnoaga poditii si admira spectacolul lumii), avand o fire independenta nevrnd
sa renune la libertatea lui.

Catrina, social, este cstorita cu Ilie Moromete (dupa ce a rmas vduva

de tanara) si este nevoita sa ingrijeasca o familie numeroasa. Inca de la inceput,
e anticipat conflictul cu Moromete (refuzul acestuia de a trece casa pe numele
ei), care va duce in cele din urma la plecarea acesteia. Moral, este o fire
iubitoare, harnica, rabdatoare si foarte credincioasa. Este singura care intelege si
respecta dorinta lui Niculae de a merge la scoala. Psihologic, este perfect
ancorata in realitatea sociala si familiala avand o fire puternica, in total contrast
cu cea a Anei din romanul Ion, femeia nemaifiind de data aceasta o ,,victima.

Relatia dintre cele doua personaje mai este evidentiata si de cele patru
elemente de compozitie: titlul, conflictul, relatiile spatiale si temporale si incipitul
si finalul.

Titlul este in directa relatie cu continutul romanului si anticipeaza tema

acestuia: destinul taranului din clasa de mijloc in confruntare cu istoria.
Morfologic, este alcatuit dintr-un substantiv propriu ,, Morometii care
evidentiaza pe de o parte rolul central al lui Moromete si al familiei acestuia si pe
de alta parte, faptul ca Ilie Moromete e un personaj reprezentativ pentru o
intreaga clasa sociala (taranimea de tip traditional).

In text apar numeroase conflicte de natura exterioara - atat in sanul

familiei, cat si intre individ si stat (evenimente sociale, obligatii impuse de
stat ,,plata foncirii). Toate aceste conflicte submineaz pe de o parte familia lui
Moromete dar si ntreaga clasa sociala pe care o reprezint. In interiorul familiei,
cele mai importante conflicte devin previzibile inca de la inceput din secventa
cinei: Ilie Catrina, Catrina- baietii din prima casatorie, Moromete- baietii sai.
Conflictul dintre Ilie si Catrina pare sa aib radacini adanci, deoarece, dupa ce
Catrina si-a vandut pamantul pentru a ajuta familia sa supravieuiasc in timpul
crizei economice, Moromete i-a promis ca va trece casa si pe numele ei, dar nu s-
a tinut de cuvant. Evolutia conflictului surprinde incercarea lui Moromete de a
amana aceasta promisiune deoarece nu voia sa ii supere pe baietii mai mari.
Finalizarea conflictului are loc mult mai tarziu cand Catrina il va parasi la
batranete.

Spatial, actiunea se petrece in Campia Dunarii, in satul Silistea Gumesti,

cateva repere sugestive fiind casa lui Ilie Moromete cu locurile preferate: prispa
si stnoaga poditii, dar si poiana fierriei lui Iocan, unde aveau loc ntlnirile
Duminicale.

Temporal, actiunea incepe cu cativa ani inaintea celui de-al doilea Razboi
mondial si surprinde o perioada indelungata de timp (de exemplu, in cel de al
doilea volum, dupa ce si-a terminat coala, Niculae, adult acum, se ntoarce in
sat).

Incipitul si finalul sunt intr-o relatie de simetrie, stand sub semnul timpului,
care la nceput ,,avea cu oameni o nesfrita rbdare, pentru ca in final sub
presiunea istoriei sa-si piarda rabdarea. Incipitul marcheaza de asemenea
cronotopul (Campia Dunarii cu cativa ani inaintea celui de-al Doilea Razboi
Mondial) fiind realizat prin (tehnica decupajului), a detaliului semnificativ (de
exemplu, secventa cinei este infatisata in cele mai mici detalii). Finalul este redat
prin tehnica rezumatului, de parca naratorul si-ar fi pierdut si el rabdarea cu
lumea care o infatiseaza.

Relatia dintre cele doua personaje mai este pusa in evidenta si cu ajutorul
a doua secvente reprezentative.

O prima secventa semnificativa este cea a cinei. Secventa deschide

romanul, anticipand subiectul acestuia, prin pozitionarea Moromentilor la masa.
Acestia mananca la o masuta joasa, in jurul careia sunt organizati copiii din cele
doua casatorii. Baietii cei mari ocupa locurile de langa usa, langa tatal lor, care
sta mai presus de toti, pe prag. Catrina cu fetele stau pe cealalta parte a mesei,
ferite de privirea aspra a tatalui, iar singurul care nu isi gaseste locul este
Niculae. Secventa este una simbolica prin faptul ca evidenteaza incercarea lui
Moromete de a mentine coeziunea familiei, aspect ce ii justifica toate deciziile pe
care le ia. Asezarea la masa este sugestiva in acest sens, Moromete stand pe
prag deasupra tutoror, semn ca vrea sa ii tina pe toti aproape. Relatiile, dar si
conflictele din interiorul familiei sunt reflectate si prin locul ocupat de ceilalti:
baietii mari mai aproape de usa, pe picior de plecare, Catrina intoarsa spre casa ,
iar fetele si Niculae de o parte si de alta. De asemenea, discutiile purtate in
timpul cinei par sa anticipeze principalele conflicte, dar si destrmarea familiei
(plecarea la Bucuresti a baietilor, scoala lui Niculae).
 O alta secventa semnificativa este cea a taierii salcamului. Adus in pragul
disperarii, Moromete nu mai avea de ales decat sa vanda salcamul din curte lui
Tudor Blosul, care nu dorea atat salcamul, cat pamantul de sub el. Taierea
salcamului a reprezentat pentru Ilie Moromete infrangerea, acesta realizand ca a
pierdut lupta cu statul din moment ce trebuie sa dea salcamul, care era ,,stalpul
familiei. Salcamul este privit de criticii literari ca un alter-ego al lui Moromete,
odata cu doborarea acestuia, Moromete dand semn ca este invins. Momentul
taierii salcamului este de asemenea simbolic, acesta reprezentandu-se cu
bocetele din cimitir, de parca intregul sat ar fi deplns ,,moartea unei fiine
dragi. Simbol funerar, salcamul doborat pare sa anticipeze nu doar moartea
simbolica al lui Moromete ci si a intregii clase sociale pe care o reprezinta.

In opinia mea, relatia de sot-sotie dintre Ilie Moromete si Catrina, reflecta

tema textului: conditia taranului in contextul confruntarii dintre individ si istorie.

In primul rand, conflictul dintre Moromete si Catrina duce la destrmarea

familiei, Catrina fiind de partea lui Niculae si dorind totodata ca proprietatea lor
sa fie trecuta si pe numele ei, asa cum ii s-a promis. Un exemplu in acest sens
este decizia Catrinei de a-l parasi pe Moromete la batranete.

In al doilea rand, ,,destramarea Morometiilor reprezinta simbolic

destrmarea clasei sociale. Daca la inceput timpul ,,avea o nesfarsita rabdare,
spre sfarsit, datorita presiunii istorice, timpul si-a pierdut rabdarea. De exemplu,
incercarea lui Moromete de a lupta mpotriva vremurilor, a colectivizrii, se
dovedete a fi in zadar.

In concluzie, datorita asocierii dintre ,,destramarea Morometilor si a

clasei sociale, pot spune ca relatia celor doi reflecta conditia taranului in
contextul confruntarii dintre individ si istorie.

Astfel, Ilie Moromete - personaj central in opera ,,Morometii de Marin

Preda este numit de criticul Nicolae Manolescu ,,ultimul taran, acesta luptand
pana in ultimul moment cu istoria.