Universitatea Danubius

Facultatea Stiinte Economice

Referat

Done Roxana Maria

Anul II,MACT
 UNIVERSITATEA "DANUBIUS" din GALATI FACULTATEA DE STIINTE
ECONOMICE
Specializarea: Managementul afacerilor in comert si turism

Cuprins
Capitolul I
 Managementul

1.1 Definitie

Sistemul de management al calitii (SMC) este definit ca fiind un sistem de management

prin care se orienteaz i se controleaz o organizaie n ceea ce privete calitatea.n acelai
standard (SR EN ISO 9000:2006) este dat o definiie mai extins: Sistemul de management
al calitii este acea parte a sistemului de management al organizaiei , orientat ctre
obinerea rezultatelor, n raport cu obiectivele calitii, pentru satisfacerea necesitilor,
ateptrilor i cerinelor prilor interesate, dup caz. O definiie mai dezvoltat este enunat
n Enciclopedia calitii (2005): "Un sistem de management al calitii (SMC) este ansamblul
proceselor manageriale ntre care sunt interferene, al documentelor asociate acestora i al
elementelor de natur structural ale organizaiei, ansamblu al crui scop este orientarea i
controlul organizaiei n ceea ce privete calitatea." Societatea American pentru Calitate
(American Society for Quality) prezint urmtoarea definiie :"Un sistem formalizat care
documenteaz structura, responsabilitile i procedurile necesare pentru a realiza
managementul calitii n mod eficace."O definiie alternativ care evideniaz necesitatea
ndeplinirii condiiilor de calitate prescrise de standarde internaionale (ISO) a fost propus n
lucrarea: Sistemul de management al calitii poate fi definit ca un ansamblu de aciuni i
msuri planificate referitoare la calitate , care garanteaz c produsul realizat ndeplinete
condiiile de calitate prescrise de o documentaie elaborat n conformitate cu standardele
europene (EN) sau internaionale (ISO). Dicionarul Business Dictionary.com include
urmtoarea definiie:"Politici colective, planuri, practici i infrastructura de suport prin care o
organizaie urmrete s reduc i eventual s elimine non-conformitatea cu specificaiile, cu
standardele i cu ateptrile clienilor n modul cel mai eficace ca i costuri i mai eficient."
Dezvoltarea i implementarea sistemului de management al calitii include stabilirea politicii
referitoare la calitate i a obiectivelor calitii, a planificrii calitii, a controlului calitii, a
asigurrii calitii i a mbuntirii calitii. Conceptele-cheie ale SMC sunt abordarea
activitilor ca procese i inerea sub control a organizaiei n domeniul calitii. Un SMC
bazat pe procese nseamn o abordare a activitilor ca procese pentru a manageriza i ine sub
control modul n care este implementat politica calitii i cum sunt atinse obiectivele
calitii. Abordarea managementului calitii ca proces implic : elemente de intrare, analize,
emiterea de directive i decizii referitoare la calitate. Procesele sunt compuse din una sau mai
multe activiti corelate, care trebuie conduse pentru a obine elemente de ieire (output-uri)
predeterminate. Ieirea dintr-un proces poate constitui intrarea pentru urmtorul proces, aceste
procese interacioneaz i sunt corelate prin astfel de relaii intrri-ieiri. Aceste interaciuni
ale proceselor creeaz un SMC unic ,bazat pe procese.

2.2 Standarde in vederea calitatii

Un sistem de management al calitii bazat pe familia de standarde monitorizeaz eficacitatea

urmtoarelor aspecte:

politica referitoare la calitate;

standardizarea procedurilor;

identificarea i eliminarea defectelor;

sisteme pentru aciunea preventiv i corectiv;

 analiza de management a sistemului.

Dezvoltarea i implementarea unui sistem de management al calitii necesit parcurgerea mai

multor etape care includ urmtoarele:

determinarea necesitilor i ateptrilor clienilor i ale altor pri interesate;

stabilirea politicii i obiectivelor organizaiei referitoare la;

determinarea proceselor, a responsabilitilor necesare i a competenelor decizionale

privind implementarea SMC;

stabilirea metodelor de msurare a eficacitii i eficienei fiecrui proces;

utilizarea acestor metode pentru a determina eficiena i eficacitatea fiecrui proces;

determinarea mijloacelor de prevenire a neconformitilor i de eliminare a cauzelor

acestora;

stabilirea i aplicarea unui proces de mbuntire continu a SMC.

Managementul calitii se bazeaz pe opt principii:

orientarea ctre clieni;

leadership;

implicarea personalului;

abordarea ca proces;

abordarea managementului ca sistem;

mbuntirea continu;

managementul pe baz de fapte;

relaii cu furnizorii reciproc avantajoase

 Capitolul III

Studiu de caz

3.1 Date de identificare a societatii

In 1993 a luat fiinta firma Darcy, fiind o societate ce avea ca domeniu de activitate designul
vestimentar. Diversificarea activitatilor nu a intarziat sa apara, astfel ca dupa cativa ani, avea
urmatoarele domenii de activitate:

Parfumerie

Agentie de manechine

Productie de emisiuni TV

Garderobe pentru industria filmului, televiziuni

Servicii de machiaj

Comercializarea bijuteriilor

3.2 Analiza diagnostic

Diagnosticarea poate fi definita ca acea metoda folosita in management, pe baza

constituirii unei echipe multidisciplinare, din manageri si executanti, al carei continut
principal consta in identificarea punctelor forte si, respectiv, slabe ale domeniului analizat,
cu evidentierea cauzelor care le genereaza, finalizata in recomandari cu caracter corectiv
sau de dezvoltare.

A. Punctele forte sunt:

 - reputatia creata de-a lungul timpului prin calitatea produselor, atat pentru produsele
vestimentare, cat si pentru bijuterii. Firma Darcy a reusit sa isi creeze atat o reputatie
interna, cat si internationala.

-competitivitate ridicata pe piata serviciilor de machiaj din Romania (Christine Valmy,

Wella)

- serviciile privind agentia de manechine pot fi considerate satisfacatoare

- promovarea. Firma isi promoveaza imaginea prin spectacole grandioase la nivel

national;

-eficienta politicii de inovare prin faptul ca procesul creational este in continua

schimbare

-cresterea veniturilor globale anuale

-calificarea fortei de munca destul de ridicata

-fluctuatie redusa a fortei de munca, care are si un aport creational foarte mare

-flexibilitate ridicata, nefiindu-i greu sa se reprofileze in caz de forta majora

-orientarea spre un management participativ

B. Punctele slabe sunt:

-Cota de piata redusa

- Acoperirea geografica este foarte redusa, in Bucuresti existand doar 2 magazine

- Dotarile, din punct de vedere tehnic, sunt destul de slabe, firma avand o capacitate de
productie slaba, existand insa un program investitional menit sa elimine aceasta deficienta

- Aparatura disponibila este putina ca numar, iar ca nivel calitativ nu corespunde cu

cele mai inalte tehnologii existente in domeniu

3.3 Caracteristici ale mediului romanesc ce pot influenta sau influenteaza firma Darcy

3.3.1 Factorii politici-legislativi

In studiul prezentat se mentioneaza ca Romania a devenit confectionerul Europei. Acest

lucru se manifesta printr-n interes politic crescut fata de sectorul industriei confectiilor.
Aceasta ramura genereaza an de an exporturi mari, investitii mari din partea unor firme de
renume la nivel international, astfel incat se influenteaza favorabil balanta comerciala a
Romaniei, sporeste numarul de fabrici din domeniul confectiilor, creandu-se premisele
realizarii unei industrii foarte puternice.

Industria confectiilor primeste un balon de oxigen prin favorizarea importului de tehnologii,

prin intermediul unor reglementari guvernamentale. Prin legea IMM-urilor se creeaza un
cadru propice dezvoltarii de IMM-uri in industria confectiilor, dar faptul ca aceste
reglementari au o stabilitate redusa nu pot determina intreprinzatorii sa-si realizeze o strategie
bazata pe aceste oportunitati de ordin legislativ.

Pentru firma Darcy, influenta factorului politic are atat repercursiuni pozitive, cat si negative,
astfel: adoptarea unor prevederi privind scutirea impozitarii profitului reinvestit se creeaza
cadrul necesar realizarii unui proces investitional crescut. Preocuparea pentru dezvoltarea
sectorului confectiilor si faptul ca unele utilaje pentru aceasta industrie sunt scutite de taxele
vamale sau acestea sunt reduse pot crea premise favorabile. Dar, tot mai multe firme vor fi
tentate sa intre pe aceasta piata datorita facilitatilor acordate de guvern, fapt ce poate
reprezenta o amenintare pentru firma noastra. In alta ordine de idei, instabilitatea legislativa
are un efect negativ pentru firma Darcy, ea insasi fiind IMM.

3.3.2 Factorii economici

In Romania nu exista o banca specializata in acordarea de imprumuturi si sprijinirea IMM-

urilor; cu toate ca se stie ca acestea reprezinta motorul oricarei economii dezvoltate.
Sprijinirea IMM-urilor poate fi cheia succesului pentru economia romaneasca. Acest neajuns
cumulat cu accesul dificil la credite face aproape imposibila dezvoltarea unei intreprinderi
mici sau mijlocii.

Situatia proasta a economiei, precum si disparitia unor furnizori interni afecteaza negativ
domeniul confectiilor.

Nivelul ridicat al dobanzilor de peste 30% pe an la contractarea de credite face foarte dificila
dezvoltarea firmei pe baza imprumuturilor. Pentru a putea fi rentabila si a-si plati datoriile
catre banca la timp aceasta dobanda de 30% ar putea fi acoperita doar prin obtinerea unei rate
a rentabilitatii mai mare de 30%; lucru destul de greu de atins.

Pentru adaptarea la aceste situatii trebuie ca managementul firmei sa adopte anumite strategii
prin care situatia firmei sa nu sufere modificari negative, in special de ordin financiar.

3.3.3 Factorii sociali-culturali

In tara noastra exista o mana de lucru ieftina comparativ cu cea din tarile dezvoltate. Totodata,
calitatea resurselor umane in acest domeniu este foarte ridicata. Astfel, ca la nivel social exista
premise favorabile pentru industria confectiilor si designului vestimentar.

Pentru firma Darcy aceste elemente au aspecte pozitive si negative. Astfel, existenta unei forte
de munca bine calificate e un element pozitiv doar daca cea care beneficiaza de aceasta forta
de munca este firma noastra si nu firmele concurente.

Nivelul social de cultura vestimentara este in crestere, asta datorita faptului ca exista o clasa
sociala instarita care isi permite sa cumpere aceste produse si care are acces la multe surse de
informatii privind lumea modei. Diversificarea nivelului preferintelor face ca firmele de
design vestimentar sa aiba succes. Toate acestea au un impact pozitiv asupra dezvoltarii si
functionarii firmei Darcy.
3.3.4 Factorii tehnici-tehnologici

Tehnica din punct de vedere al proiectarii vestimentare este in avant, datorita conectarii
acestui domeniu de cel al IT-ului, in sensul ca se pot realiza diferite programe de proiectare a
imbracamintei. Din punct de vedere al tehnologiei se remarca o stransa corelare a acesteia cu
domeniul tehnic, plecand de la tehnologia crearii acestor materiale pana la decuparea acestora.
Pentru firma noastra, un aspect foarte important il reprezinta progresul tehnologic in ceea ce
priveste tehnologia crearii materialelor, astfel incat utilizarea de materiale noi si de o calitate
si diversitate mai mare poate genera un avantaj competitiv pentru firma.

In concluzie, factorii de mediu pot fi suportul unor oportunitati economice, dar si suportul
unor amenintari economice. Firma noastra trebuie sa stie sa identifice si sa valorifice
oportunitatile si sa stie sa evite amenintarile existente.

3.3 Analiza modelului celor 5 forte (modelul Porter).

A. Modelul lui Porter

Acest model pleaca de la o premisa esentiala si anume: o industrie (mediul concurential) nu

poate fi apreciata ca favorabila decat daca concurenta dintre membrii sai nu este prea
puternica.

Acest model pune baza pe evaluarea intensitatii concurente. Modelul lui Porter identifica 5
categorii de concurenti esentiali:

1) concurentii directi

2) concurentii potentiali

3) concurenta produselor de substitutie

4) concurenta furnizorilor

5) concurenta clientilor

1) concurentii directi

Firma Darcy actioneaza pe o piata puternic concurentiala. Principalii competitori sunt reliefati
in anexa studiului de caz. Analiza concurentei cuprinde mai multe elemente, precum:

- pretul, firmele concurente nu rivalizeaza prin pret, ele adresandu-se unui segment de piata,
in care cerintele clientilor se indreapta spre calitate si moda. Firma noastra are preturi mai
reduse la parfum fata de altele, dar nu are aceeasi calitate. Preturile la produsele vestimentare
variaza in functie de calitatea materialelor din care sunt realizate, preturile fiind comparabile
cu ale firmelor concurente autohtone

- calitatea, comparativ cu firmele concurente este asemanatoare la produsele destinate

femeilor din inalta societate in special la blanuri, dar mai redusa la hainele destinate
tineretului (materia prima este importata din Turcia, avand o calitate medie), fata de
competitorii principali in acest domeniu, ei avand o calitate a materialelor superioara din
anumite privinte

- serviciile, firma noastra ofera o gama de servicii mult mai variata decat concurenta, iar
calitatea acestora este la un nivel cel putin egal cu al firmelor concurente

- promovarea se realizeaza la o intensitate comparabila cu firmele lui Botezatu, Levintza,

Schrotter, dar la nivel international acestea au o reputatie mult mai puternica

- reteaua de distribuitori este mai redusa fata de firmele concurente, fiind unul dintre punctele
slabe ale firmei

- nivelul de inovabilitate al produsului este un element de analiza ce poate genera elemente

contradictorii, in fuctie de tipul clientelei, existand persoane care prefera hainele traditionale
cu un nivel redus de inovabilitate, si alte persoane care cauta noul, produse care necesita un
nivel crescut de inovabilitate, iar firma noastra se incadreaza in aceasta ultima categorie

2) concurentii potentiali

Este bine ca acestia sa fie cat mai putini. Exista niste bariere de intrare, indeosebi ce privesc
marca comerciala, care fac dificila patrunderea pe piata a unor noi competitori. De asemenea,
accesul la canalele de distributie este restrictiv.

3) Concurenta produselor de substitutie

Determinarea produselor substituibile este destul de greu de realizat, in sensul ca nu se poate

face o delimitare clara. Domeniul analizat este cel al produselor vestimentare, deci nu prea
exista alte produse care sa le substituie; amenintarea lor este deci nula.

4) Concurenta furnizorilor

Furnizorii pentru industria confectiilor, dar difera calitatea materiilor prime. Astfel, acestia se
impart in furnizori de produse de cea mai inalta calitate, care sunt putini si cu putere de
negociere mai mare, si furnizori de materiale mai ieftine, fara putere mare de negociere.

5) Concurenta clientilor

Sunt atomicizati pentru ca sunt numerosi, dar se poate pune in discutie faptul ca acestia sunt
fideli unei anumite marci. La produsele de lux acestia sunt foarte putini, insa ei nu exercita o
putere de negociere foarte mare. Trebuie avut in vedere faptul ca aici se manifesta snobismul,
oamenii nefiind preocupati sa fie clienti traditionali, care sa lupte sa scada preturile sau sa
ridice calitatea produselor. Ei sunt clienti care primesc preturile si clienti care primesc
calitatea.

B. Atractivitatea mediului

Se manifesta doua tendinte; astfel pe de o parte mediul este atractiv pentru ca :

- puterea de negociere a cumparatorilor este redusa

 - puterea de negociere a furnizorilor este redusa aproape la toate
sortimentele de materiale

iar pe de alte parte, mediul este neatractiv pentru ca:

- rivalitatea este foarte puternica

- barierele de intrare sunt ridicate

C. Factorii cheie de succes pentru firma Darcy:

reputatia

experienta relativ ridicata a intreprinzatorului

sistemul de relatii bine pus la punct

exclusivitatea prestarii de servicii pentru anumite firme

personal foarte bine calificat

magazine proprii

aptitudini de inovare a produselor

Analiza propunerilor de actiune, ordonarea lor, evaluarea actiunilor propuse si reliefarea

avantajelor si dezavantajelor fiecarora

1. dezvoltarea propriei retele de distributie deoarece firma are o carenta majora la

acest capitol, existand pericolul de a nu putea face fata concurentei si de a cadea in anonimat.
Elementele pozitive ale dezvoltarii retelei ar fi posibilitatea de crestere a cotei de piata, care
aduce numeroase avantaje financiare si crearea unei reputatii mai puternice. Dezavantajele
privesc imobilizarea unor fonduri pentru spatii de vanzare ultracentrale.

2. introducerea unei minicolectii pe piata franceza are rolul de a face cunoscuta firma
la nivel international, fapt care poate crea oportunitatea cresterii reputatiei si implicit a
veniturilor firmei.

3. introducerea unei noi etichete de articole de imbracaminte mai accesibila firma

poate profita de renumele avut pe piata interna, introducand astfel haine cu pret mai redus,
pentru o gama mai larga de clienti. Efectul negativ ar putea fi frustrarea clientelei de lux.

4. lansarea unui nou parfum de lux acest domeniu este greu de abordat deoarece
exista firme de renume, care impun o bariera de intrare comerciala. Avantajele ar fi ca femeile
care cumpara haine marca Darcy, ar dori probabil si un parfum aceeasi marca.
Concluzii
n ultimul deceniu au aprut numeroase best-selleruri manageriale care sustineau c detin
secretele succesului competitiv. Putini sunt aceia care au afirmat c este nevoie, pentru a
atinge acest obiectiv, de acel ceva numit orientare de marketing. Problema const n
convertirea managerilor la adevrata credint - aceea n suveranitatea consumatorilor.

Bibliografie
www.wikipedia.ro