ORGANELE LIMFOIDE

Noiuni:

Sistem imun (descriere, caracteristici)

Imunitate nnscuta i imunitate dobndit
esut limfoid
Organe limfoide primare i secundare
Celulele esutului limfoid
 Sistemul imun
Este capabil s:
recunoasc diferite molecule
disting structurile proprii organismului de
cele strine (self vs. non-self)
rspund specific mpotriva structurilor
non-self
memoreze structurile respective
 Sistemul imun
I. MOLECULE
1. Imunoglobuline: M, G, A, E, D
2. Alte molecule: sistemul complement, citokine, etc.

II. CELULE
1. Limfocite: T, B, NK
2. Monocite, macrofage, celule dendritice
3. Granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile

III. ORGANE LIMFOIDE

1. Primare: timus, maduva osoasa
2. Secundare: splina, ganglioni limfatici, apendice, amigdale, placi
Peyer
 IMUNITATE
INNASCUTA / NESPECIFICA DOBINDITA / SPECIFICA
(innate immunity) (adaptive immunity)

raspuns independent de antigen raspuns dependent de antigen

raspuns imediat (specific)
lipsa memorie memorie imunologica (expansiune
conservata filogenetic clonala a mfocitelorli)
prezenta la toate organismele prezenta doar la vertebrate
pluricelulare
I. Celulele esutului limfoid
Celula stem hematopoietic
Limfocit B
Limfocit T
Localizare % limfocite T % limfocite B
Timus 100 0
Mduv osoas 10 90
Splin 45 55
Ganglioni limfatici 60 40
Snge 80 20
 Limfocite B

Limfocit B Centrocit

Plasmocit
Stadii de maturizare a limfocitelor B

Imagine adaptat dup Immunobiology ed. 5, Janeway CA et al., Garland Science, 2001
 Limfocite T

Limfocit T mic Limfocit mare granular - LGL

 Celule prezentatoare de antigen

Celul dendritic Macrofag Limfocit B

Mecanismul prezentrii antigenice
Mecanismul prezentrii antigenice
II. Organe limfoide
 Organe limfoide
I. PRIMARE
1. Mduva osoas hematopoietic
2. Timusul

II. SECUNDARE
1. Ganglionii limfatici
2. Splina
3. Zonele de esut limfoid asociat mucoaselor (TLAM) din
structura altor organe
Timus Timus fetal, col. HE

medular
cortical

trabecule
conjunctive

capsul
 Timus adult,
Timus col. HE

cortical

esut adipos

medular
 Lobulul timic - schi
Celul reticuloepitelial
Desmozomi

Desmozomi

Limfocite

Desmozomi
Timus Corticala timic
col. HE

limfocite

celule
reticulopeiteliale
Timus Medulara timic
col. HE

celule
reticulopeiteliale

corpuscul Hassall
Lobulul timic - schi
 Selectia clonal la nivelul timusului
Limfocitele T recunosc antigenul numai sub forma
fragmentelor peptidice legate cu moleculele HLA.
Selecia pozitiv: Supravieuiesc numai acele limfocite T
(timocite) capabile sa recunoasca propriile molecule HLA
Selecia negativ: Din limfocitele selectate anterior
supravieuiesc numai cele care nu recunosc antigenle
self
Timusul produce limfocite T imunocompetente, capabile
s recunoasc antigene non-self prezentate n contextul
moleculelor HLA cls. I i II
 Timus - bariera snge-timus

Capilar

L - limfocite, R - celul reticuloepitelial, sgeile indic procese ale

celulelor reticuloepiteliale ce acoper membrana bazal a unui capilar
 Ganglioni limfatici
Organe limfoide situate pe traiectul vaselor limfatice,
intepuse in circulatia limfei.

Organe limfoide secundare formate din tesut limfoid,

incapsulate si compartimentate parial de septuri
conjunctive.

Prezinta o zona corticala, formata din foliculi limfatici si o

zona medulara, formata din cordoane medulare.

Caracteristica vascularizatiei ganglionilor limfatici este

prezenta venulelor cu endoteliu inalt (HEV high
endothelial venules) la nivelul foliculilor limfoizi.
 Capilare limfatice
aferente Valv

Arteriole
Cortical

Medular

Capilare
Folicul sangvine
limfatic
Vas
Capsul i trabecule
limfatic
eferent
Arter i
ven

Ganglion limfatic - schi

Ganglion limfatic
col. HE

folicul cortical
limfatic

cordoane medulare

medular
Ganglion limfatic sinus subcapsular
col. HE

manta

centru
germinativ

folicul limfatic
Ganglion limfatic
col. HE

sinusuri
medulare
cordoane
medulare
Ganglion limfatic
col. HE

venule cu
endoteliu nalt
Venul cu endoteliu nalt,
ME baleiaj
 Productia limfocitelor efectoare
Activarea limfocitelor T naive dupa contactul primar cu
antigenul de pe suprafata APC este numita PRIMING,
pentru a se distinge de raspunsul limfocitelor T efectoare
asupra antigenului de pe suprafata celulelor tinta.
Contactul initial al limfocitelor T naive cu antigenul are loc
in organele limfoide periferice.
Raspunsul imun adaptativ nu este initiat la locul unde
este stabilit focarul de infectie ci in tesuturile limfoide
periferice (ganglioni limfatici, splina, placi Peyer,
amigdale).
Toate aceste organe limfoide contin APC specializate in
capturarea antigenului si activarea limfocitelor T.
 Splina
Structura splinei favorizeaz contactul strns ntre
sngele circulant i celulele imunocompetente.
Splina ndeprteaz particulele din sngele circulant,
produce un rspuns imun contra antigenelor din snge,
distruge eritrocitele batrne sau anormale.
Examenul macroscopic al splinei secionate ne arat 2
componente: pulpa roie si pulpa alba.
La periferia splinei se afla o capsul fibroelastic, mai
groas la nivelul hilului, ce d nastere la travee de esut
conjuctiv ce nsoesc n drumul lor vasele sanguine cu
ramificaiile lor.
Pulp alb Pulp roie
 Pulpa alb se prezint sub forma unor foarte mici noduli
albi inclusi n masa de pulp roie.
Tecile limfatice periarteriolare seamn pe seciune
transversal cu foliculii limfatici, dar se deosebesc de ei
prin prezena unei arteriole centrale care le strbate.
Teaca limfatica periarteriolar conine limfocite B in zona
central i limfocite T in zona marginal.
Arteriola central are colaterale mici in unghi drept, numite
arteriole penicilate, care se ramific si formeaz o retea
capilara n zona marginal, populat predominant de
limfocite T.
 Pulpa rosie este format din cordoane celulare
anastomozate (cordoanele lui Bilroth) separate de o retea
de sinusuri venoase anastomozate.
Sinusurile venoase sunt marginite de celule endoteliale
foarte alungite, fusiforme, paralele cu axul lung al
sinusului (precum doagele unui butoia deschis la
capete).
Intre celulele endoteliale se observ spaii sau pori.
Membrana bazal endotelial este discontinu la nivelul
porilor. Celulele sanguine pot trece printre celulele
endoteliale, cel mai mult dinspre cordoane nspre
sinusuri.
Sinusurile venoase conflueaza treptat, dnd natere
venelor trabeculare, care se vars n vena splenic ce
prsete splina prin hil.
 Teaca limfatic
Sinusul periarteriolar Circulaie
Arteriole
zonei nchis
marginale penicilate
Arteriole

Vene
Teac trabeculare
. limfoid

Circulaie
deshis

SPLINA - Schi
 The splenon the functional unit of splenic RBC filtration.

~ 20%

Pierre A. Buffet et al. Blood 2011;117:381-392

Satoshi KUSUMI et al., Biomedical Research (Tokyo) 36 (3) 195-203, 2015
Splin, col. HE pulp alb

pulp alb

pulp roie

pulp alb

pulp roie
Splin, col. HE
sinusuri splenice

cordoane
splenice

macrofag

celule
endoteliale
Cordoane splenice

Sinusoid
Sinusoid

Capilar sinusoid - ME
Cercul amigdalian Waldeyer

Amigdala faringian

Amigdale
tubare

Amigdale linguale
Apendice, col. HE

esut limfoid
submucoas

Muculara
extern
Recirculaia celulelor sistemului imun
Limfocitele si limfa ajung Din sangele periferic
in sangele periferic prin limfocitele naive ajung
ductul toracic in ganglionii limfatici

Duct
toracic

Ganglion
limfatic

Infectie
tisulara

Antigenele prin intermediul limfaticelor

ajung la ganglionii limfatici