Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
un cerc vicios i s ne mbolnvim. Ignorat, stresul n exces crete riscul de boli cardiovasculare, de
diabet, depresie i de accidente vasculare cerebrale. Starea de alarm n care intrm atunci cnd ne
confruntm cu situaii solicitante este o reacie normal de adaptare a organismului.Gestionarea
stresului implic nite schimbri n stilul de via. De multe ori, cel stresat nu i contientizeaz la
timp limitele de adaptare i continu n acelai ritm pn cnd simptomele fizice l opresc.
Jurnalismul este o meserie cu putine satisfactii, la care este greu sa renunti, facuta din pasiune,
de oameni care nu percep multe din presiuni ca fiind stres. Amenintari scrise cu litere decupate din
ziare, relatari din zone de razboi sau ore intregi de munca la birou nu inseamna o sursa de stres, ci un
risc asumat, parte din natura muncii sau adrenalina, potrivit jurnalistilor.
Meseriile din media se claseaza pe trei locuri dintr-un Top 10 al celor mai nesatisfacatoare
meserii, la nivel international.Cu toate acestea, piata media din Republica Moldova este tensionata atat
din cauza crizei financiare, cat si din cauza diferitelor tipuri de contracte de munca practicate - unele
neasigurand jurnalistilor o securitate a locului si programului de munca. Din acest motiv, multi
jurnalisti renunta la domeniul media, pentru un job considerat de ei mai sigur. "Media de varsta in
redactiile din Romania este de 26 - 28 de ani. Si asta datorita celor de 50 si ceva de ani din redactie,
pentru ca majoritatea reporterilor, mai ales in televiziune, au 20 si ceva de ani", a spus directoarea CJI,
adaugand ca "cei care raman o fac pentru ca au o motivatie interna foarte buna".
Dolores Benezic a marturisit ca a renuntat la presa, dupa 16 ani de cariera in jurnalismul pe
teme sociale, pentru ca a simtit ca meseria ei nu da startul niciunei schimbari in societate. "Ce m-a
facut sa plec a fost faptul ca nu mai puteam. Simteam ca nu mai fac nimic util. (...) Mi-am dat seama
ca nu conteaza ce fac. Asta a fost declicul meu", a spus ea.
Cu toate acestea, Benezic a afirmat ca, in munca ei, nu s-a pus niciodata problema stresului. "Atunci
cand eram in campul muncii, pentru mine jurnalismul nu a fost un stres. Jurnalismul ramane cea mai
mare placere din viata. Jurnalistul nu are program. Jurnalist esti toata viata", a afirmat ea.
George Lacatus, care de 10 ani face jurnalism de investigatie, a vorbit, in cadrul dezbaterii,
despre ce il tine in aceasta meserie din care, uneori, nu lipsesc amenintarile pe sms, cablurile taiate de
la masina lui personala sau chiar mesajele de amenintare cu litere taiate din ziare si lipite pe foaie.
"Din asta traiesc", a raspuns el, intrebat de ce face jurnalism de investigatie. "In momentul in care o sa
gasesc un subiect tare si nu o sa ma excite chestia asta, sa il fac, o sa renunt", a spus el, marturisind ca
a incercat sa faca si alte meserii, dar s-a simtit mereu "ca in concediu" in alt domeniu de activitate.
"Amintirile sunt cel mai dulce mod de a ne da seama ce meserie frumoasa facem", a spus
jurnalistul Nichi Saizu care a povestit, in cadrul dezbaterii, despre evenimentul care a fost, pentru el,
"cel mai bun moment jurnalistic vorbind si cel mai negru moment, uman vorbind" - relatarea de la
locul prabusirii unui avion, langa Donetk, in vara anului trecut. Drumul spre locul accidentului, de la
Bucuresti, a insemnat 20 de ore de condus si mai multe filtre militare. Langa locul prabusirii, echipa de
jurnalisti a gasit cadavrele victimelor. "A fost pentru prima data cand am vazut aproape 100 de oameni
morti unul langa altul. A fost prima data cand seara am constientizat ca acestia sunt cei mai multi
oameni vazuti morti de mine intr-un singur loc si nu la cinema", a marturisit Saizu. Acesta a declarat
ca, atunci cand relateaza din zone de conflict, nu simte stresul, ci mai degraba adrenalina momentului
si instinctul de a transmite informatiile cat mai repede. "Stii la ce te expui, dar nu constientizezi in
totalitate. Abia seara iti dai seama cat de aproape a fost glontul", a spus el.
Si Dan Mireanu, jurnalist in trustul de presa al MApN, cu o cariera de 11 ani, a declarat ca
meseria lui nu reprezinta un stres, chiar daca jurnalistii MApN sunt si mai aproape de locul conflictelor
decat jurnalistii civili. El a spus ca una dintre cele mai mari satisfactii ale sale este faptul ca, in nisa in
care activeaza, nu se pune accent pe rating si, in consecinta, pe artificiile care atrag vizualizari.
"Bucuria mea in meserie e ca nu trebuie sa fim spectaculosi in reportaje. Facem portrete reale
militarilor nostri", a explicat el.
Dincolo de marturiile jurnalistilor romani, expertii specialisti la dezbatere au fost de acord ca in
Romania exista multiple probleme legate de cuantificare stresului angajatului, cu atat mai mult in
domeniul media. De asemenea, stresul nu este considerat boala profesionala in legislatia autohtona.
"Noi suntem o tara unica pentru ca nu recunoastem stresul ca fiind cauza unui accident de munca", a
spus Anca Pricop - sef Serviciu Securitate si Sanatate in Munca in cadrul Ministerului Muncii. Aceasta
a adaugat ca Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii vor incerca sa elaboreze o strategie nationala
care sa abordeze legislatia muncii din perspectiva confortului la locul de munca.
O alta problema in ceea ce priveste sanatatea la locul de munca este faptul ca stresul nu poate fi
cuantificat. "Pentru stres nu exista unitate de masura. Nu exista metru de stres, kilogram de stres...
Exista o apreciere pentru consecintele stresului", a subliniat Damian Fotache, presedinte al Asociatiei
Patronale a Medicilor de Medicina Muncii.
Raluca Iordache, psiholog in cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protectia Muncii "Alexandru Darabont", a dezvaluit cateva dintre rezultatele unei cercetari la nivel
european privind stresul in randul jurnalistilor. Potrivit acestui studiu, aproximativ 10 la suta din
populatia jurnalistilor chestionati au avut episoade legate de epuizarea profesionala, fata de media de 4
la suta din populatia activa generala.
Unii din factorii acuzati de jurnalisti au fost "sarcinile de munca solicitante, presiunea care
provine din mediul intern sau mediul extern, ritmul activitatii, expunerea la violenta si la hartuire,
(lipsa de) fairplay din bransa, discriminarea in redactii de tip autoritar". "Trecand dincolo de toate
aceste aspecte spuneau ca sunt atasati de profesia lor, supuneau ca este o meserie la care este dificil de
renuntat", a adaugat Iordache.
Potrivit unui studiu realizat recent, in tarile Uniunii Europene, jumatate din angajatii europeni
considera stresul ca fiind un lucru comun la locul de munca, iar 4 din 10 angajati spun ca factorii de
stres sunt insuficient gestionati de angajatori.
Principalele afectiuni medicale ale jurnalistilor sunt oboseala cronica si inflamatiile digestive
pe fond de stres (80%), activitatea biliara scazuta, cu tulburari de tranzit intestinal, cauzata de
alimentatia nesanatoasa (50%), arata rezultatele unei campanii de testare gratuita, realizata de
Patronatul Medicinei Integrative in luna martie a acestui an.
Potrivit unui raport, jurnalismul este considerat una dintre cele mai stresante meserii n 2014.
Pe list se mai afl pompierii, piloii de avion i militarii. Mai jos pute i citi 30 de motive pentru care
jurnalitii sunt extrem de stresai:
1. Deadlines
2. Alegerile
6. Pierderea notielor